Intervenţii validate

ştiinţific
în tulburarea de spectru autist

Adina Botiş
Centrul “Expert”
Autismul –tulburare de dezvoltare cu baze biologice

Afectează funcţionarea
creierului

Percepţia (procesarea informaţiei), atenţia,

sistemele menzice (memoria de lucru,
memoria de lungă durată, reactualizarea
cunoştinţelor), reprezentarea şi
organizarea cunoştinţelor, luarea deciziei,
rezolvare de probleme, raţionament
(Miclea, 1999)

Deficite cognitive

Cogniţia socială
Procesarea informaţiei
Funcţiile executive

2
Cum funcţionează mintea unui copil cu autism şi cum se
manifestă deficitele în plan comportamental?

COGNIŢIA SOCIALĂ
PROCESAREA FEŢELOR UMANE
ATENŢIA ÎMPĂRTĂŞITĂ
TEORIA MINŢII

PROCESAREA FEŢELOR ATENŢIA ÎMPĂRTĂŞITĂ TEORIA MINŢII

UMANE

3
 PROCESAREA FEŢELOR UMANE

Traseu normal în Dezvoltare atipică Consecinţe Intervenţie

dezvoltare
Preferinţa pentru La persoanele cu Persoanele cu Educarea orientării
feţe umane autism, există o autism: adecvate către
Preferinţa pentru procesare - Privesc mai rar feţele umane:
voci deficitară a feţele celor din jur Învăţarea părţilor
umane/limbaj feţelor umane: corpului
- Recunosc mai
Preferinţa pentru – fie sunt greu o persoană Transmiterea
stimuli în mişcare ignorate, fiind doar pe baza feţei mesajului de
– DEJA LA NOU- preferate orientare către
- Au dificultăţi în
NĂSCUŢII cu obiectele ochi
recunoaşterea
dezvoltare - fie concentrare expresiilor
normal pe regiunea gurii, emoţionale
Imitaţia în loc de regiunea
neonatală ochilor care
transmite
maximul de
informaţie socială
Exp. Dawson,
2002
4
 Intervenţie PROCESAREA FEŢELOR UMANE
- exemple de activităţi -

A 1: strigarea copilui pe nume

A 2: analizarea unor feţe umane şi concentrarea ei pe faţă

A 3: un copil stă în faţă este strigat de un copil dintr-un şir din

faţa lui; sarcina este ca el să priveaască spre faţa celui care a strigat
şi să meargă la el pt a face schimb de locuri

5
 ATENŢIA ÎMPĂRTĂŞITĂ
(JOINT-ATTENTION)

Traseu normal în Dezvoltare atipică Consecinţe Intervenţie

dezvoltare
- JA: Coordonarea - În autism apare - Posibilităţi Training JA (Whalen &
atenţiei între copil, o un deficit mai ales reduse de Schreibman, 2003)
altă persoană, şi un la nivel de iniţiere învăţare
obiect/eveniment/o
persoană
a JA cu scop despre Răspunsul la JA
protodeclarativ stimulii sociali
- Apare între 6-12 - Obiect aflat în mâna
luni - asocierile adultului
- Comportamente - prezenţa acestei arbitrare pe
- Obiect atins de adult
specifice: abilităţi se care le fac -
Urmărirea atenţiei asociază cu un copiii cu
Obiect care I se arată
celuilalt prognotic mai bun autism de către adult
Direcţionarea al dezvoltării
atenţiei celuilalt - Contact vizual
abilităţilor sociale
- Rol esenţial în: şi a limbajului - Urmărirea pointing-
Învăţarea (Charman, 2003) ului
limbajului - Urmărirea privirii
Învăţarea socială
Iniţierea JA
- Sursă de corectare
- Coordonarea privirii
a erorilor
- Pointing
protodeclarativ 6
 Intervenţie ATENŢIA ÎMPĂRTĂŞITĂ
- exemple de activităţi -

A 1: indicarea diverselor obiecte de către părinte în relaţia cu copilul

A 2: pe o masa sunt aşezate mai multe obiecte; pe rând îi sunt indicate

copilului fiecare obiect urmărindu-se realizarea fiecărei componente a JA

A 3: un copil stă în faţă este strigat de un copil dintr-un şir din

faţa lui; sarcina este ca el să privească spre faţa celui care a strigat
şi să meargă la el pt a face schimb de locuri

7
 TEORIA MINŢII
(THEORY OF MIND)

Traseu Dezvoltare Consecinţe Intervenţie

normal în atipică
dezvoltare
ToM: Considerat -Dificultăţi de a Training Mindreading
Capacitatea un deficit înţelege intenţiile, (Howlin, Baron-Cohen & Hadwin, 1999)
de a explica fundamental dorinţele, I. Emoţii
şi a prezice în autism convingerile, a. recunoaşterea emoţiilor din
comportame (vezi Baron- emoţiile celorlalţi fotografii
ntul celor Cohen, 2001) într-o situaţie b. recunoaşterea emoţiilor din
din jur pe -Deficite în desene schematice
baza stărilor c. indentificarea emoţiilor bazate
recunoaşterea
mentale: pe situaţii
emoţiilor complexe
convingeri, d. identificarea emoţiilor bazate pe
(ex: surpriza)
intenţii, dorinţe
-Dificultăţi în a purta
dorinţe, e. identificarea emoţiilor bazate pe
o conversaţie convingeri/credinţe
emoţii
-Dificultăţi în a II. Dezvoltarea înţelegerii
- Apare în
interacţiona adecvat credinţelor false, a capacităţii de
jurul vârstei
cu cei din jur a prezice acţiunile unei
de 3-4 ani persoane pe baza cunoştinţelor
-Prezenţa redusă a
zâmbetului social acesteia
III. Dezvoltarea jocului simbolic
8
 Intervenţie TEORIA MINŢII
- exemple de activităţi -
I. Emoţii

a. recunoaşterea emoţiilor din fotografii

A 1: i se prezintă copilului fotografii cu persoane care au o anumită emoţie

(ex. sunt bucuroase)

b. recunoaşterea emoţiilor din desene schematice

A 1: i se prezintă copilului desene schematice cu persoane care au o

anumită emoţie (ex. sunt bucuroase)

9
c. indentificarea emoţiilor bazate pe situaţii

A 1: prezentarea unor imagini cu situaţii şi identificarea emoţiei

personajelor

A 2: prezentarea unor secvenţe din filme sau desene animate şi

identificarea emoţiei personajelor

A 3: prezentarea unor înregistrări personale şi identificarea emoţiei

persoanelor

d. identificarea emoţiilor bazate pe dorinţe, convingeri

A 1: i se prezintă copilului o situaţie de genul: “Lui Andrei îi plac

prăjiturile. El le-a terminat şi acum nu mai are. Andrei ar vrea să mai
mănânce prăjituri. Acum vine mama de la serviciu şi îi aduce prăjituri.
Cum se simte Andrei că primeşte prăjituri?”

10
e. identificarea emoţiilor bazate pe convingeri/credinţe

A 1: prezentarea unor imagini cu situaţii şi identificarea emoţiei

personajelor

A 2: prezentarea unor secvenţe din filme sau desene animate şi

identificarea emoţiei personajelor

II. Dezvoltarea înţelegerii intenţiei celorlalţi

A1: cucu-bau; mâţa, v-aţi ascunselea; ascunderea obiectului în mână;

ascunderea şi găsirea obiectului;

A 2: leul şi crocodilul
III. Dezvoltarea jocului simbolic

11
Cum funcţionează mintea unui copil cu autism şi cum se
manifestă deficitele în plan comportamental?

PROCESAREA
INFORMAŢIEI

12
 Traseu Dezvoltare atipică Consecinţe Intervenţie
normal în
dezvoltare

Tendinţa Atenţie pentru - Ecolalia Integrare

naturală a detalii în - Perceperea feţelor senzorială
sistemului detrimentul Organizarea
- Memoria pentru detalii
cognitiv de prelucrării spaţiului fizic
a procesa globale a - Dificultăţile de
Repere concrete
informaţiile informaţiei generalizare
Folosirea unor
global şi de -Intoleranţa la anumite
Nivele primare cuvinte diferite
a le integra (ex: percepţie, texturi – alimente sau pentru fiecare
pentru a atenţie) & nivele materiale textile obiect
obţine o secundare (ex: -Dificultăţi în a integra
reprezentar lingvistic, diferite simţuri
e coerentă semantic) de Hipersensibilitate la
(Frith, 1989; procesare nivel auditiv, vizual şi
Happe & tactil
Reflectă un “stil
Frith, 2006) -Dificultăţi în a separa
cognitiv” – ex:
părinţii copiilor stimulii relevanţi de
cu autism au mediu
dificultăţi -Înţelegerea concretă a
similare limbajului
(Briskman et al., -Neînţelegerea
2001). cuvintelor cu sens dublu 13
Cum funcţionează mintea unui copil cu autism şi cum se
manifestă deficitele în plan comportamental?

FUNCŢII
EXECUTIVE

14
Traseu normal Dezvoltare atipică Consecinţe Intervenţie
în dezvoltare

Planificarea, Sunt afectate FE - Rigiditatea Repere externe

memoria de - Tendinţa către Pregătirea
lucru, controlul perseverare copilului
impulsurilor, Explicarea
- Iniţiativa redusă
inhibiţia, schimbărilor
capacitatea de - Tendinţa de a
schimbare a rămâne fixat într-un
setului mental anumit set mental
(Hill, 2004). (Hill & Frith, 2003).
Au rol în:
- realizarea
comportamente
lor pe baza unor
planuri interne
- adaptarea
flexibilă la
schimbare

15
 Care sunt abilităţile emoţionale?
Denham, Dunn; Burton, 2003

Competenţe Exemple de comportamente

emoţionale
√ Să identifice emoţii pe baza expresiei faciale
√ Să identifice emoţii pe baza baza expresiei faciale şi a posturii
√ Să identifice emoţiile asociate unui context specific
√ Să identifice emoţiile celorlalţi în diverse situaţii
√ Să numească situaţii în care apar diferenţe între starea emoţională şi exprimarea ei
externă
Recunoaşterea √ Să exprime empatie faţă de alte persoane
şi exprimarea √ Să exprime emoţii complexe precum ruşine, vinovăţie, mândrie
emoţiilor √ Să ţină cont de particularităţile fiecărei persoane în cadrul interacţinilor sociale

Înţelegerea √ Să identifice cauza emoţiilor

emoţiilor √ Să identifice consecinţele emoţiilor într-o situaţie

Reglarea
√ Să folosească strategii de reglare emoţională
emoţională

16
 Care sunt abilităţile sociale?
Denham, Dunn; Burton, 2003

Competenţe Exemple de comportamente

sociale

√ Să iniţieze şi să menţină o interacţiune cu un alt copil

√ Să asculte activ
Iniţierea şi √ Să împartă obiecte şi să împărtăşească experienţe
menţinerea √ Să ofere şi să primească complimente
unei relaţii √ Să rezolve în mod eficient conflictele apărute

Integrarea în √ Să respecte regulile aferente unei situaţii sociale

grup √ Să coopereze cu ceilalţi în rezolvarea unei sarcini
√ Să ofere şi să ceară ajutorul atunci când are nevoie

17
 Intervenţie educaţională

Intervenţia timpurie în medii educaţionale optime

are rezultate mult mai bune în ceea ce priveşte
recuperarea: în proporţie de 75 %:

 au progres intelectual mai bun

 limbaj mai dezvoltat
 progres în dezvoltare mai mare

(Dawson and Osterling 1997; Rogers 1996, 1998)

18
 Integrare eficientă

 Intervenţie individuală, intensivă unu la unu

 Identificarea unui tutore care va însoţi copilul la
grădiniţă sau şcoală
 Trainingul cadrului didactic
 Educarea copiilor privind autismul
 Monitorizarea permanentă a copilului de către tutore,
părinte, cadru didactic şi psiholog
http://www.health.state.ny.us/community/infants_children/early_intervention/autism/ch4_pt1.htm
http://www.health.state.ny.us/community/infants_children/early_intervention/autism/ch4_pt1.htm
http://www.lovaas.com/research.php
Early Intensive Behavioral Treatment: Replication of the UCLA Model in a Community Setting.
Cohen, Howard, Amerine-Dickens, Mila, Smith, Tristram. (2006).Journal of Developmental & Behavioral Pediatrics, 27 (2), 145-155.
Intensive Behavioral Treatment for Children with Autism: Four-Year Outcome and Predictors.
Sallows, Glen O. & Graupner, Tamlynn D. (2005). American Journal on Mental Retardation, 110 (6), 417-438.
A Comparison of Intensive Behavior Analytic and Eclectic Treatments for Young Children with Autism. Howard, Jane S. , Sparkman, Coleen R., Cohen, Howard G., Green, Gina, &
Stanislaw, Harold. (2005).Research in Developmental Disabilities, 26 (4), 359-383.

19
 FISA DE OBSERVATIE ZILNICA
Data:______________________________
Disciplina:__________________________
Acordă atenţie învăţătoarei şi celorlalţi copii în mod independent (fără atenţionări)
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Ridică mâna şi răspunde la întrebări din proprie iniţiativă
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Participă la activităţile de grup din proprie iniţiativă
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Îndeplineşte instrucţiunile învăţătoarei singură
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Ridică mâna şi pune întrebări adecvate din proprie iniţiativă în vederea rezolvării unui exerciţiu
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Răbdare, toleranţă la frustrare
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Tranziţia de la o materie la alta în mod independent
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Pauză
Participare la jocuri
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Iniţierea jocului
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Contribuţia verbală la joc
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Motricitatea
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă
Atenţie la nevoile celorlalţi copii
Deloc Cu dificultate Cu uşurinţă

20
21
22
23