Tema 4 - seminar incluziune şi integrare

Realizați un material prin care să selectați câte 2 jocuri

pentru elevii cu CES, pentru care Certificatul O.Ș.P.
specifică:
- tulburări de vorbire (dislalie)
- discalculie
-ADHD
-tulburari de comportament
Introducere
În cadrul activităţilor de terapie educaţională, un loc aparte îl ocupă conceptul de joc didactic. Jocul didactic constituie o formă
de activitate prin care se rezolvă una sau mai multe sarcini didactice prin îmbinarea tehnicilor de realizare a acestor sarcini cu
elementul de joc.
Folosim adesea jocul didactic în diverse forme pentru a stimula elevii să rezolve o sarcină didactică într-o formă cât mai
atractivă, ştiut fiind faptul că invăţarea care implică jocul devine mai plăcută şi reconfortantă. Jocurile devin metode de instruire
în cazul în care ele sunt organizate şi se succed conform logicii cunoaşterii şi invăţării.

Fiecare joc didactic trebuie să aibă un scop educativ, să includă o componentă instructivă, să îmbine armonios elementele
instructive cu elementele distractive, să valorifice cunoştinţele şi deprinderile deja achiziţionate, spontaneitatea, inventivitatea,
iniţiativa, răbdarea, să include elemente de aşteptare, de surpriză, de competiţie, de comunicare între partenerii de joc, astfel încât
să determine apariţia unor stări emoţionale complexe care intensifică procesele de reflectare directă şi nemijlocită a realităţii.

Caracteristica esenţială a jocului didactic constă în crearea unor condiţii favorabile pentru valorificarea achiziţiilor şi pentru
exersarea priceperilor şi deprinderilor sub forma unor activităţi plăcute şi atractive.

Tulburări de vorbire (dislalie)
Ce este dislalia?
Așa cum sugerează etimologia, termenul de „dislalie” (în limba
greacă: dys: dificil, greu; lalein: a vorbi sau lalia: vorbire)
desemnează acea categorie de tulburări de pronunție, de natură
organică sau funcțională, care constă în dificultatea emiterii unuia
sau mai multor sunete ale vorbirii, pe fondul unor malformații la
nivelul organelor periferice ale aparatului fonoarticulator sau a
unor deficite de procesare fonologică sau motorie.
Cum se manifestă dislalia?
Principalele forme de manifestare a tulburării dislalice sunt:
– distorsiunea/ alterarea sunetului (pronunția defectuoasă a
sunetului, nerespectând caracteristicile lui articulatorii); exemplu:
pronunția interdentală (cu limba între dinți) a sunetului „s”;
– omisiunea sunetului (copilul nu pronunță deloc sunetul în cadrul
cuvântului); ex., spune „cară” în loc de „scară” , „achetă” în loc
de „rachetă”;
– substituirea/ înlocuirea sunetului, cu un sunet apropiat sau nu ca
structură articulatorie; ex., copilul înlocuiește sunetul „ș” cu unul
din sunetele „s”, „h”, „ci”, „t” și pronunță „ masină”, „mahină”,
„macină” sau „matină”, în locul cuvântului „mașină”.
“Unde se găseşte sunetul?”
• Scop: reprezentarea sunetului ―r‖ în cuvintele
propoziţiei.
• Sarcina didactică: să repete în gând propoziţia şi să o
reprezinte printr-o linie roşie; pentru fiecare cuvânt să
deseneze câte o linie albastră; pentru fiecare silabă să
deseneze câte o linie neagră situată exact în locul pe
care-l ocupă aceasta în cuvânt; să localizeze sunetul
―r‖ în silabele deja marcate pe desen şi să reprezinte
locul pe care acesta îl ocupă, printr-o bulină.
• Elemente de joc: surpriza, aplauze.
• Regulile jocului: pe fişa primită să reprezinte prin
desen schema grafică a propoziţiei date şi să
localizeze corect sunetul ―r‖.
• Mijloace de învăţământ: buline mari acordate pentru
fiecare bulină mică localizată corect.
• Exemplu: Radu are un canar.
“Cine spune mai repede?”
• Scop: să alcătuiască propoziţii pe baza ilustraţiilor. să
stabilească numărul de cuvinte din propoziţii.
• Sarcina didactică: alcătuirea de propoziţii pe baza
ilustraţiilor. stabilirea numărului de cuvinte din propoziţiile
alcătuite.
• Regulile jocului: împărţiţi în două grupe, copiii din prima
grupă alcătuiesc propoziţii, iar corespondentul lui din grupa
a II-a va lua di coşuleţ atâtea buline câte cuvinte are
propoziţia.
• Elemente de joc: aşteptarea, aplauze, recompense.
• Mijloace de învăţământ: imagini care să sugereze anumite
propoziţii (buline albe).
• Desfăşurarea jocului – Copiilor din prima grupă le-am
împărţit jetoane cu imagini care să sugereze anumite
propoziţii alcătuite din două sau trei cuvinte, iar
corespondentul său din grupa a doua va lua din coşulet
pentru fiecare cuvânt câte o bulină albă. Fiecare răspuns
corect va fi răsplătit cu o bulină roşie. Grupa câştigătoare
este aceea care adună cele mai multe buline roşii.
Discalculia
Discalculia înglobează toate dificultățile care se referă la achiziția conceptului de număr, acalculului matematic, precum și a
raționamentului matematic sau mai este privită drept ca “o tulburare provenită din dificultatea specifică de învățare a
calculului, în stadiul elementar, independentă de nivelul mintal, de metodele pedagogice folosite, de frecvența școlară și de
tulburările afective”. (Ungureanu, D. 1998)
 O clasificare făcută de cercetătorii din acest domeniu au identificat 6 tipuri de
discalculie.
Tipurile de dificultăţi de învăţare la matematică care pot să apară sunt:
• Discalculie verbală – constând în dificultăţi de denumire a cantităţilor matematice, a
numerelor, a termenilor, a simbolurilor şi a relaţiilor matematice;
• Discalculia practognostică – dificultăţi în a enumera, a compara, a manipula
cantităţile matematice simbolice;
• Discalculia lexicală – dificultăţi în citirea semnelor şi simbolurilor matematice;
• Discalculia grafică – deficienţe în scrierea semnelor şi simbolurilor matematice;
• Disacalculia ideognostică – dificultăţi în a face operaţii mentale şi în a înțelege unele
concepte matematice;
• Discalculia operațională – dificultăți în execuţia operaţiilor metamatice, de calcul
numeric, de rezolvare de exerciţii şi probleme, chiar dacă sunt însuşiţi anumiţi
algoritmi matematici.
(Purcia, D.C. 2006)
Petrescu, A. (2007) susține că dificultățile de învățare pot fi depășite dacă se ține cont de următoarele aspecte: erorile comise de elev,
motivele pentru care apar și modul de rezolvare. Profesorii trebuie să facă apel la trei moduri de reprezentare a conceptelor matematice: a)
modul concret, care implică efectuarea de operații concrete și participarea activă a elevului;

b) modul imagistic, care utilizează pictograme, grafica și alte procedee vizuale;

c) modul simbolic, care recurge la simboluri matematice.

Dacă aceste trei metode de reprezentare sunt aplicate, în ordinea enumerată, elevii pot învăța într-un mod adaptat particularităţilor lor. Şi
totodată, se va reduce frica lor de a greşi, ei regăsindu-se în diferite situaţii reale.

Modalitatea aceasta de învătare a matematicii face apel la lucrul cu obiecte, la experienţe şi activităţi concrete, facilitând elevilor cu
dificultati de învătare înţelegerea şi aplicarea practică a celor învăţate.Învăţarea este mai eficientă pentru elevul cu dificultăţi de învăţare
dacă se apelează la activităţi libere: jocuri, activităţii în grup etc. respectând ritmul de învăţare al elevului sau al grupului.

De exemplu pentru dezvoltarea şi consolidarea cunoştintelor matematice se pot fi organizate activităţi sub formă de joc astfel:

- jocuri - exerciţii de comparare a numerelor naturale şi operaţii matematice (de exemplu: completează numărul corect; calculează
corect; scara numerelor; completaţi şirul; ce numere lipsesc?)

- - jocuri - exerciţii de cunoaştere a principalelor unităţi de măsură (jocuri de identificare a figurilor geometrice; jocuri de sortare;
jocuri de învăţare a succesiunii timpului).
ADHD
Tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate sau ADHD (attention deficit hyperactivity disorder) este o tulburare de
neurodezvoltare. Simptomele caracteristice sunt: deficit de atenție și/sau hiperactivitate-impulsivitate (conform DSM-V).
Copiii cu ADHD prezintă dificultăți de concentrare a atenției, dificultăți în a-și controla impulsivitatea, hiperchinezie, dificultăți de
organizare și planificare a activităților și de respectare a regulilor. Astfel, orice activitate poate deveni o provocare.
Joc de identificare a diferențelor dintre două imagini (care, la prima vedere, par identice): fie că sunt pe hârtie sau pe un
dispozitiv, aceste imagini fac parte dintr-un joc distractiv ce încurajează copilul să fie atent, să gândească, să compare și să noteze
diferențele identificate.
Jocul “Am fost la supermarket și am cumpărat…” – acest joc are nevoie de cel puțin doi jucători așezați într-un cerc (sau stând
în picioare în cerc). Primul jucător completează propoziția cu un obiect ce începe cu litera A, prima literă din alfabet. Următoarea
persoană din cerc spune ce a cumpărat din magazin, un obiect ce începe cu litera B, dar precizează și cuvântul anterior. Acest tip
de joc antrenează și memoria, și atenția.
Să copieze o imagine: o poză, un tablou sau o imagine de pe cutia unui puzzle. Această activitate îl încurajează să stea într-un loc
și să se concentreze la ceea ce face. Se începe cu pauze din 30 în 30 de secunde, ulterior crește durata alocată efectuării activității.  
Să numere invers: de exemplu, de la 61 înapoi, din 3 în 3.
Joc de imitare a mișcărilor de dans dintr-un videoclip: această activitate încurajează copilul să fie atent la mișcări și să le
copieze – o activitate care îi permite să-și consume energia, în timp ce vă distrați împreună.
Jocul lui Kim: acest joc presupune jocul cu diverse obiecte. Iei câteva obiecte și le așezi pe podea sau pe o tavă. Timp de 30 de
secunde, copilul le va studia, iar după acest timp, acoperi obiectele și îi ceri copilului să numească obiectele respective. Sau scoți
unul dintre obiecte și îl rogi să indice care sunt celelalte obiecte acoperite. Pe lângă antrenarea capacității de concentrare, copilul
își antrenează și memoria. 
Să coloreze cercuri dintr-o carte de colorat sau cercuri pe care tu le creionezi: se începe cu cercuri mai mici, apoi din ce în ce
mai mari, astfel încât timpul de concentrare să crească. Cu timpul, formele pot deveni din ce în ce mai complexe și de diferite
mărimi, cu scopul extinderii duratei de concentrare.
Tulburări de comportament
În general, tulburările de comportament implică o abatere din partea individului la un set de
norme specifice în cadrul unui grup social și într-un anumit context. Normele obligă individul
să adopte o anumită conduită, conformându-se unor principii, realizând doar activități adaptate
la regulile, interesele și valorile pe care le are grupul social de care aparține.
• Astăzi ne ordonăm lucrurile! 
Fiecare copil trebuie să își
deseneze propriul simbol ori să-și scrie
numele complet pe dulapul sau pe portofoliul
personal, pe care să-l recunoască cu ușurință.
Odată pe săptămână, profesorul îi îndrumă pe • Exerciţii perceptiv-motrice de
copii să-și ordoneze lucrările, proiectele, orientare şi organizare
testele. Elevii cu CES pot învăța, prin această temporală: „Mergi în ritmul dat de
acțiune repetată, că toate lucrurile au locul lor mine!”, „Baloanele cu zilele săptămânii”,
la școală, că trebuie să aibă grijă de obiectele „Stai pe roşu, treci pe verde!”; exerciţiu-
personale. joc de memorare a zilelor săptămânii;
exerciţiu-joc de asociere a momentelor
• Jocurile de rol– sunt ideale pentru orice arie
zilei cu activităţile corespunzătoare
de dezvoltare, dar, în cazul autonomiei
personale, elevii speciali pot învăța ușor („Orarul în imagini”).
principii esențiale ale vieții de zi cu zi: „De-a
magazinul”, „La spectacol”, „În vizită la
muzeu”, „În excursie”, „Curățenie în camera
mea”. Observând de fiecare dată
comportamentul colegilor, imitându-l și
generalizând fiecare noțiune dobândită într-o
situație reală, autonomia personală va fi
îmbunătățită semnificativ.
Concluzie

Folosirea jocurilor
didactice în toată
varietatea lor constituie
prima treaptă în realizarea
învățământului formativ,
care urmărește să dezvolte
activismul intelectual,
deprinderile de muncă
intelectuală, de conduită
morală, de activitate
fizică, urmărind ca toate
aceste deprinderi active să
se dezvolte prin
valorificarea resurselor
psihice și fizice proprii.
Bibliografie
https://totuldespremame.ro/copilul-tau/activitati-pen
tru-integrarea-elevilor-cu-ces

https://www.scribd.com/document/448282607/TUL
BURARILE-DE-COMPORTAMENT-LA-COPIII-C
U-CES

https://www.bellanima.ro/articole/activitati-si-jocuri
-pentru-copii-cu-adhd/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dislalie
https://www.cjrae-vaslui.ro/images/CAIETUL_ELE
VULUI_CU_DISCALCULIE.pdf
file:///C:/Users/User/Downloads/pdfcoffee.com_joc
uri-dezvoltarea-limbajului-pdf-free.pdf
https://crdeii.ro/wp-content/uploads/2020/03/Progra
me-si-servicii-de-interventie-psihopedagogica-pentr
u-elevii-cu-CESrevista-anuala-nr.2-2019.pdf