La 24 ianuarie 2023 se împlinesc 164 de ani de la Unirea

Principatelor Române sau Unirea Mică.

Acest eveniment este considerat
a fi primul pas important pe
calea înfăptuirii statului
național unitar român , după ce
la 5 ianuarie 1859 , Alexandru
Ioan Cuza a fost ales în
unanimitate domn al Moldovei ,
iar la 24 ianuarie este ales și
domn al Țării Românești. Ţelul
comun de unire a românilor
într-un singur stat a fost atins la
1 decembrie 1918, când a avut
loc Unirea Transilvaniei,
Banatului, Crişanei şi
Maramureşului cu România.
 Premise
Unirea celor două Principate a fost un
proces care a început în 1848, bazat pe
puternica apropiere culturală și
economică între cele două țări. În 1848
s-a realizat uniunea vamală între
Moldova și Țara Românească în timpul
domniilor lui Mihail Sturdza , respectiv
Gheorghe Bibescu.
 Situația s-a schimbat în urma războiului
Crimeei din anii 1853-1856 , când Rusia a fost
învinsă de Marile Puteri.
Deznodământul războiului Crimeei a dus la un
context european favorabil realizării unirii.
După război , în 1856 , la Congresul de Pace de
la Paris , Marile Puteri au decis constituirea unor
Adunări Ad-hoc care să consulte populația
privind Unirea.
 În Țara Românească , Adunarea Ad-hoc a
fost majoritar pentru Unire , dar în Moldova
situația s-a complicat datorită amestecului
otomanilor care erau interesați să blocheze
Unirea.
 Astfel, caimacamul
( reprezentantul Porții)
Nicolae Vogoride a falsificat
listele electorale ale Adunării
pentru a obține un vot negativ.
Intrigile sale au fost
dezvăluite însă Marilor Puteri
și în urma presiunilor lor,
otomanii au fost nevoiți să
accepte decizia pentru Unire
și a Adunării din Moldova. Nicolae Vogoride
 Luând act de decizia majorității populației din cele două țări române privind
Unirea, în perioada 10/ 22 mai – 7/ 19 august 1858 Marile Puteri au organizat
Conferinţa de la Paris , desfăşurată cu participarea reprezentanţilor celor 7 puteri
garante.
La 7/ 19 august 1858 a fost adoptată Convenţia de la Paris ce stabilea Statutul
Internaţional al Principatelor şi organizarea internă a acestora:
-Unirea celor două principate sub numele de „ Principatele Unite ale Moldovei şi
Valahiei ”
-Cele două state urmau să fie conduse separat de doi domni , două guverne , două
adunări legiuitoare
- Erau înfiinţate la Focşani o Comisie centrală pentru elaborarea legilor comune
celor 2 ţări şi o Înaltă Curte de Casaţie
- Desfiinţarea Regulamentelor Organice
- Alcătuirea de adunări elective pe baza votului censitar care să aleagă domnii
principatelor
 Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza
În Moldova , la Iași, a fost ales în
unanimitate , la 5 ianuarie 1858 ,
liderul unionist Alexandru Ioan Cuza,
reprezentantul " Partidei Naționale".
Întrucât în textul convenției nu se
stipula că domnii aleși în cele două
Principate să fie persoane separate ,
conducătorii luptei naționaliste au
decis alesul Moldovei să fie desemnat
și în Țara Românească.
Într-o ședință de secretă a
Adunării , deputatul Vasile
Boerescu a propus la 24
ianuarie 1858 alegerea lui
Alexandru Ioan Cuza,
aceasta fiind acceptată în
unanimitate. Astfel s-a făcut
primul pas către
definitivarea Unirii
Principatelor Române.

Vasile Boerescu
 Recunoașterea internațională a Unirii
Situația creată în cele
două Principate a
fost dezbătută în
cadrul Conferinței
Internaționale
deschise la Paris
între 26 martie/7
martie 1859- 25
august / 6
septembrie 1859.
 Franța , Rusia , Anglia, Prusia și Sardinia au
recunoscut dubla alegere.
Imperiile austriac și otoman s-au arătat inițial
nemulțumite , prima fiind neliniștită de perspectiva
consolidării statului român , cealaltă urmărind unele
avantaje materiale.
La 4/ 16 decembrie 1861 , Poarta Otomană emitea
Firmanul prin care era de acord cu Domnia unită însă
doar în timpul domniei lui Cuza.
 Urmări
După recunoașterea internațională a Unirii , a
urmat unificarea guvernelor și a Camerelor celor
două Principate.
La 22 ianuarie 1862 s-a format primul guvern
unic al Principatelor Unite , condus de
conservatorul Barbu Catargiu și o singură
Adunare Legiuitoare , iar la 24 ianuarie 1862 își
deschidea lucrările Parlamentul Unic , în care
Alexandru Ioan Cuza proclama Unirea definitivă
a Principatelor , sub numele de România, iar
orașul București devenea capitala noului stat.
Barbu Catargiu
Ziua de 24 ianuarie a fost declarată zi de sărbătoare legală în urma
unei propuneri legislative semnată de 106 parlamentari , aparținând
mai multor partide politice , care a fost avizată favorabil la 18
martie 2014 de către Comisia pentru Cultură a Senatului.
În expunerea de motive se arată că ” 24 ianuarie semnifică, practic,
ziua de naștere a Statului Naţional Modern Român şi trebuie ca
românii să nu uite acest lucru. (...) Recunoaşterea ca sărbătoare
legală este un gest simbolic care conferă acestei sărbători statutul
bine meritat, deoarece există un adevăr istoric de netăgăduit:
România s-a născut la Iaşi!".
 Senatorii au adoptat un amendament, potrivit căruia ziua de
sărbătoare legală este nelucrătoare.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat la 2 iunie

2014 şi , ulterior, de către Plenul Camerei Deputaţilor , la 3
decembrie 2014, iar la 16 decembrie 2014, preşedintele Traian
Băsescu a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru
declararea zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor
Române - ca zi de Sărbătoare Naţională.
„Hora Unirii”-
cunoscutul cântec pe
versurile poeziei cu
acelaşi nume scrisă de
Vasile Alecsandri şi
publicată pentru întâia
dată, la Iaşi, în numărul
51 al revistei „Steaua
Dunării”, însoţeşte de
atunci marele
eveniment.