Modificări generale ale

organismului matern în
sarcină
 Introducere
► Sarcina este un eveniment fiziologic deosebit
în viaţa femeii, reprezintă o împlinire a menirii
acesteia, aceea de a procrea;
► Sarcina reprezintă o solicitare majoră
pentru organismul femeii, atât prin stimuli
noi şi puternici (mecanici, biochimici,
hormonali şi imunologici), cât şi prin
necesitatea asigurării condiţiilor de dezvoltare
şi metabolismelor produsului de concepţie;
► Răspunsul complex la aceşti stimuli în asigurarea
unei simbioze armonioase între organismul
matern şi fătul în dezvoltare, este exprimat de
modificările adaptative fiziologice ale
gravidei sănătoase;
► Deficienţele organice sau fiziologice ale acesteia,
ca şi suprasolicitări determinate de unele
patologii ale sarcinii pot rupe acest echilibru
adaptativ explicând o serie de boli specifice
gravidităţii.
Cu alte cuvinte, modificările organismului maern in
timpul sarcinii se datoreayă a două formaţiuni:
► Corpul galben gestativ,
► Formaţiunea trofoblastică,
care emit stimuli biochimici şi imunologici, care vor
determina modificările organismului matern cu
hiperfuncţia tuturor sistemelor şi organelor,
organismul matern apelând la rezervele
morfofuncţionale, determinând astfel un nou
echilibru în organismul matern – homeostazia de
sarcină – care va susţine dezvoltarea produsului
de concepţie, naşterea, lehuzia.
Modificările organelor în sarcină
Sarcina = efort
pentru organism

Dezvoltarea
Tot organismul matern embrionului/fatului/placentei
este solicitat presupune necesitati
energetice,plastice

Aparitia unui teritoriu

nou – Placenta
 Modificările organelor în sarcină
► In timpul sarcinii organismul matern suferă
o serie de modificări care îl fac capabil să
asigure creşterea şi dezvoltarea fătului;
► Modificările organismului matern debutează
odată cu apariţia sarcinii şi continuă
progresiv, tot timpul sarcinii;
► Aceste modificări interesează principalele
aparate şi sisteme, dar şi principalele
metabolisme.
Modificările metabolice în sarcină
► Metabolismul matern

► Prima parte a sarcinii:

► -Anabolism:
► -proteine;
► -lipide;
► -cresterea volumului sanguin;

► A doua parte a sarcinii:

► -Catabolism;
► -Consuma ce a acumulat;
► -Fatul se dezvolta rapid;
► -Organele materne
► suprasolicitate.
Modificările metabolice în sarcină
► Caracteristic pentru
metabolismul fetal:

► Fatul depoziteaza glucoza sub

forma de:

► -glicogen
► -grasimi

► Unde? –ficat , muschi, cord

► Cum? -receptorii pentru insuluina

se maturizeaza precoce
 Creşterea în greutate
► Cresterea ponderala normala in ► San …………………………… 0,4 kg;
sarcina variaza intre 12kg+/-3 kg;
► Grasime………………………3,5 kg;

► Ritmul cresterii este mai mare dupa ► Placenta……………………...0,6 kg;

saptamana a 20-a de sarcina cand
greutatea creste cu 8-9 kg;
► Fat …………………………….3,4 kg;

► Lichid amniotic…………….0,6 kg;

Cresterea in greutate se face pe seama
► Uter …………………………..1.0 kg;
► -continutului uterin;
► -uterului ;
► Volum circulator…………..1,5 kg;
► -glandelor mamare;
► -cresterii masei sanguine si
► Lichide extracelulare …….1,5 kg;
retentiei apei extravasculare;
► -stocajului diferitelor rezerve,in special ► Total……………………………12,5 kg.
grasimile
 Metabolismul sodiului
► Gravida normala reactioneaza la
cresterea si la restrictia de Na ca un
subiect normal;

► Balanta sodica este pozitiva in

sarcina -stocul de Na este crescut
cu 500-700 mEq ;

► De remarcat este scaderea

concentratiei plasmatice a Na de
la 138 mEq/l la 136 mEq/l =
hemodilutia care se produce prin
cresterea volumului plasmatic.
 Metabolismul potasiului

► K si Na prezina un bilant pozitiv,

existand retentie de potasiu in
sarcina;

► Explicatia :

► -necesarul de K pentru : fat,

placenta, lichid amniotic,
► -dezvoltarea uterului si
sanilor,
► -cresterea volumului sanguin
si a lichidului interstitial;
 Metabolismul calciului
► Bilantul de calciu este pozitiv

► Se retentioneaza aproximativ 30-32 g

calciu, dintre care cel mai mult se
depune evident pe scheletul
fatului(90%), dar si in placenta;

► Practic este imperios necesar un

aport exogen suficient de calciu,
altfel acesta este scos din rezervele
gravidei (oase,mai ales dinti);

► Scaderea Ca plasmatic la gravide

duce la cresterea excitabilitatii
neuromusculare, traduse prin
contractii musculare mai ales
noaptea
 Metabolismul fosforului

► Urmeaza modificari paralele cu ale calciului;

► Scheletul fetal, dar si organismul matern au necesar

crescut de fosfor;

► Modificarilefosfo-calcice in sarcina se datoreaza

estrogenilor si secretiei de parathormon (care
este crescuta),in final asigurandu-se un transfer
crescut spre fat si o scadere a concentratiei
plasmatice.
 Metabolismul glucidelor

► Dezvoltarea produsului de
conceptie-solicita substante
energetice de la mama

► Glucoza este cel mai important

constituent folosit de fat

► Se impune asigurarea gravidei cu

un aport suficient de glucoza
 Metabolismul glucidelor
► In sarcina avansata, se secreta hormoni
hiperglicemianti
► - antagonisti ai insulinei -
HLP (hormon lactogen placentar);

► Placenta –efect de degradare a insulinei

printr-o actiune de potentare a
insulinazei;

► Se secreta si hormoni potential

diabetogeni (in exces) : cortizolul,
estrogenii si progesteronul;
 Metabolismul glucidelor
► Sarcina poate fi socotita ca un stres
diabetogen
(apare diabetul zaharat
daca gravida nu produce mai multa
insulina)

► Poate duce la un diabet gestational

sau decompensa un diabet
preexistent

► In sarcina apare frecvent :

glicozuria= cresterea filtratului

glomerular si
scaderea pragului de eliminare
tubulara a
glucozei;

Glicozuria de sarcina dispare dupa

nastere.
 Metabolismul lipidelor
► Hiperlipidemia este una din ► Lipidele totale plasmatice cresc
modificarile cele mai importante ale din luna a –III-a de la 600 mg/100 ml
parametrilor biochimici; la 1000mg/100 ml;

► Estrogenii intervin asupra diferitelor ► Trigliceridele cresc cu

fractiuni lipoproteice: 250-300mg/100ml;

► -scaderea LDL; ► Beta-lipoproteinele cresc de 4 ori;

► -cresterea HDL;
► -cresterea VLDL; ► Alfa-lipoproteinele scad usor;

► Inaintea saptamanii 30-a de sarcina ► Colesterolul creste de la 160

sunt stocate circa 3,5 kg de grasimi; mg/100ml la 180mg/100ml;

► In primele luni de sarcina, stocajul de ► Fosfolipidele cresc cu 35-100%;

lipide ar fi datorat progesteronului;
► Metabolismul energetic matern este
► Fatul depune lipide in ultima parte a deviat prioritar spre consumul de
sarcinii (invers ca la mama) lipide, iar 20 % din acizii grasi
circulanti sunt deviati la fat
 Metabolismul proteinelor
► Nevoile de proteine cresc in sarcina ca
urmare a:

► -transferului de aminoacizi la fat;

► -dezvoltarii uterului si anexelor
fetale;
► -mamogenezei;

► Proteinele totale
► Valorile medii din sarcina =
6,5-7 g la litru;

► Serumalbuminele scad in timpul sarcinii;

► Globulinele:
► -alfa,beta si gamaglobulinele
cresc
► -imunoglobulinele IgG si
IgA(inconstant) scad in timpul sarcinii;

► Ig G trec tansplacentar si confera

imunitate fatului.
 Modificările sistemul circulator

► Volumul sanguin total

► =volumul
plasmatic+volumul
eritrocitar;

► Volumul plasmatic
=2600 ml, in sarcina
creste cu 40%;

► Volumul eritrocitar
=400 ml,in sarcina
creste cu 15%;
 Modificările sistemul circulator
► Concentratia de hemoglobina scade
de la valori de 14 g la 10-11g/l;

► Hematocritul urmeaza exact

variatiile hemoglobinemiei;

► Leucocitele cresc in timpul sarcinii

pana la valori de 9400/ml in
trimestrul al-II-lea si 10300/ml in
trimestrul al-III-lea;

► In timpul travaliului leucocitoza se

accentueaza si scade progresiv in
lauzie;

► Trebuie sa interpretam cu
prudenta leucocitoza aparuta in
primele zile dupa nastere;
 Modificările sistemul circulator
► Hemostaza

► In sarcina se produce cresterea

factorilor care produc coagularea:
-fibrinogenul,factorii VII,VIII,IX,X
si o diminuare a activitatii fibrinolitice;

Se produce astfel o
“hipercoagulabilitate” care nu este
patologica in conditii normale;

Acese modificari se produc ca un

mecanism adaptativ in vederea
nasterii,delivrentei si perioadei initiale
postpartum;
Adaptarea cardiovasculara la gravide
► Cordul
► Pe măsură ce sarcina avansează, creşterea
mărimii uterului acţionează asupra
diafragmului, care devine mai puţin mobil
şi este împins în sus → deplasarea
apexului cardiac în sus şi lateral, dând
impresia clinică de mărire a cordului;
► Cordul se deplaseaza in sus, spre stanga si
inainte, suferind si o rotatie in jurul axului
sagital
► Inima la gravide nu se dilata,ci creste doar
umplerea diastolica;
► Diametrul transversal creste cu aprox.
1cm;
► EKG maternă arată uşoară deviaţie axială
dreaptă;
► Uneori, se poate asculta un suflu sistolic
corelat cu modificările în dinamica
circulatorile şi a poziţiei cordului;
► Extrasistolele ventriculare sunt comune în
timpul sarcinii, dar sunt rare şi nu sunt
asociate cu o afectare a cordului.
Adaptarea cardiovasculara la gravide
► Factorii care determina
modificarile cardiovasculare
in sarcina sunt reprezentati
de :

► -cresterea necesarului de
oxigen;
► -prezenta circulatiei placentare;
► -compresiunea vaselor mari
abdominale de catre uterul
gravid;
► -retentia hidrosalina cauzata de
hormonii estrogeni si
corticosuprarenalieni;
Adaptarea cardiovasculara la gravide
► Ritmul cardiac- creste in
timpul sarcinii;
► Ritmul cardiac la femeia
gravida poate atinge
valori de 88-90 batai/min;
Adaptarea cardiovasculara la gravide
Debitul cardiac
► Este crescut în timpul sarcinii datorită creşterii
necesităţilor de O2, creşterii volumului sanguin şi a
măririi patului vascular;
► Începe să crească în timpul primelor săptămâni de
sarcină cu aproximativ 1,5 l/min;
► Creşterea este menţinută pe tot parcursul sarcinii;
Adaptarea cardiovasculara la gravide
► Creşterea debitului cardiac variază între 27 şi 64%,
la majoritatea femeilor constatându-se o creştere
de aproximativ 40% comparativ cu valorile din
perioada pregravidică;
► Creşterea debitului cardiac este asociată cu
creşterea volumului circulant şi a frecvenţei
cardiace;
► Frecvenţa cardiacă este crescută cu 10-12
bătăi/minut în timpul sarcinii.
Adaptarea cardiovasculara la gravide
► Volumul circulant creşte cu aproximativ
10-30%, în special în săptămânile 13-23 de
gestaţie. Ulterior, modificările sunt
nesemnificative.
Adaptarea cardiovasculara la gravide
Rezistenţa periferică
► Este scăzută, menţinându-se astfel o
presiune sanguină periferică normală;
► Există o tendinţă la vasodilataţie periferică,
în special la nivelul palmelor şi plantelor.
Adaptarea cardiovasculara la gravide
Presiunea sanguină arterială
► Se produce o scădere a presiunii diastolice cu aproximativ
10mmHg la jumătatea sarcinii – aspect explicat prin efectul
prostacyclinei care conferă gravidei o reactivitate scăzută
faţă de agenţii presori naturali (în particular angiotensina
II);
► În sarcina normală există o predominanţă a prostacyclinei
faţă de tromboxani care favorizează răspunsul la substanţa
presoare;
► Inversarea acestui raport fiziologic pare a avea implicaţii în
fiziopatologia hipertensiunii în sarcină şi preeclampsie;
► Presiunea sistolică nu se modifică sau suferă modificări
minore.
Adaptarea cardiovasculara la gravide
Presiunea sanguină venoasă
► În sarcina avansată se produce o creştere a
presiunii sanguine venoase în membrele inferioare
datorită compresiunii mecanice realizate de uterul
gravid în pelvis;
► Consecutiv, apar edemele şi exacerbarea
varicozităţilor la nivelul membtrelor inferioare şi
hemoroizii favorizate şi de rolul miorelaxant al
progesteronei;
► Presiunea venoasă centrală nu este afectată în
timpul sarcinii normale.
Adaptarea cardiovasculara la gravide
Activitatea fizică în timpul sarcinii
► Efortul fizic devine tot mai dificil pe măsură
ce sarcina avansează, fapt datorat creşterii
greutăţii corporale şi măririi uterului;
► Efortul fizic excesiv reduce insă fluxul
sanguin uterin fapt ce poate compromite
fătul, în special dacă sarcina a fost deja
ameninţată de condiţii ce au generat
insuficienţă placentară.
Adaptarea cardiovasculara la gravide
Sindromul de hipotensiune cu
hipostatism
► La 10% dintre gravide, în sarcina avansată
există o scădere importantă a presiunii
sanguine în clinostatism, datorită
compresiunii uterului gravid pe vena cavă →
scăderea întoarcerii venoase şi reducerea
debitului cardiac (efect Poseiro).
 Aparatul respirator
► Tractul respirator este de multe ori
sediul unei congestii a intregii mucoase,
existand si o secretie accentuata
datorita progesteronului;

► -Diafragmul este ascensionat;

► -Baza toracelui este evazata;
► -Respiratia este de tip costal inferior;
► -Opacitatea pulmonara este accentuata;
► Femeia gravida prezinta hiperventilatie
(actiunea centrala a progesteronului)
 Aparatul respirator
► Volumele si capacitatile
pulmonare:

► -Volumul curent -creste in sarcina

cu 40%;
► -Volumele expiratorii- scad in timpul
sarcinii;
► -Frecventa respiratorie- creste usor;
► -Ventilatia alveolara - creste
progresiv, tot timpul sarcinii;

 consumul de oxigen la femeia

gravidă creşte cu aproximativ
15%
 creşterea ventilaţiei determină o
scădere a concentraţiei în gaz
carbonic, ceea ce duce la o
hipocapnie fiziologică
 Aparatul digestiv
► Esofagul
► –gravida prezinta pirozis dupa trimestrul II,
acesta se agraveaza in trimestrul III;
► -reflux gastro-esofagian favorizat de
hipotonia cardiei
► Stomacul
► -motilitatea si tonusul gastric sunt
diminuate;
► -secretia gastrica este scazuta in primele
trimestre de sarcina,pentru a reveni la normal si a
creste in ultimul trimestru;
► -timpul de golire al stomacului este crescut
► Intestinul subtire si gros
► -motilitatea este redusa in timpul sarcinii
► Ficatul si caile biliare
► -vezica biliara apare atona,globuloasa,se
evacueaza mai greu;
Aparatul urinar-modificari anatomice

► -ureterele sunt dilatate,cu miscari

peristaltice diminuate;

► -aceste modificari apar din

saptamana a -10-a de sarcina si sunt
mai frecvente in ultimul trimestru,
cand apar la 90 % dintre gravide;

► -dilatatia duce la
staza,raspunzatoare de frecventa
mai mare a infectiilor urinare si a
bacteriuriei asimptomatice din
sarcina;
Aparatul urinar-modificări funcţionale

► Debitul plasmatic renal- creste in timpul

sarcinii de la 200 la 250 ml/min,adica cu 20-
40%;

► Filtrarea glomerulara renala-creste de la

valori de 20 la 70 ml/min, deci cu 15-70%;
 Sistemul nervos
In sarcină pot exista devieri afective în
comportamentul gravidei

-manifestările se explică printr-o

predominenţă subcorticală
► Trimestrul I – vagală
► Trimestrul III – simpatică
► Trimestrul II – perioadă de echilibru
cortico-subcortical

-frica, teama, neîncrederea în evoluţia unei

sarcini, şi mai ales a travaliului,
constituie o componentă negativă de
prim ordin în modificarea psihicului

-psihoprofilaxia organizată şi extemporanee

este în măsură să influenţeze în bine
labilitatea psihică
Modificari tegumentare in sarcina
► Pielea este mai destinsa si mai lucioasa,
din cauza hipervascularizatiei de sarcina;

► Pigmentatia este crescuta:

-apare cloasma,se pigmenteaza areolele

mamare, se pigmenteaza linia alba si
ombilicul, precum si cicatricile preexistente;

► Nevii pigmentari pot creste in dimensiuni

sau pot prezenta un grad suplimentar de
pigmentare in timpul sarcinii

► Vergeturile apar la blonde in 90-95%

dintre cazuri. Acestea sunt violacee iar dupa
nastere devin alb-sidefii.
 Statica gravidei
► Se modifica datorita

► deplasarii centrului de greutate

(anterior si superior) si

► cresterii laxitatii centurii pelvine

(datorita hormonilor steroizi
placentari si relaxinei);

► In sarcina creste lordoza

lombara si corpul se deplaseaza
usor spre posterior;
 Hormonologia sarcinii
► Ciclul menstrual, prin eliberarea lunară a unui ovul
matur şi prin pregătirea progestativă a receptorului
endometrial, realizează condiţiile instalării unei noi
stări fiziologice a femeii – starea de graviditate.
► Aceasta începe odată cu implantarea oului
fecundat (nidaţia) şi deschide un nou ciclu – cel
gravidic, eşalonat ca: implantaţie – sarcină –
travaliu şi lehuzie – etape fiziologice
caracterizate de aspecte endocrine particulare şi
de maximă importanţă.
 Hormonologia sarcinii
Nidaţia este condiţionată de un context hormonal
obligatoriu:
► Progesterona este strict necesară nidaţiei;
► LTH este, de asemenea, necesar implantaţiei, prin
intermediul acţiunii sale pe corpul galben şi
producţiei acestuia de progesteronă;
► Estrogenii favorizează implantarea atât prin
realizarea unui echilibru cu progesterona, cât mai
ales prin faptul că determină eliberarea de
histamină, care, împreună cu anhidraza carbonică,
este esenţială pentru alcalinizarea endometrului şi
nidaţiei.
 Hormonologia sarcinii
► Sarcina incipientă este dependentă, în bună parte,
de funcţia corpului galben gestativ;
► În momentul în care gonadotrofina trofoblastică
(HCG – hormon chorionic gonadotrophin)
transformă corpul galben progestativ în corp
galben gestativ, chorionul preia funcţia de control
a acestuia de la hipofiză;
► În sarcina incipientă placenta, secretând
predominant HCG, are o activitate de tip hipofizar.
 Hormonologia sarcinii
Principala sursă de hormoni caracteristici şi necesari
dezvoltării sarcinii este placenta.
► Gonadotrofina chorială (HCG) – hormon cu
structură glicoproteică şi activitate fiziologică de tip
LH, a fost dovedită a-şi avea originea în
citotrofoblastul Langhans;
► HCG sunt prezente în cantităţi reduse până în
ultimele zile ale sarcinii;
► În condiţii de patologie a trofoblastului (molă,
chorioepiteliom), creşterea marcată a excreţiei
urinare a HCG are valoare diagnostică şi
prognostică în aprecierea eficienţei terapeutice.
 Hormonologia sarcinii
► Hormonul lactogen placentar (HPL,
somatomamotrof placentar) – are o
structură chimică asemănătoare cu
prolactina şi STH, cu care dă reacţii
încrucişate;
► Activitatea sa este intermediară între aceşti
doi hormoni hipofizari, originea sa fiind
stabilită la nivelul sinciţiotrofoblastului.
 Hormonologia sarcinii
► Steroizii sexuali sunt secretaţi de placentă
de la formarea aceseia şi chiar de către
trofobast înainte de edificarea ei;
► Estrogenii sunt sintetizaţi de placentă în
cantităţi crescânde pe măsura evoluţiei
sarcinii, eliminându-se în urună sub formă
de estriol, estronă şi estradiol, dar şi ca
ketoestronă, methoxyestronă şi epiestriol.
 Hormonologia sarcinii
Excreţia urinară a principalilor estrogeni
pe 24 ore este apreciată după cum
urmează:
La începutul sarcinii La sârşitul sarcinii
► Estradiol 8 800
► Estronă 12 1200
► Estriol 20 20.000-30.000
 Hormonologia sarcinii
► Progestativii – a fost demonstrat a fi produşi
la nivelul placentei ca şi estrogenii, prin diferite
argumente experimentale, dintre care cele mai
sugestive au fost perfuziile placentare cu
steroizi marcaţi cu C14;
► Cuba eliminării lor urinare sub formă de
pregnandiol o urmează pe cea a estrogenilor,
cu o scăderea ceva mai precoce antepartum.
 Hormonologia sarcinii
► Hipofiza continuă să secrete cantităţi importante de ACTH,
acesta fiind evidenţiat în creştere în urina gravidelor, ca şi în
sânge, provenienţa sa placentară rîmânând însă controversată;
► Prolactina este stocată la nivelul hipofizei în celulele
cromofobe, valorile sale sanguine şi urinare nefiind crescute în
timpul sarcinii decât în preajma termenului când este brusc
eliberată în timpul travaliului;
► Suprarenala creşte ca volum în sarcină şi evidenţiază
histologic o hiperplazie care interesează predominant zona
fasciculară – substrat al unei “supraîncordări”
corticosuprarenale;
► Excreţia de aldosteron este crescută de circa 10 ori, de
asemenea creşte eliminarea urinară de 17-cetosteroizi şi 17-
hidroxisteroizi, fără a fi însă modificată cea a steroizilor 17-
cetogeni.
 Glanda Mamara
Dezvoltarea glandei mamare în sarcină
stă sub dependenţa ovarelor şi hipofizei

Modificările constau într-un proces de

hiperplazie glandulară, iar în ultima parte a
sarcinii, modificările sunt dominate de
procesele secretorii

Reţeaua Haller se dezvoltă precoce

Canalele galactofore se multiplică, iar

lobulii îşi măresc volumul

Epiteliul secretor al acinilor suferă

modificări active prin multiplicare
 Glanda Mamara
Incă din luna a III a de
sarcină, prin exprimarea
glandei, poate apărea un lichid
galben, opac, lichid ce se
apropie de compoziţia serului
sangvin, numit colostru

Secreţia lactată rămâne sub

dependenţa hormonului
mamogen, secretat de hipofiză,
şi care apare sub influenţa
activităţii estrogenilor şi
progesteronului

Odată cu naşterea, secreţia de

colostru este înlocuită cu
secreţia lactată, produsă de
hormonul hipofizei anterioare,
prolactina
 Modificarile organelor genitale in
sarcina
► Uterul
► –creste in greutate de la 50 g in
starea de negraviditate la 1000g;
► -cresterea este determinata in
prima parte a sarcinii de cresterea activa
a musculaturii uterine;
► -se produce hipertrofia de pana
la 10 ori a fibrelor musculare si largirea
de pana la 3 ori, precum si o
hiperplazie a acestora;
► -grosima peretelui uterin atinge
2,5cm;

► In a doua jumatate a sarcinii cresterea

in dimensiuni a uterului se produce
printr-o dilatare pasiva:
► -grosimea peretelui uterin va scadea
la 0,5-1cm;
► In paralel cu dezvoltarea miometrului, se
produc si o hipertrofie si hiperplazie a
vaselor, in special a arterelor spiralate
 Modificarile organelor genitale in
sarcina
► Endometrul
► va parcurge modificari majore prin
procesul de decidualizare, transformandu-se
intr-un tesut cu valente metabolice deosebite

► In sarcina istmul
► va cunoaste o dezvoltare majora, in special
in apropiere de termen, ajungand la o
inaltime de 6-8 cm, pentru a se transforma
intr-un asa numit segment inferior

► Rolul acestui segment inferior:

► -facilitarea acomodarii prezentatiei
► -chinga fibro-musculara cu rol in
transmiterea efortului contractil la colul uterin
determinand dilatarea acestuia
 Modificarile organelor genitale in
sarcina
► Colul
► va parcurge modificari predominant
structurale, concretizate prin scaderea
progresiva a consistentei, datorata in
principal imbibitiei gravidice si
restructurarilor de la nivelul matricei
conjunctive

► Cresterea vaginului in lungime si latime

precum si cresterea elasticitatii peretilor
sai sunt rezultatul hipertrofiei musculare
precum si a imbibitiei gravidice

► Vulva,vaginul si colul capata o coloratie

specifica, ca urmare a accentuarii
vascularizatiei in micul bazin