Două programe – o singură

disciplină de studiu

Conf. univ. dr. Mina-Maria RUSU, inspector general MEN

Despre limba maternă - tipar afectiv al
învățării pe tot parcursul vieții
Ion Luca Caragiale despre limba română
(Un avertisment?)

Sărmana limbă românească! Nu mai este cum ar fi trebuit să fie, o plantă

cultivată! A ajuns o buruiană sălbatică!... Multe vânturi au bătut-o! Odată o
bătea vântul franţuzesc; apoi o bate vântul nemţesc: noroc că mai are rădăcini
adânci, altminteri i s-ar stârpi soiul. Şi ar fi păcat de ea fiindcă (nu că o laud
eu), îngrijită, cu flori frumoase şi ce rod sănătos ar da această voinică buruiană
dispreţuită, cu care de veacuri s-a hrănit sufletul unui întreg neam de oameni!
Care cum se scoală astăzi o calcă-n picioare şi, drept îngrijire, chip şi seamă, şi
spre păstrare, o opăresc cu cerneală de scris şi de tipar; şi ea rabdă, ţinându-şi
ascunsă puterea de viaţă în rădăcinile-i adânci, cât şi-o mai putea-o ţine şi
acolo; căci şi acolo a-nceput s-o prigonească şi s-o ajungă soarta rea prin aşa-
numitele "metode moderne".
Afectivitatea – omenescul din ființa noastră
biologică
• Procesele afective reflectă relaţia omului cu lumea exterioară și
produc trăiri atitudinale:
• stări afective pozitive (mulţumire, plăcere, satisfacţie)
• trăiri afective negative (frustrare, nemulţumire, insatisfacţie)
• Evenimentele lumii externe contribuie la marcarea indicelui de
satisfacție și au un rol integrator.
• Afectivitatea este o expresie a modului subiectiv în care omul se
raportează la realitatea externă.
DIMENSIUNEA MOTIVAŢIONALĂ A
ÎNVĂŢĂRII
Motivația = cauza pentru care elevul învață sau nu învață
• Motivatia = mobiluri și impulsuri, de regulă, interne care declanșează,
susțin și direcționează comportamentul elevului în activitatea de
învățare:
• mobilizarea energiilor interne ale elevului în vederea obținerii performanței
în procesul de învățare
• exercitarea atracției și stimularea receptivității
• variabila intermediară care potențează succesul școlar
• stimulentul lăuntric al plăcerii cunoașterii
Competențe generale
• 1. Receptarea textului oral în diverse situații de comunicare
• Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea şi
producerea textului oral
• 2. Producerea textului oral în diverse situații de comunicare
• Receptarea textului scris de diverse tipuri
• 3. Receptarea textului scris de diverse tipuri
• Redactarea textului scris de diverse tipuri
• 4. Redactarea textului scris de diverse tipuri
• Utilizarea corectă, adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
• 5. Manifestarea sensibilității multi- și interculturale, prin valorile promovate în
contexte culturale și sociale diverse
• Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional
Domenii de conţinut
(ambele programe)

• COMUNICARE ORALĂ
• LECTURĂ
• REDACTARE
• ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A COMUNICĂRII
• ELEMENTE DE INTERCULTURALITATE
COMUNICARE ORALĂ
• Texte orale propuse pentru ascultare: știri, anunțuri, cântece pentru
copii, povești și poezii (pot fi folosite audiobookuri, înregistrări ale
unor emisiuni sau lecturi orale realizate de profesor/actor și/sau elevi)
• Tipuri de interacţiune propuse: prezentări simple pe teme date,
povestiri, descrieri, explicaţii, conversații informale, dialoguri între doi
participanţi
• Tipuri de interacţiune propuse: prezentări simple pe teme date,
povestiri, descrieri, explicaţii, dialog cu doi participanţi
• Texte orale propuse pentru ascultare: știri, anunțuri, cântece pentru
copii, povești și poezii (pot fi folosite audiobookuri, înregistrări ale
unor emisiuni sau lecturi orale realizate de profesor și elevi)
LECTURA
• Sugestii pentru alegerea textelor– texte literare și nonliterare/ficționale și
nonficționale (text integral sau fragment; fără definirea conceptelor):
• texte continue (alcătuite din enunțuri organizate în paragrafe): poezii, proză clasică
și contemporană, din literaturapentru copii, română și străină, postări online,texte
autobiografice, instrucțiuni;
• texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste, tabele, calendare, etichete, articole
din DEX; schema;
• texte multimodale: manualul, benziledesenate.
• * Pentru narativul literar și descriptivul literar, se vor selecta, în primul rând, texte
literare de bază, din operele autorilor clasici ai literaturii române. Profesorii au
libertatea să aleagă texte-suport în măsură să sprijine formarea competențelor
specificate în programă. Textele selectate trebuie să respecte următoarele criterii:
valoric, estetic, formativşi adecvare la vârsta elevilor. 
LECTURA
• Texte recomandate (fără definirea conceptelor operaționale, text
integral sau fragment):
• Texte continue (alcătuite din enunțuri organizate în paragrafe), texte
literare și nonliterare: poezii, texte epice clasice și contemporane din
literatura pentru copii (literatura română, literatura maternă și
literatura universală), articole din dicţionare enciclopedice generale sau
specializate (pentru copii), definiții, postări on-line, instrucțiuni,
prospecte, sms-uri; (b) texte discontinue: tablă de materii/cuprins, liste,
tabele, calendar, etichete, articole din DEX, DOOM2; (c) texte
multimodale (mixte): manualul, benzile desenate.
• Referirea la numărul de texte propuse se regăsește la Sugestii
metodologice.
REDACTARE
• Tipuri de texte recomandate pentru activităţile de redactare:
• (a) notițe
• (b) texte narative: relatarea unor experiențe personale, narațiuni
ficționale
• (c) texte descriptive: autoportretul, descrierea unui loc, a unei fiinţe
reale și/sau imaginare,a unui obiect real/imaginar
• (d) texte explicative: definiții, scheme
REDACTARE
• Tipuri de texte recomandate pentru activităţile de redactare:
• (a) notițele, bilețelul, sms-ul
• (b) texte narative: relatarea unor experiențe personale, narațiuni
ficționale
• (c) texte descriptive: autoportretul, descrierea unui loc, a unei fiinţe
reale, a unui obiect (de exemplu: o jucărie, o maşină, un smartphone,
un obiect de vestimentaţie etc.)
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A
COMUNICĂRII
• Gramatică
• Enunțul. Punctuația enunțului
• Enunțuri asertive, interogative,exclamative, imperative
• Propoziția simplă. Propoziția dezvoltată
• Propoziția afirmativă. Propoziția negativă
• Predicatulverbal
• Subiectulexprimat(simplu şi multiplu). Acordul predicatului cu subiectul
• Atributul
• Verbul(flexiunea verbului în raport cunumărul, persoana, modul șitimpul).Moduri verbale: indicativul şi imperativul. Timpurile
modului indicativ. Timpuri simple şi compuse. Structura timpurilor compuse: verbe auxiliare (a fi, a avea, a vrea) și forme verbale
nepersonale (infinitivul, participiul)
• Substantivul: genul, numărul. Tipuri de substantive: comun, propriu. Categoria determinării: articolul (hotărât, nehotărât).
Posibilități combinatorii ale substantivului (substantiv+ atribut).Prepoziția
• Pronumele.Tipuri de pronume: pronumelepersonal,de politețe (flexiunea pronumelui personal în raport cupersoana, numărul,
genul)
• Adjectivul.Gradele de comparație. Articolul demonstrativ. Acordul adjectivului cu substantivul
• Numeralul. Tipuri de numeral (cardinal, ordinal). Aspecte normative
• Ortoepie şi ortografie
• Alfabetul limbii române. Ordonarea cuvintelor după criteriul alfabetic. Dicţionarul.Articolul de dicționar
• Tipuri de sunete: Vocală. Consoană. Semivocală
• Corespondenţasunet-literă
• Silaba
• Accentul (aplicativ)
• Vocabular
• – Cuvântul, unitate de bază a vocabularului
• – Cuvântul și contextul; forma şi sensul cuvintelor
• – Categorii semantice: sinonime, antonime
• – Câmpul lexical
• Variaţie stilistică
• – Limba standard. Normă și abatere
• – Istoria cuvintelor – variații ale formei și ale sensului în timp
ELEMENTE DE CONSTRUCȚIE A
COMUNICĂRII
• Nivelul sintactico-morfologic:
• A.1 Enunțul: propoziția și fraza
• Aplicativ:
• Organizarea structural-ierarhică a enunțului. Lungimea enunțului. Precizie şi ambiguitate. Exprimări eliptice imprecise.
Propoziţii fără predicat
• A.2 Tipuri de propoziții și structura lor specifică
• Aplicativ:
• Exprimarea afirmativă, negativă
• Exprimarea enunţiativă, interogativă, exclamativă
• Exprimarea unor acțiuni, stări, existențe
• - sigure (prezent, trecut- imperfect, trecut- perfect compus, viitor literar)
• - dorite (condițional-optativ, prezent)
• - posibile (conjunctiv, prezent)
• Exprimarea unui îndemn, a unei porunci etc. (modul imperativ, forma afirmativă și negativă)
• B.1 Exprimarea unei acţiuni, stări şi existenţe (verbul)
• Modul indicativ: timpurile prezent, imperfect, perfect compus și viitor
literar
• Verbele a avea, a vrea (exersarea contextuală a valorilor predicative,
auxiliare)
• Aplicativ:
• Verbul a fi (exersarea contextuală a valorii predicative, copulative,
auxiliare)
• Modul conjunctiv, timpul prezent
• Modul condițional-optativ, timpul prezent
• Moduri nepersonale (modul infinitiv, participiu)
• 
• B.2 Denumirea obiectelor, a fiinţelor şi a fenomenelor naturii (substantivul)
• Substantivul comun şi propriu. Genul, numărul substantivului
• Aplicativ:
• Cazurile substantivului. Articularea substantivelor
• Articolul hotărât şi cel nehotărât
• Articolul posesiv-genitival
•  
• B.3 Exprimarea obiectului direct, indirect şi a circumstanţelor (prepoziţia, locuțiunea
prepozițională).Aplicativ
•  
• B.4 Exprimarea persoanei (pronumele personal)
• Persoana, genul şi numărul. Formele accentuate şi neaccentuate
• Aplicativ:
• Exprimarea posesiei (pronumele posesiv)
• Exprimarea interogaţiei (pronumele interogativ)
• Exprimarea negației (pronumele negativ)
• B.5 Exprimarea cantităţii şi a ordinii (numeralul)
• Aplicativ:
• Numeralul cardinal. Numeralul ordinal
•  
• B.6 Exprimarea însuşirilor (adjectivul)
• Genul şi numărul adjectivelor
• Acordul adjectivului cu substantivul determinat
• Topica adjectivului
• Aplicativ
• Adjective variabile şi adjective invariabile
• B.7 Exprimarea coordonatelor acţiunii – spaţiu, timp, modalitate (adverbul, locuțiunea adverbială)
• Aplicativ:
• Exprimarea afirmației
• Exprimarea negației
• Exprimarea interogației
•  
• B.8 Exprimarea emoţiilor şi a sunetelor din natură (interjecţia). Aplicativ
• Nivelul semantico-lexical
• Cuvântul – unitatea de bază a vocabularului. Formă şi conţinut
• Sinonime. Antonime
• Câmpul lexico-semantic
• Aplicativ:
• Vocabularul limbii române
• Cuvinte cu aceeaşi formă şi sensuri diferite
• Sensul cuvintelor în context
• Nivelul fonetic
• Sunetul şi litera: corespondenţa dintre ele
• Alfabetul limbii române/ alfabetul limbii materne. Vocale şi consoane
• Punctuaţia la sfârşitul propoziţiilor. Relaţia dintre intonaţie, topică şi punctuaţie. Alte convenţii grafice: scrierea cu
majuscule
• Aplicativ:
• Despărţirea cuvintelor în silabe
• Accentul
• Pronunţarea corectă a sunetelor în diverse poziţii în cadrul cuvântului (iniţială, mediană, finală)
ELEMENTE DE
INTERCULTURALITATE
• Identitate personală – identitate națională – diversitate culturală și
lingvistică
• Carte românească de învățătură: de la prima carte tipărită la cartea digitală
• Modele comportamentale în legende greco-romane

• Cartea – obiect cultural

• Valori (de exemplu: cinstea, altruismul, bunătatea) promovate în:
• literatura română
• literatura maternă
• literatura universală
SPECIFICITATEA IMPUNE APLICARE
ADAPTATĂ
• LIMBA ROMÂNĂ –
• Disciplină de studiu
• Limbă oficială
• Limbă de școlarizare
• Limbă de comunicare cotidiană
Despre limba română
• Să treci de la limba română la limba franceză e ca şi cum ai trece de la o rugăciune la un contract.
Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
• Întotdeauna m-am mirat cum poţi să rămâi un prost în mijlocul unei Limbi atât de frumoase şi înţelepte cum
este Limba Română?
Grigore Vieru în revista Limba Română (2009)
• Propagandistul
La Sorbona când se pune
Franţuzeşte să vorbească,
Tot franţuzu-n sine-şi spune:
Dulce-i limba românească!
epigramă de Păstorel Teodoreanu din Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai... (1931)
• Pentru mine, limba română e distanţa dintre inimă şi umbra ei, care se numeşte suflet.
Fănuş Neagu în Întâmplări aiurea şi călătorii oranj
• Am fost mereu uimită de varietatea lingvistică a limbii române, de metaforele pe care le conţine. E o altă
dimensiune a sinelui, pe care ţi-o conferă, de parcă aş avea două staţii, una a limbii pe care o întrebuinţez,
alta, cea oferită de cuvântul echivalent al celeilalte limbi, care oferă o altă imagine. Limba română mă
însoţeşte permanent, o am în cap, chiar dacă scriu în limba germană. Mă însoţesc, întotdeauna, în paralel,
imaginile celeilalte limbi.
Herta Muller în interviu
• Stă în puterea Limbii Române să-l găsească odată şi odată pe Dumnezeu.
Grigore Vieru în revista Limba Română (2009)
• Două lucruri am întâlnit pe lumea asta zidite cu adevărat până la capăt: Biblia şi Limba Română.
Grigore Vieru în revista Limba Română (2009)
• Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu
de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană. Limba română are toate premisele valorice
pentru a deveni o limbă universală, dar nu ştiu dacă e posibil acest marş istoric. Dacă am fi fost un popor
cuceritor... Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Şi asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseşte este
îndrăzneala.
Petre Ţuţea
SUCCES ÎN NOUL AN ȘCOLAR!