BIOTECHNOLOGII ALIMENTARE

DROJDIA DE BERE

Generalitati
Drojdia a fost folosit n coacere i fermentare, de mii de ani. Este folosit ca organism model n biologia modern a celulei i este printre cele mai cercetate organisme eucariote. n ultima vreme s-a constatat c drojdia poate fi folosit pentru a genera energie electric i c poate produce etanol. Au fost cercetate pn n prezent peste 1.500 de specii de drojdie, fiecare avnd diferite mrimi, variind ntre 3 i 7 micrometri n diametru. Cu toate acestea, se presupune c doar 1% din toate speciile de drojdie ar fi fost descoperite.

Drojdia nu necesit lumin pentru a crete. Pentru acest scop ea utilizeaz resurse organice ca surse de energie. Unele specii necesit oxigen pentru respiraie, altele, dei anaerobe, necesit oxigen pentru nmulire. Drojdia se reproduce sexuat sau asexuat (cel mai des asexuat). Utilizare: drojdia a fost cel mai mult folosit n biotehnologie. Fermentarea zahrului este cea mai veche i larg aplicaie a acestei tehnologii. Multe specii de drojdie au fost folosite n producerea unor alimente: drojdia de pine pentru producerea pinii; drojdia de bere pentru producerea berii; drojdia de vin pentru producerea vinului.

DROJDIA DE BERE
Drojdia de bere este un produs secundar din industria de bere. Absoarbe vitamine si nutrienti de la celelalte ingrediente folosite in procesul de preparare al berii. Ingredientele folosite in industria berii sunt hameiul, maltul si cerealele.
Drojdia de bere contine aproape toate elementele de care are nevoie organismul uman pentru a functiona cat mai bine, fiind cunoscuta din vremea babilonienilor care aveau o zeita a berii si a drojdiei de bere.

Drojdia de bere are la baza o ciuperca unicelulara denumita

stiintific Saccaromices cerevisiae, care se foloseste la fabricarea berii. Este foarte diferita, superioara calitativ drojdiei pentru fabricarea painii, dar de multe ori oamenii le confunda. Drojdia de bere contine proteine (52% din substanta uscata), de 10 ori mai multe decat faina alba, 17 vitamine si 14 minerale, putand fi folosita ca supliment nutritional, fiind usor asimilata de organism. Are in compozitie chiar si acid nucleic cu rol decisiv in crearea de celule noi. In farbricarea berii, drojdia de bere este utilizat in faza de fermentatie primara. Mustul de bere este insamantat cu drojdia de bere sub forma unei culturi pure, obtinuta prin multiplicarea in faza de laborator si in statia de culturi pure.In timpul fermentatiei primare, care dureaza 8-10 zile, are loc transformarea zaharului fermentescibile in alcool etilic,bioxid de carbon si alte produse secundare de fermentatie,rezultand la sfarsit asa numita berea tanara

O parte din drojdia rezultata de la fermentatie primara este tratata si refolosita pentru o noua fermentatie, iar drojdia excedentara de la fermentatie primara si secundara este supus uscarii si comercializarii ca drojdie uscata. Dupa terminarea fermentatiei secundare, berea este trecuta la filtrare pentru indepartarea drojdiei si a altor substante care formeaza tulbureala acestuia.

EFECTE BENEFICE
Proteinele continute in drojdie sunt esentiale pentru sanatatea celulelor corpului. Ajuta la cresterea si repararea tesuturilor, muschilor, oaselor, pielii, cartilajelor. Joaca un rol important in productia de enzime si hormoni. Drojdie este o sursa excelenta de crom, acesta fiind un antioxidant puternic, eliberand organismul de toxine si radicali liberi. In al doilea rand, acest mineral are rolul de a mentine nivelul normal de zahar in sange. Cromul determina corpul sa foloseasca mai eficient insulina in scopul metabolizarii corespunzatoare a carbohidratilor, proteinelor si grasimilor. De aceea este util in prevenirea si tratarea diabetului.

Un alt mineral care se gaseste din abundenta in drojdie este seleniul. Acesta este folosit de corp pentru a produce enzime antioxidante, enzime care previn degradarea celulelor. Seleniul este de asemenea necesar pentru functionarea optima a sistemului imunitar si a tiroidei. Stimuleaza anticorpii si ajuta la cresterea fertilitatii, in special a barbatilor si protejeaza corpul impotriva metalelor grele. Drojdie contine majoritatea vitaminelor B, mai putin vitamina B12. Aceste vitamine au rol important in multe din functiile organismului si anume in transformarea grasimilor, proteinelor si carbohidratilor in energie. De asemenea ajuta sistemul nervos si muschii gastrointestinali sa functioneze corespunzator. Vitaminele B actioneaza sinergetic si mentin sanatatea pielii, ochilor, parului, cavitatii bucale si ficatului.

Studiile releva faptul ca drojdia scade nivelul colesterolului rau si prin aceasta reduce si riscul bolilor cardiovasculare. S-a demonstrat ca este utila si in tratarea insomniilor. Doua din vitaminele B continute, B3 si B6 produc serotonina care provoaca un somn odihnitor. Consumata inainte de masa, ea taie pofta de mancare, fiind foarte satioasa.