Medicina spaţială

Ultima frontiera
100 km de aici
 K.E. Tsiokowski
 H. Oberth
 W. von Braun
 S.P. Korolev
 Vostok
 Voskhod
 Soyuz
 Soyuz Salyut
 Mercury
 Gemini
 Skylab
 MIR
 ISS
 Apollo
 Marte?
 Bază lunara?
 Scop

 Dezvoltarea unor metode pentru a

permite supraviețuirea umană în spațiu
pe timp îndelungat
 Biologie celulară și fiziologie umană
 Protejarea sănătății
 Dezvoltare de tehnologii
 Factori de mediu
 Microgravitație
– Zbor parabolic 1/100 G
– Laborator spațial 1/100000 G (datorită forței
centifuge)
– Microgravitație reală de 17 ori distanța Pământ
Lună
 Radiație
 Izolare
 Alterarea ritmului circadian
 Impact
 Costumul spatial
 Presiunea mai joasă de 1atm (cam 0,25 atm,
in viitor se preconizeaza 0,5 atm) datorită
limitarilor tehnice. DENITROGENARE peste
noapte sau 4-5 ore cu activitate fizică intensă
 Surse O2
 Temperatura
 Protecţie radiaţii
 Protecţie micrometeoriţi
 Cabinele etanşe

 Standarde actuale 634 – 885 mmHg

(cam 0,8 – 1,1 atm)
 Control toxicologic (CO, O3, NH3, H2S,
hidrazină)
 Control bacteriologic (microfiltre, UV,
filtre catalitice (Ag))
 Menţinerea
atmosferei
 Neregenerativ:
– O2 gazos
– Generare chimica
– Electroliza apei
– Eliminarea CO2: absorbţia, difuzia, concentarea
electrochimică, LiOH (1,25 kg/om/zi), KO2 (cogenerare O2)
 Regenerativ
– Reactia Sabatier 1Kg CO2 + 0,1 Kg H20-> 0,74 Kg O2 + 0,
37 Kg CH4
– Reactia Bosch CO2 + H2 -> C + H20. Apa se electrolizează
– Metode electrolitice
– Regenerarea biologică: alge, sere, bacterii, sisteme
ecologice
 Celule umane în spațiu:
– Dezvoltare întârziată a celulelor osoase
– 10-20% atrofie celulară musculară
– Limfocitele răspund mai greu la agenții de
stimulare
 Viață pe Marte?
– Aproape sigur, dusă de probele umane.
 Streptococcus mitis a supraviețuit 2,5
ani pe Lună
 Experimente microbiologice în spațiu:
– Dublarea suprafeței de cultură față de
controlul terestru
– Creșterea rezistenței stafilococului auriu la
antibiotice
 Modificări fiziologice
în microgravitaţie
 Modificări ale patului vascular
 Modificarea forţelor osteo-musculare
 Modificarea percepţiei receptorilor
vestibulari, proprioceptivi şi tactili
– Scăderea numărului de eritrocite (?)
– Alterarea sistemului imunitar
– Tulburări metabolice
 Modificări ale
patului vascular
 Redistribuţia sângelui din sistemul venos al membrelor
inferioare
 Creşterea presiunii arteriale deasupra inimii şi scăderea
acesteia sub nivelul inimii
 Scăderea presiunii capilare în sistemul splanhnic
 Per total se redistribuie cam 1500-2000 ml sânge şi lichid
interstiţial
 Clinic:
– Edem facial, în special periorbital
– Turgescenţa venelor extremităţii cefalice
– Congestie nazală (lipsa gustului)
– Senzaţie de cap greu
– Picioare de pui de găină
 Nu adaptarea la spaţiu supară foarte
tare, ci readaptarea la mediul terestru,
datorită scăderii volemiei şi a reflexelor
posturale
 La zborurile de lungă durată,
readaptarea la ortostatism poate lua
pânî la 3 săptămâni
 83% dintre astronauți sunt afectați
LBNP Chibis
 Efectele lipsei gravitaţiei
asupra muşchilor şi
tendoanelor
 Decalcifiere osoasă
 Scade osteosinteza
 Creşte osteoliza
 Mecanism probabil celular (hormonii
sunt în limite normale)
 Excreție calciu. Risc de litiază renală
 Contramăsuri: costum cu benzi elastice
 Este osteoliza limitată în timp?
 Se poate recupera 100%?
 Riscul de fractură?
 Factori predispozanți, factori agravanți?
 Medicație?
 Monitorizarea afectării în spațiu?
 Afectarea
sistemului osteo-
muscular
 Predominenta tonusului muschilor
flexori
 Atrofii musculare 100-400 ml
 Diminuarea lordozei lombare
 Lombalgii care dispar la încordarea
musculaturii paravertebrale
 Uşoară (2 cm) creştere în înălţime
 Contramăsuri

 Selecţie
 Antrenament pre zbor
 Costum pinguin
 Hiperhidratare şi salinizare înainte de
aterizare
 Costume anti G după aterizare
 Gravitaţia artificială
 Efecte pe sistemul
imunitar
 Creşterea PMN
 Scăderea limfocitelor
 Scăderea reactivităţii limfocitelor T
 Bacterii: creşterea patogenicităţii,
creşterea rezistenţei la AB
 Poziția de lansare
 3-4 Gx
 Încărcare
volemică cardiacă
temporară, cu
acumulare rapidă
de urină.
 Psihologie:
 Selecție
 Suport
– pre misiune
– în timpul misiunii
– post misiune
 Terapie
 Asistență
 Probleme minore

 Alimentaţie
 Excreţia
 Igiena personala
 Somnul şi veghea

 Răsărit-apus 90 minute pentru orbitele

circumterestre
 Dificultatea de a adormi în lipsa
stimulilor tactili
 Pe lungă durată, somnul poate fi
adecvat, cu scurtarea perioadelor de
REM
 Raul de spatiu
 Hipersensibilitate la acceleraţiile angulare, mai ales
în absenţa stimulilor vizuali
 OTTR – otholit tilt translation reinterpretation.
Mecanism similar a fost descris la marinari.
Consecință rău terestru la revenirea din spațiu
 Unii autori au descris hiperreactivitate vestibulară la
experimentele pe animale
 Iritabilitate, senzaţie de rău, lipsa de iniţiativă
 Greaţă, disconfort epigastric
 Mecanism: lipsa vectorului gravitaţional dă naştere la
neconcordanţe între stimuli
 Contramăsuri

 Selecţia are un rol relativ

 Antrenamentul
 Medicaţia preventivă, dimethidrinat cel
mai utilizat (la rusi), scopolamină cu
dextroamfetamină, apoi antihistaminice
(la americani)
 Vizual

 Acuitatea vizuală la distantă e raportat îmbunătăţită

 Demonstrată e doar reducerea sensibilității de contrast, însă în
limite tolerabile operațional
 Acuitatea la aproape e scazută la 25-40% din subiecți.
 Edem de disc optic, posibil asociat edemului cerebral la 20%
dintre astronauți (VIIP). Creșterea CO2, microgravitație, alt
factor?. Acum se cheamă SANS (space associated neuroocular
syndrome)
 Flashuri (probabil prin actiunea radiatiilor) sunt mai frecvente în
zona anomaliei Atlanticului de Sud
 Lipsa coordonării ochi mână (prin perturbarea reflexului
vestibulo-ocular; se adaptează)
 O adaptare treptată a analizatorului vizual ca unic în orientarea
spaţială (durează câteva zile)
 Auz – sunt
puține studii. Nu
știm încă
impactul pe
termen lung al
zgomotului de
bord.
 Modificări
proprioceptive și
posturale
 O excursie pe Marte dus-întors 0,6 Sv.
Misiunea planetară ar adăuga 0,4 Sv.
Doza maximă acceptată de NASA este
de 1-3 Sv pe tot parcursul carierei.
 Contramăsuri
 Prevenție:
– Limitarea expunerii
– Bancă de elemente medulare
– Bancă de elemente reproductive
– Selecție genetică
 Monitorizare:
– Dozimetrie pasivă de mediu
– Sistem de avertizare a exploziilor solare
 Tratament:
– Promovarea reparării DNA – SF, în prezent
se aplică principiile oncologice
 Scut:
 Alfa și beta pot fi oprite cu câțiva cm de
material
 Ionii de înaltă energie necesită metri.
 Soluție: câmp magnetic similar celui
terestru.
 Flashurile: 20/oră, crește la peste
150/oră în zona anomaliei Atlanticului
de Sud
 Cauze posibile:
– Radiație fotonică secundară – Cernenkov
– Ionizarea fluidelor ochiului
– Efect retinian direct Pinsky
 Probleme medicale
 Rău de spatiu 85
 IACRS 19
 Iritaţii locale 15
 Aerocolie 7
 Bends (disbarism) 5
 Traumatisme minore 5
 Stomatite 3
 Aritmii 3
 Infecţii urogenitale 3
 Probleme dentare 2
 Infecţtii cutatnate 2
 Barotraumă otică 1
 Telemedicina
 Chirurgie asistata
 ISS
 16 module presurizate 1 ATA
 Zvezda
 Rassvet
 Destiny
 Columbus
 Kibo
 10h/zi pe timpul săptămânii
 5h/zi weekend
 2 toalete
 Dus – un furtun, greu de utilizat.
Șervețele umede
 Șampon, pastă de dinți speciale, care
necesită un minimum de apă
 Mâncare refrigerată, congelată sau
conservată (la cutii) 3000 calorii zilnic
 Supe și sucuri la plic cu paie,
deshidratate
 Astronauții au dreptul să-și întocmească
singuri meniul, sub supravegherea
dieticianului
 Modul de salvare Soyuz
 Proiecte avansate:
– Orbital Sciences Cygnus
– Space X Dragon
– NASA Orion Spacecraft
 Turism spațial:
 7 ISS
 Numeroși estimati pentru zborul
suborbital. (în câțiva ani de la debut,
prețul poate coborâ sub 50.000 USD)
 Zborul orbital rămâne prohibitiv pentru
viitorul previzibil
 Menținerea stării de sănătate:
 Vizită anuală cu tot ce e de top în medicină,
inclusiv imagistică. Teste genetice sunt în
prezent evaluate.
 7 zile carantină înaintea zborului (boli
infecțioase, stres)
 În zbor, controlulu mediului, situații de
urgență, telemedicină)
 După zbor, readaptarea la mediul terestru
 Crew Health Care System (CHeCS)
 Health Maintenance System
 Targă de restricționare, defibrilator automat, kit suport vital
avansat (inclusiv antidoturi)
 Environmental Health System
– ADUM – advanced diagnostic ultrasound in microgravity. Utilizabil și clinic
(FAST, mobilizare pietre renale)
– Radiații, contaminanți, bacterii
 Countermeasures System
– Bandă de alergare
– Cicloergometru
– Dispozitiv rezistiv ARED, ARES
– Chibis LBNP
 Contramăsuri:
 Înaintea zborului:
– Selecție și pregătire fiziologică
– Pregătire psihologică
– Adaptare circadiană
 În zbor:
– Fitness, nutriție, suport psihologic
 După zbor:
– Recuperare
– Gata de zbor
 La data actuală, contramăsurile în zbor sunt
ineficiente.
 Există pierdere de masă osoasă și musculară
documentată
 Recuperarea se face uneori forțat și nu avem încă
date legate de viabilitatea pe termen lung a
zborurilor repetate.
 Gravitația artificială are şi ea probleme (Coriolis).
Raportul optim mediu micro gravitațional față de
mediu 1 G rămâne de stabilit (la 1 G fără coriolis
raza ar fi foarte mare)