Abuzul fizic asupra copilului:

prevenire, identificare și combatere

Tot ce ne înconjoară are o culoare, un parfum sau un sunet

Exercițiu
de imaginație

• Ce culoare are abuzul fizic?

• Cum miroase abuzul fizic?
• Ce sunet scoate abuzul fizic?
Abuz fizic – agresarea copilului în mod deliberat de către adultul în grija căruia se află el, sau de
orişicare altă persoană, provocarea de leziuni sau otrăvirea copilului.

Cel mai des, abuzul fizic presupune:

• Bătăi cu mâina sau cu un obiect (furtun,
cablu, vargă) aplicate pe oricare parte a
corpului
• Scuturarea copilului
• Punerea copilului în genunchi
• Legarea copilului, scuturarea sau lovirea lui
de obiecte
• Trasul de păr şi de urechi
• Provocarea arsurilor sau otrăvirea
• Expunerea la munci grele, care depăşesc
capacităţile fizice ale copilului,
Medii unde se poate manifesta abuzul fizic:
 În cadrul familiei

Abuzul fizic asupra copiilor este adesea rezultatul pedepselor

corporale aplicate de părinții care încearcă să-și disciplineze copilul.
Există mulți factori de risc asociați cu violența fizică împotriva copiilor.
Cele mai frecvente sunt:
prezența stresului în mediul familial;
tulburări în prelucrarea informațiilor de la părinți care pot
determina un părinte să percepă greșit sau să înțeleagă comportamentul
copilului lor;
o lipsă de cunoaștere sau înțelegere a ceea ce se poate aștepta de la
copii în funcție de vârsta și nivelul de dezvoltare.
„Este/nu este bătaia ruptă din rai”
 Urmările disciplinării negative

•Copiii se simt veșnic nemulțumiți de felul lor de a fi.

•Evită să se implice în sarcini noi, nu au încredere în ei.

•Pot fi influențați ușor de către alte persoane.

•Nu își asumă responsabilități. Au un comportament pasiv.

•Sunt mai vulnerabili la factorii de risc: tutun, alcool, droguri.

•Au un comportament opozant, provocator.

•Au relații conflictuale cu prietenii.

•Se pot izola de ceilalți, trăind un sentiment de singurătate.

 Semne ale copilului care
presupuneți că a fost supus
abuzului fizic

Enumerați:
Caracteristici importante ale
părinţilor care îşi abuzează
fizic copiii

https://docs.google.com/document/d/1A5F1tJ80COp2nypOebo8f4omadi_LWrHa_gnq1Joujs/edit?usp=sharing
 Semne caracteristice copilului abuzat fizic
 Are arsuri, mușcături,vânătăi sau ochi învinețiți în mod inexplicabil
 Are vânătăi vechi sau alte semne vizibile, după o absență de la grădiniță
 Pare înspăimântat de părinți și protestează, amână, refuză sau plânge când trebuie să meargă acasă
 Se sperie de gesturi bruște
 Are privirea speriată
 Tresare des (la ridicarea vocii, la mișcări îndreptate spre el)
 Are gesturi de apărare în cazuri neutre, interpretate ca atac fizic la propria persoană
 Declară că a fost bătut de părinte sau de o altă persoană care îl îngrijește
 Se gârbovește atunci când se așteaptă la un pericol
 Caracteristici importante ale părinţilor care îşi abuzează fizic copiii
 Provin din familii cu un climat impregnat de violenţă: părinţii lor se agresau reciproc, iar ei erau pedepsiţi
corporal în copilărie;
 Sunt convinşi că educaţia cea mai bună se face prin pedepse corporale;
 În familiile de origine, tatăl considera că are dreptul „natural” de a folosi orice mijloc pentru a-şi impune
autoritatea;
 Adoptă un stil confuz, derutant, ambivalent, în raporturile cu copiii lor, au aşteptări nerealiste de la ei, de
exemplu, să fie primii la şcoală, să muncească în casă, să nu se joace, să fie constant ascultători, să nu
creeze niciun fel de probleme;
 Copiii sunt consideraţi obiecte utilitare: ei există mai degrabă pentru a le satisface nevoile, proiecţiile şi
aspiraţiile neîmplinite (ei trebuie să fie supuşi în orice împrejurare, să îndeplinească întocmai tot ce li se
cere);
 Nu sunt îngrijoraţi de rănile fizice şi sufleteşti pe care le pot provoca, fiind adepţi ai ideii că „se mai
întâmplă, ce mare lucru, i-am dat câteva palme”.
 Dau explicații neconvingătoare, contradictorii sau nu dă nici o explicație privind rănile copilului
 Descrie copilul ca fiind ,,rău” sau într-un alt mod negativ
 În scopul identificării timpurii a situațiilor de abuz fizic cadrele
didactice și toți ceilalți angajați ai instituției de învățământ trebuie să-și
dezvolte unele abilităţi de observare, să cunoască și să acorde atenţie
următoarelor și altor semne care indică asupra faptului că elevul a trăit
experienţa unui abuz grav:
 copilul evită comunicarea și jocurile cu semenii;
 copilul nu vorbește, nu răspunde la întrebări sau vorbește incoerent;
 copilul evită contactul vizual;
 copilul manifestă reacţii bizare, se poartă ciudat, întreprinde acțiuni
lipsite de sens;
 copilul inversează prenumele;
 copilul manifestă comportamente repetitive sau stereotipe;
 copilul are atracţie sau teamă faţă de anumite zgomote, gusturi,
mirosuri, obiecte;
 copilul manifestă crize de furie, angoasă, expresivitate mimică absentă,
redusă sau inadecvată contextului.
 Conform Ordinului Ministerului Educației
IM
PO al Republicii Moldova nr. 77 din 22 februarie
RTA
NT 2013, directorul sau coordonatorul din
! instituția de învățământ sunt obligați în
cazurile grave suspecte sau confirmate de
abuz sexual, vătămări corporale, neglijare
severă, forme grave de abuz psihologic,
exploatare a copilului comise de alți copii, de
salariaţii instituţiei, de părinţi și alte persoane
să informeze imediat telefonic, iar timp de 24
ore să expedieze Fișa de sesizare autorității
tutelare locale
Schema acțiunilor de identificare
și intervenție în cazurile de abuz 1. Sesizarea și
fizic identificarea
cazului de
abuz

5. Asistența,
întreprinderea
2. Intervenția
măsurilor
imediată în
educaționale și
scopul stopării
disciplinare în
abuzului
încheierea
cazului

4. Înregistrarea 3. Acordarea
și examinarea primului ajutor
cazului victimei
 ,,Este bine că mi-ai
„Eu te voi ajuta și
spus și nu vei fi
voi avea grijă ca tu
pedepsit pentru
să fii în siguranţă”
acest lucru”

„Eu nu pot să
„Tu nu ești vinovat promit că nu voi
pentru ceea ce ți s-a spune nimănui
întâmplat” despre ceea ce s-a
întâmplat”

„Ceea ce s-a
„Eu te cred”
Mesaje- întâmplat cu tine
cheie este serios și
inacceptabil”
 Consecințe ale abuzului fizic

Copiii cu antecedente de abuz fizic pot dezvolta simptome de tulburare de stres post-traumatic. Copiii
abuzați fizic prezintă un risc crescut de a suferi anumite probleme psihologice și sociale în timpul
maturității: probleme interpersonale care implică violență; abuzul de substanțe abuzul; depresie, suferință
emoțională și gânduri suicidare.
Victimele violenței se tem și se rușinează să se adreseze adulților pentru a solicita ajutor. La început,
încearcă să se apere folosind ca răspuns agresivitatea, ceea ce adesea amplifică dificultățile sociale și
psihologice prin care trec. Există mai multe motive din care victima nu vorbește despre violență: nu crede
că profesorii și părinții o vor putea ajuta, se teme că va fi agresată și mai tare după intervenția adulților,
consideră rușinos să „toarne” agresorii. Imposibilitatea de a cere ajutor și neîncrederea că acesta îi va fi
oferit traumatizează și mai mult victima.
Copilul care a suferit de pe urma violenței poate fi depistat după gradul lui de izolare de ceilalți elevi,
închiderea, diminuarea activismului, frica, tendința de a evita comunicarea cu cei din jur și cu prietenii,
refuzul de a povesti ce se întâmplă.
Una dintre cele mai grave consecințe ale abuzului (dacă acesta persistă) este riscul înalt al
comportamentului suicidar al victimelor. În general, sinuciderea nu este un fenomen des întâlnit în
rândurile adolescenților.
 Măsuri de prevenire și combatere a abuzului fizic asupra copiilor
     Cunoașterea Drepturilor Copilului este metoda de bază pentru prevenirea oricăror forme de abuz a căror
victimă este copilul.  În prevenirea formelor de  abuz fizic și a agravării lor este necesară implicarea activă a
Organelor de Poliție, a medicilor și a serviciilor publice de asistență socială. Oricine, chiar și copilul, poate
sesiza autoritățile, instituţiile abilitate în ocrotirea copilului sau poate suna la Telefonul Copilului.
     În unele cazuri de abuzuri este necesară intervenţia instituţiilor abilitate în ocrotirea copilului. Persoanele
din domeniul medical au datoria profesională să evalueze posibilitatea unui abuz sau a unei neglijări. Pe lângă
semnele evidente ale unui abuz fizic sau ale unei neglijări, profesioniștii pot deveni suspicioși atunci când:
– nu a existat un martor în momentul rănirii
– părinții sau persoanele de îngrijire au amânat consultul medical și solicitarea de ajutor medical, fără să aibă
o explicație credibilă sau adecvată
     O modalitate de scoatere a copilului din mediul violent este plasamentul familial. Plasamentul constă in
încredinţarea unui copil,  unei persoane sau familii, alta decât părinţii biologici, cu sau fără consimţământul
acestora.Familia primitoare îşi asumă responsabilităţile pentru creşterea si educarea copilului.
 Planul activităților de prevenire a abuzului
Perioada de
Nr. Activitatea Responsabil
desfășurare
Adunarea generală a părinților la tema „Dreptul copiilor de a fi octombrie Director,
1 protejați față de toate formele de violență” educatori
Elaborarea broșurii pentru părinți privind modalitățile de sesizare a noiembrie educatori
2 cazurilor confirmate și suspecte de violență față de copii și măsurile
de protecție și asistență a copiilor
Deschiderea clubului părinților noiembrie Metodist,
3 „Educăm copii fără palme” educatori
4 Ședințe cu părinții „Copilul meu – responsabilitatea mea” decembrie educatori
Desfășurarea consultațiilor psihologului privind relațiile dintre Pe parcursul Educatori,
5 părinți și copii anului psiholog
6 Consultarea părinților privind protecția drepturilor copilului 1 data pe lună educatori
7 Cum să disciplinezi pozitiv copilul martie educatori
Abuz fizic între semeni
 Recomandări pentru părinții copilului-victimă
Propuneți-i copilului să-și schimbe comportamentul. Copilul se comportă după o schemă
stabilită de cei din jur. Dar dacă el va reacționa într-un mod neașteptat la niște circumstanțe
obișnuite, posibil că va putea nu doar să pună persecutorii pe gânduri, dar și să facă un pas spre
depășirea situației create. De exemplu, în loc să înceapă a plânge și să lovească agresorii,
propuneți-i copilului să-i privească în ochi și să-i întrebe calm: „Ei și ce?” sau să înceapă a râde
împreună cu ei. Cu alte cuvinte, să facă ceea ce nimeni nu se așteaptă de la el.
 Recomandări pentru părinții copilului-agresor

Clarificați de ce copilul dvs. a recurs la violență și, indiferent de cauză, propuneți-i să-și
imagineze cum se simte victima. Este important ca agresorul să conștientizeze trăirile și
sentimentele victimei. Aceasta vă va ajuta să-l convingeți de incorectitudinea faptei lui și de
necesitatea de a corecta situația.
Întrebați copilul ce are de gând să facă pentru a repara situația și, peste un timp, interesați-
vă cum i-a reușit.
Propuneți-i copilului să-i ceară scuze celui pe care l-a lovit. Explicați-i că acesta este un
semn de putere, nu de slăbiciune.
Învață despre viața copilului tău. Dacă, acasă, comportamentul tău nu influențeaza, în mod
negativ, copilul, este posibil ca prietenii sau colegii lui să îl/ o influențeze să aibă un
comportament agresiv. Este posibil ca fiul sau fiica ta să se chinuie să se adapteze sau să
dezvolte relații cu alți copii. Vorbește cu copilul tău. Cu cât înțelegi mai mult despre viața lui, cu
atât este mai ușor să identifici sursa problemelor.
 Implică-te!
Dacă cunoști un copil care este supus abuzului fizic
DE CE TREBUIE SĂ INTERVII?
Copilul abuzat se flă în pericol, iar abuzatorul îi poate pune
viața în primejdie în orice moment.
Dacă agresorul nu va fi oprit el poate abuza și alți copii.
CUM POȚI RAPORTA?
CINE POATE SĂ RAPORTEZE?
Comunică direct despre cazul de abuz specialiștilor
Orice persoană care cunoaște cazuri de violență sau responsabili de protecția copilului din localitate;
suspectează că un copil este abuzat are obligația să
raporteze. Telefonează sau expediază o sesizare la adresa instituțiilor
responsabile de protecția copiilor;
UNDE POȚI RAPORTA?
Este important ca orice caz de abuz a copilului să fie anunțat ESTE IMPORTANT SĂ ȘTII:
instituțiilor responsabile de protecția copilului. Te poți Asistența copiilor abuzați este garantată de stat și se oferă
adresa: gratuit! Specialistul care cunoaște despre un caz de abuz este
Asistentului social obligat să oprească imediat abuzul și să anunțe instituțiile
Psihologului sau directorului gradiniței care vor acționa până când copilul va fi în siguranță!
Medicului de familie/asistentului medical
Polișistului
 Un copil este ca o sămânţă de floare...
Cât de frumos va creste, cât de frumos va
rodi,
Depinde de grădinarul care o va îngriji,
De ce pământ şi de câtă lumină şi apă are,
De cât e de ferită de frig, de furtună ţi de
soare prea tare.
E atât de plăpândă...
Cum ai putea s-o rupi ori să o calci în
picioare
Când e tot ce va mai rămâne în urma ta.
                 (Irina Petrea)

Bătaia nu educă și nu dezvoltă copiii,

ci le distruge sufletul.
 VA MULTUMESC
PENTRU ATENTIE!