ALTE DOCUMENTE Actiunea aniversara de vara Activitati de baza a societatii S.C. CRYSTAL S.R.L.

Axion detine o treime din piata detergentilor de bucatarie SERVICIILE COMERCIALE IMODELAREA CIBERNETICA A COMERTULUI EXTERIOR EXECUTAREA OBLIGATIILOR COMERCIALE Marja comerciala Intreprinderile de comert si fondul de comert Comerciantul persoana fizica Statutul juridic al comerciantului

Tehnologia amenajarii magazinului

comert

Tehnologia amenajarii magazinului 4.1 ntreprinderea comerciala cu amanuntul

O unitate comerciala este un loc de vnzare permanent n care clientii si efectueaza cumparaturile indiferent de tipul si volumul lor. n mod similar unui produs care are succes pe piata doar daca raspunde nevoilor acesteia un punct de vnzare este frecventat pentru avantajele pe care le ofera clientilor (accesibilitate, posibilitati de alegere, preturi, spatii de parcare, alte servicii comerciale); mai rar un magazin este frecventat pentru el nsusi. Denumirea uzuala a unitatii comerciale este de magazin. Magazinul este unitatea operativa de baza a comertului cu amanuntul adica achizitioneaza marfuri n cantitati mai mari de la diversi furnizori (ntreprinderile comerciale cu ridicata, firme producatoare etc.) si le revinde n cantitati mici direct populatiei sau altor consumatori Un magazin functioneaza ntr-un spatiu propriu, dotat si amenajat special pentru primirea, pastrarea si vnzarea marfurilor.

Magazinul se gaseste n ipostaza de expozitie permanenta cu marfuri, reflectnd ntr-un anume sens nivelul de dezvoltare a societatii si structura consumului populatiei. Principalul rol al magazinului este acela de vnzare a bunurilor de consum, constituind sursa de aprovizionare, deci de satisfacere a cererii populatiei. n cadrul retelei comerciale cu amanuntul, magazinul reprezinta veriga principala n comercializarea marfurilor, locul unde se produce trecerea marfurilor din sfera circulatiei n sfera consumului, realizeaznd-se legatura dintre consumatori si produse. Prin locul pe care l ocupa n procesul circulatiei marfurilor, ntreprinderea comerciala cu amanuntul are posibilitatea sa cunoasca ndeaproape evolutia cererii populatiei si n consecinta sa exercite o influenta activa asupra productiei, fie prin intermediul firmei comerciale cu ridicata fie direct. De altfel. ntreprinderea comerciala cu amanuntul se plaseaza pe primul loc n ceea ce priveste studierea cererii populatiei si aprovizionarea acesteia cu marfuri. 4.2 Atributele unui punct de vnzare Principalele elemente definitorii ale unui punct de vnzare cunoscute sub denumirea de marketingul-mix al punctului de vnzare sau "retailing-mix": - localizarea, pusa n valoare printr-un set de atribute corelate cu marimea zonei comerciale, cota de piata (prin cifra de afaceri) si dimensiunea suprafetei; - produsul, respectiv marimea si structura asortimentului de marfuri, dotarea tehnica; forme de vnzare si serviciile suplimentare oferite; - preturile; - promovarea. Promovarea are n vedere actiunile si mijloacele care stimuleaza vnzarea unui produs contribuind la cresterea satisfactiilor clientelei: etalarea si prezentarea marfurilor, arta de a vinde. Localizarea punctului de vnzare Stabilirea locului de amplasare a unui punct de vnzare este una din deciziile esentiale pe care trebuie sa le ia un comerciant. Caracterul deosebit al acestei decizii este dat de natura actiunilor pe care le reclama, de ceea ce se poate numi marketingul spatial al unei firme comerciale. Localizarea unui punct de vnzare are importante implicatii financiare si se face prin determinarea ariei de piata n care va opera, definirea ariei de atractie propriu-zise a exercitate si pe baza previziunii vnzarilor. Aria de piata este distanta maxima pe care un consumator este dispus sa o parcurga pentru procurarea unui bun. Altfel spus, aria de piata este acel spatiu relativ autonom n plan comercial n cadrul caruia o populatie bine determinata geografic se

aprovizioneaza. Aceasta arie poate fi un oras, un judet, o regiune sau o parte a unei aglomerari urbane. Se pune problema de a delimita o arie comerciala n care mai multe puncte de vnzare si atrag clientela proprie. Prin urmare, aria de piata este constituita din zone comerciale mai mult sau mai putin suprapuse. Aria de piata a unui punct de vnzare se delimiteaza fie cu ajutorul unor modele matematice gravitationale sau probabilistice (de tip Reilly-Converse sau Huff), fie pe baza sondajelor n rndul cumparatorilor. Utilizarea unor astfel de modele impune analiza comportamentului spatial al populatiei, realizarea cumparaturilor n anumite centre, strazi comerciale si puncte de vnzare. Comportamentul fiecarui individ este rezultatul unui proces de evaluare a teritoriului care, n esenta, se reduce la trei faze componente si anume: - cunoasterea teritoriului ce trebuie parcurs - distanta obiectiva definita fie prin unele caracteristici geografice (traseul n linie dreapta, pe sosea sau cale ferata) fie prin unii indicatori economici (costul de transport, timpul de deplasare); - distanta subiectiva este data de asa-zisul "simt al distantei" - rezultat al reactiei psihologice a cumparatorului la spatiul ce urmeaza sa-l parcurga pentru a ajunge la magazin. Parcurgerea spatiului este legata de distanta.Astfel, pentru un consumator, costul de cumparare a unui bun este egal cu: C = P + KT C- costul cumparaturii totale; P - pretul de cumparare al bunului; K - distanta parcursa; T - costul pentru parcurgerea unei unitati de distanta. n masura n care cumparatorul dispune de un venit dat, cu ct locul sau de domiciliu este mai ndepartat de locul de vnzare, cu att costul de parcurgere a spatiului creste si el va cumpara o cantitate mai mica de produse n cadrul procesului de cunoastere a teritoriului, de catre fiecare cumparator, o importanta deosebita are acumularea informatiilor necesare privind amplasarea si profilul punctelor de vnzare, orarul lor de functionare, nivelul de servire, posibilitatile de a ajunge la aceste puncte de vnzare (mijloacele de transport, timpul necesar), vecinatatile dintre magazine etc. Aceasta etapa initiala de evaluare a unui teritoriu, sub aspectul atractivitatii

comerciale, constituie pentru fiecare individ prima conditie necesara in luarea unor decizii legate de localizarea viitoarelor cumparaturi. Aria de atractie a unui punct de vnzare este acel spatiu delimitat geografic din care si "atrage" clientii si, implicit, si asigura desfacerea. Aria de atractie a fost considerata ca fiind zona teritoriala n cadrul careia o unitate comerciala poate sa-si desfaca marfurile n conditii de rentabilitate . Potrivit unei alte opinii aria comerciala este aria delimitata a unei colectivitati din cadrul careia magazinul si asigura aproximativ 90% din vnzarile unei categorii reprezentative de bunuri. Aria de atractie nu trebuie nteleasa ca un spatiu compact, fiind compusa dintr-un sir de zone concentrice a caror cota de participare n numarul total al clientilor se diminueaza direct proportional cu cresterea distantei pna la magazin.

Prin urmare, stabilirea limitelor zonei de atractie a unui punct de vnzare permite, n ultima analiza, delimitarea unei zone functionale de consum care ofera informatii privind specificul local al cererii Factorii care influenteaza marimea ariei de atractie: - marimea unitatii comerciale; - importanta punctelor de vnzare adiacente (anumite magazine nu au o zona comerciala proprie si profita de atractia altor puncte de vnzare); - nivelul veniturilor populatiei; - densitatea populatiei. - facilitatile de circulatie: cai si mijloace de comunicatie, spatii de parcare; - punctele de interes a ariei de piata care constituie obiectul de analiza, servicii, activitati culturale, sportive etc; - topografia terenului; - dinamismul administratiei publice locale si al agentilor economici.

n legatura cu zona de atractie comerciala se vor aplica urmatoarele reguli: 1. Un consumator se va deplasa cu att mai departe pentru o cumparatura, cu ct costul acesteia este important pentru el. 2. Un cumparator se va deplasa cu att mai departe pentru o cumparatura, cu ct alegerea ofertei este importanta pentru el. n ceeace priveste o strada comerciala aceste doua reguli se manifesta din plin n sensul ca oamenii au tendinta de a grupa deplasarile, venind destul de departe pe o strada comerciala pentru ca aceasta ofera o larga posibilitate de alegere din numeroasele magazine specializate aflate aici. Acest aspect explica de ce marile magazine au putut fi instalate la periferia oraselor, n zone foarte putin populate anterior. Atractia lor se datoreaza importantei acordata de clientii potentiali alegerii marfurilor din aceste unitati. 3. Un consumator se va deplasa cu att mai departe pentru o cumparatura cu ct suprafata de parcare este importanta pentru el. Pentru o strada comerciala aceste reguli se manifesta din plin. Oamenii si grupeaza deplasarile venind destul de departe pentru a vizita magazinele concentrate n acest spatiu pentru ca dispun de numeroase posibilitati de alegere a marfurilor.

simbol steluta - zona de atractie comerciala datorita prezentei pietei; simbol cerc mare gol - amplasament excelent;. simbol cerc plin - amplasament de importanta medie; simbol cerc mediu gol - amplasament de slaba calitate. simbol punct - amplasament mediocru sau cu valoare practic nula. Metode de determinare a ariei de atractie a unui punct de vnzare Metoda reperarii clientilor a lui Applebaum consta n colectarea informatiilor privind comportamentul consumatorilor prin interviuri la locul de vnzare (aflarea locului de rezidenta al persoanei interogate), reperarea placilor de nmatriculare a vehiculelor din spatiul de parcare al marilor magazine si centre comerciale, ancheta telefonica, ancheta la domiciliul clientilor. Metoda bazata pe masurarea d 959g68j istantei sau timpului afectat parcurgerii traseului de catre clienti

Pentru un supermagazin ce va fi amplasat intr-un cartier rezidential dintr-o localitate, cnd caile de acces sunt comode, se utilizeaza o harta geografica pe care se traseaza, lund drept centru punctul "M" unde va fi construit magazinul, cercuri concentrice ale caror raze corespund urmatoarelor distante: I = 200 m, II = 500 m, III = 1 km, IV = 2 km, V = peste 4 km n cazul unui mare magazin, situat ntr-un cartier al unui oras, se va masura timpul necesar pentru a se ajunge cu autovehicolul la magazin, tinnd seama de facilitatile de acces (autostrada) sau de obstacole (strazi nguste, poduri etc). n acelasi mod ca n cazul precedent, se traseaza pe o harta curbe avnd ca centru locul magazinului si corespunznd diferitelor intervale de traseu: 5, 10, 15, 20 minute. Evident, procentul clientilor potentiali n raport cu populatia totala din fiecare zona se diminueaza n functie de distanta ce separa magazinul de locul de domiciliu. Determinarea atractiei comerciale prin aplicarea Legii lui Reilly (Legea gravitatiei comerciale) Aceasta lege stabileste ca atractia comerciala a doua orase n raport cu un punct intermediar este direct proportionala cu populatiile acestor orase si invers proportionala cu patratul distantei de la punctul intermediar la fiecare din orase Aceasta lege se exprima prin formula Va / Vb = (Pa / Pb) x (Db / Da)2 Va - volumul cumparaturilor clientilor din orasul intermediar n orasul A, Vb - volumul cumparaturilor clientilor din orasul intermediar n orasul B; Pa si Pb - populatiile oraselor A si B; Da - distanta de la orasul intermediar la orasul A; Db - distanta de la orasul intermediar la orasul B; Modelul lui Huff este un model gravitational probabilistic, care a constituit obiectul a numeroase lucrari de specialitate. Un exemplu simplu demonstreaza cum poate fi aplicat acest model: un investitor vrea sa construiasca un centru comercial de 20.000 mp ntr-un oras unde deja exista un centru A de 45.000 mp si un centru B de 30.000 mp. Se va calcula care este probabilitatea ca un consumator rezident al unei zone i sa-si faca cumparaturile n acest nou centru, stiind ca aceasta zona se afla la 10 minute de locul prevazut pentru implantarea noului centru, la 15 minute de centrul A si la 20 minute de centrul B. Pij = Sj/ (Tjj) 2 / SJ / (Tjj) 2 Pij - probabilitatea ca un consumator situat n punctul i sa se deplaseze n punctul de vnzare j

Tjj - timpul de accesibilitate SJ - talia punctului de vnzare masurata n mp suprafata de vnzare; b - parametrul estimat empiric si care reflecta efectul duratei traseului asupra diferitelor tipuri de cumparaturi realizate de catre consumatori. Desi variaza n functie de categoriile de produse, valoarea lui este deseori apropiata de 2.b

Analiza amplasamentului unui punct de vnzare Aprecierea valorii comerciale a locului de amplasare a unui punct de vnzare se face prin evaluarea unor anumite criterii raspund principiilor de localizare, confirmate de practica comerciala si sustinute de unii specialisti: Lista criteriilor de evaluare a locului de amplasare a unui punct de vnzare existent 1. POPULAIE - numar de locuitori, vrsta, nivelul de instruire, % proprietarilor de locuinte - venitul disponibil pe un locuitor 2. CONCURENI

- numarul si talia concurentilor, evaluarea punctelor forte si slabe ale acestora; 3. TRAFICUL PIETONAL

- numar de persoane/ora, tipuri de persoane; 4. TRAFIC AUTOMOBILISTIC - numar de vehicule/ora; - tipuri de vehicule, fluiditatea traficului; 5. PARCARE - numar de locuri, acces; - distanta pna la magazin 6. ACCESIBILITATE - numar de artere de circulatie;

- directiile traficului; - numarul de intersectii; - configuratia intersectiilor; 7. CARACTERISTICILE LOCULUI - amplasare - forma terenului - dimensiunea si forma constructiei - vechimea constructiei 8. CONDIII DE INSTALARE - proprietar al constructiei; - chirias; - costuri de ntretinere; - impozite. Amplasarea punctului de vnzare va respecta urmatoarele principii: - principiul capacitatii de interceptare a unitatii: capacitatea de interceptare se masoara prin volumul de trafic existent n vecinatatea locului de amplasare a punctului de vnzare respectiv; - principiul atractiei cumulate: gruparea mai multor puncte de vnzare genereaza o atractie cumulata, superioara sumei atractiilor individuale ale punctelor de vnzare localizate izolat; - principiul de compatibilitate: magazinele care ofera marfuri complementare exercita o atractie comerciala mai mare; - principiul de accesibilitate: consumatorul trebuie sa poata intra, traversa si iesi usor din perimetrul care delimiteaza locul de amplasare a punctului de vnzare n cauza. Asortimentul de marfuri si servicii Din punct de vedere conceptual la nivelul de piata se opereaza cu categoria de oferta, aceasta avnd un caracter colectiv, de globalitate n raport cu cererea populatiei n timp ce la nivel de firma comerciala se opereaza cu conceptul de asortiment.

Asortimentul comercial este definit ca un ansamblu de bunuri prezentate si vndute ntr-un punct de vnzare, fiind un rezultat al unui proces de alegere din volumul total de bunuri si servicii care constituie oferta globala dintr-o anumita arie de piata. Prin urmare, asortimentul este forma concreta de existenta n cadrul spatiului comercial a produselor destinate consumului. Asortimentul este o maniera de a asambla produsele care raspund unui complex de nevoi. Termenul de asortiment nu trebuie confundat cu cel de "colectie", care desemneaza un simplu esantion destinat a fi prezentat, fie direct de catre vnzator, fie prin intermediul unui reprezentant al comerciantului. Asortimentul este constituit din combinarea produselor colectiei. Se pot obtine un numar foarte mare de combinari, numar care depinde de dimensiunile si caracteristicile asortimentului. Stabilirea asortimentului de marfuri si servicii priveste: - probleme legate de rentabilitatea suprafetei comerciale, care nu pot fi rezolvate dect prin cunoasterea structurii detaliate a ofertei. - politica comerciala. Oferta punctului de vnzare este rezultatul unui proces complex de cautari pentru gasirea unui echilibru dinamic, permanent, ntre cerintele clientelei si limitele impuse de factori endogeni (ndeosebi dimensiunile suprafetei, mobilierul si utilajele comercial. Se va accepta o politica de imitare, care consta n a cuceri aceleasi piete si aceleasi segmente-tinta ca ale concurentilor, n a utiliza aceleasi tehnici de vnzare si a promova aceleasi servicii; - o politica de diferentiere, care cauta sa consolideze o imagine specifica, actionndu-se asupra modului de organizare interioara, a preturilor si politicilor promotionale. Aceste politici se coreleaza cu politica generala a unei firme comerciale prin care se stabilesc obiectivele pe termen lung: procentul de crestere a vnzarilor, cresterea cotei de piata, rentabilitatea capitalului investit, securitatea financiara si de personal etc. Clasificarea si dimensiunea asortimentului Subdiviziunile unui asortiment sunt reprezentate de: 1. Produs - un bun cautat si obtinut de catre consumator n vederea satisfacerii unei nevoi. Produsul este vndut sub un nume care i individualizeaza starea si/sau uneori calitatea (vin, cravata, televizor etc. 2. Categorie de produs - un ansamblu de produse avnd utilitate globala identica, raspunznd aceleeasi nevoi (camasi pentru barbati, scaune de bucatarie). 3. Modelul - individualizarea unui produs n functie de materia prima, design (scaune de bucatarie fabricate din lemn sau rochii clasice). 4. Referinta - elementul de analiza cel mai mic pentru ca ea identifica marca, talia si culoarea unui anumit model dintr-un produs. 5. Piesa sau articolul - unitatea de vnzare dintr-o referinta particulara data.

Utilitatea unui produs nu este unidimensionala, atributele sale fiind diverse si n mod direct percepute de catre consumator, n functie de psihologia acestuia, de locul si momentul cnd este realizata cumparatura. n functie de relatia "consumator-produs" si de strategiile promovate de catre o firma, ntreprindere comerciala, s-a definit urmatoarea tipologie a bunurilor de consum care pot constitui asortimentul unui punct de vnzare: Bunuri comparative (shopping goods): - eforturi de alegere si de informare; - risc legat de decizia de cumparare; - o durata de consum medie. n acest caz, comerciantul adopta o strategie ofensiva sau de atractie, cu asigurare a asortimentului prin service si pentru care se angajeaza, practicnd cote de adaos comercial convenabile. Bunuri specifice (specially goods) - preferintele consumatorilor sunt deja formate; - eforturi pentru procurarea produselor Comerciantul propune un asortiment profund si practica adaosuri comerciale ridicate. Bunuri de comoditate (convenience goods) _ - frecventa ridicata de cumparare, fara un efort deosebit n alegere din partea consumatorului; - preocuparea consumatorului pentru comparatii "calitate/pret" este nesemnificativa, ceea ce determina un timp de alegere limitat; - nivel redus al service-ului comercial.

n contextul amenajarii unui punct de vnzare este utila si urmatoarea clasificare a asortimentului de marfuri: - colectie de baza formata din asa-zisul asortiment standard (obligatoriu si permanent); - colectia selectiva constituita din marfuri de impuls, de "moda" si "speciale"; - colectia sezoniera cuprinznd alaturi de unele produse de baza, anumite marfuri cu destinatie speciala ce se vor comercializa n timpul campaniilor promotionale n puncte de vnzare organizate pentru acest scop.

Un asortiment se caracterizeaza n general prin trei dimensiuni: largimea, profunzimea, coerenta. Largimea - categoriile de produse cuprinse n cadrul asortimentului. (un magazin care comercializeaza articole destinate locuintelor are largimea asortimentului .televizoarele, definita de televizoarele,, radiourile, masinile de spalat, aspiratoarele, mobila, covoarele, perdelele, corpurile de iluminat). n functie de numarul categoriilor de produse, oferta de marfuri poate fi mai restrnsa sau mai larga. Profunzimea se masoara prin numarul de referinte prezentate pentru fiecare categorie de produse (n grupa televizoare sunt oferite televizoare stationare din marca A de culoare X, televizoare portabile din marca B etc). Coerenta masoara omogenitatea produselor realizate avnd aceeasi utilizare finala. Mult timp s-a crezut ca asortimentul trebuie sa fie coerent n raport cu produsele; astazi, din ce n ce mai mult se fundamenteaza strategii ale asortimentului coerente n raport cu clientii. Asa, de exemplu, statiile de benzina vnd produse alimentare; n marile magazine exista un raion de cravate alaturi de departamentul confectii pentru femei etc Punctule de vnzare pot oferi urmatoarele asortimente-tip: Asortiment restrns si putin profund constituit din articole putin numeroase, care raspund ctorva nevoi bine definite. Acest tip de asortiment se regaseste la comercianii care au exclusivitatea unei marci precum si la magazinele dis-count. Asortiment restrns si profund este specific unui magazin specializat care ofera o gama de articole raspunznd unei nevoi precise. Possibilitatile largi de alegere de articole pentru aceleasi nevoi si competenta vnzatorului constituie elementele atractive ale magazinului ( magazin de produse dietetice, de ncaltaminte, de tricotaje etc). Asortiment larg si putin profund gama articolelor este larga si destinata sa acopere nevoile cu manifestari curente. Este specific supermagazinului, magazin popular). Asortiment larg si profund - asigura o mare posibilitate de alegere a articolelor. Asortimentul larg si profund a luat nastere odata cu aparitia marilor suprafete de vnzare care au permis regruparea sub acelasi acoperis a echivalentelor a numeroase magazine specializate. Gradul n care profunzimea unui asortiment propus de catre un comerciant acopera nevoile de alegere ale consumatorului se masoara prin cota de satisfacere prin profunzimea unui asortiment (CSP) CSP = Numar de referinte din magazin/Numar de referinte existente pe piata

(daca exista 12 referinte de televizoare pe piata, magazinul care comercializeaza 4 referinte va oferi o CSP = 4/ 12 x 100 =33% Aceasta cota poate sa varieze de la 0% pna la 100%, cu un service maximal pentru comerciantul care ofera ca referinte totalitatea articolelor unei categorii de produse. 4.3 Designul magazinului Designul unui magazin reprezinta ansamblul elementelor tehnico - constructive, functionale, estetice care contribuie la crearea stilului particular, atractiv al magazinului. O unitate comerciala se caracterizeaza printr-un design exterior (fatada, vitrina / vitrinele, accesul n magazin) si unul interior (pereti interiori, pardoseala, plafonul, iluminarea, sonorizarea). Designul unui magazin trebuie sa creeze o ambianta care sa - i determine pe clienti sa intre n magazin, sa-i atraga n a vizita toate raioanele existente, sa le da senzatia de confort n timpul efectuarii cumparaturilor, sa-i stimuleze ntr-un mod subtil n demersul de achizitionare de produse, marindu-le totodata si gradul de satisfactie. Ambianta magazinului contribuie la imaginea de ansamblu si la pozitionarea ntr-o anumita categorie, gasindu-se n concordanta cu celelalte elemente ale merchandisinguluimix. De exemplu, clientii magazinelor cu articole de mbracaminte si ncaltaminte de lux pentru femei se asteapta la o ambianta de mare tinuta a unitatii - pardoseli mochetate, mobilier, corpuri de iluminat de cea mai buna calitate. Fatada magazinului este partea constructiva cu acces direct la artera de circulatie, piete sau alte spatii destinate publicului. Fiind elementul cu cea mai mare vizibilitate, fatada trebuie sa capteze atentia trecatorilor, sugerndu-le profilul magazinului si elementele distinctive fata de concurentii din vecinatate. Aspectul exterior al magazinului depinde n mare masura de modul n care se prezinta fatada, configuratia, materialele folosite n construirea ei (caramida, ciment, piatra, marmura, metale), decoratiile, ornamentele. Configuratii de baza ale fatadei pentru magazine: - fatada n linie dreapta, paralela cu axul strazii, cu posibilitatea unor mici nise pentru intrare; - fatada n unghi, creeaza un plus de atractivitate si interes, conducndu-i pe clienti direct n magazin; - fatada tip arcada, avnd la baza configuratia fatadei n linie dreapta dar cu cteva nise pentru intrari si vitrine, ceea ce asigura cumparatorilor cteva arii de protectie n fata vitrinelor si creeaza o atmosfera atractiva si relaxanta.

Fatadele unitatilor comerciale sunt dotate cu vitrine, firme si alte elemente de informare si publicitate comerciala. La amplasarea si dimensionarea lor se va tine seama de solutia arhitectonica a fatadelor n asa fel nct efect de promovare sa fie maxim. Firma sau emblema defineste numele si marca unitatii sau a comerciantului, actionnd ca element de referinta sau reper de baza al orientarii spatiale a clientilor. Firma magazinului foloseste la identificarea comerciantului, a marfurilor pe care le vinde (firma ABC comercializeaza articole nealimentare de cerere curenta - ziare, reviste, tutun, tigari, cosmetice, papetarie, jucarii) si uneori a vecinatatii cu alte locuri de interes public (firma BUCUR OBOR indica proximitatea magazinului cu marea piata agroalimentara a capitalei) Firma poate fi iluminata sau neiluminata si se amplaseaza de regula deasupra ferestrelor, n pozitie centrala pentru a atrage atentia tuturor persoanelor aflate n trecere n zona. Vitrina poate fi considerata o miniexpozitie reprezentativa a marfurilor care se gasesc permanent n magazin, o posibilitate de a etala linii promotionale sau sezoniere, comunicnd natura, calitatea si preturile marfurilor. Vitrinele au att rolul de a nfrumuseta cladirea magazinului ct si pe acela de a promova vnzarile. Actionnd ca mijloc de atractie asupra trecatorilor vitrina este importanta pentru a convinge clientul sa intre n magazin prima data. Vitrinele se organizeaza pe ct posibil la fatada, n dimensiuni mari, cu geamuri montate n tmplarie de metal sau material plastic. Variante de amanajare: - liniar, continuu, pe ntreaga lungime a fatadelor, ntrerupte de intrari si iesiri la magazinele care dispun de front suficient; - alveolar, la unitatile cu front de fatada redus marindu-se astfel suprafata de prezentare si permitnd vizionarea marfurilor expuse din mai multe parti; Principalele cerinte pentru realizarea vitrinelor: - stabilirea optimului de marfuri expuse; - iluminat de fond de intensitate adecvata; - prezentare corespunzatoare a marfurilor diurna si nocturna; - prezentare estetica;

- actualitatea expunerii. Aceasta nseamna ca alcatuirea temei vitrinei, a etalarii si a elementelor decorative trebuie sa fie potrivite cu anotimpul, cu moda, cu evenimentele la zi. Este cunoscut faptul ca multe sortimente de marfuri au un caracter sezonier. Cea mai puternica schimbare n cererea de marfuri se petrece odata cu trecerea de la iarna la primavara si de la vara la toamna. Pentru decorarea vitrinelor n functie de cele patru anotimpuri se folosesc urmatoarele culori : - primavara, culorile n nuante pastel : verde, galben, albastru deschis, portocaliu deschis, roz, lila, bej; - vara : rosu, portocaliu, galben, maro; - toamna : violet, verde, albastru, cenusiu ; - iarna : alb, albastru, negru. - amenajare moderna prin folosirea elementelor n miscare, a jocurilor de lumini si umbre, a constrastului / complementaritatii culorilor, a manechinelor si a dispozitivelor de prezentare de calitate superioara. Odata cu aparitia marilor magazine n sistem autoservire rolul vitrinei s-a diminuat treptat. Cele mai multe magazine cu autoservire au renuntat la etalarile obisnuite n vitrine si folosesc ntreaga fatada placata cu geamuri pentru a asigura vizibilitatea ntregului magazin. Acesul n magazin trebuie proiectat astfel nct sa-i determine pe clientii sa intre. Numarul si localizarea intrarilor sunt influentate de particularitatile arhitectonice, marimea magazinului, sistemele de securitate a magazinului, fluxurile clientilor. Cele mai multe magazine, de mici dimensiuni, au o singura intrare - iesire. Unele dintre ele au adesea si o intrare prin spate (partea opusa fatadei) pentru aprovizionarea cu marfuri. Marile magazine cu autoservire au o intrare si o iesire, situate apropiat, pe aceeasi latura a cladirii, separate printr-o solutie constructiva. Marile magazine localizate n constructii independente pot avea mai multe intrari, amplasate pe doua sau pe toate laturile cladirii. Unitatile moderne sunt dotate cu usi rabatabile actionate prin celule fotoelectrice care permit accesul liber al clientilor n magazin sau cu un sistem de acces circular, compartimentat, actionat prin impingere de catre clienti. Designul interior al magazinului Sala de vnzare trebuie sa se prezinte ca un ansamblu estetic, atractiv care sa stimuleze activitatea ce se desfasoara n acest cadru. Acest aspect se obtine prin

concordanta ntre asortimentul de marfuri, mobilierul comercial, elemente arhitectonico - decorative respectiv pereti interiori, tavane, pardoseli, iluminat, indicatoare luminoase, aer conditionat, decoratiuni, colorit general, mijloace de informare comerciala interioara. Armonia cromatica a salilor de vnzare depinde n primul rnd de principala nota coloristica oferit de gama sortimentala, culorile mobilierului si a peretilor. Peretii interiori sunt folositi pentru a segmenta spatiul magazinului, departajnd zonele de vnzare de cele care sprijina vnzarea (depozite, laboratoare, ateliere, birouri etc). Se folosesc peretii despartitori mobili, care asigura o mare flexibilitate n exploatarea spatiilor, construiti din materiale usoare (lemn, carton special, materiale plastice, metal, sticla) Se utilizeaza divese solutii (colorare, decorare cu tapet, acoperire cu alte materiale) pentru a produce efecte estetice atragatoare. Pardoseala este parte integranta a designului interior ai unui magazin si trebuie sa dovedeasca functionalitate crescuta n ntretinere, mentinerea curateniei si protectia marfurilor si a echipamentului comercial. Se va realiza o pardoseala rezistenta la traficul intens al clientilor, usor de curatat, uscat, fara obstacole pentru clienti si personalul din magazin. Aspectul general al pardoselei va fi corelat cu imaginea pe care comerciantul doreste sa o promoveze pentru magazinul sau. Magazinele alimentare, farmaciile au pardoseala alba, lucioasa, perfect neteda, cu efecte de marmura care sa dea impresia de curatenie, n timp ce un magazin de mobila va fi avea de preferat o podea specifica unei camere mobilate. Plafonul contribuie, de asemenea, la atmosfera din sala de vnzare, avnd n acelasi timp rolul de a masca instalatia electrica, conductele sanitare si alte elemente de infrastructura a constructiei. naltimea plafonului se va regla n functie de dimensiunea si tipul salii de vnzare. Un plafon jos poate crea o atmosfera de intimitate n magazin nsa poate da si sentimentul lipsei de confort, de spatiu suprapopulat. ncaperile mici cu plafoane joase sunt avantajoase pentru conditionarea temperaturii (costurile energiei pentru ncalzire iarna si pentru aer conditionat vara). Un plafon nalt creeaza senzatia de ncaperi spatioase, dar care pot fi apreciate de catre clienti ca fiind impersonale. La acestea se adauga costurile mai mari de conditionare a microclimatului. Iluminatul magazinului este o necesitate practica - examinarea marfurilor de catre clienti si punerea lor n valoare (efect promotional). Metodologia iluminatului este considerata o arta care poate aduce beneficii considerabile actului vnzarii. Iluminatul natural este asigurat prin intermediul vitrinelor, fatadelor vitrate si ferestrelor. Marimea vitrinelor sau ferestrelor prin care patrunde lumina n salile magazinului trebuie sa fie ct mai mare (minimum 1/6 din suprafata salilor respective). Iluminatul artificial trebuie sa asigure o prezentare ct mai buna a marfurilor fara sa denatureze aspectul, culoarea si calitatea acestora si sa consume ct mai putina energie

electrica. Modul de realizare a instalatiilor de iluminat (becuri, corpuri, tuburi, lampi) se pune de acord cu fluxul tehnologic al unitatii, cu elementele constructive ale acesteia pentru a crea o ambianta placuta si o functionalitate perfecta. Se utilizeaza de regula iluminatul fluorescent, incandescent (n mai mica masura) ct si iluminatul rezultat prin combinarea celor doua sisteme. Lumina incandescenta permite mai bine determinarea adevaratei culori a unui produs, motiv pentru care este folosita pentru iluminatul general, de fond. Lumina fluorescenta, desi mai putin costisitoare produce efectul de irizare albastra care confera culorilor o nuanta nenaturala. Lumina de vapori metalici este utilizata pentru iluminarea de efect. Gradul de iluminare influenteaza toate celelalte elemente ale designului magazinului. Culorile deschise reflecta lumina, iar culorile nchise o absorb; n acelasi mod, suprafetele lucioase reflecta lumina, cele mate nu. De aceea nu surprinde faptul ca multe magazine utilizeaza suprafete de culoare deschisa si foarte lucioase pentru pereti, plafon, pardoseala si alte dispozitive auxiliare. n mod special sunt utilizate oglinzile pentru ca ele obtin efectul de mai multa lumina n spatiu. Trebuie avut nsa grija ca suprafetele foarte lucioase sa nu fie alunecoase, ceea ce nu ar fi confortabil nici pentru clienti, nici pentru personalul magazinului. Oglinzile trebuie utilizate judicios pentru a nu crea confuzie si situatii penibile. Cerinte generale pentru iluminatul comercial: - asigurarea unui nivel de iluminare suficient n raport cu specificul tehnologic si cu amplasarea unitatii; - iluminatul local suplimentar se face cu proiectoare spot cu ajutorul carora se realizeaza pete luminoase contrastante - realizarea unei iluminatii potrivita marfurilor expuse n asa fel nct sa asigure confortul vizual si producerea efectelor psihologice favorabile unei bune prezentari a produselor. - adaptarea iluminatului la structura arhitectonica a spatiului, n asa fel nct armonizarea acestora sa contribuie la realizarea ambiantei si favorizarea tehnologiei; - evitarea efectului de orbire, prin plasarea surselor de lumina, cu luminante mai mari dect luminatia maxima admisibila, n afara cmpului vizual normal. - realizarea unor instalatii accesibile si flexibile pentru a putea n orice moment prentmpina modificarile de amplasare ale punctelor de vnzare n cadrul magazinului. Corpurile de iluminat se vor alege pe baza criteriilor optice, economice si estetice. Iluminatul de veghe are rolul de a mbunatati conditiilor de efectuare a pauzei unitatilor comerciale pe timpul naptii, cnd acestea snt nchise.

In interior, iluminarea de veghe se plaseaza n urmatoarele .spatii : - salile de vnzare; - vitrinele de la fatadele parterelor ; Corpurile de iluminat aferent iluminarii de veghe snt de aceiasi tip constructiv cu cele aferente iluminarii generale, constituind o parte integranta a acesteia si realiznd o iluminare de cca 10% din valoarea nivelului de iluminare generala. Un mijloc important de publicitate n marile magazine l constituie animatia sonora, motiv pentru care marile unitati comerciale snt dotate cu statii de transmisie amplificare - difuzare. Transmiterea de mesaje publicului predispune la cumparare. Aceasta poate mbraca forme variate: transmisii n direct sau nregistrate, anunturi sau spoturi publicitare complexe. La acestea se adauga animatia muzicala generala, special difuzata. Muzica este considerata un decor acustic reconfortant si stimulator att pentru clientela ct si pentru personalul de vnzare. Prezentarea anunturilor publicitare prin statiile din marile va respecta urmatoarele recomandari: - mesajul sa nu dureze mai mult de 15 - 20 secunde ; - difuzarea mesajelor se va face la un interval de cel putin 20 minute; - se vor transmite maximum doua mesaje diferite pentru acelasi produs; - transmiterea mesajelor se va face ntr-o forma accesibila si placuta (tonalitate, volum, frecventa, debit) Conditionarea aerului

Conditionarea aerului din unitatile comerciale se refera la ansamblul activitatilor tehnico - organizatorice prin care se mentin n limite acceptate parametrii de microclimat: temperatura, umiditatea, viteza de circulatie a aerului Unitatile comerciale de mici dimensiuni nu ridica probleme deosebite din acest punct de vedere, conditionarea aerului realizndu-se n general pe cale naturala, aceasta fiind suplimentata prin utilizarea de aparate si instalatii speciale (ventilatoare, aparate de aer conditionat sisteme de ncalzire centralizate). Constructia marilor suprafete comerciale este proiectata si realizata n asa fel nct functionarea lor pe ntreaga perioada a anului este dependenta de instalatiile specializate pentru climatizare. Aceste constructii nu dispun de posibilitati de autoreglare a temperaturii si de evacuare pe cale naturala a mirosurilor, a noxelor si a aerului viciat.

Instalatiile de conditionare a aerului trebuie sa produca o temperatura interioara placuta, sa realizeze un climat optim de lucru, deoarece un magazin cu un aer bun este un semn de curatenie si buna servire pentru client si o conditie de concentrare si putere de munca pentru lucratorii din magazin. Temperaturile care trebuie realizate n cadrul suprafetelor comerciale sunt de 16 18C, depozite marfuri nealimentare 10 - 15 C, depozite pentru alimente n functie de gradul de perisabilitate a marfurilor - 2...4C, camere frigorifice - 18...-20 C . In perioada de vara temperatura aerului din spatiile interioare trebuie sa fie cu cca. 5 - 7C mai scazuta dect cea exterioara Viteza de circulatie a aerului nu trebuie sa depaseasca 0,3 m/s, n special n dreptul punctelor fixe unde se afla personalul (vnzatori, casieri etc). Structurarea suprafetei comerciale Suprafata totala a magazinului este formata din spatii destinate activitatii de vnzare si spatii n cadrul carora au loc activitatile de sustinere a vnzarii propriu - zise. Ca regula generala, se va repartiza ct mai mult spatiu pentru vnzare. Suprafata de vnzare variaza n functie de tipul si marimea magazinului; ntr-un magazin universal de exemplu, suprafata de vnzare reprezinta cca 65% din suprafata totala n timp ce un magazin de bijuterii aproape nu are nevoie de un spatiu de sustinere a vnzarii. Suprafata comerciala se poate diviza n functie de marimea si profilul magazinului, vechimea cladirii, modul de realizare a constructiei (unul sau mai multe niveluri) 1. Sala de vnzare, n cadrul careia are loc procesul de vnzare a marfurilor; 2. Spatiul pentru rezerva de marfuri destinat pastrarii stocurilor; 3. Spatii auxiliare, dupa caz, n functie de profilul magazinului: - spatii pentru primirea, dezambalarea si receptionarea marfurilor; - spatii pentru depozitarea temporara a ambalajelor; - spatii pentru efectuarea operatiunilor de retusat si calcat confectii, tricotaje, palarii, reparatii bunuri de folosinta ndelungata; - sali pentru prezentari de moda; - spatii pentru diverse alte activitati; - spatii anexe sanitare si sociale (vestiare pentru personal, dusuri, camere pentru repaus si masa); - birouri; - spatii tehnice - centrale termice, de ventilatie si conditionare a aerului, centrala telefonica, de radioficare, televiziune cu circuit nchis, hidrofor, statie de pompare-evacuare a apei uzate,

ncaperi pentru trolii de lifturi, dulapuri - tablouri electrice, spatii pentru presarea ambalajelor din hrtie si carton; - ghene pentru ventilatie, ncalzirea aerului, conducte de alimentare cu apa, colectarea de ape uzate, cabluri electrice si telefonice; - goluri pentru lifturi, scari rulante, benzi transportoare, tobogane etc. 1. Sala de vnzare O importanta deosebita pentru organizarea procesului tehnologic a magazinului o are forma, marimea si naltimea salii de vnzare. n mod practic exista o mare diversitate de forme ale salii de vnzare. Sunt preferate formele patrate si dreptunghiulare datorita conditiilor optime de vizibilitate si de orientare a cumparatorilor, de amplasare a mobilierului si utilajelor, de stabilire a celor mai rationale fluxuri ale marfurilor, personalului si cumparatorilor. Pentru evitarea furturilor este indicat ca la proiectarea salilor de vnzare sa se evite locurile ascunse sau cu vizibilitate redusa, n acest sens forma patrata a salii de vnzare fiind cea mai indicata. Forma alungita a salii mpiedica organizarea autoservirii (se lungesc fluxurile de circulatie a cumparatorilor, personalului si marfurilor, se resimte nevoia organizarii a doua linii de case de marcat etc), n special daca sala de vnzare este segmentata de casa scarilor sau de stlpi portanti ai blocului de locuinte. O alta problema care influenteaza asupra organizarii interioare a salilor de vnzare este marimea deschiderilor ntre stlpii de sustinere. Ideal pentru spatiile comerciale este sa nu existe asemenea stlpi n cadrul salii de vnzare. Aceasta permite mobilarea rationala a magazinului, organizarea mai buna a fluxului de circulatie a cumparatorilor, aprovizionarea cu marfuri ct si o mai buna vizibilitate n sala. Lipsa stlpilor n sala de vnzare poate provoca o serie de complicatii din punct de vedere constructiv. Proiectarea magazinelor cu proportii optime ale salilor de vnzare este posibila n cladiri independente.

n ceea ce priveste naltimea salii de vnzare, aceasta va fi de 3,0-3,5 m. Pentru salile de vnzare cu o suprafata de sub 1.000 mp este indicata, n masura posibilitatilor, montarea de plafoane false care sa reduca din naltimea excesiva a ncaperilor. Sala de vnzare trebuie sa aiba create conditii de iluminare naturala care sa asigure n timpul zilei vizibilitatea pna n cele mai ndepartate locuri, sa permita studierea amanuntita a marfurilor expuse cu distingerea fara efort a ntregii palete coloristice a produselor. 2. Spatiul pentru rezerva de marfuri se dimensioneaza la cca 25-40% din suprafata comerciala a unitatii tinndu-se cont de o multitudine de factori:

- specificul marfurilor comercializate (sezonalitatea si frecventa cererii, sortimentala a grupelor de marfuri, tipul productiei bunurilor); -

complexitatea

volumul marfurilor ce urmeaza a fi receptionate, pastrate si pregatite pentru vnzare; frecventa aprovizionarii cu marfuri si durata de stocare a marfurilor; formele de vnzare practicate si modul de etalare a marfurilor n sala de vnzare; capacitatea de ncarcare cu marfuri a mobilierului;

Amplasarea spatiilor pentru rezerva de marfuri vizeaza reducerea la minimum a distantei ce trebuie sa fie parcursa de marfa de la locul de receptie, la locul de depozitare si, de aici, n sala de vnzare, evitarea interferentelor dintre fluxul marfurilor si cel al cumparatorilor, eliminarea oricaror posibilitati de degradare si sustragere a marfurilor. Localizarea spatiilor pentru rezerva de marfuri se va face conform urmatoarele principii: - amplasarea ct mai aproape de sala de vnzare, de preferinta n legatura directa cu aceasta; - comunicarea directa cu rampa de ncarcare-descarcare si receptie a marfurilor, n cazul magazinelor dotate cu astfel de rampe; - amplasarea n vecinatatea spatiilor destinate receptiei marfurilor; - amplasarea ct mai aproape de ascensor, la magazinele cu doua sau mai multe niveluri.

Amenajarea salii de vnzare consta n asigurarea echipamentului comercial, stabilirea fluxurilor de circulatie a clientilor, implantarea raioanelor de vnzare, prezentarea marfurilor. Echipamentul comercial este format din mobilier si utilaje comerciale. Echipamentul serveste la desfasurarea celor mai multe din activitatile din magazin, usurarea muncii lucratorilor, folosirea optima a suprafetei de vnzare, etalarea unei cantitati ct mai mari de marfuri. Durata de utilizare a echipamentului comercial variaza ntre 5 si 10 ani, n functie de tip, calitatea materialelor si intensitatea deteriorarii. Echipamentul comercial se poate uza fizic sau moral, ambele forme necesitnd nlocuirea. Echipamentul uzat moral nu mai corespunde comercializarii optime a marfurilor, si cerintelor de rentabilitate si productivitate a activitatii comerciale.

Un exemplu elocvent este cel al caselor de marcat clasice care n ultima perioada de timp au fost nlocuite n totalitate nu numai datorita uzurii fizice ci si faptului ca nu mai corespund cerintelor unei gestiuni moderne. Casele de marcat moderne sunt echipamente performante multifunctionale reunind un numar mare de caracteristici tehnico - functionale: sistem de citire a codurilor de bare, cntar electronic, ceas /calendar ncorporate n masa terminalului, sertar pentru bani (cu deschidere automata la nchiderea bonului), imprimanta termica, afisaj alfanumeric pentru client, display LCD, rulare automata a rolei, hrtie copiativa sau dublu autocopiativa si functionare n regim de imprimanta fiscala cu memorarea sumelor in memorie, jurnal elecronic, interfata de conectare la PC, autonomie electrica si control automat al procesului de ncarcare a bateriei, citor de carduri, e-button, posibilitati de memorare a unui variabil de coduri de produse n regim de lucru magazin sau restaurant, posibiltati nregistrare a unui variabil de cumparaturi pe bon, posibilitate lucru simultan a unui numar mare de operatori cu nume si parola, eliberare numar multiplu de bonuri de casa, memorie fiscala energoindependenta pentru rapoarte zilnice "Z", posibilitati de emitere rapoarte zilnice fiscale pe articole, pe subgrupe de marfuri, pe operatori, pe grupe fiscale, pe conturi nencheiate (deschise), operare cu numere ntregi si fractionare reduceri si adaosuri procentuale, programate sau libere, acceptare diverse modalitati de plata (tichete, card, CEC, numerar), imprimare si vizualizare sume intermediare, corectare (stergere) nscrieri gresite nainte de nchiderea bonului, calcularea restului, blocare n caz de functionare incorecta. Mobilierul comercial este format din ansamblul elementelor materiale utilizate pentru expunerea marfurilor: - dispozitive de perete: rafturi, dulapuri, cuiere, sertare, casete; - gondole pentru prezentari libere cu rafturi, dulapioare, gratare; - containerele speciale si alte tipuri de recipienti, cum ar fi: cutii, cosuri; - stenderele (suportii din bare metalice) pentru expunerea articolelor de mbracaminte pe umerase sau prinse cu inele, crlige etc; - mese, scaune. Tendinta actuala este de a se renunta la unele dintre aceste piese care ascund marfurile si creaza bariere ntre marfuri si cumparatori Cerinte pentru proiectarea si folosirea mobilierului comercial: - proiectarea unor linii de mobilier modern, cu un grad ridicat de specializare pentru anumite grupe de marfuri (confectii, ncaltaminte, marochinarie, menaj, etc) care sa puna n valoare caracteristicile si destinatia marfurilor;

- realizarea unui mobilier comercial usor, ieftin, multifunctional, cu mare capacitate de preluare a marfurilor att pe orizontala, ct si pe verticala; - dispunerea mobilierului astfel nct sa permita folosirea intensiva a spatiilor comerciale, pe orizontala si verticala, respectiv un grad optim de ncarcare a salii de vnzare cu marfuri. n acest sens se prevede ca magazinele sa realizeze un grad de ocupare a suprafetei cu mobilier ntre 25 - 35 % n functie de profilul unitatii, forma de vnzare; - stabilirea naltimii pieselor de mobilier n asa fel nct sa se realizeze un echilibru ntre nevoia de a expune un volum ct mai mare de marfuri si aceea de a prezenta ct mai atragator fronturile de vnzare. Exceptnd rafturile de perete, pentru asigurarea vizibilitatii marfurilor din interiorul salii de vnzare se va urmari ca naltimea pieselor de mobilier sa nu depaseasca cota de 1,65 m. - mobilarea salii de vnzare se va face n strnsa dependenta cu caile principale de circulatie. Se apreciaza ca fiind optima aranjarea dreptunghiulara a frontului de expunere a marfurilor spre calea principala de circulatie. - asigurarea unei orientari usoare a clientilor prin aranjarea pieselor de mobilier n linie dreapta, circulara sau semicirculara, avndu-se n vedere eliminarea posibilitatilor de formare a unor zone ascunse, necontrolabile. - dimensionarea optima a rndurilor purtatorilor de marfuri: lungimea acestora se va situa ntre 5 -10 m; - folosirea la maximum a suprafetei peretilor pentru prezentarea marfurilor; n acest scop, naltimea rafturilor laterale poate ajunge pna la 220-240 cm. Mobilierul comercial modern se realizeaza dupa urmatoarele caracteristici: Modularea - elementele constitutive ale diferitelor tipuri de mobilier si vitrine/frigorifice, se executa avnd la baza un modul dimensional prin a carui multiplicare se pot obtine dimensiunile necesare pentru unitatea respectiva. Tipizarea - pentru mobilierul de serie mare, elementele constitutive au fost tipizate (montanti, console, suporti, elemente de prindere si de mbinare, panouri etc.) astfel nct ele pot fi executate dupa un proces tehnologic continuu realizndu-se pe de o parte o productie rationala si economica cu preturi de cost reduse, iar pe de alta parte rapiditate si precizie n executie. Intersanjabilitate - elementele de baza tipizate snt astfel executate nct pot fi utilizate n obtinerea variatelor tipuri de mobilier destinate att unor raioane cu profile diferite, depozite ct si pentru categorii variate de marfuri din acelasi raion. Autoportanta - Elementele si subansamblele snt executate din profile rezistente si nu mai este necesara utilizarea unor structuri interioare separate de rezistenta.

Tipurile de mobilier intersanjabil (rafturi, gondole, stendere etc.) se compun din elemente asamblabile care se produc n serie : montanti, picioare detasabile, panouri (fundal), polite, dulapioare, margini, suporti, socluri, ornamente, ghidaje s.a. Utilaje de prezentare si desfacere a marfurilor: - utilaje de baza ale salii de vnzare: case de marcat, mijloace de transport; - utilaje specifice sectorului nealimentar: aparate pentru ncercat si verificat articolele electrocasnice, baterii, becuri, aparate de masura, standuri de ncercari, pupitre pentru auditii muzicale, masini pentru calcat, refrisat, fasonat, festonat, cusut si brodat articole de confectii, tesaturi, perdele, covoare, mochete, lenjerie de pat etc; - utilaje specifice sectorului alimentar: vitrine frigorifice, masini pentru taiat, cntarit, ambalat, marcat. Casele de marcat sunt echipamente de baza ale salii de vnzare, prin intermediul lor realizndu-se ncasarea contravalorii marfurilor. Procesul de preluare a banilor trebuie sa se deruleze ct mai operativ si corect, cumparatorii apreciind buna functionare a magazinului si dupa felul n care se desfasoara acesta. Organizarea ncasarii pretului marfurilor consta n stabilirea numarul necesar de case de marcat si amplasarea acestora. Numarul caselor de marcat n diferite tipuri de magazine trebuie sa asigure continuitatea procesului de ncasare si sa prentmpine aglomerarile. Numarul necesar al caselor de marcat se stabileste n functie de - numarul maxim al clientilor care se afla ntr-un anumit interval de timp n magazin (c); - timpul mediu de servire la casa a unui client (t); - durata totala de functionare a casei n intervalul de timp considerat (d), n=cxt/d ntruct n magazine fluxul clientilor este oscilant si conditiile locale sunt diferite nu este ntotdeauna posibil a se determina numarul caselor si orelor de functionare cu ajutorul unui indice mediu valabil pentru toate unitatile. De aceea, se recomanda a se urmari suplimentar fluxul clientilor si a se stabili numarul de case pe baza unor studii efectuate n timp. Gradul de ncarcare a casei de marcat se reflecta n coeficientul de folosire a caselor, exprimat prin raportul ntre orele de folosire a caselor si orele de functionare a magazinului. Un coeficient redus arata ca exista mai multe case dect este nevoie si ca doar un numar mic functioneaza. Un coeficient de 100% este imposibil de atins, n general, corespunzator conditiilor specifice fiecarui magazin se apreciaza ca fiind optim un coeficient de ncarcare ntre 75-85%. Amplasarea caselor de marcat are n vedere respectarea anumitor cerinte: - circulatia clientilor trebuie sa se desfasoare nestnjenit, astfel nct sa nu se ajunga la aglomerari;

- fluxul clientilor sa nu se intersecteze n fata caselor de marcat; clientii vor fi ndrumati n asa fel nct toate casele de marcat sa fie solicitate n mod uniform; - casierul trebuie sa poata supraveghea de la locul sau o parte a salii de vnzare; - n cazul vnzarii prin autoservire toate casele vor fi grupate ntr-un loc; exceptii sunt posibile atunci cnd sala de vnzare (sau raionul) are mai multe iesiri care trebuie sa fie deschise.

Variante de amplasare a caselor de marcat n sala de vnzare Mijloacele de transport n interiorul magazinului sunt reprezentate de diverse echipamente manevrate manual sau automatizat care au rolul de a transporta unitati de ncarcata variabile pe anumite distante, n conditii de protectie a marfurilor, reducnd efortul fizic al lucratorilor si crescnd productivitatea muncii. Unitatile comerciale n functie de marimea lor si specificul marfurilor pot fi dotate cu echipamentele prezentate n tabelul Nr. Mijloc de transport 1. Lisa Caracteristici usor manevrabila; deplasament manual prin tragere - mpingere, transporta greutati 100 - 300 kg Posibilitati de utilizare n toate locurile de vnzare si n special n unitati mici si mijlocii pe distante mici de transport

2. 3.

Carucior platforma Carucior cu brat

idem, transporta greutati idem pna la 100 kg suprafata ncarcaturii de 500 mm, greutate proprie cca 20 idem kg; transporta greutati de pna la 150 kg. idem

4.

Carucior - lada cu pereti deplasament manual prin laterali tragere - mpingere; transporta greutati 300 -

5.

1000 kg Carucior - lada cu perete usor manevrabil, multiple magazine mari si mijlocii; poate posibilitati de utilizare; lateral rabatabil dimensiuni 770 / 550 / 950 fi utilizat ca mijloc de transport, mm; transporta greutati de depozitare, vnzare pna la 150 kg Carucior cu talpa nalta lungimea talpii de 450 mm; n magazine pentru transportul transporta greutati de pna lazilor cu bauturi la 150 kg dimensiuni 750 /450 /600 mm ridicare si deplasarea mecanica a marfurilor; latime culoar de circulatie cca 1700 mm; greutate proprie cca 700 kg, distanta la sol 40 mm; transporta greutati ntre 650-2000 kg deplasament manual prin mpingere; transporta greutati pna la 500 kg n locurile de vnzare pentru marfuri care trebuie deplasate (electrocasnice) n magazine de foarte mari dimensiuni si n depozite pentru distante mari de transport; necesita podea fara denivelari

6.

7.

Masa cu role

8.

Electrotranspaleta

9.

Transpaleta manuala

n magazine si locuri de vnzare de mari dimensiuni, pe distante de transport mai mari si complicate

Stabilirea fluxurilor de circulatie a clientilor Fluxul cumparatorilor cuprinde caile de circulatie ale acestora de la intrarea n magazin catre locurile de vnzare a marfurilor si de la acestea la iesire. ntruct este elementul principal de functionalitate a magazinului trebuie sa permita accesul comod al cumparatorilor (intrarea n magazin, alegerea marfurilor, achitarea, ridicarea lor si iesirea din magazin) continuu, fara fragmentari artificiale sau fortate, fara sa stnjeneasea posibilitatea obtinerii unei viziuni de ansamblu asupra ntregului sortiment de marfuri expus n sala de vnzare. Realizarea culoarelor de circulatie a cumparatorilor poate fi considerata optima n conditiile n care se respecta un paralelism cu sursele de iluminare n asa fel nct sursele de lumina sa fie stabilite deasupra culoarelor de trecere, stabilind astfel o marcare indirecta a fluxului si o iluminare uniforma a marfurilor. Spatiile destinate circulatiei n marile magazine vor fi realizate fara ncrucisari si cu posibilitati de evacuare rapida a cumparatorilor si personalului n caz de necesitate. Necesitatea deplasarii pe verticala n marile unitati comerciale este considerata de cumparatori ca o dificultate, deoarece scarile rulante si lifturile nu rezolva n totalitate fluxul acestora care are un caracter si o intensitate neuniforma ntre etaje. Scarile rulante snt cele mai indicate pentru transportul cumparatorilor pe verticala. Ele se monteaza

perechi si n sens invers si permit un flux curent al clientilor. nca de pe scara rulanta cumparatorul poate avea o privire asupra salii de vnzare. Acest fapt cere o mare atentie la amplasarea raioanelor pe etaje. S-a constatat ca fluxul clientilor ntr-un magazin universal cu mai multe etaje s-ar prezenta n felul urmator: % vizitatori - parter............... - etajul I............... - etajul II.............. - etajul III............ - etajul IV............ 100 70 55 40 30

Factorii care determina fluxurile clientilor: - forma de vnzare practicata; marimea si forma suprafetei de vnzare; marimea si localizarea cailor de circulatie;

- particularitatile constructive ale magazinului (dispunerea punctelor fixe - intrari, iesiri, scari rulante, lifturi); - dispunerea spatiala a mobilierului comercial n sala de vnzare.

Fluxuri majore de circulatie a clientilor ntr-un magazin cu autoservire 2- orientarea generala a clientilor n sensul acelor de ceasornic; 3 - ordonarea purtatorilor de marfuri pe axul de lungime al spatiului de vnzare; 5 - orientarea clientilor n conditiile existentei unui numar par de rnduri de rafturi; 6 - orientarea clientilor n conditiile existentei unui numar impar de rnduri de rafturi. Caile de circulatie sunt n majoritate si culoare destinate efectuarii cumparaturilor.

Cai de circulatie: - principale - determina directiile generale ale fluxului de cumparatori; - secundare - stabilesc legaturi transversale ntre diferite raioane de vnzare; - spatii de stationare unde clientii sunt n asteptare (n fata scarilor rulante, a lifturilor, a caselor de marcat etc). Proiectarea cailor de circulatie dintr-un magazin trebuie sa se respecte urmatoarele principii: a) caile principale de circulatie sa fie construite n linie dreapta si sa-si pastreze latimea de trecere pe tot parcursul salii de vnzare, nlesnind clientului drumul cel mai scurt spre diferitele raioane de vnzare; b) pentru dimensionarea latimii culoarelor de circulatie si a spatiilor de stationare se va porni de la frecventa cea mai intensa a vizitatorilor (n perioadele si orele de vrf ale activitatii magazinului); c) culoarele destinate efectuarii cumparaturilor trebuie dispuse perpendicular pe caile principale de circulatie, pentru a asigura clientilor accesul nestnjenit la marfa dorita; d) spatiile destinate activitatilor la standurile de vnzare si n fata caselor de marcat trebuie sa nu se interfereze cu caile principale de circulatie si de efectuare a cumparaturilor; e) ltimea cailor destinate efectuarii cumparaturilor este dependenta si de naltimea mobilierului comercial, recomandndu-se, n acest sens, ca latimea caii de cumparare sa fie egala cu naltimea raftului de marfuri; f) n sectorul alimentar, aleile de circulatie trebuie sa fie continue, fara cai transversale sau ntreruperi de gondole (studiile au aratat ca 25% din clienti parcurg toata suprafata de vnzare la magazinele cu gondole continue n timp ce daca gondolele sunt ntrerupte de alei transversale ponderea acestora este de numai 5%); g marile lungimi ale gondolelor sunt indicate numai pentru vnzarea marfurilor alimentare; pentru marfuri nealimentare ele devin inacceptabile, pentru ca amplifica monotonia; ntrerupndu-se aceste lungimi, se creeaza o zona de "promenada" si de stabilizare a clientului n interiorul raionului. i) clientii care petrec mai mult timp n magazin n timp ce l viziteaza cumpara mai mult dect cei se limiteaza la un singur sector. j) clientii avnd directia de deplasare nedirijata au tendinta de a circula doar pe partile laterale ale magazinului. Pentru o buna circulatie n perimetrul unei suprafete de vnzare se proiecteaza culoare a caror latime corespunda dimensiunilor antropometrice ale clientilor aflati n diverse ipostaze: - stationare ntr-un anumit loc n vederea alegerii unei marfi; - miscare printre purtatorii de marfa; - asteptare pentru plata cumparaturilor la casa. n privinta marimii culoarelor de circulatie nu exista un punct de vedere unitar: culoarele largi de circulatie ar asigura o mai buna fluenta a cumparatorilor dar se considera n acelasi timp ca dimensiunile mari reduc frontul de expunere a marfurilor deci se produce o diminuare a suprafetei de etalare a marfurilor (cresterea latimii culoarelor de circulatie ntre doua siruri paralele de mobilier pna la 1,80-2,00 m determina o reducere a spatiului ocupat cu mobilier cu 20-25 %)

Latimea recomandata pentru culoarele de circulatie a clientilor n sala de vnzare a unui magazin cu autoservire Tip culoar Magazine cu suprafata Magazine cu suprafata de vnzare mai mica sau Culoar principal Culoar secundar Latimea n fata locurilor de vnzare individual Latimea n fata casei de marcat Culoar ntre doua egala cu 1.000 mp 2,00 1,80 2,50 2,50 ... 3,00 0,60 de vnzare de peste 1.000 mp 2,50 ...3,50 2,00 ...2,20 3,00 ... 3,50 3,00..4,50 0,80

case de marcat Pozitionarea locurilor de intrare - iesire n /si din magazin Numarul si pozitionarea punctelor de acces al clientilor n magazin conditioneaza orientarea majora a fluxului de circulatie. O solutie rationala din acest punct de vedere presupune: - orientarea usilor de intrare direct spre strada; - cai de acces comode, primitoare, dimensionate astfel nct sa asigure circulatia nestnjenita a clientilor; de preferat ca pentru intrare si iesire sa existe usi distincte, desi la magazinele mici nu este posibil acest lucru; - deschiderea usilor n sensul fluxului clientilor; la magazinele cu autoservire usile sunt actionate de regula cu celule fotoelectrice ceeace rezolva implicit aceasta problema. Implantarea raioanelor de vnzare

Raionul este unitatea de baza folosita pentru gruparea si prezentarea marfurilor. Gruparea marfurilor n cadrul raioanelor se poate face n functie de mai multe criterii: - destinatie (utilizare) - r. cu articole textile pentru mbracaminte, r. cu lenjerie de corp, r. cu articole uz gospodaresc si decorarea locuintelor, r. cu articole tricotate pentru mbracaminte, r. cu ncaltaminte, etc;

- categoria de clienti - r. cu articole pentru barbati, femei, copii, nou-nascuti, elevi, etc; - materia prima de fabricatie (dupa posibilitati): r. cu tesaturi de bumbac, lna, matase, in-cnepa, etc - natura cererii - r. cu articole de lux, raioane cu articole de cerere curenta etc. Raioanele se pot organiza: - grupe de marfuri (confectii, tricotaje, ncaltaminte, ciorapi, lenjerie, marochinarie si alte articole sportive); - subgrupe de marfuri (ncaltaminte cu fete din piele naturala, ncaltaminte cu fete din nlocuitori, din piele sintetica si artificiala, ncaltaminte din cauciuc si mase plastice); - articole (confectii pentru femei - paltoane, pardesie, jachete, costume, rochii, sarafane, fuste, bluze, pantaloni, salopete, halate de protectie si de baie); - sortimente (fuste tip jeans, fuste din stofa, fuste-pantalon). Se cunosc patru tipuri clasice de amplasare a grupelor de produse: Dispunerea tip grila n care grupele de produse sunt expuse liniar, pe culoare principale paralele, ntrerupte de culoare secundare, asezate perpendicular pe primele. De regula, marile magazine (Selgros, Kaufland) folosesc dispunerea tip grila. Acest tip de amenajare asigura o exploatare eficienta a magazinului, desi din punctul de vedere al clientului poate deveni stnjenitoare, partile laterale ale salii de vnzare fiind mult mai aglomerate

Dispunerea flux liber n care asortimentul de marfuri este grupat pe familii si subfamilii de produse pentru a facilita miscarea libera, nestructurata a clientilor. Aceasta dispunere utilizeaza spatiul mai putin eficient dect dispunerea grila.

Dispunere tip flux liber a grupelor de produse ntr-un magazin de confectii pentru femei Dispunere tip boutique n care gruparea asortimentului de marfuri se realizeaza astfel nct fiecare familie de produse constituie un raion bine individualizat, cu propriul stil si o ambianta specifica Adesea un raion prezinta marfuri de marca ale unui singur producator. Acest sistem de amenajare reclama costuri de constructie si de securitate mai ridicate.

Dispunerea tip boutique a grupelor de produse ntr-un magazin cu articole pentru femei

Implantarea raioanelor de vnzare este operatiunea complexa de dimensionare, amplasare a raioanelor, mobilierului si a produselor ntr-o conceptie sistemica, astfel nct sa asigure prezentarea unei cantitati de marfuri adecvate n raport cu cerintele clientelei, precum si usurarea alegerii de catre cumparatori a marfurilor. Obiectivele implantarii raioanelor este utilizarea rationala a ntregii suprafete disponibile, dirijarea circuitului clientilor, reducerea circuitelor si operatiilor de manipulare a marfurilor, realizarea unui nivel minim al cheltuielilor de circulatie, facilitarea cumparaturilor; Repartizarea suprafetei de vnzare pe raioane are drept scop: - gasirea cu usurinta de catre clienti a unei grupe de marfuri sau a unor articole; - selectarea de catre client a unui articol din rndul mai multor articole similare; - ntregirea cumparaturii efectuate de client prin prezentarea de articole complementare si stimularea unei vnzari suplimentare; - stimularea deciziei de cumparare a clientului si pentru marfurile de impuls; - tinerea evidentei vnzarilor pe grupe de marfuri, subgrupe, articole; - utilizarea judicioasa a personalului, concomitent cu realizarea unei specializari a acestuia, pe grupe de marfuri; - efectuarea n conditii mai usoare a inventarelor.

Dimensiunea raioanelor depinde de volumul si structura asortimentului de marfuri, formele de vnzare n interdependenta cu tipul si dimensiunile mobilierului, frecventa cererii de marfuri. Din partea populatiei. Dimensionarea raioanelor se poate face pe baza analizei vnzarilor nregistrate n perioada anterioara sau a rentabilitatii diverselor grupe de marfuri. Principiile de baza ale implantarii raioanelor: - adaptarea la constrngerile fizice impuse de constructia unitatii. Forma si dimensiunea magazinului impune anumite tipuri de amplasamente pentru raioane. Este preferabil de a plasa aproape de spatiul destinat rezervei de marfuri raioanele care vnd marfuri de volum mare sau produse cu mare rotatie a stocurilor. De asemenea, raioanele care comercializeaza produse perisabile vor fi de preferinta situate n proximitatea camerelor frigorifice. - facilitarea circulatiei clientilor n cel mai mare numar posibil de raioane. Pentru a rentabiliza o suprafata de vnzare, trebuie ca schema de implantare a raioanelor sa determine o circulatie a clientilor n toata sala, facndu-i sa vada, pe ct posibil, toate raioanele existente. De retinut, ca nici un client nu trebuie sa simta ca i se impune un anumit circuit, ceeace ar putea fi perceput ca un alt tip de presiune sau o insistenta suplimentara din partea comerciantului. - aranjarea raioanelor n functie de logica de cumparare a clientilor Localizarea raioanelor va tine cont de urmatoarele aspecte: 1- raioanele care au valori ridicate a vnzarilor pe mp ar trebui sa fie situate n locuri strategice n magazin, respectiv n zonele cu cea mai densa circulatie a clientilor. 2- raioanele care vnd produse cumparate spontan, prin impuls, trebuie sa obtina cele mai bune amplasamente, spre deosebire de raioanele cu marfuri destinate cumparaturilor planificate (tinta bine stabilite a deplasarii clientului n magazin) care pot fi situate n locuri mai putin strategice pentru ca oricum clientii sunt dispusi sa faca un efort n plus pentru a le gasi. 3 - produsele care se cumpara frecvent si pretul lor este mic se recomanda a fi situate n locuri accesibile clientilor, acestia asteptnd sa le cumpere fara prea multe complicatii. 4 - raioanele cu produse complementare pot fi situate n proximitate unele fata de altele pentru a facilita completarea cumparaturilor (raionul cu accesorii mbracaminte pentru barbati - cravate, curele, bretele, ar trebui amplasat lnga raionul de confectii). 5 - raioane care vnd produse cu sezonalitate diferita pot fi localizate alaturi. (jucariile si articole de gradina pot fi amplasate alaturi, n perioada sarbatorilor de iarna, raionul de jucarii putnd fi marit pe seama reducerii temporare a raionului cu articole de gradina). 6 - cele mai mici raioane se recomanda a fi plasate n locuri strategice pentru a le da mai multa vizibilitate; un raion cu o mare suprafata de vnzare poate sa aiba un amplasament mai putin strategic, daca se are n vedere faptul ca dimensiunea sa va contribui la asigurarea vizibilitatii necesare. 7 - raioanele se amplaseaza si n functie de caracteristicile marfurilor.

ntr - un supermagazin, raionul de pine nu trebuie sa fie situat la nceputul circuitului n autoservire deoarece clientii vor evita sa cumpere pine pentru a nu o strivi cu produsele grele pe care urmeaza sa le achizitioneze ulterior. Produsele proaspete trebuie sa fie prezentate n vitrine frigorifice plasate de-a lungul peretilor pentru a mari spatiul utilizat si pentru a facilita bransamentul la reteaua electrica. 8 - raioanele se amplaseaza si n functie de anumite aspecte ale comportamentului de cumparare a marfurilor. Unele marfuri, cum sunt confectiile, de pilda, fac obiectul ncercarilor (probelor) si al retusurilor. Ele pot deci sa fie situate n locuri mai putin strategice si departe de o circulatie densa. 9 - raioanele cu produse noi trebuie implantate n locuri strategice pentru a permite o mai buna vizibilitate a produselor si astfel o crestere a volumului vnzarilor. 10 - amplasarea raioanelor n functie de imaginea pe care doreste comerciantul sa o promoveze pentru magazinul sau. Daca se doreste pozitionarea magazinului ca punct de vnzare a produselor proaspete, raioanele cu astfel de produse vor fi situate n zona de debut a circuitului clientilor pentru a transmite mesajul respectiv nca din primele momente cnd clientii intra n magazin. Implantarea raioanelor n magazinele cu un singur nivel Amplasarea si dimensionarea corecta a raioanelor urmareste a se crea un raport optim ntre suprafata raionului si volumul vnzarilor respective. n practica comerciala se (poate) utilizeaza asa-numita regula 4.3.2.1, care se bazeaza pe observatiile curente asupra fluxului cumparatorilor n magazine; s-a constatat ca n cea mai mare parte clientii au tendinta de a se opri n apropierea intrarii n magazin, evitnd drumul pna n partea opusa intrarii. Pe baza acestor observatii ndelung verificate, regula cere ca suprafata magazinului sa fie mpartita n patru parti egale: n prima patrime din vecinatatea intrarii urmeaza sa fie amplasate acele raioane care participa cu o cota globala de 40% n volumul vnzarilor, iar n celelalte, n ordine, raioanele cu ponderi de 30%, 20% si respectiv 10%. Binenteles, regula este susceptibila a fi adaptata, dupa mprejurari, n functie de numarul intrarilor, a stlpilor de sustinere, etc. Experienta comerciala demonstreaza ca anumite raioane constituie punctele de atractie cele mai puternice ale unui magazin; este cazul raionului de carne si preparate din carne din hipermagazine, a raionului legume-fructe din supermagazine, a raioanelor cu articole pentru femei din magazinele universale, etc. Specialistii apreciaza ca prezenta legumelor si fructelor n oferta supermagazinelor, hipermagazinelor este rezultatul vitezei lor de circulatie si a cererii cu frecventa mare (n Germania, 45% din consumatori cumpara legume si fructe aproape zilnic sau de mai multe ori pe saptamna). Aceste raioane de foarte mare atractie se amplaseaza primele n asa fel nct clientii, ndreptndu-se catre ele sa fie nevoiti sa traverseze ntreaga sala de vnzare, vizualiznd ntreaga oferta a magazinului. Urmeaza apoi implantarea raioanelor cu marfuri de cerere curenta n asa fel nct sa se realizeze un drum dirijat al clientelei pe ct posibil pe ficare culoar de circulatie. n ultima etapa se amplaseaza raioanele cu articole cumparate din impuls, n functie de complementaritatea n utilizare sau n imediata vecinatate a unui loc atractiv. Existenta unor mari raioane n magazinele specializate impune o adaptare a metodologiei prezentate mai sus. De fapt, n interiorul fiecarui mare raion urmeaza sa se realizeze aceeasi succesiune a celor trei faze de lucru. Implantarea raioanelor n magazinele cu mai multe nivele

Implantarea generala a raioanelor pe nivele (magazine universale) se poate realiza prin aplicarea ntro forma adaptata a regulii 4.3.2.1 mentionata n subcapitolul anterior. Posibilitatile de vnzare cele mai mari le are parterul magazinului care se caracterizeaza prin cea mai intensa circulatie a clientilor, aceasta scaznd n intensitate pe masura naintarii pe verticala. Ultimul etaj are cel mai redus potential de vnzare. Proiectarea multor magazine universale este realizata pe principiul vnzarii marfurilor sub forma complexelor n consum: articole pentru femei, articole pentru barbati, articole pentru copii, articole pentru locuinta, articole pentru sport, turism, jocuri si odihna, etc. Sala de vnzare a fiecarui nivel se realizeaza se concepe ca o sala unica necompartimentata, permitnd organizarea corespunzatoare a activitatii, precum si eventuala redistribuire a spatiilor diferitelor raioane n functie de evolutia fondului de marfa si a cererii cumparatorilor. Raioanele care desfac marfuri al caror procese de vnzare necesita instalarea unor cabine de probe, ateliere de retus, consultatii tehnice, auditii, vizionari, demonstratii practice etc, vor fi amplasate n afara fluxurilor principale ale magazinului. Varianta de amplasare a raioanelor ntr-un magazin universal: La parter se amplaseaza raioane care desfac marfuri alimentare, marfuri grele (piese de mobilier, frigidere, masini de spalat, masini de cusut, motorete etc), dar si materiale foto, bijuterii, parfumerie, galanterie, marochinarie, articole de artizanat si cadouri. n ceeace priveste sectorul alimentar, sistemul constructiv va fi astfel realizat nct sa permita o functionare independenta a acestui raion. Sala de vnzare de la parter se organizeaza n totalitate sau partial pe principiul autoservirii, n cadrul fluxului cu autoservire functionnd si raioane cu vnzatori. Se organizeaza raioane cu vnzatori pentru produsele alimentare care se pastreaza n vitrine frigorifice si se comercializeaza n cantitati mici prin debitare (carne si preparate din carne, lactate, masline, salate gata preparate), cntarire (produse de cofetarie-patiserie, cafea vrac, seminte vrac, etc) dar si pentru pine si produse de panificatie. La amplasarea raioanelor n cadrul salii de vnzare se urmareste asigurarea unei repartizari uniforme a fluxului de cumparatori n functie de complexitatea cererii, frecventa completarii stocurilor n sala de vnzare, concentrarea utilajelor frigorifice, crearea pentru cumparatori a unei accesibilitati maxime la marfuri pentru examinare si alegere, crearea unui front suficient de expunere a marfurilor. La etajul I se pot amenaja raioane cu articole pentru copii si femei (ncaltaminte, tricotaje, confectii). La etajul II se pot amenaja raioane cu articole pentru barbati. La etajul III se pot comercializa articole uz casnic (menaj, sticlarie, portelanuri, faianta, feronerie, articole pentru scolari) ct si articole sport - turism. La etajul IV se comercializeaza prin diferite raioane obiecte - decoratiuni interioare, corpuri de iluminat, electrocasnice (n alte variante articolele de folosinta ndelungata sau de confort al locuintei se recomanda a fi comercializate la ultimul nivel, considerat a fi zona cea mai linistita a magazinului). La etajul V... sunt amplasate unitati de alimentatie publica (baruri, cofetarii - patiserii) care n sezonul cald se pot extinde si pe terasa oferind o frumoasa perspectiva asupra orasului. Aceste unitati

se pot amenaja la ultimul nivel sau la parter, dispunnd de intrari separate de cele ale magazinului care sa le permita prelungirea programului dupa nchiderea magazinului. Regula 4.3.2.1 este rezultatul observatiilor empirice, ceea ce limiteaza generalizarea ei n practica comerciala. Din acest motiv s-a propus evaluarea amplasarii raioanelor unui magazin prin luarea n calcul a indicatorului "numar de cumparaturi efectuate n fiecare zona a suprafetei de vnzare", precum si a "indicelui de frecventare a zonelor". Indicele de frecventare reprezinta ponderea numarului clientilor ce trec prin perimetrul unei zone (nivel sau raion) n totalul clientilor care au intrat n magazin. Experienta practica demonstreaza ca rentabilitatea unei suprafete de vnzare nu este omogena. Diferentele provin din urmatoarele doua cauze: - zona prezinta produse care sunt ele nsele rentabile; - fie zona este foarte frecventata. Deci, frecventa este un factor fundamental de caracterizare a rentabilitatii unei zone. Continund cu acest rationament, se considera ca un produs este rentabil daca el nsusi este un produs de "apel" pentru zona sau daca este localizat ntr-o zona rentabila, respectiv ntr-o zona foarte frecventata de catre clienti. Etalarea marfurilor n magazine Etalarea marfurilor n magazine este o activitate de baza a tehnologiei comerciale si n acelasi timp una din variabilele mixului de mcrchandising. Operatiunile, procedeele, procesele si regulile create n acest sens urmaresc realizarea unei oferte active, atractive care sa stimuleze cresterea vnzarilor, deci a profiturilor comerciantului. Etalarea, ca element fundamental al promovarii vnzarii marfurilor actioneaza asupra clientului n mai multe sensuri: - pune n valoare articolul realiznd o legatura ntre publicitatea prin mass-media si locul efectiv de vnzare a acestuia; - poate modifica dorinta de cumparare a unui client; - furnizeaza informatii inedite despre utilizarea produsului crend noi mobiluri de cumparare. Scopurile finale ale etalarii: -atentionarea clientului care prin natura firii preocupat, visator sau neatent; - orientare rapida n contextul varietatii marfurilor existente n acelasi loc; - oprirea clientului spre informare; - generarea unei cereri de impuls; - materializarea impulsului ntr-o cumparare efectiva; clientul ia hotarrea de a cumpara sub impulsul informatiilor furnizate n legatura cu pretul, calitatea si modul de ntrebuintare a produselor oferite. sale poate fi

n comertul modern prezentarea marfurilor se supune unor legi stiintifice, de estetica comerciala. Marfa trebuie prezentata n modul cel mai favorabil. Facing - ul desemneaza o unitate de produs prezentata pe primul rnd din fatada unui raft sau a unei gondole. Numarul de "facing" este egal cu numarul de unitati de prezentare (cutii, pachete, pungi, sticle) dintr-un articol vazut din fata. Fiecarui produs i se atribuie un facing decurgnd din modul de prezentare adoptat (din ratiuni de comoditate n manipulare si raprovizionare anumite articole cu o frecventa crescuta a vnzarii sunt prezentate pe palete, n containere; acest mod de prezentare determina facing - ul produsului). Facing -ul este determinat n numar de produse (10 facing-uri pentru 10 flacoane cu aceeasi referinta asezate una lnga alta pe etajera) sau n centimetri (parfumurile ocupa o lungime de 120 cm). Cu ct facing-ul este mai important (mai mare) cu att clientul are timp sa vada mai bine produsul si mai ales sa faca o abordare mai calitativa a acestuia, durata de observare fiind prelungita. Un numar minim de facing este indispensabil pentru ca articolul sa fie perceput (n jur de 30cm ntr-un supermarket), dar dincolo de o anumita lungime vnzarile nu mai cresc deloc. Spatiul linear (linearul) este lungimea de expunere a unui tip de produs (articol) ntr-un magazin. Spatiul linear este expresia concreta a regulilor, metodelor si eforturilor de expunere a produsului n magazin. Este considerat un adevarat mijloc de productie n comert ntruct mediaza contactul clientilor cu produsele. n magazin clientul apreciaza linearul de expunere, percepe produsul ceeace influenteaza comportamentul sau de cumparare. Linearul joaca un dublu rol: - suport pasiv pentru produse, facndu-lc sa fie percepute vizual de catre clienti, facilitnd cumpararea premeditata; - suport activ pentru vnzari, punnd n valoare puterea de atractie a produselor si facilitnd astfel cumpararea din impuls. Linearul influenteaza vnzarile unui produs n sensl ca dimensiunea spatiului acordat unui produs genereaza pentru ochiul clientului care trece prin fata raftului stimuli senzoriali cu att mai puternici cu ct spatiul este mai important. Prin urmare: .- toate produsele se vor vinde bine daca li se acorda un spatiu n plus; - unei cresteri a linearului unui raion i corespunde o crestere a volumului vnzarilor, insa aceasta crestere este limitata prin existenta a doua restrictii: - un numar minim de bucati dintr-o anumita referinta care, daca nu este atins, nu permite realizarea unei vnzari corespunzatoare; - un prag de saturatie peste care daca se trece, nu se va obtine o sporire a vnzarilor. Spatiul linear la sol este lungimea de prezentare a unui produs pe mobilier masurata la nivelul solului; numarul de etajere nu este luat n seama.

Spatiul linear dezvoltat este lungimea totala de prezentare a unui produs pe mobilier, lundu-se n considerare numarul de etajere (se multiplica linearul la sol cu numarul de etajere). Spatiul linear se poate calcula si pentru mobilierul comercial existent ca atare. De exemplu, ntr-un hipermagazin raionul X este format din 5 gondole duble, 13 m lungime fiecare, formate din 4 nivele. Linearul la sol total = 5 gondole x 13 m x 4 x 2 .

Determinarea lungimii linearului la sol Aceasta problema practica se poate rezolva aplicndu-se mai multe metode si rationamente: 1. Repartitia proportionala cu vnzarile. Potrivit acestei metode se atribuie un procent din spatiul linear total egal cu cota vnzarilor nregistrate. V- volumul total al vnzarilor de marfuri al magazinului, ntr-o perioada data; v - volumul vnzarilor produselor respective, n aceeasi perioada; L - lungimea totala a linearului la sol; l - lungimea linearului acordat produsului v/V=l/L l = vL / V Aceasta metoda este simpla nsa are anumite limite: - se bazeaza pe structura vnzarilor specifica unei perioade trecute, ignorndu-se necesitatea mbunatatirii ei ntr-o perioada urmatoare; nu se seama de succesul potential pe care poate sa-l aiba un produs n viitor; - nu ia n consideratie principiul elasticitatii linearului de vnzare (cresterea linearului de expunere a unui produs determina pna la un anumit nivel cresterea vnzarilor) deci nu se cauta o optimizare a utilizarii linearului. O corectie a metodei din acest punct de vedere se asigura prin aprecierea procentului de modificare a volumului vnzarilor. Se acorda fiecarei categorii de produs un linear modificat cu o valoare corespunzatoare procentului de modificare a vnzarilor sale. Repartitia bazata pe cantitatile vndute. Metoda consta n a calcula linearul unui articol n functie de vnzarea medie zilnica si frecventa de aprovizionare a salii de vnzare, respectiv numarul de aprovizionari a salii de vnzare n timpul programului zilnic de lucru (o data, de doua ori pe zi, etc.). De obicei, se ncepe aprovizionarea atunci cnd gondolele se decompleteaza pna la 1/2 din capacitatea lor. Se considera o aprovizionare completa ca fiind formata din 2 aprovizionari ale gondolei (raftului) golita pe jumatate din capacitatea-zi. Suprafata de etalare (Se) este invers proportionala cu frecventa de aprovizionare (Se= 1/F);

Aceasta metoda considera linearul ca o rezerva de marfuri din sala de vnzare, prin constituirea unui "stoc-tampon" ntre rezervele proprii ale magazinului (din depozite) si clientela. n aceasta acceptiune lungimea linearului fiecarui produs depinde de: - cererea clientelei pentru acest produs (vnzarile); - locul pe care l ocupa acest produs n spatiu; - perioadele si intervalul de reaprovizionare. Daca v este volumul unei unitati (ambalaj si produs), n este numarul de unitati din produsul respectiv vndut ntr-o perioada, volumul care trebuie ocupat de produs n magazin n intervalul dintre reaprovizionari n x v = P x H x l, P - profunzimea (adncimea) politelor de raft sau gondola H - naltimea mobilierului de expunere. si aceasta metoda are limite de aplicare: - nu se asigura optimizarea utilizarii linearului, obtinndu-se dimensiuni necorelate ale acestuia; produselor prezentate n ambalaje voluminoase, dar cu o vnzare lenta li se acorda un linear mai mare comparativ cu cel rezultat pentru produsele n ambalaje mici, dar cu o rotatie rapida a stocului; - suma linearelor determinate pentru fiecare produs nu se nscrie n limita fizica a linearului la sol disponibil pe ansamblul magazinului, ceea ce implica pentru anumite produse o modificare a perioadei de aprovizionare; - n aceste conditii nu se cauta solutii de asigurare a satisfactiilor clientelei. O alta metoda recomandata de literatura de specialitate straina are n vedere determinarea spatiului de raft (n mm) pe baza urmatoarelor elemente de calcul: - ponderea vnzarilor grupei respective de marfuri n vnzarile totale ale magazinului (p); - numarul de mm al spatiului de etalare existent (l); - marimea corectata a ambalajului (S); - adncimea permisa de raft (H); - numarul de rotatii al marfurilor vndute (r). Sr = p x l x S x H x r Prin urmare, nu exista niciodata o singura solutie n atribuirea linearului pentru un produs ci mai multe, alegerea unei metode fundamentata stiintific fiind preferabila determinarii linearului exclusiv pe baze empiritice. Apelnd la diverse metode repartitia linearului nu va duce la aceleasi rezultate. Nu exista "o metoda buna" ci, n functie de obiectivele urmarite, se pot combina diferiti parametri. Elasticitatea linearului este raportul dintre variatia relativa a cererii pentru un produs si variatia relativa a liniarului atribuit produsului . Elasticitatea este pozitiva atunci cnd marimea liniarului corespunde cu cea a cererii; elasticitatea este nula atunci cnd fata de o marire sau o scadere a linearului cererea nu variaza; elasticitatea este negativa atunci cnd variatiei ntr-un sens a linearului i corespunde o variatie n sens invers a cererii.

naltimea (m) 2,10 2,00 1,90 1,80 1,70 1,60 1,50 1,40 1,30 1,20 1,10 1,00 0,90 0,80 0,70

Randament

0,05 0,10 0,20 0,40 0,60 0,90 1,00

1,50 1.50 1,40 1,30 1,20 1,10 1,00 0,90

0,60 0,50 0,40

0,80

0,70 0,60

Se pot identifica trei tipuri de produse pentru care vnzarile sunt sensibile la lungimea linearului atribuit: 1. Produse insensibile la linear (sarea, condimentele, faina, ulei, zahar, alte articole de cerere curenta). Cumparatorii nu sunt incitati sa cumpere n plus pentru ca nu au nevoie. 2.Produse de uz general, destul de sensibile la cresterea linearului, punctul randamentului maxim fiind destul de repede atins (biscuiti, conserve de legume si fructe). 3.Produse de achizitie ocazionala pentru care cresterea vnzarilor odata cu suplimentarea spatiului este destul de lenta pna cnd linearul este suficient de mare pentru a forta atentia consumatorului. Dupa acest nivel curba vnzarilor creste linear, punctul randamentului maxim fiind destul de repede atins. Linearul necesar pentru stimularea n continuare a vnzarilor fiind mult prea mare, devine impracticabil. Merchandising-ui este nainte de toate o abordare experimentala si schimbarea de nivel a unui articol trebuie studiata cu atentie; indicii randamentului n vnzare n functie de nivel sunt date generale constituite prin mijloace de observare. Prezentarea marfurilor n cadrul raionului. Tehnici de etalare. Experienta comerciala indica ca nu exista o prezentare perfecta a marfurilor ci diverse posibilitati, adecvate unor obiective stabilite anterior. Nu este suficient - cum se ntmpla adesea - sa se ncarce cu marfuri rafturile, stenderele etc. Trebuie ca prezentarea lor n cadrul acestora sa fie activa, fiindca regula fundamentala n organizarea interioara a unui magazin este regula de baza a merchandising-ului: "a se substitui o prezentare activa unei prezentari pasive". Se apreciaza ca un spatiu de vnzare bine organizat poate fi comparat cu o strada comerciala, dar spre deosebire de aceasta, "strada" interioara trebuie organizata n asa fel nct sa permita o localizare si o legatura optima ntre diferitele grupe de produse, precum si posibilitatea de control al fluxului clientilor si al marfurilor. Comerciantul trebuie sa rezolve implicit doua probleme de amplasare a produselor: utilizarea diversele portiuni ale gondolelor de-a lungul culoarelor de prezentare (pe orizontala) ct si utilizarea diferitelor nivele ale gondolei (pe verticala). Etalarea marfurilor n sala de vnzare urmareste sa asigure o abundenta de marfuri, o varietate ct mai mare si nu evidentierea unei anumite categorii de marfuri. Aceasta abundenta nu trebuie sa dea senzatia

de ngramadeala sau dezordine; dimpotriva, marfurile vor fi expuse ct mai estetic n functie de caracteristicile lor merceologice: proprietati fizico-chimice, mod de ambalare, culoare, forma, dimensiuni etc. Un alt obiectiv al etalarii este acela a asigurarii unei circulatie activa a clientilor care sa permita acestora cuprinderea ntregii suprafete a magazinului si contactul direct cu marfa.

Etalarea marfurilor va tine seama de urmatoarele aspecte tehnice: - prezentarea marfurilor se face si n functie de forma de vnzare adoptata. Practica demonstreaza ca fiecare metoda de vnzare are avantajele si incovenientele sale, un magazin putnd sa-si aleaga o anumita forma de vnzare n functie de specificul produselor pe care le comercializeaza. Asa, de exemplu, un raion destinat articolelor pentru mestesuguri (articole de bricolaj) nu poate fi n totalitate amenajat pentru autoservire, deoarece clientul are deseori nevoie de sfaturile unui specialist. Problema care se pune este, deci, de a determina metoda de vnzare cea mai adecvata si cea mai rentabila pentru fiecare produs. - se vor expune toate sortimentele de marfuri existente n magazin; - asigurarea unor cantitati suficiente de marfuri, corespunzatoare frecventei cererii cumparatorilor; - se va expune o cantitate suficienta din fiecare produs pentru ca acesta sa fie vizibil (studiile arata ca este nevoie de cel putin 3 unitati din acelasi produs pentru ca acesta sa fie observat de clienti). - se poate realiza o concentrare n acelasi loc a produselor apartinnd aceluiasi producator (produse cu aceeasi marca). Se obtine astfel un impact mai puternic asupra consumatorului prin efect de masa. n plus, sa aratam faptul ca impresia pozitiva data de cumpararea anterioara a unui produs poate trece mai usor asupra altui produs din aceeasi gama. (de exemplu gruparea produselor cosmetice).

- aranjarea marfurilor se face pe categorii nrudite ntre ele ca utilizare; - n functie de specificul marfurilor etalarea se face pe articole, iar n cadrul acestora pe marimi, culori, forma, model, pret, caracteristici de utilizare, grupe tematice; - prezentarea marfurilor se va face si n functie de cererea acestora, n acest scop ele fiind grupate n marfuri foarte solicitate, marfuri cu curente si marfuri cu vnzare lenta; - asezarea marfurilor cu o frecventa mare de cumparare n apropierea rezervei de marfuri; - pentru marfurile care necesita o informare suplimentara cu privire la partea tehnica si performante este necesar ca acestea sa fie prezentate prin panouri, afise, etichete, n care sa se evidentieze caracteristicile si parametrii tehnico-functionali; - pentru marfurile ce necesita o prezentare directa se vor amenaja spatii speciale pentru demonstratii (aparate electrocasnice si electronice);

- pentru unele produse, cum sunt cele electrocasnice si electronice, expunerea este indicat sa se faca si n starea lor de functionare; - n colturile salii de vnzare pot fi expuse marfuri de cerere zilnica, pentru a face si aceste puncte atractive; - n expunerea marfurilor o atentie deosebita se va acorda respectarii regulilor de asociere a culorilor; astfel, n cadrul unor grupe de marfuri (confectii, tricotaje) expunerea se face pe marimi, n cadrul acestora pe modele, iar n cadrul fiecarui model pe nuante coloristice. - amplasarea marfurilor cu volum mic si preturi mari se va face n asa fel nct sa li se asigure o supraveghere corespunzatoare; - se va utiliza de preferinta mobilierul adaptat tipului de produs (legume-fructe, textile, ncaltaminte, carti, jucarii etc): etajere, paleti, cosuri, rafturi (modulare) de perete, vitrine, gondole, tejghele, standuri (rotative), etc.; - amplasarea produselor pe diversele nivele se va face n functie de potentialul de vnzare al fiecaruia. Diferitele polite (nivele) ale mobilierului comercial nu au aceeasi "valoare" comerciala. Din acest punct de vedere se cunosc trei niveluri principale: nivelul la sol (1); nivelul din dreptul minilor (2); nivelul n directia naturala a privirii (3)

Nivelul (3) este cel mai "rentabil", nivelul (2) are o rentabilitate medie, iar nivelul (1) are potentialul de vnzare cel mai slab. innd cont de acest aspect se recomanda ca naltimea medie sa fie de 180-200 cm, nivel peste care perceptia nu mai este posibila. Doar rafturile sprijinite de peretii laterali ai magazinului (gondole murale) pot depasi 2 m. De fapt. problemele ce se pun n localizarea grupelor de marfuri n cadrul magazinului sunt aceleasi si n cazul localizarii produselor din aceeasi grupa de marfuri pe o anumita unitate de prezentare (gondola, raft, stender etc). Astfel, punerea n valoare a politelor de la sol, care au, dupa cum s-a vazut, cea mai mica putere de "vnzare", are aceeasi semnificatie - prin analogie - ca si vitalizarea asa ziselor "colturi moarte" ale magazinului. De aceea, apare indicat ca la acest nivel sa se localizeze: articolele de cerere curenta (asa-numitele produse "de apel"); produsele voluminoase; produsele al caror nscris pe

ambalaj are o lizibilitate verticala; mici articole asezate n vrac (femeile apreciaza aceasta forma de prezentare). n acelasi timp, politele superioare vor trebui destinate articolelor de desfacere lenta, iar politele mijlocii articolelor cu vnzare rapida. - aranjarea pe gondole va tine cont de masa si volumul produselor, calculndu-se un grad optim de ncarcare a mobilierului; - articolele mari sa fie amplasate n locuri care sa nu stnjeneasca circulatia n unitate, la eliberarea lor; - amplasarea articolelor mici (piper, ceai, tigari, ciocolata, cafea, bomboane, guma de mestecat, etc.) n apropierea caselor pentru a fi sub supraveghere; - articolele marunte vor fi prezentate in cutii speciale sau folosind utilaje care permit etalarea n vrac ; - capetele de gondola sunt utilizate ntotdeauna pentru promovarea anumitor produse deci nu pot fi privite ca o continuare a raionului respectiv. Se recomanda schimbarea lor la 10-15 zile pentru a le conserva impactul promotional. Daca organizarea interioara a unui magazin nu se poate schimba la intervale att de reduse, capetele de gondola au aceasta capacitate deoarece ele sunt mijloace care pot sublinia rennoirea, varietatea, ambianta comerciala. - produsele apartinnd mai multor categorii vor fi prezentate ncepnd cu clasa de lux, cea mai scumpa. Aceasta trebuie vazuta mereu prima si considerata etalon; n comparatie cu preturile mari pentru produsele de lux preturile celorlalte produse vor parea accesibile; - n sectorul alimentar etalarea marfurilor trebuie sa dea impresia abundentei. Acestea vor fi grupate pe familii astfel nct sa fie ct mai vizibile pentru cumparatori si vor fi amplasate n ordinea n care este obisnuit cumparatorul sa le aleaga - atribuirea unui loc stabil marfurilor pentru a se asigura o usoara orientare a cumparatorilor, evitnduse schimbarile zilnice ale locului ceeace poate crea dezorientare si confuzie; - produsele noi ct si mai putin cunoscute se recomanda sa fie prezentate pe cte o gondola separata (denumita gondola noutatilor) iar cele la care se urmareste sa se atraga atentia cumparatorilor se aseaza pe rafturi si gondole la naltimea de 1,20 - 1,60 m de la pardoseala. - marfurile se expun pe gondole si rafturi fara a se crea o anumita forma geometrica a expozitiei (piramida, paralelipiped etc.) pentru a nu crea retinere din partea cumparatorilor n alegerea produselor. De asemenea un raft nu va fi niciodata perfect aranjat aceasta pentru ca se poate transmite ideea ca produsul respectiv nu se vinde sau clientii pot ncerca un sentiment de jena n a strica ordinea impecabila a aranjarii. - prezentarea unui articol (de exemplu, diferite modele de fuste) care necesita mai multi purtatori de marfuri va avea linearul de expunere dispus pe ambele laturi ale unui culoar de circulatie, formndu-se o asa-numita"strada sortimentala" care, ntr-o anumita masura, are o atractie comerciala similara cu aceea a unui mic "boutique" specializat. Rentabilitatea suprafetei de vnzare este conditionata de lungimea linearului vazut de client. O rentabilitate ridicata presupune apropierea, ct mai mult posibil, a linearului perceput de catre client de lungimea linearului total al magazinului. ntr-un magazin ideal linearul vazut de catre client are foarte mari sanse de a fi egal cu linearul parcurs: clientul trece "fortat" prin fata tuturor produselor expuse. Acestea vor fi n totalitate percepute daca se alterneaza prezenta produselor de apel pe cele doua laturi ale aleilor de circulatie. Astfel toate celelalte produse au mari sanse de a fi vazute, pentru ca privirea este solicitata uniform de catre cele doua laturi ale aleii. - articolele de sezon si asa-numitele marfuri "de efect" vor fi oferite pe suporti speciali instalati n zone cu un trafic intens al clientilor. - se va asigura o prezentare estetica a marfurilor.

n concluzie, aceste reguli generale trebuie sa fie luate n considerare si sa fie adaptate fiecarui caz particular pe care-l constituie un magazin, tinnd seama de comportamentul de cumparare a clientului si de structura asortimentului comercializat Pentru utilizarea intensiva a suprafetelor de vnzare se va folosi ntreaga capacitate de expunere a rafturilor si gondolelor practicndu-se dupa caz sistemul prezentarii orizontale si verticale Prezentarea orizontala a marfurilor consta n a atribuirea unei familii de produse un nivel ntreg (o polita) de expunere a mobilierului. ARTICOL 1 ARTICOL 2 ARTICOL 3 ARTICOL 4 ARTICOL 5 Avantajele prezentarii orizontale: - evita dispersarea atentiei clientilor ntre diferite nivele ale gondolei; - se poate folosi valoarea de prezentare a diferitelor nivele, localiznd la nivelul ochilor si minilor produsele cele mai rentabile, iar la nivelele inferioare produsele de apel (cerere curenta), cu preturi scazute pe care clientii le cauta si pentru care vor face efortul de a se apleca. In prezentarea orizontala produsele care se gasesc la nivelul solului sunt defavorizate, de aceea se recomanda sa fie schimbata adesea dispunerea produselor. - faciliteaza observarea, miscarea capului fiind naturala si facila, de la dreapta la stnga si invers, de sus n jos; - raionul va fi format dintr-o suita de mici "boutique-uri" perfect delimitate, ceea ce da impresia de claritate si de precizie n alegere. - se poate realiza clasarea articolelor n ordinea crescatoare a preturilor de vnzare n raport cu sensul circulatiei clientilor; clientii iau cunostinta dintr-o singura privire de ntreaga familie de produse si pot sa efectueze fara dificultate comparatii ntre marci, n functie de preturi. Prezentarea verticala consta n dispunerea unei familii de articole sau a unui singur produs pe toate nivelurile gondolei. ARTICOL 1 ARTICOL 2 ARTICOL 3 ARTICOL 4 ARTICOL 1 ARTICOL 1 ARTICOL 2 ARTICOL 2 ARTICOL 3 ARTICOL 3 ARTICOL 4 ARTICOL 4

Prezentarea verticala este preferabila celei orizontale din urmatoarele ratiuni: - frneaza deplasarea clientilor, caci acestia sunt obligati sa parcurga cu ochii toata naltimea mobilierului de vnzare pentru a descoperi produsul cautat. Datorita acestui fapt, anumite produse, a caror cumparatura nu era prevazuta, sunt reperate, favorizndu-se, astfel, cumparaturile de impuls;

- permite prezentarea produselor din aceeasi familie tinnd seama de gradul lor de rentabilitate; de exemplu, se amplaseaza la nivelul ochilor articolele cu o vnzare relativ lenta, n timp ce pe politele inferioare se vor plasa produsele de apel, pe care clientii le cauta. - permite unui produs sa fie prezent la fiecare nivel ele vnzare: clientul percepe produsul la nivelul ochilor si l cumpara de la nivelul minii sale; - amenajarea verticala da impresia de ordine si de luminozitate; - permite o mai mare rapiditate n perceperea articolelor n linear. Alte tipuri de prezentare a marfurilor Prezentarea mixta este o combinatie ntre prezentarea verticala si orizontala avnd drept scop ameliorarea rentabilitatii nivelelor extreme ale gondolelor.

Prezentarea n fereastra consta n nconjurarea unui produs nou pentru care se urmareste stimularea vnzarilor de catre un altul, bine cunoscut publicului, ncercndu-se sa se creeze o suprafata de atractie vizuala globala Prezentarea n panou consta n segmentarea suprafetei de prezentare prin diferentierea volumelor si formatelor. Articolele mici, plasate pe suporturi obliga clientii sa se apropie de gondola si astfel manifesta o mai mare putere de atractie la nivelele joase. Prezentarea concava consta n dispunerea produselor sub forma de arc de cerc. n aceste prezentari moderne, discontinuitatile aparute n lungimile rafturilor sunt esentiale, ntruct privirea clientilor este atrasa de aceaste lipsuri strategice. Prezentarea n vrac poate fi ocazionala, pentru a pune n valoare o promotie sau sistematica, pentru anumite tipuri de produse. Prezentarea n vrac se practica pentru produse comune si se apropie de expunerea produselor n pietele traditionale. Se folosesc mijloace de expunere la nivelul solului ceeace da impresia de produse naturale si de preturi scazute. Prezentarea n vrac este economica pentru comerciant, eliminndu-se o serie de cheltuieli cu materialele de prezentare si etichetare.

Tehnici de etalare a diverselor grupe de marfuri Ca o exemplificare a celor mai sus prezentate vom ncerca o descriere succinta a modului n care se realizeaza expunerea pentru unele grupe de marfuri alimentare si nealimentare. Conservele: - sunt expuse pe gondole pe grupe (conserve de legume, de fructe, de carne, de peste, pentru copii si consum dietetic); - n cadrul acestor grupe conservele se aseaza pe sortimente (conserve din legume n saramura, n bulion, n ulei si n otet; conservele din fructe - compoturi, creme, gemuri si dulceturi; conservele din carne - n suc propriu, mixte, tip haseuri si pateuri; conservele din peste n ulei, n sos tomat, cu legume, n suc propriu); expunerea se face pe verticala cu evidentierea sortimentului pe orizontala;

- locul de etalare poate fi marcat cu indicatoare de grupa; - la capetele gondolelor vor fi prezentate produsele noi, deci un colt al noutatilor; - prin etichete executate estetic si vizibil va fi mentionat pretul conservelor; - conservele de dimensiuni mai mici se expun n vrac, n navete, cosuri, carucioare, boxpalete; - conservele pentru copii si cele dietetice se expun n raioane speciale sau locuri distincte, amplasndu-se panouri cu texte privind modul de folosire sau eventuale prescriptii medicale, iar la cele pentru copii agrementarea se face cu elemente decorative publicitare adecvate (personaje din basme, animale, elemente figurative etc). Bauturile - se etaleaza pe verticala, tinnd seama ca sticlele de vin, de exemplu, se pot aseza si oblic; - se expun n rafturi, gondole grupate: bauturi alcoolice nedistilate, vinuri (de masa, de regiune, superioare, speciale), bauturi alcoolice distilate (rachiuri naturale si industriale simple, aromate si lichioruri), bauturi nealcoolice (ape minerale, siropuri, sucuri si bauturi racoritoare); - se pot folosi elemente de decor, inspirate din activitatile viticole; - fiecare produs va fi nsotit de o eticheta de pret cu denumirea produsului; - se pot organiza si expuneri sub forma de expozitie, nsotita de elemente de prezentare ajutatoare: embleme ale producatorilor, mulaje de struguri, obiecte de artizanat (butoaie, plosca, teasc, stergare si ceramica populara). Produsele zaharoase. - datorita unei mari varietati de produse prezentate n ambalaje de marimi, forme si culori diferite, expunerea acestora se va face n ambalaj sau n vrac, avandu-se n vedere gruparea pe sortimente (produse de caramelaj, drajeuri, caramele, jeleuri, produse de ciocolata), forme, dimensiuni si culori; - dulciurile fiind preferate mai ales de copii, raionul specializat va oferi o ambianta placuta, vesela, cu elemente de decor pline de fantezie; - pentru prezentarea estetica si atractiva se valorifica decorul artistic al articolelor preambalate n cutii, casete sau a tabletelor de ciocolata: - realizarea unei etalari artistice se va face prin folosirea unor compozitii de linii spirale, linii frnte n planuri si la naltimi diferite; - se amplaseaza n prim plan produsele de dimensiuni mai mici (bomboane, drajeuri, caramele) expuse n vrac, n borcane, cosuri, cutii decorative, volume transparente realizate din placi de sticla sau de material plastic;

- un numar de anumite cutii, cum sunt cele de bomboane de ciocolata sau de jeleuri, se expun cu capacul desfacut; - produsele preambalate se pot etala si sub forma de pachete cu cadouri: - decorul va fi subordonat tematicii de sezon (elemente florale, simboluri din sarbatorile de iarna etc). Observatie: Celelalte grupe de produse alimentare nu presupun conditii de expunere deosebite de cele mentionate mai sus, cu exceptia celor usor perisabile (produse lactate, carnea, preparatele din carne, peste etc.) ce se vor expune n vitrine frigorifice. esaturile - expunerea baloturilor de tesaturi se face pe rafturi si gondole, grupndu-se n functie de materia prima (bumbac si tip bumbac, lna si tip lna. matase si tip matase, in si tip in) si dupa destinatie (costume, rochii, pardesie, paltoane, captuseli etc). n cadrul acestor grupe tesaturile se aranjeaza pe culori, cele de culoare mai deschisa fiind expuse pe politele superioare, pentru a se evita murdarirea lor; - metrajele se expun rulate pe fata, pe gondole sau mese, pe tamburi special confectionati din material plastic, avnd o forma plata si cu marginea colorata adecvat tesaturii.

- bucatile se aseaza pe gondole, rafturi sau mese aranjate oblic, astfel nct la intrarea n magazin sa se vada latura deschisa a acestora, iar la iesirea cumparatorilor sa se vada capetele rulate pe tamburi; - baloturile groase de stofa (stofe pentru palton, pardesiu) pot fi asezate n pozitie verticala pe podiumuri, desfcndu-se capetele pentru observarea grosimii, pentru ncercarea tuseului; - tesaturile din matase si tip matase rulate pe suluri se expun de regula pe polite nclinate, prevazute cu opritor; - tesaturile cu imprimeuri mari care nu pot fi bine vazute de cumparatori n bucatile rulate pe tamburi se vor expune sub forma de esantioane n metraj, agatate pe suporti speciali, n consola;

- cupoanele de lungimi mici care, de asemenea, nu pot fi vazute bine n rafturi, ele formnd doar dungi nguste, se vor prezenta pe panouri speciale n forma de amfiteatru; - n dreptul unui stlp central al salii de vnzare sau n alt loc usor accesibil, pe podium se vor expune tesaturi ntr-o etalare mai libera, cu o eticheta de prezentare care sa cuprinda denumirea, pretul, dimensiunile, dar si caracteristicile de calitate, - etalarea pe verticala se poate face si n felul urmator: pe un raft de perete, pe bare metalice glisante, sunt agatate piese de galanterie marunta sau bucati de tesaturi cu o lungime corespunzatoare unei confectii (rochii, costum etc), fiecare bucata avnd un numar de ordine, pretul si unele indicatii pentru client, iar stocul de rezerva din fiecare bucata expusa se gaseste n spatele raftului;

- ntr-un loc separat se pot expune cupoanele de marimi corespunzatoare unor confectii (fuste, bluze etc.) cu indicatiile de lungime, pret pe metru, pret pe total bucata si cu tiparele dupa care se poate croi materialul (n acest fel se impulsioneaza cumpararea). Confectiile - se expuna ntregul sortiment n sala de vnzare; - confectiile se etaleaza separat pentru barbati, femei si copii; - expunerea se face pe articole (costume, sacouri, rochii, pantaloni, fuste, halate, veste, jachete, compleuri etc), iar n cadrul acestora pe marimi, modele si culori; - costumele, sacourile, taioarele, compleurile, paltoanele, pardesiile si alte articole de acest gen, se expun pe umerase asezate n stendere cu fata spre cumparator, fie perpendicular pe axele stenderelor, cu una din mneci vizibila, la o distanta convenabila ntre ele pentru a putea fi deplasate si scoase pentru proba; - fustele se expun pe suporti care permit agatarea umeraselor speciale, iar pantalonii folosind suporti cu clame pentru agatarea de betelie (nu de manseta) spre a permite vizionarea lor n pozitie normala, precum si consultarea detaliilor de confectionare: - rochiile de seara se expun n vitrine de sticla, pe manechine sau busturi; - pentru o expunere mai variata, cu evidentierea mai multor modele, se vor alterna stenderele drepte cu cele circulare sau semicirculare, precum si stendere joase cu cele nalte ;

- indicatoarele de marimi se vor aplica n dreptul produselor mentionnd grosimea, talia si conformatia (A, B, C, D), pentru a permite orientarea rapida a clientului n cadrul raionului; - n magazinele care desfac confectii de foarte buna calitate, de exemplu, din blana naturala, se vor organiza vitrine speciale si expozitii interioare care aduc un plus de eleganta n prezentare, produsele venind n ntmpinarea clientilor, oferindu-le solutii si sugestii

- expunerea camasilor se face ambalate pe suport de carton si n pungi de polietilena pe stendere prevazute cu suporti speciali, din metal, care sustin fiecare camasa n parte facnd-o accesibila cumparatorilor att pentru consultare, ct si pentru autoservire . Camasile sunt prezentate pe marimi, modele si culori, de regula n ordinea spectrului luminii. Articolele pentru decoratiuni interioare - expunerea se face pe destinatii de folosinta, covoare, stofa de mobila, tesaturi decorative, cuverturi de pat si pleduri perdele si draperii, garnituri de bucatarie etc. - n cadrul fiecarei grupe produsele se aranjeaza pe articole, iar n cadrul lor pe modele, culori si dimensiuni; - paturile, pledurile, fetele de masa, servetelele se expun mpaturite pe fata, suprapuse n rafturi, gondole, podiumuri, cu accesul liberal cumparatorilor la produsele expuse; - covoarele si carpetele, cu exceptia celor plusate, se expun pe podiumuri, suprapuse unele peste altele, cu modelul n sus, permitnd observarea modelului sau desenului;

- covoarele plusate, lucrate mecanic sau manual se vor expune pe suporti speciali, cu brate n consola, asigurnd astfel vizionarea fiecarui produs; - stofa de mobila,care se livreaza pe suporti metalici cu marginea zimtata, precum si mochetele metraj (rulate pe fata) se introduc n rastele compartimentate n vederea sprijinirii sulurilor n pozitie verticala, - perdelele si draperiile se expun sub forma de esantioane de dimensiuni confectionabile, agatate pe suporti metalici, sugernd modul n care perdeaua este agatata n locuinte; - se vor organiza expozitii interioare n cadrul carora pe baza de tematica se va crea un decor adecvat (paturi acoperite cu variante de garnituri; pardoseli acoperite cu diferite modele de covoare etc). ncaltamintea se expune grupata pe categorii de clienti (barbati, femei, copii) n rafturi, gondole liniare simple sau cu dubla expunere;

- fiecare grupa de ncaltaminte se etaleaza pe marimi; marimile vor fi aranjate de la stnga la dreapta (cele mici n stnga) corespunzator paletei de culori (cele deschise n stnga); n cadrul fiecarei marimi se grupeaza pe articole (pantofi, sandale, cizme, ghete, papuci etc); articolele se dispun pe culori si modele, fiecarui numar i se acorda un rnd de bare sau mai multe de sus pna jos pe gondola; pantofii si sandalele se expun pe bare nclinate, cu fata spre cumparatori, iar n cazurile speciale cnd se expune o singura bucata dintr-o pereche, unul din pantofi se aseaza cu tocul si talpa spre cumparatori pentru a scoate n evidenta anumite particularitati; - ncaltamintea marunta pentru nou nascuti si papucii de voiaj se expun n vrac, n rafturi sau gondole prevazute cu cosuri de srma; - locul de expunere va fi marcat cu indicatoare de numar si agrementat cu embleme ale fabricilor producatoare;

- se va realiza si o etalare n expozitii sau vitrine interioare pe baza unui decor tematic, folosind suporti de etalare confectionati din sticla, materiale plastice sau srma nichelata n diferite forme si dimensiuni, unde ncaltamintea se va grupa pe destinatii de utilizare (pentru sezon, de strada, de casa etc). Articole pentru sport si turism: - se expun pe cele trei mari grupe: echipament sportiv (mbracaminte si ncaltaminte), articole pentru practicarea sporturilor (gimnastica, jocuri sportive, sporturi de iarna, de apa, pentru tir si vnatoare), articole pentru turism (pentru transportul si pastrarea echipamentului, pentru pastrarea, pregatirea si servirea hranei, pentru camping); n cadrul acestora se aranjeaza pe marimi, modele si culori; - pentru expunere se folosesc rafturi, sertare, tonete, vitrine interioare, unde produsele sunt prezentate pe verticala pentru a sugera dintr-o privire varietatea si abundenta lor; - se va realiza si o expozitie interioara pe baza unei tematici legate de activitatile sportivturistice, ce va avea un caracter dinamic, mereu remprospatata cu noutati, oferind continuu sugestii de cumparare.

Articole din sticla, portelan si faianta. - se expun n rafturi si gondole cu fundalul din geam translucid pentru a permite penetratia luminii n profunzimea mobilierului, grupate pe articole din sticla comuna si sticla cristal; articole ceramice din portelan si faianta; n cadrul acestor grupe expunerea se face pe destinatii (articole de menaj sub forma de servicii si n piese detasate, articole decorative etc), cu piese reprezentative si servicii complete aranjate la rndul lor n functie de forma, dimensiuni, culori si decor;

- articolele se expun dezambalate, cu exceptia celor cu ambalaj publicitar care sunt partial dezambalate. nsotite de etichete de pret, de mici dimensiuni si numai pe fond alb; articolele decorative se expun cu mult rafinament, echilibru de culoare si pe anumite teme;

- la capetele gondolelor, pe podiumuri se prezinta articolele de cerere curenta in cantitati mari cum ar fi, de exemplu, farfuriile; - articolele cu valoare ridicata se expun cu mult rafinament n vitrine interioare, amplasat n cadrul raionului; - se realizeaza si expozitii interioare cu mese aranjate pentru meniuri; se expune, ntr-un mod logic, ntreg ansamblul de produse n asociere cu tacmuri, articole textile (fete de masa, servetele) si vase de flori, mulaje de fructe, crendu-se un cadru scenografic autentic. Articolele cosmetice: - se expun n cadrul raionului printr-o etalare directa, vizibila pentru cumparator, eventual cu posibilitatea citirii unor indicatii de utilizare; - expunerea poate fi realizata pe tipuri de produse (igiena, cosmetice, de parfumerie), pe activitati complexe (produse pentru fardare, toate produsele pentru ngrijirea minilor si unghiilor etc), pe marci de produse; - expunerea se realizeaza n functie de modul de prezentare si ambalare a produselor, cu o grupare dupa criterii coloristice sau dupa asocierea lor in folosire, asigurndu-se o etalare pe verticala, pentru a sesiza mai usor sortimentele; - pentru expunerea produselor cosmetice cu o gama sortimentala deosebit de bogata (rujuri, vopsele de pr, lacuri fixative) se va folosi si un mobilier comercial sub forma de panou, asigurndu-se expunerea ntregului sortiment coloristic, usurnd cumparatorului alegerea; - la unele grupe de produse expuse in ambalaje proprii se va evidentia cte unul sau mai multe exemplare dezamblate, asezate n partea frontala a mobilierului. Bijuteriile, gablonturile si ceasurile: - se expun pe un mobilier executat din materiale finisate n mod deosebit, n care sa predomine lemnul lustruit, cristalul, metalul nichelat, catifeaua, n asa fel nct sa scoata n evidenta articolele expuse; - expunerea se face, de regula, pe verticala, urmarind o gama de culori (ale curcubeului) n contraste de culori sau n armonie (grupnd cte trei culori din grupe diferite), utilizndu-se suporti de etalare din materiale plastice transparente sau srma nichelata sub forma de console ori grile;

- ca fundal pentru expunere se folosesc materiale textile colorate intens (mov, verde inchis etc); - margelele, colierele, lantisoarele se expun pe verticala n sistem amfiteatru (cele de dimensiuni mari n plan mai ndepartat), grupndu-se separat pentru momentul zilei sau evenimentul la care vor fi purtate; - grupa produselor pentru seara se expune ntr-o pozitie centrala (strasuri, cristale, perle, garnituri pretioase): - bijuteriile din metale pretioase vor fi prezentate n mici vitrine de sticla nchise: - produsele din chihlimbar, sticla, pietre semipretioase n degradeuri de culoare vor forma o grupa distincta; - articolele marunte se vor expune n tonete-vitrina; - ceasurile de mna se etaleaza n tonete-vitrine, separat pe modele, marci si dimensiuni, iar n apropiere se prezinta si curelele sau bratarile aferente; - ceasurile de masa se expun n rafturi deschise cu fundal oglinda; - panourile verticale vor fi mbracate n materiale de calitate a caror culoare va fi n contrast cu cea a produselor, decorul servind ca element ritmat, cu rolul de a ntrerupe grupele de produse; - se poate folosi si mobilierul cu forme curbe, raionul avnd un plan insular, produsele putnd fi astfel privite de catre cumparatori din mai multe unghiuri. Articole electrotehnice - se expun pe grupe de utilitati: articole pentru instalatii electrice (conductori, produse electroizolante, aparataj de joasa tensiune, pile si baterii electrice), articole de iluminat (surse de lumina, corpuri de iluminat); aparate electrocasnice (pregatit si pastrat alimente, executarea si ntretinerea vestimentatiei, asigurarea si ntretinerea confortului n locuinte, cosmetica, igiena si terapie), articole electronice; n cadrul acestor grupe, articolele sunt etalate n functie de model, dimensiuni si culoare, scotndu-se n videnta noutatile; accesoriile si piesele de schimb se expun n casete, pe rafturi sau n tonete-vitrine; - gruparea produselor se face pe verticala, dar combinate cu cea orizontala pentru a crea o atmosfera de varietate; - produsele grele (masini de gatit, masini de spalat, frigidere) se expun pe podiumuri, pentru a fi ct mai vizibile si din ct mai multe laturi, unghiuri; - prezentarea acestor produse trebuie sa aiba un caracter tehnic, realizata printr-o grafica publicitara adecvata: un sistem amplu de informare (afise, panouri care cuprind caracteristicile tehnico-functionale); embleme ale fabricilor producatoare; prezenta unui spatiu pentru demonstratiile de functionare; - ntr-un spatiu special amenajat, se expun corpurile de iluminat (lampi de masa, veioze); aplicele se monteaza pe panouri speciale; lampadarele se amplaseaza pe podiumuri; lustrele se suspenda de plafon, pe o retea metalica speciala, iar gama de abajururi va fi prezentata prin expunere deschisa n rafturi, gondole pe forme, dimensiuni si culoare; - realizarea unei expozitii interioare n care produsele electrotehnice se etaleaza sub forma de amfiteatru, cu toate accesoriile lor aranjate, astfel nct sa sugereze modul de folosire. Produsele metalo-chimice se etalaleaza n functie de culoare, forma si functionalitatea. - lacurile, vopselele, pigmentii se etaleaza pe criteriul chimic sau al utilizarii lor. Expunerea se directioneaza pe orizontal si vertical, necesitnd un decor colorat; - masele plastice datorita coloritului lor au avantajul ca la etalare, prin compunerea jocului de forme, sa fie foarte atractive ; - articolele foto datorita multitudinii aparatajului si materialelor necesare n arta fotografica permit o etalare abundenta. Se vor asigura fundaluri, cu grossfoto-uri, film-derulat, diapozitive etc.

Etalarea marfurilor n vitrine Vitrina este un spatiu special amenajat de regula n cadrul fatadei unui magazin n cadru careia se realizeaza o miniexpozitie a marfurilor existente n unitate. Vitrina este unul din elementele exterioare care transmit la modul cel mai eficient mesaje n legatura cu asortimentul si calitatea marfurilor. Vitrina este un gen de carte de vizita a comerciantului, un element al imaginii firmei ilustrnd modul de original de conceptie a magazinului. n acelasi timp este un instrument promotional actionnd asupra comportamentului trecatorului, atragnd atentia, stimulnd dorinta de a intra, de a vedea, de a cumpara. O vitrina se organizeaza pe ideea unui mic spectacol, a unei desfasurari ingenioase de lumina si culoare. Poate fi chiar o secventa desprinsa din realitate, surprinznd prin franchetea reprezentarilor. Armonia, echilibrul sau dimpotriva constrastul izbitor pot fi tot attea dimensiuni fundamentale ale unei vitrine. Aranjarea spatiului disponibil al unei vitrine este ntr-o anumita masura un gest de arta care respecta regulile impuse de practica marchandisingului. Vitrinele clasice care se supun esteticii clasice au forma dreptunghiulara, aspect care pune cel mai bine n valoare obiectele cuprinse n interior. Marfurile trebuie prezentate n cea mai buna forma cu putinta. Etalare estetica este o rezultanta a combinarii diverselor elemente astfel nct sa se obtina efecte ct mai placute. Spatiul. Etalarea se realizeaza n spatiul ntregii vitrine. Dispunerea produselor trebuie sa se faca astfel nct sa asigure cea mai buna vizibilitate. n acest scop, n araniarea materialului expus se utilizeaza diferite forme de linii: linia verticala, care subliniaza forta si soliditatea; linia orizontala, sinonima cu odihna, calmul si linistea; linia oblica care antreneaza miscarea, viata, mobilitatea; linia frnta, simbol al dinamismului; linia curba, simbol al elegantei, rafinamentului, nobletei.

Utilizarea spatiului se face prin forme simple, nencarcate, cu eleganta si eficienta. Culoarea. Etalarea fiind o compozitie vizuala foloseste culoarea ca un mijloc deosebit de eficace. Se folosesc att culorile calde (rosu, portocaliu, vernil) care "vin" mai n fata, dar si culorile reci (albastru, verde) care se "duc" spre fundalul vitrinei. Culorile nchise, puternice, arag atentia n mod deosebit dar ele vor fi folosite n mod limitat sau vor fi combinate cu alte culori mai slabe. Prea multe culori puternice vor distrage privirea de la produse. Produsele mai scumpe trebuie prezentate n culori mai reci sau n combinatii la moda. Produsele cu preturi mai joase pot fi prezentate n aranjamente de culori mai luminoase.

Culorile luminoase sunt placute pentru ochi si dau impresia de adncime si marime. Culorile nchise par sa micsoreze spatiul. Culorile calde (galben, portocaliu) sunt atragatoare. Ele atrag privirea asupra produselor si le scot n evidenta. Culoarea galbena poate fi nsa perceputa eronat deci se recomanda folosirea cu prudenta a acestei culori n vitrine. Culorile reci (albastru si verde) sunt clare si calme si par sa mareasca spatiile. Se poate folosi si numai o singura culoare. Prin acest procedeu se creeaza un soc psihologic interesant, dar realizarea este mai dificila. La alegerea culorilor se va urmari obtinerea unei unitati de expresie fata de tematica, tinnd cont de semnificatiile psihologice ale fiecaruia si rezonantele lor efective. De exemplu: albastru exprima linistea, calmul, n timp ce rosul este mai activ, mai dinamic La produsele viu colorate cum sunt cele de parfumerie, cosmetice, chimicale, mase plastice etc. se urmareste realizarea unei ritmicitati a tonurilor, suprafetelor si contrastelor. Contrastele, de asemenea, atrag privirea, dar un contrast prea puternic poate fi suparator si este cel mai bine sa fie folosit pentru portiuni restrnse. In general, o culoare trebuie sa domine aranjamentul; alte culori ajutatoare pot ji folosite pentru a crea un decor atragator. Lumina. Culorile, materialele utilizate sunt bine puse in evidenta de o lumina bine aleasa, care nu stnjeneste privirea celor interesati. Felul marfurilor prezentate impune diferite grade de iluminare. De exemplu, n vitrinele unde se expun marfuri de culoare nchisa si fara luciu (articole textile) este necesara o lumina mai puternica. Comparativ, obiectele cu fete lucioase si viu colorate (bijuterii, articole de parfumerie) nu sunt iluminate tot att de puternic. Toate inscriptiile din vitrina trebuie sa fie astfel iluminate, nct sa se asigure citirea lor cu usurinta. Se poate folosi att iluminatul de fond fluorescent, ct si spoturile luminoase dirijate. Decorul. Evidentierea unei marfi poate declansa trecatorului emotii capabile sa-i fixeze interesul. Decorul, prin modul de prezentare a produselor etalate, are un rol activ. Acest efect specific, obtinut pr;', diferite combinatii pe o anumita tematica, creeaza ambianta necesara si dirijeaza privirea catre articolele etalate. Culoarea materialelor folosite pentru obtinerea decorului trebuie armonizata cu nuanta culorilor produselor etalate, tinnd seama ca marfa este cea care trebuie pusa n valoare. Pentru obtinerea unei etalari eficiente a marfurilor n vitrine se recomanda realizarea urmatoarelor cerinte: - selectionarea cu multa grija a produselor ce urmeaza a fi expuse, evitndu-se prezentarea unui numar prea mare de articole; - gruparea produselor n jurul materialelor informationale; - fiecare produs etalat sa constituie un punct de atractie; - etalarea sa fie echilibrata, logica, cu mesajul publicitar usor perceptibil; - sa formeze un punct de sprijin realizat prin diferite grupaje de materiale decorative, prin mbinarea unor elemente mobile sau prin efecte de lumina; - etalarea pe grupe de utilitati, pentru a le identifica cu usurinta; - etalarea pe orizontala a produselor grele sau cu volum mare, linia orizontala ntrerupndu-se prin pauze de decor pentru a evita monotonia;

- dotarea pe verticala asigura sesizarea tuturor tipodimensiunilor la sortimentele expuse; - produsele trebuie dispuse la diferite naltimi, ceea ce da o impresie de relief si evita caracterul fix sau monoton. Ele trebuie sa se situeze la trei niveluri de naltime si de profunzime. Aceasta dispunere da un sentiment de perspectiva, iar vitrina devine mai animata. Este necesar ca fiecare vitrina sa faca apel la toate resursele tehnice pentru ca decorul, articolele, culorile si punerea lor n spatiu sa atraga din partea fiecarui trecator atentie, ntelegere, memorizare si credibilitate maxime. - produsele cu ambalaje care au un aspect publicitar pronuntat se pot etala ambalate cu conditia ca cel putin unul sa fie dezambalat si prezentat n stare de functiune; - produsele care prezinta accesorii (robotul de bucatarie, aspiratorul) se etaleaza mpreuna cu acestea, dispuse n asa fel nct sa sugereze modul lor de folosire; iar produsele formate din mai multe subansamble se vor prezenta n stare asamblata (corpuri de iluminat, biciclete); - perfecta stare de curatenie a tuturor produselor etalate si a ntregii vitrine. Modalitati tehnice de realizare a etalarii marfurilor n vitrine: - etalare - catalog; etalare - tema; etalare - documentara.

Etalarea-catalog. Se caracterizeaza prin multimea articolelor prezentate, evitndu-se nsa impresia de dezordine prin alegerea unui subiect de decor (o familie de produse sau asocierea unor produse pe modele si culori etc). Etalarea-tema. Consta n realizarea unei vitrine plecnd de la o idee de baza (sezonul, luna cadourilor, evenimente cultural-sportive etc). Etalarea documentara. Are un anumit caracter tehnic, iar ca scop mai buna cunoastere a unor produse, cu referire la particularitatile lor constructive si de functionare, la unele performante tehnice si la modalitatile lor de folosire. Acest mod de prezentare se foloseste cu prioritate la aparatele electrocasnice si electronice (prezentarea unei masini de spalat vase sau a unei masini de spalat rufe, nsotite de un desen cu schema automatismelor si cu afisarea caracteristicilor tehnice). Tehnica de realizare a etalarii prezinta particularitati deosebite, n functie de grupa de marfuri si de nivelul vitrinelor (generale, specializate, strict specializate si simple). Exemplificarea se va face cu referire la unele marfuri alimentare, textile-incaltaminte, metalo-chimice si electrotehnice. Etalarea conservelor. n vitrinele generale (combinate) etalarea conservelor se face pe grupe sortimentale, cu respectarea urmatoarelor posibilitati de asociere: - conservele de legume se asociaza cu gris, orez, paste fainoase, otet, ulei, faina; - conservele de fructe se asociaza cu biscuiti, sucuri naturale, siropuri, dulciuri; - conservele de carne se asociaza cu bauturile spirtoase, cu mustar sau cu conserve de legume mixte; - conservele de peste se asociaza cu bauturile spirtoase, cu citrice; - conservele pentru copii se asociaza cu dulciuri, siropuri, calciu gris, Etalarea conservelor se va realiza liber pe verticala sau folosind suporti cu ajutorul carora se pot crea vecinatati imediate prin constituirea unor tronsoane distincte. Decorul si elementele publicitare sunt destinate ntregii vitrine, avnd un caracter general. Toamna, n perioada aprovizionarii pentru iarna, aceste conserve fiind n centrul atentiei si li se acorda un spatiu mai mare de etalare si un decor adecvat.

n vitrinele specializate, reprezentnd o singura grupa de conserve, este recomandabil ca decorul sa se refere strict la grupa respectiva (ambalaj marit, marca fabricii, imaginea unui preparat din conserva respectiva sau chiar imaginea produsului conservat). Etalarea ncaltamintei presupune apelarea fie la vitrine strict specializate, fie la cele generale unde ncaltamintea apare ca articol complementar pentru confectii. Gruparea se face pe destinatii de utilizare (de sezon, de casa), pe categorii de cumparatori (sex si vrsta) si n cadrul acestora pe modele si culori, astfel nct sa se obtina o informare rapida asupra sortimentelor existente n magazin, precum si posibilitatea de a compara modelele ntre ele. Tematica compozitionala este axata pe redarea atmosferei de sezon, utiliznduse elemente grafice sau grosfotouri. O mare importanta o are utilizarea suportilor de etalare universali (cuburi, prisme, cilindri), care ajuta la ridicarea pe verticala, precum si a suportilor de ncaltaminte specializati care contribuie la asezarea ncaltamintei n pozitii diferite, astfel nct sa puna n valoare modelul acesteia. Etalarea jucariilor se va face sugernd abundenta si varietate. Abundenta de produse se va realiza prin ridicarea expunerii pe verticala, folosind n acest scop panouri, gratare sau gradene (suite pe prisme, sistemul suplex cu module care se pot extinde att pe verticala, ct si pe orizontala, putnd include nu numai marfa, ci si elemente de decor, fotografii, texte publicitare). Gruparea jucariilor se poate face pe meserii si preocupari, de exemplu: papusi cu masini de cusut si tipare de rochite, truse pentru activitati practice cu aeromodele etc. Prin grafica si fotografii se va sugera orientarea spre truse si instrumente pentru diverse preocupari (traforaj, pirogravare). Elementele de ambianta si decor trebuie sa fie axate pe teme specifice sezonului sau campaniei publicitare. Tematica vitrinelor va include o larga varietate de probleme: scene cu eroi din basme, povestiri, filme ndragite de copii, scene evocnd jocuri de copii, modul de folosire a unor jucarii etc. De asemenea, se vor crea scene reale dejoaca si din activitatea copiilor folosind manechine puse n contextul unor situatii veridice de viata. Etalarea aparatelor electronice se face pe grupe de produse: radioreceptoare, radiocasetofoane, televizoare, computere n toate variantele de modele, culori si finisaje. Suportii de etalare vor fi simpli, rezistenti si caserati cu material textil, iar din combinarea lor sa rezulte gradene stil amfiteatru sau compozitii cu volume ritmate. Etalarea lor se poate face combinnd produsele ntre ele, asa cum se regasesc ele n interiorul unui apartament: televizor cu radio, casetofon si CD. Se pot organiza si vitrine specializate pe tipuri de aparate, cum ar fi: ntreaga gama de radioreceptoare sau de televizoare cu accesoriile aferente. Publicitatea la locul vnzarii n conceptia de tehnologie comerciala este cuprinsa si reclama de interior care trebuie sa asigure o buna informare a clientilor care viziteaza unitatea. Este incontestabil faptul ca influentarea consumatorului va trebui sa fie cu att mai puternica cu ct acesta este mai nehotart. Publicitatea realizata n magazin are mari posibilitati ntruct acesta este locul de etalare, prezentare si desfacere a marfurilor, a contactului direct cu produsele si cu personalului magazinului. Publicitatea la locul de vnzare constituie un ansamblu de elemente cu caracter publicitar care se folosesc n magazine pentru atentionarea, trezirea interesului si declansarea dorintei de cumparare din partea clientilor. In sens extins, toate imaginile si sunetele (mesajele) care se transmit clientilor n ambianta specifica magazinului au rol publicitar mai mult sau mai putin explicit determinnd perceptia si atitudinea generala, ndemnndu-i sa cumpere.

- publicitatea prin afisaj se face prin aplicarea n locuri strategice, de-a lungul cailor de circulatie a clientilor a materialelor informativ - publicitare sub forma de afise, postere, panouri luminoase sau neluminoase. - publicitatea prin materiale tiparite consta n plasarea la ndemna clientilor a diverse materiale editate - pliante, brosuri, cataloage de magazin n scopul consultarii si informarii. - publicitatea prin marca consta prin amenajarea unui stand separat, special amenajat cu mobilier de prezentare, amplasarea de panouri cu marca respectiva, prezenta nsemnelor si a indicatoarelor purtatoare a marcii; - publicitatea prin ambalaj Ambalajul modern nu mai are doar rolul de a asigura protectia produsului, mentinerea calitatii si integritatii ci este un important instrument de promovare, fiind promotorul dialogului produs - client. Ambalajul preia arta vnzatorului determinnd n mod hotartor decizia de cumparare. Rolul ambalajului creste atunci cnd se asigura o buna mbinare a prezentarii ambalajului cu celelalte forme de publicitate. Cerintele pentru un bun ambalaj sunt prezentate n continuare: - sa atraga atentia cumparatorului; - sa permita identificarea n mod corect, clar si spontan a produsului; - sa fie usor de recunoscut prin forma, culoare si grafica; - sa sugereze o idee precisa despre produs; - schimbarea ambalajului sa creasca ncrederea clientilor traditionali si sa atraga noi clienti; - sa puna n evidenta caracteristicile produsului; ambalajul trebuie sa fie n primul rnd imaginea calitatii produsului; - sa existe o perfecta concordanta ntre ceeace prezinta si ceeace contine pentru a nu duce n eroare consumatorulul; - sa nu creeze impresia unei cantitati mai mari la cumparare; - sa fie purtator al textelor explicative, marcii, imaginii si pretului produsului; - sa permita ncadrarea produsului ntr-o grupa de referintact si n universul marcii pe care o poarta; - sa fie adaptat vnzarii n masa n cazul produselor oferite prin autosevire libera; - sa faciliteze transportul produsului; - sa garanteze igiena produsului, inclusiv n timpul utilizarii;

- sa fie usor de utilizat (masa redusa, forma adecvata, sistem de nchidere - deschidere simplu si eficient); - sa se ncadreze ct mai bine n contextul locului de utilizare (culoare adaptata mobilierului, forma convenabila manipularii, etc); - sa fie estetic - sa poata fi eventual refolosit (recipient si pentru alte produse); - sa fie ecologic (biodegradabil, reciclabil). Publicitatea prin etichetare. Eticheta reprezinta un valoros element de informare si promovare. Pentru a-si ndeplini pe deplin rolul sau functional, eticheta trebuie ca, pe lnga pret, sa mai cuprinda si elemente referitoare la caracteristicile produsului, avantaje, materialele din care s-au obtinut, modul de utilizare, etc. Etichetele se vor realiza respectndu-se o seric de conditii: - dimensiunile vor fi relativ adaptate la marfa pe care o prezinta; - materialul folosit este cartonul superior; forma se recomanda, cel mai adesea sa fie dreptunghiulara; - continutul poate fi reprezentat de denumirea produsului si pret, la acestea adaugndu-se unele caracteristici de calitate, avantaje, mod de utilizare etc.; - etichetele de pret se realizeaza n nuanta bicolora, fondul alb si pretul negru, iar cnd au loc reduceri de preturi, pretul vechi nu se sterge ci se taie cu o linie rosie, indicndu-sc alaturi pretul nou; - etichetele cu pronuntat caracter informativ se realizeaza folosind mai multe culori, tinndu-sc seama si de culoarea produsului pe care l prezinta; - textul de pe etichete trebuie sa fie scurt, concis, inteligent redactat, scris corect si usor lizibil. Publicitatea prin expozitii de marfuri n interiorul magazinului. Sunt recomandate expozitiile specializate pe o anumita grupa de marfuri, nrudite din punct de vedere al destinatiei. Acestea se organizeaza ntr-un loc distinct, dotat cu mobilier adecvat cu asigurarea unui consistent material informativ pentru edificarea clientilor . Publicitatea prin demonstratii practice. Demonstratiile practice au rolul de a pune n valoare utilitatea produsului. Pentru aceasta, n cadrul magazinului exista un loc special amenajat si dotat tehnic unde se demonstreaza pe viu functionarea marfurilor (aparatelor) si performantelor pe care le au. Deosebit de importante sunt demonstratiile practice n cazul produselor noi. n acest fel se prezinta modul de utilizare, performantele, avantajele pe care le au aceste produse fata de cele existente, justificndu-sc astfel si diferenta de pret. Cea mai eficienta forma de publicitate la locul de vnzare este marfa nsasi. Prin caracteristicile sale de calitate produsul n sine capteaza atentia, interesul, sporeste ncrederea clientului determinnd decizia de cumparare. Oricnd este posibil, comerciantul trebuie sa - i puna pe clienti n contact direct cu produsele pentru ca acestia sa se convinga asupra valorilor de ntrebuintare.