Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
antiastmatice
Repere fizio-patologice
• Astmul bronşic - boală inflamatorie cronică a căilor
respiratorii, caracterizată prin HRB la o multitudine
de stimuli.
• 5-15% din populaţie, prevalenta in crestere
• episoade recurente de bronhoconstricţie acută cu
dispnee, tahipnee, tuse, senzaţie de constricţie
toracică, wheezing.
• Evoluţia clinică - exacerbări şi remisii ale bolii.
• mortalitatea - scazuta
• spitalizări frecvente costuri sociale
Clasificare
• Dupa severitatea manifestărilor clinice:
– AB intermitent,
– AB uşor persistent
– AB moderat persistent
– AB sever persistent
– status astmaticus
– utilizata pentru cazurile noi
– sub tratament - clasificarea in functie de control
(controlat / partial controlat / necontrolat)
Nivelele de control ale astmului
PARTIAL
CONTROLAT CONTROLAT
(toate criteriile (unul din criteriile NECONTROLAT
de mai jos) de mai jos in
orice saptamana)
Fara
Simptome >2/
diurne (≤2 / saptamana
saptamana)
Limitari ale
Fara Oricare
activitatii 3 sau mai multe
Simptome din criteriile de
Fara Oricare astm partial
nocturne
controlat
Utilizarea Fara (in orice
>2/
medicatiei de (≤2 / saptamana)
saptamana
criza saptamana)
Functie
pulmonara < 80% din
Normala
prezis
(PEF sau VEMS)
≥1/
Exacerbari Fara ≥ 1 / an saptamana
Obiectivele tratamentului
antiastmatic
• menţinerea unei funcţii pulmonare cât mai apropiată
de normal
• activitatea pacientului - condiţii normale (inclusiv
efort fizic).
• prevenirea apariţiei simptomelor cronice supărătoare
(tuse / dispnee nocturnă, matinală sau după efort).
• prevenirea apariţiei crizelor de astm
• evitarea efectelor adverse ale medicatiei
Principii generale de tratament
• Astmul bronşic - boală cronică cu exacerbări acute
• Tratamentul
• controlul simptomelor,
• prevenirea crizelor
• reducerea inflamaţiei cronice.
• prevenirea crizelor:
– evitarea expunerii la alergeni
– evitarea îmbolnăvirilor respiratorii
– tratamentul riguros (timing),
– evaluări periodice.
Tratamentul farmacologic
A) Medicaţia bronhodilatatoare
B) Medicamente antiinflamatoare
C) Alternative terapeutice
După utilizare:
• 1) medicamente pt tratamentul crizei
• 2) medicamente pt tratamentul de fond
Administrarea inhalatorie a
medicamentelor
• se preferă administrarea topică a medicamentelor
- concentraţie mare a principiilor active la nivelul
căilor respiratorii.
• absorbţia sistemică - redusă, efecte adverse ↓
– aerosoli presurizaţi dozaţi (sprayuri) -
(APD/MDI)
– pulberi pentru inhalaţie
– nebulizări
Administrarea inhalatorie a
medicamentelor
• Efectul depinde de
– dimensiunile particulelor de medicament
(ideal 1-5 μm)
– frecvenţa respiratorie
– durata de apnee de după inhalaţie
• numai 2-10% din medicamentul administrat ca
aerosol este depozitat în plămân, restul - înghiţit
Bronhodilatatoarele
1. Agoniştii beta – adrenergici (beta
adrenomimeticele)
2. Parasimpaticoliticele
3. Metilxantinele
Beta2 adrenomimeticele
• prima linie de tratament în tratamentul crizei
Clasificare
• la ora actuală - numai β2 mimeticele selective
• AZELASTINA
• CETIRIZINA
• LEVOCETIRIZINA
• EBASTINA
• FEXOFENADINA
• LORATADINA
• DESLORATADINA
• MIZOLASTINA