REUMATISMELE

INFLAMATORII
 Reumatismele inflamatorii
■ artrita reumatoidă
■ spondilartrita
■ artrita microcristalină/ metabolică (asociată depunerii de microcristale)

■ mono-artrite – artrita microcristalină, artrita septică, reumatism palindromic, artrită

post-traumatică, hemartroza, artrită psoriazică, artrită reactivă, artrită reumatoidă
■ oligo-artrite – artrită reactivă, reumatism palindromic, artrită microcristalină, artrita
septică, artrita psoriazică, artrita reactivă
■ poli-artrite -
SPONDILATRITELE
 SPONDILARTRITE

■ spondilartropatii seronegative

■ grup de afecțiuni - caracteristici comune:

– afectează coloana vertebrală și articulațiile periferice
– predispoziție familială
– asociere cu antigenele HLA clasa I (HLA-B27)

■ HLA-B27 – prezent la 90% din pacienții albi cu spondilită anchilozantă

■ au în comun factori genetici + implicarea în patogenie a căii IL-17
 SPONDILARTRITE

■ în funcție de manifestarea clinică dominantă – se pot clasifica în:

– afectare axială – articulații sacro-iliace și/sau coloana vertebrală
– afectare periferică – artrită, entezită și/sau dactilită

– există și suprapuneri între cele 2 forme

■ enteză – inserția unui tendon, ligament, a
capsulei sau fasciei pe os Tendon Bone
 Periosteal
■ entezită = inflamația entezei new bone
■ dactilită = inflamația tendoanelor de la formation

nivelul degetelor (mâini, picioare),

rezultând un aspect „sausage-like”

 Subchondral
bone
inflammation
and
resorption
 SPONDILARTRITE
■ forme clinice:
– spondilartrita axială, inclusiv spondilita anchilozantă
– artrita psoriazică
– artrita reactivă – dobândită pe cale de transmitere sexuală
– artrita reactivă post-dizenterică
– artrita enteropatică (colită ulcerativă, boala Crohn)

– artritele reactive – urmare a unor infecții declanșatoare !!

 SPONDILARTRITA AXIALĂ
■ afecțiune inflamatorie – afectează în primul rând articulațiile sacro-iliace/
articulațiile fibroase și sinoviale ale coloanei vertebrale
– modificări detectabile doar pe RMN

– când apar modificări Rx ale artic. sacro-iliace – spondilită anchilozantă (SA)

■ 1% din populația generală

 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ

■ face parte din spectrul spondilartritelor axiale

■ prevalență:
– 0,2-0,5% din populația din Europa de Nord
– 0,5% - SUA
■ adulți tineri – de la adolescenți până la 30 ani
■ raport bărbați:femei = 3:1
– femeile prezintă boala mai târziu (sunt subdiagnosticate)

■ frecvența spondilartritelor axiale – corelată cu frecvența HLA-B27

– incidență scăzută - Africa, Japonia
– incidență crescută – indienii Haida din America de Nord
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
■ etiologie – factori genetici + de mediu
– HLA-B27
– 95% din persoanele cu SA – HLA-B27 prezent
– concordanță mai mare a bolii la gemenii monozigoți cu HLA-B27 prezent comparativ cu
gemenii dizigoți
– asociere și cu alte gene – din cadrul MHC (grupul de gene IL-1, CYP2D6), ERAP-1,
IL-23
– HLA-B27 prezintă peptidul artritogenic limfocitelor T CD8+
– plierea tridimensională greșită a HLA-B27 duce la producerea de IL-23 → limfocitele T din
enteze promovează inflamația caracteristică spondilartritelor
– frecvența crescută a limfocitelor Th17, implicarea axei IL-23/ IL-17 → terapii țintite
– disbioza din microbiomul intestinal
– studii anterioare – legătură între microbiomul intestinal, inflamația intest și spondiatrite
– infiltrarea limfocitelor și plasmocitelor duce la eroziuni locale la nivelul entezelor
(entezite) care se vindecă cu formare de os nou (sindesmofite)
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – tablou clinic
■ stadii inițiale – diagnostic greu de precizat – între episoade pacientul e asimptomatic; fără modif
radiologice

■ lombalgie – cu inflamația episodică a articulațiilor sacro-iliace

– în ultimii ani ai adolescenței – începutul anilor 20 de viață
– prima manifestare a spondiartritei axiale
■ durere fesieră – unilaterală/ bilaterală mai importante dimineața, ameliorate
la efort
■ lombalgie cu redoare la mobilizare
■ menținerea lordozei lombare în timpul flexiei trunchiului = semn precoce
■ hipotrofia musculaturii paraspinale – apare mai târziu
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – tablou clinic

■ criteriile lombalgiei (inflamatorii) pt dgn SA/ spondilartrită

axială
– vârsta debut < 45 ani
– debut insidios
– ameliorare la efort
– fără ameliorare la repaus
– durere nocturnă cu ameliorare la ridicare

– prezența a 4 din 5 criterii – sugerează SA cu sensibilitate de 80%

 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – tablou clinic

■ sacro-ileita - modificări pe Rx-grafie, RMN

■ rigiditate spinală
– testul Schober:
– se marchează pe pielea de la nivelul
coloanei vertebrale 2 puncte – la 5 cm sub și
la 10 cm deasupra interliniei crestelor iliace
– se măsoară distanța dintre cele 2 puncte în
timpul anteflexiei trunchiului
– o creștere a distanței < 5 cm = rigiditate
spinală
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – tablou clinic

■ manifestări extra-articulare în spondilartrite:

– uveite
– leziuni cutanate în artritele reactive (identice dpdv histologic cu
psoriazisul pustular)
– distrofie unghială - în psoriazis, artrite reactive
– aortită – în SA, artrite reactive
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – tablou clinic
■ manifestări extra-spinale:
– inflamația joncțiunii costo-condrale (costo-condrită)
■ dureri toracice anterioare
– afectarea articulațiilor costo-vertebrale → reducerea măsurabilă a expansiunii cutiei
toracice
– se măsoară perimetrul cutiei toracice în inspir și expir forțat - diferența <5 cm =
afectarea expansiunii cutiei toracice
– afectare articulară periferică – asimetrică; afectarea articulațiilor mari
– afectarea șoldurilor – deformări fixe în flexie (afectarea posturii)
– adolescenții tineri – mono-artrită la nivelul mbr. inf – evoluează mai târziu către
SA
– uveita anterioară acută (30% din pacienții cu spondilartrite axiale)
– durere oculară severă
– fotofobie
– vedere încețoșată
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – tablou clinic

■ alte manifestări extra-articulare:

– afectare cardio-vasculară
– insuficiența aortică (1% din pacienții cu SA); anomalii de conducere
cardiacă (5%)
– afectare respiratorie
– boala pulmonară interstițială – asociată rigidității peretelui toracic
– insuficiența renală (10-35% din pacienții cu SA) – frecvent legată de utiliz cr a
AINS
– osteoporoză axială (25% din cazuri) – cu fractură vertebrală (10% din cazuri)
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – investigații

■ VSH, CRP – mărite

■ HLA-B27 – dacă e pozitiv – poate consolida sau confirma diagnosticele suspectate
– (nu e test diagnostic, deoarece este frecvent în rândul populației)
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – investigații
 Radiologic:
– articulații sacro-iliace:
■ marginile corticale mediale și laterale își pierd conturul din cauza eroziunilor
→ apoi devin sclerotice
■ în timp – artic sacro-iliace fuzionează
– coloana vertebrală:
■ estomparea marginilor vertebrale superioare sau inferioare la joncțiunea
toraco-lombară din cauza entezitei inserției ligamentelor intervertebrale
■ afectează apoi toată coloana → formarea sindesmofitelor
■ anchiloză osoasă
■ rigidizare permanentă
■ ”coloana de bambus” ← calcifierea ligamentelor intervertebrale + fuziunea
articulațiilor apofizelor spinale + sindesmofite
SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – investigații
SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – investigații
SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – investigații
SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – investigații

Spondilartroza hiperostozanta (Forestier-Rotes-Querol)

 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – Tratament

■ !! diagnostic precoce

■ program de exerciții preventive – înainte de formarea sindesmofitelor

– scop – menținerea mobilității spinale, posturii, expansiunii toracelui

■ eșecul de a controla durerea și de a efectua exercițiile regulate →

■ cifoză dorsală ireversibilă
■ atrofierea musculaturii paraspinale
■ + rigidizarea coloanei cervicale → afectarea vederii frontale
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – Tratament

■ administrare regulată de AINS

– îmbunătățirea simptomelor și semnelor de spondilartrită

■ inflamație activă + durere + redoare matinală prea severe pt a permite exerciții

→ AINS cu acțiune lungă sau eliberare lentă administrate seara/ supozitor cu
AINS
– îmbunătățirea somnului + controlul durerii + efectuarea exercițiilor fizice

■ sulfasalazina – utilă doar pentru artritele periferice

 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – Tratament

■ când trat cu AINS a eșuat → blocanți de TNF-alfa (adalimumab, etanercept,

golimumab, certolizumab, infliximab)
■ reduc simptomele inflamației articulațiilor spinale și periferice
■ îmbunătățesc funcția
■ îmbunătățesc calitatea vieții
– nu sunt f utili în formele vechi de boală
– la întreruperea tratamentului – apare recăderea

■ alternative – blocant de IL-17 (secukinumab)

 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – Prognostic

■ cu exerciții și ameliorarea durerii – prognostic bun

– 80% din pacienți își pot păstra activitatea profesională

■ terapiile bDMARD – au redus morbiditatea prin forme severe de boală;

– au redus riscul de rigiditate spinală permanentă
– au redus riscul de boală articulară periferică progresivă
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ

■ boală inflamatorie articulară cronică, difuză a scheletului axial,

– cu predilecţie pentru articulaţiile sacro-iliace, evoluție spre
anchiloză şi cu manifestări extraarticulare caracteristice
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ

■ Afectare axială (sacro-iliace, coloana vertebrală)

– lombalgie
– debut insidios → persistentă + recidivantă
– caracter inflamator !!
– iradiere – fese, regiune trohanteriană, coapse
– redoare articulară de inactivitate – matinală, după repaus prelungit
– durere toracică – exacerbată de tuse, inspir profund
– prin afectarea articulațiilor costo-condrale
– durere cervicală – după afectarea segmentului cervical
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
■ afectare periferică – asimetrică
– șold – prognostic negativ
– genunchi
– umeri
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
■ entezite
– talalgiile – frecvente - de la debut (fasciită plantară, tendinită
ahiliană)
– durere
– tuberozitatea tibială
– marele trohanter
– pubis
– procese spinoase
– creasta iliacă
– joncțiunea costo-sternală
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
■ Inspecție
– ștergerea lordozei fiziologice + contractura musculaturii
paravertebrale
– cifoză dorsală
– cap - în anteflexie
– abdomen protuberant

– înălțimea scade pe parcursul bolii

 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
■ durere la palparea articulațiilor sacro-iliace
– compresiune la nivelul articulaţiilor sacro-iliace
– compresiune la nivelul pelvisului, cu pacientul în decubit lateral
– flexia, abducţia şi rotaţia externă a articulaţiei C-F
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
– afectarea coloanei lombare   mobilităţii coloanei lombare

– afectarea artic. costo-vertebrale   expansiunii cutiei toracice

– afectarea coloanei cervicale   mobilităţii

 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
– Testul Schober
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
- mobilitatea coloanei
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
- măsurarea expansiunii cutiei toracice
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
- testarea mobilității coloanei cervicale
- distanța occiput– perete
- distanța menton – stern
- distanța tragus – umăr
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
- testarea mobilității coloanei cervicale
- distanța occiput– perete
- distanța menton – stern
- distanța tragus – umăr
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ
■ evaluarea și monitorizarea
pacienților
– BASDAI (Bath Ankylosing
Spondylitis Disease Activity
Index)
– BASFI

– traduse și validate în limba

română (www.asas-group.org)
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – tratament
de recuperare
 ameliorarea stării generale
 combaterea durerii
 întârzierea sau oprirea progresiunii bolii prin combaterea durerii şi
inflamaţiei
 menţinerea şi corectarea posturii şi aliniamentului corpului, a supleţei
articulare şi tonusului muscular
 menţinerea şi creşterea volumelor respiratorii mobilizabile

■ educarea pacientului şi a familiei – regim igieno-dietetic şi de viaţă

■ măsuri de igienă ortopedică
■ performarea ADL
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – tratament
de recuperare
1. Menţinerea şi corectarea posturilor şi aliniamentului corpului

– (SA = flexie cervicală  înclinare laterală, cifoza dorsală, delordozare

lombară cu bascularea înainte a bazinului, flexia şoldurilor):
■ adoptarea unor posturi în ADL;
■ posturi corectoare ;
■ exerciţii corectoare şi de conştientizare poziţională
 Posturi în activităţile zilnice

■ decubit dorsal pe pat tare cu şoldurile şi genunchii extinşi pe pat, periniţă

sub lombe;
– mâinile sub ceafă, astfel încât coatele să atingă patul

■ statul pe scaun cu spătar înalt şi realizarea permanentă a contactului

spatelui cu spătarul scaunului până la spinele omoplaţilor;

■ masa de lucru la nivelul pieptului şi antebraţele pe masă;

■ evitarea unei şederi îndelungate în fotoliu sau scaun;

■ în ortostatism - menţine o distanţă maximă între pube şi apendicele xifoid.

 Exerciţii posturale Forrestier

Între activităţile zilnice

■ decubit dorsal cu mâinile sub cap şi, în inspir, apasă cu coatele şi capul pe
pat (determină extensia integrală a coloanei);

■ decubit ventral şi cu mâinile sub cap şi, în inspir, ridică capul şi umerii de
pe pat (determină extensia coloanei cervico-dorsale);

■ decubit ventral cu mâinile la spate şi, în inspir, ridică capul, umerii şi

toracele de pe pat (determină extensia coloanei dorso-lombare)

■ decubit ventral cu mâinile la spate şi, în inspir, ridică membrele inferioare

de pe pat (determină extensia coloanei lombo-sacrate).
 Posturi corectoare

■ Decubit ventral (DV) în sprijin pe antebraţe - poziţia “sfinxului".

■ DV cu perna sub piept, fruntea se sprijină de o perniţă, saci cu nisip pe coloana

dorsală şi pe bazin.

■ DD pe pat tare fără pernă sau o unică pernă sub coloana dorsală, mâinile sub
ceafă, coatele să atingă patul.

■ DD, pernă mică sub coloana dorsolombară, doi saci cu nisip pe faţa anterioară a
umerilor şi alţi doi saci pe genunchi
 Exerciţii corectoare şi de conştientizare posturală
–
Ortostatism cu călcâie la 15 cm de zid, se ia contact cu sacrul pe zid, apoi cu omoplaţii,
apoi occiput

–
Din şezând, derularea coloanei de-a lungul zidului

–
Patrupedie: braţe flectate, lordozare/cifozare

–
Când au apărut atitudini vicioase şi cu tendinţă la fixare 
■
o serie de greutăţi (săculeţi cu nisip) aplicate progresiv de la 2-5 kg, pe genunchi
sau / şi pe umeri, şolduri, pentru a preveni sau corecta atitudinile vicioase

■
corsete ortopedice din material termoplastic amovibil şi adaptabil, menţinute 1-3
luni şi apoi vor fi purtate iniţial în timpul zilei, iar după doi ani numai în cursul
efortului fizic.
 2. Menţinerea şi corectarea supleţei articulare

 diminuarea durerii, decongestionarea - relaxarea musculară în aceasta regiune,

îmbunătăţirea mobilităţii pe toată excursia de mişcare

■ creşterea amplitudinii coloanei cervico-dorso-lombo-sacrate (CDLS) şi a centurilor

(SH şi CF):
– din patrupedie în poziţii lordozante Klapp;
– Pentru zona cervico-dorsală
– Pentru zona dorso-lombară

■ asuplizarea coloanei şi a articulaţiilor:

– hidrokinetoterapie;
– sporturi terapeutice (în special înotul)
■ Stretching pentru musculatura toracelui, trunchiului
Streching muscular

M. post. a trunchiului superior

M ischiogambieri

M extensoare a spatelui
M fesieri
Streching muscular
M laterală a corpului

Abductori şi extensori coapsa

M psoas

M Gastrocnemieni
3. Menţinerea şi corectarea tonusului muscular

■ evitarea strictă a cifozării coloanei CDLS

- în principal - tonifierea musculaturii erectoare, musculaturii
abdominale, psoas-iliacului (lordozant)

- în secundar - tonifierea musculaturii fesiere

 4. Menţinerea şi creşterea volumelor respiratorii
mobilizabile
■ în stadiile preanchilotice: gimnastica respiratorie corectivă, reeducarea respiraţiei toracice

■ pe măsură ce scade funcţia toracică în mecanica respiratorie: începerea reeducării respiraţiei

abdominale, continuarea exerciţiilor de respiraţie toracică;

■ în stadiile anchilotice finale: abandonarea exerciţiilor de respiraţie toracică şi continuarea

exerciţiilor de respiraţie abdominală.

Tehnică:
■ gimnastica respiratorie corectivă
■ corectarea poziţiilor şi curburilor vicioase;
■ tonifierea diafragmului şi a musculaturii toracice;
■ reeducarea respiraţiei toracice (poziţionarea şi mişcarea coastelor şi a rahisului) şi cuplarea ei cu
respiraţia abdominală.
Programul NASS (National Ankylosing Spondylitis Society)

■ Exerciţiul 1: Stând în picioare, cu călcâiele şi

şezutul lipite de perete şi păstrând bărbia înăuntru,
pacientul împinge capul spre înapoi, spre perete. Se
menţine această poziţie numărând până la 5 apoi se
relaxează. Se repetă de 10 ori.

■ Exerciţiul 2: Stând pe un scaun solid, pacientul

trebuie să pună mâna dreaptă pe piept şi să
ţină marginea scaunului. El trebuie să întindă braţul
stâng orizontal în faţa dumneavoastră şi să-l
rotească spre stânga.. Se menţine această poziţie,
apoi se forţează întoarcerea puţin mai mult revenind
apoi la poziţia cu privirea înainte. Se repetă de 3 ori
pentru fiecare braţ.
Programul NASS (National Ankylosing Spondylitis Society)
■ Exerciţiul 3a: cu umerii relaxaţi şi bărbia
înăuntru, pacientul priveşte înainte. El trebuie să
aplece capul spre stânga şi dreapta către umărul
respectiv. Se menţine această poziţie, apoi se
forţează încă puţin. Se revine la poziţia cu
privirea înainte. Se repetă pentru fiecare parte de
2 ori.

■ Exerciţiul 3b
- Pacientul apleacă capul spre înapoi privind
peretele şi apoi tavanul. Se revine apoi la poziţia
normală. Se repetă de mai multe ori.
- Pacientul apleacă capul spre înainte, astfel încât
bărbia să atingă gâtul apoi revine la poziţia
iniţială. Se repetă de mai multe ori.
Programul NASS (National Ankylosing Spondylitis Society)
■ Exerciţiul 4: Pacientul este întins pe spate cu
genunchii îndoiţi şi tălpile pe podea, mâinile
kinetoterapeutului fiind plasate pe coaste pe
partea laterală a toracelui. Rugaţi pacientul să
inspire puternic pe nas şi să expire pe gură,
apăsând coastele cu mâinile pe toată durata
inspiraţiei. Se repetă de 10 ori.

■ Exerciţiul 5: Pacientul este întins pe spate cu

genunchii îndoiţi şi tălpile pe podea. El trebuie să
ridice şoldurile astfel încât şezutul să nu atingă
podeaua, iar între umeri şi genunchi să existe o
linie dreaptă. Se menţine această poziţie
numărând până la 5 şi se repetă de 5 ori.
Programul NASS (National Ankylosing Spondylitis Society)
■ Exerciţiul 6: Pacientul este întins pe spate cu
genunchii îndoiţi şi tălpile pe podea, braţele
întinse pe podea, orizontal la nivelul umerilor,
iar genunchii uniţi să-i rotească spre dreapta
încercând să atingă cu faţa exterioară a coapsei
podeaua. Se repetă la fel pentru partea stânga.
Se efectuează de 9 ori.

■ Exerciţiul 7: Pacientul în decubit ventral cu

capul rotit într-o parte şi braţele lângă corp
trebuie:
- să ridice un picior cu genunchiul întins şi cu
coapsa desprinsă de podea. Să repete de 5 ori
pentru fiecare picior;
- să ridice capul şi umerii de pe podea cât
poate de mult. Să repete de 10 ori;
 Programul NASS (National Ankylosing
Spondylitis Society)
■ Exerciţiul 8: în “patru labe” pe
podea, pacientul întinde braţul şi
piciorul opus până când sunt paralele
cu podeaua. Se menţine această
poziţie, numărând până la 10. Se
repetă de 5 ori pentru fiecare parte.

■ Exerciţiul 9: în “patru labe”,

pacientul curbează spatele şi
flectează capul spre podea până când
poate să-şi privească coapsele.
Coatele se menţin drepte. Din această
poziţie pacientul trebuie să-şi ridice
capul şi şă-şi îndrepte sau curbeze
spatele în sens invers. Se repetă cu
atenţie de 9 ori.
 Relaxare

■ relaxare "extrinsecă", când se obţine printr-un factor extern

subiectului (medicaţie, masaj, electroterapie), faţă de care este
dependent şi pasiv;

■ relaxare "intrinsecă", când subiectul este autonom şi îşi exercită el

singur şedinţele după o instruire prealabilă.

■ metode: Jacobson, Maccagno, Parrow

În stadiul de debut:

■ tehnici şi metode de relaxare

■ posturări nocturne pe pat dur
■ exerciţii de conştientizare şi corectare posturală
■ mobilizarea activă relaxantă a articulaţiilor vertebrotoracice,
şoldurilor, genunchilor şi gleznelor
■ tonifierea musculaturii fixatoare a omoplaţilor, dorsală şi abdominală
■ tonifieri musculare generale progresive
■ gimnastică respiratorie cu accent pe expansiunea toracică
■ activitate fizică moderată, întretăiată de posturi de repaus şi efectuată
în poziţii funcţionale corectate, care să prevină apariţia deformărilor
articulare
■ hidrokinetoterapie şi înot terapeutic
În perioada de stare:

■ tehnici şi metode de relaxare musculară globală; posturări cu efect sedativ şi corectiv

■ metoda Klapp şi Cotrel în poziţii lordozante
■ tonifierea musculaturii paravertebrale
■ gimnastică respiratorie cu accent pe respiraţia toracică maximă şi educarea
respiraţiei toraco-abdominale;
■ exerciţii de conştienzare şi corectare posturală, în special în activităţile vieţii
zilnice→ metoda “Şcoala spatelui”;
■ hidrokinetoterapie şi terapie ocupaţională în poziţii corijate
În perioada puseelor evolutive:

■ posturări în extensie ale trunchiului şi membrelor;

■ contracţii izometrice ale musculaturii centurilor→ asuplizarea centurilor din patrupedie;
■ gimnastică respiratorie cu insistenţă pe tonifierea musculaturii principale şi accesorii,
din poziţii corijate;

În stadiul final:
■ gimnastică respiratorie cu insistenţă pe respiraţia abdominală
■ hidrokinetoterapie
■ readaptare funcţională socio-profesională.
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – tratament
de recuperare
 electroterapie
 scop - analgetic, excitomotor,  circulaţiei locale
– curenţi de joasă frecvenţă
– băi galvanice
– curenţi diadinamici
– electrostimulare
– curenţi de medie frecvenţă
– curenţi interferenţiali
– ultrasunet
 SPONDILITA ANCHILOZANTĂ – tratament
de recuperare
 hidrotermoterapie
 scop - analgetic, decontracturant,  mecanismelor antipiretice şi a
circulaţiei locale
– masaj cu gheaţă pe articulaţiile periferice
– căldură umedă blândă = Priesnitz
– băi ascendente hiperterme
– împachetare cu parafină sau nămol cald
– duş subacval
– crioterapia integrală a corpului
■ masaj
– scop - decontracturant, de creştere a circulaţiei locale
ARTRITA PSORIAZICĂ
ARTRITA PSORIAZICĂ

■ psoriazis – prevalență 2-3%

– 10% dezvoltă artrită psoriazică

– în 15% din cazuri AP precede boala de piele

 ARTRITA PSORIAZICĂ – tablou clinic
■ mono-artrită/ oligo-artrită
■ poliartrită
– începe cu afectare asimetrică și progresează spre afectare simetrică
■ spondilită
– sacro-ileită unilaterală/ bilaterală
– afectare precoce a coloanei cervicale
– doar 50% au HLA-B27
■ artrita articulațiilor IFD – tipic pt AP
– asociată cu distrofie adiacentă a unghiilor (entezită care se extinde în
rădăcina unghiilor)
– dactilita – întregul deget e umflat, cu afectarea tecii articulare și a
tendonului
■ artrita mutilantă – osteoliză peri-articulară marcată și scurtarea degetelor
(degete telescopate)
ARTRITA PSORIAZICĂ – tablou clinic
ARTRITA PSORIAZICĂ – tablou clinic
 ARTRITA PSORIAZICĂ – radiologic
■ artrită erozivă
– eroziuni centrale în articulație
– aspect de „toc în călimară”
 ARTRITA PSORIAZICĂ – tratament
■ ameliorarea durerii – AINS, analgezice
– atenție –pot agrava uneori leziunile cutanate

■ injecții intra-articulare cu glucocorticoizi – pt ameliorarea sinovitei

■ metotrexat, leflunomida, sulfasalazina – utilizate la pacienții cu sinovită articulară

periferică persistentă

■ Glucocorticoizii oral, hidroxiclorochina – pot destabiliza psoriazisul !!

■ DMARD (biologice, sintetice țintite) – utile în tratamentul manifestărilor cutanate și
articulare severe la care au eșuat csDMARD (metotrexat)
– bDMARD – antiTNF-alfa (etanercept, golimumab); inhibitori de IL-17
(secukinumab, ixekizumab); inhibitor de IL-12/23 (ustekinumab)
– tsDMARD – inhibitor oral al PDE-4 (apremilast); inhibitor JAK (tofacitinib)