TEHNOLOGII NECONVENȚIONALE

 
PROIECT DE SEMESTRU

STUDENT : ANDREICA FABIAN

INDRUMATOR:POPAN ALINA
SPECIALIZAREA:TCM ROMANA
TEMA PROIECTULUI

• Sa se proiecteze prin tehnologia neconventionala de fabricatie piesa 5

„Roata dintata” din material ul Aluminiu , seria de fabricatie: 20 bucati
• tehnologia de fabricare rapida a prototipurilor prin Turnare sub vid cu modele
usor fuzibile-Investment Casting
MODELUL 3D SI DESENUL DE EXECUTIE AL
PIESEI
TURNARE SUB VID CU MODELE USOR
FUZIBILE (INVESTMENT CASTING)
• Turnarea sub vid este o tehnică modernă care şi-a dovedit oportunitatea şi eficienţa tocmai în
această etapă de dezvoltare a produselor noi, etapă în care trebuie utillizate prototipurile pieselor
complexe (prezentate în capitolele anterioare), pentru fabricarea seriei mici (30-50 bucăţi), pentru
testarea funcţionalităţii noului produs şi/sau testarea pieţei privind marketingul noului produs.
• In aceste condiţii, turnarea sub vid oferă o metodă rapidă, precisă şi necostisitoare de fabricare
a pieselor complexe din materiale plastice, în serii de 30-50 bucăţi. Această metodă de fabricaţie
reproduce cu fidelitate detaliile de formă şi calitatea suprafeţelor modelului RP utilizat ca master.

•
 TURNARE SUB VID CU MODELE USOR
FUZIBILE (INVESTMENT CASTING)
Materialele utilizate la turnarea sub vid sunt diferite
tipuri de răşini, materiale plastice şi cauciuc.
Proprietăţile mecanice ale pieselor de plastic fabricate
prin turnare sub vid, sunt comparabile cu cele ale
pieselor fabricate prin injecţie de mase plastice.

Dupa finisarea si verificarea modelului RP utilizat ca

master, tehnologia de formare sub vid se realizeaza in
2 etape:
-formarea matritelor di;
-turnarea pieselor in matrite;
TURNARE SUB VID CU MODELE USOR
FUZIBILE (INVESTMENT CASTING)

• În cazul turnării sub vid , un model de rasina sau de polimer adecvat este acoperit prin
scufundare în suspensia de material refractar. Odată ce stratul de material refractar s-a întărit,
acest proces de scufundare se repetă de mai multe ori pentru a crește grosimea și rezistența
stratului. Odată ce stratul final de acoperire s-a întărit, ceara se topește, iar metalul topit se
toarnă în cavitatea creată de modelul de ceară. Odată ce metalul se solidifică în interiorul
formei, metalul turnat este îndepărtat prin spargerea formei refractare.
• Turnarea este un procedeu de obtinere a pieselor cu geometrie foarte complexa, si variata. Se
pot executa prin turnare repere care au dimensiuni de ordinul mm si a gramelor, pana la piese
cu gabariare, de ordinul a zeci de metri si sute de tone.
PROCESUL DE TURNARE SUB VID (ETAPE)

• 1.Legarea celor două semimatriţe cu bandă adezivă şi montarea pâlniei de turnare.

• 2.Măsurarea precisă cantităţilor necesare ale celor doi componenţi A şi B, din care
secompune răşina care se utilizează la turnarea pieselor .Un exemplu de astfel de
răşină este SG95. Cantităţile necesare din cei doi componenţi ai răşinii SG95 sunt
pregătiţi încele două căni A şi B ale maşinii de turnare sub vid.

Producerea matritelor si
cantarirea rasinii
PROCESUL DE TURNARE SUB VID (ETAPE)

• 3.Amplasarea corespunzătoare a celor două căni A şi B în camera de vid a

maşinii .
• 4. O dată programat, ciclul se desfăşoară automat. Are loc amestecarea celor
doi componenţi şi apoi turnarea automată

Fig. Introducerea matritelor in incita vidata si programarea ciclului pentru in turnarea

automata
PROCESUL DE TURNARE SUB VID (ETAPE)
• 5.Prin pâlnia flexibilă amestecul format se toarnă în matriţele din CS până când se observă
că răşina iese prin toate canalele de aerisire. Urmează introducerea pachetului de matriţe
încuptorul de polimerizare, unde are loc solidificarea piesei turnate, prin
polimerizaretermală.
• 6. După scoaterea din cuptor, se desface banda care leagă cele două semimatriţe şi se
extrage piesa turnată. Apoi, semimatriţele din CS se leagă din nou cu bandăşi se pregătesc
pentruturnarea următoarei piese.

Polimerizare termala si extragerea piesei turnate

PROCESUL DE TURNARE SUB VID (ETAPE)
• 7. Aşa cum se observă din figura de mai jos, piesa turnată este o reproducere fidelă a
modelului master RP.Se taie tijele din plastic rămase datorită găurilor de aerisire şi
pâlniei de turnare.
• 8.Se verifică precizia piesei obţinute prin turnare sub vid. Răşina SG95, utilizată pe
scară largă la turnarea sub vid, este transparentă. Pentru obţinerea unor piese
funcţionale deformă complexă, cum ar fi o lampă de semnalizare auto, în etapa 2 se
adaugă şi un pigment deculoare, odata cu pregătirea celor doi componenţi.

Finisarea piesei turnate si Verificarea piesei turnate

 AVANTAJE SI DEZAVANTAJE
AVANTAJE : ‘
• Piesele cu forme extrem de complexe și caracteristici complicate
pot fi turnate ca o singură bucată cu ajutorul turnării în câmp
catodic.
• Cu caracteristici de lungime scurtă sau de adâncime mică, pot fi
turnate secțiuni subțiri de până la 0,40 mm (0,015 in) fără defecte
de închidere la rece
• Turnarea sub vid are o precizie dimensională excelentă și se pot
obține cu ușurință toleranțe mai strânse de 0,075 mm (0,003 in).
• În comparație cu procesele de fabricație similare, turnarea sub vid
a modelelor fuzibile poate obține o finisare excelentă a suprafeței
fără nicio prelucrare ulterioară. În mod obișnuit, în jur de 1,3 - 0,4
microni RMS Ra
• Oferă o libertate aproape nelimitată în ceea ce privește materialele
turnate,
DEZAVANTAJE:
Costul ridicat al matrițelor pentru realizarea modelelor a
limitat în mod tradițional turnarea sub vid la cantități
mari de producție.
Costul ridicat se datorează, de asemenea, cerințelor de
echipamente specializate, materialelor refractare
costisitoare și costului ridicat al forței de muncă.
Piesele sunt dificil de turnat dacă necesită miezuri, au
găuri mai mici de 1,6 mm sau mai adânci de 1,5 ori
diametrul.
ALTE APLICATII

Aplicații comune ale pieselor turnate sub vid :

• Industriile aerospațială, de producere a energiei, a armelor de foc, auto
militară, comercială, alimentară, a gazelor și petrolului și energetică
utilizează cel mai mult aceste componente metalice.

MODELE FABRICATE PRIN

IC
 Nr.    
Etapele de realizare a pieselor prin IC Echipamentul
oper.
0 1 2

  Realizare model CAD SolidWorks

ITINERAR TEHNOLOGIC TN
 
1  
 
 
  Realizare model master FDM 1650
2  

 
Realizare matrita din cauciuc siliconic MCP- 001PLC
3  
 
 
 
 
 
Turnarea modelelor din ceara MCP-001PLC
4  
 
 
 
Realizarea ciorchinei din ceara  
5  
 
 
 
 
 
   
Realizarea formei ceramice (flask) KWS EB 20/70  
 
06    

  Turnarea metalului topit TOPCAST TVC 35D

 
 

 
07
  Indepartarea formei ceramice Jet de apa
   
 
08
 

  Debitarea si finisarea pieselor Sablare

   
 
09  
PREZENTAREA ECHIPAMENTULUI TN

• TOPCAST TVC 35 D
AVANTAJELE SI DEZAVANTAJELE TN FAȚǍ DE
TEHNOLOGIA CLASICǍ

• Avantaje:
• permite realizarea pieselor cu suprafete foarte complexe care ar necesita centre de prelucrare cu 5 axe;
• cantitatea de span si de material pierdut, este semnificativ mai mic decat la orice proces de aschiere.
• Consumabile mult mai reduse, si mai ieftine
• Este eficient la serii mijlocii si mari de fabricatie 
• Dezavantaje: 
• Etapele premargatoare sunt laborioase si costisitoare
• Precizia dimensionala si de forma depinde de calitatea modelului master
• Echipamentele sunt scumpe, deoarece sunt utilaje specializate
• Investitia initiala este mare.
FREZAREA (TEHNOLOGIA CLASICA)
• Frezarea este o operatie de aschiere executata cu ajutorul unei scule rotitoare
prevazuta cu mai multe taisuri, denumita freza ; scula efectueaza miscarea
principala de rotatie, iar miscarile de avans sunt executate fie de catre
semifabricat, fie de catre scula. Frezarea se efectueaza pe masini de frezat.
• Prin frezare se pot prelucra suprafete exterioare sau interioare, plane,
cilindrice sau profilate.
ITINERAR TEHNOLOGIC FREZARE
 ALUMINIU 5052
Aluminiul este un element chimic, notat cu simbolul Al.
Numărul atomic al aluminiului are valoarea 13, iar masa
atomică este 26.982. Este un element chimic comun, ocupând
poziția a treia, după oxigen și siliciu, ca răspândire terestră,
existând în procent de 7.4%.[1] Compușii aluminiului
constituie 8.13% din scoarța terestră, fiind întâlniți în
substanțele minerale, precum și în lumea vegetală și animală.
 
În stare naturală este întâlnit sub forma mineralelor, dintre
care amintim silicații,silicoaluminații (feldspat, mică, argile),
criolitul (fluoaluminat de sodiu), bauxita, corindonul.
 
După fier, acesta a devenit metalul cu cea mai largă
întrebuințare. Aluminiul a fost remarcat pentru faptul că este
un metal ușor, cu o densitate de 2.7 g/cm3. Această calitate îl
face să fie utilizat în cantități mari în industria navală și
aeronautică. Capacitatea mare de reflexie este folosită în
construirea oglinzilor metalice.
VA MULTUMESC PENTRU
ATENTIE !