Echilibrul corpului uman. Pâ rghiile.

Bazeliuc Cornel
Echilibrul corpului uman

A. Echilibrul corpului in pozitie verticala

In aceasta pozitie, corpul uman este in echilibru stabil, iar verticala CG

trece prin interiorul unui poligon convex de sprijin care in conditiile
pierderii echilibrului isi mareste suprafata prin indepartarea picioarelor.
Echilibrul capului

Prin urmare, echilibrul craniului este asigurat de muschii cefei, care produc un

moment de rotatie , avand rolul de a anula efectul greutatii capului. Diferitele vertebre

isi mentin pozitia una deasupra celeilalte in acelasi mod ca si capul. Pentru regiunea

cervicala si dorsala, intervin muschii spatelui, in timp ce in regiunea lombara unde

verticala CG trece prin spatele vertebrelor, momentul compensator pentru mentinerea

echilibrului este format de muschii abdomenului.

Trunchiul

- sta in echilibru pe picioare, rezemat pe capetele celor doua femururi;

- verticala CG trece prin spatele axei imaginare orizontale care uneste articulatiile coxofemurale,

momentul compensator fiind realizat de ligamentul lui Bertin, muschiul psoasiliac

si tensorul fasciei late, care, sprijinindu-se pe coapsa, trag bazinul inainte.

Echilibrul coapselor pe tibie

- condilii femurului se sprijina pe tibie, iar verticala CG trece la nivelul genunchiului prin

fata axei transversale articulare;

- gemenii si ligamentele genunchiului asigura echilibrul;

- genunchii sunt mentinuti in extensie prin actiunea gravitatiei, in limita permisa de

distensia ligamentelor articulare.

Echilibrul gambei pe picior

- verticala CG al intregului corp trece prin fata articulatiei tibio-tarsiene

- acesta este mentinut de tricepsul sural, care in ortostatism se afla in stare de contractie
permanenta;

- pentru mentinerea echilibrului corpului in pozitie verticala, intervin mai activ muschii gambei
Pozitii anormale ale corpului
Sistemul de parghii

▪ În fizică, pârghia este o bară rigidă, care se poate roti în jurul unui punct de sprijin şi
asupra căreia acţionează două forţe: forţa care trebuie învinsă numită forţa rezistentă
(R) şi forţa cu ajutorul căreia este învinsă forţa rezistentă, numită forţă activă (F).
Deci sistemul cuprinde 3 componente:
-Punctul de sprijin (S) - Punct de sprijin fix
-Forţa activă (F) – Forţa care este aplicată pentru a muta greutatea
-Forţa rezistentă (R) – O greutate care opune rezistenţă

▪ Acţiunea pârghiilor se bazează pe echilibrul momentelor celor două forţe: activă şi

rezistenta pasivă:

MF = MR; MF = F·bF şi MR = R·bR

Sistemul de parghii in corpul uman

▪ Întreg corpul uman se mişcă şi acţionează printr-un sistem de pârghii. Mişcările complexe se
realizează prin participarea mai multor grupe de muşchi. Muşchii, oasele şi articulaţiile lucrează
după sistemul de pârghii, reprezentând cele 3 componente ale sistemului în corpul uman astfel:
1.Punctul de sprijin (S) – articulaţii
2.Forţa activă (F)-muşchii care se contractă
3.Forţa rezistentă (R)=oase.
▪ Forţa, suplimentată de oase face ca mişcarea să aibă loc.

▪ Rezistenta poate varia de la maxim, la minim, putând consta chiar şi numai în greutatea unui
anumit segment sau os din corp.
Sistemul de parghii in corpul uman

▪ Toate cele 3 componente ale sistemului de pârghii (punctul de sprijin (S), forţa activă (F) şi
forţa de rezistentă) pot fi formate într-unul din cele 3 tipuri de pârghii.:

-Pârghia de gradul I -S se află între F si R

-Pârghia de gradul II -R se află între S si F

-Pârghia de gradul III -F se află între S si R

Parghia de gradul I

▪ Acesta este probabil sistemul de pârghii

cel mai uşor de inţeles. Forţa de
rezistenţă şi forţa activă se află de o
parte şi de alta a punctului de sprijin.

▪ În jur de 25% din muşchii corpului

uman acţionează ca şi pârghie de gradul
I.
Parghia de gradul I

▪ Alte exemple: leagăne, foarfece, legănarea capului.

Parghia de gradul II

F R A

▪ Într-o pârghie de gradul II, forţa de rezistenţă (R) se află între forţa activă
(F) şi punctul de sprijin (S).

▪ În corpul uman avem destul de puţine exemple

a pârghiilor de gradul II, unul dintre ele fiind
ridicarea pe vârful degetelor de la picioare. Degetele
reprezintă punctul de sprijin S (“A”-engl), muşchiul
gambei forţa activă F iar tibia forţa de rezistenţă.
Parghia de gradul II
Parghia de gradul III
Parghia de gradul III

▪ În pârghia de gradul III forţa este aplicată între rezistenţă şi punctul de

sprijin.
▪ 85% din muşchii corpului funcţionează ca pârghii de gradul III,
punctul lor forte nu este de a produce forţa, ci mai degrabă de a opera
în viteză.
▪ Se necesită o forţă mare chiar şi pentru o rezistenţă mică.

Copyright © 2008 Pearson Education, Inc., publishing as Benjamin Cummings

Sistemul de parghii