Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara - Bucuresti Inginerie economica in agricultura.

Departamentul de Studii pentru Invatamant la Distanta

Anul III

MARKETING AGRICOL Piata si filiera produselor cerealiere.

Se cunoaste ca cerealele constituie una din grupele de purtatori alimentari ce ocupa cea mai mare pondere in totalul alimentelor consumate, ele reprezentand pentru multa populatie satisfacatorii alimentari de baza. Disponbilitatea de prelucrare a cerealelor este imprimata de substructurile care se pot separa si valoarea produselor cerealiere in producerea de alimente. Se remarca faptul ca cerealele se valorifica: sub forma de boabe intregi ca atare (prin decorticare, tratare termica si hidrotehnica etc.); sub forma de boabe germinale (mai ales energenti si meleboliti); prin macinare (rezultand fainuri de diverse calitati); prin prelucrarea fainurilor (obtinuandu-se fainuri de diverse calitati); prin prelucrarea fainurilor (obtinuandu-se diferite produse de panificatie etc.). Amplificand cele redate anterior cu elementele caracteristice fluxului cerealelor de la locul de productie la locul de depozitare si de consum, se pot sintetiza principalele functii ale pietei cerealelor: -functia fundamentala de satisfacere a nevoilor de consum a populatiei, dependenta de traditia alimentara si gusturile consumatorilor, care se pot schimba, iar piata trebuie sa gaseasca metode si tehnici de cunoastere a pretentiilor si a posibilitatilor de satisfacere la nivelul cererii acestora; -functia de directionare a fluxului de cereale de-a lungul canalelor de distributie. Distributia cuprinde nu numai manipularea fizica si distributia cerealelor, dar este legata de transmitarea proprietatii si de negocierile de vanzare-cumparare dintre intermediari, producatori si consumatori; -functia de stabilire a momentului conjunctural optim de contractare a cerealelor de baza unei informari corecte si eficiente atat a producatorilor asupra nivelului de pret (orientativ) la care se pot astepta, cat si a comerciantilor asupra ofertei, a distributiei cat si a cotatiilor de pe piata interna si internationala; -functia de apreciare si reducere a riscurilor legate de tranzactionarea produselor agricole. Se cunoaste ca informatiile de marketing in comertul cu cereale au un statut deosebit, deoarece depind in mare masura de factori externi economiei nationale ce nu pot fi controlati de autoritatile interne. In mod sintetic se poate arata ca la produsele cerealiere, care sunt produse de bursa, cercetarea se axeaza in principal asupra previziunii evolutiei preturilor in functie de oferta si cerere, iar in urma

rezultatelor acestor cercetari se stabilesc momentele propice de vanzare sau cumparare a cerealelor sip e alte piete, nu numai la bursa. Factorii care influenteaza cererea de produse cerealiere sunt legati de cantitatile necesare alimentatiei umane, necesitatile de furaje pentru animale, si alte cereri respectiv cantitatile destinate exportului, rezerva de stat, industrializare etc. Referitor la oferta, factorii care o conditioneaza sunt direct corelati cu productiile realizate, de suprafetele cultivate si randamentele la hectar. Dar specific produselor cerealiere se poate spune ca oferta este legata de zona productie care conditioneaza si circuitul de valorificare. Referitor la aceasta problema in care producatorul agricol este implicat in mod direct, pot fi sesizate urmatoarele situatii: numai in zonele de camp exista oferta pentru produsele cerealiere intrucat cantitatile recoltate depasesc autoconsumul avand destinata pietei; in zonele colinare intreaga productie cerealiera este destinata consumului alimentar si furajer propriu producatorului agricol sau altor consumatori din zona; in zonele premontane si montane circuitul de distributie se rezuma la prelucrarea cantitatilor de cereale din alte zone. Reglarea ofertei se poate realize prin urmatoarele actiuni: -micsorarea suprafetelor cultivate cu grau in cazul in care nu se doreste o productie totala prea mare care ar ridica problema cheltuielilor de stocare; -un sistem de preturi negociate de comun acord cu producatorii, inainte de inceperea campaniei de recoltat, in asa fel incat acestia sa aiba timp sa se decida, daca ii satisface pretul propus; -informarea permanenta a producatorilor prin intermediul burselor de cereale asupra cantitatilor de grau oferita si cumparata pe piata a preturilor si indicilor de calitate; -sistemul stocarii cerealelor de catre stat. Nivelul stocurilor in afara perioadei de recoltare si posibilitatile de formare a acestora dupa recoltare influenteaza curba cererii si ofertei de cereale. -posibilitatea de a schimba structura culturilor in cadrul exploatatiilor si unitatilor agricole, prin oferirea unui pret stimulativ pentru alte produse agricole (plante medicinale, soia, anumite plante agricole etc.). -in mod sintetic se poate arata ca toate aceste elemente confera pietei cerealeor anumite particularitati, referindu-se la urmatoarele: -piata cerealelor se disting de alte subsisteme de marketing in primul rand prin raportul dinamic dintre cerere si oferta. Piata cerealelor constituie un mijloc de echilibrare a pietei deoarece are ca obiect produse care reprezinta o sfera economicade larg interes pentru toata populatia lumii, iar stabilirea unui echilibru intre cerere si oferta, cat mai apropiat de cel considerat satisfacator, are efecte economice si sociale dintre cele mai importante; -piata cerealelor poate fi un indiciu asupra pulsului pietei, care poate anticipa schimbari si directii de actionare pentru firmele din sfera sa de influenta, dar si asupra mediului commercial in general; -comportamentul cumparatorului este putin influentat de factori emotionali sau impulsive, deoarece cumparatorii sunt disperati, iar consumul este relativ constant indiferent de marimea veniturilor sau preturilor, in situatia in care consumul s-a stability la nivel national; -filierele de marketing cerealier sunt lungi, intervenind un numar din ce in ce mai mare de intermedieri specializati pentru care activitatea promotionala are o pondere redusa, iar comertul international este dominat de mari firme comerciale specializate. Pentru acest motiv conservarea cerealelor este considerate cea mai importanta etapa din circuitul filierei pe piata a acestor produse. Conservarea cerealelor prin depozitare constituie un complex de masuri/activitati care determina impiedicarea proceselor vitale si reducerea pierderilor in timpul pastrarii masei de produse. Factorii cei

mai importanti care influenteaza sunt: umiditatea si temperatura, produselor, accesul aerului in masa de boabe etc. Pentru conservarea produselor cerealiere se cunosc urmatoarele sisteme: -conservarea in stare prospata si uscata, care se aplica indeosebi la seminte. Sistemul consta in diminuarea umiditatii produselor, la acest nivel calitativ, punandu-se pastra o perioada mai indelungata, alaturi de o usurinta in transportul acestora. Masurile pentru pregatirea produselor in vederea conservarii in stare uscata incep in momentul strangerii recoltei si constau in: recoltarea separate a parcelelor cu produse care au coacerea uniforma si insusiri calitative omogene, evitarea recoltarii semintelor inainte de coacere, in parga, sau la maturitatea economica, transportarea imediata in depozite dupa recoltare, protejarea produselor in timpul transportului impotriva precipitatiilor, curatirea semintelor concomitant cu depozitarea, in vederea eliminarii semintelor de buruieni, uscarea naturala si artificiala a produselor; -conservarea prin racier se realizeaza prin expunerea produselor la actiunea aerului rece din timpul iernii, sau prin folosirea de aggregate frigorifice; -conservarea prin aerare se poate face pe cale artificiala sau naturala; -conservarea fara accesul aerului, care foloseste in cazul semintelor destinate consumului si consta in eliminarea oxigenului din masa de seminte. Aceasta se poate face prin urmatoarele procedee: autoconservarea, inlocuirea aerului cu gaz inert, crearea vidului in spatiului de depozitare; -conservarea prin mijloace chimice consta in introducerea in masa de seminte a unor substante chimice care reduc sau sisteaza respiratia. Dat fiind sistemele de conservare prezentate alaturi de particularitatile produselor cerealiere, in continuare pot fi enuntate etapele stadiilor de valorificare a acestor produse (fig. 1).

CONTRACTARE RECEPTIE DEPOZITARE BATERIE CONDITIONARE SELECTOARE TRATARE TRIORARE USCARE CONTROL CALITATIV DESFACERE TRANSFER LA ALTA BAZA DIN JUDET MUTATII IN DEPOZITE DIN ALTE JUDETE LIVRARE LA BENEFICIARI CANTITATIVA CALITATIVA

Fig. 1 Etapele stadiilor de valorificare a produselor Astfel, dupa receptie urmeaza conditionarea care este caracteristica fluxului de valorificare a fiecarei specii de cereale, putandu-se face prin lucrarile de batere, selectare, tratare si triorare. In urma conditionarii poate urma fie expedierea, fie depozitarea pe diferite perioade de timp pe parcursul careia este fact si controlul calitatii. Desfacerea poate fi facuta prin livrarea la beneficiary sau prin mutatii in depozite din alte judete. La receptionarea produselor, depozitarea fiecarei specii se face compartiment in functie de destinatia produsului: pentru samanta sau consum. Produsele de consum se compartimenteaza pe destinatii (consum alimentar, furaje, industrializare, export etc.), in functie de caracteristicile calitative ale fiecarui lot si conditiile tehnice de livrare la fiecare destinatie. De asemenea, in cadrul acestui compartiment se tine seama ca unele loturi sa fie imbunatatite pentru a fi trecute intr-o categorie calitativa superioara, care are un effect economic superior in valorificare si prezinta o importanta mai mare pentru tranzactiile de piata, de exemplu: imbunatatirea orzului pentru a terce de la categoria furaj, la materie prima pentru fabricarea berii etc. Compartimentarea se mai poate face si in functie de umiditate, corpuri straine, masa hectolitrica, stare sanitara si tipul depozitului. In cadrul etapelor de valorificare un rol important il are intocmirea planurilor de compartimentare si depozitare. Acest plan se intocmeste inaintea fiecarei campanii de receptionare in a carei elaborare se tine seama de:

-volumul total al spatiului de depozitare in cadrul unitatii, din care volumul spatiului ca va fi liber in campania de receptionare; -tipurile de spatii pentru depozitare, capacitatea fiecarui spatiu si amplasarea in cadrul unitatii; -nivelul de dotare al fiecarui spatiu cu mijloace fixe si mobile de manipulare, curatire, uscare, tratare; -planurile si graficele de receptionare; -numarul de producatori agricoli care livreaza produsele cerealiere; -planul de constituire a fondului de seminte (schimb si rezerva); -cantitatea si calitatea probabila a recoltei, situatie care se determina pe baza evolutiei vegetatiei, gradul de puritate a culturilor, conditiile climatice din timpul coacerii produselor, precum si de calitatea recoltei din anii precedenti. In circuitul de distributie pot aparea si anumite perturbatii generate de stocarea productiilor cerealiere de insasi producatorii agricoli, sau a diminuarii de recolte ce pot exista in zonele mari producatoare, in toate situatiile de acest fel va trebui ca in cadrul pietei sa functioneze un mechanism de sustinere a preturilor cerealelor. Sprijinirea acestor preturi va terbui facuta tinand seama de pretul indicativ, pretul prag, pretul de interventie si in final de pretul pe piata mondiala. Prin acest mechanism se va avea in vedere costul transportului si marja comerciala intre regiunile cu nivelurile extreme ale capacitatilor de productie, respective zone excedentare si deficitare. Aceste fenomene, considerate intreruperi ale circuitului de distributie, au ca efect achizitionarea din import a unor mari cantitati de cereale, care in mod fercvent sunt evaluate la preturi mult mai mari decat nivelul preturilor ce poate fi aqcordat producatorilor agricoli autohtoni. In baza acestor elemente se intocmeste o situatie schematica a spatiilor de depozitare si a compartimentelor acestora stabilindu-se felul, cantitatea si calitatea produselor care se repartizeaza in fiecare magazine, celula, hambar de siloz, sopron etc. La intocmirea planului de compartimentare trebuie tinut seama ca unele spatii se elibereaza prin livrare, transferari sau mutatii, iar in urma uscarii produselor, care se efectueaza in timpul campaniei, volumul acestora se modofica fata de situatia din momentul recoltarii. In actualul stadiu al valorificarii cerealelor panificabile din Romania este necesara existenta unui sprijin guvernamental avand urmatoarele obiective: existenta mai multor piete en-gros care sa faciliteze contractile intre cumparatori si vanzatori; tranzactionarea unor cantitati mici de cerale pe piete locale cu plata pe loc; existenta unor piete de cereale la termen; crearea unui sistem independent de informatii; posibilitatea existentei unor linii de credit din surse interne si externe; dezvoltarea unui sistem preferential de economii al micilor fermieri. In valorificare un rol important revine si sistemului subventiilor comerciale asupra cererii si ofertei de cereale alimentare. Confruntarea cererii cu oferta pun in discutie pretul si cantitatea de cereale alimentare. Astfel costurile de comercializare incadreaza o limita intre oferta cu amanuntul si cererea cu amanuntul limitata prin rationament (conform limitelor securitatii alimentare).

Bibliografie: Marketing Agricol - Dr. ing. Ioan Iulian Alecu, Dr. ing. Marian Constantin