TAEKWONDO WTF sport olimpic

Scurt istoric: Istoria Taekwondo-ului se intinde de-a lungul a peste 2000 de ani. Fundalul istoric al Taekwondo-ului este impartit din punct de vedere cronologic in patru perioade: Perioada Antica, Perioada Evului Mediu, Perioada Moderna si Perioada Contemporana. 1. Perioada Antica (Perioada celor 3 regate)

Artele Martiale au aparut in Korea, ca si in alte parti ale lumii, din necesitatea oamenilor de a se apara impotriva animalelor salbatice si a dusmanilor. In antichitate, oamenii nu aveau alte mijloace de aparare in afara de propriile maini si picioare, astfel incat, treptat au descoperit tehnici de lupta cu mainile goale. In acele timpuri, oamenii invatau tehnicile de lupta din experienta acumulata in confruntarile cu diferite animale salbatice, studiind miscarile ofensive si defensive ale acestora. Dupa ce au descoperit posibilitatea de a-si folosi mainile si picioarele ca mijloace defensive sau ofensive, oamenii din antichitate nu s-au limitat la acest fapt, ci au folosit tehnicile de lupta ca pe un mijloc de dezvoltare a fortei fizice si a maiestriei, expunandu-si calitatile si abilitatea cu ocazia diferitelor ritualuri din cadrul comunitatilor tribale. Regatul Koguryeo (37 i.Hr.- 668 d.Hr.) Regatul Koguryeo a fost intemeiat in anul 37 inainte de Hristos in Manciuria de Sud (Korea de Nord), invecinandu-se in partea de nord cu triburile chineze ostile. Capitala regatului Koguryeo era in provincia Tunsko. Datorita permanentei amenintari din partea triburilor de nord, precum si in incercarea de a consolida puterea centralizata, inca de timpuriu, regatul a organizat puternice corpuri de razboinici nimite Seon Bae. Termenul Seon Bae (Seon In) insemna om virtuos care nu se da inapoi de la lupta, pustnic cu puteri supranaturale. Acesti luptatori traiau si se antrenau in grupuri, invatau istorie si literatura, aveau ca sarcina paza regatului, indeplineau diferite servicii pentru rege, iar in perioada de pace construiau drumuri, fortarete, precum si alte structuri militare si civile. Regatul Silla (57 i.Hr.-935 d.Hr.) Regatul Silla a fost fondat in partea sud-estica a peninsulei Koreene, nu sub influenta unei amenintari imediate din exterior, ci odata cu nasterea regatului Paekje, pe flancul vestic si cu inceperea invaziei regatului Koguryeo din nord. In perioda Silla s-a dezvoltat o organizatie militara, educationala si sociala numita HWA RANG DO. Luptatorii Hwa Rang Do practicau mai multe tipuri de arte martiale, printer care si SOO BAK. Numai tinerii proveniti din familii nobile erau admisi in cadrul organizatiei..

In timp de pace luptatorii Hwa Rang Do serveau beneficiului comunitatii, construind drumuri si fortarete , iar in timp de razboi erau intotdeauna gata sa-si sacrifice viata. Regatul Paekje (18 i.Hr.-660 d.Hr.) Dezvoltarea artelor martiale in timpul regatului Paekje nu a fost incurajata, iar ca rezultat al acestui fapt, putine atestari documentare ale acestora au supravietuit. 2. Perioada Evului Mediu Dinastia Koryo (935-1392 d Hr.)

In timpul dinastiei Koryo au fost unificate toate provinciile peninsulei Koreene. Practicarea artelor martiale a luat un puternic avant, tehnicile de lupta incepand sa se dezvolte in mod sistematic. Abilitatile martiale erau singurele cerinte de calificare pentru a deveni militar profesionist. Un simplu soldat care stapanea cu maiestrie tehnicile Su Bak (taekkyeon) putea deveni general. Tinerii erau invitati si incurajati sa participle la intrecerile de Su Bak, iar cei mai priceputi erau selectati pentru a deveni ofiteri. 3. Perioada Moderna Dinastia Yi (1392-1910 d. Hr.) Fondatorul dinastiei Yi (Chosun) a fost regale Taejo. Dinastia Yi a fost fondata pe baza ideologiei confucianismului, acest fapt ducand la respingerea tuturor festivalurilor budiste si la acordarea unei mai mari importante literaturii decat artelor martiale.

In 1790, din ordinal regelui Chongjo, a fost editata o carte care continea toate tipurile de arte martiale cunoscute in Korea. Cartea era intitulata Mu Ye Do Bo Tong Ji si a fost folosita ca punct de referinta pentru artele martiale. Ea cuprindea ilustratii ale miscarilor si formelor din diferite arte martiale printre care Soo Bak si Taek Kyeon, precum si numeroase tehnici cu arme. Cartea are aproximativ 40 de pagini si este folosita ca punct de referinta , iar multe tehnici si metode descrise in ea au fost incluse in Taekwondo.

In anul 1909 Korea a fost ocupata de catre japonezi, iar in anul 1910 acestia au instalat o forma de guvernamant coloniala condusa de catre generali. Noua forma de guvernamant a interzis toate activitatile culturale, sportive si artistice, s-a interzis studierea limbii koreene, famiilile au fost obligate sa-si schimbe numele si sa adopte nume japoneze. Prin aceasta forma de conducere japonezii au incercat schimbarea identitatii poporului Korean. Practicarea artelor martiale autohtone a fost interzisa si s-a impus practicarea Karate-ului. Desi masurile erau drastice, artele martiale koreene, in special Taek Kyeon, se practicau in secret. 4. Perioada Contemporana In anul 1945 Korea s-a eliberat de sub dominatia japoneza recastigandu-si independenta. Toate aspectele culturale si sociale au revenit la normalitate, iar tehnicile martiale au inceput sa fie imbunatatite. In aceasta perioada existau multe scoli de arte martiale intalnite sub diferite nume, cum ar fi: Taekkyeon, Taek Gyeon, Soo Bak Do, Kong Soo Do, Tang Soo Do. Numele de Taekwondo a fost dat de generalul Choi Hong Hi in data de 11 aprilie 1955. Multi maestrii koreeni erau interesati de transformarea Taekwondo-ului in sport national.In data de 16 septembrie 1961 toate scolile de arte martiale s-au unificat intr-o singura asociatie numita Tang Su Do, aceasta devenind in data de 5 august 1965 Korean Taekwondo Association, iar numele de Taekwondo a fost ales ca nume oficial al sportului national Korean. TAEKWONDO OLIMPIC: Taekwondo si-a facut prima aparitie la Jocurile Olimpice de vara ca sport demonstrativ in cadrul Jocurilor Olimpice de la Seoul din 1988. Ceremonia de deschidere a oferit o demonstratie de taekwondo cu sute de adulti si copii facand spectacol la unison. Taekwondo a fost din nou un sport demonstrativ la Jocurile Olimpice de vara din Barcelona din 1992. In 1996 nu s-au tinut demonstratii sportive la Olimpiada de la Atlanta, insa in anul 2000, la Jocurile Olimpice de la Sydney, Taekwondo a devenit un sport oficial al acestui eveniment. Pentru competitia Olimpica, se foloseste un sistem eliminatoriu pentru fiecare dintre categoriile de greutate. Un Comitet Olimpic National poate trimite un maximum de patru sportivi, doi la masculin si doi la feminin la competitie, indiferent daca reprezinta tara organizatoare sau nu. Cele 4 elemente ale taekwondo-ului sunt urmatoarele: POOMSAE forme/succesiune de tehnici executate in compania unuia sau mai multor adversari imaginari); HOSHINSUL (HO - a proteja, SHIN - corpul uman, SUL - tehnologie) tehnici de autoaparare; KYOKPA spargeri folosind bratele si picioarele; KYORUGI lupta competitionala.

Extras din regulamentul de arbitraj competitional al Federatiei Romane de Taekwondo WTF

Articolul 3. Suprafaa de competiie: 1. Demarcarea suprafeei de competiie: Suprafaa de 8m x 8m va fi numit suprafa de competiie, iar marginea acestei suprafee se va numi linie de margine. Linia de margine din faa biroului recorderului (arbitrului sau Comisiei care nregistreaz scorul) i a biroului Comisiei Medicale se va numi linia de margine 1. De la linia de margine 1, n sensul acelor de ceasornic, celelalte linii se vor numi linia de margine 2, respectiv 3 i 4.
Articolul 4. Sportivii 2. Uniforma sportivilor i echipamentul de protecie 1) Sportivii vor fi echipai cu vest de protecie, casc de protecie, protecii genitale, cubitale i tibiale, mnui i protez dentar, naintea intrrii pe suprafaa de competiie; 2) Proteciile genitale, cubitale i tibiale vor fi purtate sub uniforma de taekwondo. Sportivul va aduce acest echipament de protecie aprobat de WTF, mpreun cu mnui i protez dentar pentru uzul su personal. Nu se va permite utilizarea oricrui alt obiect pe cap cu excepia ctii de protecie. Protecia dentar: Protecia dentar poate s fie doar de culoare alb sau poate fi transparent. Totui, obligaia de a folosi protecia dentar poate fi eliminat pe baza naintrii unui diagnostic medical care s ateste faptul c folosirea acesteia poate face ru sportivului. 3. Categoriile de greutate pentru Jocurile Olimpice sunt mprite astfel: MASCULIN FEMININ nu mai mult de 58 kg nu mai mult de 49 kg peste 58 kg nu mai mult de 68 kg peste 49 kg nu mai mult de 57 kg peste 68 kg nu mai mult de 80 kg peste 57 kg nu mai mult de 67 kg peste 80 kg peste 67 kg (Interpretare) 1. Un turneu de Taekwondo este o competiie ce se decide n cadrul unor reguli, n urma contactului fizic direct i a impacturilor fizice puternice ntre sportivi. Pentru a se reduce impactul provocat de inegalitatea n factorii relativi dintre sportivi, pentru a oferi siguran i a crea condiii egale pentru schimbul de tehnici, a fost stabilit sistemul de mprire pe categorii de greutate. 2. mprirea brbailor i a femeilor n categorii separate, brbaii luptndu-se cu brbai i femeile cu femei, este o regul fundamental. 3. Categoriile de greutate pentru Jocurile Olimpice sunt hotrte n acord cu Comitetul Internaional Olimpic. (Explicaia #1) Nu mai mult de: Limita de greutate este stabilit la dou zecimale de la limita oficial (n sutimi). De exemplu, nu mai mult de 50kg sau -50kg: reprezint 50kg incluznd 50.009kg; nu i 50.01kg care fiind n afara categoriei limit duce la descalificare. (Explicaia #2) Peste: Peste 50.00 kg ncepe la 50.01kg; iar 49.99kg este considerat insuficient, ducnd la descalificare. Articolul 6. Clasificarea i Metodele Competiionale 1. Competiiile sunt clasificate astfel: 1) Competiia individual va fi, n mod normal, ntre sportivi din aceeai categorie de greutate. Cnd este necesar, categoriile de greutate adiacente pot fi combinate pentru a crea o singur clasificare. Nici unui sportiv nu i se va permite participarea n mai mult de o categorie de greutate n cadrul aceluiai eveniment sportiv. 2) Competiiile pe echipe: Sisteme competiionale 1) Cinci (5) sportivi fcnd parte din categoriile: MASCULIN FEMININ nu mai mult de 54 kg nu mai mult de 47 kg

peste 54 kg nu mai mult de 63 kg peste 47 kg nu mai mult de 54 kg peste 63 kg nu mai mult de 72 kg peste 54 kg nu mai mult de 61 kg peste 72 kg nu mai mult de 82 kg peste 61 kg nu mai mult de 68 kg peste 82 kg peste 68 kg 2) Opt (8) sportivi dup clasificarea pe categorii de greutate. 3) Patru (4) sportivi dup categoriile de greutate. (Consolidarea clasificrilor a opt categorii de greutate prin combinarea a doua clase nvecinate) 2. Sistemele competiionale sunt mprite dup cum urmeaz: 1) Sistemul turneului eliminatoriu; 2) Sistemul prin reprize. 3. Competiia Taekwondo a Jocurilor Olimpice se va desfura n sistemul de competiie individual ntre concureni. 4. Toate competiiile de nivel internaional recunoscute de WTF se vor efectua cu participarea a cel puin 4 ri cu nu mai puin de 4 concureni din fiecare categorie de greutate, iar orice categorie de greutate cu mai puin de 4 concureni nu poate fi recunoscuta n rezultatele oficiale. Articolul 7. Durata meciului Durata meciului va fi de trei reprize a dou minute fiecare, cu un minut de pauz ntre reprize. n cazul unui scor egal (strns) dup terminarea celei de a treia runde, dup un minut pauz, se va prelungi meciul o a patra rund suplimentar, de dou minute, n care se va aplica principiul punctului de aur (ctig sportivul care puncteaz primul). Acest principiu se mai numete i principiul morii subite. Articolul 9. Cntrirea 1. Cntrirea sportivilor dintr-o zi de competiie se va efectua n ziua precedent competiiei respective. 2. n timpul cntririi sportivii brbai vor purta slip, iar femeile, slip i bustier. Cu toate acestea, cntrirea poate fi efectuat i nud, n cazul n care sportivul dorete asta. 3. Cntrirea se va face o singura dat; cu toate acestea, se permite nc o cntrire n limita de timp, a sportivului care nu s-a ncadrat n categorie de prima dat. 4. Pentru a nu fi descalificai n timpul cntririi oficiale, un cntar identic cu cel oficial, pentru pre-cntrire, va fi amplasat la locul de cazare al sportivilor sau la sala n care se va desfura competiia. (Explicaia #1) Sportivii dintr-o zi de competiie: acei sportivi programaii n competiie n ziua respectiv de ctre Comisia de organizare sau WTF. Ziua precedent competiiei respective: perioada pentru cntrirea oficial va fi hotrt de ctre Comisia de organizare i va fi adus la cunotina participanilor la ntrunirea Cpitanilor de Echip. Durata de cntrire trebuie s fie de maxim 2 ore. (Explicaia #2) Pentru sportivii femei va fi disponibil un loc separat pentru cntrire, iar cntrirea acestora trebuie supravegheat de ctre un arbitru femeie autorizat. (Explicaia #3) Descalificarea n timpul cntririi oficiale: dac un sportiv este descalificat la cntrirea iniial, nu se acord punctul de participare pentru acel sportiv. n limita de timp: n cazul n care un sportiv este descalificat la prima cntrire, i va fi permis nc o cntrire n limita a 30 de minute de la cntrirea iniial, chiar dac se depete termenul limit alocat sportivilor. (Explicaia #4) Un cntar identic cu cel oficial: cntarul de pre-cntrire trebuie s fie de acelai tip i la fel calibrat ca i cel oficial, iar aceste lucruri trebuie verificate nainte de competiie de ctre Comisia de organizare Articolul 10. Procedura de desfurare a competiiei 1. Anunarea sportivilor Numele sportivilor vor fi anunate de trei ori, ncepnd cu trei minute nainte de nceputul meciului. Sportivul care nu se prezint pe suprafaa de competiie ntr-un minut dup nceputul programat al meciului se va considera c s-a retras din competiie. 2. Inspecia fizic i a echipamentului Dup ce sunt anunai, sportivii vor fi inspectai fizic i din punct de vedere al echipamentului la Comisia de verificare a echipamentului, de ctre un arbitru autorizat de WTF, iar sportivul nu va arta nici un semn de mpotrivire, i de asemenea nu va purta nici un obiect cu care i-ar putea rni pe ali concureni. 3. Intrarea pe suprafaa de competiie Dup inspecie, sportivul va intra pe poziia de ateptare nsoit de un antrenor. 4. nceputul i finalul competiiei

Fiecare repriz a meciului trebuie s nceap cu declaraia Shi-jak (start) a arbitrului de centru i s se ncheie cu declaraia Keu-man (stop) a aceluiai arbitru. Chiar dac arbitrul de centru nu a declarat Keu-man, lupta va fi considerat ncheiat n momentul n care intervalul de timp destinat desfurrii reprizei s-a terminat. 5. Procedura nainte de nceput i dup sfritul meciului 1) Sportivii vor sta fa n fa i se vor nclina (saluta) la comenzile Char-yeot (atenie), Kyeongrye (salutai-v), ale arbitrului de centru. Salutul din picioare se va face din poziia de drepi Char-yeot prin aplecarea bustului la un unghi mai mare de 30 de grade, cu capul nclinat la un unghi mai mare de 45 de grade i cu pumnii lipii de prile laterale ale coapselor. 2) Arbitrul de centru va da startul prin comenzile Joon-bi (gata) i Shi-jak (start ). 3) La finalul ultimei reprize sportivii vor sta fa n fa pe poziiile lor i vor saluta din nou la comenzile arbitrului Char-yeot i Kyeong-rye, i vor atepta decizia arbitrului n poziie de drepi. 4) Arbitrul de centru va declara nvingtorul ridicndu-i mna de pe partea nvingtorului. 5) Retragerea sportivilor. Articolul 11. Tehnici i zone de punctare premise 1. Tehnici permise: 1) Tehnici de pumn: tehnici executate folosind prile frontale ale arttorului i degetului mijlociu, cu pumnul strns. 2) Tehnici de picior: tehnici executate folosind prile piciorului de sub glezn. 2. Zone ale corpului permise: 1) Trunchi: executarea tehnicilor de pumn i picior n zonele acoperite de vesta de protecie. Cu toate acestea, astfel de atacuri nu vor viza coloana vertebral. 2) Faa: aceast suprafa exclude ceafa, fiind permise numai tehnicile de picior. (Explicaia #1) Tehnici de pumn: n terminologia original coreean a tehnicilor, termenul Pa-run-ju-mok poate fi interpretat drept un pumn strns corect. Deci, este permis tehnica de pumn executat cu articulatiile degetelor arttor i mijlociu, cu pumnul strns corect, necontnd unghiul, traiectoria, sau plasarea pumnului n execuie. (Explicaia #2) Tehnici de picior: orice tehnici de picior executate folosind prile piciorului de sub osul gleznei sunt permise, pe cnd orice alte pri ale piciorului de deasupra osului gleznei, cum ar fi tibia sau genunchiul, etc. nu sunt permise. (Explicaia #3) Trunchi: dup cum se vede n desen (figura 3), suprafaa acoperit de vesta de protecie ntre subra i pelvis este zona legal de punctare. Deci, vesta de protecie ar trebui purtat n concordan cu regula privind msura vestei pentru fiecare categorie de greutate i fizicul fiecrui sportiv. (Explicaia #4) Faa: Dup cum se vede n desen (figura 3), aceasta include toate prile feei i urechile, cu excepia cefei (prii din spate a capului).

figura 3

Articolul 12. Puncte valide 1. Suprafee legale de punctare 1) Seciunea median a trunchiului: partea acoperit de vesta de protecie. 2) Faa: toate prile feei, incluznd urechile. 2. Punctele vor fi acordate atunci cnd tehnicile permise sunt executate cu acuratee i for pe zonele legale de punctare ale corpului. 3. Punctele valide se mpart dup cum urmeaz: 1) Un punct (1) pentru o tehnic executat pe vesta de protecie. 2) Dou puncte (2) pentru o tehnic executat asupra feei. 3) Un punct (1) adiional (suplimentar) se va acorda n cazul n care unul dintre sportivi este fcut KNOCK-DOWN i arbitrul de centru numr. 4. Scorul meciului se va calcula nsumnd punctele din cele trei reprize. 5. Invalidarea punctelor: cnd un sportiv folosete tehnici interzise pentru a obine puncte. (Explicaia #1) Zonele legale de punctare: Trunchi: toat partea vestei de protecie, exceptnd coloana vertebral. Faa: toat faa, incluznd ambele urechi, dar fr ceaf (partea din spate a capului). (Ghid de arbitraj) Cnd orice tehnic de picior permis atinge faa adversarului, va fi considerat punct valid. Este de prevenit pretinsa accidentare a unui sportiv ca i cnd el/ea ar fi fost atacat n zona gtului. (Explicaia #2) Cu acuratee: aspectul precis al unei tehnici permise executate n zonele legale de punctare. (Explicaia #3) Cu for: a. n cazul folosirii unei veste de protecie electronice: Fora impactului este msurata de ctre senzorul electronic al vestei de protecie, cu nivelul de for necesar pentru a obine puncte variind dup categoria de greutate i sex. b. Vest de protecie neechipat cu senzor electronic: Fora suficient este demonstrat dac tehnic se soldeaz cu deplasarea brusc a corpului oponentului n urma imapctului. (Explicaia #4) Invalidarea unui punct: Prin regulament obinerea unui punct printr-o tehnic nepermis nu poate fi valid. n aceast situaie arbitrul de centru trebuie s invalideze punctul printr-un semnal cu mna i s declare penalizarea corespunztoare. Articolul 14. Aciuni interzise i penalizri 1. Penalizrile pentru orice aciune interzis vor fi stabilite de ctre arbitrul de centru. 2. Penalizrile sunt mprite n Kyong-go (avertisment) i Gam-jeom (scderea de puncte). 3. Dou Kyong-go vor nsemna penalizarea (scderea) cu un (1) punct. Cu toate acestea, ultimul Kyonggo dintr-un numr impar de Kyong-go nu va fi luat n considerare la scorul final. 4. O penalizare de tip Gam-jeom va fi considerat ca minus un punct (-1). 5. Aciuni interzise: 1) Urmtoarele aciuni vor fi considerate aciuni interzise i se va declara Kyong-go la svrirea lor: a. Trecerea peste linia de margine a suprafeei de competiie; b. Evitarea adversarului prin ntoarcerea cu spatele la acesta; c. Cderea la pmnt; d. Evitarea luptei; e. Prinderea (nfcarea), inerea sau mpingerea adversarului; f. Atacul sub linia centurii (linia taliei); g. Simularea accidentrii; h. Lovirea cu capul sau atacarea adversarului cu genunchiul; i. Lovirea feei adversarului cu mna; j. Exprimarea remarcelor nedorite sau orice comportament neadecvat din partea unui sportiv sau a unui antrenor. 2) Urmtoarele aciuni vor fi considerate aciuni interzise i se va declara Gam-jeom la svrirea lor: a. Atacarea adversarului dup declaraia Kal-yeo a arbitrului de centru; b. Atacarea adversarului czut la pmnt; c. Trntirea adversarului prin prinderea (nfcarea) cu braul a piciorului de atac n aer al acestuia sau mpingerea adversarului cu mna (mbrncirea adversarului);

d. Lovirea, n mod intenionat, a feei adversarului cu mna (palma sau pumnul); e. ntreruperea desfurrii meciului de ctre unul dintre sportivi sau antrenori; f. Comportament sau remarce violente din partea unui sportiv competitor sau antrenor. 6. Cnd un sportiv refuz n mod intenionat s se supun regulamentului competiional sau comenzii date de arbitrul de centru, acesta l poate declara nvins prin penalizare dup un (1) minut. 7. Cnd un sportiv primete minus patru (-4) puncte, arbitrul de centru l va declara nvins prin penalizri. 8. Kyong-go i Gam-jeom vor fi luate n considerare la calcularea scorului final al celor 3 reprize. 9. Cnd arbitrul de centru suspend meciul pentru declararea Kyong-go sau Gam-jeom, timpul meciului nu va fi contorizat (numrat) din momentul n care arbitrul de centru declar Shi-gan pn n momentul n care acesta declat Kye-sok pentru reluarea meciului. (Explicaia #1) Dou penalizri de tip Kyong-go vor nsemna scderea unui (1) punct. Totui, o penalizare Kyong-go rmas fr pereche nu va fi luat n calcul la determinarea scorului final. Fiecare dou penalizri de tip Kyong-go vor nsemna scderea unui (-1) punct, indiferent dac aciunile interzise pe care acestea le-au sancionat au fost identice sau diferite i indiferent de repriza n care au fost declarate. (Explicaia #2) Aciuni interzise avnd ca rezultat penalizri de tip Kyong-go a. Depirea liniei de margine a suprafeei de competiie: Chiar dac linia de margine a suprafeei de competiie este depit doar cu un singur picior, se va declara Kyong-go. n cazul n care linia de margine este depit neintenionat n timpul executrii tehnicilor, se va declara avertisment verbal Joo-eui la prima abatere, i se va declara Kyong-go pentru repetarea acestei abateri. b. Evitarea luptei prin ntoarcerea cu spatele la adversar Aceast aciune implic ntoarcerea cu spatele la adversar cu scopul de a evita atacul acestuia i trebuie sancionat deoarece exprim lipsa spiritului de fair play (corectitudine) i poate cauza accidentarea grav. Aceeai sanciune trebuie aplicat n cazul n care se evit atacurile adversarului prin aplecarea din talie sau ghemuirea la pmnt. c. Cderea (la pmnt) Kyong-go va fi imediat declarat n cazul cderii intenionate. n cazul n care un sportiv cade datorit unei aciuni interzise a adversarului su, penalitatea Kyong-go nu va fi acordat sportivului czut, penalizarea se va acorda adversarului. n caz de cdere datorit adversarului n mod neintenionat, va fi acordat avertisment verbal Joo-eui sportivului czut, i Kyong-go va fi acordat pentru repetarea acestui act. Pentru cderea neintenionat n timpul schimburilor de tehnici, nu se va acorda nici o penalizare. d. Evitarea luptei Aceste aciuni implic evitarea luptei fr nici o intenie de a ataca i cel mai defensiv dintre sportivi i care pete napoi mai des va primi o penalizare. Totui, arbitrul de centru va face distincie ntre evitarea intenionat i aprare tactic, i nu va penaliza aciunile facute pentru aprarea tactic. e. Prinderea (nfcarea), inerea sau mpingerea adversarului Aceasta include nfcarea oricrei pri a corpului, uniformei (dobok-ului) sau echipamentului de protecie al acestuia cu minile. Include, de asemenea, aciunile de prindere sau agare ntre bra i antebra a vreunei pri a piciorului adversarului. inerea include presarea umrului adversarului cu mna sau cu braul, agarea trunchiului adversarului cu braul cu intenia de a-i stnjeni acestuia micarea. Dac n timpul meciului braul depete umrul adversarului sau subsuoara acestuia cu scopul menionat mai sus, trebuie declarat o penalizare. Aciunile de mpingere includ mpingerea (mbrncirea) adversarului pentru a-l dezechilibra, cu scopul de a ctiga un avantaj n atac, mpingerea adversarului pentru a mpiedica execuia normal a tehnicilor de ctre acesta i mpingerea adversarului cu palma, cotul, umrul, trunchiul sau capul etc. f. Atacul sub linia centurii (linia taliei) Acest articol se aplic unui atac intenionat asupra oricrei pri a corpului de sub linia taliei (centur). Cnd un atac sub linia taliei este cauzat de ctre cel care primete o tehnic sau are loc n cursul executrii (schimbului) de tehnici, nu se va aplica nici o penalizare. Acest articol se aplic, de asemenea, aciunilor de lovire puternic cu piciorul sau celor de clcare a oricrei pri a coapsei, genunchiului sau gambei cu scopul de a obstruciona tehnica adversarului. g. Simularea accidentrii Intenia acestui paragraf este aceea de a pedepsi lipsa spiritului de fair play (corectitudine, sportivitate). Prin aceasta se nelege exagerarea accidentrii sau indicarea unei dureri ntr-o zon a corpului asupra creia nu a fost executat o tehnic, cu scopul de a demonstra c aciunea adversarului ar fi fost o aciune nepermis, i, de asemenea, exagerarea durerii cu scopul de a irosi intervalul de timp rezervat desfurrii meciului

(tragere de timp). n acest caz, arbitrul de centru va cere sportivului n cauz s continue meciul de dou ori la un interval de cinci (5) secunde, dup care, dac acesta nu i urmeaz instruciunile, arbitrul de centru l va sanciona pe sportiv cu o penalizare de tip Kyong-go. h. Lovirea cu capul sau cu genunchiul Acest articol se refer la lovirea (izbirea) intenionat cu capul sau cu genunchiul a adversarului atunci cnd acesta se afl la o distan foarte mic (n imediata apropiere). Cu toate acestea, aciunile de atac cu genunchiul care pot aprea n urmtoarele situaii nu pot fi pedepsite prin acest articol: a. Cnd adversarul se repede brusc n momentul executrii unor tehnici de picioare; b. Accidental, sau ca rezultat al apariiei unei discrepane (unui decalaj) n distana de atac. i. Lovirea feei adversarului cu mna Acest articol include lovirea feei adversarului cu mna (palma sau pumnul), ncheietura minii, braul sau cotul. Totui, aciunile inevitabile datorate neglijenei adversarului, cum ar fi nclinarea excesiv a capului sau rsucirea neglijent a corpului, nu pot fi pedepsite prin acest articol. j. Rostirea de remarce nedorite sau orice comportament neadecvat din partea unui sportiv sau a unui antrenorului. n acest caz, comportamentul nedorit include aciuni sau atitudini fizice ce nu pot fi acceptate din partea unui sportiv sau antrenor, ca sportiv amator sau practicant de taekwondo (taekwondoist). Detaliile despre aceste aciuni sunt urmtoarele: - Orice aciuni care mpiedic desfurarea meciului. - Orice aciune sau comportament ce critic sever decizia arbitrului de centru sau orice oficiere a meciului pritr-o metod neregulamentar. - Comportament fizic sau verbal ce insult adversarul sau antrenorul acestuia. - Manifestarea zgomotoas sau excesiv a antrenorului. - Cnd este comis orice act nedorit sau inutil privitor la meci sau orice comportament privind competiia n sine ce nu se ncadreaz n limitele normale acceptate. Articolul 15. Punctul de aur i decizia de superioritate n cazul n care la sfritul celei de a treia reprize, se menine un scor strns ntre sportivi, se va ine i a patra repriz de dou minute, dup un minut de pauz, la finalul reprizei a treia. Aceast procedur este cunoscut sub denumirea de punctul de aur. n cazul n care scorul se menine strns la finalul reprizei a patra, o decizie de superioritate va hotr ctigtorul meciului. (Explicaie) Decizia de superioritate se va baza pe iniiativa artat n timpul meciului. Iniiativa este judecat prin prisma dominrii tehnice a adversarului printr-o abordare agresiv a meciului, prin numrul mai mare de tehnici executate, prin utilizarea de tehnici mai avansate, att n dificultate, ct i n complexitate i afiarea unei maniere de competiie mai bune. 1. Ctigtor prin K.O. (Knock Out) 2. Ctigtor prin oprirea meciului de ctre arbitru (RSC=Referee Stop Contest). 3. Ctigtor prin scor sau superioritate: a) Ctigarea meciului prin scorul final b) Ctigarea meciului prin diferen mare de puncte. Atunci cnd este o diferen de 7 puncte, meciul va fi oprit i se va declara ctigtorul c) Ctigarea meciului prin atingerea unui scor convenional. Cnd un sportiv obine 12 puncte, meciul va fi oprit i se va declara ctigtorul. 4. Ctigtor prin retragere. 5. Ctigtor prin descalificare 6. Ctigtor prin declaraia de pedeaps fcut de arbitru

TERMINOLOGIE SPECIFICA TKD Termeni anatomici :

ahp-chook pingea baal laba piciorului baaldung partea superioara a labei piciorului dari picior dwi-chook calcai

eolgul zona fetei huri talie ip gura joomock pumn mok gat mo-li cap momtong partea de mijloc a corpului moo-rup genunchi palkoop cot palmock antebrat pal brat son mana son-kut varful degetului Directii :

ahn spre interior ahp spre inainte ahre jos backat spre exterior dolryo circular dwi spre inapoi gaunde mijloc gullgi in carlig hecho deschidere nare dublu oruen dreapta wen stanga yop lateral Numerale cardinale :

hanna unu dul doi set trei net patru dasot cinci yasot sase elgub sapte yodol opt ahob noua yol zece Numerale ordinale :

el primul

e al doilea sam al treilea sa al patrulea oh al cincilea yuk al saselea chil al saptelea pul al optulea koo al noualea sib al zecelea Comenzi :

barro revenire la pozitia anterioara cha-ryot atentie dorra intoarcere cu fata gu-mahn stop joonbi fiti gata kae sok continuati kalyeo pauza kyong-ye inclinare si jak start Blocaje :

ahn maggi blocaj spre interior ahre maggi blocaj jos backat maggi blocaj spre exterior eolgul maggi blocaj ascendent in zona fetei kawi-u maggi blocaj foarfece kumkang maggi blocaj diamant maggi blocaj momtong maggi blocaj in zona de mijloc a corpului patang-son maggi blocaj cu palma deschisa santil maggi blocajul munte sonnal maggi blocaj cu mana cutit yeot pero maggi blocaj in X Lovituri de picior :

ahp cha-gi lovitura biciuita spre inainte bandul cha-gi lovitura circulara la 45 de grade dolryo cha-gi lovitura circulara dwi cha-gi lovitura spre inapoi dwi huryo cha-gi lovitura carlig prin intoarcere huryo cha-gi lovitura carlig naeryeo cha-gi lovitura descendenta de picior

yop cha-gi lovitura biciuita in lateral Lovituri de brat :

ahp joomock jirugi lovitura directa spre inainte cu pumnul inchis batang son chi-gi lovitura cu podul palmei dung joomock chi-gi lovitura cu exteriorul pumnului inchis me joomock chi-gi lovitura cu pumnul ciocan palkoop chi-gi lovitura cu cotul patang-son chi-gi lovitura cu palma pyon joomock chi-gi lovitura cu monturile pumnului pyon son kut chi-gi lovitura cu mana sulita vf. degetelor sonnal chi-gi lovitura cu taisul mainii sonnal dung chi-gi lovitura cu creasta mainii Pozitii de baza :

ahp sogi postura de mers normal spre inainte ahp gubi sogi postura de mers departat spre inainte bum sogi postura tigrului dwi gubi sogi postura sprijin pe piciorul din spate juchoom sogi postura calaretului koa sogi postura incrucisat moa sogi postura talpile apropiate naranhi sogi postura talpile paralele sogi postura , pozitie a picioarelor