CONTABILITATE 89. La nchiderea exerciiului N, activele societii ALFA cuprind: un utilaj a crui valoare net contabil este de 30.

.000 $; acest utilaj a fost achiziionat la 01.04.N-2, atunci cnd un dolar valora 2,8 lei; un teren achiziionat la un cost de 10.000 $, n N-4 (cursul dolarului la data achiziiei fiind de 2,5 lei), i reevaluat la 31.12.N-1 la nivelul sumei de 20.000 $, dat la care dolarul valora 3 lei; un stoc de mrfuri cumprat la 30.08.N la un cost de 4.000 $ (cursul zilei: 3,1 lei/$) i depreciat pentru 10% din valoare la nchiderea exerciiului N; o crean de 8.000 $ privind drepturile asupra unui client strin, corespunztoare unei vnzri efectuate la 01.11.N, atunci cnd dolarul era cotat la nivelul de 3,18 lei; suma de 1.000 $, n casierie. Cursul dolarului la 31.12.N este de 3,2 lei/$. Cum sunt evaluate aceste elemente n moneda funcional, conform IAS 21 Efectele variaiei cursurilor de schimb valutar?
Raspuns : Elemente bilaniere Elemente monetare: convertite la cursul de nchidere Lichiditi Creane Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: convertite la cursul zilei achiziiei Utilaje Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate: convertite la cursul zilei ajustrii de valoare Terenuri Marfuri* Suma n dolari Cursul de schimb Suma n lei la care se face conversia

1000 8000

3,2 3,2

3200 25600

30000

2,8

84000

20000 3600

3 3,2

60000 11520

95. Societatea ALFA vinde societii BETA un stoc de marf n urmtoarele condiii: preul de vnzare 150.000 lei achitabili dup 60 de zile sau imediat, cu aplicarea unui scont de 2% dac plata se face pe loc. Care este tratamentul contabil la ALFA i BETA dac se aplic prevederile IAS 18?
Raspuns : Inregistrarile efectuate de ALFA sunt urmatoarele: - daca incasarea se face pe loc : 5121 = 707 147.000 - daca incasarea are loc in 60 de zile: 411 = 707 147.000 si dupa 60 de zile: 411 = 766 3.000 5121 = 411 150.000 In contabilitatea societatii BETA se inregistreaza : - daca plata se efectueaza pe loc : 371 = 5121 147.000 - daca plata se face in 60 de zile: 371 = 401 147.000 si dupa 60 de zile : 666 = 401 401 = 5121 3.000 150.000

102. Societatea comercial ALFA SA are n stoc la nceputul lunii martie N: sold iniial materii prime 2.000 lei (evaluat la cost de achiziie); sold iniial mrfuri 7.500 lei (evaluat la cost de achiziie). n cursul lunii martie au loc urmtoarele operaii: 1) achiziie de materii prime la costul de achiziie de 1.000 lei, TVA 19%; 2) achiziie de mrfuri la costul de achiziie de 200 lei, TVA 19%; 3) consum de materii prime la costul de 1.500 lei; 4) vnzare de mrfuri la preul de vnzare de 800 lei, TVA 19%, costul de achiziie fiind de 600 lei. La sfritul lunii are loc inventarierea n urma creia se stabilesc stocurile finale faptice: stoc faptic materii prime 1.700 lei;

 stoc faptic mrfuri 6.500 lei. S se contabilizeze operaiile de mai sus i s se prezinte situaia n conturile de stoc tiind c ntreprinderea utilizeaz metoda inventarului intermitent.
Raspuns : Potrivit acestei metode, intrarile de stocuri se contabilizeaza in conturi de cheltuieli dupa natura. Iesirile de stocuri nu se inregistreaza in contabilitatea financiara ci doar la locurile de gestiune. La sfarsitul perioadei de gestiune se anuleaza soldurile initiale si sunt preluate in contabilitate soldurile constatate la inventar. D 301 C Si 2000 2000 (5a) 6(a) 1700 1700 Sff D 371 C

Si 7500 6(b) 6500 1. Achizitia de materii prime : % = 401 1.190 601 1.000 4426 190 2. Achizitia de marfuri : % = 401 238 607 200 4426 38 3. Consumul de materii prime : Nu se contabilizeaza. 4. Vanzarea de marfuri : 4111 = % 952 707 800 4427 152 Descarcarea de gestiune nu se contabilizeaza 5. Anularea soldurilor initiale : a) pentru materii prime : 601 = 301 b) pentru marfuri : 607 = 371 6. Preluarea soldurilor finale : a) pentru materii prime : 301 = 601 2.000 7.500 1.700

7500 (5b) 6500 Sff

b) pentru marfuri: 371 = 607

6.500

169. Societatea JOC SA produce mingi de baschet. Cheltuielile indirecte ale anului N sunt urmtoarele (pe centre de analiz): Cheltuieli/centre Aprovizionare Productia Distributie Total Servicii externe 2000 20000 5000 37000 Personal 15000 175000 50000 240000 Amortizari 10000 120000 25000 155000 Achiziiile de materie prim n cursul perioadei s-au ridicat la 200.000 lei. Societatea dispunea la nceputul perioadei de materii prime n valoare de 13.000 lei, iar la sfritul perioadei mai deine materii prime n sum de 10.000 lei. Cifra de afaceri a societii este de 850.000 lei; s-au produs i s-au vndut 50.000 de mingi. Nu exist stoc iniial i final nici de producie n curs de execuie, nici de produse finite. 1. Calculai costul de producie global i unitar. 2. Calculai costul complet global i unitar. 3. Calculai rezultatul global i unitar.
Raspuns : D Si 13.000 Achiziii 200.000 301 C

Sf 10.000 Din contul 301 rezult un consum de materii prime = 13.000 + 200.000 10.000 = 203.000 lei Consum materii prime 203.000 + Servicii externe producie 20.000 + Salarii producie 175.000 + Amortizare producie 120.000 = Cost de producie global 518.000 Cost de producie unitar = 518.000 lei : 50.000 mingi = 10,36 lei pe minge + + = Cost de producie global Cheltuieli de desfacere (50.000 + 25.000 + 5.000) Cost complet global 518.000 80.000 598.000

Cost complet unitar = 598.000 lei : 50.000 mingi = 11,96 lei pe minge = Cifra de afaceri Cost de aprovizionare Cost complet global Rezultat global 850.000 27.000 598.000 225.000

170. O societate a achiziionat la 01.07.N un utilaj cu un pre de achiziie de 90.000 u.m.; costurile de punere n funciune sunt de 15.000 u.m. Se estimeaz o durat de amortizare de 5 ani, o valoare rezidual de 5.000 u.m. i un mod linear de amortizare. La 31.12.N+1 exist indicia c activul este depreciat i se efectueaz testul de depreciere. Se estimeaz o valoare just de 76.000 u.m., costurile estimate de vnzare sunt de 2.000 u.m., iar valoarea de utilitate estimat este de 73.000 u.m. Efectuai testul de depreciere conform IAS 36 Deprecierea activelor.
Raspuns: Cost = 90.000+15.000 = 105.000 u.m. Valoare amortizabil = 105.000 5.000 = 100.000 u.m.
100 .000 = 20.000 u.m. 5ani 6 =10.000 u.m. AmortizareN= 20.000* 12

Amortizare anual =

AmortizareN+1= 20.000 u.m. Amortizare cumulat = 30.000 u.m. a) anulare amortizare cumulat 30.000 u.m. 281 = 213 30.000 u.m. b) valoare recuperabil = max (Valoarea just minus cheltuielile cu cedarea;valoarea de utilitate) = max (74.000, 73.000) = 74.000 u.m. valoarea recuperabil (74.000 u.m.) < valoarea rmas (75.000 u.m.) Pierdere din depreciere= 1.000 u.m. 1.000 u.m. 6813 = 213 1.000 u.m. D 213 C Cost 105.000 30.000 SF 75.000 (val rmas)

179. O societate-mam achiziioneaz de la o filial din cadrul grupului 50.000 de

aciuni cu preul de 1 leu/aciune. Se achit prin banc suma de 30.000 lei, iar restul se va achita ulterior prin aceeai modalitate. Comisionul achitat societii de valori mobiliare care a instrumentat tranzacia este de 1%. n anul urmtor se ncaseaz cu ordin de plat dividende n sum de 15.000 lei. Ulterior se vnd 1.000 de aciuni cu preul de 2 lei/aciune, ncasarea fcndu-se ulterior n numerar. Titlurile vndute se scot din eviden la preul de cumprare. Se cer nregistrrile contabile privind: a) achiziia titlurilor i achitarea comisionului; b) plata ulterioar a vrsmintelor i ncasarea dividendelor; c) vnzarea i ncasarea titlurilor.
Raspuns: (a) achiziia titlurilor 50.000le 261 i Aciuni deinute la entitile afiliate = 5121 Conturi curente la bnci 2691 Vrsminte de efectuat la entitile afiliate 30.000le i 20.000le i

achitarea comisionului 500 lei 622 = 5121 500 lei Cheltuieli cu Conturi curente la bnci comisioanele i onorariile (b) vrsmintele efectuate pentru emitent 20.000 2691 = 5121 20.000 lei Vrsminte de efectuat Conturi curente la bnci lei la entitile afiliate ncasarea dividendelor 15.000 5121 = 7611 15.000 lei Conturi curente la bnci Venituri din aciuni lei deinute la entitile afiliate (c ) reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la preul de cesiune 2.000 lei 461 = 7641 2.000 lei Debitori diveri Venituri din imobilizri financiare cedate

ncasarea titlurilor cedate 2.000 lei 5311 Casa n lei

461 Debitori diveri

2.000 lei

 scderea din eviden a titlurilor la valoarea de intrare 1.000 6641 = 261 lei Cheltuieli privind Aciuni deinute la imobilizrile financiare entitile afiliate cedate

1.000 lei

182. Entitatea ALFA SA acord entitii BETA SA un mprumut de 50.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobnd anual de 10% care trebuie achitat la sfritul fiecrui an. Dobnda din primul an se ncaseaz cu ntrziere, adic n cursul celui de-al doilea an. Se cer nregistrrile contabile legate de: a) acordarea mprumutului i nregistrarea dobnzii cuvenite n primul an; b) ncasarea dobnzii restante n cursul celui de-al doilea an; c) nregistrarea dobnzii cuvenite n primul an la 31.12 anul al doilea; d) rambursarea mprumutului.
Raspuns : Acordarea mprumutului 50.000lei 2675 mprumuturi acordate pe termen lung = 50.000lei

5121 Conturi curente la bnci

nregistrarea dobnzii cuvenite n primul an la 31.12.an I (50.000 * 10% = 5.000 lei) 5.000lei 2676 = 5.000lei 763 Dobnzi aferente Venituri din creane mprumuturilor acordate pe imobilizate termen lung ncasarea dobnzii restante n cursul anului II 5.000lei 5121 = 2676 Conturi curente la bnci Dobnzi aferente mprumuturilor acordate pe termen lung nregistrarea dobnzii cuvenite n primul an la 31.12.an II 5.000lei 5121 = 763 Conturi curente la bnci Venituri din creane imobilizate Rambursarea mprumutului 50.000lei 5121 Conturi curente la bnci =

5.000lei

5.000lei

2675 mprumuturi acordate pe termen lung

50.000lei

184. La nceputul anului N, entitatea ALFA SA achiziioneaz 100 de aciuni ale societii BETA SA la un cost de 200 lei/aciune i le clasific n categoria activelor financiare disponibile pentru vnzare, cu scaden mai mare de 12 luni de la data bilanului. Pe data de 31.12.N valoarea de pia a sczut la 180 lei/aciune. Pe data de 30.10.N+1 aciunile sunt vndute la preul de 215 lei/aciune. Care este tratamentul contabil n situaiile prezentate n urmtoarele situaii: a) diferena de valoare pn la valoarea just este recunoscut n contul de profit i pierdere; b) diferena de valoare pn la valoarea just este recunoscut n conturile de capitaluri proprii.
Raspuns : 01.01.N Recunoaterea iniial a datoriei 20.000lei 265 = 462 20.000lei

31.12.N Recunoaterea valorii juste a investiiei la data bilanului 2.000lei 668 = 265 30.10.N+1 Vnzarea investiiei la data bilanului 21.500lei 461 =

2.000 lei

265 768

18.000 lei 3.500 lei

Dac se prefer tratamentul recunoaterii diferenei de valoare pn la valoarea just n conturile de capitaluri nregistrrile sunt urmtoarele: 31.12.N Recunoaterea valorii juste a investiiei la data bilanului 2.000lei 1068 = 265 2.000 lei 30.10.N+1 Vnzarea investiiei la data bilanului 21.500lei 461 =

265 768 1068

18.000 lei 1.500 lei 2.000 lei

193. O societate comercial fabric i vinde 5 produse n urmtoarele condiii: pre de vnzare unitar / cheltuieli variabile unitare: A = 600 lei/ buc. / 450 lei/buc.; B = 800 lei/buc. / 700 lei/buc.; C = 450 lei/buc. / 250 lei/buc.; D = 500 lei/buc. / 450 lei/buc.; E = 1.000 lei/buc. / 800 lei/buc. Dac producia maxim pe fiecare produs este de 100 buc.,iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5.000 lei, precizai i argumentai care dintre cele 5 produse este cel mai puin rentabil.
Raspuns : MVC (A) = 600 lei/buc 450 lei/buc = 150 lei / buc MCV (B) = 800 lei/buc 700 lei/buc = 200 lei/buc MCV (C ) = 450 lei/buc 250 lei/buc = 200 lei/buc MCV (D) = 500 lei/buc 450 lei/buc = 50 lei/buc MCV (E ) = 1.000 lei/buc 800 lei/buc = 200 lei/buc Produsul cel mai puin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic, respectiv MCV cea mai mic, deci produsul (D).

198. Societatea ALFA achiziioneaz la 01.01.N un echipament la un pre de 40.000 lei; cheltuielile de transport incluse n factur sunt de 4.000 lei, TVA 19%. ALFA estimeaz o durat de utilitate de 20 ani i o valoare rezidual de 4.000 lei pentru echipament. La sfritul exerciiului N, deoarece exist indicii de depreciere, echipamentul este testat pentru depreciere, valoarea recuperabil determinat fiind de 38.000 lei. La 01.07.N+1 managementul ntocmete un plan de vnzare a echipamentului i ntreprinde aciuni pentru a gsi un cumprtor. Activul necurent este clasificat ca disponibil pentru vnzare. Valoarea just a echipamentului este de 38.000 lei, iar cheltuielile ocazionate de vnzare sunt estimate la 3.000 lei. Vnzarea este estimate s aib loc peste 6 luni. La sfritul exerciiului N+1 valoarea just minus cheltuielile de cesiune este de 34.000 lei. a) Care sunt nregistrrile efectuate de ALFA, tiind c aceasta aplic normele IAS i IFRS? b) Ce nregistrare ar fi efectuat dac la 31.12.N+1 valoarea just minus cheltuielile de cesiune ar fi estimat la 45.000 lei?
Raspuns :

D 213 C Cost 01.01.N 44.000 lei 2.000 lei (anulare) VR 31.12. N 42.000 lei 4.000 lei (depreciere) V recuperabil sf N 38.000 lei 1.000 lei (anulare) V rmas 01.07.N+1 37.000 lei 2.000 lei (depreciere) 01.07.N+1 35.000 lei 31.12.N+1 34.000 lei 1.000 lei (depreciere) a) achiziie echipament 52.360 lei % = 404 44.000 lei 213 8.360 lei 4426 b) valoare amortizare = 44.000 4.000 = 40.000 lei Amortizare anual =
40 .000 = 2.000 lei 20 ani

52.360 lei

2.000 lei 681 = 281 2.000 lei c) anulare amortizare cumulat 2.000 lei 281 = 213 2.000 lei d) Valoare recuperabil (38.000 lei) < Valoarea rmas (42.000 lei), depreciere = 4.000 lei 4.000 lei 6813 = 213 4.000 lei e) la 01.07.N+1, odat cu clasificarea activului ca disponibil pentru vnzare, conform IFRS 5 el trebuie evaluat la min (valoarea rmas, valoarea just-cheltuielile de cedare) Valoarea rmas la 01.07.N+1 Val recuperabil la 31.12.N = 38.000 lei durat rmas 19 ani Amortizare 01 ian 01 iulie = 1.000 lei 681 f) anulare amortizare cumulat 1.000 lei 281
38 .000 6 * = 1.000 lei 19 ani 12

= =

281 213

1.000 lei 1.000 lei

min [valoarea rmas (37.000 lei), valoarea just - cheltuielile de cedare(38.000 3.000)] = 35.000 lei depreciere = 37.000 35.000 = 2.000 lei g) nregistrare depreciere 2.000 lei 6813 = 213 2.000 lei h) 31.12.N+1 min [valoarea rmas (37.000 lei), valoarea just - cheltuielile de cedare(34.000)] = 34.000 lei depreciere = 35.000 34.000 = 1.000 lei 1.000 lei 6813 = 213 1.000 lei a) min (37.000, 45.000) = 37.000 lei

2.000 lei

213

7813

2.000 lei (37.000 35.000)

201. Societatea deine echipamente achiziionate la nchiderea exerciiului N-2 cu 60.000 u.m. Echipamentele se amortizeaz linear, ncepnd cu 1 ianuarie N-1, pe o durat de 6 ani. La 31 decembrie N, conducerea ntreprinderii decide reevaluarea echipamentelor. Valoarea just a acestora este estimat la 30.000 u.m. La 31 decembrie N+1, innd cont de schimbrile intervenite pe pia, echipamentele sunt, din nou, reevaluate. Valoarea just este estimat la 50.000 u.m.
Raspuns : D Cost VR sf N 60.000 u.m. 40.000 u.m. 213 C 20.000 u.m. (anulare) 10.000 u.m. 7.500 (anulare)

Vjust sf N 30.000 u.m. VR sf N+1 22.500 u.m. Dif poz 27.500 u.m. Vjust sf N+1 50.000 u.m.

Cost Amortiz cumulat (N-1,N) Valoare rmas

60.000 u.m.
60 .000 * 2 = 20 .000 u.m. 6ani

40.000 u.m.

a) anulare amortizare 3.000 u.m. 281 = 213 3.000 u.m. b) diferen negativ din reevaluare 30.000 u.m. 40.000 u.m.= -10.000 u.m. 10.000 u.m. 6813 = 213 10.000 u.m. c) Amortizare N+1=
30 .000 = 7.500 u.m. 4ani

nregistrare amortizare 7.500 u.m. 681

281

7.500 u.m.

anulare amortizare 7.500 u.m. 281 = d)diferen pozitiv din reevaluare 27.500 u.m. 213 =

213 7.500 u.m. 50.000 u.m. 22.500 u.m. = 27.500 u.m. % 27.500 u.m. 7813 10.000 u.m.

105

17.500 u.m.

210. Situaia stocurilor unei societi comerciale se prezint astfel: la sfritul anului N valorile contabile ale stocurilor sunt: 301 1.900 lei, 391 700 lei, 345 4.000 lei. La sfritul anului N+1 valorile contabile sunt: materii prime 2.000 lei i produse finite 4.500 lei, iar valorile realizabile nete sunt: pentru materii prime 2.000 lei i pentru produse finite 4.000 lei. Care sunt nregistrrile la sfritul anului N+1?
Raspuns : a) Materii prime Val realizabil net (2.000) =Val contabil (2.000), se anuleaz ajustarea pt depreciere existent: 700 u.m. 391 = 7814 700 u.m. b) Produse finite Val realizabil net (4.000) <Val contabil (4.500), se constituie o ajustare pentru depreciere = 500 500 u.m. 6814 = 394 500 u.m.

218. Pe data de 01.01.N o societate X a semnat un contract de vnzare urmat de preluarea n leasing operaional pentru o cldire. Cldirea avea o valoare contabil de 12.000 u.m. Amortizarea calculat pn n momentul vnzrii a fost de 6.000 u.m. Preul de vnzare este de 40.000 u.m. Chiria anual pltit este de 8.000 u.m. S se contabilizeze operaia de lease-back la societatea X la data semnrii contractului, n conformitate cu OMEF nr. 2.374/2007.
Raspuns : a)Dac preul de vnzare este egal cu valoarea just, orice ctig sau pierdere va fi recunoscut imediat, deoarece dac preul de vnzare a fost stabilit la valoarea just, a avut loc de fapt o tranzacie normal i orice ctig sau pierdere se recunoate imediat: 6.000 lei 281 = 212 12.000 lei 40.000 lei 5121 Ctig din 34.000 lei tranzacii de leaseback b)Dac preul de vnzare este mai mic dect valoarea just, orice ctig sau pierdere va fi recunoscut() cu excepia cazului n care pierderea este compensat prin pli de leasing viitoare cu o valoare sub preul pieei, iar profitul i pierderea va fi amnat i amortizat proporional cu plile de leasing pe durata estimat de utilizare a bunului. 6.000 lei 281 = 212 12.000 lei

Ctig din 34.000 lei tranzacii de leaseback c)Dac preul de vnzare este mai mare ca valoarea just, surplusul reprezentnd diferena dintre preul de vnzare i valoarea just va fi amnat i amortizat pe durata estimat de utilizare a bunului.

40.000 lei

5121

224. Societatea X obine din producie proprie un echipament tehnologic. Cheltuielile efectuate au fost: cheltuieli directe 6.000 lei; cheltuieli indirecte 8.000 lei, din care variabile 6.000 lei i fixe 2.000 lei; cheltuieli administrative 1.000 lei; Gradul de utilizare al capacitii de producie este de 90%. Costul produciei neterminate la sfritul perioadei de gestiune este de 1.000 lei. Costul produciei neterminate la nceputul perioadei de gestiune este de 2.000 lei. Calculai costul echipamentului.
Raspuns : + + + = Cheltuieli directe Cheltuieli variabile Cheltuieli fixe*gr de activ Producie n curs la nceputul perioadei Producie n curs la sfritul perioadei Cost de producie 6.000 lei 6.000 lei 2.000 *90%=1.800 lei 2.000 1.000 14.800

228. Societatea A achiziioneaz de la societatea B un utilaj al crui pre de achiziie este 520.000 lei. Pentru societatea B utilajul este produs finit. Contractul ncheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plii integrale la livrare a sumei de 520.000 lei, fie a unei pli la livrare de 30.000 lei urmat de o plat ulterioar, peste 1 an, de 510.000 lei. Precizai nregistrrile contabile la cele dou societi n cazul celei de-a doua variante conform IAS 16 Imobilizri corporale, respective IAS 18 Venituri.
Raspuns : Societatea A Pli ulterioare = 30.000 + 510.000 = 540.000 lei Cost = 520.000 lei

Chelt cu dobnzile = 540.000 520.000 = 20.000 lei a) achiziie utilaj 540.000 lei % = 404 520.000 lei 213 20.000 lei 471 b) plat imediat furnizor 30.000 lei 404 = 512 c) recunoatere chelt cu dobnzile 1.666 lei 666 = 471 d) plata final furnizor 510.000 lei 404 Societatea B a) vnzare produse finite 540.000 lei 4111

540.000 lei

30.000 lei 1.666 lei (

20 .000 ) 12 luni

512

510.000 lei

% 701 472 4111 766

540.000 lei 520.000 lei 20.000 lei 30.000 lei 1.666 lei (
20 .000 ) 12 luni

b) ncasare imediat crean 30.000 lei 5121 = c) recunoatere venituri din dobnzi 1.666 lei 472 = d)ncasare final clieni 510.000 lei 5121

4111

510.000 lei

234. Se dau urmtoarele informaii (n lei): Rulaj debitor clieni (inclusiv TVA) 99.960; cheltuieli cu amortizarea 13.510; materii prime (sold iniial) 4.100; vnzri de produse finite la cost de producie 75.800; subvenii din exploatare aferente cifrei de afaceri 4.700; venituri din sconturi primite 5.300; cheltuieli cu impozitul pe profit 2.710; achiziii de materii prime 23.850 (exclusive TVA); obinerea de produse finite la cost de producie 81.400; cheltuieli cu ajustarea pentru deprecierea titlurilor de plasament 1.800; materii prime (sold final) 5.320; datorii salariale (sold iniial) 6.100; salarii pltite 19.800; cheltuieli cu serviciile prestate de teri 2.370; datorii salariale (sold final) 5.000. Calculai cifra de afaceri net i rezultatul din exploatare.
Raspuns : 99.960 lei 411 = % 70X 4427 99.960 lei 84.000 lei 15.960 lei

nregistrare amortizare 13.510 lei 6811 D SI 301 4.100 23.850

= C

281

13.510 lei

X= 4.100+ 23.850- 5.320 = 22.630 SF 5.320 consum materii prime 22.630 lei 601 = descrcare gestiune produse finite vndute 75.800 lei 711 = subvenii aferente exploatarii 4.700 lei 5121 = sconturi primite 5.300 lei 401 = impozit pe profit 2.710 lei 691 = achiziie materii prime 2.8381,5 lei % = 23.850 lei 301 4531,5 lei 4426 obinere produse finite 81.400 lei 345 = nregistrare depreciere titluri de plasament 1.800 lei 6864 = nregistrare servicii prestate de teri 2.370 lei 628 = plat salarii 19.800 lei 421 = D Pli = 19.800 SF 5.000 421 SI C 6.100

301 345 7411 767 441 401

22.630 lei 75.800 lei 4.700 lei 5.300 lei 2.710 lei 2.8381,5 lei

711 591 401 5121

81.400 lei 1.800 lei 2.370 lei 19.800 lei

Salarii datorate = 5.000 + 19.800 6.1000 = 18.700 lei 18.700 lei 641 = 421 D 75.800 SFC 5.600 Grupa 70 711 81.400 84.000 lei C

18.700 lei

+ +

Variaia stocurilor (SFC ) 5.600 lei Venituri din subvenii aferente cifrei de exploatare (ct 4.700 lei 7411) = Total venituri de exploatare 94.300 lei 13.510 lei Cheltuieli cu amortizarea + Cheltuieli cu materii prime 22.630 lei + Cheltuieli cu serviciile executate de teri 2.370 lei + Cheltuieli cu salariile 18.700 lei = Total cheltuieli de exploatare 57.210 lei Rezultatul din exploatare = Venituri de exploatare Cheltuieli de exploatare = 94.300 lei 57.210 lei = 37.090 lei Cifra de afaceri net = grupa 70 (84.000 lei) + ct 7411 (4.700 lei) = 88.700 lei

238. Filiala F a capitalizat la 01.01.N cheltuieli de constituire de 50.000 u.m. care sunt amortizate n 5 ani. Potrivit politicii grupului cheltuielile de constituire afecteaz contul de profit i pierdere n exerciiul n care se efectueaz (se aplic prevederile IAS 38 Imobilizri necorporale). Efectuai retratrile de omogenizare n exerciiile N i N+1 dac pentru consolidare se utilizeaz metoda bazat pe fluxuri.
Raspuns : I.n anul N n bilan: a)Se elimin cheltuielile de constituire capitalizate la nceputul anului: 50.000 lei 121 = 201 50.000 lei b)Se elimin amortizarea cumulat nregistrat 50.000 lei : 5 ani = 10.000 lei 10.000 lei 2801 = 121 10.000 lei II.n anul N n contul de profit i pierdere: 50.000 lei 6xx = 121 50.000 lei 10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei Consecine asupra impozitului amnat: Valoare contabil cheltuieli de constituire (din situaii financiare consolidate ) = 0 lei Baz fiscal (din situaii financiare individuale) (50.000 10.000 amortizarea) = 40.000 lei Activ de impozit amnat = 40.000 lei x 16 % = 6.400 lei n bilan: 6.400 lei Impozit = 121 6.400 lei amnat n contul de profit i pierdere:

6.400 lei

121

Venituri din impozitul amnat

6.400 lei

II.n anul N+1 Se elimin amortizarea: 10.000 lei 121 = 6811 10.000 lei Valoare contabil cheltuieli de constituire (din situaii financiare consolidate) = 0 lei Baz fiscal (din situaii financiare individuale) (50.000 20.000 amortizarea) = 30.000 lei Activ de impozit amnat = 30.000 lei x 16 % = 4.800 lei n bilan: 4.800 lei Impozit = 121 4.800 lei amnat n contul de profit i pierdere: 4.800 lei 121 = Venituri din 4.800 lei impozitul amnat

240. Se cunosc urmtoarele informaii (n lei):

4111 Sold iniial Salarii pltite 607 Rulaj debitor 401 Sold iniial Impozit pe profit pltit 4111 Sold final 371 Sold final ncasri de avansuri de la clieni 707 Rulaj creditor 371 Sold iniial 6911 704 Rulaj creditor 401 Sold final 641 605 Rulaj debitor 100 2200 2500 4500 202 700 3000 750 2000 4250 600 500 2800 4000 450

Toate achiziiile i vnzrile sunt impozabile TVA. Mrfurile intrate au fost integral achiziionate. Avansurile ncasate sunt reinute la ncasarea creanei. Calculai fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda direct.
Raspuns : Metoda direct se bazeaz pe delimitarea fluxurilor de ncasri pli proprii fiecrei activiti. De

exemplu, pentru activitile de exploatare formula de calcul se prezint astfel: ncasri de la clieni - Pli ctre furnizori i angajai = Numerar generat din exploatare - Dobnzi pltite + Dividende ncasate +,- Alte ncasri pli privind cheltuielile i veniturile - Impozitul pe profit = Fluxul de numerar nainte de elementele extraordinare +,- ncasri / pli din elemente extraordinare = Fluxul de numerar net din activitile de exploatare Flux din activitatea de exploatare metoda directa a.- achitare salarii - 2.200 b.- achitare impozit profit - 202 c.- incasare clienti + 750 d.- plati furnizori - 1.700 Flux net trez. din active. de exploat. = - 3.352

FISCALITATE
A3. Impozitul pe veniturile microntreprinderilor

5. O microntreprindere, pltitoare de impozit pe venit, prezint urmtoarea situaie veniturilor (valorile sunt n lei i sunt cumulate de la nceputul anului):
Tip venit Venituri din vnzarea mrfurilor Venituri din diferene de curs valutar Venituri din dobnzi trim. I 200870.000 900 500 trim. II 2008100.000 1.000 1.500 trim. III 2008160.000 1.200 2.600 trim. IV 2008230.000 2.100 3.700

De asemenea, cunoatem c microntreprinderea cumpr i pune n funciune o cas de marcat, n luna iunie, n valoare de 700 lei. Determinai impozitul pe venitul microntreprinderilor de plat la fiecare dintre scadenele legale.
Raspuns :
Baza impozabila asupra careia se aplica cota de 3% este totalul veniturilor trimestriale care sunt inregistrate in creditul conturilor din clasa a 7-a "Conturi de venituri", cu exceptia celor inregistrate in: - "Variatia stocurilor"; - "Venituri din productia de imobilizari necorporale"; - "Venituri din productia de imobilizari corporale"; - "Alte venituri din exploatare" analitic reprezentand veniturile din cota-parte a subventiilor guvernamentale si altor resurse similare pentru finantarea investitiilor; - "Venituri din provizioane privind activitatea de exploatare" si "Venituri financiare din provizioane"; - veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii; precum si - veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate catre bugetul de stat, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale. -In cazul in care se achizitioneaza case de marcat, din baza impozabila se scade valoarea caselor de marcat, in conformitate cu documentul justificativ, in luna punerii in functiune. Punerea in functiune se face potrivit prevederilor legale. Diferentele favorabile de curs valutar rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor in valuta existente la data de 31 decembrie 2002, inregistrate in contabilitate in "Rezultatul reportat" sunt venituri impozabile pe masura incasarii creantelor sau platii datoriilor. Impozit Trim I : 3%(70.000+900+500) = 2142 lei

Trim II: 3%[(100.000-70.000)+(1000-900)+(1500-500)-700] = 897 lei Trim III: 3%[(160.000-100.000)+(1200-1000)+(2600-1500)] = 1839 lei Trim IV: (230.000-160.000+2100-1200+3700-2600)*3% = 2175 lei Trim IV se declara 1839 lei ca si in trim III, apoi se calculeaza suma toatala datorata si se rectifica Impozit Datorat in anul N : (230.000+2100+3700-700)*3%= 7053

7. Se cunosc urmtoarele date despre o societate comercial care la nceputul anului este pltitoare de impozit pe veniturile microntreprinderilor : Element ianuarie februarie martie aprilie mai Iunie Venituri din Element ianuarie februari martie aprilie mai e Venituri din vnzarea 121.000 mrfurilor (lei, cumulat de la Cheltuieli, mai puin 40.000 impozitul pe venit (lei, cumulat de la nceputul anului) Curs de schimb 4,12 leu/euro la finele lunii 210.000 370.000 430.000 570.000

Iunie 800.000

78.000

123.000

249.000

320.000

450.000

4,21

4,35

4,30

4,28

4,20

S se determine impozitul pe venit/profit aferent fiecrei scadene, dac veniturile realizate, mai puin impozitul datorat sunt deductibile dac ar fi analizate din punctul de vedere al impozitului pe profit.
Raspuns: Rezultatele financiare inregistrate sunt urmatoarele: Element ianuarie februarie Venituri din vnzarea 121.000 mrfurilor (lei, cumulat de la Cheltuieli, mai puin 40.000 impozitul pe venit (lei, cumulat de la nceputul anului) 210.000 78.000 martie 370.000 123.000 aprilie 430.000 249.000 mai 570.000 320.000 Iunie 800.000 450.000

Curs de schimb leu/euro la 4,12 finele lunii Venituri calculate in euro = 29.368,93 Linia1/Linia3 Impozit pe venit/ profit Profit brut Profit net 81.000 81.000

4,21
49.881,24

4,35
85.057,47

4,30
100.000

4,28
133.177,57

4,20
222.185,14

11.100 132.000 132.000 247.000 235.900

11.100 181.000 169.900

11.100 431.000 419.900

56.000 350.000 294.000

Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o societatea pentru a beneficia de o astfel de impunere sunt urmatoarele: a) realizeaz venituri, altele dect cele din consultan i management, n proporie de peste 50% din veniturile totale; b) are de la 1 pn la 9 salariai inclusiv; c) a realizat venituri care nu au depit echivalentul n lei a 100.000 euro; d) capitalul social al persoanei juridice este deinut de persoane, altele dect statul, autoritile locale i instituiile publice Intrucat societate este inregistrata ca platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor, pentru trimestrul 1 n cota de impozit este de 3% aplicat la cifra de afaceri. Astfel, la 31 martie n societatea a inregistrat o cifra de afaceri de 370.000 lei echivalentul a 85.057, 47 euro. Impozitul datorat pentru trimestrul 1, scadent la 25 aprilie n este de 370.000 x 3% = 11.100 lei. Se constata ca la 30 aprilie n societatea atinge plafonul de 100.000 euro, astfel incat pana la 30.06.n aceasta inregistreaza venituri totale de 800.000 lei echivalentul a 222.185,14 euro, ceea ce inseamna ca, incepand cu trimestrul al II lea societatea devine platitoare de impozit pe profit, lund n calcul veniturile i cheltuielile realizate de la nceputul anului fiscal, fr posibilitatea de a mai beneficia pentru perioada urmtoare de impunere pe venit (in conformitate cu art.107 1 din Codul fiscal). Calculul i plata impozitului pe profit se efectueaz ncepnd cu trimestrul n care s-a depit oricare dintre limitele prevzute n acest articol, fr a se datora majorri de ntrziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad plile reprezentnd impozitul pe veniturile microntreprinderilor efectuate n cursul anului fiscal Astfel, pentru trimestrul al II lea se calculeaza impozitul pe profit astfel: Venituri totale la 30.06n = 800.000 Cheltuieli totale la 30.06.2009 (inclusiv impozit venit/profit tr.1 ) = 461.100 Cheltuieli nedeductibile (impozitul pe venit calculat pt trim.1 ) = 11.100 Profit impozabil = Venituri totale Cheltuieli totale +Cheltuieli nedeductibile - Venituri neimpozabile = 800.000 461.100 + 11.100 = 350.000 lei Impozit pe profit pentru semestrul 1 n = 16% x 350.000 = 56.000 Impozit pe profit datorat in trimestrul 2, scadent la 25.07.2009 = 56.000 11.100 = 44.900 lei.

B2 Accizele

8. Un agent economic import o cantitate de 10 videorecordere. Acestea au un pre extern unitar de 50 euro, iar cheltuielile efectuate cu transportul pe parcursul extern sunt de 100 euro. Taxa vamal aferent acestui import este 10%, accizele sunt 20%. Cursul de schimb este 1 euro = 4 lei. S se determine Accizele.
Raspuns : Valoarea videorecorderelor este 50 euro x 4 lei x10 buc.= 2000 lei Ch.transport extern = 100 x 4 = 400 lei Valoare taxa vamala = (2000 +400 )x 10% = 240 lei Valoare accize = (2000+400+240)x20% = 528 lei

10. Un agent economic este ncadrat la nceputul anului n categoria micilor productori independeni. Capacitatea sa de producie la nceputul anului era de 190.000 hl. n luna iulie pune n funciune o nou capacitate de producie de 30.000 hl. Producia sa cumulat pentru lunile ianuarie august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl n luna iulie i 50.000 hl n luna august. Berea produs are 10 grade Plato. Folosinbd acciza unitar i cursul de schimb prevzute n Codul fiscal s se determine acciza datorat n luna iulie i acciza datorat n luna august.
Raspuns: Avind in vedere ca a fost depasita capacitatea de productie de 200.000 Hl in cursul anului ,agentul economic va calcula si va varsa la bugetul de stat accizele,in cuantumul noii capacitate de productie,incepind cu luna imediat urmatoare celei in care a avut loc punerea in functiune a acesteia. Pentru luna iulie ag.economic datoreaza acciza standard de 0,43 euro/Hl/1 grad plato,calculate astfel: 20.000 hl x 10grade plato x 0,43 euro x 4,2688 lei = 367.116,8 lei Pentru luna august ag.economic datoreaza acciza specifica este de 0,748 euro/Hl./1grad plato,calculate astfel: 50.000 hl x 10 grade plato x 0,748 euro x 4,2688 lei= 1.596.531 lei C. Impozitele si taxele locale

33. Un contribuabil persoan fizic deine n proprietate la nceputul anului: a) un apartament de 115 mp suprafa desfurat situat n mediul urban (coeficientul de corecie pozitiv a valorii impozabile este 2,4), valoarea impozabil unitar 669 lei/ mp suprafa desfurat, aflat ntr-un bloc de

locuine cu trei etaje i 6 apartamente, construit n 1983. Acest apartament este locuin de domiciliu. b) o cas n mediul rural cu o suprafa total desfurat de 140 mp, valoare impozabil unitar 669 lei/mp suprafa desfurat, din care mansard locuibil de 30 mp suprafa desfurat. Casa a fost achiziionat n luna ianuarie, anul curent. Coeficientul de corecie pozitiv a valorii impozabile unitare este 1. S se calculeze impozitul datorat de ctre contribuabil, separat, pe cele dou proprieti imobiliare.
Raspuns:

Calcularea impozitului pe cldiri datorat pentru apartament Valoarea impozabil a apartamentului va fi de: 115mp x669lei/mp*2.4 = = 184664 lei Impozit 184664*0.1%=184,66 lei Valoarea impozabila a casei =110*669*1+30*669*1*0.75=73590+15052.5=88642.50 Casa fiind achizitionata in luna ianuarie, se va plati impozit incepand cu luna februarie Fiind a doua proprietate se va plati o majorare de 15% Impozit casa: (88642.50*0.1% +88642.50*0.1%*0.15)*(1/12)*11=(88.64+13.30)*(11/12)=93.44lei

38. O cldire este deinut n coproprietate de 2 persoane, fiecare cu o cot de participare de 50%. n cazul primei persoane cldirea este locuin de domiciliu, iar n cazul celei dea doua persoane este prima locuin n afara celei de domiciliu. Presupunem c impozitul pentru aceast cldire dac ar fi fost deinut de un singur proprietar i ar fi fost locuin de domiciliu este 100 lei. S se de determine impozitul datorat de fiecare proprietar.
Raspuns: Proprietarul a carui domiciliu este in casa va plati 50% din impozit = 50 lei Proprietarul pt care este a doua proprietate si nu ii este domiciliu va plati cu 15% mai mult pentru impozitul care ii revine astfel: 100 * 50% * 115% = 57.5 lei.

44. O persoan fizic deine n proprietate o suprafa de teren de 1.500 mp n intravilanul unei localiti de rangul 2. Zona n care se afl terenul este C. Terenul are urmtoarea ncadrare n registrul agricol: 300 mp teren cu construcii, pe care se afl o cas cu o suprafa la sol de 100 mp,

200 mp, teren arabil i 500 mp livad pe rod. Impozitul unitar este cel stabilit de cosul fiscal. Se se determine impozitul pe teren.
Rezovare: Impozit teren cu constructii : (300-100)mp*2874/10000=57.48 Impozit Teren arabil= 200mp*4*16/10000=1.28(suprafata8impozit unitar8coef de corectie) Impozit livada= 500mp*4*30/10000=6 Impozit pe teren= 57.48+1.28+6=64.76

Stagiar Experti Contabili An II

ADMINISTRARE SI LICHIDARE INTREPRINDERE

4. Situatia elementelor de activ si pasiv la societatea X conform bilatului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: Cldiri 20.000.000 lei Amortizarea cldirilor 12.000.000 lei Materii prime 2.000.000 lei Ajustri pentru deprecierea materiilor prime 400.000 lei Clieni 2.500.000 lei Clieni inceri 500.000 lei Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni 200.000 lei Conturi la bnci 600.000 lei Furnizori de imobilizri 6.000.000 lei Provizioane pentru riscuri i cheltuieli 1.000.000 lei Capital subscris vrsat 5.000.000 lei Rezerve 1.000.000 lei Operatiunile de lichidare efectuate de lichidator se prezint dupa cum urmeaz: a) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei; b) Materiile prime au fost vndute cu 1.440.000 lei; c) Clienii inceri sunt n sum de 500.000 lei, din care se ncaseaz 240.000 lei, iar pentru ncasarea nainte de termen a clienilor ceri s-au acordat sconturi n sum de 50.000 lei; d) Pentru plata nainte de termen a datoriilor ctre furnizori, acetia au acordat sconturi n sum de 200.000 lei; e) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societii sunt n sum de 520.000 lei; Sa se ntocmeasc bilantul nainte de efectuarea partajului. Raspuns: a) Valorificarea imobilizarilor corporale: Vanzarea cladirilor 461 = % 10.710.000 7583 9.000.000 4427 1.710.000 Incasarea contravalorii cladirilor vandute 5121 = 461 10.710.000 Scaderea din evidenta a cladirilor vandute % = 212 20.000.000 . 281 12.000.000 6583 8.000.000 Inchiderea contului 7583

7583 = 121 Inchiderea contului 6583 121 = 6583 b) Valorificarea stocurilor:

9.000.000 8.000.000

Vanzarea materiilor prime 411 = % 1.713.600 707 1.440.000 4427 273.600 Trecerea la marfuri a meteriilor prime si scaderea din gestiune a marfurilor vandute 371 = 301 2.000.000 607 = 371 2.000.000 Anularea provizionului 391 = 7814 400.000 Inchiderea contului 607 121 = 607 2.000.000 Inchiderea conturilor 707 si 7814 % = 121 1.840.000 707 1.440.000 7814 400.000 Incasarea contravalorii materiilor prime vandute 5121 = 411 1.713.600 c) Incasarea creantelor Incasarea partiala de la clientii incerti 5121 = 4118 240.000 Trecerea pe cheltuieli a clientilor incerti neincasati 6588 = 4118 260.000 Anularea provizioanelor 491 = 7814 200.000 Incasarea clientilor incerti 5121 = 411 2.450.000 Acordarea sconturilor 667 = 411 50.000 Inchiderea conturilor 667 si 6588 121 = % 310.000 667 50.000 6588 260.000 Inchiderea contului 7814 7814 = 121 200.000 d) Plata datoriilor Plata furnizorilor de imobilizari 404 = 5121 Scont primit 5.800.000

404 = 767 Inchiderea contului 767 767 = 121 e) Cheltuieli de lichidare Cheltuieli efectuate 628 = 5121 Inchiderea contului 628

200.000 200.000

520.000

121 = 628 520.000 f) Anularea provizioanelor pt riscuri si cheltuieli Anularea provizioanelor 151 = 7812 INCHIDEREA CONTULUI 7812 7812 = 121 g) Regularizare TVA TVA de plata 4427 = 4423 Plata TVA 4423 = 5121 1.983.600 Calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a impozitului pe dividende in urma actiunii de dizolvare/lichidare h) Impozitul pe profit pt profitul din lichidare Impozitul pe profit datorat 691 = 441 Inchiderea contului 691 121 = 691 Virarea impozitului pe profit 441 = 5121 Bilantul inainte de efectuarea partajului 1.983.600 1.000.000 1.000.000

352.500 (1.410.000 *25%) 352.500 352.500

Nr. Rd. Sold AB1 B. ACTIVE CIRCULANTE IV. CASA SI CONTURI LA BANCI 08 7.057.500 ACTIVE CIRCULANTE TOTAL (rd 05 la 08) 09 7.057.500 D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA UN AN 11 0

E. ACTIVE CIRCULANTE NETE , RESPECTIV DATORII CURENTE NETE ( rd 09+10-11-18) 12 7.057.500 F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE NETE ( rd 4+12-17) 13 7.057.500 J. CAPITAL SI REZERVE J. CAPITAL SI REZERVE 19 5.000.000 I. CAPITAL (rd 20 la 22(, din care: Capital subscris varsat (1012) (500.000 actiuni *10.000/actiune) 21 5.000.000 V REZERVE ( ct 1061) 26 1.000.000 VI EZULTATUL EX FINANCIAR ( ct 121) sold C 29 1.057.500 TOTAL CAPITALUIRI PROPRII (rd 19+23+24-25+26+27-28+29-30-31) 32 7.057.500 TOTAL CAPITALURI (rd. 32+33) 34 7.057.500 26. Care este rspunderea membrilor organelor de conducere n cazul n care s-a ajuns n starea de insolvent? Raspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului persoana juridica este angajata numai atunci cand acestia, prin faptele lor, au determinat starea de insolventa a debitorului. In cazul in care sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane; b) au facut acte de comert in interes personal, sub acoperirea persoanei juridice; c) au dispus, in interes personal, continuarea unei activitati care ducea, in mod vadit, persoana juridica la incetarea de plati; d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea in conformitate cu legea; e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit in mod fictiv pasivul acesteia; f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, in scopul intarzierii incetarii de plati; g) in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori. Nu este inlaturata aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni. Precizam ca raspunderea priveste atat pe administratori si directori, in calitate de organe de conducere, cat si pe cenzori sau auditori financiari, in calitate de organe de control si supraveghere.

Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea in raspundere, daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, in raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica, ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea in raspundere. In caz de pluralitate, raspunderea persoanelor vinovate va fi solidara, cu conditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp in care si-au exercitat mandatul sau in care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Mentionam ca persoanele in cauza se pot apara de solidaritate daca, in organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele sau faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii. Actiunea in raspundere se prescrie in termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotararii de deschidere a procedurii insolventei. Administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor, poate solicita judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor persoanelor care vor raspunde. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie. Sumele de bani obtinute prin angajarea raspunderii persoanelor in discutie vor intra in averea debitorului persoana juridica si vor fi destinate, in caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar in caz de faliment, acoperirii pasivului. 47. Prezentati rolul consiliului de administratie n cadrul societtii pe actiuni. Raspuns : Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor. Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor: a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii; b) stabilirea politicilor contabile si a sistemului de control financiar, precum si aprobarea planificarii financiare; c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor; d) supravegherea activitatii directorilor; e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia; f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea

prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor. Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii, puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general. Consiliul de administratie pastreaza insa atributia de reprezentare a societatii in raporturile cu directorii. Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu prudenta si diligenta unui bun administrator. 60. Cum poate fi exclus un asociat din societatea n nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat? Raspuns : Excluderea asociatilor din acest tip de societati este prevazuta strict si limitativ de lege, fiind sanctionate urmatoarele: * Neefectuarea aportului. Asociatul poate fi exclus daca intarzie sa efectueze aportul stabilit de prevederile contractului de societate. Cel exclus va suporta consecintele intarzierii in efectuarea aportului. * Supunerea asociatului procedurii insolventei sau incapacitatea asociatului. Asociatul care a fost supus procedurii insolventei sau care a devenit incapabil din punctul de vedere al atributiilor ce-i revin, poate fi exclus din societate. * Imixtiunea in administrarea societatii, folosirea bunurilor societatii si savarsirea unor acte de concurenta. Asociatul poate fi exclus daca savarseste anumite fapte considerate o manifestare a lipsei de loialitate fata de societate, precum: amestecul fara drept in administrarea societatii; intrebuintarea, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, a capitalului, bunurilor sau creditului societatii in folosul sau; participarea, fara consimtamantul celorlalti asociati, ca asociat cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect, sau efectuarea de operatiuni in contul sau ori al altora, in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator. * Savarsirea de catre asociatul administrator a unor fapte pagubitoare pentru societate. Asociatul care indeplineste functia de administrator va putea fi exclus din societate daca savarseste o frauda in dauna societatii ori se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altor persoane. * Exercitarea de catre creditorul personal al asociatului a opozitiei impotriva hotararii de prelungire a duratei societatii (valabil pentru SNC, SCS, SRL). Daca opozitia creditorului personal a unui asociat facuta impotriva hotararii privind prelungirea duratei societatii a fost admisa de o instanta judecatoreasca, asociatul debitor al oponentului poate fi exclus din societate.

Conditiile excluderii unui asociat din societate Excluderea unui asociat se pronunta prin hotarare judecatoreasca, la cererea societatii sau a oricarui asociat. Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza. Daca cererea de excludere a unui asociat se face numai de catre unul dintre asociati, trebuie citata societatea si asociatul parat. Daca societatea este constituita numai din doi asociati, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, va fi dizolvata. Acest lucru nu va avea loc daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. In toate cazurile de admitere a cererii de excludere a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica in Monitorul Oficial. Efectele excluderii unui asociat din societate Cel exclus din societate pierde calitatea de asociat de la data excluderii. El va avea dreptul la beneficii si va suporta pierderile pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu vor fi repartizate potrivit prevederilor contractului de societate. De asemenea, asociatul exclus are dreptul la contravaloarea partilor sale sociale. Daca la data excluderii exista anumite operatii in curs de executare, asociatul nusi va putea retrage partea care i se cuvine decat dupa terminarea acestora. Societatile de capitaluri nu dispun de reguli specifice privind excluderea actionarilor, reglementarile pentru societatile de persoane descrise anterior nefiind aplicabile din cauza diferentelor foarte mari intre cele doua tipuri de societati. Prin urmare, indiferent de tipul actionarului, persoana fizica sau fond de investitii, nu se poate pune problema excluderii.

Stagiar Experti Contabili An II ANALIZA DIAGNOSTIC

30. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre. unitar de 40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m.,cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilit.i si chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. si cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze si s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar si opera.ional exprimat n unit.i fizice si valorice si nivelul rezultatului de exploatare si curent asteptat la o crestere la 5500 a numrului de produse vndute. Raspuns: q = 5.000 buc. p.u. = 40 u.m. ch. mat. prime = 60.000 u.m. ch. personalul = 80.000 u.m. 90 % = 72.000 u.m. ch. variabile - 10 % = 8.000 u.m. ch. fixe ch. utiliti i chirii = 5.000 u.m. ch. amortizare = 4.000 u.m. ch. cu dobnzi = 5.000 u.m. Pragul de rentabilitate operaional se refer doar la active de exploatare, de aceea nu am inclus i la ch. fixe dobnzile. Cheltuieli fixe (CF) = ch. personal + ch. chirie + ch. amortizarea = 8.000 + 5.000 + 4.000 = 17.000 u.m. Cheltuieli variabile (CV) = ch. materii prime + ch. personal = 60.000 + 72.000 = 132.000 u.m. Cheltuieli variabile unitare (CVu) = CV/q = 132.000/5.000 = 26,4 u.m. Q n punctul critic = Qc = CF/ (p-CVu) = 17.000/ (40 26,4) = 17.000/13,6 = 1.250 buc. Cifra de afaceri n punctul critic Cac = Qc x p = 1.250 x 40 = 50.000 u.m. Pragul de rentabilitate financiar se calculeaz incluznd n cheltuielile fixe i dobnzile. Qc financiar = (CF+ dobnzi)/(p x Cvu) = (17.000 + 5.000)/(40 26,40) = 22.000 /13,6 = 1617,65 u.m. Cifra de afaceri n punctul critic financiar CAcf = Qcf x p = 1617,65 x 40 = 64.706 u.m. Deci pentru a produce profit n activitatea de exploatare trebuie vndut 1.250 buc. de produse i vnzrile trebuie s ating 50.000 u.m. iar pentru atinge profit (acoperind i cheltuielile financiare, trebuie vndute 1.618 buc. produse s-a atins o vnzare de 64.706 u.m. Sub aceste vnzri unitatea va iei n pierdere. O cretere a nr. de produse vndute de la 5.000 buc. ar avea o influen negativ asupra cheltuielilor variabile totale, astfel: CV = 132.000/5.000 x 5.500 = 145.200 u.m. CVu = 145.200/5.500 = 26,4 u.m., cheltuielile variabile unitare rmn neschimbate. Profitul din exploatare = 5.500 x 40 (17.000 + 145.200) = 220.000 162.200 = 57.800 u.m.

Profitul curent se calculeaz incluznd cheltuielile variabile n cheltuielile fixe. Profitul curent = 5.500 x 40 - (17.000 + 5.000 + 145.200) = 220.000 + 167.2000 = 52.800 u.m. Deci la o vnzare de 5.500 buc. produse (aceast cantitate fiind peste cantitatea din prestarea de operaiuni financiare) se va realiza un profit din exploatare de 57.800 u.m. i un profit curent de 52.800 u.m. 38. S se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru ac.ionari n cazul unei intreprinderi despre care se cunosc urmtoarele: cifra de afaceri 10000 u.m., cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cu amortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobnzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m., cumprri de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vnzarea mijloacelor fixe 500 u.m., cresterea activului circulant net 200 u.m., datorii financiare la nceputul anului 1000, datorii financiare la sfrsitul anului 1200 u.m.. Raspuns : CASH-FLOW DISPONIBIL (CFD) Exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este efectiva deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit. Metoda 1: Formula de calcul: CFD = CFDact + CFDcr CFDact = RN (CPR1 CPR0) CFDcr = CHD (DATFIN1 DATFIN0) RN = rezultatul net CHD = cheltuiala cu dobanda CPR = variatia capitalurilor proprii DATFIN = variatia datoriilor financiare pentru care s-au platit dobanzi in perioada analizata RN=10000 -4500-4000-500-300-200=500 CFDact = 500 DATFIN = 1200-1000=200 CFDcr= 300-200 = 100 CFD = CFDact + CFDcr = 500+100 = 600 Metoda 2: Formula de calcul: CFD = CFgest IMO ACRnete IMO = variatia imobilizarilor ACR = variatia activelor circulante nete CFgest = PN + dobanda + amortizarea PN = profitul net

Cfgest = 500+300+500 = 1300 CFD = CFgest IMO ACRnete = 1300 (1000-500) -200= 600 47. Analizai durata de rotaie a activului circulant net pentru societile Amonil SA (vezi exerciiul 15), Flamingo internaional S.A. (vezi exerciiul 17) i ACI S.A. Bistria (vezi exerciiul 19) n ultimul an i comentai rezultatele.. Raspuns : Rotatia activelor circulante (Viteza de rotatie in zile) = Cifra de afaceri/Active circulante (365/Rotatia activelor circulante) 61. O ntreprindere este caracterizat de situaia bilanier descris n tabelul de mai jos. tiind c imobilizri necorporale n valoare de 200 sunt aferente chelnuielilor de constituire ale ntreprinderii, datorii pe termen lung n valoare de 400 reprezint rate scadente n anul curent, 10% din creane sunt garanii de bun execuie ce vor fi ncasate peste 20 de luni i 10% din datoriile ctre furnizri au termene de plat negociate prin cotract de peste un an s se analizeze poziia financiar a ntreprinderii pe baza bilanului contabil i a bilanului financiar i s se explice diferenele constatate. Indicator Imobilizri corporale Imobilizri necorporale Stocuri Creante Disponibiliti Capitaluri proprii Datorii mai mari de un an Furnizori Alte datorii de exploatare Datorii bancare pe termen foarte scurt Raspuns : Analiza pe baza bilanului contabil a)fondul de rulment net 31.12.n 3000 800 1000 2000 1000 2000 3000 1600 800 400

FRN = Active circulante Datorii pe termen scurt = (Stocuri + Creante + disponibilitati)(Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt)= (1000+2000+1000)-(3000+800+400+1600)=4000-5800=-1800 Intreprinderea se afla intr-un dezechilibru financiar b) Activul net contabil Active imobilizate=Imobilizari corporale+ Imobilizari necorporale=3000+800=3800

Active curente= Stocuri + Creante + disponibilitati=4000 Total Active= 3800+4000 Capitaluri proprii =Total active- Datorii Datorii pe termen scurt= Datorii din exploatare +Datorii bancare pe termen foarte scurt=800+400=1200 Datorii pe termen lung= 3000 Capitaluri proprii 7800-1200-3000=3600 Total capitaluri proprii si datorii=7800 c) nevoia de fond de rulment NFR= Stocuri + Creante + Cheltuieli in avans (Datorii curente-Credite de trezorerie)Venituri in avans= 1000+2000-1200-1600=200 d)Trezoreria neta TN=FRN-NFR=--1800-200=- 2000 Sau TN= Disponibilitati- Credite de trezorerie=1000-1600-400-=2000 Bilanul financiar grupeaz datele contabile dup criterii financiar-contabile de lichiditate i exigibilitate. n construcia bilanului financiar clasamentul posturilor de activ i de pasiv se face exclusiv dup criteriile de lichiditate i exigibilitate. Se procedeaz n acest scop la o serie de corecii att n activul ct i n pasivul bilanului, obinnd mrimi semnificative n analiza financiar. Coreciile care se aduc activului bilanului au ca scop obinerea unor mrimi financiare semnificative pentru analiza financiar, i anume: - Imobilizri nete; - Stocuri i producie n curs; - Alte active circulante. Imobilizrile nete cuprind: - imobilizri necorporale; - imobilizri corporale; - imobilizri financiare mai mari de un an; - creane mai mari de un an; - cheltuieli constatate n avans ce afecteaz o perioad mai mare de un an; - prime de rambursare a obligaiunilor. Coreciile care se aduc pasivului bilanului, plecnd de la situaia dup repartizarea rezultatelor, au ca scop constituirea a trei mrimi financiare semnificative pentru analiza financiar i anume: - capitalurile proprii; - datoriile pe termen lung i mediu; - datorii pe termen scurt.

Pentru a stabili datoriile pe termen lung i mediu i datoriile pe termen scurt, posturile de provizioane pentru riscuri i cheltuieli, datorii i conturi de regularizare i asimilate se vor separa n funcie de perioada de timp la care se refer i anume, mai mare de un an sau mai mic de un an. Datoriile pe termen lung i mediu astfel determinate i suma capitalurilor proprii constituie capitalurile permanente Bilan financiar Activ Imobilizri nete Stocuri i producia n curs Alte active circulante Pasiv Capitaluri proprii Datorii pe termen mediu i lung Datorii pe termen scurt Plecnd de la bilanul financiar se pot calcula indicatorii de structur ai activului i ai pasivului . 1.ponderea imobilizrilor n totalul activului Imobilizari/Activ*100 2.ponderea stocurilor i produciei n curs n totalul activului Stocuri si productie in curs/Activ*100 3.ponderea altor active circulante n totalul activului ponderea altor active circulante /Activ*100 4.ponderea capitalurilor proprii n total pasiv capitalurilor proprii /Pasiv*100 5.ponderea datoriilor pe termen mediu i lung n total pasiv datoriilor pe termen mediu i lung/Pasiv *100 6.ponderea datoriilor pe termen scurt n total pasiv datoriilor pe termen scu/Pasiv*100 71. S se calculeze marja comercial si valoarea adugat generate de societatea X despre care se cunosc informatiile financiare din tabelul de mai jos si s se analizeze repartitia valorii adugate pe destinatii. Indicator u.m.

Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Producia imobilizat Cheltuieli cu mrfurile Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu dobnzi Impozit pe profit Raspuns :

20000 30000 1000 200 15000 15000 12000 3000 1500 1400 1000

Marja comerciala = veniturile din vanzari de marfuri (cont 707 - sunt evaluate la pret de vanzare, exclusiv reducerile comerciale acordate ulterior facturarii) - si costul de achizitie aferent marfurilor vandute (cont 607 - exclusiv reducerile comerciale primite ulterior facturarii). Marja comerciala = 20000-15000=5000 Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului - Consumatia exercitiului provenind de la terti (din conturile 600-608, exclusiv 607, conturile 61 si 62) Consumatia exercitiului provenind de la terti corespunde cu notiunea macroeconomica de consum intermediar si include toate consumurile din exterior, oricare ar fi destinatia lor functionala (interna): - cheltuieli cu stocurile din cumparari (materii prime si materiale consumabile); - cheltuieli cu combustibili, energie si apa; - cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti (pentru intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, prime de asigurare, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu colaboratorii, reclama, publicitatea etc.); - alte cheltuieli materiale Consumatia exercitiului provenind de la terti = cheltuieli cu materii prime + cheltuieli cu chirii + cheltuieli cu dobanzi = 15000+1500+1400 = 17900 lei Productia exercitiului = Productia vanduta (cont 70 - cont 707) +/- Productia stocata (cont 711) + Venituri din productia de imobilizari (cont 72) = 30000 + 1000+200 =31200 lei Valoarea adaugata = 5000 + 31200 -17900 =18300lei Valoarea adaugata reprezinta surplusul de bogatie adaugat prin valorificarea potentialului uman si contributia sa la realizarea valorii adaugate.

Indicatorul masoara performanta economico-financiara a intreprinderii, indicele de crestere al valorii adaugate trebuind sa-l depaseasca pe cel al productiei exercitiului si sa fie intr-o crestere continua Valoarea adaugata permite masurarea puterii economice a intreprinderii. Acest indicator reprezinta o valoare adaugata bruta deoarece cheltuielile cu amortizarea nu sunt consumatii din exterior si, deci, deprecierea capitalului economic (imobilizarilor) nu este luata in considerare, rezultand o valoare adaugata bruta, care include si amortizarea. Diminuarea valorii adaugate brute cu amortizarea imobilizarilor aferente exploatarii permite obtinerea valorii adaugate nete. 76. S se calculeze soldurile intermediare de gestiune n manier continental pentru ntreprinderea ale crei venituri si cheltuieli sunt prezentate mai jos si s se compare cu cele calculate n manier anglo-saxon: Indicator Venituri din vnzarea mrfurilor Producia vndut Producia stocat Subvenii de exploatare Venituri din provizioane de exploatare Venituri din vnzarea mijloacelor fixe Cheltuieli cu materii prime Costul mrfurilor vndute Cheltuieli salariale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu provizioane Cheltuieli cu chirii Cheltuieli cu asigurri sociale Valoarea net contabil a elementelor de activ cedate Impozite i taxe Venituri din dobnzi Venituri din diferene favorabile de curs valutar Cheltuieli cu dobnzi Cheltuieli cu provizioane financiare Impozit pe profit Raspuns : Soldurile intermediare de gestiune(maniera continentala) reprezinta o serie de indicatori care ne ajuta sa analizam modul de obtinere a rezultatului firmei (profit sau pierdere) tinand cont de natura elementelor de cheltuieli inregistrate. Conform modelului continental de analiza, acesti indicatori sunt: u.m. 4000 44000 2500 12000 200 1000 10000 4200 20000 1000 200 200 2000 600 300 200 100 700 100 1300

1. Marja comerciala(MC)-reprezinta diferenta dintre valoarea vanzarilor si costul direct aferent produselor vandute; marja comerciala este primul nivel de la care incepe sa se contureze profilul firmei MC=cifra de afaceri-costul marfii, produselor sau serviciilor vandute MC = Venituri din vnzarea mrfurilor (4000) - Costul mrfurilor vndute (4200)Cheltuieli cu materii prime(10000) MC= -10200 2. Valoarea adaugata(VA) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia firmei dupa valorificarea bunurilor si serviciilor si deducerea cheltuielilor cu resursele externe consumate pentru derularea activitatii de baza a firmei; VA = MC + productia stocata sau imobilizata-alte cheltuieliu externe ale firmei Cheltuieli externe =chelt cu mat. Consumabile, cu energia si apa, cu ambalajele, in intretinerea si reparatiile, cu chiriile, asigurarile de bunuri si persoane, transport , protocol, reclama si publicitate, deplasari, posta si telecomunicatii, servicii bancare si alte servicii prestate de terti VA= MC (-10200)+ Producia vndut(44000)+ Producia stocat(2500)- Cheltuieli cu chirii(200) VA = 36100 3. Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta valoarea ramasa la dispozitia ramasa dupa ce s-a diminuat valoarea adaugata cu cheltuielile de personal si cheltuieli cu impozitele si taxele percepute de stat EBE = VA (chelt de personal+chelt cu impozite si taxe) EBE =36100 (Cheltuieli salariale20000+ Cheltuieli cu asigurri sociale2000+Impozite i taxe 300) =36100 22300 EBE = 13800 4. Rezultatul exploatarii(RE) reprezinta diferenta dintre veniturile si cheltuielile de exploatare RE = EBE + (alte venituri din exploatare alte chelt din exploatare ) chelt cu amortizarea RE= 13800 + (Venituri din provizioane de exploatare200+ Venituri din vnzarea mijloacelor fixe1000)-( Cheltuieli cu provizioane 200) - Cheltuieli cu amortizarea 1000= 13800+1000-1000 RE = 13800 5. Rezultatul curent (RC) reperzinta rezultatul obtinut din activitatea de exploatare si cea financiara RC=RE +(venituri financiare cheltuieli financiare) RC = 13800 + (Venituri din dobnzi200+ Venituri din diferene favorabile de curs valutar 100) (Cheltuieli cu dobnzi 700 + Cheltuieli cu provizioane financiare 100) = 13800 + 300-800 RC = 13300 Conform modelului de analiza anglo-saxon, soldurile intermediare de gestiune sunt: 1. Rezultatul inainte de plata dobanzilor, impozitului pe profit si amortizarii = marja asupra cheltuielilor variabile EBITDA = cifra de afaceri chelt variabile de exploatare

Cifra de afaceri = Venituri din vnzarea mrfurilor 4000 + Subvenii de exploatare 12000 = 16000 Chelt variabile = Cheltuieli cu materii prime 10000 + Costul mrfurilor vndute 4200 + Cheltuieli salariale 10000 + Cheltuieli cu provizioane 200 + cheltuieli cu chirii 200 + Cheltuieli cu asigurri sociale 2000 + Impozite i taxe 300 = 26900 EBITDA =16000 26900 EBITDA = -10900 2. Rezultatul inainte de plata dobanzilor si a impozitului pe profit EBIT = EBITDA chelt cu amortizarea EBIT = - 10900 - Cheltuieli cu amortizarea 1000 EBIT = - 11900 3. Rezultatul brut, inainte de plata impozitului pe profit EBT = EBIT chelt cu dobanzile EBT = -11900 - Cheltuieli cu dobnzi 700 EBT = -12600 87. Pentru o ntreprindere se cunosc urmtoarele informaii financiare: Indicator N 1 N Imobilizri 600 550 Stocuri 400 470 Creane 200 200 Disponibiliti 50 60 TOTAL ACTIV 1250 1280 Capitaluri proprii 400 420 Datorii financiare 400 330 Furnizori 200 250 Datorii salariale i fiscale 240 250 Credite de trezorerie 10 30 Indicator Cifra de afaceri Cheltuieli materiale Cheltuieli salariale Cheltuieli fiscale i sociale Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli cu dobnda Impozit pe profit u.m. 3000 1000 1400 150 100 50 25

S se calculeze fluxul de numerar de gestiune si disponibil si s se explice destinaile acestuia din urm. Raspuns : CFG=RN+Ch dob+Ch amortizare=75+50+100= 225 CFD=CFD act+ CFD cred CFD act=RN-(K pr1- K pr0) = 75-(420-400)=55

CFD cred=Ch dob -(Dat fin1- dat fin0)= 50-(330-400)= -22 CFD au 2 destinatii pe actionari si pt creditori.

Stagiar Experti Contabili An II ORGANIZARE AUDIT INTERN

14. Receptia presupune: a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate; b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii; c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt correct inregistrate; d) Protejarea materialelor primate; e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de achizitie sunt consecvente; f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare; g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit; h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp; i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase. Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Raspuns: La nivelul activitii de recepie pot apare situaii de genul: materialele livrate de furnizor pot s nu corespund cantitativ i calitativ; serviciul aprovizionare s nu fi transmis la timp referintele contractuale serviciului de recepie; gestiunile s nu opereze n evidena operativ sau s nu transmit documentele serviciilor contabile etc. Toate aceste evenimente reprezint riscuri i, dac se produc, afecteaz realizarea obiectivelor referitoare la securitatea activelor i fiabilitatea informaiilor contabile. Aceste situaii reprezint nite incertitudini, deoarece ele nu sunt o stare de fapt. Ele pot apare, iar daca apar afecteaz realizarea obiectivelor. 16. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune: a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing; b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor care ar putea afecta entitatea; c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau patentelor existente; d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective. Raspuns:

RISCURI POSIBILE Lipsa de planificare pentru fiecare activitate i urmrirea respectrii ei

PROCEDURI DE CONTROL INTERN Norme de comunicare ntre departamentele de dezvoltare i marketing prin care se stabilesc foarte clar oportunitatea i necesitatea utilizrii de resurse ale firmei pentru dezvoltarea de noi tehnologii Proceduri de analiz pentru a msura capacitatea de finanare a acestor dezvoltri, inclusiv calcule comparative

Inexistena unor proceduri/note interne de stabilire a necesitilor reale ale departamentului de marketing pentru a solicita dezvoltarea de tehnologii compatibile cu rezultatele dorite Ineficiena/incapacitatea/lipsa de experien/lipsa de pregtire profesional continu pentru asimilirea noilor tehnologii a personalului care desfoar aceste activiti de dezvoltare a tehnologiei sau subdimensionarea acestor departamente Inexistena/ineficiena procedurilor de urmrire a rezultatelor activitilor de dezvoltare a tehnologiiilor n corelaie cu costurile generate de acestea Utilizarea unor resurse prea mari

Msuri de urmrire a respectrii planificrilor propuse i totodat planuri de rezerv n cazul n care aceste planificri nu se respect, inclusiv msuri de sancionare pentru cei responsabili

Proceduri de instruire a personalului implicat prin perfecionare profesional continu n funcie de proiectele n care sunt implicai Dezvoltarea de metode pentru

pentru capacitatea firmei de a materializa aceste tehnologii n activitatea sa economic

msurarea rezultatelor acestor tehnologii n urma implementrii lor n producie.

Stagiar Experti Contabili An II

AUDIT STATUTAR
14. Relund datele din ntrebarea 146, care este suma care trebuia contabilizat n contul Construcii? a) 207.295 lei; b) 212.082 lei; c) 203.095 lei. 18. Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei.Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei. 47. Prezentai cel puin apte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual. Raspuns: 1.-numirea auditorului statutar se face de catre adunarea general a acionarilor sau asociaiilor; 2.-orice auditor statutar e mandatat, de regula pentru o durata de 5-7 ani; 3.-auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un coninut strict normat; 4.-auditorului statutar i este specific o anumita conduit deontologic precis stabilit prin codul etic; 5.-misiunea de audit statutar are un caracter permanent; 6.-auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj; 7.-auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii-client 62. Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit nscrise n Codul etic? 1. Integritatea i obiectivitatea; 2. Competena profesional, grij i srguin; 3. Confidenialitate; 4. Profesionalism; 5. Respectul fa de normele tehnice i profesionale. 77. Care este structura Codului etic naional al profesionitilor contabili din Romnia? Raspuns:

Cele 3 pri care compun Codul se aplic dup cum urmeaz: - partea A tuturor profesionitilor contabili; - partea B numai profesionitilor contabili liber- profesioniti; - partea C numai profesionitilor contabili angajai.

EVALUAREA INTREPRINDERII
73. O ntreprindere neredresabil, cu un activ net pozitiv, intr n lichidare avnd urmtoarele date estimative: activ net contabil = 120.000 mii lei; plus valoarea imobilizrilor = 5.000 mii lei; minus valoarea imobilizrilor = 6.000 mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate n urma lichidrii vnzrii imobilizrilor); cheltuieli de dezafectare si functionare n timpul lichidrii = 2.000 mii lei. Valoarea estimat a trezoreriei disponibil dup lichidare este de: a) 117.000 mii lei; b) 118.000 mii lei; c) 116.000 mii lei. 157. Cum se evalueaz actiunile detinute de ntreprindere la capitalul altor ntreprinderi? Raspuns: Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza astfel: - atunci cand pachetul este minoritar, prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea; - canda pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respective a pachetului; 186. Un grup de societi prezint urmtoarele situaii financiare pentru ultimul exerciiu : Cifra de afaceri 1000 milioane UM Excedent brut de exploatare 250 - Amortizari 50 = Rezultatul exploatarii 200 + Rezultat financiar -15 +Rezultat extraordinar 25 - Impozit pe profit 85 - Amortizare pe plusvalori (specific consolidrilor) 10 = Rezultat net consolidat 115 Bilan

ACTIV PASIV Imobilizri Capitaluri nete 500 proprii 450 Active Datorii curente de 450 curente de exploatare 80 exploatare 280 Disponibilit Datorii i financiare 300 TOTAL 1030 TOTAL 1030 Alte informaii: - investiiile au reprezentat 60 milioane UM n cursul ultimului exerciiu - nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane UM la sfritul exerciiului precedent - cota de impozit pe profit 40% - rata de rentabilitate a pieei, fr risc 4% - prima de risc medie a pieei aciunilor este de 5% - coeficientul al grupului este de 1,3 - rata dobnzii la datoriile financiare ale grupului 7% Se cere s se calculeze valoarea creat de grup n ultimul exerciiu. Raspuns : Calculul valorii economice adugate (VEA)
VEA = PO net CMPC CI = CI ( ROIC CMPC )

unde POnet profit operaional (rezultat din exploatare)net de impozit CMPC costul mediu ponderat al capitalului CI capitaluri investite ROIC rentabilitatea capitalurilor investite CMPC se determin astfel: - costul capitalurilor proprii: k j = kF + ( kM kF ) j unde kj costul capitalurilor proprii (Ccp) KF rentabilitatea pieei fr risc KM rentabilitatea pieei (cu risc) j coeficientul de volatilitate al aciunii j Ccp = 0,04 + 1,3 x 0,05= 10,5% - costul datoriilor financiare C d = c (1 i p ) = 0,07 x (1-0,4)=4,2% - CMPC = k1 C cp + k 2 C d =450/750 x 0,105 + 300/750 x 0,042 8% Atunci VEA = 200 x 0,6 670 x 0,08 = 66,4 unde CI reprezinta: imobilizari + nevoia de fond de rulment = 500 + (450 -280) = 670

EXPERTIZA CONTABILE
5. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil? Raspuns : Expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces i de care a luat cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabiletrebuind s se abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare. Particularizat la expertizele contabile judiciare, secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil trebuie s se manifeste i prin urmtoarele acte de comportament: 1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pri nu trebuie s se refere mai mult dect se cere. El trebuie s invoce n raportul su de expertiz contabil judiciar numai acele evenimente i tranzacii probate cu documente justificative i/sau evidenieri contabile care au o legtur cauzal cu obiectivul (ntrebarea) ce i-a fost fixat de organul n drept care a dispus expertiza contabil judiciar. 2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la divulgarea coninutului raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor sale direct prilor implicate n actul justiiar. Expertul contabil trebuie s depun raportul su la organul n drept care a dispus expertiza contabil judiciar, de unde cei interesai l pot consulta, n condiiile legii. 3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate n actul justiiar, n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu poate fi fcut dect dup citarea prilor, cu confirmare de primire, artndu-se zilele i orele cnd ncep i se continu lucrrile expertizei contabile. n procesele penale, expertul contabil poate lua legtura cu inculpaii numai cu ncuviinarea i n condiiile stabilite de organul de urmrire penal sau de instana de judecat. n toate cazurile, informaiile i explicaiile primite de expertul contabil, n contactele sale cu prile implicate n actul justiiar, trebuie s rmn confideniale. 17. Care sunt principiile deontologice dup care se ghideaz expertul contabil n efectuarea expertizelor contabile judiciare i extrajudiciare? Raspuns : Norma prof.CECCAR nr.35 privind expertizele contabile precizeaza urmatoarele principia deontologice dupa care expertul contabil se ghideaza in efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare:

-independenta expertului contabil -competenta acestuia -calitatea expertizelor contabile -secretu professional si confidentialitatea expertizelor contabile -acceptarea expertizelor contabile -responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile 21. Ce fapte pot atrage rspunderea disciplinar a experilor contabili? Raspuns : Printre faptele savirsite in legatura cu expertizele contabile care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili,sint: -efectuarea de expertise contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala de expert contabil -nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului professional -nerespectarea Normei profesionale CECCAR 35 privind expertizele contabile -efectuarea de expertise contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei,legal acordata -incalcarea cu intentie,prin actiune sau omisiune,a normelor de lucru privind exercitarea profesiei,elaborate de Corp daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material 30. Enumerai faptele ce constituie abateri disciplinare ale membrilor Corpului? Raspuns : comportamentul necuviincios fa de membrii Corpului, reprezentanii Ministerului Economiei i Finanelor sau fa de ali participani la reuniunile de lucru ale organelor de conducere i de control ale Corpului; absena nemotivat de la ntrunirea Adunrii generale a filialei sau de la Conferina Naional; nerespectarea dispoziiilor Codului etic naional al profesionitilor contabili referitoare la publicitate; absena nejustificat de la cursurile de pregtire i perfecionare profesional reglementate prin normele emise de Corp; prestarea de servicii de contabilitate fr contract scris ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscris calitatea profesional a celui care l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat; nerespectarea obligaiei de pstrare a secretului profesional; nedeclararea sau declararea parial a veniturilor n scopul sustragerii de la plata cotizaiei prevzute n regulament; fapta membrului Corpului de a nu depune n termenul stabilit de filiala de care aparine fia pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice rspunderea incumb preedintelui Consiliului de administraie sau administratorului, dup caz;

nclcarea dispoziiilor cu privire la incompatibilitile exercitrii profesiei; refuzul de a pune la dispoziia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesional; declaraii neconforme realitii, n relaiile cu Corpul sau cu terii, n vederea producerii de consecine juridice, precum i orice alte nclcri ale conduitei etice i profesionale.