Tulburarile afective

Tulburările afective sunt definite prin prezenţa episoadelor afective.

Tipuri:
• Depresive (tulburarea depresivă majoră, distimia)
• Bipolare (tulburarea bipolară, ciclotimia).
Tulburarea depresiva majora (TDM)
Diagnostic: ≥ 5 din urmatoarele simptome care au fost prezente pe parcursul unei perioade
de 2 saptamani
1. Dispozitie depresiva (trist, “gol”)
2. Pierderea interesului sau placerii (anhedonie)
*prezenta obligatorie a 1 sau 2
3. ↓/↑ Greutate (ex. o modificare cu mai mult de 5% a greutatii corporale intr-o luna)
4. Insomie / hipersomnie
5. Agitatie / inhibitie motorie
6. Oboseala / pierdere energie
7. Sentimente de devalorizare sau vinovatie excesiva sau inadecvata (ce pot fi delirante)
8. ↓ Capacitatii de gandire sau concentrare; indecizie
9. Idei recurente de moarte, ideatie suicidara recurenta / TS / plan specific de sinucidere
TDM – criterii diagnostice
 Excludere episod mixt
 Alterarea semnificativa a functionarii sociale
 Excludere afectiuni medicale generale (ex. hipotiroidie)sau efecte
directe ale unor substante (drog de abuz, medicamente)
 Excludere depresie de doliu (persistenta simptomelor mai mult de 2
luni)
Forme clinice
• TDM cu factori psihotici: halucinatii si idei delirante depresive
congruente (inutilitate, vinovatie, de moarte) sau incongruente (de
relatie, de control al gandirii, de persecutie) cu dispozitia
• TDM cu factori catatonici: cel putin doua simptome catatonice
(flexibilitate ceroasa, stupor, negativism, posturi neobisnuite,
manierisme, grimase, ecolalie, ecopraxie)
Forme clinice
• TDM cu factori melancolici: idei deliante sunt de mare intensitate,
pun in pericol viata pacientului , comportament delirant suicidar
• Depresia se inrautateste dimineata, cu in somnie cu cel putin 2 ore
inaintea orei uzuale de trezire
• Inhibitie/ agitatie psihomotorie
• Anorexie cu scadere masiva in greutate
Forme clinice
• TDM cu factori atipici: in care depresia se instaleaza clinic reactiv la
stresori (chiar pozitivi), cu ↑apetitului si a greutatii, hipersomnie,
greutate in membre, senzitivitate in relatiile interpersonale
• Depresia de post-partum: apare la 10-15% din lauze, debutul se
situeaza la 60% dintre ele in primele 6 saptamani postpartum ;
evolutia clinica 3-14 luni
Forme clinice
• Tulburarea depresiva cu patern sezonier:
apare toamna/ iarna sau intr-o anumita perioada a anului
independent de eventualii factori stresori
• Depresia recurenta : doua episoade repetate in 5 ani sau cel putin
trei episoade inaintea episodului curent
• Depresia majora rezistenta la tratament 3 tentative terapeutice
consecutive si corect administrate nu duc la remisiune
Diagnostic diferential
• Depresia asociata unei boli somatice
• Depresia consecutiva unei dependente de substante psihoactive
• Tulburarea distimica – simpt. Depresive minore persista pe o perioada
de 2 ani
• Dementa
• Depresia de doliu- incepe la 2-3 saptamani dupa decesul unei
persoane, durata 6-8 saptamani (>6-8 sapt. dg. de TDM)
Epidemiologie
• Prevalenta:
• 10-25% femei si 5-12% barbati (de 2-3 ori mai mare la femei decat la
barbati)
• Dupa 50 de ani rata femeilor este egala cu cea a barbatilor
• Evolutie: de regula recurenta
• risc de recadere 50% dupa primul episod
• risc de recadere 80% dupa al treilea episod
Etiologie
• Ipoteza monoaminica: niveluri anormale ale metabolitilor dopaminei
(↓ in depresie, la suicidari si violenti), noradrenalinei, serotoninei
• Ipoteza neuroendocrina: probabil variatiile aminelor biogene la
nivelul hipotalamusului (↑cortizolul in depresie, ↓TSH, FSH, GH, LH,
testosteronul)
• Ipoteza genetica: se bazeaza pe frecventa crescuta de 2-3 ori a
depresiei la rudele de gradul I ale pacientilor, concordanta de 50% de
aparitie a bolii la gemenii monozogoti fata de 20% la dizigoti
Scale evaluare depresie (screening)
• Inventarul pentru depresie Beck (BDI)
• Scala pentru depresie Carrol
• Scala pentru depresie Hamilton
• Scala pentru depresie Zung
Tratament
• Tratamentul farmacologic (Antidepresive)
• Tratamentul Psihosocial
• Terapia electroconvulsivanta (electrosocul)
• Psihoterapia cognitiva, comportamentala si interpersonala
Complicatii
• A. COMPLICAȚII PSIHIATRICE
a. Suicidul - 15% dintre cei cu depresie unipolară ajung la suicid finalizat; aproximativ
2/3 din totalul cazurilor de suicid finalizat au ca și cauză depresia unipolară; -
trebuie analizat fiecare caz din perspectiva suicid versus parasuicid, deși AMBELE
situații clinice necesită ATENȚIE EGALĂ! (în parasuicid – „principiul ruletei rusești”)
b. Abuzul / dependența de alcool și alte substanțe psihoactive - Aproximativ o treime
din cei cu depresie recurentă și jumătate din cei cu tulburare afectivă bipolară au ca
și comorbiditate psihiatrică consumul de substanțe.
c. Asocierea în timp a simptomelor anxioase
d. Decesul prematur din cauza unor alte afecțiuni medicale cronice, prin scăderea
aderenței la tratamentul bolii respective sau prin dezvoltarea unor comportamente
nesănătoase precum fumatul.
Complicatii
• B. COMPLICAȚII SOCIALE
a. Scăderea calității vieții
b. Conflicte intrafamiliale ce pot să ducă la separări sau divorț
c. Retragere socială, în special la cei în faza de episod depresiv
d. Dificultăți în abilitățile de relaționare socială
e. Probleme școlare sau la locul de muncă ce pot duce la
exmatriculare sau disponibilizare
Distimia
• tulburare a dispozitiei depresiva persistenta manifestata printr-o stare
de tristete, cu greutate in initierea unor actiuni, fatigabilitate precoce,
tulburari ale somnului (cel mai adesea insomnia), modificarea
apetitului (cel mai frecvent inapetenta), nu se mai pot bucura de
lucruri care inainte le faceau  placere.
• Orice activitate pare un obstacol de nefrecut, iar initierea unei
activitati este foarte dificila.
Distimia
• Perioadele de boala se intercaleaza cu perioade de afectivitate
normala.
• Formele de distimie se clasifica dupa varsta de debut:
- Forma precoce are debutul pana Ia 21 de ani.
- Forma tardiva in care debutul apare dupa 21 de ani.

• Sustinerea diagnosticului de distimie se face pe durata

simptomatologiei de cel putin 2 ani, iar evolutia este uneori indefinita.
Depresie majora vs distimie
DEPRESIE MAJORA DISTIMIE
durata Dureaza cel putin 2 saptamani Dureaza cel putin 2 ani la adulti (1 an
la adolescenti)
Existenta episoadelor Cel putin 1 episod depresiv major -
severe
Intensitatea severe Putin intense
simptomelor
Nivelul de interferenta important minim
cu activitatile
cotidiene
Varsta debutului 30-40 ani Precoce inainte de 21 ani
Tardiv dupa 21 ani
Frecventa episoadelor Episoade recurente niciodată fără dispoziţie depresivă
pentru mai mult de 2 luni
Tulburarea bipolara
• Cunoscuta si ca Psihoza maniaco-depresiva
• Subtipuri ale tulburarii bipolare:
- Bipolar I = Ep. Depresiv Major + Ep. Maniacal
- Bipolar II = Ep. Depresiv Major + Ep. hipomaniacal
-Ciclotimia
Epidemiologie
• prevalenţa: 0,6-0,9%
• bărbaţi = femei
• vârsta de debut: tineri la 20 de ani
• 60-65% dintre pacienţi bipolari au istoric familial de tulburări de
dispoziţie majore
Episod maniacal
A. perioadă de dispoziţie anormală şi persistent elevată, expansivă sau de dispoziţie iritabilă
cu durata de cel puţin 1 săptămână
B. în această perioadă, cel puţin 3 (4 în cazul în care dispoziţia este doar iritabilă) simptome:
- a crescut respectul de sine sau grandoare
- nevoie scăzută pentru somn (a se diferenţia de insomnie)
- logoree
- fugă de idei
- distractibilitate
- creşterea activităţii nedirecţionate spre un scop, agitaţie psihomotorie
- activitate nechibzuită (sexuală, cheltuieli, consum de substanţe, excesul de viteză la volan,
vorbire necorespunzătoare), cu potenţial ridicat de consecinţe neplăcute.
Episod maniacal
C. simptomele nu îndeplinesc criteriile pentru un episod mixt
D. perturbarea de dispozitie este suficient de severă pentru a provoca
simptome psihotice, insuficienţă marcată în funcţionarea socială/la
locul de muncă sau necesită spitalizare
E. simptome nu sunt induse de substanţe sau din cauza unei boli
somatice generală
Formula diagnostica pentru manie
o Grandiozitate
o Creşterea activitatăţii/agitaţie psihomotorie
o Scăderea capacităţii de judecată (sex, droguri, bani)
o Distractibilitatea
o Dispozitie iritabilă
o Nevoia de somn scăzută
o Expansiv sau euphoric
o Fuga de idei
o Logoree.
Episod hipomaniacal
• sunt îndeplinite criteriile pentru episodul maniacal şi depresiv sever clar
despartita de episodul depresiv
• Cel putin 3 din :
- grandiozitate/ autostima ↑
- ↓ nevoii de somn
- mai vorbaret decat deobicei
- fuga de idei sau senzatie subiectiva de ganaduri rapide
* Nu necesita internare ape în fiecare zi până la o săptămână.
* Absenta simptomelor psihotice
Episodul maniacal – Diagnostic diferential
 abuz de substante, intoxicatie sau sevraj
 Medicatie (steroizi, antidepresive, L-dopa, amfetamine, ACTH,
barbiturice)
 Boli neurologice -scleroza multipla, sdr. de lob frontal, stroke,
epilepsie temporala, traumatism cerebral, demente, encefalita etc
 Boli endocrine sdr. Cushing,hipertiroidism
 Infectii, boli autoimune
Etiologie
1. Ipoteza Kindling =stimularea repetata subliminala neuronala ce
genereaza potential de actiune iar la nivel cerebral o descarcare
hipersincrona neuronala generalizata – sustinuta de efectul
anticomitialelor in tratamentul maniei
2. Ipoteza monoaminelor - ↑nivelului de NA si DA in sistemul limbic
3. Ipoteza genetica : studii pe gemeni
Tratament
• Biologic: litiu, acid valproic, carbamazepina, antipsihotice, ECT
• Psihologic: psihoterapie suportivă şi psihodinamică, terapie cognitivă
şi comportamentală
• Social: reabilitare vocaţională, concediu sau absenţa de la şcoală/locul
de muncă, a se evita drogurile, substitut pentru factorul de decizie în
finanţe, igiena somnului, formarea de competenţe sociale, educarea
membrilor familiei
Ciclotimia
• Prezenţa a numeroase perioade de simptome depresive şi
hipomaniacale (nu îndeplinesc criteriile pentru episodul depresiv
sever), pentru cel puţin 2 ani; niciodată fără simptome de> 2 luni
• Nu episoade maniacale, depresive severe sau episoade mixte; nici o
dovadă de psihoză
• Nu se datorează unei condiţii medicale generale / consumului de
substanţe