GRUPURILE SOCIALE

GRUPUL SOCIAL: ANSAMBLURI DE PERSOANE DIFERITE CA MĂRIME, GRAD DIFERIT DE

STRUCTURARE, DURATĂ MAI MARE SAU MAI MICĂ A INTERACȚIUNII ȘI INFLUENȚEI
INTERPERSONALE
-DOUĂ SAU MAI MULTE PERSOANE CARE INTERACȚIONEAZĂ, URMĂRESC SCOPURI
COMUNE, AU RELAȚII STABILE, SUNT INTERDEPENDENTE, ÎȘI DAU SEAMA CĂ SUNT, ÎN
FAPT, PARTE A GRUPULUI
-GRUPUL SOCIAL-O GAMĂ EXTINSĂ DE FENOMENE SOCIALE, DIADELE, COMUNITĂȚILE
URBANE SAU RURALE, CONFESIUNILE RELIGIOASE, CLASELE SOCIALE, NAȚIUNILE
-SE DIFERENȚIAZĂ PRIN GRADUL DE COEZIUNE, MĂRIME, DURATĂ, INTERACȚIUNE,
CONȘTIINȚĂ COLECTIVĂ, EFICIENȚĂ
-TIPURI DE GRUPURI SOCIALE:
-PRIMARE-SECUNDARE
-DE APARTENENȚĂ-DE REFERINȚĂ
-INTERNE-EXTERNE(INGROUP-OUTGROUP)
-GRUPURI ETNICE
-PROFESIONALE
-RELIGIOASE
-DE VÂRSTĂ
GRUPUL RESTRÂNS: UNITATE DE TIMP ȘI DE LOC; SEMNIFICAȚIE-RAȚIUNE DE A RĂMÂNE ÎMPREUNĂ;
SOARTĂ RELATIV COMUNĂ; POSIBILITATEA PERCEPERII ȘI REPREZENTĂRII FIECĂRUI MEMBRU; O
ENTITATIVITATE REZONABILĂ, GRUPALITATE; POSIBILITATEA DE INSTAURARE A UNUI PROCES
INTERACTIV; O DURATĂ SUFICIENTĂ PENTRU A SE INSTAURA UN PROCES DE
INSTITUȚIONALIZARE.
STRUCTURĂ:
-SISTEMUL ROL-STATUSURILE SOCIALE, POZIȚII IERARHICE
FUNCȚII: SATISFACEREA DIFERENȚIATĂ A NEVOILOR MEMBRILOR, SATISFACEREA NEVOII DE
ÎNCORPORARE SOCIALĂ ȘI DE DOMINARE, ÎNDEPLINIREA UNOR SARCINI SPECIFICE ȘI AUXILIARE,
CREAREA ALTOR NEVOI, DE INFLUENȚARE, DE APRECIERE, EVALUARE, DE COMUNICARE,
REGLEMENTARE A RELAȚIILOR INTEPERSONALE
COMUNICAREA ÎN GRUP:
-COMUNICAREA UMANĂ PRESUPUNE: NIVEL ÎNALT DE ABSTRACTIZARE, SIMBOLIZARE, SE
UTILIZEAZĂ CODURI COMUNE, ARE CARACTER INTENȚIONAT, PRESUPUNE FEED-BACK-URI, ESTE
ÎNSOȚITĂ DE METACOMUNICARE
-TIPURI DE COMUNICARE: VERBALĂ, NONVERBALĂ, INTERPERSONALĂ, GRUPALĂ ȘI MASS-MEDIA,
FORMALĂ, INFORMALĂ
-PERCEPȚIA ECHITĂȚII ÎN GRUPURI: CÂND INDIVIZII CONSTATĂ O INEGALITATE ÎNTRE EI ȘI CEILALȚI
PRIVIND RECOMPENSELE SAU SANCȚIUNILE, VOR ACȚIONA PENTRU RESTABILIREA ECHITĂȚII,
CARE ESTE JUDECATĂ DUPĂ FELUL ÎN CARE EI PERCEP ACEST RAPORT(EXTINS-SE POATE VORBI
DESPRE TEORIA JUSTEȚEI SOCIALE)
-RELAȚIILE INTERGRUPALE: TOTALITATEA RAPORTURILOR STRUCTURALE ȘI SIMBOLICE DINTRE
GRUPURI, ANSAMBLUL RAPORTURILOR PSIHOSOCIALE DINTRE ACESTEA.
-TEORII PRIVIND ANTAGONISMELE INTERGRUPALE:
-TEORIA PERSONALITĂȚII AUTORITARISTE(PSIHANALITICĂ)-PERSOANELE CU
PRONUNȚATE TENDINȚE DE DOMINARE, AVIDE DUPĂ PUTERE, INFLEXIBILE ÎN IDEI,
ATITUDINI ȘI COMPORTAMENTE, PRACTICĂ ÎNTR-O MĂSURĂ MAI MARE
DISCRIMINAREA RASIALĂ, ETNICĂ SAU FAȚĂ DE ALTE GRUPURI SOCIALE DECÂT
INDIVIZII CU PERSONALITATE NEAUTORITARISTĂ. EXPLICAȚIA-PRIN EXPERIENȚELE
DIN COPILĂRIE, DATORITĂ COMPORTAMENTULUI SEVER AL PĂRINȚILOR, S-AU
ACUMULAT REPRIMĂRI CE VOR FI DEFULATE PRIN PROIECTAREA PREJUDECĂȚILOR
ȘI AGRESIVITĂȚII ASUPRA ALTORA-CARE NU FAC PARTE DIN CATEGORIA SOCIALĂ
PROPRIE
-TEORIA ,,ȚAPULUI ISPĂȘITOR”(PSIHANALITICĂ): CENTRATĂ PE FRUSTRARE-ȚINTA
AGRESIUNILOR SUNT DE REGULĂ CEILALȚI, MAI VULNERABILI
-TEORIA CONFLICTULUI REAL: TENSIUNILE ȘI CONFLICTELE DIN GRUP APAR ȘI SE
MENȚIN DATORITĂ UNOR CAUZE ,,OBIECTIVE”, ALE COMPETIȚIEI PENTRU RESURSE
-TEORIA ÎNVĂȚĂRII SOCIALE: ÎNSUȘIREA UNOR MODELE ȘI TIPARE CU PRIVIRE LA
RELAȚIA CU CEILALȚI (ÎN PROCESUL SOCIALIZĂRII)
-TEORIA CATEGORIZĂRII ȘI IDENTITĂȚII SOCIALE: SIMPLA CATEGORIZARE DINTRE ,,NOI”
ȘI ,,EI” ARE O SERIE DE CONSECINȚE COMPORTAMENTALE, ATITUDINALE,
IDENTIFICAREA DE SINE DEVINE O COMPONENTĂ A PREȚUIRII DE SINE
-TEORIA DEPRIVĂRII RELATIVE: PERCEPȚIA UNUI GRUP CĂ ESTE DEZAVATAJAT ÎN
RAPORT CU ALTUL, APARE UN SENTIMENT DE FRUSTRARE CHIAR DACĂ STAREA
GRUPULUI SE ÎMBUNĂTĂȚEȘTE ODATĂ CU A CELUILALT GRUP
GRUPURI SOCIALE:
-DE REFERINȚĂ-CEL DIN CARE INDIVIDUL ASPIRĂ SĂ FACĂ PARTE
-DE APARTENENȚĂ-ÎN CARE INDIVIDUL ESTE MEMBRU
-FORMAL-DEFINITE JURIDIC, REGULI CE TREBUIE URMATE
-INFORMAL-REGULI CARE DECURG DIN INTERACȚIUNEA MEMBRILOR
-DESCHIS-ACCES JURIDIC POSIBIL
-ÎNCHIS-ACCES INTERZIS CELOR DIN ALTE GRUPURI
-PERMANENT-NELEGAT DE O ANUME ETAPĂ
-TEMPORAR-CONJUNCTURAL
-GRUPURI DE PRESIUNE
-GRUPURI REALE-NOMINALE
-GRUPURI NATURALE-ARTIFICIALE
CLASIFICARE:
-DUPĂ MĂRIME: MICI, MEDII, MARI
-DUPĂ MODALITATEA DE CONSTITUIRE: SPONTANE, INSTITUȚIONALIZATE
-DUPĂ TIPUL DE RELAȚII: FORMALE, INFORMALE
-DUPĂ GRADUL DE ORGANIZARE: ORGANIZATE, SEMIORGANIZATE
MOTIVELE ASOCIERII ÎN GRUP:
-ATRACȚIA PENTRU ACTIVITĂȚILE GRUPULUI:
-GRUPURILE DE MUNCĂ
-GRUPURI DE SOLUȚIONARE A PROBLEMELOR
-GRUPURI LEGISLATIVE
-GRUPURI DE AUTOSPRIJIN
-SIMPATIA PENTRU MEMBRII GRUPULUI:
-GRUPURILE DE PRIETENI
-CLICILE
-BANDELE DE STRADĂ
-CLUBURILE SOCIALE
-NEVOILE MEMBRILOR GRUPULUI PER SE:
-SATISFACEREA NEVOILOR EMOȚIONALE, INDIFERENT DE NATURA
ACTIVITĂȚII GRUPULUI, SCOPURILOR SAU ATRACTIVITĂȚII
GRUPURILE DE VÂRSTĂ ÎN SOCIETATE:
-VÂRSTA DETERMINĂ PARTICIPAREA LA VIAȚA SOCIALĂ, ACTIVITATEA PRODUCTIVĂ, CĂSĂTORIA-
VÂRSTA INFLUENȚEAZĂ STRUCTURILE SOCIALE, DISTRIBUIREA ROLURILOR ȘI STATUSURILOR
SOCIALE, CONSUMUL, STRUCTURA ȘI DIMENSIUNILE FAMILIEI, MEDIUL DE ORGANIZARE A
PRODUCȚIEI
-VÂRSTA-DIMENSIUNE SOCIALĂ
VÂRSTA SOCIALĂ:
-EXISTĂ NORME CARE REGLEMENTEAZĂ COMPORTAMENTUL ÎN FUNCȚIE DE VÂRSTĂ
-CEASUL SOCIAL-TERMINAREA ȘCOLII, CARIERA, CĂSĂTORIA, NAȘTEREA COPIILOR,PENSIONAREA
ETC.
STADIILE DE DEZVOLTARE UMANĂ-ERICKSON:
-PRUNCIA, COPILĂRIA TIMPURIE, PERIOADA DE LA 4-5 ANI, DE LA 6-PUBERTATE, ADOLESCENȚA,
TÂNĂR ADULT, ADULT, BĂTRÂNEȚEA
TEORIA DEZVOLTĂRII MORALE: KOHLBERG:
-NIVELUL PRECONVENȚIONAL-BINELE ȘI RĂUL, PRIN RAPORTARE LA FORȚA FIZICĂ A AUTORITĂȚII
SAU A PEDEPSEI;
-NIVELUL CONVENȚIONAL-CONFORMAREA SE FACE PRIN CONȘTIENTIZAREA NECESITĂȚII ORDINII
SOCIALE
-NIVELUL POSTCONVENȚIONAL-MATURITATEA, DEFINIREA VALORILOR ȘI PRINCIPIILOR MORALE
VALIDATE SOCIAL
PRINCIPALELE TIPURI DE ACȚIUNI ȘI SARCINI ÎN GRUP:
-SITUAȚII DE ACȚIUNE FĂRĂ RECIPROCITATE-CEILALȚI NU INTERVIN, DAR ÎNCURAJEAZĂ SAU
CRITICĂ
-SITUAȚII DE COACȚIUNE-ACTIVITATE COMUNĂ, DAR NU COLECTIVĂ
-PERFORMANȚĂ COLECTIVĂ
SARCINI:
-ADITIVĂ-COORDONAREA EFORTURILOR INDIVIDUALE DETERMINĂ PRODUCTIVITATEA DE GRUP
-CONJUNCTIVĂ-PRODUCTIVITATEA DE GRUP DEPINDE DE PERFORMANȚA CELUI MAI ,,SLAB” DIN
GRUP
-DISJUNCTIVĂ-DACĂ ȘI DOAR UNUL DIN GRUP REALIZEAZĂ SARCINA
STRATEGII DE COMPARARE A PERFORMANȚELOR INDIVIDUALE ȘI A CELOR DE GRUP:
-PUNEREA ÎN PARALEL A PERFORMANȚELOR DE GRUP CU MEDIA CELOR INDIVIDUALE-CEA DE
GRUP ESTE SUPERIOARĂ
-COMPARAREA PERFORMANȚEI GRUPULUI CU CEA A CELUI MAI BUN DINTRE MEMBRI ÎN
SITUAȚIE INDIVIDUALĂ-REZULTATE DIFERENȚIATE ÎN FUNCȚIE DE CONTEXTE
-COMPARAREA PERFORMANȚEI GRUPULUI CU SUMA PRESTAȚIILOR INDIVIDUALE ALE
MEMBRILOR-DIFERENȚE NESEMNIFICATIVE
-COMPARAREA GRUPULUI REAL CU MODELE MATEMATICE ÎN CARE SE CALCULEAZĂ RESURSELE
ȘI CAPACITĂȚILE TEORETICE ALE MEMBRILOR-GRUPUL REAL NU UTILIZEAZĂ PE DEPLIN
RESURSELE IPOTETICE ALE MEMBRILOR SĂI