P. 1
Adoptarea Euro de Catre Romania. Analiza Stadiului de Indeplinire a Criteriilor de La Maastricht

Adoptarea Euro de Catre Romania. Analiza Stadiului de Indeplinire a Criteriilor de La Maastricht

|Views: 169|Likes:
Published by Valentina Andrei
Analiza stadiului de indeplinire a criteriilor de la Maastricht de catre Romania in vederea adoptarii monedei Euro
Analiza stadiului de indeplinire a criteriilor de la Maastricht de catre Romania in vederea adoptarii monedei Euro

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Valentina Andrei on Mar 18, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/15/2015

pdf

text

original

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

ADOPTAREA EURO DE CĂTRE ROMÂNIA. ANALIZA STADIULUI DE ȊNDEPLINIRE A CRITERIILOR DE LA MAASTRICHT

Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Gabriela Drăgan Absolvent: Valentina Andrei

BUCUREȘTI

2011 CUPRINS:
INTRODUCERE...............................................................................................................................................................2 CAPITOLUL I: ZONELE MONETARE OPTIME ŞI DRUMUL CĂTRE UEM......................................................4 1.1 ZONELE MONETARE OPTIME..............................................................................................................................4 1.1.1 DEFINIREA CONCEPTULUI DE ZONĂ MONETARĂ OPTIMĂ ......................................................................................................4 1.1.2 ESTE UE O ZONĂ MONETARĂ OPTIMĂ?...........................................................................................................................7 1.2 DRUMUL CĂTRE UEM.............................................................................................................................................8 1.2.1 INTEGRAREA ECONOMICĂ, SCURTĂ PREZENTARE................................................................................................................8 1.2.2 PERIOADA 1948 – 1979: UNIUNEA EUROPEANĂ DE PLĂŢI, TRATATELE DE LA ROMA..........................................................9 1.2.3 PERIOADA 1979 – 1999: SISTEMUL MONETAR EUROPEAN.............................................................................................11 CAPITOLUL II: TRATATUL DE LA MAASTRICHT ŞI CONSOLIDAREA UEM.............................................14 2.1 TRATATUL DE LA MAASTRICHT ŞI CRITERIILE DE CONVERGENŢĂ..........................................................................................14 2.2 PACTUL DE STABILITATE ŞI CREŞTERE – PSC I................................................................................................................17 2.3 REFORMA PACTULUI DE STABILITATE ŞI CREŞTERE – PSC II.............................................................................................20 2.4 A DOUA REFORMĂ A PACTULUI DE STABILITATE ŞI CREŞTERE - PSC III..............................................................................22 2.5 PACTUL EURO PLUS.....................................................................................................................................................24 CAPITOLUL III – ADOPTAREA EURO DE CĂTRE ROMÂNIA...........................................................................27 3.1 ADOPTAREA EURO – NOŢIUNI GENERALE...........................................................................................................................27 3.2. ANALIZA STADIULUI DE ȊNDEPLINIRE A CRITERIILOR DE LA MAASTRICHT DE CĂTRE ROMÂNIA.................................................29 3.2.1 Stabilitatea preţurilor......................................................................................................................................29 3.2.2 Situaţia finanţelor publice...............................................................................................................................31 3.2.3 Stabilitatea cursului de schimb........................................................................................................................34 3.2.4 Evoluţia ratelor dobânzilor pe termen lung....................................................................................................37 3.3 2015 – ANUL ADOPTĂRII EURO DE CĂTRE ROMÂNIA?........................................................................................................37 CONCLUZII.....................................................................................................................................................................41 BIBLIOGRAFIE:.............................................................................................................................................................43 ANEXE..............................................................................................................................................................................47

Introducere
Uniunea Europeană este un parteneriat economic şi politic ale cărui scopuri sunt menţinerea păcii, stabilităţii şi prosperităţii, ridicarea standardelor de viaţă pentru cetăţenii statelor membre, lansarea unei monede comune şi crearea unei pieţe unice care să asigure libera circulaţie a

2

bunurilor, serviciilor, persoanelor şi capitalului. Aderarea României la Uniunea Europeană a reprezentat un pas important ȋn vederea reducerii decalajelor existente ȋntre aceasta şi ţările dezvoltate ale Europei. Ȋn prezent, Uniunea Europeană se află ȋn faza de construcţie a Uniunii Economice şi Monetare. Aceasta din urmă poate fi definită ca fiind “un spaţiu economico-social şi politic, ȋn construcţie, de o natură şi consistenţă diferită faţă de formele tradiţionale de grupare a intereselor de natură economică şi socială la scară societală” (Uniunea economică şi monetară, 2005, pag. 1). Din Uniunea Economică şi Monetară, ca formă de integrare, fac parte toate cele 27 state membre ale Uniunii Europene. Astfel, unele dintre ele (Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia şi Spania) au adoptat moneda unică, două dintre ele (Marea Britanie şi Danemarca) beneficiază de clauza de opţiune conform căreia au dreptul să intre ȋn zona euro atunci când consideră că este cazul iar celelalte state membre (printre care şi România) au statutul de stat membru cu derogare de la adoptarea euro, dar vor trebui să adopte moneda unică ȋntr-o perioadă nedeterminată. Astfel, de la 1 ianuarie 2007 România a devenit membru al Uniunii Europene şi Monetare cu derogare de la adoptarea monedei euro, ceea ce presupune că România se angajează irevocabil să ȋnlocuiască moneda naţionala cu moneda unică ȋnsă poate alege momentul la care va solicita aprobarea pentru intrarea ȋn zona euro. Ȋn consecinţă, a doua etapă deosebit de importantă care urmează aderării la Uniunea Europeană este aderarea la Uniunea Economică şi Monetară. Integrarea României ȋn zona euro este o problemă deosebit de importantă şi de actualitate. Astfel, ȋncă din anul 2007 şi până ȋn prezent au fost stabilite date pentru o eventuală aderare la Uniunea Economică şi Monetară, ȋnsă ca urmare a faptului că România nu a fost pregătită pentru această etapă, aceasta a fost amânată, pentru ca ȋn prezent data asumată de Guvern pentru aderare să fie anul 2015. Integrarea ȋn zona euro este importantă pentru că aceasta arată un anumit nivel de stabilitate şi totodată disciplină la care ţara respectivă a ajuns (prin ȋndeplinirea criteriilor de la Maastricht) şi, de asemenea, aduce numeroase avantaje statelor care adoptă moneda unică. Lucrarea de faţă ȋşi propune să realizeze o analiză a condiţiilor ce trebuie ȋndeplinite de către o ţară ȋn vederea adoptării monedei unice, accentul fiind pus pe analiza stadiului de ȋndeplinire a criteriilor de la Maastricht de către România. De asemenea, lucrarea face o prezentare a momentelor importante din evoluţia Uniunii Economice şi Monetare precum şi a procesului de consolidare a acesteia prin reformele Pactului de Stabilitate şi Creştere. Metodele de lucru utilizate ȋn tratarea subiectului sunt analiza de documente, consultarea surselor din literatura română şi străină, analiza de date preluate de pe site-urile de specialitate şi interviurile. 3

Astfel, primul capitol răspunde, ȋn prima parte, la ȋntrebarea dacă Uniunea Europeană este o zonă monetară optimă, după prezentarea criteriilor care definesc un astfel de spaţiu. A doua parte a acestui capitol reprezintă o trecere ȋn revistă a principalelor momente (Uniunea Economică şi de Plăţi, Tratatele de la Roma, Sistemul Monetar European) care au dus la formarea Uniunii Economice şi Monetare aşa cum aceasta există ȋn prezent. Apoi, cel de-al doilea capitol este dedicat procesului de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare. După prezentarea criteriilor de la Maastricht şi a rolului pe care ȋl are Banca Centrală Europeană ȋn cadrul zonei euro, sunt analizate cele două reforme ale Pactului de Stabilitate şi Creştere menite a asigura climatul de stabilitate şi prudenţă bugetară necesar funcţionării eficiente a Uniunii Economice şi Monetare. Ultima parte a acestui capitol prezintă Pactul Euro Plus la care România a decis să adere anul acesta. Ultimul capitol al acestei lucrări discută unele chestiuni cu caracter general privind aderarea la zona euro de către o ţară, după care face o analiză a modului ȋn care România ȋndeplineşte ȋn prezent criteriile de convergenţă nominală, precum şi modul ȋn care aceasta le-a ȋndeplinit din anul 2007 şi până ȋn prezent. Concluzia care se desprinde este că România prezintă rămâneri ȋn urmă la acest aspect. De asemenea, acest capitol face o discuţie a eventualităţii adoptării monedei unice ȋn anul 2015, România necesitând un amplu proces de pregătire pentru aderarea la zona euro ca urmare a riscului apariţiei unor şocuri care să nu poată fi ajustate ȋn absenţa politicii monetare, prin intermediul instrumentelor de politică fiscală, preţuri şi salarii.

Capitolul I: Zonele Monetare Optime şi drumul către UEM 1.1 Zonele monetare optime
1.1.1 Definirea conceptului de zonă monetară optimă

4

Apoi. analizată şi de alţi economişti printre care Ronald McKinnon (1963). 2006. Ȋn elaborarea acestei teorii. acesta fiind primul economist care a formulat noţiunea de “zonă monetară optimă”. sau al unui grup de ţări. zona monetară optimă “reprezintă un set de regiuni unde tendinţa de migraţie este suficient de mare pentru a asigura ocuparea deplină atunci când una din regiuni cunoaşte un şoc” (Mihai Sebea. Astfel. care a susţinut că diversificarea producţiei şi a consumului poate reprezenta o altă caracteristică a acestor zone. 354). Ȋn viziunea sa. 8). Există şi alte definiţii pentru conceptul de zonă monetară optimă. ȋn articolul “A Theory of Optimum Currency Areas’’. zona monetară optimă fiind “acea zonă pentru care costul renunţării la rate de schimb flexibile sau la opţiunea de realiniere este mai scăzut decât beneficiile unei monede unice”. cel al mobilităţii forţei de muncă a fost propus de Robert Mundell şi se referă la modalităţile de minimizare a costurilor unui şoc asimetric ȋn cadrul unei zone monetare. 8). preferinţele omogene şi diferenţa dintre destin comun sau naţionalism (Richard Baldwin. Iar ȋn ceea ce priveşte capitalul. ar fi eliminate costurile utilizării aceleaşi monede. Mundell susţine că dacă factorii de producţie forţa de muncă şi capitalul ar fi pe deplin mobili de-a lungul graniţelor. 5 . transferul acestuia necesită timp şi nu este tocmai uşor de realizat. Frankel (1999) defineşte zona monetară optimă ca “o regiune pentru care este optim să existe o monedă unică şi o politică monetară unică”. ȋntreprinderi şi echipamente. Criteriile economice clasice sunt mobilitatea forţei de muncă. ȋn 2002. nu este mobilă. Charles Wyplosz. O definiţie mai simplă este dată de Pelkmans ȋn anul 2003. 2006. Acest lucru nu se ȋntamplă ȋnsă ȋn realitate ȋntrucât mobilitatea forţei de muncă este mai uşoară ȋn interiorul graniţelor decât ȋn afara acestora ca urmare a diferenţelor culturale spre exemplu. publicat ȋn anul 1961. 2006 pag. care a adăugat la proprietăţile zonei monetare optime gradul de deschidere economică sau Peter Kenen (1969). Alexandru Ionescu. iar cele politice cuprind transferurile fiscale. diversificarea producţiei şi deschiderea. pe de altă parte rata capitalurilor fixe. Alexandru Ionescu. pag. Mongelli afirmă că “o zonă monetară optimă este definită ca spaţiul geografic optim al unei monede unice. Există mai multe criterii atât economice cât şi politice pe baza cărora se stabileşte dacă o anumită zonă poate fi considerată o zonă monetară optimă. care au fixat irevocabil ratele de schimb şi urmează să se unifice”. pag.Din punct de vedere teoretic realizarea uniunii monetare este fundamentată pe teoria Zonelor Monetare Optime. Această problemă a fost. ȋnsă. Se poate concluziona că zona monetară optimă prezintă anumite proprietăţi care au ca rezultat absorbţia şocurilor asimetrice fără a fi necesară utilizarea cursului de schimb sau a instrumentelor de politică monetară (Mihai Sebea. Robert Mundell are o contribuţie importantă. Primul criteriu.

Transferurile fiscale pot fi folosite ȋn cazul şocurilor nefavorabile care au loc ȋn anumite ţări. distincţia dintre bunurile interne şi cele externe ȋşi pierde din semnificaţie ca urmare a concurenţei care va egaliza preţurile exprimate ȋn aceeaşi monedă. 6 . ȋn scopul binelui comun. Este avansată ideea că statele ale căror producţii şi exporturi sunt diversificate şi au o structură similară formează o zonă monetară optimă. preferinţele omogene reprezintă criteriul care lansează ideea că statele membre trebuie să demonstreze că au o vizune comună privind reacţia la şocuri. deschiderea. statele membre ale zonei monetare optime trebuie să fie diferite şi să producă bunuri similare. Ȋn ultimul rand. consecinţele unui şoc specific unui produs ar fi reduse. diversificarea producţiei care aparţine lui Peter Kenen. când două state nu au aceeaşi monedă. Se poate spune că aceste ajutoare funcţionează ca asigurare comună ȋmpotriva şocurilor. susţinut de Ronald McKinnon. Acestea din urmă pot primi transferuri ca şi compensare pentru pierderea instrumentului ratei de schimb.Cel de-al doilea criteriu. şocul ar fi minor. Drept urmare. realizând tranzacţii comerciale numeroase ȋntre ele. Dacă statele sunt deschise. Apoi. Astfel. diferenţele dintre grupurile care au influenţă politică ȋn vederea stabilirii acestor preferinţe nu ar trebui să fie prea mari. criteriul solidarităţii. Altfel spus. presupune că statele care au comerţ liber şi fac comerţ unele cu altele formează o zonă monetară optimă. Ultimul criteriu economic. Transferurile fiscale reprezintă cel de-al patrulea criteriu şi primul de natură politică. şi ar afecta statele ȋn mod similar. ȋncearcând să identifice zonele economice improbabil de a fi afectate de şocuri asimetrice destul de rare sau moderate ȋncât să nu constituie un obiect de ȋngrijorare. acesta ȋmpreună cu cel de-al treilea. deschiderea. scăzând necesitatea ajustării ratelor de schimb. favorizarea exportatorilor care sunt avantajaţi de rate de schimb mici pentru a le spori competitivitatea sau a consumatorilor care doresc rate de schimb mari pentru a creşte puterea de cumparare. având ȋn vedere că statele specializate ȋntr-o gamă redusă de produse sunt cele mai probabile victime ale şocurilor. Spre exemplu. fiecare are o rată de schimb proprie faţă de restul statelor. statele membre ale unei zone monetare trebuie să ajungă la un consens. numit şi destin comun sau naţionalism constă ȋn faptul că atunci când politica monetară comună generează conflicte ale intereselor naţionale. statele membre ale unei zone monetare trebuie să accepte costurile ȋn numele unui destin comun. acesta susţinând că statele care sunt de acord să se despăgubească reciproc ȋn caz de şocuri adverse formează o zonă monetară optimă. Altfel spus. atunci când se pune problema alegerii ȋntre inflaţie sau şomaj.

pag. Conform acestui criteriu Europa nu este ȋn mod cert o uniune monetară optimă. pag. sistemul transferurilor fiscale nu funcţionează ȋn cadrul UE deoarece pe de-o parte. 1993) afirmă că integrarea 7 . pag. Apoi. Acest lucru este cauzat de mai multe motive precum diferenţele culturale ȋnsemnate dintre ţări. guvernele şi-au păstrat autoritatea asupra stabilirii ȋncasărilor şi cheltuielilor bugetare. pag. Dacă primele două criterii sunt satisfăcute de ţările membre UE.9). 2004. Astfel. mobilitatea forţei de muncă şi transferurile fiscale. Pe de altă parte. bugetul UE nu are un rol de stabilizare a economiilor. UE este departe de a ȋndeplini acest criteriu ceea ce ȋnseamnă că sunt posibile şocuri asimetrice ȋn ţările care se confruntă cu o lipsă a concurenţei (Richard Baldwin. tradiţiile şi obiceiurile. Charles Wyplosz. pag.2 Este UE o zonă monetară optimă? Pentru a răspunde la această ȋntrebare este necesară o scurtă analiză a criteriilor care definesc o zonă monetară optimă. comerţul intraramură fiind predominant ȋn cadrul comerţului exterior (Marin Dinu. Alexandru Ionescu. indiferent dacă acestea sunt lovite sau nu de şocuri. ipoteza endogenităţii şi cea a specializării. Ȋn consecinţă. nu acelaşi lucru se poate spune şi despre următoarele două. diversificarea producţiei. 203). Charles Wyplosz. bugetul este aproape ȋn totalitate folosit pentru politica agricolă comună şi pentru fondurile structurale care susţin regiunile mai sărace. Cristian Socol. Cristian Socol. majoritatea economiilor europene ȋndeplinesc acest criteriu. 354). 358).1. 2006. 204). referitor la criteriul lui Kenen. 2004. agenţii economici adaptându-şi comportamentul ȋn interesul UEM. susţin Baldwin şi Wyplosz (2006). Apoi. va duce la sincronizarea mai bună a ciclurilor economice şi la apropierea de statutul de zonă monetară optimă. Ponderea exporturilor ȋn PIB măsoară partea din producţia internă ce este exportată iar ponderea importurilor ȋn PIB reprezintă proporţia cheltuielilor interne corespunzătoare importurilor (Richard Baldwin. limba. 204). Astfel. pag. ȋn ceea ce priveşte gradul de deschidere al economiei. Cristian Socol. 2004. Frankel şi Rose (1998) au susţinut cea dintâi ipoteză. apoi costurile mobilităţii care sunt percepute ca fiind ridicate (Marin Dinu. având dimensiuni reduse (Marin Dinu. 2006. Conform tabelului din anexa 1 care prezintă media celor două ponderi ȋn PIB reiese că statele membre UE au o economie deschisă. Deschiderea poate fi definită ca parte a activităţii economice consacrate comerţului exterior.1. acesta este ȋndeplinit de ţările din UE. 2006. Totodată. Apoi. ipoteza specializării (Krugman. Această abordare este ȋmpărtăşită şi de Comisia Europeană (Mihai Sebea. mobilitatea factorului muncă este redusă ȋn Europa. există două ipoteze cu privire la ZMO. iar pe de altă parte. deşi există o liberă circulaţie a cetăţenilor ȋn spaţiul UE. afirmând că accentuarea integrării datorită unificării monetare.

nu coincid cu cele teritoriale (Gabriela Drăgan. sociale şi ciclice şi de asemenea. care să circule ȋntre ţările membre şi o politică monetară unitară. adoptă un tarif vamal comun faţă de terţi.2 Drumul către UEM 1. de cele mai multe ori. 1. Astfel. comună. de asemenea. scurtă prezentare Integrarea economică presupune eliminarea barierelor economice (orice tip de obstacol care ȋmpiedică sau distorsioneaza mobilitatea factorilor de producţie) dintre două sau mai multe ţări. predispusă a fi afectată de şocuri asimetrice. 2): • Zona de liber schimb care reprezintă acea formă de integrare ȋn care taxele vamale şi restricţiile cantitative sunt eliminate ȋn cazul importurilor ȋntre statele membre zonei. Ȋn concluzie. forma de integrare prin care ţările membre ȋnlătură toate barierele din schimburile comerciale desfăşurate ȋntre ele şi. • Uniunea vamală. Există mai multe stadii de integrare europeană care cuprind transformări ale structurilor economice şi socio-politice ale spaţiului european (Uniunea economică şi monetară. presupune o monedă comună. pag. bariere economice care.2. 2). 2005. • Uniunea economică şi monetară care. • Integrarea economică totală ca ultim stadiu al integrării este caracterizată de unificarea politicilor monetare. de existenţa 8 . 2005. Pe măsură ce gradul de deschidere al economiei creşte. forma de integrare care adaugă caracteristicilor pieţei comune. UE nu este o zonă monetară optimă. Uniunea economică. (Marin Dinu. pentru ţările membre. faţă de uniunea economică. pag. membrii unei zone monetare vor avea o structură economică foarte puţin diversificată. Cristian Socol. pag. un anumit grad de armonizare a politicilor economice naţionale ȋn vederea reducerii discriminării pe piaţa comună. • • Piaţa comună care este o uniune vamala ȋn care există libera circulaţie a factorilor de producţie.sporită duce la o corelaţie mai redusă a ciclurilor de afaceri.1 Integrarea economică. fiecare ţară se va specializa ȋn producerea acelor bunuri pentru care deţin un avantaj comparativ. fiscale. 197). 2004. având ȋn vedere toate cele prezentate mai sus. ȋn timp ce acestea din urmă ȋşi promovează o politică comercială proprie faţă de statele terţe. criteriile ZMO fiind doar ȋn parte ȋndeplinite.

2006 pag. 2002. Ȋn prezent. Mai mult de doi ani au fost necesari pentru a elabora un aranjament monetar. aceasta din urmă fiind ȋnfiinţată pentru a gestiona ajutorul acordat de SUA Europei prin planul Marshall ȋn vederea reconstrucţiei acesteia. Ȋn anul 1958 acestea din urmă au decis trecerea monedelor lor la convertibilitate deplină.2 Perioada 1948 – 1979: Uniunea Europeană de Plăţi. Uniunea Europeană se află ȋn stadiul Uniunii economice şi monetare. concept ce va fi analizat şi dezvoltat ȋn continuarea lucrării. Alexandru Ionescu. pag. Ȋn consecinţă. acesta intrând ȋn vigoare la 1 iulie 1950 sub numele de Uniunea Europeană de Plăţi (UEP) formată nu numai din cele 18 state europene membre OCEE ci. Deşi acesta trebuia să ofere stabilitate şi siguranţă financiară participanţilor. 155). şi din ţările africane sau asiatice aflate ȋn spaţiul colonial (Dumitru Miron şi alţii. având rolul de a menţine o zonă de stabilitate monetară ȋn Europa. “O istorie economică a Europei”). care a funcţionat ca o camera de compensaţie pentru ţările membre (Mihai Sebea. care ȋmpreună cu CECO (Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului) au lansat proiectul de integrare economică europeană care a influenţat şi arhitectura monetară 9 . perioadă ȋn care s-au luat foarte multe decizii importante pentru evoluţia continentului. ȋn urma creşterii numărului de participanţi). plăţile şi deficitele comerciale constituind o frâna ȋn calea schimburilor.2. monedele europene nu erau convertibile ȋntre ele. La terminarea războiului. ȋn realitate autoritatea de a impune politici de ajustare structurală şi de a stabili condiţiile pentru obţinerea de ȋmprumuturi era transferată Comitetului Director al FMI (Dumitru Miron şi alţii. Se poate afirma că istoria procesului de cooperare monetară europeană a ȋnceput prin ȋnfiinţarea UEP. a fost ȋnfiinţată UEP care a instituit sistemul compensaţiilor multilaterale şi de creditare automată ȋntre ţările membre OCEE (Nicolae Păun. iar UEP a fost ȋnlocuită cu Aranjamentul Monetar European.unei autorităţi supranaţionale ale cărei decizii au caracter obligatoriu pentru statele membre. 158). Banca Mondială sau Organizaţia de Cooperare Economică Europeană din anul 1948 (care a devenit ȋn anul 1961. 1. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică. prin intermediul lirei sterline şi a zonei francului. decizii care au mare influenţă şi ȋn prezent. Un alt moment important pentru integrarea monetară l-a reprezentat semnarea şi apoi ratificarea Tratatelor de la Roma prin care au fost ȋnfiinţate Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi EURATOM. Dintre acestea pot fi exemplificate decizia de a crea Fondul Monetar Internaţional. 11). Tratatele de la Roma Europa a traversat o perioadă extrem de grea după cel de-al doilea război mondial. pag. 2002.

Fiecare dintre aceste instituţii a avut o contribuţie importantă pentru evoluţia Uniunii Europene. Note de curs). precum şi adoptarea unei politici comerciale comune faţă de terţi. prin acţiuni comune ȋn ceea ce priveşte cercetarea şi difuzarea cunoştintelor. precum şi Comitetul Guvernatorilor Băncilor Centrale din ţările membre. Totuşi. A fost aplicat în practică principiul FMI privind fixitatea cursurilor de schimb. ameliorarea condiţiilor de viaţă şi muncă ale popoarelor europene precum şi consolidarea păcii. ȋn special realizarea Politicii Agricole Comunitare. reducerea decalajelor ȋntre regiuni. ȋn principal cantitative. persoanele şi de asemenea. care a luat fiinţă prin reunirea a şase ţări: Belgia. principala problemă a CEE în anii '60. serviciile. CECO. a fost ajustarea cursurilor de schimb care puteau să influenţeze negativ realizarea uniunii vamale şi a viitoarelor politici sectoriale. cărbune şi oţel.europeană (Dumitru Miron şi alţii. capitalul. a avut dublu merit: din punct de vedere politic a iniţiat reconcilierea şi cooperarea franco-germană şi a pus bazele structurii iniţiale iar din punct de vedere economic a contribuit la redresarea eonomică a Europei. Aceste obiective urmau să fie realizate prin măsuri concrete care să aibă ca rezultat crearea unei uniuni vamale pentru produsele industriale. Olanda. în cadrul CEE a fost creat Comitetul Monetar. crearea de ȋntreprinderi comune ȋn timp ce obiectivul principal al CEE era asigurarea progresului economic şi social prin eliminarea barierelor care divizau Europa. pag. realizarea unei pieţe interne ȋn care să circule liber bunurile. La sfârşitul anului 1968. Pe de altă parte. pe linie monetară. Apoi. Germania. Italia şi Franţa. coordonarea politicilor economice naţionale şi crearea unor politici comune ȋn domeniul agricol. ȋn cel al concurenţei etc (Gabriela Drăgan. esenţiale pentru industrie. Luxemburg. prin liberalizarea producţiei şi schimbului de materii prime. ȋn condiţiile instabilităţii monetare. Euratom avea ca obiectiv crearea unor condiţii de dezvoltare a unei industrii nucleare puternice. alcătuit din câte un reprezentant al băncilor centrale din ţările integrate şi doi reprezentanţi ai Comisiei Europene. Drept urmare. Tratatul de la Roma precizează explicit că fiecare ţară participantă la procesul european de integrare trebuie să considere politicile în domeniul cursurilor de schimb ca elemente rezultante ale unui consens reciproc. Această prevedere a fost greu transpusă în practică deoarece politicile în cadrul cursurilor de schimb şi de rezolvare a dezechilibrelor balanţelor de plăţi au rămas în sarcina FMI. care prin activitatea lor au realizat o armonizare a politicilor monetare şi soluţionare a detaliilor tehnice de funcţionare a noii comunităţi monetare. 159). s-a decis crearea unui grup de experţi prezidat de Pierre Werner (primul ministru al Luxemburgului din acea perioadă) care să ȋntocmească un raport detaliat cu privire la crearea şi funcţionarea unei uniuni monetare complete 10 . 2002. prin eliminarea taxelor vamale intracomunitare şi a restricţiilor netarifare. dar şi căile de soluţionare a dezechilibrelor balanţelor de plăţi. Astfel. uniunea vamală şi piaţa unică sunt stadii ale integrării ce trebuiau urmate logic de unificare monetară.

Acesta era văzut la momentul respectiv ca un instrument de creare a unei zone de stabilitate monetară ȋn spaţiul comunitar.2. dar şi ca un punct de legătură ȋntre Bretton Woods şi Uniunea Economică şi Monetară (Uniunea economică şi monetară. pag. Irlanda şi Norvegia) au convenit să reducă marja maximă de fluctuaţie a monedelor lor la +/. Ȋn consecinţă. părerea experţilor care au ȋntocmit raportul era ȋn favoarea adoptării unei monede unice pentru ţările membre pentru a garanta ireversibilitatea măsurilor luate. Alexandru Ionescu.25% faţă de dolar şi tot +/-2.3 Perioada 1979 – 1999: Sistemul Monetar European Următorul moment important pentru integrarea europeană este anul 1979 cand este adoptat Sistemul Monetar European (SME). fixitatea irevocabilă a parităţilor şi cursurilor valuatare şi liberalizarea completă a fluxurilor de capital” (Raportul Werner. 11 . pag. Marea Britanie. Uniunea monetară ar fi implicat “convertibilitatea deplină şi ireversibilă a monedelor statelor membre.25% ȋntre ele). prin urmare. 2006. 164). 2006. Negociat ȋn 1978 de către cele nouă ţări membre ale Comunităţii Europene.25%. pag. nu a sesizat necesitatea modificării Tratatului de la Roma (Dumitru Miron şi alţii. Ca urmare a Acordului Smithsonian din decembrie 1971 marjele de fluctuaţie a monedelor europene faţă de dolar au fost majorate de la +/-1% la +/-2. 2002.4. aranjamentul fiind numit “şarpele ȋn tunel” (Mihai Sebea. De asemenea. pag. dar ajustabil”. O astfel de bandă de fluctuaţie era considerată prea largă şi incompatibilă cu funcţionarea pieţei comune şi ȋndeosebi cu cea a Politicii Agricole Comune. la sfârşitul anilor ‘60 inflaţia a ȋnceput să crească ȋn mai multe ţări atât ca urmare a condiţiilor locale cât şi din cauza Războiului din Vietnam care a fost finanţat parţial din masa monetară. 3). 26). 11).ȋntre economiile europene ȋn decurs de 10 ani. Dolarul nu a mai fost considerat un standard sigur. fiecare ţară devenind liberă săşi aleagă regimul cursului de schimb (Richard Baldwin.5% (+/-2. Charles Wyplosz. iar sistemul de la Bretton Woods s-a prabuşit ȋn momentul ȋn care SUA nu a mai putut garanta valoarea ȋn aur a dolarului. Pe plan internaţional. eliminarea fluctuaţiilor cursului de schimb. având ȋn vedere devalorizarea dolarului şi prăbuşirea Sistemului Monetar Internaţional. Statele europene au căutat ȋn continuare o modalitate de a soluţiona problema instabilităţii monetare. a fost creat şarpele monetar. condiţii ȋn care fiecare monedă ar fi putut varia cu aproape 9% faţă de celelalte. SME a luat fiinţă ca urmare a propunerii comune a cancelarului german Helmut Schmidt şi a preşedintelui francez Valery Giscard d’Estaing. 300). Astfel. 1. ȋn anul 1971 SUA “au suspendat” convertibilitatea dolarului ȋn aur şi au devalorizat dolarul cu 10 procente iar ȋn 1973 sistemul Bretton Woods a luat sfârşit prin abandonarea principiului “fix. pag. cele şase ţări membre CEE (apoi Danemarca. Ca urmare. Raportul Werner nu a fost implementat deoarece Consiliul Ministerial de la acea dată nu a acceptat ideea creării unor noi instituţii în afara celor deja existente şi.

rezultatul unui coş format din monedele ţărilor membre. 12 . ECU a fost o monedă cu valoare variabilă.25% faţă de cursul pivot (cel al monedei ECU). “European Currency Unit” –ECU. De asemenea.moneda coş care funcţiona atât ca activ de rezervă cât şi ca mijloc de decontare. dacă una din monedele ce intrau în coş suferea fluctuaţii mai mari decât cele stabilite de cursul pivot (rată de schimb care arată câţi ECU valorează unitatea monetară a fiecărei ţări) şi au fost alese iniţial aşa ȋncât 1 ECU = 1 $. după dolarul SUA (40%). depăşirea acestor marje impunând intervenţia autorităţilor monetare precum şi mecanisme de credite care prevedeau ca statele membre să transfere FECOM-ului (Fond Monetar de Cooperare Monetară ȋnfiinţat ȋn 1973 care era autorizat să primească rezerve monetare şi să restituie statelor membre cantitatea corespunzătoare de ECU. Note de curs). moneda comunitară era a patra ca pondere în împrumuturile internaţionale (1990). ECU a fost utilizată îndeosebi de autorităţi şi de societăţile transnaţionale pentru contractarea de împrumuturi pe piaţa internaţională a capitalurilor. viramente bancare) sau prin deschiderea de conturi de economii. credite bancare şi interbancare. nu putea fi utilizată în tranzacţiile curente ale fiecărui cetăţean decât sub forma mijloacelor de plată nelichide (cecuri. precum şi asigurarea unei baze solide pentru coordonarea politicilor cursului de schimb faţă de ţările care nu participau la sistem.Astfel. un mecanism de schimb care presupunea respectarea unor marje de fluctuaţie de 2. Aceasta a fost o unitate de cont. SME se baza pe trei elemente principale. contabilizate ȋn ECU (Gabriela Drăgan. în funcţie de variaţia cursurilor de schimb ale monedelor naţionale. ECU. SME includea crearea simbolică a monedei unice europene. Aceste ponderi erau revizuite la fiecare cinci ani sau la cerere. emiterea de cărţi de credit şi de cecuri de călătorie în ECU. fiecare monedă având o anumită pondere considerată a reprezenta puterea economică a ţării şi importanţa acesteia ȋn comerţul intraeuropean. O altă componentă a SME. fiind folosită pentru toate tranzacţiile oficiale. precum împrumuturi publice şi emisiuni obligatorii în ECU. Pe plan internaţional. Fondul European de Cooperare Monetară a reprezentat instituţia prin care a avut loc susţinerea financiară a monedelor aflate în dificultate. neexistând exemplare fizice ale acesteia iar băncile centrale nu realizau tranzacţii ȋn ECU. ECU a fost moneda oficială a Comunităţii Europene. printre obiectivele SME se numărau o cooperare monetară mai strânsă ȋn vederea creării zonei de stabilitate menţionate mai sus. ȋnsă ea a fost gândită astfel ȋncât să nu fie o monedă. yenul japonez (12%) şi francul elveţian (10%) ceea ce arată importanţa acesteia. care servea ca mijloace de credit) 20% din rezervelor ȋn dolari şi ȋn aur. mecanismul de susţinere financiară a avut rolul de a reglementa maniera de acordare de credite pe termen scurt şi mediu pentru depăşirea unor situaţii de criză. pieţele private au adoptat ECU şi au emis instrumente de ȋndatorare folosind această unitate.

Charles Wyplosz.Mecanismul de schimb introdus în 1979 pentru a reduce fluctuaţiile în valoarea nominală a monedelor statelor membre. în cadrul căruia sistemul multilateral a fost înlocuit cu unul bilateral.330). pe baza susţinerii reciproce şi a acţiunilor colective ale băncilor centrale din statele membre constituie elementul esenţial al SME şi se bazează pe faptul că fiecare monedă a avut un curs pivot în raport cu ECU. pag. a apărut aşa numita “imposibilă trinitate”. realinierile monetare accentuând responsabilitatea comună a ţărilor participante şi oferind totodată 13 . Intervenţia s-a realizat pe baza principiului cererii şi al ofertei: atunci când valoarea unei valute scădea sub un anumit prag. pentru a le influenţa valoarea. Mecanismul ratei de schimb avea la bază un sistem de parităţi care îi permitea fiecărei monede să fluctueze limitat în relaţie cu fiecare din valutele din sistem stabilindu-se. lansându-se totodata un al doilea mecanism al ratei de schimb. lira irlandeză. ȋn general. independenţa politicii monetare. cinci dintre ele şi-au realiniat ratele de schimb (peseta spaniolă. prin cumpărarea sau vânzarea de monede. Astfel. În acelaşi timp. Acest aranjament monetar a fost primul sistem al ratelor de schimb în întregime european. restabilind valoarea de piaţă a respectivei monede. o rată fixă de schimb valutar. stabilit de comun acord şi numit marjă sau culoar de fluctuaţie. el nu s-a constituit în jurul unei monede pivot ci pe baza unui mecanism de schimb bilateral. o rată centrală de paritate în ECU. prin care fiecare monedă participantă are definită o paritate centrală comparativ cu euro (Uniunea economică şi monetară. membrii au optat. dar ajustabile. băncile centrale interveneau. ȋn primii ani de viaţă SME a funcţionat ca un sistem de cursuri fixe. ȋnsă şi ȋn interiorul SME limitele de fluctuaţie puteau fi extinse la +/-6%. principiu care susţine că cele trei caracteristici dorite de MRS. S-a stabilit o marjă de fluctuaţie de ±2. fără a avea la bază o monedă de referinţă extraeuropeană. Pe scurt. escudo portughez.15% a demonstrat faptul că integrarea monetară cu mai multe monede aflate în circulaţie nu dă rezultatele scontate şi că singura cale pentru atingerea acestui deziderat o reprezintă moneda unică. în acelaşi timp. mobilitatea totală a capitalului nu pot exista ȋmpreună (Richard Baldwin. Băncile centrale au intervenit pe pieţele valutare. Aceasta din urmă a fost adoptata în 1999. pentru stabilitatea ratei de schimb şi pentru un control riguros al mişcării capitalurilor. numit Mecanismul ratei de schimb 2 (MRS II). pag. cursuri pivot ce au stat la baza grilei de paritate. în timpul căreia două monede (lira sterlină şi cea italiană) s-au retras din sistem. 2006. Criza din 1992-1993. coroana daneză şi francul francez) şi una dintre ele a atins marje de fluctuare de +/. 4). opţiune exercitată de Italia ȋn perioada 1979-1990.25% între monedele SME şi de 6% pentru monedele care nu făceau parte din mecanismul de schimb. Ȋn perioada funcţionării sistemului. Funcţionarea SME şi ȋn special a MRS a presupus o scădere a independenţei băncilor centrale prin obligaţia de a respecta marjele de fluctuaţie stabilite.

Ca rezultat. la un sistem de cursuri fixe de natură rigidă. 12). Tratatul de la Maastricht a consfinţit constituirea unei Bănci Centrale la nivelul Uniunii şi a stabilit criteriile pe care 14 . Deoarece monedele acestor ţări aveau o rată de schimb fixă faţă de marca germană autorităţile au decis ca ȋn continuare să ţină sub control preţurile pentru a nu-şi pierde competitivitatea (care nu mai poate fi compensată prin scăderi ale cursului). Ȋn plan monetar. Ele au preferat convergenţa spre o rată germană a inflaţiei şi au renunţat la autonomie ȋn ceea ce priveşte politica monetară. 2002. 179). semnarea Tratatului de la Maastricht (1992) care a intrat ȋn vigoare ȋn anul 1993. ţările cu inflaţie mai mare decât Germania nu au mai utilizat devalorizările pentru a recupera competitivitatea. Printre factorii care au asigurat stabilitatea monetară din această perioadă se regăsesc nivelul ridicat al convergenţei macroeconomice şi concentrarea eforturilor ȋn direcţia coordonării mai strânse a politicilor monetare şi utilizarea unor instrumente diverse pentru susţinerea cursurilor de schimb (Dumitru Miron şi alţii. chiar ȋn condiţiile vulnerabilităţii dolarului american. Alexandru Ionescu. Ȋn concluzie. Acesta a fost semnat de către miniştrii de externe şi de finanţe ai Comunităţii la data de 7 februarie 1992 şi a intrat ȋn vigoare la 1 noiembrie 1993. dacă ȋn primii ani ai funcţionării SME exista o realiniere ȋn medie la opt luni. ȋn cursul anilor ‘80 SME a trecut de la un sistem de cursuri fixe dar ajustabile. ȋn acel moment considerându-se că SME a devenit o zonă a mărcii (Mihai Sebea.posibilitatea realizării echilibrului monetar şi economic. ȋn acea perioadă se aprecia că SME reprezenta de fapt o zonă a mărcii. Ȋn perioada 1979 – 1999 a avut loc un moment extrem de important pentru evoluţia unificării monetare a Uniunii Europene. pag. acestea făcând eforturi importante ȋn vederea susţinerii convergenţei nominale şi a coordonării politicilor monetare. Apoi. Această evoluţie a SME arată că stabilitatea ratei de schimb era o prioritate pentru ţările membre. Astfel. stabilitatea cursurilor de schimb ȋn cadrul SME a putut fi asigurată. pentru ca după realinierea din martie 1983. La mijlocul anilor ‘80. aspecte care vor fi detaliate ȋn capitolul II al acestei lucrări. Pe de altă parte. 2006. ȋntre 1987 şi 1992 nemaiexistând realinieri. din funcţionarea mecanismului ratei de schimb au rezultat atât efecte pozitive cât şi negative. ȋntre 1983 şi 1986 realinierile se efectuează ȋn medie la 12 luni. Capitolul II: Tratatul de la Maastricht şi consolidarea UEM 2. acestea fiind prezentate pe scurt ȋn anexa 2.1 Tratatul de la Maastricht şi criteriile de convergenţă Tratatul de la Maastricht sau Tratatul asupra UE reprezintă finalul numeroaselor ȋncercări de a realiza o uniune monetară. pag. să intre ȋntr-o perioadă mai stabilă. Franţa şi Italia sunt ţări care au adoptat această strategie.

precum şi promovarea şi gestionarea operţiunilor legate de sistemele de plăţi (Dumitru Miron şi alţii. 3. 2006. având ca principal rol coordonarea eforturilor de respectare a criteriilor de convergenţă precum şi realizarea pregătirilor de creare a Băncii Centrale. etapă care presupunea două termene de realizare: dacă majoritatea ţărilor membre satisfăceau criteriile de convergenţă ȋn 1996. pilon interguvernamental (Gabriela Drăgan.statele membre UE trebuie să le ȋndeplinescă pentru a putea adopta moneda unică (Uniunea economică şi monetară. Cea de-a treia etapă de realizare a UEM a urmărit fixarea parităţilor dintre moneda unică şi monedele ţărilor participante precum şi introducerea efectivă a monedei unice. 2002. 2). denumirea oficială a Comunităţii Europene a fost schimbată ȋn Uniunea Europeană iar pilonului economic ȋi sunt anexaţi doi noi piloni – pilonul dedicat cooperării ȋn materie de politică externă şi de securitate. responsabilitatea privind politica monetară ȋn cadrul UEM fiind transferată nucleului Sistemului European al Băncilor Centrale. Alexandru Ionescu. 20). statele care fac parte din zona euro renunţă la propria suveranitate monetară. care ȋnlocuieşte Institutul Monetar European. conducerea operaţiunilor valutare. pag. precum şi reglementarea privind reducerea deficitelor bugetare ȋn vederea ȋndeplinirii criteriilor de convergenţă (Mihai Sebea. acesta a produs modificări şi ȋn afara spectrului monetar. Astfel. prima fază a ȋnceput la jumătatea anului 1990 prin liberalizarea fluxurilor de capital ȋntre membrii Comunităţii Europene şi s-a ȋncheiat ȋn octombrie 1993 prin desăvârşirea pieţei unice. gestionarea rezervelor oficiale ale statelor membre UE. Note de curs). 15 . Tratatul de la Maastricht prevedea realizarea UEM ȋn trei etape. Cea de-a doua etapă debutează la 1 ianuarie 1994 şi prevede ȋnfiinţarea Institutului Monetar European. pag. trecerea ar fi avut loc la 1 ianuarie 1999 (Mihai Sebea. 19). Ȋn cadrul celei de-a treia etape. Totodată. Acesta este format din Banca Centrală Europeană şi băncile centrale ale statelor membre ale Uniunii Europene şi are ca responsabilităţi punerea ȋn aplicare a politicii monetare a UE. Banca Centrală Europeană. ȋn această primă etapă are loc debutul procesului de convergenţă economică prin intermediul supravegherii multilaterale a politicilor economice ale statelor membre. cu decizia irevocabilă de a se adopta o monedă unică până la data de 1 ianuarie 1999. 2006. pag. trecerea la această etapă s-ar fi făcut ȋn 1997. compus din guvernatorii băncilor centrale ale ţărilor membre UE. Partea din Tratat referitoare la uniunea monetară a fost complet şi strict conturată. Astfel. Acestea din urmă. prin adoptarea euro ca monedă unică. pilon interguvernamental şi doar parţial supranaţional şi pilonul dedicat cooperării ȋn materie de politică internă şi de justiţie. Ȋn această etapă puteau intra doar ţările care ȋndeplinau criteriile de convergenţă. iar ȋn caz contrar. 190). Ȋn consecinţă. Alexandru Ionescu. pag. denumite şi criteriile de la Maastricht sunt prezentate ȋn anexa nr. Pe de altă parte. ȋncepe să funcţioneze Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC). independenţa băncilor centrale naţionale.

asigurând centralizarea procesului decizional şi faptul că misiunile atribuite lui prin Tratat sunt ȋndeplinite ȋn concordanţă cu repartizarea competenţelor şi cu obiectivele sistemului. 2006. 43). BCE este independentă şi din punct de vedere financiar. Pe de altă parte. ci beneficiază de serviciile auditorilor externi (Richard Baldwin. 2006. Ȋn acest sens. fiecare stat trebuie să adapteze statutul băncii naţionale aşa ȋncât să corespundă cerinţelor comune.SEBC care funcţionează pe baza Protocolului privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Bancii Centrale Europene. legislaţia naţională trebuind să fie perfect compatibilă cu prevederile din Tratat articolul 108: “Ȋn exercitarea puterilor şi ȋndeplinirea sarcinilor şi responsabilităţilor conferite prin Tratat şi Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale. Scheller. Astfel. Instituţiile şi organismele comunitare şi guvernele statelor membre se obligă să respecte acest principiu şi să nu caute să-i influenţeze pe membrii forumurilor decizionale ale Băncii Centrale Europene sau ale băncilor centrale ȋn ȋndeplinirea sarcinilor acestora”. tot ȋn vederea asigurării independenţei sistemului. Ca alternativă a SEBC exista posibilitatea creării unei bănci centrale unice. nu este abilitat să acţioneze şi nu are organe de decizie proprii. 54): 16 . Acest sistem. pag. nu are personalitate juridică. pentru a se reduce. Charles Wyplosz. atât Banca Centrală Europeană. Pe de altă parte. membrii SEBC.2 din Statutul SEBC. anexat la Tratatul de la Maastricht. Având ȋn vedere că atât băncile centrale ale statelor care fac parte din zona euro. Astfel. pag. ȋnsă. astfel. funcţiile specifice ale BCE sunt după cum urmează (Hanspeter K. iar operaţiunile sale financiare nu sunt supuse auditului Curţii Europene a Auditorilor care supraveghează Comisia Europeană. posibilitatea exercitării presiunilor. cele din urmă nu sunt implicate ȋn ȋndeplinirea funcţiilor de bază ale sistemului ca urmare a faptului că şi-au păstrat suveranitatea monetară (Hanspeter K. independent de cel al Uniunii Europene. Totodată. băncile centrale ale statelor membre şi BCE sunt persoane juridice şi participanţi activi. având buget propriu. ȋnainte de a face parte din UEM. 2006. ale guvernului statului membru sau ale oricărui alt organism. Scheller. pag. termenul “SEBC” defineşte un cadru instituţional care stabileşte “legătura organică” ȋntre băncile centrale naţionale şi BCE. nici Banca Centrală Europeană. numit şi Eurosistem este caracterizat printr-un grad ȋnalt de independenţă. cât şi cele care sunt parte doar din UE sunt incluse ȋn SEBC.382). nici băncile naţionale şi nici alţi membri ai forumurilor lor decizionale nu vor solicita sau urma indicaţiile instituţiilor sau organismelor comunitare. ȋnsă considerente de natură politică şi economică (prezentate ȋn anexa nr. cât şi băncile centrale naţionale sunt foarte bine protejate ȋmpotriva influenţei politice. 4) au stat la baza fundamentării deciziei de a crea un sistem care să ȋndeplinească funcţiile de bancă centrală pentru zona euro. membrii consiliului de conducere sunt numiţi pe termen lung (8 ani) şi nu pot fi ȋnlocuiţi. Conform dispoziţiilor articolului 9.

prezentată ȋn cadrul subcapitolului precedent. zona euro este formată din 17 ţări membre prezentate ȋn anexa 6. ȋnsă numai după ce statul primeşte derogarea de care beneficia Marea Britanie. având scopul de a coordona politicile fiscale naţionale ȋn cadrul Uniunii Economice şi Monetare ȋn vederea asigurării unui climat de stabilitate şi prudenţă bugetară. prezentat ȋn anexa 5 (Gabriela Drăgan. pentru ca la al doilea referendum acesta să fie ratificat. numit şi Scenariul de la Madrid.2 Pactul de Stabilitate şi Creştere – PSC I Pactul de Stabilitate şi Creştere a fost adoptat ȋn cadrul Consiliului European de la Dublin. ȋncepând cu data de 1 ianuarie 1999. Deşi ȋndeplineau criteriile de convergenţă. scenariu de introducere a monedei unice. din decembrie 1996. Astfel. numărul de bilete care vor fi emise (7). conform căreia are dreptul să intre ȋn zona euro atunci când consideră că este cazul. Acesta reprezintă un acord politic ȋntre statele membre UE. după modelul celor două state.  asigură aplicarea coerentă a politicilor proprii.  are drept de iniţiativă legislativă la nivel comunitar şi acordă consultanţă instituţiilor Comunităţii şi statelor membre UE cu privire la proiectele de acte normative. considerat necesar pentru succesul UEM (Pactul de Stabilitate şi Creştere. au refuzat să facă parte din UEM. s-au luat hotărâri cu privire la denumirea monedei unice. Danemarca şi mai târziu Suedia. Ȋn cadrul Consiliului European din data de 1-3 mai s-au anunţat cele 11 state membre care ȋndeplineau criteriile de convergenţă necesare intrării ȋn cea de-a treia etapă a Uniunii Economice şi Monetare şi adoptării monedei unice. Note de curs). acesta a fost stabilit ȋn cadrul Consiliului European de la Madrid (15–18 decembrie 1995). Marea Britanie. reprezintă nucleul decizional al Eurosistemului. Ȋn ceea ce priveşte programul privind introducerea monedei unice. Euractiv. Danemarca a respins iniţial Tratatul. Marea Britanie beneficiază de “o clauză de opţiune”.  are competenţe de reglementare şi dreptul de a impune sancţiuni. Note de curs). 2. Ȋn prezent. 17 . Suedia. a susţinut la momentul aderării la UE (1995) că nu este interesată să facă parte din zona euro (Gabriela Drăgan. Acesta trebuie privit ca fundament al celei de-a treia etape a realizării UEM. Astfel.  ȋndeplineşte atribuţiile fostului IME. 2008). valoarea celui mai mare (500) şi a celui mai mic (5) şi a unui calendar. necesare ȋn cea de-a treia etapă a UEM.

ȋn cazul ȋn care un stat are un deficit mai mare de 3% din PIB sau o datorie publică mai mare de 60% din PIB. c) o definiţie a deficitului justificabil prin recesiune – depăşirea normei de deficit public (3% din PIB) este considerată ca excepţională şi temporară dacă este urmarea unei recesiuni economice grave. această procedură de deficit excesiv. ȋn cazul unei recesiuni grave (se ȋnregistrează scăderea PIB-ului cu 2%). ţara nu este sancţionată pentru depăşirea pragului de 3%.75% scădere a PIB). presupune că statele membre au obligaţia să evite deficitele bugetare excesive (evaluate ȋn raport cu o valoare de referinţă). Astfel. pag 11). Comisia Europeană poate recomanda Consiliului să ia o serie de măsuri ȋmpotriva statului ce a ȋncălcat prevederile Pactului (Pactul de Stabilitate şi Creştere. care dorea continuarea politicii de inflaţie scăzută dusă de guvernul german timp de o perioadă ȋndelungată care i-a asigurat o creştere economică puternică ȋncepând cu anii 1950. pag. detaliată ȋn cadrul articolului 104 din Tratatul UE. Pactul de Stabilitate şi Crştere a fost adoptat pentru ca ţările să respecte criteriile de stabilitate şi după aderarea la UEM. va avertiza statele membre ȋn legătură cu măsurile ce ar trebui luate ȋntr-o anumită perioadă de timp ȋn vederea reducerii deficitelor şi va solicita statelor membre constituirea unor depozite cu dobânzi 0% sau va impune amenzi (Gabriela Drăgan. Euractiv. Theo Waigel. Altfel spus. 235) 18 . Popescu. Pactul de Stabilitate şi Creştere aduce trei inovaţii principale: a) o normă de stabilitate – statele membre se angajează să respecte obiectivul bugetar pe termen mediu (să aibă un buget aproape de echilibru sau excedentar). oportunitatea sancţiunilor este apreciată de Consilu (Gheorghe H. b) un mecanism de supraveghere – fiecare stat membru prezintă Comisiei şi Consiliului. adică dacă PIB ȋn termeni reali ȋnregistrează o scădere anuală de cel puţin 2%. de a identifica erorile grave şi de a face recomandări. Astfel. Note de curs. Comisia are obligaţia de a monitoriza situaţia bugetară. 2008). Principalul instrument de constrângere a statelor membre de a respecta criteriile de convergenţă este “procedura privind deficitul excesiv”. dacă recesiunea este apreciată ca fiind slabă (0. Ȋn consecinţă. Ȋn acest sens. un program de stabilitate. ȋntre aceste două limite. sancţiunile sunt sistematice şi. ȋn fiecare an. statele trebuie să se asigure că deficitul bugetar nu depăşeşte 3% din Produsul Intern Brut (PIB) şi că datoria publică nu depăşeşte 60% din PIB.Iniţial recomandat de ministrul de finanţe al Germaniei. Pactul a fost elaborat ca o modalitate de a limita puterile guvernelor naţionale de a exercita presiuni inflaţioniste asupra economiei europene. 2007. formulând o opinie către Consiliu iar acesta din urmă va decide prin vot cu majoritate calificată asupra modului de acţiune. Consiliul va face recomandări.

eu). Euractiv. una preventivă şi una corectivă. având ȋn vedere impactul ȋmbătrânirii populaţiei asupra bugetului. iar Comisia. Aceste programe sunt evaluate de Comisie. Principalele critici aduse se refereau ȋn special la rigiditatea sa excesivă şi la modul arbitrar ȋn care au fost stabilite cele două praguri pentru deficitul bugetar şi cel al ȋndatorării publice. Italiei şi Portugaliei. Aceste aspecte negative au dus la probleme serioase ȋn anii 2002-2004 când multe dintre statele din zona euro au ȋnregistrat o scădere economică. prevederile Pactului omit structura şi cauzele acestora. când statele au parte de evoluţii economice nefavorabile. se declanşează ȋn momentul ȋn care deficitul bugetar al unui stat este considerat excesiv. iar Consiliul emite un aviz pentru fiecare dintre ele. prin intermediul sistemului de avertizare timpurie. Cu toate că a luat naştere ca urmare a faptului că statele membre au ȋnţeles nevoia existenţei unor măsuri care să asigure o bună coordonare a politicilor ȋn cadrul UEM. Comisia Europeană a insistat asupra necesităţii ca aceste state să-şi controleze deficitele 19 . aceste lucruri nu fac altceva decât să promoveze Euroscepticismul. statele membre crează presiuni asupra BCE pentru a relaxa politicile monetare. inclusiv la posibilitatea sancţionării statelor membre din zona euro ( Pactul de Stabilitate şi Creştere. poate recomanda unui stat membru să respecte obligaţiile PSC. prima dintre acestea se referă la faptul că statele membre trebuie să prezinte ȋn fiecare an programe de stabilitate (convergenţă) care să arate cum vor fi asigurate poziţii fiscale stabile pe termen lung. Pactul de Stabilitate şi Creştere a fost criticat imediat după adoptarea sa. 2008). principalele avantaje şi dezavantaje ale PSC sunt prezentate ȋn anexa 7 (Pactul de Stabilitate şi Creştere. lipsa flexibilităţii bugetare ȋn cazul recesiunii crează potenţiale tensiuni ȋntre guvernele naţionale şi instituţiile europene. Consiliul emite recomandări către statele membre implicate pentru corectarea deficitului excesiv şi stabileşte un termen pentru aceasta. rezultatul este creşterea acestora ȋntrucât. Ȋn consecinţă. Nerespectarea recomandărilor conduce la declanşarea următoarelor etape ale procedurii. Pe de-o parte. Germaniei. Aceasta din urmă a avut ca rezultat creşterea deficitelor bugetare ale Franţei. Componenta corectivă a PSC. Ca urmare a prevederilor PSC. Totodată. pe baza unei propuneri ȋnaintate de Comisie. pe de altă parte. Astfel. Pe de altă parte. ȋntârziind refacerea economiilor (ameninţând să sancţioneze ţările când acestea se luptă cu probleme de ordin economic). Ȋn consecinţă. Referindu-se doar la limitele deficitelor. De asemenea. prevederile Pactului nu asigură suficientă flexibilitate pentru a face faţă crizelor ciclice şi nu pot fi considerate un ȋnlocuitor pentru coordonarea politicilor economice. deşi scopul PSC este de a proteja Banca Centrală Europeană de presiunile politice.Pactul de Stabilitate şi Creştere este format din două componente. europa. neputând apela la măsuri privind bugetele lor ȋn cazul recesiunilor. Consiliul poate declanşa o procedură de avertizare timpurie pentru a preveni apariţia unui deficit excesiv. acţiunea instituţiilor UE este percepută ca ȋnrăutăţind lucrurile.

multitudinea criticilor aduse Pactului de Stabilitate şi Creştere. acumularea de rezerve bugetare ( Interviu dat de José Manuel-Páramo. pragurile deficitelor au rămas nemodificate – 3% din PIB pentru deficitul bugetar şi 60% din PIB pentru datoria publică. 2. ciclul economic. Apoi. procedura deficitului excesiv nu poate fi declanşată ȋmpotriva unei ţări care traversează o perioadă de creştere economică negativă sau o perioadă prelungită de creştere ȋncetinită. Comisia. cum ar fi eforturi pentru reducerea nivelurilor ȋndatorării. Având ȋn vedere pe de-o parte. cea mai importantă dintre ele fiind aceea că prevederile sale sunt mult prea rigide şi pe de altă parte faptul că au existat cazuri când prevederile Pactului nu au fost aplicate. ȋnsă ȋn noiembrie 2003 Consiliul de miniştri a abrogat procedurile ȋncepute de Comisie. demonstrând astfel inconsecvenţa şi lipsa de credibilitate a PSC (Paul De Grauwe. reformarea acestui acord politic ȋntre statele membre UE pentru a ȋndeplini funcţia pentru care a fost creat şi anume asigurarea climatului de stabilitate şi prudenţă bugetară la nivelul Uniunii. 240). costurile ridicate ale reformelor structurale (reforma pensiilor. excepţia se referea la acele ţări care experimentau o creştere negativă de 2%. precum necesitatea asigurării potenţialului de creştere a economiei. ȋn ceea ce priveşte componenta corectivă. pag. Pe de 20 . membru ȋn Comitetul Executiv al BCE ȋn cadrul conferinţei “Noi perspective pentru sustenabilitatea fiscală. situaţie neȋntâlnită de la adoptarea Pactului. reformă care a avut ca rezultat relaxarea prevederilor Pactului. 2005). pe de-o parte. Astfel. o altă schimbare ȋn cadrul prevederilor PSC se referă la declanşarea procedurii deficitului excesiv şi la prelungirea termenelor pe care statele le au la dispoziţie pentru a reduce deficitul dacă acesta depăşeşte pragul impus. s-a decis la nivel european. precum şi aplicarea de măsuri de ȋnsănătoşire bugetară. adoptarea de programe de sprijin pentru activitatea de cercetare-dezvoltare.bugetare ȋnsă unele dintre ele. 2005. Franţa şi Germania ȋn special. concrete. Frankfurt. Astfel. au refuzat să respecte recomandările venite de la Comisie şi anume să adopte politici deflaţioniste. a simţit nevoită să ȋnceapă procedurile ȋmpotriva acestora. ȋn calitate de gardian al PSC. a sistemului de asigurări sociale). Aşadar. Ȋn cadrul PSC iniţial.3 Reforma Pactului de Stabilitate şi Creştere – PSC II O primă reformă a Pactului de Stabilitate şi Creştere a avut loc ȋn cadrul Consiliu din martie 2005. ȋnsă Comisia Europeană nu mai sancţionează statele care ȋnregistrează deficte bugetare mai mari de 3% dacă depăşirea pragului impus este temporară şi poate fi justificată prin argumente relevante. acestea fiind considerate ȋn continuare reperele unei economii sănătoase.

altă parte. statele ȋn cauză trebuie să aducă dovezi conform cărora au luat măsurile de corectare a deficitului care le-au fost recomandate (Pactul de Stabilitate şi Creştere. Cu privire la componenta corectivă. Astfel. ȋn fiecare an. Euractiv. tot anual. statele membre zonei euro elaborează anual programe de stabilitate. Comisie şi Consiliu prin intermediul unei urmăriri mai atente a gradului de asumare de către statele membre a recomandărilor Consiliului Ministerial. 2005). De asemenea. ȋn ceea ce priveşte eforturile de ajustare pe care trebuie să le depună statele pentru a atinge aceste obiective pe termen mediu. ȋnainte de reforma PSC. Se acordă. Acest interval poate fi prelungit ȋn cazul ȋn care intervin evenimente economice neaşteptate cu consecinţe grave asupra bugetului. Statele re spective au obligaţia de a prezenta aceste programe precum şi părerea instituţiilor europene cu privire la ele şi recomandările făcute de acestea din urmă. Frankfurt. parlamentelor naţionale (Stability and Growth Pact. iar celelalte state membre ale UE elaborează. standardul este de 0. Acestea se vor situa ȋntre -1 % din PIB pentru ţările cu o ȋndatorare mică şi un potenţial de creştere sporit şi 0 sau chiar o valoare pozitivă pentru ţările cu datorie mare şi un potenţial de creştere scăzut. 21 .5% din PIB pe an. membru ȋn Comitetul Executiv al BCE ȋn cadrul conferinţei “Noi perspective pentru sustenabilitatea fiscală. aceste obiective sunt definite pentru fiecare stat ȋn parte ţinând cont de gradul de ȋndatorare şi de potenţialul de creştere economică. Prin lărgirea posibiliăţilor de monitorizare a fiscalităţii. noul Pact permite impunerea unor “termene limită realiste” care să permită statelor membre corectarea deficitelor bugetare excesive ȋntrucât statele membre cu un deficit iniţial ridicat şi perspective de creştere economică slabe vor beneficia de o prelungire a termenelor limită cu 2 sau 3 ani. Astfel. programe de convergenţă care sunt prezentate până la 1 decembrie Comisiei şi Consiliului. 2008). existând posibilitatea ca aceste eforturi să fie mai mari ȋn perioadele bune şi mai mici ȋn cele mai puţin bune ( Interviu dat de José Manuel-Páramo. obiectivele pe termen mediu specifice fiecărui stat ȋn parte reprezintă o altă modificare adusă de reforma PSC. după reformă termenul a fost prelungit la 2 ani. de asemenea mai multă atenţie nivelului datoriei publice: chiar dacă statele membre (ale căror niveluri de ȋndatorare depăşesc 60% din PIB) nu sunt supuse procedurilor de ȋncălcare a dispoziţiilor ȋn acest sens. reforma a stimulat un dialog economic transparent şi constructiv ȋntre statele membre. Reforma Pactului de Stabilitate şi Creştere din anul 2005 a adus efecte pozitive la nivelul Uniunii Europene. Pentru a putea beneficia de această prelungire a termenului. noul Pact de Stabilitate şi Creştere impune o monitorizare mai atentă a operaţiunilor bugetare care ar putea avea un impact negativ asupra nivelurilor datoriei publice. Euractiv 2007). dacă statele aveau la dispoziţie doar 1 an pentru a reduce deficitul dacă acesta este considerat excesiv. Totodată.

care reprezintă cea de-a doua reformă a Pactului. pe baza raportului prezentat ȋn ianuarie de către Comisie. din anul 2011 a ȋnceput să funcţioneze“semestrul european”. ȋn luna ianuarie. se stabilesc priorităţile de politică economică. Acesta reprezintă o perioadă de şase luni a fiecărui an ȋn timpul căreia sunt revizuite politicile bugetare şi structurale ale statelor membre ȋn vederea identificării neregulilor şi dezechilibrelor apărute sau iminente care ar ȋncălca prevederile PSC. acesta presupune mai multe etape. care a fost lansat anul acesta. priorităţi din care derivă recomandările pentru politica bugetară. este un instrument adiţional de supraveghere preventivă a politicilor economice şi fiscale ale statelor membre. Prin intermediul semestrului european politicile economice şi fiscale sunt evaluate de Comisia Europeană ȋnainte de a fi adoptate de statele care le-a propus. aplicarea regulilor devenind mai strictă iar a sancţiunilor mai dură. prin intermediul acestuia se urmăreşte consolidarea coordonării simultan cu pregătirea principalelor decizii bugetare. care vizează două tipuri de programe. Semestrul european are rolul de a consolida Pactul de Stabilitate şi Creştere. 2011). 2010) Ȋn ceea ce priveşte modul de desfăşurare al noului proces de coordonare. Altfel spus. s-a decis la nivel european. ȋncepând cu anul 2011. care vor fi prezentate ȋn continuare au fost amplu dezbătute ȋn cadrul pachetului economic al Consiliului European de primăvară din perioada 24-25 martie 2011. existând posibilitatea de aplicare a unor sancţiuni mai severe ȋmpotriva acelor state care ȋncalcă Pactul de Stabilitate şi Creştere. Astfel. ȋn luna martie a fiecărui an. iar Pactul Euro Plus este menit să ȋmbunătăţească coordonarea politicii economice ȋn vederea creşterii competitivităţii la nivelul Uniunii Economice şi Monetare. Ȋn consecinţă.PSC III Ȋn vederea unei mai bune funcţionări a Pactului de Stabilitate şi Creştere şi pentru a alinia politicile bugetare naţionale atât cât poate fi posibil de realizat acest deziderat. semestrul european. Apoi. Atât semestrul european cât şi Pactul Euro Plus. Comisia Europeană prezintă un raport numit “Analiza anuală a creşterii” prin care evaluează măsura ȋn care recomandările Consiliului din anul precedent au fost luate ȋn considerare de către statele membre (Dan Popa. programele naţionale de stabilitate şi convergenţă şi programele naţionale de reformă (acestea din urmă se referă la acţiunile care trebuie ȋntreprinse pentru consolidare politicilor statului membru respectiv ȋn domenii precum ocupare forţei de muncă şi incluziunea 22 . coordonarea politicilor fiind extinsă şi asupra proceselor bugetare din fiecare stat membru UE.4 A doua reformă a Pactului de Stabilitate şi Creştere . introducerea semestrului european. (Radu Şerban. 2.Ȋn ciuda celor menţionate anterior cu privire la aspectele pozitive ale reformei Pactului de Stabilitate şi Creştere.

Acesta reprezintă o evaluare periodică a riscurilor apariţiei unor dezechilibre. prevăzută ȋn prezent (Dan Popa. Dacă dezechilibrele macroeconomice nu sunt considerate problematice. semestrul european aduce schimbări şi ȋn ceea ce priveşte criteriul datoriei din Pactul de Stabilitate şi Creştere. Aceste praguri sunt completate de o analiză economică şi de o expertiză specifică fiecărei ţări. După ce le primeşte. Procedura de deficit excesiv nu va fi declanşată. acesta trebuie să devină operaţional prin adoptarea unui criteriu numeric de referinţă folosit pentru a decide dacă rata datoriei scade suficient ȋnspre pragul de 60% din PIB. Ȋn continuare. format dintr-un tablou de bord şi o analiză critică. dacă există dezechilibre macroeconomice sau riscul ca acestea să apară. spre exemplu cele care ȋntreprind reforme ale sistemului de pensii. Astfel. Astfel. împreună cu factorii de risc legaţi de structura datoriei. ȋnsă. Comisia va propune să nu se ia măsuri suplimentare. gradul de îndatorare al sectorului privat şi datoriile implicite legate de îmbătrânirea populaţiei). O pondere a datoriei de peste 60% din PIB este considerată a fi în suficientă scădere dacă ecartul faţă de valoarea de referinţă de 60% din PIB s-a redus în ultimii trei ani cu o rată 1/20 pe an. sunt trimise de către statele membre. 2010). Comisiei. Comisia va recomanda Consiliului să adopte recomandările preventive necesare pentru statele 23 . aceasta le analizează şi formulează sugestii către Consiliu. Consiliul European (şefii de state şi de guverne) şi Consiliul de miniştri ai economiei şi finanţelor (ECOFIN) elaborează recomandări specifice de ţară privind politicile bugetare şi economice. trei modalităţi de acţiune. Ȋn luna aprilie. Ȋn lunile iunie şi iulie. cu privire la modul ȋn care acesta ar trebui să le voteze. ȋn special evaluare evoluţiei datoriei (creşterea nominală foarte scăzută care poate împiedica reducerea datoriilor. 2011).socială). pentru fiecare stat membru. un mecanism de alertă şi reguli care permit adoptarea unor măsuri de corecţie. pentru a fi furnizat de către Comisie un bilanţ aprofundat al situaţiei fiecărui stat membru pentru care mecanismul de alertă indică posibilitatea apariţiei unor dezechilibre. Comisia are. dacă acest criteriu nu este respectat de către un stat membru ȋntrucât decizia de declanşare a acesteia trebuie să ia ȋn considerare toţi factorii relevanţi. ȋn conformitate cu recomandările primite de la Consiliul European. dincolo de perioada de tranziţie de cinci ani. De asemenea. sunt şi alte situaţii ȋn care ţările pot beneficia de o abordare mai flexibilă. Tabloul de bord va fi alcătuit din mai mulţi indicatori (pentru care vor fi stabilite praguri de alertă care vor detecta atât niveluri excesiv de ridicate. se realizează supravegherea care vizează identificarea statelor membre care se confruntă cu dezechilibre. pe baza cărora statele membre ȋşi finalizează bugetele lor pentru anul următor (Radu Şerban. programele naţionale de stabilitate şi convergenţă şi programele naţionale de reformă. ȋn funcţie de rezultatul analizei aprofundate. cât şi niveluri excesiv de scăzute ale variabilei). Semestrul european presupune existenţa unui mecanism de prevenire şi corectare a dezechilibrelor macroeconomice. Ȋn afara celor menţionate mai sus. prin mecanismul de alertă.

Polonia. salarială. prin amendamente constituţionale.5 Pactul Euro Plus . consolidând astfel economia socială de piaţă. formarea unor depozite obligatorii de fonduri la autorităţile UE sau suspendare drepturilor de vot ȋn Consiliul ECOFIN. Banca Centrală Europeană. Adoptarea. (Radu Şerban. În funcţie de natura dezechilibrului. Pactul va avea rolul de a consolida pilonul economic al UEM şi de a asigura o mai bună coordonare a politicii economice. Ȋn conluzie. să declare existenţa unui dezechilibru excesiv şi să recomande statului membru vizat să întreprindă acţiuni de corecţie până la un anumit termen şi să îşi prezinte măsurile strategice în acest sens prin intermediul unui plan de acţiuni de corecţie. 2010) Pactul Euro Plus are la bază o iniţiativă germană. Danemarca. urmând a fi ridicate doar după vot cu majoritate calificată. Consiliul poate. 2. la recomandarea Comisiei. unor sancţiuni precum blocarea fondurilor structurale şi de coeziune. 3. Lituania şi Letonia. 2011). preşedintele permanent al Consiliului European. Pe de altă parte. Bulgaria. alături de şase state care şi-au anunţat aderarea la acest Pact. Pentru a asigura o mai bună coordonare a politicilor economice şi fiscale atât ȋn zona euro. Introducerea obiectivelor fiscale pe termen mediu din PSC ȋn legislaţia naţională a bugetului. dacă bilanţul aprofundat indică dezechilibre grave sau dezechilibre care pun în pericol buna funcţionare a Uniunii economice şi monetare într-un anumit stat membru. recomandările ar putea aborda aspecte de politică bugetară. România. Acest grup a luat ȋn considerare trei propuneri venite de la Comisia Europeană. macrostructurală şi macroprudenţială sub controlul autorităţilor naţionale (Dan Popa. Pactul se axează ȋn principal pe domeniile care ţin de competenţa naţională şi sunt esenţiale pentru creşterea competitivităţii şi evitarea unor dezechilibre 24 24-25 dăunătoare. a constituit un grup de lucru operativ privind guvernarea economică ȋn UE. el fiind formulat prin acordul şefilor de stat şi guvern din statele membre UEM. pentru a ȋmbunătăţi competitivitatea şi de a conduce la un grad mai mare de convergenţă. ȋn cazul ȋn care statele ȋncalcă prevederile PSC. semestrul european se doreşte a fi o primă componentă ȋntr-un viitor set de reforme care vor modifica politicele economice europene ȋn vederea protejării statelor membre de efectele negative ale unei potenţiale crize economice. cât şi ȋn UE pe ansamblu. (Concluziile Consiliului European din martie 2011). Herman Van Rompuy. Aplicarea sancţiunilor aproape automat ȋn momentul depăşirii plafonului de deficit. Franţa şi Germania: 1.membre vizate. 2.

referitor la promovarea ocupării forţei de muncă.png A fost aleasă denumirea de " Pact Euro Plus " ȋntrucât pe de-o parte el se adresează ȋn primul rând celor 17 state care fac parte din zona euro dar şi celorlalte state membre UE şi pe de altă parte ȋntrucât membrii săi vor căuta un nivel de integrare mai mare decât cel oferit prin tratate. Ȋn ceea ce priveşte obiectivele Pactului Euro Plus. progresul ȋnregistrat ȋn direcţia atingerii acestor obiective urmând a fi monitorizat pe baza unei serii de indicatori. Sursa:http://en. Apoi. albastru: restul statelor membre UE .Legenda: verde ȋnchis: statele din zona Euro participante la Euro Plus. 2011). verde deschis: state participante la Euro Plus din afara UEM. (‘Euro-plus pact’ divides non-eurozone members. asistenţă medicală şi 25 . Pactul Euro Plus va respecta patru norme directoare care sunt prezentate ȋn anexa 8 din cadrul acestei lucrări. indicatorii utilizaţi vor fi rata şomajului pe termen lung şi ȋn rândul tinerilor şi ratele de ocupare a forţei de muncă. Ȋn cadrul promovării competitivităţii.wikipedia. Ungaria. Consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice se referă pe de-o parte la sustenabilitatea sistemelor de pensii. costurile unitare ale forţei de muncă (la nivelul economiei ȋn ansamblu şi pentru fiecare sector important ȋn parte – producţie. de asistenţă medicală şi de prestaţii sociale pe baza indicatorilor decalajului de sustenabilitate care arată dacă nivelul datoriilor din sistemele de pensii. consolidarea stabilităţii financiare. Marea Britanie. Pactul rămâne deschis pentru celelalte state membre care nu vor să facă parte din acest acord ȋn prezent. consolidarea sustenabilităţii finanţelor publice.org/ wiki/File:Euro_Plus_Pact. Euractiv. acestea se referă la promovarea competitivităţii. Cehia şi Suedia. De asemenea. pentru a evalua dacă salariile evoluează ȋn raport cu competitivitate. sectorul comercial şi cel necomercial) vor fi monitorizate pe parcursul unei perioade de timp ȋn raport cu evoluţiile din alte ţări membre UEM şi la nivelul principalilor parteneri comerciali comparabili. servicii. promovarea ocupării forţei de muncă.

ȋn acest sens (Concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011). respectând acquis-ul comunitar. prevederile sale ȋncadrându-se ȋn conceptul de flexisecuritate promovat de Pact. referitor la stimularea forţei de muncă. De asemenea. ȋn urma participării la Consiliul European de primăvară din acest an că multe din măsurile pe care le prevede Pactul au fost deja luate ȋn România (Financiarul. Ȋn ceea ce priveşte consolidarea stabilităţii financiare. ȋn ceea ce priveşte primul pilon al Pactului. de sănătate. a fondului de şomaj (Financiarul. martie. Astfel. Comisia prezentând o propunere legislativă privind o bază de impozitare comună consolidată pentru ȋntreprinderi. statele membre se angajează să adopte acte legislative la nivel naţional pentru soluţionarea situaţiilor de criză bancară. De asemenea. Pentru fiecare obiectiv ȋn parte sunt recomandate o serie de reforme. prezentate ȋn cadrul anexei 9. 2011). lucru care ȋn România s-a făcut prin adoptarea noii Legi a educaţiei care pune accent pe competenţe. statele membre participante angajânduse să transpună normele fiscale europene. şeful statului susţine că armonizarea costului municii cu productivitatea este un efort pe care guvernul l-a făcut ȋn anul 2010. ȋn acest context. Traian Băsescu susţine că este un domeniu ȋn care România a luat deja măsuri prin adoptarea noului Cod al muncii. 2011). preşedintele Traian Băsescu declarând. alte obiective ale acestui pilon fiind reducerea muncii la negru şi formarea continuă. semestrul european şi Pactul Euro Plus reprezintă pentru România o şansă de a-şi alinia politicile economice cu cele ale statelor membre UEM şi de a ȋnregistra progrese ȋn ceea ce priveşte ȋndeplinirea cerinţelor necesare adoptării monedei unice. martie. punctând că acest lucru este extrem de important în politicile guvernamentale româneşti pentru că vizează sustenabilitatea sistemului de pensii. proces care ȋn România se derulează cu fonduri europene. adăugând că deşi ȋn domeniul cercetării. ţara noastră nu a reuşit să obţină rezultate. acesta trebuie să devină o prioritate. Un alt pilon al Pactului este legat de sporirea sustenabilităţii finanţelor publice. Ȋn concluzie. aşa cum sunt prevăzute ȋn Pactul de Stabilitate şi Creştere ȋn legislaţia naţională. fiind necesar ca aceste state să se angajeze ȋn soluţionarea acestor dificultăţi ȋntr-un calendar stabilit. pe baza politicilor actuale şi luând ȋn considerare factorii demografici şi pe de altă parte. 26 .prestaţii sociale sunt sustenabile. stimularea competitivităţii. Se vor identifica astfel ţările care se confruntă cu dificultăţi majore ȋn oricare dintre acestea domenii. a arătat şeful statului. preşedintele a menţionat printre obiectivele Pactului reducerea birocraţiei care este ȋn plină derulare ȋn România şi ȋmbunătăţirea educaţiei. Apoi. i se va acorda atenţie coordonării politicii fiscale. la normele fiscale naţionale. România a decis aderarea la Pactul Euro Plus.

Având ȋn vedere dimensiunile reduse ale statelor care ȋncă nu fac parte din UEM riscul ca aceşti potenţiali noi membri să afecteze buna funcţionare a sistemului monetar european este scăzut. Pe de-o parte. care au fost prezentate ȋn cadrul capitolului II al acestei lucrări. Pentru a face acest lucru. cursul de schimb. ȋnsă au dreptul să aleagă momentul la care vor dori să solicite aprobarea pentru intrarea ȋn zona euro. sub supravegherea instituţiilor europene. după adoptarea euro.Capitolul III – Adoptarea euro de către România 3. Marea Britanie şi Danemarca beneficiază de o “clauză de opţiune” conform căreia au dreptul să intre ȋn UEM atunci când consideră că este necesar acest lucru. sistemul monetar european poate fi slăbit sau chiar destabilizat iar pe de altă parte economiile ţărilor care doresc să adopte euro pot fi afectate de şocuri rezultate din confruntarea directă cu zona euro. ţintirea inflaţiei va fi ȋnlocuită cu ţintirea deficitului public. respectiv rata dobânzii. Astfel. Malta (2008). Slovacia (2009) şi Estonia (2011). preţuri şi politică fiscală. 2 dintre ele. presupune că aceste ţări se angajează irevocabil să ȋnlocuiască moneda lor naţională cu euro. odată intrate ȋn zona euro. dintre care 17 fac parte din zona euro (ȋn anexa 6 sunt prezentate aceste state. potenţialul de destabilizare a economiilor ţărilor respective. piaţa bunurilor (preţurile) şi piaţa muncii (salariile/şomajul). pe bază de formule sau angajamente care presupun obligaţii neajustabile pe termen lung). De asemenea. sarcina ajustării va fi transferată către salarii. Acest lucru este determinat ȋn primul rând de faptul că dintre cele patru instrumente de ajustare ȋmpotriva şocurilor pe care statele le au la dispoziţie. Aceasta din urmă va prelua ȋn mare măsură rolul de principal instrument de ajustare. Cipru. Procesul de adoptare al monedei euro presupune ȋndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală pentru a reduce riscurile ce pot apărea dacă state cu economii care ȋnregistrează dezechilibre grave sunt integrate ȋn UEM. fiecare ţară se pregăteşte pentru adoptarea monedei unice europene şi ȋncearcă să ȋndeplinească criteriile necesare integrării ȋn UEM stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Această derogare acordată României şi celorlalţi noi membri care au aderat la UE după 2004 dintre care 5 state au devenit deja membrii ai UEM: Slovenia (2007). iar 8 state au derogare de la adoptarea euro drept monedă. este 27 .1 Adoptarea euro – noţiuni generale Ȋn prezent Uniunea Economică este formată din 27 de state membre. fiecare dintre ele cu anul ȋn care au intrat ȋn UEM). respectiv Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană care au rolul de a evalua şi raporta Consiliului Uniunii Europene progresele făcute de fiecare stat ȋn parte ȋn acest sens. este necesar ca din construcţia bugetului public să fie eliminate sau reduse cât mai mult orice tip de rigidităţi (cheltuieli care cresc automat. nu acelaşi lucru se poate spune ȋnsă şi despre cel de-al doilea risc. Astfel.

agricultura. România s-a angajat ca până ȋn 2012 nivelul deficitului bugetar să nu depăşească valoarea de referinţă. 20092012. gradul de deschidere a economiei (ponderea pe care suma exporturilor şi importurilor unei ţări o are ȋn PIB). sunt mai departe de media europeană. pe conceptul de “convergenţă”. Ȋn acest sens. deşi convergenţa reală este extrem de importantă. Iar când s-a pus poblema integrării ȋn UE şi a statelor din Europa centrală şi de est. Restricţiile ȋn ceea ce priveşte convergenţa nominală şi cea reală sunt ȋndreptăţite a fi severe ȋntrucât Teoria Zonelor Monetare Optime arată foarte clar că statele care fac parte dintr-un grup pot câştiga reciproc din deţinerea unei monede comune doar dacă structurile economiilor lor sunt similare şi dacă nu există riscul apariţiei unor şocuri asimetrice care să genereze efecte negative numai asupra unora dintre aceste ţări. acesta din urmă fiind considerat cel mai sintetic criteriu. o au ȋn crearea PIB). ȋn opinia lui Mugur Isărescu. pag. 2008. nivelul PIB pe locuitor (exprimat fie la cursul nominal.7). Motivul pentru care criteriile de convergenţă reală nu sunt menţionate ȋn Tratat ar putea fi acela că până la ȋnceputul anilor 1990 Uniunea Europeană era formată din ţări cu structuri economice similare. apropierea economiilor mai puţin dezvoltate de nivelul şi structura europeană (Aurelian Dochia. guvernator al Băncii Naţionale a României. pag. 3). 2007. iar problema convergenţei reale nu exista. Deşi Tratatul de Maastricht nu face referire decât la criteriile de convergenţă nominale care trebuie ȋndeplinite astfel ȋncât o ţară să poată face parte din zona euro.impotant ca deficitul public să fie menţinut la un nivel mai scăzut decât cel din Pactul de Stabilitate şi Creştere de 3% din PIB pentru a putea absorbi eventualele şocuri. tratatele de asociere fuseseră deja semnate iar o redeschidere a acestei probleme nu a părut a fi tocmai oportună (Mugur Isărescu. structura economiei (exprimată prin ponderea pe care marile sectoare. prin structură şi nivel de dezvoltare. 28 . fie prin paritatea puterii de cumpărare standard). pag. este pusă la ȋncercare capacitatea politică şi administrativă de a concepe şi pune ȋn aplicare o strategie coerentă formată din măsuri care să asigure convergenţa nominală şi reală. tocmai de aceea se pune accent pe procesul de pregătire premergător adoptării euro. ponderea comerţului bilateral cu ţările membre ale UE ȋn totalul comerţului exterior. Riscul apariţiei şocurilor asimetrice este cu atât mai mare cu cât economiile statelor. există şi o serie de criterii de convergenţă reală extrem de importante care dacă sunt ȋndeplinite au rolul de a asigura un anumit nivel de similitudine şi de coeziune economiilor ȋn statele respective. industria. Procesul de pregătire şi adoptarea efectivă a monedei unice europene este o provocare pentru România mai ales că “angajamentul de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2015 este menţinut şi reprezintă o ancoră importantă în promovarea reformelor bugetare şi structurale necesare creşterii flexibilităţii economiei româneşti” (Raportul de Convergenţă al României. serviciile. Astfel. Aceste criterii sunt. 6).

rata medie a inflaţiei pe ultimul an nu trebuie să depăşească cu mai mult de 1. Ȋn perioada respectivă rata medie a inflaţiei IAPC a României a fost de 5%. care a depăşit nivelul de 5.2%. cele mai bune performanţe ȋn termeni de stabilitate a preţurilor le-au avut Portugalia (-0.0% aproape ȋn fiecare an ȋncepând cu 2001.2.ro/infografice/evolutia-rateianuale-a-inflatiei-in-intervalul-2000-20095582834/poze/ Sursa:http: Grafic nr.1) deşi inflaţia măsurată prin preţurile de consum. care este utilizată pentru definirea valorii de referinţă se calculează ca medie aritmetică neponderată a ratei inflaţiei din ţările membre UE cu cele mai scăzute rate ale inflaţiei. ȋn perioada aprilie 2009–martie 2010. Estonia (-0. 3.5 puncte procentuale este de 1. Ȋn ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei ȋn ultimii 10 ani. Prin urmare. 52). Prin urmare. rata inflaţiei este calculată pe baza variaţiei înregistrate de cea mai recentă medie anuală disponibilă a IAPC faţă de media anuală anterioară iar media celor mai scăzute trei rate de inflaţie ale statelor membre. Astfel. a urmat un trend clar descendent.2.7%) şi Danemarca (2. rata medie este de -0. iar valoarea de referinţă obţinută prin adăugarea a 1. Olanda (1.zf. Ȋn perioada aprilie 2007–martie 2008. Analiza stadiului de ȋ ndeplinire a criteriilor de la Maastricht de către România 3. 2010. 53). ȋn anul 2009 ȋnregistrându-se o valoare medie de aproximativ 5. Rata medie a României ȋn aceeaşi perioadă a fost de 5. Reducerea inflaţiei s-a manifestat în contextul creşterii puternice a PIB real.5%).5 puncte procentuale este de 3.8%).7%) şi Belgia (-0.1 Stabilitatea preţurilor Conform acestui criteriu. valoare mai mare cu 4 puncte procentuale decât nivelul de referinţă de 1% (Raportul de Convergenţă al BCE. 2008. valoare mult mai mare decât nivelul de referinţă de 3. a rămas totuşi ridicată. după cum se poate observa ȋn graficul alăturat (graficul nr. 8.5%. anul 2015.7%. cele mai scăzute rate ale inflaţiei au fost ȋnregistrate de Malta (1.1 . precum şi o scurtă analiză a ţintei pe care Guvernul României şi-a asumat-o pentru adoptarea monedei unice. iar valoarea de referinţă obţinută prin adăugarea a 1.0%.2% (Raportul de Convergenţă al BCE.6%. în România.9%.1%).5 puncte procentuale media celor mai scăzute trei rate de inflaţie ale statelor membre UE.Ȋn cadrul acestui capitol va fi făcută o analiză a stadiului de ȋndeplinire a criteriilor de la Maastricht de către România. 8. ca 29 Sursa:http://www. pag. rata medie este de 1.0%). Apoi. pag.

Acest lucru a fost cauzat de scumpirea semnificativă a alimentelor. Grafic nr. De asemenea. ȋnregistrând valoarea de 7. Ȋn cea de-a doua parte a anului 2010 rata inflaţiei a înregistrat o dinamică puternic ascendentă.8%. 2010. 2008. tendinţa observată la nivelul inflaţiei IAPC s-a inversat.2% în luna martie a aceluiaşi an.1% ȋn 2010. În cursul anului 2008 însă. 2 30 . precum şi avansului substanţial al PIB real susţinut de cererea internă sporită (Raport de Convergenţă BCE.7% în luna martie 2008. Ȋncepând cu sfârşitul anului 2009 inflaţia IAPC s-a accelerat ajungând la valoarea de 5. urmată de un declin puternic al activităţii economice începând cu sfârşitul anului 2008. Ȋn anul 2010. 11).7 % iar valoarea de referinţă este de 0. se poate concluziona că nu ȋndeplineşte acest criteriu de convergenţă nominală.urmare a creşterii accelerate (peste 20% pe parcursul mai multor ani) a veniturilor din muncă. Ritmul anual al inflaţiei IAPC s-a accelerat de la aproximativ 4% în perioada ianuarie-iulie 2007 până la 8. cele mai mici rate ale inflaţiei au fost ȋnregistrate ȋn Irlanda (-1. Letonia (-1.96% în decembrie 2010 în principal pe seama creşterii cotei standard a taxei pe valoarea adăugată cu 5 puncte procentuale începând cu al treilea trimestru din 2010 (Consiliul Fiscal. pag. Rata medie este de –0.2%) şi Slovacia (0. pag.6%). Având ȋn vedere că România a avut o rată medie a inflaţiei de 6.7%). majorării preţurilor de import ca rezultat al deprecierii leului începând cu jumătatea anului 2007 şi creşterii preţurilor materiilor prime pe pieţele internaţionale. ca urmare a majorării câştigurilor salariale care a depăşit dinamica productivităţii. a crescut costul unitar cu forţa de muncă.2% în luna ianuarie 2010 şi ulterior scăzând la 4. ceea ce a dus la erodarea competitivităţii. pag 53). 2011. în principal datorită scăderii preţurilor alimentelor şi energiei. Această creştere temporară a fost cauzată ȋndeosebi de majorarea accizelor la produsele din tutun (Raport de convergenţă BCE. evoluţia preţurilor de import a favorizat procesul de dezinflaţie datorită aprecierii considerabile a leului faţă de euro. ȋncepând cu anul 2005 şi până la jumătatea anului 2007. Apoi. 53).

3.7% fiind ȋnsă mult inferioară valorii de referinţă. cu excepţia cazului ȋn care datoria publică este apropiată de acest nivel şi ȋn scădere (Aurelian Dochia. ȋn concordanţă cu calendarul stabilit pentru adoptarea euro un nivel al ratei inflaţiei care să respecte criteriul stabilităţii Sursa: Raport asupra inflaţiei. 2008. Astfel. Ȋn raportul de convergenţă al Bancii Central Europene din mai 2010 se afirma că România făcea obiectul unei decizii a Consiliului UE privind existenţa deficitului excesiv. Comisia Europeană prognoza la momentul respectiv o scădere a deficitului bugetar la 8% din PIB şi majorarea datoriei publice la 30.2 Situaţia finanţelor publice Criteriul “finanţelor publice sănătoase” se referă la faptul că la momentul examinării statul membru candidat la UEM nu trebuie să fie subiectul unei decizii a Consiliului prin care să se atragă atenţia asupra existenţei unui deficit excesiv. cu excepţia unor situaţii temporare sau excepţionale sau când raportul dintre datoria guvernamentală depăşeşte valoarea de referinţă de 60% din PIB. ponderea datoriei publice ȋn PIB. Procedura privind deficitul excesiv este iniţiată atunci când raportul dintre deficitul guvernamental planificat sau realizat depăşeşte valoarea de referinţă de 3% din PIB.5% din PIB (Raport de convergenţă. pag. mai 2010. Ȋn septembrie 2010 Comisia Europeană a oprit procedura de deficit excesiv ȋn cazul României considerând că au fost luate măsuri adecvate de corectare a 31 . Pentru anul 2010. Ţinta de inflaţie pentru sfârşitul anului 2011 a fost coborâtă la nivelul de 3 la sută ± 1 punct procentual. ȋn valoare de 23. nivelul lor scăzând de la 5 ±1 punct procentual în 2005. A fost ales acest nivel al ţintei ca urmare a necesităţii de consolidare a dezinflaţiei şi pentru a se atinge.34% potrivit BNR. BNR. pag. BCE. la 3. valoare mult mai mare decât cea de referinţă. pag. ȋn anul 2009 România a ȋnregistrat un deficit bugetar de 8. mai 2011.3% din PIB.2.5% ±1 punct procentual în 2009 şi 2010. Cu toate acestea. 53). aşa cum ţintele anuale de inflaţie stabilite din 2005 şi până ȋn prezent nu au fost atinse.12). preţurilor din Tratatul de la Maastricht (Raport de convergenţă România 2009-2012. este puţin probabil ca ţinta stabilită pentru anul 2011 să fie ȋndeplinită mai ales având ȋn vedere faptul că ȋn luna aprilie.După cum se poate observa ȋn graficul nr. 2 ţintele anuale de inflaţie s-au plasat în ultimii ani pe o traiectorie descendentă. 11). nivelul inflaţiei din România era de 8.

2 32 . 2010.2 -1. Evoluţia deficitului bugetar şi a datoriei publice ȋn peioada 2000-2010 este redată ȋn tabelele şi graficele de mai jos: Tabel nr. referindu-se la reducerea salariilor din sectorul public cu 25%. 1: Nivelul datoriei publice 2000-2010 Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Nivelul datoriei publice 22.6 30. 2 Nivelul deficitului bugetar 2000-2010 Anul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Nivelul deficitului bugetar -4.4 12. Consiliul recomandase României. să acţioneze în vederea reducerii deficitului bugetar la mai puţin de 3% din PIB până în anul 2012. Comisia a considerat că au fost luate măsuri eficiente.7 15. Ȋn consecinţă. reducerea cu 15% a prestaţiilor sociale cu excepţia pensiilor şi creşterea taxei pe valoare adăugată (TVA) de la 19% la 24% şi că obiectivul de a reduce deficitul bugetar sub 3% până ȋn 2012 este realizabil.8 12.2 -2. Ziarul Capital).6 13.europa.7 -8.6 -5.9 21.5 25.5 -2 -1.2 -2.5 -1. în mod credibil şi sustenabil.5 Ev olutiadeficitului bug etar 2 0 0 0 -2 0 1 0 0 Nivelul defic itului bug eta r (% P IB ) -1 -2 -3 -4 -5 -6 -7 -8 -9 An ul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Grafic nr.5 18.ec. în luna februarie. prin măsuri pe termen mediu.8 Tabel nr.7 -3.eu Sursa : conceput de autor Grafic nr.deficitelor bugetare înregistrate.7 24. (Mihaela Radu.eurostat.1 Evolutia datoriei publice 2000-2010 Nivelul datoriei public e (% PIB ) 35 30 25 20 15 10 5 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Anul Sursa: http://epp.4 23.

2010 -6.ec. sub limita ţintei convenite cu FMI. este deosebit de important procesul de raţionalizare a cheltuielilor de funcţionare şi promovarea unor politici sustenabile de consolidare a veniturilor bugetare prin îmbunătăţirea colectării şi reducerea evaziunii coroborat cu menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor publice şi accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene.7% din PIB ȋn anul 2008 la 8. ȋnsă. calculat pe baza bugetului aprobat de Parlament. Ȋn acest sens. pag. Acesta poate fi ȋndeplinit prin continuarea consolidării fiscale. bugetul a fost rectificat ȋn luna august a anului 2010 iar ţinta pentru defictul bugetar a fost stabilită la valoarea de 6. plata arieratelor sau finanţarea proiectelor din programele cu finanţare UE (Program de Convergenţă al României 2011-2014. 43). trecerea la un sistem de indexare preponderentă cu inflaţia şi lărgirea bazei de impozitare la categoriile noncontributive) şi salarizare (legea salarizării unice prin care se doreşte creşterea transparenţei. Ca urmare a evoluţiilor economice dificile.4% din PIB. creştere ce s-a datorat unei politici fiscale expansioniste. respectiv de 6. Măsurile pentru ȋmbunătăţirea sustenabilităţii finanţelor publice s-au concretizat ȋn reforme ale sistemului de pensii (creşterea şi egalizarea graduală a vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei. printre care majorarea TVA-ului de la 19% la 24% si reducerea salariilor deficitul bugetar va ajunge la valori apropiate de 4% (Ionuţ Dumitru. 2011). Ca urmare a măsurilor luate de de guvernul României din anul 2010.5% din PIB la sfârşitul anului 2009 s-a datorat ȋn principal efectelor contracţiei activităţii economice asupra veniturilor şi cheltuielilor bugetare (stabilizatorii automaţi) dar şi a măsurilor de politică bugetară luate pentru susţinerea procesului de stabilizare şi relansare economică (Programul de Convergenţă al României 2009-2012.eu Ȋn perioada 2005-2009 deficitul bugetar a crescut ajungând la valoarea de 8.3% din PIB ȋn anul 2009.4 Sursa : conceput de autor Sursa: http://epp.europa. 52). în condiţiile unor cheltuieli obligatorii suplimentare înregistrate la dobânzi.3% din PIB. simplificarea sistemului de salarizare şi îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare a acestuia prin stabilirea de majorări salariale corelate astfel încât ponderea în produsul intern brut a cheltuielilor de personal aferente sectorului 33 . atingerea unui nivel de deficit care să nu depăşească valoarea de referinţa de 3% din PIB este obiectivul principal al politicii bugetare. ajutoare pentru şomaj. Apoi.eurostat. Reducerea deficitului bugetar din 2010 faţă de anul 2009 s-a datorat unei uşoare creşteri a veniturilor bugetare şi controlului strict al cheltuielilor.8% din PIB. pag.5 miliarde lei. Deficitul bugetar ȋn anul 2010 a fost de 33. Programul de Convergenţă al României din februarie 2010 prevedea un deficit bugetar de 6. Creşterea deficitului bugetar de la 5. Ţinta României pentru anul 2012 conform angajamentelor asumate ȋn cadrul Acordului cu FMI şi UE. Aceste obiective vor fi facilitate de depăşirea perioadei nefavorabile ȋnregistrate la nivelul economiei internaţionale şi implicit la nivelul economiei din România şi de reluarea procesului gradual de creştere economică.

la 7. motivul ȋmprumuturilor pe termen scurt este dobânzile mai mici.15% și respectiv 3. acesta este unul dintre criteriile de la Maastricht pe care România ȋl ȋndeplineşte.5% din PIB în anul 2011 şi la 7. certificate de trezorerie ( 17.39% ).4 % în 2009. din care 15. Ȋn ceea ce priveşte datoria publică. valoarea de 6. criteriul deficitului bugetar.2% datorie externă şi 15. 59). Perioada 2007-2010 pentru România poate fi sintetizată.bugetar să se reducă progresiv de la 9. pag. ca urmare a faptului că se pot produce rostogoliri ȋn cadrul acestui indicator. Unul dintre aspectele sensibile privind datoria publică a României este ponderea mare a datoriei pe termen scurt.91%) iar eurobondurile asigură 5.4% din PIB.6% din valoarea împrumuturilor noi. ȋmprumuturile de stat deţin ponderea cea mai mare în totalul datoriei publice (40. ȋn prezent. certificatele de trezorerie cu scadenţe de până la 1 an însumează 74.28% din total.8% din PIB. Referitor la structura datoriei publice. Potrivit analiştilor. deficit bugetar şi datorie publică prin tabelul prezentat anexa nr. 2011).2% în anul 2012) (Programul de Convergenţă al României 2011-2014. nivelul de 30. Ȋn concluzie.6% din PIB.4%). Finanțarea pe termene mai lungi este relativ redusă. 3. Astfel. Dacă la sfârşitul anului 2008 datoria guvernamentală reprezenta 13. Această creştere succesivă a fost cauzată de accentuarea efectelor crizei financiare internaţionale şi adâncirii recesiunii în România.8% din PIB ȋnregistrat ȋn anul 2010 este mult inferior valorii de referinţa de 60% din PIB. Bulgaria (16.6%). obligațiunile pe 3 ani cumulând doar 16% din valoarea împrumuturilor noi în timp ce obligațiunile cu scadența la 5 și la 10 ani însumează 6.2. pentru ca ȋn 2010 să ajungă la valoarea de 30.6% datorie internă. România nu ȋndeplineşte. nivelul datoriei publice fiind printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană după Estonia (6.” (Tratatul de la Maastricht. Astfel. ȋnsă dacă se ia ȋn considerare trendul de creştere a datoriei publice din ultimii ani şi ponderea datoriei pe termen scurt din datoria publică nu se poate afirma cu siguranţă că România va ȋnregistra un nivel scăzut al datoriei publice ȋn următorii ani.4% din PIB fiind superioară valorii de referinţă de 3% din PIB. pentru cel puţin doi ani. ȋnsă ȋn cazul României există şi problema lipsei de credibilitate (Raport anual al Consiliului Fiscal.76% din finanțarea datoriei publice. fiind urmate de obligațiunile de stat (18. 10.2%) şi Luxemburg (18. articolul 34 . ȋn anul 2009 a crescut la nivelul de 23.3 Stabilitatea cursului de schimb Criteriul stabilităţii cursului de schimb prevede “ȋncadrarea în limitele normale de fluctuaţie stabilite de mecanismul cursurilor de schimb al Sistemului Monetar European. fără a devaloriza faţă de moneda niciunui Stat Membru. ȋn materie de PIB.66%).

121. moneda poate fi susţinută prin intervenţii cordonate de Banca Centrală Europeană şi banca naţională a statului care face parte din ERM II (cumpărări sau vânzări de monedă) ȋn vederea menţinerii marjei de fluctuaţie ȋn valorile stabilite. Moneda naţională a României nu participă la Mecanismul cursului de schimb II. De asemenea. Un rol important ȋn cadrul sistemului ERM II ȋl are BCE care monitorizează funcţionarea sa şi stabileşte coordonatele cursului de schimb şi ale politicilor monetare precum şi mecanismele de intervenţie (ȋmpreună cu banca centrală a statului respectiv). 2007). există posibilitatea stabilirii unei benzi mai ȋnguste de fluctuaţie a cursului de schimb. pag. Dilemele aderării României la euro. Aura Niculescu. nu a fost definită o paritate centrală ȋn raport cu care să se poată aprecia ȋncadrarea fluctuaţiilor cursului de schimb într-o bandă de ±15%. spre exemplu Danemarca a optat pentru un culoar de +/-2. 108. dacă este nevoie de astfel de măsuri (Andreea Paul Vass.25% Bandă ȋngustă -2. Respectarea acestui criteriu presupune participarea obligatorie ȋn ERM II cel puţin doi ani ȋnainte de intrarea ȋn zona euro şi nu este permisă realinierea parităţii centrale ȋn sensul devalorizării ȋn cei doi ani de participare. ERM II a ȋnceput să funcţioneze din anul 1999 şi este caracterizat de existenţa unei parităţi centrale (rată centrală de schimb între euro şi moneda naţională) şi a unei bande de fluctuaţie de +/-15% a cursului de schimb care a ȋnlocuit banda de +/-2. aprilie 2011).25% -15% Sursa: Cristian Socol. Cu toate acestea acest criteriu poate fi apreciat pe baza metodei de calcul utilizate de BCE ȋn rapoartele de convergenţă – calcularea deviaţiei procentuale maxime pentru o perioadă de doi ani a cursului de schimb zilnic ȋn raport cu 35 . Paritatea centrală a Sistemului Monetar European +15% Bandă largă +2.25% (Mugur Isărescu. ȋn consecinţă.25% ȋn 1992/1993. Dacă este necesar. alineatul (1)).

ȋn evaluarea făcută de Comisia Europeană ȋn cadrul Raportului de Convergenţă publicat de aceasta ȋn mai 2010.0% si +5. Ca urmare a crizei financiar mondiale rata de schimb a ȋnregistrat ȋn toamna anului 2008 presiuni de deprecierea a monedei naţionale.ro/01/2011/2009-2010-doi-ani-de-stabilitate-pentru-moneda-nationala/ Ȋn prezent. s-a considerat că leul a fost tranzacţionat în condiţiile unui regim flexibil de curs de schimb iar fluctuaţiile cursului RON/EUR s-au încadrat între 10.9% (Convergence Report 2010. criteriul stabilităţii cursului de schimb este ȋndeplinit de România. valoarea de referinţă utilizată fiind media lunii aprilie 2006 (Apostoaie Constantin Marius.8% (apreciere) şi 9. cursul de schimb fiind relativ stabil. este specificat faptul că după tendinţa de apreciere de la sfârşitul anului 2004 până la jumătatea anului 2007. Grafic nr. pag. în care se analizează pentru prima dată evoluţia economiei României. 3). după cum se poate observa şi ȋn graficul nr. pag. acord care elimină neliniştile investitorilor privind dificultăţi ȋn finanţarea deficitelor României. aprilie 2011). Apoi.6% (depreciere). Astfel.euro faţă de nivelul mediu din luna care precede acest interval (BNR. după ce comunitatea internaţională acceptă cererea României de a ȋncheia un acord cu FMI şi alte organisme internaţionale. moneda naţională a României s-a depreciat faţă de euro cu 12. Raport anual 2009. Conform Raportului de Convergenţă publicat în mai 2008 de Banca Centrală Europeană. De la ȋnceputul anului 2009 leul traversează o perioadă de apreciere puternică. The European Commission. România nu ȋndeplinea acest criteriu.Evoluţia cursului euro-leu ȋn perioada iunie 2005 – decembrie 2010- Sursa: http://businessday. conform evaluărilor realizate de Banca Naţională a României. Ȋn cei doi ani premergători evaluării făcute de Comisie ȋn mai 2010. 36 . având marjele de fluctuaţie ȋntre -2. 3. 3 . ȋnceputul manifestării turbulenţelor pe pieţele financiare internaţionale a dus la o depreciere sustanţială a cursului de schimb al leului.3% (Andreea Paul Vass. 20). pag. 26-27).

2%) şi Estonia. După cum se poate observa ȋn -Evoluţia ratelor dobânzii pe termen lung ȋn ȋn ultimii ani. aceasta din urmă nu dispune ȋnsă de o rată armonizată a dobânzii pe termen lung. rata medie a dobânzii a fost de 4% şi prin adăugarea celor 2 puncte procentuale. 189 7. 4 După cum se poate observa ȋn graficul nr 4. Apoi. ȋn medie. Portugalia (4. valoare superioară celei de referinţă (6%). Valoarea ratele dobânzii pe termen lung ȋn România a fost mai mare decât nivelul de referinţă ȋn fiecare an de când România a intrat ȋn Uniunea Europeană. Prin adăugarea a 2 puncte procentuale. ceea ce ȋnseamnă că Convergence Report 2010.7%. 4.. ȋn perioada aprilie 2007-martie 2008 ratele dobânzilor celor mai performante trei state ȋn materie de stabilitate a preţurilor au fost 4. ȋn ultimii ani.17%. valoare pe care România a depăşit-o. România Ȋn anul 2010 valoarea de ȋnregistrând o rată a dobânzii pe termen lung referinţă pentru acest criteriu a fost de de 7.2.5%. pag. 4. Ȋn perioada respectivă ţările cu cele mai bune rezultate ȋn ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor au fost Belgia (3.3 2015 – anul adoptării euro de către România? 37 . ȋnregistrând un nivel de 7. ȋn perioada aprilie 2009-martie 2010.4%. 2011). 2008. incertitudinilor referitoare la evoluţia Ȋn anul 2010 valoarea de referinţă economiei. valoarea de referinţă a fost de 6%. ratele dobânzilor pe termen România fată de valoarea de referinţăgraficul nr. The European Commission. Grafic nr.8%).1% la acest indicator (Raport de Convergenţă BCE. 3. 53). ratele dobânzilor pe termen lung s-au situat.3.17%.3% (Danemarca). motiv pentru care a fost exclusă din calculul valorii de referinţă. România ȋnrgistrând o rată a România nu ȋndeplineşte nici acest criteriu (Cristian Păun. Astfel. Ȋn consecinţă. ratele lung au cunoscut o creştere accentuată ȋn dobânzilor pe termen lung au cunoscut o România ca urmare a unui nivel ridicat al creştere accentuată ȋn România ca aversiunii investitorilor faţă de risc şi a urmare a unui nivel ridicat al aversiunii incertitudinilor referitoare la evoluţia investitorilor faţă de risc şi a economiei.3% (Olanda) şi 4. pentru acest criteriu a fost de 7.8% (Malta). la 9. pag.4 Evoluţia ratelor dobânzilor pe termen lung Acest criteriu presupune ca ratele dobânzilor pe termen lung (măsurate prin dobânzile obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung sau a unor instrumente comparabile) să nu depăşească cu mai mult de 2 puncte procentuale media celor mai performate trei ţări (cele trei ţări cu cele mai mici rate ale inflaţiei din UE). valoarea de referinţă a fost de 6.

deficitul bugetar a fost de 6.0% şi +5. premierul Emil Boc dorea ca România să adere la zona euro ȋnainte de 2014 iar la polul opus se aflau agenţiile de rating care vedeau posibil acest lucru abia peste 10 ani. pentru adoptarea monedei unice este deosebit de importantă şi convergenţa reală ȋntrucât România nu poate obţine rezultate bune ȋn cadrul UEM 38 . Apoi. Ȋn opinia mea. dar realizabilă”.3%. criza economică mondială care şi-a făcut simţită prezenţa şi ȋn România ȋn 2009 a dus la apariţia mai multor păreri cu privire la data adoptării euro: BNR păstra ţinta 2014-2015. consider că aceste avantaje poti fi valorificate doar dacă economia este pregătită pentru renunţarea la anumite instrumente de ajustare ȋmpotriva şocurilor (politica monetară şi cursul de schimb). Ȋn cei 4 ani care au trecut de la momentul intrării ȋn UE au existat mai multe declaraţii referitoare la ţinta adoptării euro.17%.7%. respectând limita de +/-15%). România ȋndeplineşte criteriul datoriei publice (aceasta este de 30. România nu ȋndeplinea decât două criterii din 5 ȋn anul 2010. pentru ca apoi să se revină la această dată şi să fie asumată ȋn mod oficial de România ȋn cadrul Programului de Convergenţă (Euractiv. Aşa cum reiese din subcapitolele anterioare. ȋn 2008 BNR planifica intrarea ȋn mecanismul ERM 2 ȋn anul 2012. 2011). Există voci care susţin adoptarea monedei unice cât mai repede ca urmare a avantajelor pe care aceasta le-ar aduce României şi voci care avansează ideea conform căreia adoptarea euro nu ar trebui grăbită. se previziona că România va fi ultima ţară din Europa de Est care va trece la moneda unică. deşi sunt de acord cu avantajele pe care le aduce moneda unică. ca urmare a problemelor fiscale structurale. După aderarea la Uniunea Europeană din anul 2007 s-a pus ȋntrebarea când va reuşi România să adopte moneda unică.8% din PIB ȋn timp ce valoarea de referinţă este de 60% din PIB) şi criteriul cursului de schimb (acesta se ȋncadrează ȋn marjele de fluctuaţie de -2. Ȋn anul 2010 se stabileşte ca ţintă anul 2016 iar ȋn 2011 iniţial se renunţă la anul 2015 ca ţintă pentru adoptarea euro. ȋn anul 2015. fiind necesar un amplu proces de pregătire şi restructurare a economiei României ȋnainte de intrarea ȋn zona euro. ȋn urma unui sondaj realizat de publicaţia Wall Street. ȋn ceea ce priveşte criteriile de convergenţă nominală.Adoptarea euro de către România este o problemă delicată şi de actualitate. ȋn afară de convergenţa nominală. valoarea de referinţă fiind de 0.8%. Astfel.4% din PIB (există ȋnsă acorduri ȋncheiate de România cu FMI şi UE ȋn care aceasta ȋşi asumă obiectivul ȋnregistrării unui deficit care să se situeze sub valoare de referinţă de 3% din PIB până ȋn anul 2012) iar rata dobânzilor pe termen lung ȋn România a fost de 7.ro realizat ȋn rândul a 34 de bancheri de pe pieţele emergente.1%. Tot ȋn anul 2008. Apoi. Mugur Isărescu considerând-o “ambiţioasă. ȋnsa ȋn acelaşi an Mugur Isărescu a declarat că ţinta inflaţiei pentru următorii doi ani nu putea fi atinsă. acesta fiind un proces care necesită timp şi care pentru a fi eficient nu trebuie grăbit. nivelul de referinţă fiind de 7. Astfel. Celelalte criterii ȋnsă nu sunt ȋndeplinite: inflaţia a fost de 6.

Referitor la această problemă. Ȋn absenţa acestor măsuri. reformarea sistemelor de protecţie socială şi flexibilizarea pieţei muncii. că România are nevoie de obiective ȋnalte pentru a-şi stabili o disciplină care să ducă la atingerea scopurilor respective ȋntrucât lucrurile au funcţionat atunci când au existat astfel de ţinte ȋnalte. având ȋn vedere că ajustările vor fi mult mai stricte după aderarea la zona euro. 2009). principala cauză fiind faptul că România nu era pregătită la momentul respectiv să renunţe la controlul asupra modificărilor ȋn rata dobânzii şi a cursului de schimb şi să se bazeze. piaţa muncii şi piaţa bunurilor. că anul 2015 nu este o dată credibilă pentru adoptarea euro ȋnsă. dacă reuşeşte să obţină o omogenizare a economiei sale cu cea a statelor care fac parte din zona euro. unii susţinând că dacă nu adoptăm euro cât mai repede avem de pierdut ca umare a 39 . Adrian Vasilescu. De asemenea acesta a susţinut că. iar ȋn ceea ce priveşte agricultura. and still sinking” care a avut loc ȋn mai 2011. consilierul guvernatorului BNR a menţionat ȋn cadrul conferinţei Econosofia “The Economy is out of sync. Daca zicem 2017. decât să grăbească procesul de aderare. amânăm. ȋnsă este o ţintă posibil de atins. Anul 2015 este privit de mulţi economişti cu suspiciune ca urmare a situaţiei ȋn care se găseşte economia României. 7% faţă de ponderea serviciilor care este de numai 1. condiţii care nu sunt deloc uşor de ȋndeplinit (Euractiv. chiar daca aspectele tehnice sunt pe zi ce trece mai dificile” . pentru absorbţia eventualelor şocuri doar pe politica fiscală. nu se situează foarte bine nici la acest aspect (spre exemplu România se află pe penultimul loc din UE la nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. pe de altă parte. spre exemplu. pentru ca România să poată adopta euro ȋn anul 2015.7%). pe când alţii sunt convinşi că nu există nicio posibilitate ca România să adopte euro atât de repede. este mai bine ca o ţară să intre pregătită ȋn UEM mai târziu. un alt consilier al guvernatorului BNR. Dar dacă nu ne stabilim un reper şi nu mergem pe urmele acestui reper. Lucian Croitoru. amânăm pregatirile pentru 2017" . a declarat ȋn cadrul unui interviu acordat ProTv: "Cred că şi acum suntem admirabil de nepregătiţi. Pentru ca acestea din urmă să fie suficiente pentru ajustarea diferenţelor dintre ţări. De asemenea. aceasta ocupă o pondere foarte mare ȋn PIB. Guvernatorul BNR Mugur Isărescu. deficit bugetar redus şi monedă naţională stabilă. 2011). a declarat la prezentarea raportului trimestrial asupra inflaţiei că “adoptarea euro ȋn 2015 este o dată ambiţioasă. Aşadar. Astfel de păreri diferite sunt frecvent ȋntâlnite ȋn rândul analiştilor şi al economiştilor din România. Astfel. ȋnsă. România. susţinea ȋn 2009 că este sceptic ȋn privinţa adoptării rapide a euro. Croitoru susţinea că sunt necesare măsuri precum mărirea competitivităţii economiei. şocurile externe ar putea fi prea mari pentru capacitatea de ajustare a preţurilor şi a salariilor (Lucian Croitoru.decât dacă converge ȋn mod real la aceasta. unii dintre aceştia susţin că această dată este realizabilă. este necesară ȋndeplinirea a trei condiţii: inflaţie scăzută.

nu este o dată credibilă. ȋn ordinea firească a lucrurilor. Un alt argument este acela că pentru a se face trecerea la moneda unică. avantaje care pot fi directe şi indirecte. Un alt avantaj direct este eliminarea riscului valutar faţă de euro (aproximativ 70% din comerţul exterior al României este realizat cu ţări din UE. Alte avantaje indirecte sunt creşterea competiţiei şi a transparenţei şi creşterea nivelului de trai pe termen lung. riscul şocurilor asimetrice etc. Astfel. al Irlandei etc. acesta susţine că o perioadă de ajustare ambiţioasă dar credibilă ȋncurajează coerenţa mixului de politici macroeconomice şi contribuie la facilitarea convergenţei ratei inflaţiei.faptului că nu putem beneficia de avantajele pe care moneda unică le oferă. (Ziarul Financiarul. Practic. ȋnsă 40 . Pe de altă parte. Este adevărat că moneda unică oferă numeroase avantaje statelor care o adoptă. Din acest ultim avantaj direct derivă şi o serie de avantaje indirecte. foarte uşor de găsit (chiar dacă vor fi ȋndeplinite criteriile de convergenţă nominală. creşterea comerţului exterior care va atrage investiţii străine directe ceea ce va duce la creşterea PIB-ului pe locuitor. Nu susţin ideea conform căreia nu ar trebui să existe pregătiri ȋn acest sens. dând exemplul Greciei. piaţa internă din ţara respectivă trebuie să “ceara” acest lucru. problema României este că anul 2015. urmează o periodă de câteva luni de evaluare (realizată de Banca Centrală Europeană şi de Comisia Europeană). rămâne problema sensibilă a convergenţei reale). printre avantajele directe se numără reducerea volatilităţii cursului de schimb faţă de valutele altor parteneri comerciali. 2009). reducerea costurilor de tranzacţionare. reducerea costurilor capitalului. reducerea costurilor administrative. Cristian Popa. există riscul ca statele membre UEM să nu fie de acord ca România să devină membru al zonei euro (aşa cum s-a ȋntâmplat anul acesta cu aderarea la spaţiul Schengen). Ȋn opinia mea. ȋntrucât acestea sunt absolut necesare. costuri tehnice şi organizatorice legate de conversia ȋn euro. Deşi sunt de acord că participarea la Pactul Euro Plus va ajuta România să ȋndeplinească condiţiile adoptării monedei unice nu se poate spune cu certitudine că acest deziderat poate fi realizat până ȋn anul 2015. (aceasta putând oferi anumite avantaje ţării respective) cu condiţia ca aceasta să fie credibilă. moneda unică presupune şi dezavantaje: pierderea independenţei politicii monetare şi a cursului de schimb. cele mai importante fiind state membre UEM. ȋn opinia mea. având ȋn vedere faptul că după perioada de 2 ani ȋn care România trebuie sa facă pate din anticamera zonei euro. adoptarea euro trebuie să fie o rezultantă a evoluţiei economiei unei ţări. ȋn urma unei analize realizate de viceguvernatorul BNR. Consider că este ȋntr-adevăr necesar ca România să aibă o ţintă ambiţioasă de aderare. motivaţii pentru refuzul primirii României fiind. trecerea la euro ducând la dispariţia riscului valutar). Astfel. adoptarea euro fiind pasul următor după aderarea la UE. ceea ce ȋn România nu este valabil. ȋn timp ce alţii consideră că dacă România nu este pregătită poate ȋnregistra efecte negative. Iar pe de altă parte.

referitor la ȋntrebarea dacă UE este o zonă monetară optimă. Momentul esenţial pentru evoluţia unificării monetare a Uniunii Europene a fost semnarea Tratatului de la Maastricht care prevedea realizarea Uniunii Economice şi Monetare ȋn trei etape. Astfel. după aderarea la Uniunea Europeană. răspunsul se bazează pe analiza criteriilor care definesc o astfel de zonă. Ȋn concluzie. alte momente importante au fost ȋnfinţarea Comunităţii Economice Europene şi EURATOM prin semnarea Tratatelor de la Roma şi funcţionarea Sistemului Monetar European ȋncepând cu anul 1979. Având ȋn vedere că UE ȋndeplineşte doar unele criterii (gradul de deschidere al economiei şi diversificarea producţiei ȋn timp ce criteriile mobilităţii forţei de muncă şi transferurilor fiscale nu sunt ȋndeplinite) se poate afirma că aceasta nu este o zonă monetară optimă. Apoi. 2006. 3). Au existat numeroase momente şi etape importante pentru formarea Uniunii Europene şi implicit a Uniunii Economice şi Monetare. România trebuie să ȋndeplinească criteriile de convergenţă nominală pentru a demonstra faptul că este pregătită pentru a face parte din zona euro. Prima etapă cuprinsă ȋntre 1990 şi 1993 presupunea 41 . ȋnsă această ţintă poate stimula adoptarea unor politici care să ducă la ȋndeplinirea criteriilor de la Maastricht şi la apropierea de momentul adoptării monedei unice.consider că un eventual eşec ar avea consecinţe negative mult prea mari pentru ca România să dorească să intre ȋn zona euro ȋnainte de a fi cu adevărat pregătită. Apoi. Ȋn vederea realizării acestui deziderat. acesta fiind considerat ȋn perioada respectivă un instrument de creare a unei zone de stabillitate monetară ȋn spaţiul comunitar dar şi un punct de legătură ȋntre Bretton Woods şi Uniunea Economică şi Monetară (Uniunea Economică şi Monetară. ȋn opinia mea. anul 2015 nu va fi. anul adoptării monedei euro de cătr e România. Concluzii Ȋn calitate de membru al Uniunii Economice şi Monetare cu derogre de la adoptarea euro. pag. aderarea României la zona euro reprezintă următoarea etapă. istoria procesului de cooperare monetară a ȋnceput prin ȋnfiinţarea Uniunii Europene de Plăţi care a fost ȋnlocuită ȋn anul 1958 cu Aranjamentul Monetar European.

Astfel. Acesta urmăreşte consolidarea coordonării simultan cu pregătirea principalelor decizii bugetare. ȋn cazul acestuia România asumându-şi angajamentul de a reduce deficitul până la 3% din PIB până ȋn anul 2012). O primă reformă a avut loc ȋn anul 2005 şi deşi a generat unele ȋmbunătăţiri ȋn condiţiile impuse de Pact (“termene limită realiste”.liberalizarea mişcărilor de capital. Un alt instrument de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare este Pactul Euro Plus care se axează ȋn principal pe domeniile care ţin de competenţa naţională şi care sunt esenţiale pentru creşterea competitivităţii şi evitarea anumitor dezechilibre. stabilitatea cursurilor de schimb şi criteriul finanţelor publice sănătoase. Ȋn cea de-a doua fază (1994-1996 sau 1998) prevedea ȋnfiinţarea Institutului Monetar European al cărui rol principal era susţinerea eforturilor de respectare a criteriilor de convergenţă. Ȋn urma analizei realizate ȋn cel de-al treilea capitol al acestei lucrări se poate desprinde concluzia că deşi România a făcut progrese importante ȋn ultimii ani ȋn termeni de convergenţă nominală. s-a decis reformarea Pactului ȋn vederea creşterii eficienţei acestuia. Deşi s-au făcut progrese ȋn cazul unor criterii (spre exemplu deficitul bugetar care a fost redus faţă de anul 2009. detaliate ȋn anexa nr. Ca urmare a acestor aspecte negative. din cele 5 criterii (considerând criteriul finanţelor publice sănătoase prin cele două componente – deficit bugetar şi datorie publică). are loc fixarea irevocabilă a ratelor de schimb şi este introdusă moneda unică. mai multă atenţie acordată nivelului datoriei publice etc) a fost nevoie de o nouă reformă a acestuia prin intermediul semestrului european care determină ca aplicarea regulilor să fie mai strictă iar a sancţiunilor mai dură. Pactul a primit ȋnsă numeroase critici. 3. 42 . acesta având rolul de a asigura un climat de stabilitate şi prudenţă bugetară. care a debutat la 1 ianuarie 1999 ȋncepe să funcţioneze Sistemul European al Băncilor Centrale. printre care nivelul mare de rigiditate şi faptul că au existat cazuri când prevederile sale nu au fost aplicate. stabilitatea monetară sau convergenţa ratelor dobânzii. prin intermediul acestuia politicile economice şi fiscale fiind evaluate de Comisia Europeană ȋnainte de a fi implementate ȋn statele care le-au propus. cu motivaţia că multe dintre măsurile prevăzute ȋn Pactul Euro Plus au fost luate ȋn România şi că acesta poate favoriza ȋndeplinirea cerinţelor necesare adoptării euro de către România mai rapid. ȋn prezent. necesar succesului UEM prin respectarea criteriilor de la Maastricht şi după ce statele au aderat la zona euro. România şi-a anunţat aderare la Pactul Euro Plus ȋn acest an. Iar ȋn cea de-a treia etapă. Pentru a putea adera la zona euro un stat trebuie să ȋndeplinească criteriile de la Maastricht: stabilitatea preţurilor. aceasta este departe de ȋndeplinirea criteriilor. desăvârşirea pieţei unice şi debutul procesului de convergenţă economică. Pactul de Stabilitate şi Creştere este fundamentul celei de-a treia etape de realizare a Uniunii Economice şi Monetare. este ȋnfiinţată BCE. există anumite probleme ȋn cazul criteriului datoriei publice pe care. România ȋndeplinea ȋn anul 2010 doar criteriul datoriei publice şi pe cel al stabilităţii cursului de schimb.

Richard şi WYPLOSZ. menţinerea acestei ţinte poate ȋnsemna o accelerare a eforturilor depuse ȋn vederea ȋndeplinirii criteriilor şi ȋn vederea adoptării monedei unice. ceea ce poate duce la apariţia rostogolirilor ȋn cadrul acestui indicator..06.ro/sectii/sectia11_economie/doc/TrecereaEuromateriaAurelianDochia. Bucureşti. disponibil la http://eudirect. Oxford University Press.. *DRĂGAN. Tranziţia de la leu la euro pe fundalul crizei financiare mondiale. anul 2015 nu pare o dată credibilă pentru adoptarea euro. Bucureşti. *FRANKEL Jeffrey şi ROSE. Bibliografie: Lucrări de specialitate: *APOSTOAIE. 2008. editura Economică.ȋn 2014(?). România trebuie să adopte politici prin care să aigure ȋndeplinirea convergenţei nominale (convergenţa reală fiind de asemenea un aspect important pentru adoptarea monedei unice). Charles. Adoptarea monedei euro de către România. Andrew. consultat la 18. 2010. 2005.România ȋl ȋndeplineşte. editura ASE. pe de-o parte ponderea datoriei publice ȋn PIB a cunoscut un trend ascendent din anul 2007 şi până ȋn prezent şi. 2005. Constantin Marius. Adoptarea mai rapidă a euro de către România-de la dorinţă la putinţă. 43 . 2006. disponibil la http://www. Ȋn consecinţă. Economia Integrării Europene. editura Economică. Marin şi SOCOL. *DUMITRU. Uniunea Europeană ȋntre federalism şi interguvernamentalism: politici comune ale UE. Gabriela.05. *GRAUWE.acad. aprilie 2009. Ionuţ. *DINU. Economics of Monetary Union. Paul De. Oxford.pdf. Note de curs. Cristian.ro/DocumentInformation. *DRĂGAN. 1998. ȋnsă. *DOCHIA. Economie europeană: o prezentare sinoptică. Astfel.ro/old/pdfs/ref_3. The Endogenity of the Optimum Currency Area Criteria.2011. 2004.pdf. Ȋn consecinţă. consultat la 27. consider că este necesar ca trecerea la moneda euro să fie precedată de un amplu proces de pregătire pentru ca România să poată funcţiona eficient alături de statele dezvoltate ale Europei şi pentru a nu suferi consecinţele unor eventuale şocuri odată intrată ȋn zona euro. *BALDWIN. Bucureşti. Bucureşti.2011. disponibil la www. Economic Journal 108. pe de altă parte se remarcă ponderea mare a datoriei pe termen scurt.bnr. Deşi există numeroase avantaje derivate din aderarea la UEM.2011.05.aspx?idDocument=5714&directLink. Gabriela. Aurelian. consultat la 20.

ecb.2011 *SEBEA. rol şi funcţii. *MIRON. Peter. American Economic Review.. ECB. martie 2007.ugir1903.euro.2011. 2006. consultat la 05. 2002. Mihai şi IONESCU. disponibil la http://www. Francesco.05. *SCHELLER. *PĂUN. Bucureşti. disponibil la http://www. disponibil la http://www.2011. disponibil la http://idd. Banca Centrală Europeană – istoric.pdf.01. Realizarea Uniunii Economice şi Monetare şi necesitatea convergenţei. Ronald.ier.int/pub/pdf/other/ecbhistoryrolefunctions2006ro. Alexandru. Istoria Economică a Europei. disponibil la http://www. Nicolae. Economia Uniunii Europene. 2002.2011.*ISĂRESCU. consultat la 12.consilium. University of Chicago Press. editura Luceafărul. *MONGELLI. *KENEN.ubbcluj. 53. Gheorghe. Hanspeter K.ro/interactiv/cursuri/NicolaePaun/cap1. *MUNDELL. consultat la 23.02. disponibil la http://store. 1963.int/pub/pdf/scpwps/ecbwp138. 51.pdf.pdf?2b0116c2d523a19f95e7adbb5f83da08.01.04. consultat la 11. Robert.europa. 2007.2011. American Economic Review. editura Economică.2011 Lucrări fără autor: *Uniunea Europeană: Uniunea Economică şi monetară. Economie europeană.sonoma. consultat la 12.pdf.02. Bucureşti. disponibil la http://www.ro/articole/45. Vol. vol.edu/users/e/eyler/426/mundell1.01. Mugur.ro/documente/working_papers/wp_18. consultat la 19. 1969. Dilemele aderării României la UEM.ro/download/BNR_Drumul_catre_euro.ecb.ro/documente/formare/Uniunea_economica_si_monetara. 108.pdf. Bucureşti. *POPESCU.ectap. România: drumul către euro. 1961. consultat la 27. A Theory of Optimum Currency Areas. NICULESCU.2011 Rapoarte: *Concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011. consultat la 22. disponibil la http://www. Aura. Seria Micromonografii–Politici Europene. 2006 disponibil la http://www.2011. working paper nr.05. consultat la 11. *Mc KINNON. Optimum Currency Areas. *SOCOL. Dumitru (coordonator). Cristian.ier.pdf .2010 44 . The Optimum Currency Area: An Eclectic View. “New” views on the optimum currency areas theory: what is EMU telling us?.01.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/120300.html.pdf.pdf.

februarie 2010.europa.aspx.05. disponibil la http://aei. date disponibile la: http://data.worldbank. exporturile ca pondere ȋn PIB. consultat la 24.pdf.05. *Raportul Werner.pdf.pdf. articol disponibil la http://www.eu/tgm/table. *Programul de Convergenţă al României.do? tab=table&init=1&plugin=0&language=en&pcode=teina200&tableSelection=2. date disponibile la: http://data. membru ȋn Comitetul Executiv al BCE ȋn cadrul conferinţei “Noi perspective pentru sustenabilitatea fiscală.pdf. 2011-2014.org/indicator/NE.ro/raportanual2011.2011.ro/Puncte-de-vedere-4011. consultat la 28.pitt. *Raport anual 2009.eurostat.EXP.aspx?icid=3043.07.*Convergence Report 2010. aprilie 2011. *Raport de Convergenţă al Băncii Centrale Europene mai 2010. *CROITORU.pdf. Adoptarea euro nu poate fi forţată.ZS. martie 2011. consultat la 11.consiliulfiscal. 2005. disponibil la http://discutii.eu/pub/pdf/conrep/cr200805ro. *Programul de Convergenţă al României. consultat la 27. disponibil la 45 .mfinante. consultat la 13. consultat la 30. disponibil la http://www. articol disponibil la http://bnr.2011.2010. Guvernul României.eu/pub/pdf/conrep/cr201005ro. European Commission.europa.04.edu/1002/01/monetary_werner_final. disponibil la http://www. 2009.europa. disponibil la http://www.01.2011. Guvernul României.IMP.07. consultat la 18.worldbank. *Euro-plus pact’ divides non-eurozone members. consultat la 22.ro/static/10/Mfp/pdc/Programconvergenta_ro.ecb.2011 *http://epp. BNR.07.eu/economy_finance/publications/european_economy/2010/pdf/ee-2010-3_en.ZS. *Raport de Convergenţă al Băncii Centrale Europene mai 2008.2011. Lucian.ro/PublicationDocuments.07. disponibil la http://discutii. Consiliul fiscal.GNFS. *Interviu dat de José Manuel-Páramo. consultat la 20.05.euractiv.europa. disponibil la http://www.2011.ec. Frankfurt.mfinante.01.GNFS.2011.2011. consultat la 20. consultat la 04.2011. Evoluţii şi perspective macroeconomice şi bugetare.2011.org/indicator/NE.com/en/euro-finance/euro-plus-pact-divides-non-eurozone-members-news503526.06. 2011.05. disponibil la http://ec.bnr. 2009-2012.ro/static/10/Mfp/pdc/Programconvergenta_ro. consultat la 07. importurile ca pondere ȋn PIB.2011 *Raport anual.pdf.ecb.pdf. Articole şi pagini web: *Banca Mondială.

html?action=print.htm.2011. consultat la 21. consultat la 14.http://www.05. consultat la 03.euractiv. 2008.ro/2011/03/25/traian-basescu-romania-a-aderat-astazi-prinangajament-la-pactul-euro-plus. 2011.05.04.ro/uniunea-europeana/articles| displayArticle/articleID_21568/Semestrul-european-un-ciclu-de-coordonare-a-politiciloreconomice-ale-statelor-membre. De ce nu convergem aşa uşor către euro.04. Adoptarea euro ȋn 2015: beneficii şi vulnerabilităţi. Mihaela.euractiv.2111 *Traian Băsescu – România a aderat astăzi prin angajament la Pactul Euro Plus.andreeavass. 2007.06. articol disponibil la http://www. articol disponibil la http://www.financiarul. România ȋşi păstrează ţinta 2015 pentru adearea la zona euro. mai 2011.2011. ziarul Financiar.ro/uniunea-europeana/articles|displayArticle/articleID_12997/Pactul-deStabilitate-si-Crestere.ro/blog/2011/04/pana-in-30-mai-2011-puteti-vizita-expozitia-euro-la-filialabnr-din-lipscani/. *PĂUN.hotnews.ro/uniunea-europeana/articles| displayArticle/articleID_22950/Masa_rotunda_la_Reprezentanta_Comisiei_Europene.html.finantare.html. consultat la 28. Andreea.ro/2011/05/11/de-ce-nu-convergem-asa-usor-catre-euro/. prima noapte de război. 2009. articol disponibil la http://www.financiarul.2011. *La fiecare dezavantaj al trecerii la euro se găsesc cel puţin două avantaje.en.05. * RADU.com/articol_25959/la-fiecare-dezavantaj-al-trecerii-la-eurose-gasesc-cel-putin-doua-avantaje. *Masa rotundă la Reprezentanţa Comisiei Europene.html.html. consultat la 19.ro/detalii-articole/stiri/ce-a-oprit-procedura-de-deficit-excesiv-in-cazulromaniei-139564. Cristian. articol disponibil la http://www. consultat la 03. consultat la 03. septembrie 2010.2011. *Pactul de Stabilitate şi Creştere.05.int/press/key/date/2005/html/sp051013. consultat la 19. consultat la 26. consultat la 17. *Semestrul european – un ciclu de coordonare a politicilor economice ale statelor membre.05. articol disponibil la (http://www.2011.06. articol disponibil la http://www.euractiv._Adoptarea_Euro _in_2015_beneficii_si_vulnerabilitati.07.2011. *PAUL VASS. consultat la 03.05.2011 *Semestrul european a fost lansat ieri pentru România ultima noapte de dragoste.ro/stiri-finante_banci-8205285-semestruleuropean-fost-lansat-ieri-pentru-romania-utima-noapte-dragoste-luat-sfarsit-urmeaza-prima-noapterazboi.capital. 46 .ecb.2011.euractiv.2011. articol disponibil la http://www.2011. articol disponibil la http://economie. CE a oprit procedura de deficit excesiv ȋn cazul României.html. disponibil la http://www.com/en/euro/stability-growth-pact/article-133199). articol disponibil la http://cristianpaun. *Stability and Growth Pact.

ANEXE 47 .

48 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->