Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elisabeta Badila
1. Dezvoltarea unei relatii medic/pacient 2. Identificarea si reducerea expunerii la factorii de risc 3. Apreciere, tratament si monitorizare 4. Terapia exacerbarilor
Revised 2011
Controlul simpt. si mentinerea controlului Mentinerea unui nivel normal de activitate, inclusiv efortul Mentinerea unei functii pulmonare cat mai aproape de normal Prevenirea exacerbarilor Evitarea efectelor adverse ale medicatiei Scaderea mortalitatii
Interventia precoce de oprire a expunerii la factorii de risc poate ajuta la controlul astmului si la reducerea necesarului terapeutic
Cu toate ca astmul nu este o boala curabila, terapia adecvata determina cel mai adesea obtinerea controlului
Comunicarea intre personalul medical si pacientul astmatic elementul cheie pentru asigurarea compliantei Educatia continua Implicarea familiei
Materiale educationale
Training pentru auto-medicatie
Independenti de medicatie
Dificultati de inhalare
Scheme complicate
Frica de reactii adverse Costul
Subestimarea severitatii
Factori culturali Comunicare dificila
Preventie primara
inainte de expunerea la factorii de risc asociati cu boala sensibilizarea la alergeni antenatal dupa aparitia sensibilizarii la alergeni inainte de evidenta bolii evitarea alergenilor si a triggerilor nespecifici dupa debutul astmului scop prevenire exacerbari
Preventie secundara
Preventie tertiara
Evitarea alergenilor
Alergeni indoor
cuverturi impermeabile asternuturi spalate saptamanal la 60 grd inlocuire covoare cu lemn, linoleum perdele usor lavabile a nu se folosi matura la curatenie
Alergeni animali
indepartati din casa; dupa excludere, rezervorul alergenic diminua in mai multe luni
Evitarea alergenilor
Alergenii outdoor
polen, puf, praf imposibil de evitat complet usi, ferestre inchise, fara deplasari in afara casei nivelul alergenilor
Evitarea poluantilor
Poluanti indoor
fumat activ sau pasiv NO, CO, CO2, SO2, formaldehida asigurare ventilatie adecvata
Poluanti outdoor
ozon, nitrogen oxizi, aerosoli acizi, substante particulate temperatura rece, umiditatea praf, fum, fixativ, deodorant contact cu persoane cu IACRS
Expunerea ocupationala
Chimicale, cauciuc !!! Odata ce pacientul a fost sensibilizat, nivelul necesar pentru inducerea sy este f. mic
Alte expuneri
Hrana
rar, mai ales la copii sulfitii pentru conservare - cartofi prelucrati, fructe uscate, bere, vin
Medicamente
aspirina, alte AINS beta-blocante (oral sau picaturi oftalmo)
Vaccinarea antigripala
Efectuata in perioada de vaccinarea a populatiei generale Vaccinarea de rutina a copiilor si adultilor cu astm pare sa nu protejeze de exacerbari sau sa imbunatateasca controlul astmului
The goal of asthma treatment, to achieve and maintain clinical control, can be achieved in a majority of patients with a pharmacologic intervention strategy developed in partnership between the patient/family and the health care professional
Terapia farmacologica in trepte Scopul terapiei obtinerea controlului cu medicatia minima posibila
Normal
None
1900 i.e.n.- recunoasterea astmului in China si tratarea cu Ma Huang planta ce contine alcaloidul efedrina. 400 i.e.n.- Hippocrate descrie astmul 1883 folosirea atropinei (spray, inhal) 1908 aminofilina 1948 recunoasterea beta receptorilor 1951 folosirea cortizonului in astm 1967 descoperirea salbutamolului 1967 cromoglicatul de sodiu 1974 bromura de ipratropium 1990 beta 2 cu durata lunga de actiune
Clase de medicamente
Corticosteroizi Beta 2 agonisti Antagonisti de leucotriene Anticolinergice Metilxantine Cromonele Alte terapii
Clase de medicamente
MEDICATIE CONTROLLER MEDICATIE RELIEVER
MEDICATIA CONTROLLER
Reprezinta
o medicatie zilnica Tratament de durata, pentru control la distanta al bolii Nu se administreaza in criza Include:
agentii antiinflamatori - CSI beta2 agonistii LA
MEDICATIA RELIEVER
Bronhodilatatoare
cu actiune rapida ce amelioreaza bronhoconstrictia si simptomele care o insotesc Se administreaza la nevoie Terapia de baza pentru cuparea crizei Actioneaza rapid; nu are efecte de lunga durata
CAI DE ADMINISTRARE
Spacer / RespiChamber
MEDICATIA CONTROLLER
REPREZENTANTI
Corticosteroizi
inhalatori, orali Beta 2 agonisti cu durata lunga de actiune inhalator, oral (BADLA, LABA) Metilxantine cu durata lunga Antagonisti de leucotriene Altele : antiH1, sistemic steroid sparing therapies, imunoterapia alergen specifica
!!! medicatie
se leaga de receptorii glucocorticoizi din citoplasma care regleaza exprimarea mai multor gene inhiba sinteza citokinelor implicate in inflamatia bronsica, m.a.IL5 infiltratul cu eozinofile al peretelui CA inhiba producerea LT si PG cresc exprimarea receptorilor beta-2 in caile aeriene si previn desensibilizarea lor previn remodelarea tisulara
GCS
Mb
Citopl Nucleu Gena
GR
Situs specific
citokine LT, PG
Lipocortina1 2 adrenoreceptori
CSI - EFECTE
reduc inflamatia amelioreaza simptomele amelioreaza functia pulmonara reduc procentul cronicizarilor reduc frecventa crizelor amelioreaza calitatea vietii
CSI - INDICATII
ori
de cate ori pacientii sunt nevoiti sa foloseasca zilnic bronhodilatatoare teoretic - eficace indiferent de varsta si severitatea bolii
disfonia cel mai comun, la 40% din pacientii tratati cu doze max candidoza oro-faringiana la 5% iritatie faringiana si tuse probabil datorita aditivilor din MDI; rar la CSI pulberi
absorbtiei CSI in tractul gastrointestinal si in arborele respirator fractia inghitita poate diminua prin folosirea unui spacer sau clatirea gurii cu apa dupa inhalare efecte sistemice:
supresia suprarenaliana osteoporoza obezitate HTA, diabet oprirea cresterii la copil tulburari comportamentale
CSI REPREZENTANTI
efecte sistemice neglijabile la doza terapeutica uzuala < 800-1000 g/zi dozele > 1500 micrograme/zi pot duce la supresie suprarenaliana raport eficacitate riscuri similar cu beclometazona doze echivalente
Budesonid
eficacitate mai mare la doze mai mici traversare redusa a mucoasei bronsice metabolizare completa la primul pasaj hepatic
CSI - DOZE
initial 8001200 g/zi, ulterior 400-600 g/zi
dozele max: 1000 g/zi copil 2000 g/zi - adult frecventa 2 4 ori/zi
Beclometazona Budesonid
Ciclesonide Fluticasona Flunisolide
200-500 200-400
80-160 100-250 500-1000
500-1000 400-800
160-320 250-500 1 - 2000
>1000 >800
320-1280 500-1000 >2000
Mometazona furoat
200
>400
>800
CSI - DOZE
Cel
Dupa
Durata
CORTICOSTEROIZII ORALI
Indicatii:
astmul
sever necontrolat cu doze inalte de CSI si cu bronhodilatatoare aditionale tratarea exacerbarilor astmului, cure scurte 5 10 zile
Reprezentanti:
Prednisolon
priza unica matinala; cele mai convenabile efecte sistemice dintre steroizii orali. necesita transformarea in prednisolon la nivel hepatic.
Prednison
Metilprednisolon
(Medrol)
minima necesara pentru control dozei - gradat si lent (supresie adrenala) dimineata
de inlocuirea cu CSI
Diabet
acetonid (Diprophos)
Eliberare lenta Administrare 1/luna Control incomplet al astmului Risc de miopatie proximala Interfera cu axul hipotalamo-hipofizar
CSO - CONCLUZII
CSS
Nu
Astmul 7-14
Formoterol
sustinuta protectie impotriva bronhoconstrictiei indusa de contactul cu diversi alergeni actiune min 12 ore
musculatura neteda a CA
permeabilitatea vasculara
clearance-ul mucociliar
eliberarea de mediatori din bazofil, mastocit
Moduleaza Protectie
la stimulii bronhoconstrictori
de actiune - min 12 ore lipofilie - se fixeaza durabil pe situsul specific adm 1-2 puffuri la 12 ore in asociere cu CSI (altfel - mortalitatea) NU se administreaza in criza!!! (efectul apare la 10-12 min de la inhalare) Formoterolul debut rapid de actiune si durata lunga Formoterolul agonist complet al receptorilor beta2; salmeterolul agonist partial; semnificatia clinica a diferentei?
astmul nocturn - seara inainte de culcare astmul indus de efort - protectie de lunga durata necesar de beta2 agonisti inhalatori SA - >3-4 ori/zi
totdeauna in combinatie cu CSI (nu au efect notabil/ inflamatie) combinatii fixe fluticasona + salmeterol (Seretide), budesonide + formoterol (Symbicort) mai convenabile, complianta crescuta, mai ieftine decat fiecare produs in parte
Tahicardie
musculara tremor Hipokaliemie Hipoxemie (vasodilatatie pulmonara) Rezistenta la tratament la doze mari si pe termen lung
Stimulare
SR, Terbutalina SR, Bambuterol (prodrog - terbutalina) Rol controlul simptomelor nocturne Aditional la CSI Reactiile adverse cresc la combinatia cu teofilina
CROMONELE CONTROLLER
Cromoglicat
mb mastocitului inhiba eliberarea de mediatori mediati IgE Inhiba cel inflamatorii (eozinofil, macrofag, neutrofil)
Stabilizeaza
7-14
usor persistent Profilactic inhiba reactia precoce si tardiva a bronhoconstrictiei alergeninduse si a limitarii dupa expunere la efort, aer rece, SO2
dozele
efect
pe hiperreactivitatea bronsica
TEOFILINELE CONTROLLER
Mecanism de actiune:
fosfodiesteraza c-AMP si c-GMP Antagonisti ai receptorilor adenozinici (responsabili pentru unele r.a.) secretia de adrenalina Inhiba prostaglandinele Inhiba intrarea/iesirea Ca din celula
Inhiba
mari de CSI Se folosesc dupa CSI si beta 2-agonisti Formele cu eliberare prelungita pot fi folosite ca alternativa dar nu sunt preferate beta2 agonistilor LA in controlul sy nocturne Ar putea fi indicate datorita costului sau compliantei pacientului
TEOFILINELE CONTROLLER
Preparate
retard - teofilina/ aminofilina Administarare orala Prezentare: tablete - 100 - 600 mg Concentratia serica 5 15 mg/l Doza toxica apropiata de cea terapeutica
TEOFILINELE CONTROLLER
dozare
riguroasa cresterea treptata a dozelor monitorizare clinica, PEF, teofilinemie administrare unica sau de 2 ori/zi aparitia reactiilor adverse doze cu 25%
varsaturi Cefalee, insomnie, agitatie Aritmii - la conc. > 20 mg/l Reflux gastro-esofagian Crize epileptice Tulburari comportamentale/copii
ANTI-LEUCOTRIENE CONTROLLER
Medicatie
receptorii leucotrienelor Inhiba bronhoconstrictia Reduc raspunsul indus de alergen, efort, aer rece si aspirina Efecte antiinflamatoare usoare
ANTI-LEUCOTRIENE ROL
anti-inflamator mai redus decat CSI nu ii pot substitui fara riscul de a pierde controlul Terapie aditionala
Efect
scad necesarul de CSI in astmul moderat si sever scad necesarul de beta2 agonisti SA imbunatatesc controlul la pacientii necontrolati cu CSI
Mai
putin eficiente decat beta2 agonistii L.A. Beneficiu in astmul indus de aspirina Avantaj tableta !!! Cresc T al anticoagulantelor orale, monitorizare atenta INR
ANTIHISTAMINICE DE GENERATIA II
mecanism
efecte
inhibitorii pe raspunsul alergic administrare orala nu au un rol primar in terapia astmului posibil rol la cei ce asociaza rinita
Tulburari
la astemizol, terfenadina
Crestere
in greutate - ketotifen
reducere necesar de CSO in astmul sever sau la pacientii cu reactii adverse semnificative la CSO
unele macrolide
Imunomodulatoare,
Toleandromicina,
R.A.
MEDICATIE RELIEVER
REPREZENTANTI
Beta
2 agonisti inhalatori si orali cu actiune rapida (BADSA,SABA) Corticosteroizi sistemici Anticolinergice Teofilina cu actiune rapida
relativ rapida a simptomelor, predominant prin relaxarea musculaturii netede a CA Salbutamol (albuterol), fenoterol, terbutalina, pirbuterol Formoterolul debut rapid, actiune lunga
amelioreaza stabilizarea
scad
la nevoie Relatie doza - raspuns Doze: 100 200g (1-2 puff) - pana la 20 puff-uri in obstructiile severe !!! Tendinta la supradozare Folosirea in doze crescatoare semnifica inrautatirea astmului Nedobandirea unui efect sustinut in timpul unei exacerbari poate indica nevoia de CSO pe termen scurt
Preventiv
efort
Utilizarea
frecventa si de lunga durata se face numai in asociere cu CSI (daca nu cresc mortalitatea).
Administrare
intravenoasa/oral Doze: 200 mg la 4-6 ore HHC 100 mg la 6 ore metilprednisolon Debut actiune - 4-6 ore Reactii adverse
severe acute
astmul
previn
utilizarii functie de raspunsul pacientului si de antecedente orala preferata; la fel de eficienta ca si HHC i.v; se continua 3 10 zile dupa exacerbare
simptomele se cupeaza si functia pulmonara se amelioreaza, CSS se stopeaza si se continua cu CSI
Terapia
Daca
ANTICOLINERGICE RELIEVER
bromid (Atrovent)(20-40 g/puff) Oxitropium bromid (100 g/puff) Tiotropium bromid (Spiriva) 1 cps/zi
Ipratropium
mod adm - aerosoli, nebulizare relatie doza raspuns la nevoie sau regulat toleranta f. buna, fara tahifilaxie bronhodilatatoare mai putin potente decat beta2 agonistii debut de actiune mai lent; actiune maxima la 30 60 min.
de receptori muscarinici
Inhiba
Reduc
Efect
exacerbari
nebulizare concomitenta de beta2 + ipratropium
Bronhodilatatoare
sistemice
uscaciunea gurii retentie urinara constipatie creste vascozitatea sputei Glaucom Bronhoconstrictie
paradoxala
Avantajul
Mai
METILXANTINE RELIEVER
Aminofilina Mecanism
similar
Bronhodilatator
Dv
Administrare
Tahicardie,
a beta 2 agonistilor
Pre-tratament
Controversate
fara bronhodilatatie suplimentara peste beta2 beneficii pe travaliul respirator functia muschilor respiratori
creste mortalitatea NU in tratament cronic !!! adaugarea la beta2 efecte secundare utilizare exagerata subdozate
METODE ALTERNATIVE
Acupunctura Homeopatia Medicina
naturista Medicina ayurvedica, meditatia transcedentala, exercitii yoga Ionizari Speleoterapia minele de sare Buteyco tehnici respiratorii
LEVEL OF CONTROL
controlled partly controlled
REDUCE INCREASE
TREATMENT OF ACTION
maintain and find lowest controlling step consider stepping up to gain control
uncontrolled exacerbation
REDUCE
INCREASE
TREATMENT STEPS
STEP STEP STEP STEP STEP
Step 1
Sy mai frecvente si/sau agravari periodice terapie controller (step 2 sau mai mult)
Step 2
Step 5
Adaugarea unei terapii anti-IgE la medicatia controller amelioreaza controlul astmului alergic, cand acesta nu a fost dobandit cu alte terapii (A) omalizumab (Ac monoclonal)
Mentinerea controlului
Stepping down
Daca controlul a fost obtinut cu CSI doza medie sau inalta reducerea dozei cu 50% la interval de 3 luni (B) Daca controlul a fost obtinut cu CSI doza mica o singura doza/zi (A) Control cu CSI + 2-agonist LA inhalator reducerea dozei de CSI cu 50% si continuarea cu 2-agonist (B) Mentinerea controlului reducerea CSI la doza mica si stop 2-agonist LA (D)
Stepping up
2-agonist SA sau LA cu debut rapid de actiune ameliorare temporara Nevoia de repetare a dozei mai mult decat odata in 2 zile posibila crestere a terapiei controller Combinatia intre un 2-agonist inhalator LA cu actiune rapida (exp. formoterol) si un CSI (exp. budesonid) intrun singur inhaler atat controller cat si reliever in mentinerea unui nivel inalt de control al astmului si reducere a exacerbarilor (A) Dublarea dozei de CSI nu este eficienta si nu este recomandata (A)
antagonisti de leucotrienele rol mai bine determinat ca medicatie controller la adulti 2 agonistii LA orali nu reprezinta o optiune de tratament decat in asociere cu CSI, indiferent de treapta monoterapia cu cromone nu reprezinta o alternativa la monoterapia cu CSI la adulti
Tratam este initiat si ajustat intr-un ciclu continuu aprecierea controlului, terapie pentru obtinerea controlului, monitorizare pt obtinerea controlului ghidat de nivelul de control Optiunile de tratament 5 trepte reflecta intensitatea tratamentului necesar pt obtinerea controlului; in toate treptele medicatia reliever se fol la nevoie; de la treapta 2 la 5 sunt disponibile o varietate de medicatii controller Daca astmul nu este controlat cu regimul terapeutic urmat, se creste treapta pana la obtinerea controlului Daca controlul este mentinut, se poate trece la o treapta inferioara cu scopul identificarii treptei celei mai joase si a dozelor minime eficiente Introducerea notiunii de astm dificil de tratat
astmul fara raspuns la CS in general nu se obtine acelasi grad de control ca la ceilalti pacienti astmatici
DEFINITIE
Episoade
de dispnee rapid progresiva, tuse, wheezing, constrictie toracica sau combinatia acestora; detresa respiratorie frecventa prin scaderea fluxului expirator cuantificata prin scaderea PEF sau FEV1 (indicatori de severitate mai fideli) de la usoara la vitala
Caracterizat
Severitatea:
de crize amenintatoare de viata care au necesitat IOT si VM; riscul la exacerbarile ulterioare pentru VM creste de 19 ori; Pacienti care au necesitat spitalizare sau vizite in departamentul de urgenta pentru astm in ultimul an; Pacientii care folosesc CSO sau care i-au oprit recent Pacienti care nu folosesc curent CSI (par sa ofere protectie) Pacientii dependenti de beta 2 S.A., mai ales cei care folosesc > 1 flacon de salbutamol/luna
EVALUAREA INITIALA
Istoricul:
severitate simptome, medicatie, doze, timp debut, cauza exacerbare, factorii de risc pentru deces fizic:
Examenul
severitatea
(vorbit in propozitii, cuvinte, AV, FR, puls paradoxal, folosirea muschilor accesori); complicatii (pneumonie, atelectazie, pneumotorax, pneumomediastin)
EVALUAREA FUNCTIONALA
SO2 PEF Radiografie
TRATAMENT
Oxigen
Beta
Administrarea repetata de 2-agonisti inhalatori S.A. Administrarea precoce de CS sistemici Oxigen Monitorizarea atenta a raspunsului la terapie si masuratori repetate ale functiei pulmonare
TRATAMENT
scop: SO2 90% la adult si 95% la copil; pe canula nazala, masca Terapia cu oxigen si heliu in bolile severe Beta 2 agonisti cu actiune scurta
Oxigen
nebulizare/MDIs cu spacer 2-4 puff la fiecare 20 min in prima ora, apoi: 2-4 puff la 3-4 ore in exacerbarile usoare si 6-10 puff in 1-2 ore in exacerbarile moderate
TRATAMENT
Glucocorticoizii sistemici
accelereaza rezolutia exacerbarii indicati in tratamentul tuturor exacerbarilor, cu exceptia celor usoare, si mai ales daca:
nu a aparut ameliorare dupa beta2 S.A. pacientul lua anterior CSO exacerbarile anterioare au necesitat CSS
TRATAMENT
Glucocorticoizii sistemici
administrati p.o. sau i.v. eficienta similara (p.o preferata) interval de 4-6 ore intre administrari doze: 300-400 mg HHC sau 0,5-1 mg/kgc prednisolon sau echivalente/24 h durata: 10-14 zile/adult, 3-5 zile/copil
TRATAMENT
Bronhodilatatoare aditionale
Ipratropium bromid
nebulizare in combinatie cu beta 2 S.A. bronhodilatatie mai eficienta decat fiecare
Metilxantine
terapie pe planul al doilea; nerecomandate daca s-au folosit doze mari de BADSA reactii adverse mari ideala determinarea teofilinemiei (10-15 g/ml) doza: 7 mg/kgc incarcare in 20 min, apoi 0,4 mg/kgc/h pev continua
TRATAMENT
Magneziul
nu de rutina; in exacerbari neresponsive la BADSA si glucocorticoizi sistemici poate reduce nevoia de spitalizare doza unica 2 g MgSO4 i.v/ 20 min
Glucocorticoizii inhalatori
studii pentru aprecierea beneficiului administrarii in combinatie cu beta 2 S.A. in astmul acut
TRATAMENT
Adrenalina
s.c./i.m. folosita mai ales in tratamentul acut al anafilaxiei si angioedemului - in astmul acut sever daca beta2 inhalator sau parenteral nu sunt disponibili - sol 1:1000 (1mg/ml); doza intre 0,01 si 0,30,5 mg la fiecare 20 min x 3 - reactii adverse frecvent pacienti hipoxici
TRATAMENT
Antibiotice
indicate in pneumonii, febra, sputa purulenta, sinuzita bacteriana
RECUPERAREA
Gradata Necesita
zile pentru revenirea la normal a functiei pulmonare si saptamani pentru scaderea hiperreactivitatii cailor aeriene Tratament sustinut pana cand PEF sau FEV1 se apropie de normal sau de cea mai buna valoare personala
sinuzita, polipi nazali Astmul ocupational Infectiile respiratorii Refluxul gastro-esofagian Astmul indus de aspirina Astmul si anafilaxia
SARCINA
Necesita
monitorizare atenta, se poate schimba severitatea Creste Mt perinatala, prematuritatea, scade greutatea la nastere Acceptate: teofilina, cromoglicatul, beclometazona, beta2 agonistii Exacerbarile - tratate intensiv risc de hipoxie fetala
D X
CHIRURGIA
Pacienti
predispusi la complicatii respiratorii Risc crescut functie de sfera de interventie (chirurgia toracica si abdomen superior) si de anestezie (generala cu IOT) Daca FEV1<80% - necesara cura scurta de corticosteroizi (nu prelungita intarzie vindecarea ranilor) Cei cu CSS in ultimele 6 luni acoperire cu 100 mg HHC la 8 ore i.v. cu reducere rapida la 24 ore dupa.
majoritatea pacientilor, efortul = trigger pentru exacerbari; pentru unii este singurul triger = EIA; rezolvare spontana la 30-45 min dupa Alergatul, climatul uscat, aer rece Nu este o forma speciala de astm, este o expresie a hiperreactivitatii cailor aeriene Control: beta2S.A. inainte de efort; cromone, anticolinergice, antagonisti de leucotriene, beta 2 L.A.
BOLILE CRS
Rinitele -
uneori coexista cu astmul bronsic alergeni comuni de obicei rinita precede dezvoltarea astmului 75-80% astmatici semne de rinita sezoniera boli inflamatorii ale CR, dar cu mecanism si abord terapeutic diferit eficiente: antiH1
BOLILE CRS
Sinuzitele
-
atat cele acute cat si cele cronice pot provoca astm Dg: Rgf, CT Tratament
-
BOLILE CRS
Polipoza -
nazala se asociaza cu astmul, rinita, sensibilitatea la aspirina la pacienti > 40 ani, de obicei cu teste cutanate negative la 7-15% din astmatici copiii investigati pentru fibroza chistica, sindromul cililor imobili tratament: CS topici, chirurgie
ASTMUL OCUPATIONAL
cea
mai frecventa boala respiratorie profesionala in tarile dezvoltate astmul cauzat de expunerea la un agent intalnit la locul de munca peste 300 agenti expusi: agricultorii, fermierii, pictorii, lucratorii cu plastice
ASTMUL OCUPATIONAL
Mediat
mai
imunologic
frecvent; latenta luni ani dupa expunere; reactii alergice IgE mediate
Nemediat
astm
imunologic
indus de iritanti; fara latenta; apare RADS (reactive airway dysfunction) syndrome; la 24 ore dupa expunere la concentratii crescute de gaz iritant, fum, chimice la un individ anterior sanatos
ASTMUL OCUPATIONAL
Schimbarea
locului de munca Masurarea PEF de 4 ori/zi, 2 saptamani Poate sa nu reverseze complet chiar mai multi ani dupa, mai ales daca simpt a fost prezenta cu mult timp anterior
ANAFILAXIA SI ASTMUL
Conditie
clinica severa amenintatoare de viata care poate atat sa mimeze cat si sa complice astmul sever Apare la:
extracte
alergenice/imunoterapie; mancare (peste, fructe de mare, nuci, oua, lapte); vaccinuri; muscaturi de insecte; hipersensibilitate la latex; medicamente (beta-lactami, ASA, AINS, IEC)
ANAFILAXIA SI ASTMUL
Simptome:
flush, prurit, urticarie, angioedem; stridor, wheezing, dispnee, apnee ameteli, sincope, hTA greata, voma, crampe, diaree Tratament: oxigen, adrenalina, antiH1, corticosteroizi i.v, fluide i.v.
INFECTIILE RESPIRATORII
importanta cu astmul bronsic provoaca wheezing, accentueaza simptomele Virusuri VSR, rinovirusuri, influenza, adenovirusuri; chlamydii; bacterii mai rar.
Relatie
REFLUXUL GASTROESOFAGIAN
Relatia
cu simptomele de astm, mai ales cele nocturne inca in dezbatere RGE prevalenta de 3 ori mai mare la astmatici Monitorizare pH esofagian Tratamentul antireflux nu imbunatateste functia pulmonara
CONCLUZII
Astmul poate fi eficient controlat la majoritatea pacientilor prin supresia inflamatiei alaturi de tratamentul bronhoconstrictiei si a simptomelor determinate Cu toate ca astmul nu este o boala curabila, terapia adecvata, inclusiv relatia medic/pacientfamilie, determina cel mai adesea obtinerea controlului
Este recomandat un abord farmacologic in trepte. Obiectivul il reprezinta atingerea scopurilor terapeutice cu medicatia minima posibila Existenta variatelor forme de terapie, preferintele culturale, sistemele de sanatate diferite reprezinta factori care trebuie luati in considerare
http://www.ginasthma.org
Intrebari?
LA MULTI ANI !