STRATEGIILE DIDACTICE:

METODELE DE INSTRUIRE ŞI
MIJLOACELE DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Elaborat: Pascari Victoria

 Metodele de instruire aplicate în
învăţământul special
E. Macavei (1997) prezint E. Macavei (1997) prezintă principalele categorii de
metode de înv principalele categorii de metode de învăţământ plecând de la clasi
plecând de la clasifi carea propus carea propusă de Ioan Cerghit (1982), probabil de
punctele de Ioan Cerghit (1982), probabil de punctele de vedere – Piaget – Okon,
dup de vedere – Piaget – Okon, după schema:
Metode de comunicare şi asimilare a valorilor culturale:

Metode dialogate Metode de Metode de

(conversaţia, problematizarea, comunicare
problematizarea, învăţarea prin comunicare
descoperire, dezbaterea tip oral vizuală
seminar, brainstorming/asaltul de (instruirea prin scrisă (activitatea
emisiunile radio, cu cartea, analiza
idei/sau metoda inteligenței în
TV) documentelor
asalt, studiul de caz, colocviul ş.a.)
istorice);

Metode
Metode de
expozitive
(povestirea, descrierea, comunicare
explicaţia, enunţul şi interioară (reflecţia
demonstrarea, personală, experimentul
prelegerea, prelegerea, mintal);
conferinţa, instructajul,
microsimpozionul)
 Metode de explorare a realităţii:

Metode de explorare Metode de explorare

directă directă
(observaţia, (observaţia,
experimentul, experimentul,
cercetarea cercetarea
documentelor); documentelor);
Metode fundamentate pe acţiunea practic
practică: • •

Metode de acţiune reală Metode de acţiune

(exerciţii, metoda simulată
lucrărilor practice, (jocul didactic,
metoda proiectului, dramatizarea);
lucrări de laborator);
  Metoda instruirii programate:

Metode de
comunicare orală Metode expozitive
 Ţinând cont de particularităţile de dezvoltare a
copiilor cu dizabilităţi, metodele de educaţie în
învăţământul special pot fi divizate în câteva grupe:
mari:

Informative – Practico-funcţional -
convorbirea, consultarea, mass- exerciţiul, deprinderea,
media, literatura, artele, jocurile, munca manual iul,
consultarea, mass-media, deprinderea, jocurile, munca
literatura, artele, mediul ambiant,
exemplul personal al pedagogului,
manuală, artele, în special
excursia etc artterapia, hipoterapia etc.;

Evaluativ-
stimulative– testările,
încurajarea, dezaprobarea,
mustrarea, pedeapsa etc.
 Activități pentru copii cu diferite
dizabilități
 Împletiturile;
 Modelajul și olăritul;  Confecționarea de jocuri și jucării,
 Pirogravura, tâmplăria și sculptura în marionete;
lemn;  Artizanatul;
 Sudura și lăcătușara, mecanica și  Pedagogia prrin artă muzicală;
feroneria;
 Ritmul;
 Fotografa;
 Armonia;
 Tipografia;
 Melodia;
 Imprimeria și gravura în linoleum;
 Sculptura;
 Linogravura și imprimeria pe pânză,
hârtie,carton și stofă;
 Desenul;
 Croitoria;
 Dansul;
 Călcatul;
 Decorațiunile;
 Cizmăria;
 Marochinăria, legătoria şi cartonajul;
 La copiii cu deficiențe mintale severe, precum
şi la cei timizi şi anxioşi, cercetările au
demonstrat că instrumentele de percuţie
(ţambal, xilofon, tamburi, castanietă) facilitează
comunicarea.
 La copiii cu dizabilităţi de intelect hiperactivi
se utilizează meloterapia pentru ameliorarea
inhibiţiei voluntare a actelor motorii.
 Meloterapia reglează echilibrul dintre inspir şi
expir, dezvoltă auzul fonematic, auzul
muzical, pronunţia corectă, facilitează
despărţirea cuvintelor în silabe, etc.