CONSILIERE

EXISTENȚIALISTĂ

Știube Adriana ,Serfezi Denisa,Szekely Andrea,Suciu Emanuela, Șimon Gabriela, Sandra

 CUPRINS

1,Fundamentare teoretică a temei. Baze filosofice, teorii de bază.

2. Cadrul conceptual al abordării terapeutice .

3. Modul de lucru: tip de relație terapeutică, mod de abordare a pacientului ,aspecte definitorii
vizate ; strategii utilizate .

4. Modalități de evaluare a progresului pacientului

5. Diferențe față de alte abordări terapeutice.

6. Alte aspect considerate relevante și demne de a fi prezentate.

20XX PRESENTATION TITLE 3

 INTRODUCTION

At Contoso, we empower organizations to foster collaborative

thinking to further drive workplace innovation. By closing the
loop and leveraging agile frameworks, we help business grow
organically and foster a consumer-first mindset.​

20XX PRESENTATION TITLE 4

 QUARTERLY PERFORMANCE

0
Q1 Q2 Q3 Category 4

Series 1 Series 2 Series 3

20XX PRESENTATION TITLE 5

1.FUNDAMENTAREA TEORETICĂ A TEMEI.
BAZE FILOSOFICE, TEORII DE BAZĂ .
O VIAȚĂ NECERCETATĂ NU MERITĂ TRĂITĂ.
SOCRATE
FUNDAMENTARE TEORETICĂ:

Terapia existenţială are o tradiţie îndelungată de aproape un secol de

teorie şi practică şi toţi terapeuţii existenţialişti au două lucruri în
comun: îşi fundamentează lucrul pe filosofic mai degrabă decât pe
psihologie şi au o neîncredere funciară în tehnică şi în practica bazată
pe abilităţi.

Ei (existențialiștii) cred că problemele umane trebuie abordate prin

considerarea lor în termenii cei mai generali posibili cu scopul de a le
clarifica şi elucida ca parte a dificultăţilor şi dilemelor condiţiei
umane. Acest lucru înseamnă că terapeuţii existenţialişti, spre
deosebire de alţi terapeuţi, sunt preocupaţi mai degrabă de a face
dreptate modului în care clienţii ar putea să-şi valorifice posibilităţile
decât de eradicarea unor probleme specifice sau concentrarea pe
simptome punctuale de disconfort şi nelinişte.
FUNDAMENTARE TEORETICĂ:

Terapeuţii existenţialişti au evitat formularea abordării lor

în termenii dobândirii unor abilităţi sau ai aplicării unor
tehnici anume. Ei au argumentat întotdeauna că tehnica şi
abilităţile împiedică înţelegerea deplină a ceea ce preocupă
persoana cu adevărat. Ei au adoptat perspectiva că teoriile
şi metodele de consiliere şi terapie pot distorsiona modul
In care conceptualizăm semnificaţia noţiunii de om.

Terapeuţii existenţialişti îşi propun să meargă dincolo de

diferitele perspective asupra psihoterapiei şi consilierii în
scopul de a dobândi o înţelegere autentic filosofică asupra
dificultăţilor individuale
CE ÎNTREBĂRI ÎSI
PUN
EXISTENȚIALIȘTI
I?

întrebările pe care le adresează

filosofii existenţialişti sunt întrebările
pe care oamenii şi le-au pus
întotdeauna dar la care nu au găsit
Cum aş putea să
Ce înseamnă
niciodată săsatisfăcătoare.
răspunsuri fii Ce se va întâmpla
trăiesc o viaţă care
viu?
Acest lucru le face atât familiare cât după ce mor?
merită trăită?
şi problematice.
OBIECTIVELE
FILOSOFICE ALE
TERAPIEI
EXISTENŢIALE

Abordarea existenţială în terapie este legată de a învăţa să filosofezi în sensul de a

adresa întrebări importante despre ce înseamnă să fii viu. Ea plasează atât terapeutului
cât şi clientului responsabilitatea de a aplica în mod lucid ideile şi a înţelege locul
nostru în lume şi a evalua consecinţele în lumina adevărului şi realităţii. Când
realizăm acest lucru din toată inima, el va deveni un mod plăcut de a ne trăi viaţa.
Decât să căutăm să ne minimizăm dificultăţile, învăţăm să le apreciem ca momente în
care dobândim insight.

Un punct asupra căruia toţi aceşti autori cad de acord este că viaţa umană este limitată
şi că aceasta este provocarea fundamentală cu care trebuie să ne confruntăm. Suntem
aruncaţi în lume şi trebuie să acceptăm datele ne-negociabile ale existenţei noastre.
Ceea ce vrem să spunem prin „aruncare” este că anumite fapte ale existenţei noastre
ni se impun fără alegerea noastră, de exemplu moştenirea genetică, familia, sexul,
rasa şi cultura, precum şi faptul că ne-am născut. Suntem aruncaţi într-o lume ce are
caracteristici şi limite prestabilite. Sarcina noastră este să realizăm ceva cu ceea ce ne-
a fost dat. A ne plânge că n-am primit o „mână de cărţi” suficient de bună în viaţă nu
va duce nicăieri. „Mâna” cu care ne-am născut este cea pe care trebuie să o jucăm.
BIBLIOGRAFIE

Emmy van Deurzen & Martin

Adams(2011), Psihoterapie &
Consiliere Existentiala,
Bucuresti:Herald.
CADRULCONCEPTU
AL AL ABORDĂRII
TERAPEUTICE
Material realizat de Serfezi Denisa
 CURENTUL EXISTENȚIAIST
Existențialismul: curent
apărut împotriva
modului în care omul se
transformă din ce în ce
mai mult într-o
mașinărie de serie, care
acționează după modul
în care este setată, fără a
analiza alte perspective
asupra realității în care
se află.
A apărut în Europa, la Acest impuls a fost o rechemare a
mijlocul secolului al bărbaților vremii înapoi la origini, la
,,existență”. Debutul
XIX-lea, ca manifest existențialismului este în Germania,
pentru mecanizarea unde gânditorii vremii au criticat
gândirii umane în identificarea cu realitatea nou
contextul unei societăți apărută. Ei au făcut distincția dintre
existență și esență, menționând că
industrializare, unde ființa nu este esență, nu este obiectul
gândirea umană ajunsese unor experiențe cognitive, ci este de
să funcționeze asemenea fapt existență, manifestându-se prin
unei mașinării realitatea experimentată imediat, pe
interpretările personale ale
industriale care era experiențelor de moment.
presetată cu comenzi
limitate.
 CURENTUL
EXISTENȚIALIST

Cele mai puternice influențe

existențialiste s-au resimțit în artă, unde
creatorii au încercat să protesteze împotriva
societății industrializate, cu scopul de a stopa Figura 1: Lucrarea ,,Guernica” a lui Pablo Picasso- o interpretare a
o existență umană înstrăinată de sine, care condiției umane moderne
pierde contactul cu lumea ființei, a creației.
Artiști precum Van Gogh și Picasso indică în
lucrările lor încercarea disperată de a exprima
sensul imediat al situației umane moderne,
prin inserarea de ,,goluri” în portretizări.
14
- SCOPUL EXISTENȚIALISMULUI:
GĂSIREA SINELUI, AL SENSULUI
VIEȚII PRIN LIBERUL ARBITRU.

- PRNCIPALA CREDINȚĂ ÎN
EXISTENȚIALISM: OAMENII AFLĂ
CINE SUNT PRIN EXPERIENȚĂ,
CONVINGERI, ALEGERI.

- ÎN EXISTENȚIALISM, MOARTEA
ESTE MOTORUL CARE PUNE ÎN
MIȘCARE ACȚIUNILE: NE
DEZVOLTĂM ȘI CREȘTEM PENTRU
A AVEA SATISFACȚII LA FINALUL
VIEȚII.
15
 „dorință de a trăi”; creșterea cunoștințelor duce la o suferință sporită, deoarece nu se poate
să demonstreze că imaginea mentală a unei lumi exterioare corespunde cu o realitate prin
raționament. Frica și dorința apar involuntar, înainte de reflecție, prin voință. Totul este
voință, pentru că o voință nesatisfăcută persistă, și se transformă în suferință. dacă este
Arthur satisfăcută, urmează sațietatea și enervarea și provoacă noi dorințe și noi suferințe.
Modalitatea de a scăpa de suferință: arta.
Schopenhauer ,,afirmare a vieții”; a contestat fundamentele creștinismului și moralității tradiționale.
El era interesat de îmbunătățirea sănătății individuale și culturale și a crezut în viață,
creativitate, putere și realitățile lumii în care trăim, mai degrabă decât cele situate într-o
Friedrich Nietzsche lume dincolo. Nietzsche: cunoașterea funcționează ca un instrument de putere. Pentru ca
o anumită specie să se mențină și să-și sporească puterea, concepția despre realitate
trebuie să fie una calculată și constană, bazată pe o schemă de comportament.
,,voința de a avea sens”; Logoterapia: se concentrează pe ajutarea pacientul în
găseirea sensului vieții, oricât de sumbre ar fi circumstanțele. Frankl afirmă că
Viktor Frankl omul este în principiu preocupat de menținerea sau restaurarea echilibru, cu
scopul de a reduce tensiunile. Frankl presupune de asemenea acel om este
condus de scopul satisfacerii impulsurilor și satisfacerii nevoilor.

,,eu exist, deci gândesc” – părintele existențialismului. Americanul Rollo

Soren Kierkegaard May susține ideile lui Kierkegaard, accentuând că psihologia existențială
este bazată pe înțelegerea oamenilor prin examinarea relațiilor lor
interpersonale, și că oamenii au multe niveluri de conștientizare de sine care
nu pot fi nici ignorate nici puse într-un context abstract, au liberul arbitru și
sunt participanți mai degrabă decât observatori în propriile lor vieți.

FILOSOFI CARE AU INFLUENȚAT EXISTENȚIALISMUL 16

PRINCIPIILE CONSILIERII
EXISTENȚIALISTE

- Consilierea existențialistă își are rădăcinile în filosofia

existențialistă. Nu putem vorbi despre un set de tehnici
specifice existențialismului, ci mai degrrabă despre o
modalitate de a privi oamenii: fiecare este responsabil de
sensul pe care îl oferă acțiunilor proprii.
- Experiențele personale ale clientului sunt principalele
resurse în consiliere. Ele vor fi prelucrate până în punctul în
care clientul va conștientiza faptul că nu există o singură
perspectivă asupra lucrurilor, că nu se cunosc îndeajuns de
bine și că alegerile pe care ei le fac nu sunt întotdeauna
ancorate în realitate și în logică.
- Scopul consilierii existențialiste este accentuarea gradului
de conștientizare a clientului referitor la modul în care își
construiesc sensul în viață. Clienții învață ce este libertatea,
își asumă responsabilitatea pentru propriile decizii și au o
perspectivă mai amplă asupra modului în care gândesc.
 BIBLIOGAFIE
1. Corey, G. (2012). Case approach to counseling and psychotherapy. Cengage Learning.

2. Kemp, C. G. (1971). Existential counseling. The Counseling Psychologist, 2(3), 2-30.

3. Martinez, C. A. (2014). An Implementation of an Existential Support Group Therapy Program to Treat

Depression in Women Due to Chronic Urological Conditions (Doctoral dissertation, The Chicago School of
Professional Psychology).
 CONSILIERE
EXISTENȚIALISTĂ

Știube Adriana ,Serfezi Denisa,Szekely Andrea,Suciu Emanuela, Șimon Gabriela, Eftodi Ruxandra
 CUPRINS

1,Fundamentare teoretică a temei. Baze filosofice, teorii de bază.

2. Cadrul conceptual al abordării terapeutice .

3. Modul de lucru: tip de relație terapeutică, mod de abordare a pacientului ,aspecte definitorii
vizate ; strategii utilizate .

4. Modalități de evaluare a progresului pacientului

5. Diferențe față de alte abordări terapeutice.

6. Alte aspect considerate relevante și demne de a fi prezentate.

2023 Consiliere existenȚialistĂ 20

 3. MODUL DE LUCRU SUMARIZARE

Mod de abordare Relație Aspecte

Strategii Concepte cheie
a clientului terapeutică definitorii

Terapia existențială Dezvoltarea alianței Bugental (1990) identifică Mișcarea existențialistă 1 capacitatea de
este considerată o poate fi realizată prin trei sarcini principale ale reacționează împotriva conștientizare de sine;
invitație adresată ascultare reflexivă, terapiei:
tendinței de a identifica 2 libertate și
clienților de a prin demonstrarea 1, Asistarea clienților în terapia cu un set de responsabilitate;
recunoaște modurile respectului, onestității recunoașterea faptului că tehnici. Practica
și deschiderii, prin nu sunt pe deplin prezenți 3 crearea identității și
în care nu trăiesc o terapeutică se bazează
obținerea încrederii în procesul de terapie cu stabilirea de relații
viață pe deplin pe înțelegerea a ceea ce
Modul autentic în sine și în a vedea semnificative cu
autentică și de a face înseamnă a fi uman,
care terapeutul limitările ceilalți;
alegeri care îi vor respectul pentru
conduce la a deveni întâlnește clientul 2.Să sprijine clienții în persoană, pentru 4 căutarea sensului,
ceea ce sunt capabili poate da tonul unei confruntarea cu evitarea
explorarea unor noi valorilor și scopurilor;
relații terapeutice anxietăților.
să fie. Un scop al aspecte ale 5 anxietatea ca
terapiei este acela de oneste și colaborative. 3, Creșterea conștientizării comportamentului uman condiție de viață;
a-i ajuta pe clienți să După cum spune este obiectivul central al și pentru metode
Vontress (2008): terapiei existențiale, care 6 conștientizarea
se îndrepte spre alternative de înțelegere morții și a neființei.
"Terapeuții le permite clienților să
autenticitate și să a propriei persoane.
existențiali preferă să descopere că există
învețe să recunoască posibilități alternative Existențialismul este o
atunci când se înșală fie considerați drept abordare psihodinamica
însoțitori filozofici, Clienții ajung să realizeze
pe ei înșiși (van că sunt capabili să facă al clientului în cautarea
Deurzen, 2002a). nu drept oameni care unui sens al vieții.
schimbări în modul lor de
repară psihicul" (p.
a fi în lume.
161).
21
 Concepte cheie de lucru in terapia
existențialistă.
1.Căutarea sensului
"De ce mă aflu aici? Ce vreau de la viață? Ce dă un scop vieții mele? “
Terapia existențială poate oferi cadrul conceptual pentru a-i ajuta pe clienți să pună în discuție sensul vieții lor. Întrebările pe
care terapeutul le-ar putea pune sunt: "Îți place direcția vieții tale? Sunteți mulțumit de ceea ce sunteți acum și de ceea ce
deveniți? Dacă ești confuz în legătură cu cine ești și ce îți dorești pentru tine însuți, ce faci pentru a obține o oarecare
claritate?".
2. Anxietatea ca și o condiție de viață
Anxietatea existențială este rezultatul inevitabil al confruntării cu "datele existenței" - moartea, libertatea, alegerea, izolarea și
lipsa de sens (Vontress, 2008; Yalom, 1980). Terapeuții existențiali diferențiază între anxietatea normală și cea nevrotică și văd
în anxietate o sursă potențială de creștere. Tolerarea ambiguității și incertitudinea poate fi o fază necesară în călătoria de la
dependență la autonomie.
3. Conștiința morții și a neființei
Existențialistul nu privește moartea în mod negativ, ci susține că conștientizarea morții ca o condiție umană de bază dă sens
vieții. O caracteristică umană distinctivă este capacitatea de a înțelege realitatea viitorului și inevitabilitatea morții. Este
necesar să ne gândim la moarte dacă vrem să ne gândim în mod semnificativ la viață. Yalom (2003) recomandă ca terapeuții să
vorbească direct cu clienții despre realitatea morții. El crede că teama de moarte se infiltrează sub suprafață și ne bântuie pe tot
parcursul vieții.

22
 Procesul terapeutic in terapia existențialistă.
1.Obiective terapeutice
Sarcina terapiei existențiale este de a-i învăța pe clienți să asculte ceea ce știu deja despre ei înșiși.Creșterea conștientizării este obiectivul
central al terapiei existențiale, care le permite clienților să descopere că există posibilități alternative acolo unde înainte nu era recunoscută
niciuna. „Nu există o singură modalitate corectă de a face terapie și, cu siguranță, nicio doctrină rigidă. Ceea ce este crucial este să-ți creezi
propriul mod autentic de a fi în acord cu clienții tăi” (p. 123) Russell (2007)
2. Experiența clientului în terapie
Clienții din terapia existențială sunt încurajați să își asume responsabilitatea pentru modul în care aleg acum să trăiască. Terapia eficientă nu
se oprește cu această conștientizare, deoarece terapeutul încurajează clienții să ia măsuri pe baza intuițiilor pe care le dezvoltă prin procesul
terapeutic. Suntem responsabili pentru sensul pe care alegem să-l acordăm circumstanțelor noastre. Un alt aspect al experienței de a fi client în
terapia existențială este confruntarea cu preocupările globale, mai degrabă decât abordarea problemelor curente. Terapia se desfăsoară individual
sau în grup. Terapia poate fi limitată în timp.
3. Relația terapeut-client
Terapeuții existențiali acordă o importanță centrală relației lor cu clientul. Relația este importantă în sine, deoarece calitatea acestei întâlniri
de la persoană la persoană este stimulul pentru schimbare pozitivă. Terapeuții existențiali își împărtășesc reacțiile clienților cu îngrijorare și
empatie autentică ca o modalitate de aprofundare a relației terapeutice. Relația terapeutică se bazează pe respect, care implică încredere în
potențialul clienților de a face față în mod autentic problemelor lor și în capacitatea lor de a descoperi moduri alternative de a trăi.
4. Tehnica si procedura
Abordarea existențială este diferită de majoritatea celorlalte terapii prin faptul că nu este orientată spre tehnică. În timpul fazei inițiale a
consilierii, terapeuții ajută clienții să identifice ipotezele lor despre lume. Clienții sunt invitați să definească și să pună la îndoială modurile în
care își percep și dau sens existenței. Ei își examinează valorile, credințele și ipotezele pentru a le determina validitatea. Aceasta este o sarcină
dificilă, deoarece ei pot prezenta inițial problemele lor ca rezultând aproape în întregime din cauze externe. În faza de mijloc a consilierii
existențiale, clienții sunt încurajați să examineze mai pe deplin sursa și autoritatea sistemului lor de valori . Acest proces de autoexplorare duce,
de obicei, la noi perspective și o anumită restructurare a valorilor și atitudinilor. Faza finală a consilierii existențiale se concentrează pe a ajuta
oamenii să ia ceea ce învață despre ei înșiși și să le pună în practică
23
 TEHNICI SPECIFICE IN TERAPIA
EXISTENȚIALISTĂ
Majoritatea terapeuților existențiali resping utilizarea tehnicilor. Cu toate acestea, unii existențialiști, în special
Viktor Frankl și Fritz Perls, au scris pe larg despre intervențiile care pot fi folosite cu clienții
Intenția paradoxală
Sau anti-sugestia tehnica folosită prima data de Alfred
Adler . Frankl subliniază că prin această tehnică, clienții
sunt învățați să exagereze în mod intenționat, mai degrabă
decât să evite, experiența lor personală. Un exemplu
concret ne este descris de către Frankl, clientul fiind
scriitor care suferă de crampele scriitorului.Terapeutul îl
îndeamnă să facă exact opusul a ceea ce făcuse de obicei;
și anume, în loc să încerce să scrie cât mai ordonat și
lizibil, să scriem cu cel mai prost posibil. L-a sfătuit să-și
spună : „acum le voi arăta oamenilor ce bun mâzgălitor
sunt!” (Frankl, 1967, p. 4) Frankl atribuie succesul acestei
abordări, în parte, umorului. El susține că umorul este
terapeutic în sensul că permite indivizilor să plaseze
distanță între ei și situatia lor.
Restructurare cognitivă
Ca tehnică de terapie modernă, restructurarea
cognitivă își are originile în psihologia individuală a
lui Adler​​, folosită pe larg mai tărziu de Aaron Beck
și Albert Ellis .Frankl descrie un pacient depresie
severă cauzată de moartea soției sale. „Ce s-ar fi
întâmplat, doctore, dacă ați fi murit primul și soția
dumneavoastră ar fi trebuit să supraviețuiască morții
Dvs ?” „Pentru ea acest lucru ar fi fost groaznic; cât
ar fi suferit!” Bătrânul și-a văzut deodată situația
într-o nouă lumină și și-a reevaluat suferința în
termenii semnificativi ai unui sacrificiu de dragul
soției sale. (Frankl, 1967, pp. 15–16)
24
 CAZUL LUI RUTH IN PERSPECTIVĂ EXISTENȚIALISTĂ
O PERSPECTIVĂ
BY J. MICHAEL RUSSELL, PHD, PSYD

RUTH Descriererea procesului Comentariul procesului

În ceea ce privește identitatea, Ruth se
definește ca o superfemeie, o soție și o
mamă bună, care se confruntă cu
perspectiva de a pierde toate aceste
denumiri familiare pe măsură ce copiii
ei se maturizează și vor pleca de acasă.
De asemenea, pare să se identifice cu
punctul de vedere al familiei sale care o
văd ca fiind supraponderală. În cele din
urmă se distanțează de valorile
religioase ale părinților. (Corey, 2012)
Ruth a început o sesiune spunând că este deprimată. O
încurajez pe Ruth să enumere trăsăturile vieții care o
deprimăși să le detalieze vorbind cu cea mai descurajată
voce posibilă. Îi propun apoi să pretindă un ton mai pozitiv
al vocii și să-mi spună: într-un mod optimist, unele lucruri
pe care le vede despre mine care ar trebui să mă supere.
Acesta se dovedește a fi un exercițiu amuzant pentru ea. Ea
devine aproape veselă enumerând începutul de chelie,
mobilierul uzat și declinul prețurilor din zona biroului meu.
TERAPEUT: Deci ceea ce vreau să vezi este cât de
talentată ești mai degrabă decât să te duci în depresie,
cum esti capabilă să revii pe o voce pozitivă.Cred că ai
de unde alege
între stări și sentimente. Mă întreb ce ai putea câștiga
din „deprimarea ta.“
RUTH: Ei bine, cam asta e tot ce știu să vorbesc când
sunt aici într-un sesiune de terapie. Mă concentrez pe
părțile vieții mele care nu sunt atât de bune.
TERAPEUTUL: Am înțeles. Dar poate că există un
adevăr mai mare în această idee că
Tu știi cum să lucrezi cu tine în depresie. Cred că vezi
cum că ai câteva opțiuni aici (Corey, 2012)

25
 BIBLIOGRAFIE

​B UGENTAL, J. F. T. (1990). Existential-humanistic psychotherapy. In J. K. Zeig & W. M. Munion (Eds.), What is psychotherapy? Contemporary
perspectives (pp. 189–193). San Francisco: Jossey-Bass.
Corey, G. (2009). Theory and practice of counselling and psychotherapy. (8th ed.). Thomson.
Corey, G. (2012). Case Approach to Counseling and Psychotherapy. Cengage Learning.
Frankl, V. (1967). Psychotherapy and existentialism: Selected papers on logotherapy. New York: Clarion.
RUSSELL, J. M. (2007). Existential psychotherapy. In A. B. Rochlen (Ed.), Applying counseling theories: An online case-based approach (pp. 107–
125). Upper Saddle River, NJ: Pearson Prentice-Hall.
Sommers-Flanagan, J., & Sommers-Flanagan, R. (2018). Counseling and psychotherapy theories in context and practice : skills, strategies, and
techniques (3rd ed.). Wiley.
Van Deurzen, E. (2009). Everyday mysteries: A handbook of existential psychotherapy. Routledge.
VONTRESS, C. E. (2008). Existential therapy. In J. Frew & M. D. Spiegler (Eds.), Contemporary psychotherapies for a diverse world (pp. 141–
176). Boston: Lahaska Press.
Yalom, I. D. (1980). Existential psychotherapy. New York: Basic Books
YALOM, I. D. (2003). The gift of therapy: An open letter to a new generation of therapists and their patients. New York: HarperCollins
(Perennial)letter to a new generation of therapists and their patients. New York: HarperCollins (Perennial)

26
THANK YOU

20XX PRESENTATION TITLE 27

MODALITATI DE EVALUARE A
PROGRESULUI CLIENTULUI
Devino ceea ce esti.
Friedrich Nietzsche

A fi client in psihoterapie inseamna:

• Sa inveti cum sa traiesti mai eficient
• Sa-ti descoperi atat punctele tari cat si punctele slabe
• Sa descoperi ce obstacole iti pui in calea a ceea ce declari ca iti doresti
• Sa inveti nu numai abilitatile de a trai mai creativ ci si abilitatea de a
utiliza terapia.
PROCESUL DOBANDIRII
ABILITATILOR POATE
FI GANDIT CA
• Clientii stiu PATRU
ca lucrurile nu merg bine pentru ei ,dar
• Clientii obtin o constientizare superioara a pozitiei
lor existentiale

FAZE CALITATIV
se simt incapabili sa faca vreo schimbare.
• Sentimentele acestei faze pot fi:
• Tipul de sentimente ce apar in aceasta faza sunt:
• Anxietate legata de confruntarea cu vidul

DIFERITE:
• Emotie legata de decizia ca s-au hotarat intr-un final
sa faca ceva;
• Anxietate, frica si ingrijorare legate de ceea ce ar
putea descoperi;
• Curiozitate legata de descoperirea a ceva nou
• Disperare si descurajare legata de viata in general si Faza 1/“Sunt multe
de viata lor in particular. In acest caz pot simti
putina speranta pentru viitor
necunoscutului si cu necesitatea de a-si asuma
responsabilitatea pentru felul propriu de a fi,dar
legata si de descoperirea unor lucruri pe care nu
doresc sa le cunoasca.
• Frustrare legata de sentimentul de a nu fi capabili sa
impiedice aceste sentimente
• Cinism legat de intrebarea de ce ar trebui sa fie mai
lucruri pe care nu Faza 2/"Acum stiu
bune decat atat;
• Vina si invinuire legate de modul cum si-au trait
le cunosc ,dar nu mult mai mult viata;
• “struguri acri” – ar putea spune ca nu sunt oricum
stiu care sunt despre ceea ce nu interesati, ca pot s-o duca foarte bine si fara acesta
acestea.” stiu.” cunoastere.
• Terapie “plictisitoare” – a ne confrunta cu propria
ignoranta poate fi extrem de tulburator, deoarece
sunt puse sub semnul intrebarii temeliile credintelor
noastre. Este o modalitate de a ne tine in sah
anxietatea in fata schimbarii emergente.

Faza 3/ “Stiu ca
asta este ce vreau si Faza 4/ “Stiu cum
nu-mi vine sa cred s-o fac si nu trebuie
• Clientul se obisnuieste cu noua experienta de a gandi si simti si mi-e teama ca sa ma gandesc la • Sentimente posibile:
diferit, schimbarile sunt noi si nu pot fi inca insusite. voi pierde acest asta.” • Sentimentul de incantare ca poate face
• Sentimentele in acesta etapa ar putea fi:
lucru din nou.” ceva ce inainte nu putea ;
• Emotie legata de faptul ca s-a produs ceva nou;
• Sentimentul de automultumire poate
• Optimism si speranta ca viata chiar s-ar putea schimba in bine;
• Neliniste legata de faptul ca este ceva atat de nefamiliar si
conduce la aroganta, la hybris- este
fragil si ca schimbarile in bine n-au durat prea mult in trecut. vorba de un fel maniacal de putere in
care sunt neglijate datele existentei, iar
acest lucru conduce intotdeauna la
cadere.
PROCESUL DOBANDIRII
ABILITATILOR POATE
FI GANDIT CA PATRU
• Sarcina noastra:
• In aceasta faza este sa ascultam cu atentie.
• Sarcina noastra:
FAZE CALITATIV
• Prin intermediul clarificarii, presupozitiile ce i-au
• Intelegerea anxietatii intelectual si
emotional
condus pe clienti la terapie incep sa apara la lumina
DIFERITE:
si, de asemenea, facem explicit ceea ce era ascuns. • Vom realiza interpretari
• Incepem sa avem o idee depre modul in care ei isi descriptive ,adica vom verifica si
organizeaza dimensiunile fizica , sociala, personala
si spirituala.
cauta o descriere corecta a
• Obtinem o idee despre cum se percep in lume, cum Faza 1/“Sunt multe experientei clientului,aducand-o la
isi vad relatiile, cum se vad pe ei insisi ca agenti lumina intr-un chip nou.
activi si care sunt valorile lor. lucruri pe care nu Faza 2/"Acum stiu • Reliefarea ambiguitatii si
le cunosc ,dar nu mult mai mult semnalarea paradoxurilor din viata
stiu care sunt despre ceea ce nu clientului sau modul in care el
acestea.” stiu.” repeta tipare de comportament din
trecut

Faza 3/ “Stiu ca
asta este ce vreau si Faza 4/ “Stiu cum
nu-mi vine sa cred s-o fac si nu trebuie
• Sarcina noastra in acesta etapa: si mi-e teama ca sa ma gandesc la • Sarcina noastra aici:
• Sa incercam sa consolidam schimbarile produse astfel voi pierde acest asta.” • Sa incurajam competenta si
incat acestea sa fie integrate in identitatea clientului; increderea clientului, in timp de
• Sa-i aratam cum a realizat ceva diferit- cu mai multa
lucru din nou.”
suntem atenti la semnalele
competenta,curaj si onestitate fata de propria persoana si increderii excesive in sine.
fata de ceilalti.
• Sa afirmam si sa sustinem progresul
• Este un moment in care
recapitulam si depasim toate
dificultatile si grijile ce au fost
elaborate.
O ANALIZA
EXISTENTIALA
STRUCTURALA

Structurile fundamentale ale existentei clientului:

Prejudecati si presupozitii: fiecare presupozitie a

clientului trebuie sa fie formulata si confruntata
inainte de a fi inteleasa

Credinte si valori: conceptia despre lume a unei

persoane este intemeiata pe credinte, iar acestea sunt
legate de lucrurile pe care le valorizeaza.Trebuie sa
le clarifice si sa le inteleaga, uneori este necesar sa
punem in discutie contradictiile.
Momente de alegere si decizie: Presupozitiile si valorile apar limpede in prim plan atunci cand trebuie facute
alegeri si luate decizii. Deseori,momentul in care trebuie luate decizii importante este clipa in care devine clara
conceptia clientului asupra lumii si puterile lui sunt puse la incercare.Acesta este momentul in care aceasta
limpezire legata de tipul de alegere pe care vrea sa o faca este necesara.

Asteptari si temeri: punctul de vedere individual este umbrit cel mai mult de temeri legate de viitor,atunci cand
persoana nu mai este sigura de rezultatul alegerilor sale. O ajutam sa-si elucideze asteptarile si stabilim ce curs
de actiune este cel mai potrivit cu noua sa intelegere referitoare la ce conteaza cu adevarat in viata sa.
Bibliografie:

Emmy van Deurzen & Martin

Adams(2011), Psihoterapie &
Consiliere Existentiala,
Bucuresti:Herald.
5.DIFERENȚE FAȚĂ DE ALTE ABORDĂRI
TERAPEUTICE
TERAPIA GESTALT
Terapia Gestalt poate fi tradusă aproximativ prin "întreg" și se concentrează

asupra întregii experiențe a individului, inclusiv asupra gândurilor,

sentimentelor și acțiunilor sale. Dobândirea conștiinței de sine în

"aici și acum" este un aspect cheie al terapiei gestalt.

TERAPIA CENTRATĂ PE SOLUȚII

Cunoscută și sub numele de terapie scurtă axată pe soluții

sau terapie scurtă, această abordare se concentrează mai

degrabă asupra a ceea ce dorește să realizeze individul decât

asupra problemelor istorice. Terapeutul pune întrebări pentru a ajuta

individul să își descopere propriile puncte forte și resurse. Terapia

centrată pe soluții poate fi deosebit de utilă pentru cei care sunt orientați

spreobiective și au dorința de a se schimba.

PSIHOTERAPIA HUMAN GIVENS
Psihoterapia human givens este o abordare relativ nouă care a fost
descrisă de fondatorii săi ca o abordare "bio-psiho-socială" a
psihoterapiei. Ipoteza de bază a terapiei este că oamenii au nevoi
înnăscute (numite givens) care trebuie satisfăcutepentru bunăstarea
mentală.

TERAPIA CENTRATĂ PE PERSOANĂ

Terapia centrată pe persoană (cunoscută și sub numele de consiliere
"centrată pe client") se concentrează pe valoarea de sine și pe valorile
individului. Faptul de a fi apreciat ca persoană, fără a fi judecat, poate
ajuta o persoană să accepte cine este și să se reconecteze pu ea însăși.
PSIHOSINTEZĂ
Psihosinteza are ca scop descoperirea unui
nivel de conștiință mai înalt, spiritual.

ANALIZA TRANZACȚIONALĂ (AT)

Analiza tranzacțională se bazează pe teoria

conform căreia fiecare dintre noi are trei stări ale ego-ului:

Părinte, adult și copil. Prin recunoașterea stărilor ego-ului,

analiza tranzacțională încearcă să identifice modul în care indivizii

comunică și cum poate fi schimbat acest lucru.

TERAPIA REALITĂȚII
Terapia realității este o abordare a terapiei care se concentrează
pe aici și acum, mai degrabă decât pe problemele din trecut.
dezvoltată de william glasser în anii 1960, teoria din spatele acestei
terapii este aceea că o persoană aflată în suferință psihică nu suferă
de o boală psihică, ci de o condiție umană socială universală,
deoarece nu i-au fost satisfăcute nevoile psihologice de bază.

TERAPIA TRANSPERSONALĂ
Terapia transpersonală înseamnă "dincolo de personal" și caută
să descopere persoana care transcende corpul, vârsta, aspectul,
cultura etc. al unui individ.
 BIBLIOGRAFIE

• https://www.counselling-directory.org.uk/
humanistic.html#thehumanisticapproaches
ALTE ASPECTE RELEVANTE SI
DEMNE DE A FI PREZENTATE.
ORACOLUL
DIN DELPHI

Oracolul era consultat din cele mai vechi timpuri în afaceri

politice sau domestice și se bucura de un prestigiu important în
vechea lume greacă, fiind considerat plasat în centrul lumii, a
fost timp de sute de ani unul din punctele centrale ale religiei
grecești. Templul a fost distrus și reconstruit de mai multe ori.
Cele mai vechi urme corespund unei construcții datând din
secolul 7 îHr În pronaosul templului erau înscrise în epoca
clasică dictonul „Cunoaște-te pe tine însuți” (γνῶθι σεαυτόν) și
„Nimic în exces” (μηδέν άγαν). Îndemnul aparține lui Socrate și
ne sugerează faptul că în sinea noastră se află toate răspunsurile
și că, noi, mai bine decât orice oracol, putem să răspundem la
întrebările despre viața noastră și despre ceea ce ne înconjoară,
cunoscându-ne pe noi înșine.
DEZVOLTARE
A UNUI STIL
PERSONAL

Sarcina practicianului existenţialist aspirant

este să-şi dezvolte propriul stil, dar unul
fundamentat riguros. In terapia existenţială
există puţine prescripţii, dar acest lucru nu
înseamnă că este valabil orice. Oamenii trebuie
să continue căutarea înţelegerii realităţilor
condiţiei umane şi existenţei, mai degrabă decât
să le preia necritic pe baza autorităţii altcuiva.
EXPERIENȚA ANXIETĂȚII ȘI A DISPERĂRII
ÎN FAȚA PROVOCĂRILOR VIEȚII :

Consilierea existențială recunoaște că

condiția umană este marcată de suferință,
pierdere și incertitudine și că acestea pot fi
surse de mare anxietate și disperare.
Consilierea poate ajuta indivizii să facă față
acestor experiențe și să găsească sens și
scop în fața suferinței
ROLUL LIBERTĂȚII ȘI AL RESPONSABILITĂȚII ÎN
MODELAREA VIEȚII CUIVA:

Consilierea
existențială
recunoaște că
suntem liberi
 RELIGIA IN
CONSILIEREA
EXISTENTIALIST
A
Consilierea existențială poate fi abordată dintr-o perspectivă seculară sau poate fi integrată cu credințele spirituale sau religioase ale unui individ.
Unii oameni consideră că credințele lor religioase sau spirituale oferă un sens al sensului și scopului , alții pot prefera să-și exploreze întrebările
existențiale dintr-o perspectivă seculară, fără referire la spiritualitate sau religie.

În ambele cazuri, este important ca terapeutul să respecte convingerile și valorile clientului și să lucreze cu clientul pentru a găsi o abordare care
să fie semnificativă și utilă. Convingerile și valorile proprii ale terapeutului pot influența într-o oarecare măsură procesul de consiliere, dar accentul
ar trebui să fie întotdeauna pe nevoile și obiectivele clientului.

De asemenea, este important de menționat că consilierea existențială nu este o formă de consiliere sau terapie religioasă și nu are scopul de a
promova sau de a promova un anumit sistem de credință. Accentul său este de a ajuta oamenii să înțeleagă și să exploreze propria existență și sensul
vieții, indiferent de credințele lor spirituale sau religioase
BIBLIOGRAFIE

Emmy van Deurzen & Martin

Adams(2011), Psihoterapie &
Consiliere Existentiala,
Bucuresti:Herald.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Oracolu
l_din_Delphi