Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prof.Dr. C. Zorila
Definiţie
• incapacitatea rinichiului de a satisface
multiplele funcţii ale organului, datorită
distrugerii lent-progresive şi ireversibile a
populaţiei de nefroni.
• Uremia este un termen general utilizat
pentru sindromul clinic din fazele
avansate, care rezultă prin pierderea
marcată a masei de nefroni şi a
complicatiilor care apar consecutiv..
Prof.Dr. C. Zorila
Etiopatogeneza insuficienţei
renale cronice
• Până când rata filtrării glomerulare totale este
redusă între 35-50 % din normal, funcţia renală
este suficientă pentru a menţine pacientul fără
simptome. Se utilizeaza termenul de BCR
• In această fază clearence-ul la creatinină/RFG
este redus.
• Pacientul devine simptomatic cand RFG scade
sub 30 ml/min
Prof.Dr. C. Zorila
Based on GFR, the K/DOQI
National Kidney Foundation's Kidney Disease Outcomes Quality Initiative
Prof.Dr. C. Zorila
Progresiunea BCR
• Când rata filtrării glomerulare(RFG) scade la 20-
35 % din normal apare azotemia, sau IRC
simptomatica
• Deşi pacienţii sunt relativ asimptomatici, rezerva
renală este diminuată, iar la aparitia unui
eveniment intercurent precum o infecţie
bacteriană, o pneumonie,o obstrucţie a tractului
urinar, o stare de deshidratare sau
administrarea unor medicamente nefrotoxice,
funcţia renală se decompensează, ducând
uneori la semne clinice de uremie.
Prof.Dr. C. Zorila
Etiologie
La adulti:
• Glomerulonefrite primitive si secundare - 48% din cazurile de IRC
• Pielonefrita cronică - 19 %
• Polichistoza renală - 8%
• Nefropatii vasculare -5%
• Nefropatii medicamentoase -3%
La copii:
glomerulopatii 21%
Nefropatii ereditare (Rinichi polichistic, sindrom Alport) 21 %
Hipoplazii renale 20%
Malformatii urologice 20%
Nefropatii vasculare 9%
Diverse 3%
Prof.Dr. C. Zorila
Prof.Dr. C. Zorila
Incidenţa BCR
Prof.Dr. C. Zorila
Incidence (left) and prevalence of
end-stage renal disease
Prof.Dr. C. Zorila
Prof.Dr. C. Zorila
Mecanismele progresiunii
nefropatiilor cronice
Injurie renala
HTA
Renal growth
factor & cytokine masei Nefronale
Filtrarii
activation
proteinelor
hipertensiune plasmatice
glomerulara (Proteinuria)
Pierdere Progresiva a
Transdifferentiation Suprafetei de Filtrare Captarea
cel. renale in proteine tub
fibroblasti Influx de proximal Hiperlipidemia
monocites RFG
Si macrofage
Renal
microvascular
Fibrogeneza Scleroza injury
glomerulara
Prof.Dr. C. Zorila
Brenner BM, Keane WF. 2001.
Factori determinand
progresiunea leziunilor glomerulare
Proteinurie
Glucoza
Glicoxidare
(glicare)
AGEs =angiotensin AT1
receptor
Cresterea
HT Presiunii Vasoconstrictie
glomerulare a. eferenta
A
Ang II Ang II
Prof.Dr. C. Zorila
Prevalenta hipertensiunii arteriale in
diferite tipuri de glomerulopatii
Hypertension Prevalence (%)
80
70
60
50
40
30
20
10
0
MCN CIN IgA MGN APKD DN MPGN FSGN
MCN=minimal change nephropathy CIN=chronic interstitial nephritis IgA=IgA nephropathy
MGN=membranous glomerulonephritis APKD=adult-onset polycystic kidney disease DN=diabetic nephropathy
MPGN=membranoproliferative glomerulonephritis FSGN=focal segmental glomerulonephritis
Smith MC and Dunn MJ, in Hypertension.
Laragh
Prof.Dr. JH, Brenner BM. Raven Press; 1995:2081-2101.
C. Zorila
Modificarile microcirculatiei la
nivel glomerular
Factori crester
e
Dilator
i/
or i / d e
nstrict Growth
vasoco ors
Inhibit
nsin II xide
Angiote Nitric O
lamines clin
Catecho Prostacy
lin-1 in
Endothe Bradykin
ROS EDHF
es
Cytokin
EDCF
Dezechilibrul
tonusului
vascular
EDHF= endothelium-derived
hyperpolarizing factors
ROS= reactive oxygen species
EDCF= endothelium-derived constricting
factors
Prof.Dr. C. Zorila
Proteinuria
• Proteinuria poate contribui
direct la progresiunea BCR
• Prezenta proteinuriei este Secretie
asociata cu risc crescut de Proteine
filtrate
citokine
mortalitate cardio-vasculara
(Framingham )
proinflamatorii
• Proteinuria>3g/zi implica un
prognostic prost
• Proteinuria compusa din
alfa1-microglobulina, β2 –
microglobulina, cu IgG si IgM Leziuni
au un risc crescut de Tubulointerstitiale
progresiune Fibroza
Prof.Dr. C. Zorila
Factori de risc pentru progresia
nefropatiilor cronice
Modificabili Nemodificabili
Hipertensiunea arteriala Varsta
Proteinuria Etnia
Dislipidemia Sexul
Diabetul zaharat
Fumatul
Anemia
Ca si P04
Prof.Dr. C. Zorila
Prof.Dr. C. Zorila
• La pacienţii cu masa nefronală redusă critic are
loc o acumulare a solviţilor din plasmă, dintre
produsii azotati reprezentati de uree, creatinina şi
acidul uric deţin un rol cheie.
• In cazul creatininei de exemplu, presupunând o
rată constantă a producerii din catabolismul
proteic, se constată că la o reducere a RFG la
50% din normal se produce o dublare a nivelului
creatininei plasmatice
Prof.Dr. C. Zorila
Fiziopatologia BCR
Prof.Dr. C. Zorila
• Compuşii azotaţi cu greutate moleculară de
500-12 000 D (aşa-numitele molecule mijlocii)
sunt de asemenea reţinuţi în BCR şi se crede că
au un rol în simptomele clince.
• In plus rinichii nu mai sunt capabili să
catabolizeze anumite polipeptide; astfel
nivelurile unor hormoni precum : hormonul
paratiroidian, (parathormon=PTH), insulina,
glucagonul, hormonul luteinizant şi prolactina
cresc în insuficienţa renală cronică.
• Dintre aceştia PTH pare să fie o toxină uremică
importantă.
Prof.Dr. C. Zorila
Menţinerea echilibrului acido -bazic
Prof.Dr. C. Zorila
Hiperkaliemia
• Ca şi concentraţia ionilor de H+ concentraţia
ionilor de K+ este in mod normal menţinută intre
4-5 mmol/l, marea majoritate a ionilor de K fiind
situaţi intracelular( concentraţia intracelulară a
K+ = 160mmol/l).
• In BCR menţinerea echilibrului K+ se face prin
creşterea progresivă a excreţiei fracţionate a
potasiului la nivel tubular. Când acest mecanism
este depăşit apare o hiperpotasemie
extracelulară
Prof.Dr. C. Zorila
Hipocalcemia si hiperfosfatemia la
nivelul tubului renal
Prof.Dr. C. Zorila
MANIFESTĂRI CLINICO-BIOLOGICE IN
BCR AVANSAT ŞI PRINCIPII DE
TRATAMENT
Alterarea functiei excretorii
• 1.Alterarea capacitatii de concentrare urineicare
determină: poliurie, nicturie, scăderea densităţii
urinare la 1010-11(izostenurie) şi a Osmolarităţii
urinare la 150-300 mOsm/l.
• 2.Alterarea capacitatii de diluare, dererminând
supraincărcarea cu apă şi solviţi in sistemul
circulator.
• 3.Tulburari hidro-electrolitice, de obicei acidoza
metabolica
Prof.Dr. C. Zorila
TULBURARI ELECTROLITICE
Pentru natriu de obicei se constată hipernatremie prin aport
crescut, în sindromul nefrotic , insuficienţa cardiacă.
Hiponatremia apare în regimuri desodate severe, exces de
diuretice, pierderi extrarenale, conducând la pierdere
ponderală, astenie , hipotensiune arterială.
Potasiul
Hiperpotasemia este regula în insuficienţa renală cronică.
Cauzele sale sunt multiple: aport excesiv de potasiu,
transfuzii masive de singe, acidoză, hipercatabolism proteic,
infectii, etc.
Clinic se manifestă prin parestezii, slăbiciune, tulburari de
ritm cardiac
K+ intre 5,5 –6,5 mmol/L se asociază cu un ECG normal
la valori de 6,5-7,5 mmol/L apare T inalt, ascutit,
peste 7,5 mmol/L apare absenta undei P, QRS largit, aritmii
ventriculare
Prof.Dr. C. Zorila
Modificari EKG in hiperkaliemie
Prof.Dr. C. Zorila
Hipokaliemia
Prof.Dr. C. Zorila
Prof.Dr. C. Zorila
Modificari ale organelor şi
sistemelor
• Aparatul respirator
• Din partea aparatului respirator se pot intîlni
semne de retenţie hidrică:
– epanşamente pleurale(20-60%),
– plămîn de stază,
– infiltrate edematoase“fluid lung“, care explică
dispneea nocturnă a acestor bolnavi.
– In caz de edem pulmonar uremic apare dispnee
agravată cu ortopnee, raluri care urcă „in maree“ spre
vârfurile pulmonare, tuse cu expectoraţie hemoptoică.
• De asemenea a mai fost descrisă şi pneumonia
uremică,
Prof.Dr. C. Zorila
Aparat cardiovascular
Prof.Dr. C. Zorila
Relatia dintre progresiunea nefropatiilor
cronice si
b. cardiovasculara
Nefropatie cronica B. cardiovasculara
IRC,
RFG< 15 ml /min Stadiu Insuficienta
final cardiaca
Nefropatie Progresiune Evenimente c-v
cronica,
RFG
Albuminurie
Proteinurie Initiere, injurie renala Cardiopatie ischemica,
Hipertrofie ventriculara
Prof.Dr. C. Zorila
Insuficienţa cardiacă congestivă
• Insuficienţa cardiacă congestivă apare in special la
pacienţii cu HTA şi boală coronariană.
• Alte cauze posibile sunt:
– cardiomiopatia diabetică,
– supraîncărcarea cu fier după transfuzii repetate,
– deficit de tiamină, etc.
• La aceşti pacienţi în stadiul predializă principala măsură
terapeutică este controlul adecvat al volumului
extracelular prin regim hiposodat, diuretice de ansă,
controlul tensional.
• La bolnavii cu boală coronariană sunt preferabile alfa-
beta blocantele de tipul carvedilolului.
• La pacienţii cu insuficienţă cardiacă greu reductibilă se
impune dializa pentru controlul insuficienţei cardiace.
Prof.Dr. C. Zorila
Tratamentul cu derivaţi de digitală
• se recomandă numai la pacienţii cu insuficienţă
cardiacă(cardiomiopatia uremică) şi tulburări de ritm
supraventriculare.
Prof.Dr. C. Zorila
Alte modif. cardiovasculare
• Pericardita uremică pare a fi indusă de toxinele
metabolice de retenţie. Apare iniţial ca o pericardită
uscată, apoi exudativă.
• Este o complicaţie obişnuită a IRC şi reprezină de obicei
indicaţie de iniţiere a epuraţiei extrarenale.
• Apariţia unei pericardite la un bolnav uremic dializat
pune în discuţie etiologia infecţioasă, activitatea unei boli
sistemice de bază, a unui infarct miocardic transmural,
dializa insuficientă, etc.
• In pericarditele uremice revărsatul pericardic este de
obicei hemeragic.
• Endocardita bacteriană apare mai frecvent la dializaţi
decît la populaşia generală, agenţii cauzali cei mai
frcvent întîlniţi fiind stafilococul auriu
Prof.Dr. C. Zorila
Modificari gastro-intestinale
• Manifestările digestive sunt variate, şi sunt mai severe în stadiul
uremic.
• Leziuni bucale: ulceraţii bucale, halena uremica caracteristică.
• Ulceratii, eroziuni, hematoame esofagiene;
• Gastrita uremică, ulcer gastric, ulceraţii superficiale prin tulburări de
coagulare, gastropareză;
• Hemoragie digestivă superioară de diverse cauze;
• Modificări selective in absorbtia aminoacizilor cu sindrom de
malabsorbţie, deficit in absorbţia Ca, hipofuncţia pancreasului
exocrin, pancreatită, diaree, seme de ileus paralitic.
• Peritonita uremicului este de asemenea caracteristică uremiei şi se
datorează neuropatiei uremice.Ea se corectează după iniţierea
dializei.
• Colită pseudomembranoasă apare după antibioterapie sau
sîngerări colice de diverse cauze.
Prof.Dr. C. Zorila
Modificari endocrine
• In IRC se intâlnesc nivele plasmatice crescute
pentru: insulină, glucagon, parathormon, STH,
gastrină, aldosteron, ACTH
• Nivele scăzute prin reducerea secreţiei renale
sunt înregistrate pentru: eritropoetina,
1,25(OH)D3, hormonii steroizi suprarenali.
• In BRC se înregistrează o incidenţă crescută a
guşei şi hipotiroidiei, dar care devin rareori
simptomatice.
Prof.Dr. C. Zorila
Modificari hematologice
Prof.Dr. C. Zorila
Osteodistrofia renală
Prof.Dr. C. Zorila
Semnele clinice a osteopatiei
renale:
• durerile osoase profunde, localizate la nivelul
coloanei vertebrale, şolduri, genunchi sau la
membrele inferioare.
• fracturi spontane,
• miopatie proximală cu slăbiciune musculară,
• prurit persistent,
• necroze şi ulceraţii cutanate
• Deformările osoase apar in osteopatia indusă de
aluminiu, iar la copii se asociază cu intîrziere în
creştere.
Prof.Dr. C. Zorila
Osteopatia renala
• Biologic:
– hiperfosfatemie, hipocalcemie, creşterea fosfatazei alcaline,
creşterea hidroxiprolinei.
• Modificările radiologice:
• De tipul celor din rahitismului nutriţional şi anume
lărgirea marginilor de creştere a oaselor
• De tip osteită fibroasă chistică: resorbţie osoasă şi
eroziuni subperiostale in special ale falangelor, ale
oaselor lungi şi capetelor distale ale claviculelor
• De tip osteoscleroză: creşterea densităţii osoase in
marginile superioare şi inferioare ale vertebreor
Prof.Dr. C. Zorila
Prof.Dr. C. Zorila
Osteopatia renala
Tratamentul se face cu chelatori de fosfati:
hidroxid de aluminiu,
Carbonat de Al,
CaCO3,acetat de calciu(2-3g/zi)
la care se adaugă cresterea aportului de
calciu per os(1,5- 2gr/zi).
•Tratament cu vitamina D2 10-50 000u/zi
sau dihidrocalciferol(calcitriol D3) in doză de
0,125-0,5 microg/zi.
Prof.Dr. C. Zorila
Tulburări neurologice in BRC
Prof.Dr. C. Zorila
Investigatii imagistice
• Probele imagistice sunt de
asemenea importante, in BRC
rinichii sunt de obicei de volum
redus,
• la ecografie rinichii mici < 9 cm,
cu diminuarea corticalei şi
ştergerea diferenţierii dintre
corticală şi medulară.
• Administrarea substanţelor de
contrast radiologice este
contraindicata datorită
posibilităţii declanşării unei AKIN
Prof.Dr. C. Zorila
Evoluţia
• este progresivă spre uremie, prin episoade
de acutizare repetate a bolii de bază.
• Cel mai important criteriu evolutiv este
măsurarea în dinamică a clereance-ului la
creatinină sau RFG calculat.
• Bolile renale cel mai rapid evolutive către
BRC sunt nefroangioscleroza malignă şi
glomerulonefrita rapid progresivă.
Prof.Dr. C. Zorila
Factorii de agravare ai BRC:
• Activarea bolii de bază
• Hipertensiunea arterială
• Gradul proteinuriei
• Scăderea fluxului plasmatic
renal(deshidratări, hemoragii, insuficienţă
cardiacă)
• Infecţiile urinare indiferent de etiologia IRC
• Administrarea de substanţe nefrotoxice
Prof.Dr. C. Zorila
Tratamentul conservator in BRC
• Tratamentul episoadelor de acutizare a
bolii renale de bază;
Prof.Dr. C. Zorila
Alte terapii
• Hiperuricemia va fi tratată cu alopurinol
100mg/zi, care va fi redus la 50mg cînd RFG
scade sub 10ml/min
• Tratamentul anemiei se face prin înlăturarea
pierderilor sanguine, corecţia deficitului de fier
• Administrarea eritropoietinei umane este
tratamentul de elecţie , cind hematocritul scade
sub 30% la pacienţii dializaţi (25-30u / Kg corp
de 3 ori pe săptămână)
• La pacienţii rezistenţi se pot face transfuzii de
masă eritrocitară.
Prof.Dr. C. Zorila
Analgesic agents:
• Meperidine, dextropropoxyphene,
morphine, tramadol, and codeine
metabolites can affect central nervous and
respiratory systems and are not
recommended in stage 4 or 5 disease.
Prof.Dr. C. Zorila
NSAIDs:
• Use is linked to 3-times-higher risk for acute renal failure.
• Use can cause nephrotic syndrome with interstitial nephritis
and chronic renal failure.
• Decreased potassium excretion can lead to hyperkalemia.
• Decreased sodium excretion can lead to peripheral edema,
elevated blood pressure, and exacerbation of heart failure.
• Antihypertensive effects of β-blockers, ACE inhibitors, or
ARBs can be decreased.
• Cyclooxygenase 2 inhibitors have similar renal effect.
• Short-term NSAID use is well tolerated if patient is well
hydrated and has good renal function and absence of heart
failure, diabetes, or hypertension.
• Long-term use not recommended.
• Serum creatinine should be checked every 2 to 4 weeks in
early treatment.
Prof.Dr. C. Zorila
Terapia de substituţie renală
• Terapia de substituţie renală pentru
pacienţii ajunşi in fazele avansate de IRC
s-a impus in ultimele decenii
• Tratamentul de epurare extrarenală se
face prin mai multe metode:
– Hemodializa,
– Dializa peritoneală,
Prof.Dr. C. Zorila
Indicaţiile obligatorii de hemodializă
• Creatinina serică peste 10mg/dl sau
echivalent in mMol
• Apariţia pericarditei
• Encefalopatie uremică
• Edem pulmonar acur sau hiperhidratare ce
nu răspunde la tratament conservator
• HTA necontrolată medicamentos
• Diateza hemoragică prin uremie
Prof.Dr. C. Zorila
Metodele de
epurare extrarenală
au fost primele
folosite şi de multe
ori premerg
transplantul renal.
Prof.Dr. C. Zorila