INVESTIGAREA

TULBURARILOR
METABOLISMULUI PROTEIC
 Generalitati • 75% din substantele solide ale organismului sunt proteine
• Include:
• Proteine structurale
• Enzime
• Proteine care transporta oxigen
• Proteine musculare (care determina contractia)
• Unele care dezvolta functii specific intra si extracelular

Surse de proteine

Exogene Endogene
- alimente: - Degradarea proteinelor proprii
- Carne
- Lapte si derivate din lapte Fiziologic
- Oua
- Cereale
- Leguminioase AA utilizati Organism

Mecanism
peptide
Transf act
digestie Fermenti Proteine sinteza
intestinali aminoacizi specifice resinteza
 PROTEINE
Def: sunt substante azotate cu masa moleculara mare si structura complexa prezenta in
toate structurile vii.

- Componenta esentiala a materiei vii ce indeplineste multiple functii in organism.

- Functia nutritiva si plastica (proteinele intervin in mentinerea unui

bilant azotat echilibrat si in dezvoltarea somatica armonioasa in faza
de crestere)
- Functia coloid osmotica sau oncotica (albuminele exercita 80% din
presiunea oncotica a plasmei, iar 1 g albumina poate retine pana la
18 ml apa)
Functii: - Functia de mentinere a volemiei si a tensiunii arteriale
- Functia de transport (transport de ioni, medicamente, coloranti,
hormoni etc.)
- Functia de mentinere a echilibrului acido-bazic (caracterul de tampon
al proteinelor)
- Functia de aparare (gamaglobuline cu rol de anticorpi)
 PROTEINE
Alcatuire:
• Unul sau mai multe lanturi polipeptidice fiecare fiind constituit din mai multi
aminoacizi, legati covalent prin legaturi peptidice

Obs: toate proteinele sunt alcatuite din 20 de aminoacizi (indiferent de functie sau specia
de origine) fiind aranjati in variate secvente specifice.

- Cea mai mare parte a acestor aminoacizi pot fi sintetizati in organism (suplinind
deficitul aportului alimentar)

Aminoacizi neesentiali (glicina, alanina, serina, cisteina, prolina, acidul

glutamic, acidul aspartic, asparagina si glutamina)

- 10 aminoacizi NU pot fi sintetizati la nivelul organismului

Singura sursa de aport fiind cea alimentara

Aminoacizi esentiali (triptofan, histidina, treonina, lizina,

metionina, arginina, valina, fenilalanina, leucina si ioleucina)
 PROTEINE

Procesele de coagulare si hemostaza

Sinteza hormonilor

Rol Sinteza hemoglobinei

Neoglicogeneza

Lipidogeneza
 CLASIFICARE

Proteine Usor solubile, de regula, intracelulare

globulare
Generala
Proteine Insolubile, de regula extracelulare; rol de
fibrilare sustinere

Proteine simple Alcatuite doar din aminoacizi

Prezenta sau
absenta gruparii
prostetice
Proteine Alcatuite dintr-o proteina (apoproteina)
conjugate si o grupare prostetica
CLASIFICARE

Fosfoproteine

Glicoproteine

Lipoproteine
Natura gruparii
prostetice
Cromoproteine

Metaloproteine

Nucleo-proteine
 Etapele metabolismului proteidic Investigare
(prin proteinemia) proteinelor
plasmatice
Aport

Digestie Dozarea proteinelor totale

Utilizare Teste de disproteinemie si VSH

Anabolism
Electroforeza proteinelor plasmatice
Catabolism
Imunelectroforeza
Eliminare
Teste de identificare a proteinelor
specifice
Euproteinemia =
echilibrul dintre Determinare enzimelor plasmatice
sinteza proteinelor si
utilizare; dintre Peptide non-hormonale ca si indicatori
eliminarea sau de malignitate – marker tumorali
degradarea acestora
 Dozarea proteinelor totale
VN = 6,5 – 8,5 g/100 ml Cu ajutorul
Ser Urina bandeletelor
Albumine Globuline de urina
4 – 5 g/100ml 2,5 – 3 g/100ml
- Carenta de
aport; Albumine/Globuline
tulburari de = 1 – 1,5
absorbtie Hemoconcentratie prin
- Perturbari ale deshidratare marcata:
sintezei Variatii patologice
(hepatopatii cr,
ciroza) - Diaree severa
- Pierderi renale Hipoproteinemii Hiperproteinemii - Varsaturi
(sdr nefrotic) -
-
Diureza excesiva
Pierderi
- Sudoratie
intestinale Reale False Reale False
(enteropatii cu
pierderi de Erori de determinare
proteine) Boli insotite de
Hemodilutia din
- Catabolism intensificarea
hipervolemie - Evaporarea probei de ser
crescut: sintezei in lab
infectii severe, - Staza venoasa datorita
- Perfuzii masive - Mielom multiplu
tumori ocluziei determinate de
- Trim 3 de sarcina - Hemopatii
maligne colapsul vascular periferic
maligne
 Teste de disproteinemie
- Disproteinemia este insotita de un dezechilibru coloidal al serului –
poate fi pus in evidenta prin reactii de floculare nespecifica
- Sunt:
- Reactia Gros
- Reactia Timol
- Reactia sulfat de zinc
- Reactia cu sulfat de cadmiu

NU SUNT SPECIFICE UNEI MALADII SI

NICI AFECTARII UNUI ORGAN (ex.
prezent

ficat)

Folosite intr-un context larg de teste paraclinice pe baza carora

se poate aprecia mecanismul patogenic al bolii
 Principiu: tratarea serului cu solutie Hayem si urmarirea
aparitiei primei reactii de floculare reversibile (care
REACTIA dispare prin agitare)
GROS Reactivi:
• Solutie Hayem (0,5g sublimat)
• Sulfat de Na cristalizat (5g)
• Clorura de Na (2g)
• Apa distilata (200ml)

Tehnica:
• Intr-o eprubeta de hemoliza se masoara 1ml ser nehemolizat
• Dintr-o microbiureta se adauga picatura cu picatura solutie Hayem
• Dupa fiecare picatura se priveste in zare pentru a urmari aparitia unei floculatii
• Se procedeaza in acest fel pana la aparitia unei floculatii mai pronuntate la
suprafata serului (inel ingust alburiu care cedeaza la agitatie mai energica) – reactie
reversibila
• Se noteaza nr de mililitri de solutie Hayem utilizati
• Se continua apoi titrarea cu solutie Hayem pana obtinem o tulburare permanenta
irevesibila in forma de nor care la repaus va sedimenta
• Se noteaza nr de mililitri de solutie Hayme utilizati stabilind astfel limita superioara
sau flocularea ireversibila
REACTIA
GROS VN: 1,5 – 2,5 ml solutie Hayem

Scaderea unei granite va duce automat si la

scaderea celeilalte

Alterari celulare Insuficienta cantitativa sau

hepatice calitativa a parenchimului

albumine
gamaglobuline
 REACTIA TIMOL
(metoda Mac Lagan)
Principiu: se bazeaza pe formarea unui complex de globuline,
fosfolipide, colesterol si timol

Solutia tampon pH = 7,8 saturate cu timol produce precipitarea serurilor disproteinemice

Tehnica:
• Peste 0,1 ml ser proaspat se adauga 6 ml reactiv tampon veronal – timol
• Se agita
• Dupa 30 min se evalueaza turbiditatea prin compararea cu o solutie etanol
• Rezultatul se exprima in unitati Mac Lagan

VN: 0 – 4 u Mac Lagan

REACTIA SULFAT DE
ZINC
(testul Kunkel)

Def: reactie de precipitare a serului cu sulfat de zinc

Indica o crestere a gamaglobulinelor

Tehnica:
• La 0,1ml ser proaspat se adauga 6ml reactive sulfat de zinc tamponat

Reactie pozitiva:
• Daca dupa 30 minute se produce o turbiditate mai mult sau mai putin intense
care se poate aprecia fie la scara de timol, fie la fotocolorimetru
REACTIA CU SULFAT Cadmiu
DE CADMIU
(testul Wuhrmann)
Precipitarea
serurilor

Albumine
Alfa
Gamaglobuline

Tehnica: La 0,4ml ser se adauga 4 picaturi de reactiv.

Notare
Reactie pozitiva: Daca dupa 5 minute apare o Precipitatul apare
turbiditate masiv si imediat +++

Precipitatul apare dupa

5 minute ++
Reactie negativa: amestecul ramane clar
 1. VSH
(viteza de sedimentare a hematiilor)

- Accelerat (caz de inflamatie)

- Poate aprecia evolutia
- Poate ramane accelerat dupa disparitia semnelor clinic daca mai
Caracteristici: persista reactia inflamatorie
- Test nespecific
- Alte exemple in care poate fi accelerat:
- Afectiuni degenerative
- Neoplazii
- Boli sistemice
- Infarct miocardic

Factori ce pot
influenta VSH-ul

Eritrocitari Plasmatici
 ANEMIA –
accelerarea vitezei de sedimentare

FACTORII
ERITROCITARI

POLICITEMIA –
scaderea vitezei de sedimentare

FACTORII
PLASMATICI

ALBUMINA GLOBULINELE FIBRINOGENUL

(protejeaza stabilitatea (accelereaza sedimentarea (accelereaza sedimentarea
suspensiei eritrocitare) hematiilor) hematiilor)
 TEHNICA

- Seringa sterila
- Solutie anticoagulanta
- Citrat de sodiu 3,8%
Instrumentar
solutie sterila
- Pipeta Westergreen
- Eprubeta curata
- Sange Pipeta
Westergreen

- In seringa se aspira solutie de anticoagulant - se clateste toata

seringa
- Se aspira 0,4ml citrate de sodiu 3,8% solutie sterile
- Se punctioneaza vena
- Se aspira sange pana la 2 ml
Metoda - Se amesteca sangele cu anticoagulant prin miscari de rasturnare
- Continutul seringe se trece apoi intr-o epubreta curate
- Se aspira sange in pipeta Westergreen pana la diviziunea 0 (coloana
de sange trebuie sa fie continua, fara sa contina bula de aer); apoi se
acopera cu aratatorul partea de sus a pipetei pentru a se opri
coloana de sange
 TEHNICA

- Se va face dupa Valori normale 1 ora 2 ore

CITIREA
1 - 2 ore Barbat 1 – 10 mm 7 – 15 mm
Femeie 2 – 13 mm 12 – 17 mm
- Se exprima in Copii mici si sugari 9 – 12 mm
REZULTATE
mm plasma
- Proteinei C reactive
- Ultimele luni de sarcina - Factorul reumatoid
Cresteri fiziologie
- Ciclul menstrual - Proteina M
- TBC - Cresterea concentratiei Ig
- RAA (reumatism articular acut)
Cresteri patologice - Septicemii
- Infectii acute
- Infarct miocardic acut
- Hemopatii maligne (leucoza, mielom, Boala Hodgkin)
- Hepatita epidemica
Valor scazute - Stari alergice
- Afectiuni ce evolueaza cu poliglobulie (BPOC, cord
pulmonar cronic, maladii congenitale de cord)
 Electroforeza proteinelor plasmatice

- Utilizat pentru fractionarea si separarea proteinelor serice sau a altor lichide biologice

Valorile procentuale ale

diferitelor fractiuni difera in S-au evidentiat
functie de:
- Mediul de separare 5 4
- Modul de apreciere fractiuni fractiuni
Electroforeza + alte explorari = proteice lipoprote
3 fractiuni ice
apreciere corecta a
glicoproteice
disproteinemiilor

Serumalbuminele Dupa
migrarea
in camp
Serumglobulinele electric
 Serumalbuminele /
serinele
VN = 4 – 5 g/100 ml sau aprox 60 % din proteinemie

Sintetizate la nivelul hepatocitului

leziuni
Scaderea albuminei

Hipoalbuminemiile Hiperalbuminemii (rare)

Scaderea ratei de Leucemiile limfatice cronice
sinteza
Faza initiala a inanitiei
Hepatite acute, cronice,
Catabolism crescut leucemii acute, DZ, neoplazii
Pierderi pe cale Sdr nefrotice, tumori renale,
renala amiloidoza, nefroza lipoida
Enterite acute si cronice,
Pierderi intestinale fistule intestinale
Intoxicatii cronice, arsuri, supuratii, hemoragii
mari
Serumglobulinele

VN = 2,5 – 3 g/100 ml sau in medie

40% din totalul proteinelor serice

Crestere patologica a unei Scaderea corespunzatoare a

fractiuni a proteinelor plasmatice celorlalte fractiuni

Mecanism de
reglare inversa

Albuminelor

Globulinelor
 Fractiunile globulinice – VN
Serumglobulinele Valoare Procentual
Alfa 1 0,3 g/100ml 6%
Alfa 2 0,5 g/100ml 9%
Disproteinemiile ce
intereseaza globulinele – des Beta 1 g/100ml 12%
intalnite Gama 1,2 g/100ml 15-18%

Globale
Cresterile
globulinelor
Intereseaza numai
anumite fractiuni

Reactiv Boli infectioase acute sau cronice

Hiperglobulinemiile

Hepatopatii cronice
Compensator (sinteza albuminelor este deficitara)
 Alfa 1 si alfa 2 globulinele
Serumglobulinele (suportul lipo si glicoproteinelor)
Scad Cresc
Afectiuni inflamatorii acute
Icter hemolitic (RAA)
Hiperglobulinemiile
Etilism cronic Poliartrita reumatoida
Neoplazii
Sdr. Nefrotic
Glomerulonefrita acuta
Betaglobulinele
(cresc o data cu alfa sau TBC pulmonar
gamaglobulinele) Amiloidoza
Cauze
- Mononucleoza Gamaglobulinele
infectioasa (crescute – datorita hipeproteinemiei)
- Difterie - Infectii bacteriene sau virale cronice
- Hepatita acuta - Boli parazitare
- Hepatite toxice - Boli cu hiperimunizare
- Sdr nefrotic - Periarterita nodoasa
- Hiperliepemii esentiale - Colagenoze
- Macroglobulinemia - Anemia hemolitica
Walderstrӧm (rar) - Boli hepatobiliare
Serumglobulinele Cauze

- Deficit de factori alimentari sau

Hipoglobulinemiile
dupa iradiere
(diminuarea sintezei)
- Radioterapie
- Boli congenitale sau dobandite
prin infectii recidivante
- Arsuri grave
- Nefroza lipoida

Disproteinemii prin modificarea

fibrinogenului
- Alcoolism
Hipofibrinogenemii si - Neo gastric
afibrinogenemii congenitale sau - Post gastrectomie
doabandite - Ciroza atrofica

- Afectiuni cardio-renale cu edeme

Hiperfibrinogenemii
- Afectiuni coronariene
- Dupa rӧentgen-terapie
- Hepatitele acute
- Afectiuni reumatismale infectii
microbiene
 VN
Imunelectroforeza Evidentiaza variatiile fractiunilor
proteice imune - imunoglobulinele Ig G 12 – 14 g%o
Ig A 2 – 4 g%o

- Origine limfoplasmocitara Ig M 1 g%o

- Suportul principal al anticorpilor din Ig D 0,03 g%o
Ig G
organism
Ig E 0,003 g%o
- Cantitati superioare celorlalte fractiuni

- Origine limfoplasmocitara
Ig A - Secretate prin sucurile digestive sau lacrimi

- Predomina in lichidele intravasculare

Ig M - Contine anticorpi neinfectiosi

- Hepatite cronice active

Hipergamaglobulinemiile - Ciroze hepatice
- Boli cronice autoimune (LES, sclerodermia, sdr Sjӧgren)

Poate fi redus la o singura clasa de imunoglobuline sau

Hipogamaglobulinemiile presupune o productie scazuta a tuturor claselor de
imunoglobuline associate infectiilor
 Paraproteinemii
(gamapatii monoclonale)
Prezenta in ser sau in urina de imunoglobuline monoclonale
denumite paraproteine sau componenta M (monoclonala)

Produsa de o singura clona de celule limfoide

Electroforeza
Mobilitate electroforetica Bande in guste
proteinelor
limitata “in pisc”
seric

Proteinele
monoclonale
Imunoglobuline normale
ca structura
caracteristici
Conditii patologice sunt
produse in exces

Mielom multiplu
Intalnite in
Macroglobulinemia Waldenstrom
Mielomul Multiplu
Proces de proliferare maligna a plasmocitelor

Proliferarea are loc la nivelul maduvei hematoformatoare

Producerea de lanturi usoare in exces

Caracteristici Aparitia lor in urina

Proteinuria de tip Bence-Jones

Lanturile usoare ale catabolizate La nivelul tubilor

Imunoglobulinelor renali proximali

Incarcarea acestora cu
Afectare Hipervascozitatea
In timp cantitati mari de lanturi
renala sanguina
usoare

evolua IRC
 Macroglobulinemia
Waldenstrom

Caracteristici:
• Celulele proliferante: limfocite si plasmocite
• Aceste cellule produc cantitati mari de Ig M
 Proteinele de faza acuta
(APP)
- Proteinele a caror concentratie plasmatica se modifica in reactiile inflamatorii

Conc lor Conc lor

2 categorii
creste in scade in
inflam inflam
Pozitive Negative
(+) (-)

- Glicoproteina acida (Orosomucoid) - Albumina (Alb)

- Protease inhibitor (α1 Antitripsina) - Prealbumina (Prealb)
- α 1 Antichimiotripsina (α1 Achy) - Retinol Binding Proteine (RBP)
- Ceruloplasmina (Cp) - Transferina (Tf)
- Haptoglobina (Hp) n < 0,006 g/l - Apoliproteina A1
- Proteina C-Reactiva (CRP) - Corticosteroid binding globuline
- Fibrinogenul (Fib)
- Proteina Amiloida (SAA) Complexe proteina- Sistemul
- Unele fractii ale complementului rol Macrofagic
ligand

Cel mai frecvent se dozeaza: CRP, fibrinogenul si haptoglobina

Proteina C reactiva (CRP) VN < 0,5 mg/dl Rol de:
- Opsonina
- Agent citolitic

Contribuie la
procesul de
Odata legat de clearence al
membrana proteinelor si al
agentului patogen unor substante
toxice din organism
Inhiba sinteza de
anticorpi - induce
proliferarea unei
clone de celule T-
supresoare
 Marker de monitorizare a
Proteina C reactiva (CRP) inflamatiei

Obezitate
Consum de alcool
Valori usor crescute ale CRP
Diabet zaharat
HTA

RAA (rheumatism articular acut)

Concentratia
Poliartrita reumatoida serica a CRP e
Boala Crohn considerata
Stari patologice Sdr. Reiter un criteriu
obiectiv de
Vasculite sistemice sau cutanate activitate a
Rectocolita ulcerohemoragica bolii
 - VN = 0,3 – 1,8 g/l
Haptoglobina - α2-globulina poate creste de 2 – 3 ori

- Proteina
- Sintetizata de ficat

α2- Leaga
globulina
Focar inflamator hemoglobina

Utilizarea fierului
Neutralizand necesar pentru
moleculele toxice multiplicare
microorganismelor
 - VN = 0,3 – 1,8 g/l
Haptoglobina - α2-globulina poate creste de 2 – 3 ori

- Proteina
- Sintetizata de ficat

α2- Leaga
globulina
Focar inflamator hemoglobina

Utilizarea fierului
Neutralizand necesar pentru
moleculele toxice multiplicare
microorganismelor
 Haptoglobina

Complexul
Anemiile hemolitice haptoglobina-
hemoglobina

preluat

Sistemul reticulo-
endotelial splenic
Inflamatii Anemiile
Coronaritele hemolitice
silentioase

Fierul este reutilizat

 Ceruloplasmina VN: 25 – 43 mg/dl Sdr nefrotic
Focar
inflamator
- Metaloproteina
- Migreaza electroforetic cu α2 globulinele
- Rol: transportul cuprului Clinic (triada):

- Ciroza
Ficat - Suferinta nucleilor bazali
Boala Depuneri
Cu Creier - Inelul Kayser-Fleischer
Wilson
Cornee
Rinichi
Paraclinc:

-cupremie (<70microg/dl sau

0,07mg/dl)

-Scaderea ceruloplasminei
(<15mg/dl)
 Alfa 1-
antitripsina
VN: 190 – 350 mg/dl

- Glicoproteine
- Sintetizata: Ficat
- Prezenta in ser si in fluidele tesuturilor
- Rol:
- Inhibarea enzimelor proteolitice: tripsina,chimotripsina, elastaza, kalicreina,
colagenoza, plasmina, trombina
- Neutralizarea elastazei eliberate de neutrofile in timpul raspunsului inflamator

Marile traumatisme
Septicemii
Coagulare intravasculare
diseminata (CID) Infectii cronice si acute
Insuficienta respiratorie respiratorii
Infact miocardic acut
Hepatita virala acuta
Hepatita cronica
 Alfa 1- EMFIZEMUL PULMONAR
antitripsina
Def: marirea spatiilor aeriene distal de bronhiolele terminale

Caracteristici:
• Scaderea elasticitatii pulmonare prin distrugerea septurilor interalveolare
• Largirea spatiilor aeriene conduce la:
• Hiperinflatie
• Cresterea volumului rezidual
• Cresterea capacitatii pulmonare totale

Mecanism EP:
• Ipoteza elastaza/antielastaza (insufficienta de alfa 1-antitripsina):
• Deficit de alfa 1-antitripsina = orice stimul care activeaza neutrofilele din pulmon
va duce la distrugerea tesutului dependent de elastaza

- dezechilibru raportului protease/antiprotease – deficit de alfa 1-antitripsina

- Realizarea BPOC
 Transferina Atransferinemia
VN: 200 – 400 mg/dl congenitala
(siderofilina) (0 – 40 mg/dl)
Glicoproteina - Apare din copilarie o
anemie hipocroma,
microcitara
Transportul Fe De la Intestin
in organism

Maduva
Ficat Splina Muschi
hematoformatoare
Sdr. Nefrotic
Talasemia Implicat in
Anemia falciforma sinteza

Enzime din
Hemoglobinei Mioglobinei
lantul respirator

Hepatita virala
acuta
 Determinarea enzimelor plasmatice
Enzime secretate activ in Enzime eliberate in
plasma de anumite timpul turnover-ului
organe celular normal

Creatinfosfokinaza
(CK)
- Se gaseste in cantitati mari la nivelul:
muschilor scheletici, miocardului, creierului

- Cantitati moderate: intestin si plaman

MB Necroza
CK
(izoenzima) miocardica Infarct miocardic acut
Tromboembolism
pulmonar
Accidente vaculare
cerebrale
Lacticodehidrogenaza
(LDH) VN: 40 – 160 U/l

- Marker de necroza miocardica

Eliberata in caz de neoplasme

LDH1 INFARCT
5 izoenzime MIOCARDIC
ACUT
LDH2

LDH3

AFECTIUNI
LDH4 HEPATICE

LDH5
 Transaminaza glutam-oxalica
(TGO) VN: 0 – 37U/l

- Marker enzimatic -
diagnosticul pozitiv al infarctului
crescut

miocardic acut
Boli cu citoliza hepatica
Concomitent Afectiuni pulmonare
cu infarctul Afectiuni musculare
AVC

Constelatii enzimatice
serice

Embolia Hepatita
Infarct miocardic endemica
pulmonara

CK-MB LDH TGP

LDH1,2 TGO LDH3,5
TGO TGP TGO
OCT (ornitil carbamil-transferica
 Peptide non-hormonale ca si indicatori de malignitate – marker
tumorali
Antigenul carcino-embrionar - Glicoproteina cu greutate moleculara mare
(CEA)

Boli benigne
< 10 ng/ml
(80% cazuri)
Fumatori

Neo:
- Colo-rectal
- Pancreatic 10 20
- Gastric
- Pulmonar Probabilit mare
- Mamar Fara specificitate a unui process
- Cervical malign
- Exista riscul
Ovarian
unui proces
malign

Nu poate localiza cu exactitate tumora

Alfa-Fetoproteina
(AFP) VN: <7ng/mL (<3,5U/mL) al adult

- Sintetizat in cursul vietii intrauterine in sacul

vitelin si mai tarziu in ficat

Ficat Serul mamei

(spt 14-20) (spt 35-38)

Determinat in sangele sau lichidul amniotic Anomalii de

screening
al pacientelor insarcinate dezvoltare

Carcinom hepatic Sdr. Down

Defecte de
Ciroza biliara inchidere a
Tumori hepatice tubului neural
Hepatoamele primare si omfalocel
Teratoame
Antigenul gastro-intestinal
CA 19-9 VN: 0 – 37 U/mL

Prezent in celulele epiteliale si mucosae:

Stomac
Intestin
Pancreas
Ficat

Interval de granita sau Persoane cu boli maligne cat si

borderline: 37 – 100 U/mL benigne

Val > 63U/mL Natura maligna (95%)

Rol: marker pentru verificare eficacitatii Neo Specificitate mai

tratamentului Colo-rectal mare decat CEA
Pancreas
Antigenul gastro-intestinal
CA 72-4 VN: 0 – 8 ng/mL

Carcinom:
Afectari non maligne:
- Colo-rectal
pancreatita
- Gastric
- Ovarian
- Endometrial
- Mamar
Adenocarcinom pulmonar

Carcinom gastric Marker de

Recidiva
postop monitorizare
Antigenul tumorilor mamare
CA15-3 VN: 0 – 22 U/mL

Sensibilitate crescuta ptr

carcinomul mamar aflat in diferite
stadii

Folosit si postop ptr

detectarea recidivei

40
U/mL
Probabilit
Discutabil
neo 80%
Antigenul ovarian
Interval de granita
CA 125 VN: 0 – 35U/mL (borderline): 35 – 65 U/mL
Poate fi gasit in epiteliul urmatoarelor
tesuturi si organe: In cantitati crescute:
- Conjunctiva - Lichid amniotic
- Cornee - Laptele si serul femeilor insarcinate
- urechea medie
- Trahee
- Bronsii
- Ovar Cel mai bun marker tumoral ptr
- Pancreas detectarea carcinoamelor ovariene
- Vezica biliara serioase si nediferentiate
- Stomac
- Rinichi
- Colon Folosit si in monitorizarea evolutiei si
Tumori mucinoase (10% din carcinoamele terapiei bolii
ovariene) – sensibilitate mai mica

2 testari successive arata Probabilitate ca

Valori constante o crestere cu 50% a boala sa fie
peste 100 U/mL concetratiei markerului progresiva > 90%
 Antigenul specific VN: 0 – 2,5 ng/ml
prostate
PSA Borderline: 4 – 10 ng/ml
Carcinom de prostata
Boli benigne
free (prostatite, hipertrofia
4 10
Probabilit PSA Probabilit benigna de prostata)
scazuta crescuta

Sintetizat de celulele epiteliale prostatice

Activitate proteolitica a PSA in sange este inhibata prin formarea unor

complexe ireversibile cu inhibitori de proteaza

Forma libera (PSA free) - Alfa1-antichimiotripsina

inactiva
Alfa2-macroglobulina
Neo prostate

Alte proteine de faza acuta

Rol:
- folosit pentru monitorizarea evolutiei bolii sau a Scaderea PSA –
eficientie terapeutice la pacientii cu carcinoma de succes terapeutic
prostata
 INVESTIGAREA TULBURARILOR DERIVATILOR AZOTATI AI
CATABOLISMULUI PROTEINELOR SI NUCLEOPROTEINELOR
Variatii in functie de:
Ureea - Varsta
VN: 15 – 45 mg/100mL - Alimetatie
- Diureza

- Produs al catabolismului proteic

- Sintetizat in ficat
- Eliminat in cea mai mare parte in urina

- Bilant proteic scazut

(convalescenta, prima
jumatate a sarcinii)
- Deficite grave de productie
- Regim hipoproteic (hepatopatii grave)
- Catabolismul proteic - Tulburari de eliminare renala
exagerat (leucemii, stari
febrile)
- Faza oligoanurica a
insuficientei renale acute
 VN ser: 0,6 – 1,3mg/100ml
Creatina si
Creatinina VN urina: 1 – 1,5 g/24 ore

Creatina - utilizata ca substrat energetic de catre muschi

Creatinina - produs final al metabolismului creatinei

Fierbere in
creatina solutie acida creatinina

Se dozeaza concomitent

Scaderea productiei
Dupa efort fizic (imobilizare prelungita)
Cresterea Hipercorticism Scaderea Scaderea nr de nefroni
creatininei si a creatininuriei functionali (IRC)
creatininuriei Acromegalie Hipertiroidism
Acidul Uric VN ser: 2 – 7 mg/100ml

- Principalul metabolit al bazelor purinice

Varsta
- Se elimina prin urina (0,25 – 0,80 g/24h) variatii
Regimul
alimentar

Productie endogena marita (guta, leucemii)

Cresterea eliminarii de acid uric Reabsorbtie tubulara scazuta (tratament cu
corticoizi)

Faza oligoanurica a insuficientei renale

acute
Scaderea eliminarii de acid uric Faza decompensata a insuficientei renale
cronice