Biologie moleculara

Tema :
Proteine motorii
Eleborat:
VAMES ANDREI
Organizarea morfofunctionala a fibrei musculare
scheletice
 forma cvasicilindrica,
 diametru 25 si 100 m
 lungime de 1-300 mm.

Citoplasma fibrei musculare este organizata in:

  citoplasma contractila (inoplasma) - cuprinde aparatul contractil
(miofibrilele);
 citoplasma necontractila - numerosi nuclei, organite celulare comune si
structuri specifice fibrei musculare - sistemul sarcotubular si mioglobina.
MIOFIBRILELE
 organite contractile cu o grosime de 0,2-2 m,
 dispuse pe intreaga lungime a fibrei musculare,
 ocupa aproximativ 80% din volumul acesteia.
 cuprind o succesiune de benzi sau discuri:
-discuri clare-I, izotrope - actina;
  -discuri intunecate-A, anizotrope - miozina si partial actina.
 
-discuri clare-1, izotrope - actina;
  -discuri intunecate-A, anizotrope - miozina si partial actina.

Discul clar este impartit in doua hemidiscuri de catre banda Z,

Discul intunecat are in partea centrala banda H, bisectata de linia
M. Intre doua membrane Z succesive este delimitat
sarcomerul - unitatea morfofunctionala a miofibrilei,
format dintr-un disc intunecat flancat de doua hemidiscuri clare.
Structura sarcomerului- miofilamente contractile:
miozina –( groase) inconjurat de 6 miofilamente
 
  actina –  (subtiri ) marginit de 3 miofilamente de miozina
 Miofilamentele
proteine contractile - miozina si actina;
proteine reglatorii - tropomiozina si troponina
Miozina
 fractiunea proteica majora,
 proteina complexa, asimetrica,
 6 lanturi polipeptidice:
 2 lanturi grele:
- identice, prezinta o conformatie de -helix, fiind infasurate
unul in jurul celuilalt si alcatuiesc axul filamentului de miozina -
light meromiozina (LMM). La unul din capete, cele doua lanturi
grele pierd conformatia de -helix in favoarea celei de pliere,
rezultand "capul" miofilamentului de miozina, alcatuit din doua
parti simetrice.
Capul miozinic prezinta doua zone:
§  situsul nucleotidic ATP-azic
§  zona de interactiune cu actina
  
 Genele miozinei
MYH7
 dimensiune: 22,981 baze, 1935 aminoacizi

 locaţie: citoplasma, myofibril ,Cromozomul uman 14:

 exoni 84
  mutaţii- miopatie : slăbiciune musculară, care nu se agravează în timp sau se agravează
foarte încet.
 dificultate de ridicare a bratelor deasupra nivelului umerilor
 formarea de cocoloase numite organisme hialin
 
MYLK2
 dimensiune: 15,390 baze , 596 aminoacizi
 locaţie: citoplasma, Cromosomul uman 20

 exoni 30
 mutatii
 Cardiomiopatie hipertrofică familială este o tulburare ereditară.
 dureri de dispnee, colaps, palpitaţii
 variind de la benigne la forme maligne cu risc ridicat de insuficienţă cardiacă şi moarte subită
cardiacă
 Myh3
 dimensiune: 28,773 baze , 1940 aminoacizi

 locaţie: citoplasma, myofibril,Cromozomul uman 17

 exoni -81
 mutatii- 26 mutatii au fost identificate în oameni, cu sindromul Freeman-Sheldon,
reducând capacitatea celulelor musculare fetale la contract.
 12 mutatii au fost identificate în oameni cu sindromul Sheldon-Hall,o afectiune musculatorie
dezvoltata înainte de naştere
 mutatiile pot perturba formarea de filamente groase.

MYO1A
 dimensiune 22,682: baze, 1043 aminoacizi

 localizare pe cromozomul 12:

 exoni -92
 mutatii
 8 mutaţii au fost identificate cu o formă de nonsyndromic surditate .
 Cercetatorii nu au stabilit cum pot mutaţiile duce la pierderea auzului, şi rămâne neclar dacă
afecteaza auzul.
 Actina
   actina globulara (actina-G) monomerica
 actina fibrilara (actina-F) polimerica.
             Un filament actinic contine 340-380 monomeri de actina-G.
           
  Proprietati
-capacitatea de polimerizare;
             - interactiunea cu miozina (prezinta situsuri de legare).

Genele actinei
ACTa2
 dimensiune: 56,317 baze, 377 aminoacizi;.

 locaţie: citoplasma, citoscheletului ,Cromosomul uman 11

 exoni 24
 mutatii : 9 mutatii au fost identificate cu polipoză toracica, anevrism aortic şi disecţie,
ducând la dilatarea aortei,
 Acta1
 dimensiune: 2,854 baze, 377 aminoacizi

 locaţie: citoplasma, citoscheletului ,Cromozomul uman 1

 exoni 18
 mutatii: 140 de mutaţii
 nemaline miopatie - tulburare musculara,
 cauzează slăbiciune şi alte caracteristici de această condiţie
 alte mutatii împiedică producerea de orice α-actină,
 alterarea celulelor musculare incapacitatea de a contracta.

Actg1
 dimensiune 8,044 baze

 locaţie: citoplasma, citoscheletului -Cromozomul uman 17

 exoni -18
 mutatii: mai multe mutatii genetice , nonsyndromul surditate.
- pierderea auzului prin alterarea funcţiei
 gsn
 dimensiune: 125047 baza , 782 aminoacizi

   locatie: citoplasma, citoschelet , cromozomul 9

 exoni 58
 mutatii: 2 mutații
 zăbrele cornean de tip II distrofie.
 acumularea de proteine ​numite depozite în multe țesuturi pe tot corpul, inclusiv învelișul
exterior al ochiului (corneea), pielea și nervii.
 conduc la deteriorarea vederii, paralizia mușchilor faciali, și piele groasă.

Tropomiozina
-forma de bastonase de-a lungul axului de actina-F,
-un filament de actina revenind aproximativ 50 de molecule tropomiozinice
Functii:
-tropomiozina blocheaza situsurile de legare ale actinei deoarece se interpune intre
filamentul de actina si cel de miozina, impiedicand interactiunea acestora in conditii de
repaus
 Genele tropomiozinei
tpm2
 dimensiune: 9029 bazele ,284 aminoacizi

  locatie: citoplasma, citoscheletului, cromozomul 9:

 exoni 28
 mutatii: 3 mutatii - șterg sau duplica materialulul genetic
 artrogripoza distală 1- deformari articulare în mâini și picioare. Mutație schimbă un
singur aminoacid din proteina β-tropomiozina.
 aceste tulburari sunt cunoscute ca miopatii congenitale.

Tpm4
  dimensiune: 35497 baze, 248 aminoacizi

 locatie: citoplasma, citoscheletului,cromosm 19

 exoni 26
 mutatii
 nu are loc legarea cu Ca, nu se leaga de filamentul de Actina în mușchi,
nu are loc asociere cu troponina în reglementarea de calciu.
 tpm3
 dimensiune: 39345 baze, 284 aminoacizi

 locatie: citoplasma, citoschelet, cromozomul 1

 exoni 38
 mutatii-2 mutatii- slăbiciune musculară
 10 mutatii ce provoca fibre de tip disproporție. Aceste mutatii modifica aminoacizii în
mușchi.
 alte tulburări cauzate de mutatii in gena TPM3- slabiciune musculara de-a lungul corpului
inclusiv mușchii feței, gâtului, și membrele.
 tpm1
 dimensiune:29284 baze, 284 aminoacizi

 locatie: citoplasma, citoscheletului, cromozomului 15

 exoni 46
 mutatii: cardiomiopatie hipertrofică - afectiune ereditara caracterizata prin inimă hipertrofie
ventriculara, care este de obicei asimetrică și implică de multe ori septul interventricular.
Aceste simptome includ dispnee, sincopă, colaps, palpitații, dureri în piept C
 
Troponina
  este atasata de unul din capetele moleculei de tropomiozina
si este alcatuita dintr-un complex de molecule reglatorii:
§  troponina C - fixeaza ionii de Ca2+ , actina se cupleaza cu miozina;
   troponina T - leaga complexul troponinic de tropomiozina;
   troponina I - leaga complexul troponinic de actina, mentine tropomiozina in
pozitie de blocare a interactiunii miozina-actina si inhiba activitatea ATP-azica
a capului miozinic.
 Genele troponinei
Gata 5
 dimensiune: 12474 baze, 397 aminoacizi
  
 locatie : Nucleu, cromozomul 20

 exoni 18
 mutatii
 fibrilatie atriala, o tulburare de ritm cardiac
 stază de sânge în atrii si reduce umplerea ventriculară, palpitații, sincopă accident vascular ,
insuficiență cardiacă
pak3
  dimensiune: 276661, baze: 559 aminoacizi
  
 locatie: Citoplasma,  cromosomul x

 exoni 54
 mutatii
- Retard mental este o tulburare mintală caracterizată prin funcționarea intelectuală cu
deficiente in comportamentul de adaptare și se manifestă în timpul perioadei de dezvoltare.
 
 tnni3

 dimensiune: 5966 baze, 210 aminoacizi

 locatie : citozol, cromozomul 19

  exoni 20
 mutatii-10 mutații
 cardiomiopatie- aceste mutatii modifica blocuri unice de proteine ​,ce nu se pot lega la actina.
 muschiul de relaxare a inimii este perturbat
.
tnnt1
 dimensiune:16446 baze, 278 aminoacizi
 locatie : citozol, cromozomul 19

 exoni 34
 mutatii: -miopatie Amish nemaline
 tulburări musculare caracterizate prin slăbiciune musculară de diferite severitate si debut.
 copiii afectati -tremor, cu hipotonie și contracturi ușoare ale umerilor și șoldurilor.
 afectarea muschilor pectorali , copii mor de insuficiență respiratorie, de obicei, în al doilea an.
  tnnt2
 dimensiune: 18755 baze, 298 aminoacizi

 locatie : citozol, cromozomul 1

 exoni 40
 mutatii:
 cardiomiopatie hipertrofică - inimă asimetrică și implică de multe ori septul interventricular.
 includ dispnee, sincopă, colaps, palpitații, dureri în piept și. Ele pot fi ușor provocată de
exercițiu..
 
II. SISTEMUL SARCOTUBULAR
-tubulii T (transversali)
-tubuli L (longitudinali)

Tubulii T -- continuare intracelulara a sarcolemei

Tubulii L sunt reprezentati de care prezinta dilatatii laterale a
reticululului sarcoplasmatic bogate in Ca2+, numite cisterne terminale.

-Tubulii T sunt dispusi intre discul clar si discul intunecat

-un tubul T vine in contact cu doua cisterne terminale
-juxtapozitia sistemului T si L reprezentand triada sarcoplasmatica.
Fiecarui sarcomer ii revin doua triade sarcoplasmatice.
Rolul sistemului sarcotubular excitatie-contractie.
 MIOGLOBINA
-heteroproteina care contine Fe2+, hemoglobina si constituie un rezervor temporar
de oxigen. In functie de cantitatea de mioglobina se descriu:
-  fibre musculare rosii de tip I (oxidativ) - bogate in mioglobina si cu metabolism
predominent aerob;
-  fibre musculare albe de tip II (glicolitic) - sarace in mioglobina si cu metabolism
predominent anaerob.

Mecanismul contractiei musculare in

fibra musculara scheletica
--- alunecarea (glisarea) miofilamentelor de actina printre cele de miozina.
Patrunzand mai adanc spre centrul sarcomerului, alunecarea filamentelor de
actina determina apropierea membranelor Z si scurtarea sarcomerului -
hemidiscurile clare se micsoreaza, iar discul intunecat ramane nemodificat.
 Puntile actomiozinice se formeaza si se desfac ciclic ,atata timp cat
concentratia Ca2+ citosolic este 10-5 si inceteaza sa se contracte cind
concentratia este 10 -7 .
In timpul desfasurarii unui ciclu, capul miozinic isi schimba afinitatea
fata de filamentul de actina, realizand substratul molecular al
contractiei musculare.
Acesta cuprinde urmatoarele aspecte:

   afinitatea capului miozinic este scazuta si legaturile actomiozinice

sunt slabe daca la nivelul situsului nucleotidic se afla fixat ATP si
odata cu activarea ATP-azei miozinice apar produsii de hidroliza - ADP
si Pi . In acest moment intre capul miozinic si axul filamentului de
miozina exista un unghi de 90.
   afinitatea capului miozinic creste si legaturile actomiozinice devin
puternice cand produsii finali de hidroliza ai ATP-ului, indeosebi Pi,
sunt eliminati complet . Energia rezultata in urma hidrolizei ATP-
ului este utilizata pentru micsorarea unghiul dintre capul miozinic
si axul filamentului, de la 90 la 45. Aceasta determina "flexia"
capului pe bratul miozinic si glisarea filamentului de actina spre
centrul sarcomerului, pe o distanta egala cu marimea unei
molecule de actina-G.
Pentru desfacerea legaturii transversale si reluarea unui nou ciclu
contractil este necesara fixarea unei noi molecule de ATP pe situsul
nucleotidic. Astfel, se restabilesc legaturile slabe si capul revine la
pozitia initiala (90). La reluarea ciclului puntii, capul miozinei se
leaga de urmatoarea actina-G. In lipsa ATP-ului puntile actomiozinice
raman atasate si ciclurile sunt blocate. Aceasta este explicatia
rigiditatii cadaverice ('rigor mortis') manifestata la cateva ore de la
deces.
 FIZIOLOGIA FIBREI MUSCULARE NETEDE
2.1. Particularitati structurale ale fibrei musculare netede
 marimi si densitati diferite, un singur nucleu,
 forma - fusiforma - in viscerele cavitare , ramificata - in media arterelor mari.
 sarcolema nu prezinta tubi T, dar la nivelul ei se pot deosebi 3 zone
                  caveolele - microinvaginatii ale sarcolemei care comunica liber cu spatiul
extracelular;
                 ariile dense sau corpii densi care se gasesc fixati pe fata interna a
plasmalemei sau sunt dispusi liberi in citoplasma, reprezentand locul de atasare al
miofilamentele subtiri de actina;
                 jonctiunile intercelulare cu rol in cuplarea electrica si metabolica.
-Miozina si actina au o organizare diferita fata de cea a muschiului scheletic.
 -miozina are organizare structurala comuna tuturor fibrelor musculare, dar
prezinta o activitatea ATP-azica mai redusa.
- actina are atasate mai multe tipuri de proteine reglatorii:
• tropomiozina - identica ca structura si functie cu cea din musculatura
striata;
• caldesmona - combina proprietatile troponinei I si T din muschiul striat,
stabilind un raport de 1 molecula de caldesmona la 4 molecule tropomiozina si 28
de molecule de actina;
• calmodulina - preia rolul troponinei C fiind capabila sa fixeze Ca 2+ intr-
un complex Ca2+- calmodulina care face parte din sistemul mesagerilor secundari
ce cresc activitatea proteinelor contractile.
.
Particularitati morfofunctionale ale fibrei musculare netede.

Cuplarea excitatie-contractie in fibra musculara neteda

-         Cuplarea excitatiei cu contractia este realizata tot prin intermediul ionului de
Ca2+ , prin canale ionice lente voltaj-dependente .
-         Durata necesara cresterii concentratiei Ca2+ pana la valoarea de cuplare a
excitatiei cu contractia este insa mult mai mare, perioada de latenta determinata
de acest proces fiind de 50 de ori mai mare decat in cazul muschiului striat.
Absenta complexului de troponine,face ca Ca2+ sa initieze contractia printr-un
mecanism diferit:
          Cresterea Ca2+ si fixarea sa pe calmodulin, iar miozina este defosforilata ,din
acest motiv, concentratia Ca2+ citosolic scade la fel de lent cum a crescut, ceea ce
determina ca durata contractiei sa fie de ordinul secundelor.
 
      
-     scurtarea consta, in interactiunea filamentelor de actina si miozina prin intermediul puntilor
transversale.
-         Ciclurile de formare a puntilor transversale sunt identice cu cele din muschiul striat, doar
ca fenomenele se desfasoara cu viteza mult mai redusa, forta de contractie mai mica, datorita
unui numar mai mic de punti transversale. De asemenea, viteza de contractie este mai mica,
datorita unei activitati ATP-azice mai scazute.
-         In schimb, capacitatea de scurtare este mult mai mare datorita absentei benzilor Z.