Cultura medievală

românescã
Motto: “Între frânturile unui
neam, cultura poate statornici
acele legãturi ce nu se vãd și nu
Religia se pot împiedica”
N.Iorga

A realizat: Dogotari Ana-Maria,gr.111

TERMENII CHEIE
 Liturghier – carte cuprinzând rânduiala Sfintei Liturghii;
 Manuscris – text (lucrare, carte) scris cu mâna;
 Evangheliar – scriere religioasă creştină ce cuprinde cele patru

Evanghelii;
 Ctitor – persoana care ridica sau înzestrează o biserica sau
manastire;
 Psaltire – carte bisericească;
 Tipar – ansamblu de operații de obținere a unor copii identice, prin
presarea formelor de imprimare acoperite cu cerneala, pe
hârtie sau carton;
 Ofervrarie – mesteșugul creării obiectelor de arta decorativă din aur și

argint.
RELIGIA
 Creștinismul a jucat un rol important în Evul Mediu și
câștigase forță încă de pe vremea Imperiului anterior.
Începând din secolul al IV-lea, pozițiile înalte ale clerului
religios au preluat o anumită autoritate sacramentală care se
afla la același nivel cu afacerile civile.
 Biserica a stabilit sacramentele ca principii fundamentale.
Mulți dintre călugări au fost instruiți să citească și să scrie,
lucruri pe care oamenii de rând nu au învățat să le facă.
 Călugării au fost cei care i-au învățat pe
copii, în special pe fiii nobililor și au făcut,
de asemenea, copii ale cărților de
mână.Practicile bisericești includ, de
asemenea, introducerea procesiunilor și a
zilelor sfinte în care nu se putea face nicio ;

lucrare. În plus, au folosit teatrul ca o

modalitate de a transmite conținut religios.
 În viața de zi cu zi, mulți oameni au ales să
se alăture clerului în biserică sau mănăstire
și mulți cavaleri au crezut în
răscumpărarea păcatelor lor mergând la
cruciade. A existat, de asemenea, ideea că
pelerinajul ar reduce timpul pedepsei în
purgatoriu.
 Biserica
– instituție
importantă a
statelor medievale
românești, i-a
sprijinit pe
domnitorii români.
 “Biserica a reprezentat în evul mediu un receptacul
și stimul al spiritualității românești. Utilizând
pentru o vreme îndelungată, ca limbă de cultură,
slavona , biserica și-a aflat menirea sa culturală
prin intermediul mănăstirilor, care au devenit cu
sprijinul domnilor, centre de cultură și care
adaposteau școli, tipografii, ateliere artistice,
precum la Neamț, Trei Ierarhi, Hurez{…}Vizitând
aceste neprețuite comori biericești, călătorii străini
au ramas adânc uluiți de măreția lor monumentală
și de minunata frumusețe{…}încă din sec. XIV si
XV , pe lîngă unele mănăstiri au fost înființate
diferite școli în care se pregăteau și slujitori
bisericești.
(Monumente istorice si bisericesti din Mitropolia
Moldovei si Sucevei)

Rata (%) limbilor utilizate în

tipărirea lucărilor
Mitropolitul
– al doilea demnitar în stat era
cea mai importantă figură a
Sfatului Domnesc, întâiul
sfetnic al domnului,
participă la scaunul de judecată
al domnului, locțiitor al
domnului în caz de vacanță a
tronului, el îl încorona pe șeful
statului. Mitropoliții și episcopii
erau numiți de către domn.
 Organizarea bisericească
 Țara Românească:

 1359 – înființarea mitropoliei Țării Românești la Curtea de Argeș, capitala țării. Era dependentă de
Patriarhia din Constantinopol, patriarhii urmau să fie numiți de către patriarhul ortodox din
Constantinopol.
 1370 – a fost înființată Mitropolia Severinului.
 1503 – au fost înființate Episcopia Râmnicului și Episcopia Buzăului.
 Au fost ridicate mănăstiri precum: Vodița, Tismana, Cozia, Dealu, etc.

 Moldova:

 1401 – a fost înființată Mitropolia Moldovei la Suceava;

 1404 – a fost înființată Episcopia Romanului;
 1471 – a fost înființată Episcopia de Rădăuți;
 1597 – a fost înființată Episcopia de Huși.

Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si mănăstiri: Neamt, Putna, Voroneț,
Moldovița, etc.
au fost cele cu conținut
religios
Arta, arhitectura-
influențe religioase
Influența artei
bizantine a constat în:
Sculptura- păcat sau artă
neînțelegerea religioasă
Ofervarie
Vă mulțumesc pentru atenție!