Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ASB Utillizarea Ultrafiltrarii in Procesul de Obtinere A Sucurilor de Fructe Final
ASB Utillizarea Ultrafiltrarii in Procesul de Obtinere A Sucurilor de Fructe Final
Omul, fie c i place sau nu, este, ca orice fiin de pe Terra, o verig a lan urilor trofice, ceea ce nseamn c prin intermediul hranei sale, schimb informa ie, materie i energie cu mediul nconjur tor. Deja, noua tiin numit nutrigenomica, a adus dovezi n leg tur cu influen a alimentelor asupra informa iei genetice nscris n lan urile noastre de ADN i ARN. Desprins de natur i nchistat ntr-o civiliza ia sintetic , omul modern risc , prin produsele alimentare cu un grad mare de procesare, s i denatureze grav nu numai s n tatea imediat ci i materialul de baz ai cromozomilor s i, cu consecin e nc necalculabile asupra lui i a urma ilor s i. Astfel, actul hr nirii devine unul de mare responsabilitate asupra viitorului ntregii specii umane, c ci deja tr im ntr-o lume n care copii sunt mai bolnavi dect p rin ii i chiar, n prea multe cazuri, mor naintea acestora. CLASIFICAREA ALIMENTELOR Criteriile de clasificare a alimentelor sunt deosebit de variate. Din multitudinea de clasific ri, am ales cteva mai concludente, pentru ca oricine s poat desprinde o idee n leg tur cu aceast tem . Dup origine, alimentele formeaz dou mari categorii; hran de natur vegetal , respectiv animal . Mai departe, fie hran de origine vegetal , fie aceea de origine animal , se poate divide n mai multe grupe. Luate mpreun sau separat, aceste alimente au fost categorisite de-a lungul timpului, sub diverse forme, pe baza c rora s-au construit nenum rate diete. Dintre clasific rile mai cunoscute realizate dup criteriul provenien ei, amintim aici, categorisirea alimentelor n 10 grupe principale, a a cum se poate vedea n tabelul de mai jos. GRUPA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 ALIMENTE CARE ALC TUIESC GRUPA Carne i derivatele din carne Lapte i derivatele din lapte Ou Gr simi alimentare (lipide vegetale i animale) Pine i f inoase Legume Fructe Dulciuri B uturi nealcoolice Condimente
O alt clasificare cunoscut , care st la baza cunoscutei piramide alimentare, este alc tuit din 6 grupe. Dup cum se poate vedea mai jos,
1
GRUPA
APORT PRINCIPAL Nimic esen ial, cu excep ia uleiurilor vegetale care con in acizi esen iali.
Gr simi i dulciuri
2 3
Carne i derivatele, Proteine, fier pe te, ou Vitamine (A, Lapte, lactate, D, B2), brnzeturi aminoacizi esen iali Glucide s n toase, Fructe enzime, vitamina C Fibre, vitamine , Legume s ruri minerale Amidonoase Vitamina B1, (produse i derivate glucide cu din cereale i absorb ie lent leguminoase uscate)
Alimentele nu au fost clasificate doar dup originea lor, ci i dup alte criterii, care se refer n special la valoarea nutrien ilor. Lund n considerare aminoacizii din compozi ia proteinelor (vezi i proteinele alimentare), I Gon ea, citat de G. Niac, stabile te trei clase de alimente: -Clasa I, care cuprinde alimente ce au n compozi ie proteine n care to i aminoacizii esen iali sunt suficient de bine reprezentan i, -Clasa a II-a, care cuprinde alimente n care proteinele sunt s race n
2
1.
2.
3.
II. (a alimentelor cu
4.
- con in proteine u or - nu con in fibre. digestibile, care au - sunt s race n vitamina C, componen a lor to i - au un con inut sc zut n Laptele i aminoacizii esen iali n unele minerale (fier, magneziu, derivatele (lactate, limite optime, cupru), brnzeturi) - sunt bogate n vitaminele - au n componen gr simi A, D, B2, i acid pantotenic, bogate n acizi satura i i - con in mult calciu i relativ s race n acizi lactoz . polinesatura i. - au n componen cele mai digestibile i mai asimilabile protide, - nu con in fibre, - con in fosfolipide, - sunt s race n vitamina C, Ou le - pe lng vitaminele din - la persoanele sensibile pot grupul B, au n compozi ie produce alergii, lipsolubilele A i D, - sunt acidifiante - sunt bogate n fier i n fosfor. - con in proteine care au - au multe gr simi saturate i componen a lor to i con in colesterol, aminoacizii esen iali n - sunt relativ greu digerabile limite optime, (carnea de mamifere i cea de - sunt bogate n vitamine pas re), din complexul B (B2, B6, B12, - au n compozi ie pu in Carnea i pe tele PP, acid folic ), calciu, - con in fier u or asimilabil, - sunt acidifiante prin care mpreun cu ceilal i predominan a anionilor, compu i, stimuleaz - pot nc rca organismul cu eritropoieza, cataboli i azota i iritan i (acid - pe tii con in mult potasiu, uric i s rurile lor, uree, fosfor i acizi omega. creatin ). Legumele i - con in fibre, - sunt s race n proteine (cu ciupercile - sunt bogate n potasiu i excep ia ciupercilor) i nu
3
5.
6.
8.
9.
10.
11.
12
Sintez
SUBTIP
REPREZENTAN I Merele, perele, mandarinele, etc. Prunele, caisele, vi inele, nectarinele, etc. M slinele, c tina Castanele comestibile Alunele de p dure, nucile, migdalele, etc.
8
semin oase apoase smburoase Fructe zemoase (c rnoase) oleaginoase amidonoase Fructele uscate oleaginoase
Fructele, dup clasificarea alimentelor , fac parte din grupa alimentelor cu proteine incomplete. Chiar dac nu con in multe proteine i nu au to i aminoacizii esen iali, ele prezint o mare importan pentru s n tatea omului, beneficiile aduse organismului nefiind deloc de neglijat. Beneficiile alimentare i dietetice ale fructelor zemoase Con inutul n ap a fructelor zemoase este foarte mare (70 - 95%). Datorit acestui fapt, ele pot asigura o hidratare corect a organismului, cu lichide de nalt calitate. Pe lng ap , fructele con in o serie de substan e minerale, fiind surse naturale furnizoare de ioni i s ruri, la care organismul poate accede cu u urin . Aproape toate fructele zemoase sunt bogate n potasiu, element deosebit de important pentru s n tatea fiec rei celule. Majoritatea fructelor de acest tip, con in substan e organice cu structura molecular simpl (mas molecular mic ), ceea ce nsemn c se diger , se absorb i se metabolizeaz foarte u or. Un alt avantaj al fructelor zemoase, const n acumularea unor acizi organici slabi (malic, citric, tartric) n pulpa lor, care formeaz mpreun cu mineralele alcaline care predomin n miez (potasiu, sodiu), precum i cu cele alcalino-p mntoase (magneziu, calciu), s ruri bazice (mala i, citra i, etc.) [vezi mecanism]. Din acest motiv, aproape toate fructele coapte sunt alcalinizante (antiacide). Pentru s n tatea omului, prezint importan i al i compu i organici, n special vitaminele i enzimele i fibrele. Fructele sunt relativ s race n vitamine din grupul B, dar n schimb con in cantit i apreciabile de vitamina C. Unele fructe (m ce e, citrice, coac ze negre, afine) au n componen a lor, n propor ie de 0,1-0,5 %, vitamina P, substan care protejeaz vasele mici de snge (capilarele), reduce edemul i atenueaz manifest rile alergice. Enzimele din fructele proaspete prezint asupra omului, efecte stimulente asupra digestiei i absorb iei. n coaja fructelor zemoase sau la periferia mezocarpului, n cazul hesperidelor (fructele citrice), se g sesc multe fibre vegetale, care ac ioneaz favorabil asupra tranzitului intestinal. Datorit compu ilor bio din compozi ie, consumate proaspete (ca atare sau sub form de salate de crudit i), aceste organe vegetale aduc servicii importante omului. Prin uscare, prelucrare (gemuri, siropuri, etc.) sau stoarcere (sucuri), fructele pierd o serie de substan e. Totu i, i aceste forme, dac nu con in adaosuri de sintez (aditivi), se pot valorifica, att n tratamente ct i n alimenta ie, fiind cu mult mai s n toase dect majoritatea pretinselor "produse naturale cu fructe" de origine industrial .
9
Fiecaruia dintre noi i s-a dat un singur organism. Doar noi suntem responsabili de ocrotirea acestuia si pastrarea lui in forma, pentru o perioada cat mai indelungata de timp. Cu totii stim ca, fara sanatate, toti banii stransi nu valoreaza nimic, intr-un final.
10
Orice decideti sa mancati, incercati sa consumati mai multe alimente hranitoare decat daunatoare. Alimentele nutritive sunt cele naturale, integrale, pure si proaspete. Cu cat un aliment este mai apropiat de starea lui naturala, cu atat valoarea nutritionala este si ea mai mare. Aceste calitati nutritive ale acestor alimente sunt cele care ofera viata organismului uman. Alegeti intotdeauna puritatea, naturaletea si alimentele integrale in locul celor rafinate, imbunatatite, lustruite si procesate, care contin conservanti, arome si coloranti artificiali sau aditivi chimici de orice fel. In zilele noastre, majoritatea chimicalelor adaugate in mancarea produsa la nivel industrial nu a fost niciodata produsa pentru a fi consumata de catre om. Minunile fructelor Cu siguranta, fructele sunt sursa principala pentru cele mai bune si delicate vitamine, minerale si enzime de care organismul are nevoie. Multe dintre fructe au o foarte mare concentratie a vreunei vitamine sau vreunui mineral de care organismul are neaparata nevoie. Cand consumam in mod regulat o varietate larga de fructe, furnizam organismului nostru vitamine, minerale si enzime de care are nevoie pentru a se afla in forma optima.
11
Dar de ce suc? Exista numeroase motive pentru care ar trebui sa beti suc. Nu trebuie sa intelegeti ca de acum va trebui sa stoarceti toate legumele si fructele si sa beti doar sucul. Sugestia este sa beti suc in mod regulat, pe langa fructele si legumele pe care le consumati de obicei. Care ar fi motivele? Iata-le putin mai jos: Stoarcere fructelor faciliteaza digerarea alimentelor
12
morcov, asimilam doar 1% din beta-carotenul continut. Dar, atunci cand il transformam in suc, putem asimila aproape 100% beta-caroten! Usurarea digestiei si a asimilarii Mancarea solida are nevoie de multe ore pentru a fi digerata, inainte ca nutrientii sa fie disponibili pentru celule. Sucurile sunt asimilate la 15 minute de la consum, cu foarte putine eforturi din partea sistemului digestiv. Datorita formei lichide, enzimele nu mai sunt consumate ca si combustibil pentru propria digestie. Rezultatul este acela ca organismul poate distribui rapid enzimele spre alte zone ale corpului, pentru a vindeca, creste, revigora sau repara. Sucurile curata. Sangele inseamna viata. Prin mentinerea sangelui curat si incarcat cu nutrienti, ne putem astepta la o viata mai buna si mai lunga. Doar prin stoarcerea fructelor putem obtine cantitatea necesara de nutrienti pentru a curata sangele.
13
y y y y y y y y y
Mere Caise Avocado Banana Afine Nuca de cocos Grapefruit Struguri Guava
14
Pepene galben Kiwi Lamaie Mango Masline Portocale Papaya Piersica Para Ananas Pruna Rodia Zmeura Capsuni Pepene verde
Unele dintre fructele mentionate mai sus nu pot fi transformate in suc, asa ca va recomandam sa le consumati ca atare. In plus, trebuie sa consumati aceste fructe si intregi, pe langa sucul obtinut de la ele. Daca sunteti incepatori si nu sunteti obisnuit cu storsul fructelor si transformarea in suc, puteti incepe cu mere, morcovi si pepene verde. Acestea sunt cele mai usor de baut si de digerat. Odata ce veti prinde gustul, puteti sa adaugati si alte fructe.
Cat de mult suc putem sa bem, fara a avea probleme? Odata ce ati inteles beneficiile sucurilor naturale pentru sanatate, veti dori sa beti din ce in ce mai multe. Cat de mult suc putem bea fara sa avem probleme? Raspunsul: cat de mult, atata timp cat ne simtim bine. Cat timp nu va fortati, puteti bea in continuare.Ca regula generala, un incepator poate sa bea in siguranta pana la 3 pahare de suc natural, zilnic, la 250
15
substanta solubila:in grade refractometrice minim 6 la temperatura de 20C; aciditate: in acid citric, minimum 0,7%; staniu: maximum 100 mg/kg de produs; cupru: maximum 3 mg/kg de produs ; plumb: maximum 0,5 mg/kg de produs; corpuri straine: absente; nu se admit coloranti, conservanti si aromatizanti sintetici.
Proprietatile bacteriologice: nu se admit mucegaiuri, bacterii patogene sau alte microorganisme, care pot provoca alterarea produsului. Reguli pentru verificarea calitatii:
17
verificarea se face pe loturi, alcatuite din conserve de acelasi fel (sortiment, calitate, fel de ambalaj, livrat cu acelasi tip de transport si de la acelasi furnizor); verificarea aspectului exterior (privind ambalajul si marcajul) se face la minimum 1% din numarul ambalajelor de transport, cu examinarea fiecarui recipient; pentru examenul de laborator, se preleva cel putin un recipient din fiecare data de fabricatie.
Ambalajul de transport: acesta va fi din carton ondulat cu 3 sau 5 straturi, in functie de mijlocul de transport folosit (via terra sau via marc) sau din lemn rezistent la manipulare si transport; Transportul: cutiile cu suc din fructe citrice trebuie sa fie transportate in conditii corespunzatoare (ferite de inghet sau raze de soare). Depozitarea: se va face in camere speciale, la o temperatura de 12-20*C; Termenul de garantie: pentru acest produs este de 9 luni de la data livrarii. Prelucrarea industriala a sucurilor citrice prin deshidratare In vederea prelungirii duratei de pastrare si consum a sucurilor naturale provenite din fructe citrice, acestea sunt prelucrate industrial prin deshidratare sub forma pulverulenta. Precizam ca exista mai multe metode tehnologice industriale de transformare a acestor lichide sub forma de pudra, printre care amintim:
y
deshidratarea pe cilindri rotativi (incalziti in interior): daca un marc sau o pasta lichida este raspandita in mod continuu pe suprafata lisa a unui cilindru incalzit in interior, apa se evapora, nelasand decat un strat sau un film" fin si uniform de particule solide; deshidratarea prin pulverizare fina (in curent de aer cald): apa poate fi eliminata rapid dintr-o solutie sau dintr-o suspensie de particule solide, pulverizand solutia intr-o camera prin care traverseaza un curent de aer cald. Amintim ca aceste metode tehnologice clasice sunt din ce in mai putin utilizate, intrucat prin procesarea pe aceste cai, sucurile isi pierd din savoare si pierd unele vitamine sub influenta caldurii si a oxigenului din aer. metoda tehnologica foarte moderna, folosita de catre marile firme producatoare si exportatoare de sucuri citrice (sub forma pudra) sau chiar de cafea solubila este liofilizarea sau deshidratarea prin sublimare .
Dupa cum se cunoaste, sublimarea este fenomenul fizic de vaporizare a unui corp solid, fara aparitia fazei lichide si a fenomenului invers de condensare a vaporilor sub forma lichida. Pentru a se produce sublimarea este necesara o caldura de sublimare, obtinuta atunci cand lichidele respective sunt supuse unor temperaturi si presiuni
18
evaporarea fara topire sau fuziune, care are ca rezultat pierderea apei (fara modificarea volumului si a constitutiei produsului obtinut), asigurandu-se o solubilitatea rapida si completa a acestuia. Liofilizarea are de asemenea avantajul ca nu modifica constituentele produsului initial (vitaminele, zaharurile, substantele minerale si nici chiar aroma si savoarea produsului); aplicarea temperaturilor scazute, prin congelare rapida, reduce modificarile chimice, diminueaza pierderile si conserva in produsul obtinut, aroma naturala si savoarea. Aceasta opreste totodata activitatea microbiana si, mai precis, mentine produsul in stare sterila; utilizarea unui vid crescut suprima riscurile de oxidare a produsului, datorita absentei totale a oxigenului.
Procesul tehnologic de liofilizare Procesul tehnologic de liofilizare incepe printr-o congelare rapida a lichidelor procesate (suc din fructe citrice, extract de cafea, lapte etc.), dupa care acestea sunt introduse pe platouri speciale, in liostat. Acesta este un utilaj special, de tipul autoclavelor orizontale, echipat cu sisteme de incalzire si producere a vidului, precum si de eliminare fortata a vaporilor de apa. In masura in care a fost atins un vid suficient de puternic, produsele supuse liofilizarii se reincalzesc (atent si controlat), pentru a se obtine astfel sublimarea apei, fara ca gheata sa se topeasca. Pe tot parcursul liofilizarii, se vor controla atent temperatura si presiunea de deshidratare, pana la terminarea acestui proces tehnologic. Din liostat, produsul finit (sub forma de pudra) este readus la temperatura normala si dirijat apoi, prin aspirare, in instalatia de dozare. Aici, trebuie sa se mentina de asemenea un vid absolut; pudra obtinuta este mai intai trecuta prin site fine, dupa care este introdusa in pungi speciale, de diferite capacitati, confectionate din mase plastice, metalizate in interior. Pungile sunt apoi inchise ermetic sub vid, prin sudare la cald. Subliniem ca produsele deshidratate prin liofilizara sunt foarte
19
substanta solubila: in grade refractometrice minim 6 la temperatura de 20C; aciditate: in acid citric, minimum 0,7%; staniu: maximum 100 mg/kg de produs; cupru: maximum 3 mg/kg de produs ; plumb: maximum 0,5 mg/kg de produs; corpuri straine: absente; nu se admit coloranti, conservanti si aromatizanti sintetici.
Proprietatile bacteriologice: nu se admit mucegaiuri, bacterii patogene sau alte microorganisme, care pot provoca alterarea produsului. Reguli pentru verificarea calitatii:
y
verificarea se face pe loturi, alcatuite din conserve de acelasi fel (sortiment, calitate, fel de ambalaj, livrat cu acelasi tip de transport si de la acelasi furnizor); verificarea aspectului exterior (privind ambalajul si marcajul) se face la minimum 1% din numarul ambalajelor de transport, cu examinarea fiecarui recipient; pentru examenul de laborator, se preleva cel putin un recipient din fiecare data de fabricatie.
Ambalajul de transport: acesta va fi din carton ondulat cu 3 sau 5 straturi, in functie de mijlocul de transport folosit (via terra sau via marc) sau din lemn rezistent la manipulare si transport; Transportul: cutiile cu suc din fructe citrice trebuie sa fie transportate in conditii corespunzatoare (ferite de inghet sau raze de soare). Depozitarea: se va face in camere speciale, la o temperatura de 12-20*C; Termenul de garantie: pentru acest produs este de 9 luni de la data livrarii.
20
deshidratarea pe cilindri rotativi (incalziti in interior): daca un marc sau o pasta lichida este raspandita in mod continuu pe suprafata lisa a unui cilindru incalzit in interior, apa se evapora, nelasand decat un strat sau un film" fin si uniform de particule solide; deshidratarea prin pulverizare fina (in curent de aer cald): apa poate fi eliminata rapid dintr-o solutie sau dintr-o suspensie de particule solide, pulverizand solutia intr-o camera prin care traverseaza un curent de aer cald. Amintim ca aceste metode tehnologice clasice sunt din ce in mai putin utilizate, intrucat prin procesarea pe aceste cai, sucurile isi pierd din savoare si pierd unele vitamine sub influenta caldurii si a oxigenului din aer. metoda tehnologica foarte moderna, folosita de catre marile firme producatoare si exportatoare de sucuri citrice (sub forma pudra) sau chiar de cafea solubila este liofilizarea sau deshidratarea prin sublimare .
Dupa cum se cunoaste, sublimarea este fenomenul fizic de vaporizare a unui corp solid, fara aparitia fazei lichide si a fenomenului invers de condensare a vaporilor sub forma lichida. Pentru a se produce sublimarea este necesara o caldura de sublimare, obtinuta atunci cand lichidele respective sunt supuse unor temperaturi si presiuni corespunzatoare, unui anumit echilibru intre faza solida si cea gazoasa. In cazul sucurilor citrice sau a extractului de cafea, sublimarea aplicata industrial se numeste liofilizare si are loc la temperaturi si presiuni foarte scazute (de la -10C la - 40C si o presiune absoluta 0,1 - 2 atm). Este evident ca deshidratarea acestor produse, efectuata in aceste conditii este destul de costisitoare in raport cu cele doua metode clasice amintite, insa costurile respective sunt compensate prin avantantajele pe care le aduce folosirea liofilizarii. Pe scurt acestea sunt urmatoarele:
y
evaporarea fara topire sau fuziune, care are ca rezultat pierderea apei (fara modificarea volumului si a constitutiei produsului obtinut), asigurandu-se o solubilitatea rapida si completa a acestuia. Liofilizarea are de asemenea avantajul ca nu modifica constituentele produsului initial (vitaminele, zaharurile, substantele minerale si nici chiar aroma si savoarea produsului);
21
aplicarea temperaturilor scazute, prin congelare rapida, reduce modificarile chimice, diminueaza pierderile si conserva in produsul obtinut, aroma naturala si savoarea. Aceasta opreste totodata activitatea microbiana si, mai precis, mentine produsul in stare sterila; utilizarea unui vid crescut suprima riscurile de oxidare a produsului, datorita absentei totale a oxigenului.
Procesul tehnologic de liofilizare Procesul tehnologic de liofilizare incepe printr-o congelare rapida a lichidelor procesate (suc din fructe citrice, extract de cafea, lapte etc.), dupa care acestea sunt introduse pe platouri speciale, in liostat. Acesta este un utilaj special, de tipul autoclavelor orizontale, echipat cu sisteme de incalzire si producere a vidului, precum si de eliminare fortata a vaporilor de apa. In masura in care a fost atins un vid suficient de puternic, produsele supuse liofilizarii se reincalzesc (atent si controlat), pentru a se obtine astfel sublimarea apei, fara ca gheata sa se topeasca. Pe tot parcursul liofilizarii, se vor controla atent temperatura si presiunea de deshidratare, pana la terminarea acestui proces tehnologic. Din liostat, produsul finit (sub forma de pudra) este readus la temperatura normala si dirijat apoi, prin aspirare, in instalatia de dozare. Aici, trebuie sa se mentina de asemenea un vid absolut; pudra obtinuta este mai intai trecuta prin site fine, dupa care este introdusa in pungi speciale, de diferite capacitati, confectionate din mase plastice, metalizate in interior. Pungile sunt apoi inchise ermetic sub vid, prin sudare la cald. Subliniem ca produsele deshidratate prin liofilizara sunt foarte higroscopice, prezinta o solubilitate mare si sunt cu adevarat "instante". Ambalate in conditiile amintite si depozitate la o temperatura si o umiditate corespunzatoare, aceste produse isi pastreaza gustul, aroma si savoarea, precum si elementele din care sunt constituite, pe o perioada foarte indelungata. Dupa cum am mai amintit, metoda deshidratarii produselor alimentare prin liofilizare sau sublimare, desi este o metoda tehnologica foarte costisitoare, este utilizata pe scara larga in tarile puternic dezvoltate industrial, cu precadere in obtinerea cafelei solubile, a sucurilor naturale din fructe, a laptelui pudra, precum si in industria de fabricare a ceaiurilor si a alimentelor - sub forma de pudra - destinate copiilor. Industria alimentara din tara nostra utilizeaza la fabricarea laptelui pudra sistemul clasic de deshidratare - in instalatii speciale - prin pulverizarea fina a laptelui, in curent de aer cald. Sucurile naturale din fructe, din legume i din alte plante verzi, cultivate sau spontane, au fost folosite nc din antichitate n prevenirea i tratarea bolilor. Ele sunt valoroase prin faptul c au n compozi ie o multitudine de compu i bio u or asimilabili, mul i dintre ei cu virtu i t m duitoare. De asemenea, prin faptul c con in pu ine calorii,
22
y y
Sucurile scad colesterolul din sange si din bil, prevenind concentrarea si precipitarea lui n colecist, sub form da calculi. In acelasi timp sucurile dezintegreaz acidul uric, prevenind pe aceast cale formarea calculilor renali, pe baz de urati. In bolile renale, care evolueaz cu cresterea retentiei de ap, ca si n acelea cu retentie de substante azotate n sange (uree si acid uric), aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretic mpiedic acest inconvenient. Tot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si legume se influenteaz favorabil si evolutia insuficientei cardiace; totodat vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonific muschiul inimii, crescandu-i astfel puterea de contractie. Sucul de struguri poate acoperi 90-95% din necesittile de vitamina C ale organsimului. Sucul de rosii este bogat n acid ascorbic, vitamina C, apoi n caroten, fier, potasiu. Acest suc stimuleaz secretiile digestive, motiv pentru care luat nainte de mas este aperitiv, ca si sucul de telin. Sucul de rosii reprezint o butur reconfortant, cu indicatii speciale n anemii si convalescent. Sucul de varz alb reprezint la randul su un bogat rezervor de vitamina C, de derivati sulfurosi cu marcat activitate antimicrobian, ca si de sruri. Contine un principiu activ cu actiune antitiroidian, ca si un factor cicatrizant n ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale, factor indentificat de cercettori americani nc din 1956 si denumit de ctre acestia vitamina U. Sucul de morcovi impresioneaz prin cantittile mari de caroten, motiv pentru care se bucur de mare trecere n toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina A din organism. Sucul de ridichi negre d rezultate excelente n colecistitele si anginocolitele cronice, mai ale nsotite de constipatie, exercitand efecte benefice asupra peristaltismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a canaliculelor biliare, usurand n felul acesta secretarea bilei.
24
Sucul de lamaie Contine acid citric, acid malic, glucide, saruri minerale, oligoelemente, vitamine: B1, B2, B3, A, C, PP. Este racoritor, bactericid, tonic al sistemului nervos, tonic cardiac, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiscorbutic, remineralizant, carminativ. Este indicat in infectii diverse, reumatism, guta, ulcere stomacale, obezitate, ateroscleroza, demineralizare, crestere la copii, diaree, dizenterie, paraziti intestinali. Se administreaza intr-o jumatate de pahar de apa indulcita, numarul de lamii stoarse crescind progresiv pina la 8-10 lamii pe zi. Dupa o cura de o luna, numarul de lamii stoarse incepe sa descreasca. Combinatia dintre sucul de lamiie, morcov, sfecla si castraveti ajuta la curatirea ficatului, a rinichilor si vezicii biliare si in general a organismului de toxine. In perioada folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunte la carne, amidon, zaharuri.
Sucul de mere Contine zaharoza, celuloza, pectina, saruri minerale, vitamine: B1, PP, A, C. Este diuretic, tonic muscular, racoritor, antiseptic intestinal, laxativ, depurativ sanguin, antireumatismal. Este indicat in astenie fizica si intelectuala, anemie si demineralizare, reumatisme, guta, obezitate, stari febrile, gastrita, ulcer gastric, insomnii, cefalee. Sucul de mere este unul dintre cele mai apreciate sucuri pentru toate virstele. Se administreaza cite 3-4 pahare pe zi, inainte de masa. Combinat cu celelalte sucuri mai putin placute la gust, le da o aroma deosebita.
Sucul de pere Contine acizi, hidrati de carbon, pectina, vitamine: A, B1, B2, PP, C, saruri
25
28
30
Concentrarea compusilor bioactivi din sucul de catina are loc in trei etape: - microfiltrarea: prima concentrare a compusilor bioactivi din sucul de catina prin retinerea la suprafata membranei a compusilor coloidali cu dimensiuni mai mari decat cele ale porilor; concentrarea in acest caz este interpretata ca o crestere a raportului dintre masa compusilor bioactivi si cea a substantei uscate totale; - ultrafiltrarea: concentrarea propriu-zisa a compusilor bioactivi prin retinerea la suprafata membranelor de UF a celor mai fine substante coloidale precum si a unor compusi macromoleculari dizolvati in suc (amidon, celuloza, proteine de ballast cu masa moleculara mare); - osmoza inversa: etapa de concentrare avansata, prin retinerea la suprafata
31
33
37
Bibliografie:
www.google.com
38
Facultatea de Ingineria Sistemelor Biotehnice Grupa 733, Anul III Realizata de: Ivanoiu Sonia-Denisa Zamfiroiu Camelia-Georgiana
39