INNOVATIVE APPROACHES TO STAFF

TRAINING AND DEVELOPMENT IN CORRECTIONAL FACILITIES

ABORDĂRI INOVATOARE ALE FORMĂRII ȘI DEZVOLTĂRII PERSONALULUI
ÎN INSTITUȚIILE DE CORECȚIE

PROFESSIONAL DEVELOPMENT AND TRAINING

 DE CE ESTE IMPORTANT SĂ VORBIM
DESPRE FORMAREA PROFESIONALĂ A
PERSONALULUI?
• Învațarea continuă pentru formarea și perfecționarea competențelor profesionale
reprezintă o necesitate pentru o adapatare rapidă la cerințele și nevoile de
competențe specifice zilelor noastre.

• Fiecare dintre noi, indiferent de vârstă sau nivel de educație, experiența și pregătirea
profesională, trebuie să fim constineți că fără o învățare continuă de-a lungul întregii
noastre cariere, nu vom putea ține pasul cu evenimentele profesionale din cariera
noastră și nu ne vom putea folosi de oportunitățile care apar.
 FORMAREA ȘI PERFECȚIONAREA
PROFESIONALĂ – O OBLIGAȚIE SAU O
NECESITATE?
• Ceea ce am observat în ultimii ani, este o scădere a intereresului pentru
participarea la programele de formare și perfectionare continuă.
• 3 principale cauze:
1. AUTOSUFICIENȚA
“Cine mă mai poate învăța ceva la experiența mea?”
Adaptarea proceselor la noile provocări reprezintă o necesitate. Indiferent
de vârstă, a fi foarte bun la locul de muncă în ceea ce faci nu mai
reprezintă un atuu în asemenea condiții. Participarea la cursuri de formare
sau de perfectionare în domeniul de activitate sau in domenii conexe oferă
șansa de a te putea adapta rapid la schimbarile care au loc in organizație.
2. Teama de a reveni “la școală”
- teama de a nu se face de râs în fața celorlalți
participanți.

3. Inutilitatea unei pregătiri/perfecționări

- Fără competențele necesare și doar “după
ureche”, pierdem evoluția în carieră, iar
tot efortul depus nu va conduce decat la
dezamagire si frustrare.
 ANTRENAMENT ȘI DEZVOLTARE
• Nu există o protecție mai bună împotriva efectelor muncii în închisoare
decât o bază solidă de cunoștințe, un simț acut al profesionalismului și
încrederea de a trata cu acuratețe infractorii, de unde și importanța
activităților de formare și dezvoltare.

• „Nici nu există o garanție mai bună împotriva tratamentului

unei persoane private de libertate decât un ofițer de închisoare
pregătit corespunzător“ (Recomandarea Consiliului Europei
12/97).
• Educația și formarea continuă sunt cele mai importante. Gestionarea
oamenilor în contexte corecționale este o sarcină solicitantă și extrem de
complexă, organizarea sistemului penitenciar depinzând de mulți actori care
obligă la un echilibru continuu al nevoilor aparent conflictuale.
• Infractorii sunt adesea cei mai tulburați, vulnerabili și afectați membri ai
societății și, ca atare, prezintă provocări emoționale, fizice și psihologice
semnificative pentru conducerea și personalul penitenciarului.
• Meseria de polițist de penitenciare este, prin urmare, foarte provocatoare și în
mod inerent stresantă, iar cei care o fac au nevoie de o serie de abilități și
competențe pentru a-și îndeplini rolul într-o manieră eficientă și profesională.
 PROMOVAREA CONDIȚIILOR OPTIME ȘI INOVATOARE
PENTRU MOTIVAREA OAMENILOR ESTE UN FACTOR DE BAZĂ
ÎN DEZVOLTAREA SISTEMULUI PENITENCIAR

• Inovația deține un rol primordial asupra motivației umane la locul de muncă.

Într-un mediu din ce în ce mai caracterizat de turbulențe și schimbări
constante, organizațiile – și anume cele care lucrează în penitenciare –
trebuie să caute în mod constant noi soluții pentru a crește eficiența.
• Aducerea inovației în organizațiile tradiționale, ierarhice și complexe nu este
o realizare ușoară. Cu culturi corporative diferite, organizațiile complexe –
care doresc adesea să fie gestionate ca un sistem – reușesc doar să fie
conduse ca arhipelaguri articulate ale diferitelor structuri organizaționale.
• Nu există o protecție mai bună împotriva efectelor negative ale muncii din
penitenciar decât o bază solidă de cunoștințe, un simț acut al
profesionalismului și încrederea de a trata cu acuratețe populația carcerală.

• Promovarea condițiilor optime și inovatoare pentru motivarea oamenilor este

un factor de bază în dezvoltarea sistemului penitenciar.

• Inovația este indusă de schimbările în percepțiile societății cu privire la

misiunea și rolul serviciilor de corecție; schimbări în cadrul legal; introducerea
de noi tehnologii și procese; sau integrarea serviciilor externe și cooperarea cu
organizațiile societății civile.
 FORMAREA PROFESIONALĂ A POLIȚIȘTILOR
DE PENITENCIARE ÎN ROMÂNIA
• Formarea profesională a polițiștilor de penitenciare este reglementată prin
Legea nr. 145/2019 privind Statutul polițiștilor de penitenciare și prin Ordinul
Ministrului Justiției nr. 3513/C/2020 pentru aprobarea Metodologiei de
organizare şi desfăşurare a pregătirii profesionale a poliţiştilor de penitenciare,
precum şi a criteriilor de evaluare a rezultatelor acesteia

Scopul acestei metodologii îl constituie reglementarea procesului de pregătire şi

dezvoltare de competenţe profesionale ale poliţiştilor de penitenciare în domenii
de activitate sau calificări specifice sistemului penitenciar
 PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA ORGANIZĂRII
ŞI DESFĂŞURĂRII PREGĂTIRII PROFESIONALE A
POLIŢIŞTILOR DE PENITENCIARE

• Motivarea
• Transparenţa
• Eficienţa
• Egalitatea de tratament
• Gestiunea descentralizată a procesului de pregătire
 CÂT DE DIFERITĂ ESTE PREGĂTIREA POLIȚISTULUI DE
PENITENCIARE FAȚĂ DE NEVOILE ȘI PROVOCĂRILE
ACTUALE ȘI VIITOARE ALE POSTULUI?

• Calificările profesionale sunt din ce în ce mai văzute ca indicatori ai dezvoltării

sociale și economice a unei țări. Ca atare, multe profesii au început să recunoască
niveluri specifice de certificare academică sau profesională, crescându-le adesea
pentru a pregăti profesioniștii pentru provocările viitoare.

• Profesia ofițerilor de penitenciare rămâne din păcate într-o zonă gri, înrădăcinată în
specificul țării, adesea prins social în vechi preconcepții despre activitate în timp ce
gestionează cerințele societății moderne.
• Închisorile joacă un rol esențial în societate, vital pentru securitatea umană și
publică. Consiliul Europei (2006) afirmă că îndatoririle personalului din
penitenciar depășesc securitatea și siguranța și implică un rol în reintegrarea
deținuților în societate după încheierea pedepsei printr-un program de îngrijire
și asistență pozitivă și în armonie cu Regulile Nelson Mandela (UNODC,
2015), Regulile Bangkok (UNODC, 2010) și Regulile Națiunilor Unite pentru
protecția minorilor privați de libertate (ONU, 1990), în funcție de fiecare
context de lucru.
• Provocarea statului român, precum și pentru celelalte state europene este de a
forma abilități polițiștilor de penitenciare prin crearea unei relații mai bune cu
deținuții și de a răspunde unei situații provocatoare fără a folosi forța.
 SECURITATEA DINAMICĂ
UN NOU CONCEPT ÎN ÎNCHISORILE DIN
ROMÂNIA?
„Te respect ca și persoană, dar nu îți respect comportamentul infracțional!”
1.Definirea conceptului:
Principiul siguranței/securității dinamice reprezintă o metodă de lucru care presupune
tratarea deținuților în cel mai uman mod posibil prin interacțiunea cu aceștia, bazată pe
oferirea de respect reciproc.
Acest principiu este un indicator important al protejării drepturilor omului și presupune o
bună cunoaștere a deținuților și a stării de spirit a acestora.
• Se realizează prin interacțiunea prelungită dintre cadre și condamnați.
• Securitatea dinamică se bazează pe acțiuni care contribuie la dezvoltarea unor relații
profesionale, pozitive, între personalul din penitenciar și deținuți și presupune o
abordare diferită a securității, bazată pe cunoașterea populației carcerale, a relațiilor
dintre deținuți și a relațiilor dintre deținuți și personalul din penitenciare.

2. Elementele securității dinamice:

Aplicarea conceptului siguranței dinamice presupune crearea unor relații
responsabile, bazate pe respect între personalul din penitenciare și deținuți care
asigură faptul că puterea pe care o are personalul din penitenciare asupra deținuților
nu este percepută ca fiind provocatoare sau cu rol de pedeapsă și acest lucru permite
personalului să anticipeze mai bine problemele și riscurile de securitate.
Personalul din penitenciare trebuie să înțeleagă faptul că interacțiunea într-un mod
cât mai uman și echitabil cu deținuții, îmbunătățește ordinea și siguranța în
penitenciar.

Personalul din penitenciare trebuie să conlucreze cu factorii de decizie din

penitenciar pentru a revizui practicile existente, bazându-se pe experiența acestora
și pe observațiile din munca de zi cu zi, desfășurată cu deținuții.

Securitatea dinamică este mai eficient implementată în momentul în care factorii

de decizie dintr-o unitate susțin introducerea acestui principiu și mai ales conduc
prin puterea exemplului (ex. vizitarea tuturor zonelor din penitenciar și
conversarea, atât cu membri ai personalului, cât și cu deținuții).
Securitatea dinamică trebuie să fie susținută prin elaborarea de acte normative și
proceduri, recrutare eficientă, selecție și pregătire a personalului din penitenciare.
Personalul din unități ar trebui conștientizat asupra avantajelor implementării siguranței
dinamice și cum aceasta îmbunătățește siguranța mai mult decât aplicarea strictă a legilor
și regulamentelor.
3. Indicatori ai securității dinamice:
În ce măsură se simte personalul în siguranță în penitenciar?
În ce măsură se simt deținuții în siguranță în penitenciar?
Câte interacțiuni au membrii personalului cu deținuții pe perioada unei ture, exceptând
situațiile de însoțire sau cele prevăzute în mod obligatoriu de regulamentele în vigoare?
Câte incidente violente au loc în penitenciar (per săptămână sau per lună) orientate
împotriva angajaților, împotriva altor deținuți, tentative de sinucidere sau auto-mutilări?
4. Punerea în practică a conceptului:
• modificări legislative;

• creșterea gradului de interacțiune dintre cadre și deținuți;

• aplicarea treptată;

• înțelegerea obiectivelor acestui concept de către personalul care urmează să îl pună în aplicare;

• cunoașterea și evaluarea corectă a deținuților și a stării de spirit;

• înțelegerea obiectivelor acestui concept de către personal;

• schimbarea mentalității angajaților;

• instruirea intensă a personalului pentru ca aceștia să înțeleagă limitele interacțiunii dintre ei și deținuți;

• crearea unor relații bazate pe respect și responsabilitate;

• înțelegerea problemelor cu care se confruntă deținuții, atât în penitenciar cât și acasă, precum și oferirea de
soluții pentru rezolvarea situațiilor de criză;

Aplicarea corectă a acestui concept duce la schimbarea mentalității deținuților ceea ce are un impact pozitiv la
nivel de societate.
VĂ MULTUMESC!

THANK YOU!