Poziția geografică Tunelul de cale ferată leagă Elveția de Italia pe direcția nord- sud prin masivul elvețian Gotthard, construit între 1999 și 2016; darea sa în folosință era planificată pentru anul 2017, dar s-a realizat la jumătatea lui 2016 Dezvoltarea în timp • Elvețienii au investit mult în trenuri și în tuneluri lungi care au fost terminate la timp și fără depășirea bugetului inițial, lucru rar în domeniu. Cel mai lung tunel din lume a fost terminat în 2016, are 57 de km și cele mai rapide trenuri îl străbat în doar 20 de minute. Elveția face tuneluri care bat recorduri încă de acum aproape 150 de ani • Primul proiect uriaș de infrastructură feroviară din Elveția a fost tunelul Gotthard de 15 km, construit între 1871 și 1881. Lucrările au durat zece ani, din cauza geologiei complicate a locului, iar în construcție a fost folosită și dinamita, • Vechiul tunel Gotthard avea capacitate redusă inventată în 1867 de Alfred Nobel. de trenuri și permitea viteze mult prea mici. Tunelul a fost construit pe linia Luzern - După o serie de referendumuri, în anii '90, a Chiasso (225 km). fost aprobat un uriaș proiect de construcție a unor tuneluri feroviare care să mute o parte din marfa transportată cu camioanele pe șoselele alpine. Construcția Tunelului • Galeria de vest măsoară 56,978 km, iar cea de est 57,091 km, acesta fiind cel mai lung tunel din lume
• Lucrarea a fost complicată, fiindcă vorbim
de un tunel super- adânc și de faptul că a fost săpat într-un peisaj geologic extrem de complicat, cu 73 de tipuri diferite de roci, de la unele dure precum granitul, până la unele moi precum zahărul. Nouă oameni au murit în timpul lucrărilor și 2.500 de oameni au lucrat. Schimbarea este uriașă, la calea ferată Semmering din Austria, acum mai bine 160 de ani, au lucrat 20.000 de oameni și au murit peste 700. Caracteristici economice • Costurile totale au fost de 12,5 miliarde dolari. • Printre avantajele tunelului se numără scurtarea cu o oră a duratei călătoriei între Zürich și Milano (de la 3 h 40 min. la circa 2 h 40 min.). Trenurile rapide vor putea atinge viteze de 200 până la 270 km/h. De asemenea și trenurile de marfă vor putea circula prin tunel cu o viteză mai mare. Printre altele tunelul va descongestiona circulația rutieră actuală din Tunelul rutier Gotthard (dat în folosință 1980, 16,3 km). Drumul prin tunelul de bază va fi mai scurt cu cca. 30 km, iar la traversarea Alpilor el va avea altitudinea de numai de 550 m deasupra marii. Avantajele tunelului • Prin uriașul tunel trenurile de pasageri rulează cu până la 200 km/h, iar cele de marfă pot rula cu maxim 100 km/h. La teste, cele de pasageri au atins 250 km/h, iar cele de marfă, 160 km/h. Viitorul • Elveția face cele mai multe progrese pe așa-numitul coridor feroviar de marfă Rhin-Alpin, 1.500 km de la Rotterdam la Genova, via Anvers - Koln - Frankfurt pe Main - Zurich - Milano. Elveția stă cel mai bine și, după noi investiții, unele camioane vor putea fi puse pe trenuri și nu vor mai polua și nici nu vor mai aglomera șoselele din Alpii elvețieni.