3. ROLUL SI FUNCTIILE ASISTENTULUI MEDICAL GENERALIST IN COMUNITATE.

3.1. Functii:
- acordarea ingijirilor in familie, colectivitati, scoli, persoanelor varstnice si bolnavilor psihici,
pacientilor cronici si in stadiul terminal, ingijiri de sanatate ocupationala;
- transmiterea cunostintelor catre beneficiarii serviciilor de ingrijire sau personalul din sistemul de
sanatate;
- membru al echipei de ingrijiri;
-dezvoltarea practicii ingrijirilor de sanatate prin gandire critica si cercetare.
3.2. Roluri: educator si pedagog, consilier, facilitator.
Codul deontologic al asistentilor medicali / nurselor se suprapune conceptului de nursing, care
consta in :
*Promovarea / pastrarea sanatatii
*Prevenirea imbolnavirilor
*Restabilirea/restaurarea sanatatii
*Inlaturarea suferintei
Ingrijirile pentru sanatate sunt acordate individului , familiei si colectivitatilor , activitatea asistentului
medical fiind in interrelatie cu a celorlalti profesionisti din sanatate .

CONCEPTUL DESPRE OM, FAMILIE, COMUNITATE

CONCEPTUL DESPRE OM: definitia individului, teoria holistica, omul ca unicat.

Omul este o fiinta unica, avand nevoi biologice, psihologice, sociale si culturale, o fiinta in
continua schimbare si in interactiune cu mediul ei inconjurator, o fiinta responsabila, libera si capabila
de a se adapta . Conceptia individului dupa Virginia Henderson: ,,Individul este o entitate bio-psiho-
sociala formand un TOT indivizibil (notiune privind globalizarea individului). El are necesitati
fundamentale (comune tuturor) cu manifestari specifice pe care si le satisface singur daca se simte
bine. El tinde spre autonomie in satisfacerea necesitatilor sale’’ .
CONCEPTUL DE FAMILIE
1.Definiţia familiei OMS:  "Familia reprezintă o persoană sau un grup de persoane care
trăiesc împreună şi au legături de sânge, prin căsătorie sau adopţiune." 
Modele de definire:
a) Doi sau mai multi indivizi care locuiesc în aceeaşi gospodărie, care pot stabili unele legături
afective comune şi care sunt legaţi prin îndeplinirea unor sarcini sociale în comun (Baranowski şi
Nader, 1985); 
b) Grup special ţinut laolaltă de legături afective semnificative, mai degrabă, decât o entitate legală,
economică, biologică sau genetică (Leavitt, 1982); 
c) Două sau mai multe persoane cuprinse într-un grup în care persoanele:
au legături de sânge, căsătorie, adopţie sau consimţământ mutual;
interacţionează unul cu altul în cadrul unui statut familial al unor poziţii şi roluri desemnate sau
asumate;
creează şi menţin o subcultură comună (Stevenson, 1977); 
d) Un sistem semiînchis de actori care ocupă poziţii interrelatie definite de societatea din al cărui
sistem face parte familia, ca unică pentru sistemul respectiv cu privire la conţinutul rolurilor şi ideile
legăturilor de rudenie (Robgers, 1973); 
e) Un grup de doi sau mai multe persoane legate prin sânge, căsătorie sau adopţie şi care locuiesc
împreună (Biroul de recensământ SUA 1975); 
2.Clasificarea familiilor 
      La baza clasificării stau numărul persoanelor, relaţiile dintre membrii familiei, funcţiile fiecăruia
precum şi relaţiile cu comunitatea. 
I. Familii traditionale:
a.Familia nucleară = soţ, soţie şi urmaşi locuind într-o gospodărie comună.
b.Diada nucleară = soţ şi soţie, singuri, fără copii sau copiii nu locuiesc împreună cu ei.
c.Familia lărgită = perechea + rude 
pe verticală = soţ, soţie, copii + părinţii unuia dintre soţi sau ai ambilor;
pe orizontală = copii + fraţi sau surorile unuia dintre soţi;
lărgită atât pe verticală cât şi pe orizontală 
d.Familia cu un singur părinte (decapitată). 
e.Reţeaua de rudenii - gospodării nucleare sau membrii necăsătoriţi care locuiesc aproape şi au un
schimb permanent de bunuri şi servicii;
f.Familia poligamă (în cult islamic).
II. Familii netraditionale :
Caracteristici:
structură cvasi-familială sau persoane vârstnice neînrudite, împărţind un aranjament comun,
gospodărie comună şi cheltuieli împărţite;
relaţie de familie afiliată în care membrii mai vârstnici neînrudiţi au fost integrate în familii mai
tinere;
afilierea nerezidenţială prin care poate fi menţinută relaţia dintre ruda mai vârstnică şi alţi membri ai
familiei extinse;
familia binucleară;
familia reconstituită sau familia vitregă;
familia consensuală (concubinaj), coabitare heterosexuală cu un mariaj "de facto" dar fără forme
legale;
uniunea homosexuală de pereche sau mai mulţi membrii într-o singură gospodărie.
3.Funcţiile de bază ale familiei :
Funcţii fizice (biologice şi economice):
reproducere;
furnizare de hrană;
îmbrăcăminte şi adăpost, apărare de pericole ;
îngrijirea sănătăţii.
Funcţii afective:
satisfacerea nevoilor afective între soţi, între părinţi şi copii, între membrii diferitelor generaţii;
bucuria traiului împreună, companie plăcută, încurajare;
Funcţii sociale: 
asigurarea grupării sociale ;
întărirea stimei de sine;
sprijinirea creativităţii şi a iniţiativei;
dezvoltarea şi susţinerea personalităţii membrilor ei;
transmiţător al culturii de la o generaţie la alta;
pregătirea membrilor pentru locurile în ierarhia socială;
imprimarea controlului şi a sentimentului de dreptate (reguli, drepturi, obligaţii şi responsabilităţi
caracteristice societăţii umane).
4.Sarcinile de dezvoltare ale individului şi familiei
Familia:
Asigurarea diverselor facilităţi pentru diferite nevoi ale familiei.
Împărţirea responsabilităţii traiului familiei.
Menţinerea unei relaţii maritale vitale.
Menţinerea unei comunicări deschise constructive între generaţii.
Menţinerea contactului şi comunicării cu rudele.
Lărgirea orizontului social al tuturor membrilor familiei.
Menţinerea unor standarde morale şi etice sănătoase.
Fraţii:
Dezvoltarea unei structuri frăţeşti afective.
Socializarea (învăţarea rolului legat de gen).
Angajarea în stabilirea rolului unul faţă de altul.
Furnizarea de informaţii fraţilor mai tineri privind conţinutul sarcinilor la adolescenţă.
Modelarea rolului comportamentelor heterosexuale între cei de vârsta lor.
Acordarea de sprijin şi înţelegere fraţilor adolescenţi.
Fraţii adolescenţi servesc de mediatori în familie şi între fraţii mai mici şi comunitatea mare.
Şcolari (6-12 ani)
Însuşirea deprinderilor fizice pentru activităţi fizice preţuite.
Formarea de deprinderi sănătoase faţă de propriul corp şi dezvoltarea lui.
Dezvoltarea unei personalităţi sociale cu colegii.
Învăţarea de roluri sociale potrivite.
Formarea de deprinderi intelectuale fundamentale (de ex. cititul).
Dezvoltarea conceptelor necesare vieţii de zi cu zi.
Formarea unui control moral interior şi a unui sistem de valori.
Dobândirea independenţei personale faţă de părinţi şi alţi adulţi.
Formarea de atitudini sociale faţă de grupurile şi instituţiile sociale.
Adolescenţii (13-20 ani)
Dobândirea de relaţii noi şi mai mature cu colegii de ambele sexe.
Însuşirea rolului social masculin sau feminin.
Acceptarea propriului corp şi folosirea lui.
Pregătirea pentru căsătorie şi viaţa de familie.
Pregătirea pentru o profesie sau o carieră.
Dobândirea unei identităţi şi însuşirea unei ideologii.
A dori şi a obţine un comportament social responsabil.
Adulţii (30-50 ani)
Obiectiv de a fi responsabili faţă de propria creştere şi dezvoltare, ca şi faţă de proiectele
organizatorice şi de a ajuta generaţiile tinere şi vârstnice, fără a le controla.
Dezvoltarea forţei socio-economice.
Evaluarea relaţiei dintre ocupaţia/cariera persoanei şi sistemul de valori.
Ajutarea persoanelor tinere să se integreze mai bine.
Întărirea/restabilirea intimităţii cu partenerul sau persoanele apropiate.
Formarea de prietenii adânci.
Ajutarea vârstnicilor în ultimii ani ai vieţii.
Asumarea de poziţii responsabile în activităţile profesionale, sociale şi ale comunităţii.
Menţinerea şi îmbunătăţirea căminului.
Folosirea timpului liber în mod creativ şi plăcut.
Acomodarea la schimbări biologice şi/sau personale.
SĂNĂTATEA FAMILIEI
“Sănătatea familiei este abilitatea ei continuă de a menţine o structură a sistemului familiei care
să faciliteze îndeplinirea funcţiilor definite în interacţiune cu sistemele sociale, politice,
economice şi sanitare”. Din perspectiva cadrului de dezvoltare, sănătatea familiei poate fi definită ca:
“Deţinerea capacităţilor şi resurselor pentru a îndeplini normele de dezvoltare a fiecărei etape din
ciclul vieţii familiei”.
O familie sănătoasă poate fi numită şi evaluată după abilitatea sa de a îndeplini autoîngrijirea esenţială
sau capacitatea de îngrijiri independente, să apeleze cât mai puţin la sisteme, organizaţii sau instituţii
care pot prelua din sarcinile familiei. Cu cît o familie îşi poate păstra integritatea structurală şi
funcţională şi este mai puţin dependentă, cu atât este mai sănătoasă.
Pentru studiul familiei şi măsurarea sănătăţii ei, OMS recomandă cel puţin patru indicatori:
demografici
medicali
sociologici
economici.
Funcţiile şi sarcinile familiei legate de sănătate
Asigurarea de hrană, adăpost, îmbrăcăminte adecvată.
Menţinerea unui mediu fizic casnic ce sprijină sănătatea.
Menţinerea unui mediu casnic psiho-social care sprijină sănătatea.
Asigurarea de resurse pentru păstrarea igienei personale.
Asigurarea satisfacerii nevoilor spirituale.
Educaţia pentru sănătate.
Promovarea sănătăţii (alimentaţie, exerciţii fizice).
Luare de decizii legate de sănătate şi boală.
Recunoaşterea tulburărilor de dezvoltare.
Recunoaşterea tulburărilor stării de sănătate.
Solicitarea îngrijirii sănătăţii.
Solicitarea îngrijirii îmbolnăvirii.
Solicitarea îngrijirii danturii.
Primul ajutor.
Urmărirea medicaţiei prescrise şi neprescrise.
Îngrijirea bolii acute sau cronice.
Îngrijirea pentru recuperare.
Implicarea în sănătatea comunităţii (spiritul bun, umanitar).
Programe naţionale.
Indicatorii sănătăţii familiei
Utilizarea conceptului de Sănătate a Familiei porneşte de la faptul că o persoană în dezvoltarea sa
somatică, psihică şi socială este puternic influenţată, şi uneori pentru totdeauna, de mediul familial.
Chiar dacă persoana respectivă nu aplică în mod tradiţional cultura familiei din care îsi are originea,
ea face permanent referinţă, chiar negând, la familia genitorilor săi.
Pentru a putea aprecia sănătatea familiei în toată complexitatea ei ca înfiinţare, evoluţie, satisfacerea
funcţiilor şi dezvoltarea, pot fi puse la dispoziţie diferite metode analizând structura, relaţiile, funcţiile
si diferiţi indicatori:
a) Indicatori demografici- se referă la structura familiei şi evenimente care intervin în aceasta:
Structura familiei: 
număr de persoane care compun familia (mărimea);
vârsta;
nivelul de instruire;
ocupaţia şi tot ce derivă din ea (nivel cultural, material).
Aceste descrieri se fac, în general, în raport cu capul familiei.
Mărimea medie a familiei: este reprezentată de numărul membrilor familiei. Acest indicator este
interesant de studiat diacronic pe parcursul secolelor, deceniilor şi oferă date interesante cu importanţă
chiar asupra unor decizii politice, economice, sociale şi de sănătate. Ca urmare a scăderii natalităţii în
ţările dezvoltate, fenomen înregistrat în ultimii ani şi în România, numărul copiilor pe familie a
scăzut, a crescut numărul familiilor fără copii, al celibatului şi al familiilor formate dintr-o singură
persoană. Ce este important însă că indicatorii structurali şi de mărime impun noi tendinţe de asistenţă
medicală şi socială a familiei. La numărul mare de familii cu persoane singure sau fără copii,
sistemele sociale sunt obligate să preia sarcini care altfel ar fi fost preluate de membrii tineri ai
familiei.
Tipuri de familie. Importanţa acestui indicator în asociere cu cele de mai sus este că determină
consecinţe pe plan medical:
deplasarea centrului de greutate a solicitărilor medicale din domeniul materno- infantil spre
persoanele vârstnice;
restructurarea sistemului de asistenţă medicală cu accent pe serviciile sociale destinate categoriilor
dezavantajate şi la risc;
necesitatea colaborării serviciilor de sănătate, mai acut ca oricând, cu organizaţii şi instituţii care au
preocupări în noile probleme apărute.
Indicatori demografici dinamici: 
divorţialitatea ;
mortalitatea generală şi specifică ;
sporul natural.
Deşi par indicatori din domeniul socialului, modificarea lor duce şi la consecinţe pe plan medical
dar, şi dezvoltarea asistenţei medicale poate influenţa, la rândul ei, aceşti indicatori (ex. mortalitatea
specifică).
b) Indicatori sociali- domeniu de preocupare a profesioniştilor din asistenţă socială şi sociologie,
instituţii cu care domeniul sănătăţii şi mai ales cel de Medicina de Familie, trebuie să aibă o foarte
strânsă colaborare şi acţiuni în parteneriat. Nu rareori problema pentru care este solicitat medicul de
familie este o problemă prioritar socială şi secundar medicală. 
c) Indicatori economici nu constituie în mod direct preocuparea profesioniştilor din sănătate dar, nu
este indiferent nivelul economic faţă de fenomenul sănătate – boală: 
costul bolii pentru familie;
nivelul de dezvoltare economică a ţării;
venitul mediu pe membrii de familie ;

Familia cu - locuinţă periculoasă  - tulburări de comprtament 

copii - cămin nestimulant  - probleme de văz şi limbaj 
şcolari - folosirea incorectă a resurselor  - boli transmisibile 
pentru copii  - probleme şcolare 
- mediu sărăcăcios  - carii dentare 
- maltratarea, neglijarea copiilor  - retardare mintală 
- model de viaţă de utilizare a  - boli maligne 
instituţiilor sociale, copii mulţi  - boli psihice 
apropiaşi de vârstă  - accidente casnice 
- stima de sine redusă  - sub- şi suprapondere
- copil – „ţap ispăşitor” 
- infecţii, accidente, spitalizări 
- părinţi imaturi, dependenţi, 
incapabili pentru responsabilităţi 
- pedeapsa fizică pentru ascultare 
- substanţe toxice neprotejate în 
casă 
- sub- şi supraalimentaţia
Familia cu - origine rasială şi etnică a familiei  - morţi violente şi
adolescenţi - stiluri de viaţă şi comportament traumatisme 
- inabilitatea soluţionării  - alcoolism, folosirea de 
problemelor  droguri 
- factori socio-economici care  - sarcină nedorită 
contribuie la relaţia cu colegii  - boli cu transmisie sexuală 
- familia preţuieşte agresivitatea şi  - boli psihice
competiţia 
- valorile familiei inflexibile 
- atitudini riscante 
- conflicte între părinţi şi copii 
- presiuni de a împlini speranţele 
familiei
Familia cu - HTA, diabet, obezitate  - boli cardiovasculare 
adulţi de - fumat, sedentarism  - coronaropatii 
vârstă - alimentaţie bogată în colesterol  - AVC
mijlocie - modele ale personalităţii legate  - cancer 
de stres  - accidente 
- predispoziţie genetică, sex, rasă  - omucideri, sinucideri 
- folosirea contraceptivelor orale  - boli mintale 
- specificul zonei geografice  - paradontopatii, edentaţie
- obiceiuri alimentare 
- alcool, scandal 
- poluanţi naturali 
- clasa socială, locuinţă 
- depresie, gingivite
Familia - vârsta, pensionarea  - confuzie mintală 
cu adulţi - interacţiunea medicamentelor  - scăderea acuităţii vizuale
 vârstnici - depresia, tulburări metabolice  - tulburări de auz
- boli endocrine şi cronice  - HTA, depresie
- pierderea partenerului  - boli acute infecţioase
- venitul redus  (gripă, pneumonie) 
- alimentaţia necorespunzătoare  - leziuni ca: arsuri, căderi
- sedentarism  - moarte fără demnitate
- mediile, stilurile de viaţă trecute 
- lipsa pregătirii pentru moarte
nivelul de dezvoltare, urbanizare şi industrializare;
familia şi membrii săi contribuabili solidari la sistemul de sănătate.