S L I V I N S C H I S TA N I S L AV

STUDIUL
INDIVIDUAL
LA EDUCAȚIA
Tema:Trînta
FIZICĂ
 CUPRINS

• Descrier
• Regulament
• Tipurile 
• Istorie
 Trânta este un sport de lupte
TEMA:TRÎNTA •
 corp la corp între doi sau mai
mulți oameni neînarmați, care
caută să se doboare unul pe
altul. Trânta este un sport
înrudit cu luptele greco-romane,
își are originile în perioada 
Daciei,și în prezent este
practicată în România și 
Republica Moldova. În Republica
Moldova trânta este
considerată sport național.
CELE MAI CUNOSCUTE FORME DE
PRACTICARE ALE TRÂNTEI SUNT:
• lupta ciobănească;
• lupta oltenească sau de curea (cu sau
fară piedică);
• lupta dreaptă cu apucare în cruce;
• lupta cu fixarea brâului;
• lupta cu piedică;
DESCRIERE
• În diferite variații, trânta include procedee simple
precum apucături de brațe, de brâu, de corp, de gât
sau picioare, aruncături peste umăr, șold sau spate
etc., precum și procedee combinate, cu excluderea
celor dureroase.[2] Lupta durează 4 minute pentru
juniori și 6 minute pentru adulți sau se oprește la 12
puncte diferență între trântaci. Este interzisă
lovirea inamicului căzut, fiind oprită continuarea
luptei până la revenirea adversarului.
ISTORIE
•  În anii 1960 „trânta sub formă de luptă dreaptă cu apucare în
cruce... a fost introdusă în cadrul spartachiadei tineretului din 
România, iar din anul 1968 începea să se desfășoare
Campionatul Național Sătesc de Trântă dotat cu Cupa U.T.C. în
cadrul activităților sportive de masă sub egida DACIADEI.”[1]
 Din 1985, ”apreciind efectele pozitive ale practicării trântei
asupra organismului, precum și aptitudinile tinerilor de la sate
pentru practicarea acestui sport național, Ministerul Educației
și Învățământului al României a hotărât introducerea trântei în
programa școlară de educație fizică din mediul sătesc, la
clasele VII, VIII, IX și X”. Ultima ediție a Campionatului
Național Sătesc de Trântă din România s-a desfășurat în anul 
1989.[1]
SFARȘIT