Principiile și strategiile didactice

aplicate în învățământul special

 Principiile didactice
Principiile didactice sunt norme sau cerințe care
orientează șii imprimă un sens funcțional procesului
de învățământ , asigurându-i, astfel premisile
necesare îndeplinirii obiectivelor și sarcinilor pe care
le urmărește în desfășurarea sa.
La elaborarea princiiilor didactice au contribuit: Jan Amos
Comenius, J.H. Pestalozzi, Fr. Herbart, J.J. Rousseau, K.D.
Ușinski, Fr. Frobel, B.F. Skinner, J. Bruner, ș.a.
 Categorii de principii
• Principii ale educației în general;
• Principii ale educației intelectuale; morale, tehnice-profesionale,
fizice, estetice;
• Principii ale activității de orientareșcolară și profesională;
• Principii de organizare a sistemului de învățământ;
• Principii alemanagementului educațional;
• Principii ale docimologiei (apreciere și notare);
• Principii ale instruirii programate ;
• Principii ale organizăriiconținutului învățământului;
• Principii ale activității de predare-învățare, cunoscute și ca principii
didactice.
 Principii după N.M. Nazarova (cercetător rus)

• Principiul optimismului pedagogic

• Principiul asistenței psihopedagogice timpurii
• Principiul compensator-recuperativ
• Principiul dezvoltării prioritare a triadei gândire-
vorbire-comunicare
• Principiul activității direcționate
• Principiul de abordare diferențiată și individuală
 Principii după Ioan Nicola
(cercetător rom.)
• Principiul participării conștiente și active a elevilor în
procesul instructiv/educativ (învațare eficientă= învațare
activă= învățare conștientă)
• Principiul unității dialectice dintre senzorial și rațional,
dintre concret și abstract în procesul instruirii
• Principiul sistematizării, structurării și continuității
• Principiul corelării dintre teorie și practică
• Principiul accesibilității
• Principiul temeiniciei și al durabilității rezultatelor învățării
 Principii după Alois Gherguț
(cercetător rom.), copii cu CES
• Principiul unității/corelației dintre senzorial și rașional, dintre concret
și abstract
• Principiul accesibilității și tratării individuale/diferențiate
• Principiul respectării particularităților de vârstă și individuale
• Principiul sistematizării, structurării și continuității
• Principiul integrării teoriei și practicii
• Principiul participării conștiente și active a elevilor la activitățile
educative /compensatorii/recuperatorii
• Principiul însușirii durabile a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor
• Principiul asigurării unității între procesele de instruire,
educare/reeducare, compensare, recuperare
 Principii după Ilie Stănică
(cercetător rom.), copii cu def. de auz
• Principii formării vorbirii în practica directă a
comunicării verbale
• Principii tratării individuale în procesul educativ-
compensatoriu
• Principii legării teoriei cu practica demutizării
• Principii sigurării unității proceselor de instruire,
educație, compensare și reeducare
Strategii didactic: metode de instruire
și mijloacele de învățământ
Metode de instruire în învățământul special

• Metodele și procedeele sunt selectate și îmbinate

adecvat, în funcție de obiective. Creativitatea
metodologicăeste o dimensiune a talentului
pedagogic. Principalele categorii de metode de
învățământ sunt analizate în literatura de
specialitate (I. Eriomenco, A. Gheruț, 2005; C.
Cucoș, 2002; E. Macavei, 1997, etc.) și clasificate
din punct de vedere istoric.
 E. Macavei (1997) prezintă principalele categorii de metode
de învățământ plecând de la clasificarea propusă de I. Cerghit
(1982)
Metode de comunicare și asimilare a valorilor
culturale:
• Metode explozive (povestirea, descrierea, explicația, enunțul și demonstrarea,
prelegerea, conferința, instructajul, microsimpozionul)
• Metode dialogate (conversația, problematizarea, învățarea prin descoperire,
dezbaterea tip seminar, brainstorming/asaltul de idei/sau metoda inteligenței în
asalt, studiul de caz, colocviul, etc.)
• Metode de comunicare scrisă (activitatea cu cartea, analiza documentelor istorice)
• Metode de comunicare oral-vizuală (instruirea prin emisiunile radio, TV, film)
• Metode de comunicare interioară (reflecția personală, experimentul mintal)
 Metode de explorare a realității:
• Metode de explorare directă (observația, experimentul, cercetarea
documentelor)
• Metode de explorare indirectă (demonstrarea, modelarea,
algoritmizarea)
Metode fundamentate pe acțiunea practică:
• Metode de acțiune reală (exerciții, metodalucrărilor practice, metoda
proiectului, lucrari de laborator)
• Metodede acțiune simultană (jocul didactic, dramatizarea)
Metoda instruirii progamate
• Metode de comunicare orală
• Metode explozive
Metodele ce țin de organizarea procesului instructiv
și realizarea activității instructiv-cognitive pot fi:

 perceptive (transmiterea verbală și percepșia auditiv-

vizuală a materiei școlare)
 logice (inducție și deducție)
 gnostice (reproducere, problematizare, cercetare)
 verbale (convorbirea, răspunsul oral la întrebări,
narațiunea, jocul pe roluri, etc.)
 lucru cu manualul, practice (activități individuale și în
grup, în clasă și pe terenul școlar etc.)
Metode de educație în învățământul special

• Informative - convorbirea,consultarea, mass-

media, literatura, artele, mediul ambiant, exemplul
personal al pedagogului,excursia etc.
• Practico-funcționale – exercițiul, deprinderea,
jocurile, munca manuală, artele, în special
artterapia, hipoterapia etc.
• Evaluativ-stimulative – testările, încurajarea,
dezaprobarea, mustrarea, pedeapsa etc.
 Metodologia și direcțiile de cercetare în pedagogia
specială

• Categorii de metode după E. Planchard

1. Directe: observația, analiza genetică, experimentul, studiul clinic,
examinarea cazurilor
2. Indirecte: documentarea istorică, chestionarul, ancheta
3. Metode de prelucrare statistică
• Chilbert și Landssheere au evidențiat: metode generale, teste, tehnici
speciale, metosde statistice
• Clasificarea după S. Stoian
1. Metode de investigație (transversale, longitudinale, de ansamblu)
2. Metode de prelucrare a datelor
3. Metode de elaborare a rezultatelor
 Mijloace de asigurare a procesului instructiv-
recuperator în învățământul special
1. După criteriul senzorial:
• vizuale – imagini, ilustrații, proiecții etc.
• sonore – discuri, radio, casetofon etc.
• audiovizuale – filme sonore, calculatorul etc.
2. După obiectivele urmărite
• Informativ-demonstrative
• De exersare – formare a deprinderilor
• De raționalizare a timpului didactic
• De evaluare a rezultatelor
• Limbajul pedagogulu trebuie să fie clar, adecvat
nivelului de înțelegere și percepere de către elevi –
în cazul celor cu probleme auditive (vorbirea orală,
dactilă și memico-gestuală)
• Scrisul pictografic (simboluri)se va utiliza la copii cu
polihandicap
• Pedagogia prin artă implică în instruirea/educația
elevilor cu dizabilități diverse genuri ale artei
 Activități care au demonstrat eficiență pentru dezvoltarea
psihică și fizică a copilului cu diferite dizabilități
Împletitul Fotografia Tipografia Croitoria Călcatul

Modelajul și Sudura ți Pirogravura, Confecționare Țesutul, tapițeria,

olăritul lăcătușeria, tâmplăria, dulgheria a de jocuriși croșetatul,tricotajul
mecanica și și sculptura în lemn jucării, , brodatul,
feronierea marionete macromeul
Cizmăria Imprimeria și Linogravura ți Marochinări, Pedagogia prin artă
gravura în imprimiereape legătoria și muzicală
linoleum pânză, hârtie, cartonajul
carton și stofă
Artizanatul Armonia Decorațiunile Ritmul Melodia

Sculptura Desenul Dansul