Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PRINCIPII DE TRATAMENT
Scopul tratamentului este calmarea durerii (obtinerea unei intensitati mai mici de 4 din 10 pe
scala analog vizuala) i prevenirea reapariiei ei.
Planul de tratament trebuie sa fie gandit multidisciplinar, tinand cont de toate posibilitatile
existente, si adecvat stadiului bolii.
PRINCIPII DE TRATAMENT
In tratamentul farmacologic al durerii se pleaca de la principiile de administrare a antialgicelor
elaborate de OMS:
per os (de cte ori e posibil)
la intervale regulate (legate de durata de aciune a medicamentului folosit), pt prevenirea
reapariiei durerii
respectnd scara de analgezie OMS
doze individualizate, adecvate
cu atenie la detalii (instruciuni clare, prevederea puseurilor dureroase)
Schema trebuie ct mai simpl i mai clar, pacientul i familia trebuie prevenii asupra
efectelor secundare probabile.
PRINCIPII DE TRATAMENT
Scara de analgezie OMS imparte medicatia folosita pentru tratamentul durerii
nonopioide( antiinflamatoarele nesteroidiene si paracetamolul),
opioide (de treapta II si de treapta III)
coanalgetice.
Scara OMS are 3 trepte:
pe prima treapta, pentru durere usoara (cu o intensitate a durerii pana la 4 pe scara
analog vizuala), cel mai potrivit tratament farmacologic este un nonopioid
pe treapta II pentru durera moderata (4,5, 6) se utilizeaza un opioid de treapta a II-a,
Opioidele aflate pe treapta a II-a au o doza maxima, dincolo de care orice crestere a dozei
nu mai aduce beneficiu terapeutic
pentru durerea severa (la peste 7)un opioid de treapta aIII-a. Opioidele aflate pe treapta a
III-a nu au doza maxima , acesta insemnand ca orice crestere de doza va aduce cu ea si
cresterea efectului antialgic, fara limitare.
Doza eficienta optima se obtine prin echilibrul dintre efectul antialgic si efectele secundare
PRINCIPII DE TRATAMENT
Scara OMS are 3 trepte:
pe prima treapta, pentru durere usoara (cu o intensitate a durerii pana la 4 pe scara
analog vizuala), cel mai potrivit tratament farmacologic este un nonopioid
pe treapta II pentru durera moderata (4,5, 6) se utilizeaza un opioid de treapta a II-a,
Opioidele aflate pe treapta a II-a au o doza maxima, dincolo de care orice crestere a dozei
nu mai aduce beneficiu terapeutic
pentru durerea severa (la peste 7)un opioid de treapta aIII-a. Opioidele aflate pe treapta a
III-a nu au doza maxima , acesta insemnand ca orice crestere de doza va aduce cu ea si
cresterea efectului antialgic, fara limitare.
Doza eficienta optima se obtine prin echilibrul dintre efectul antialgic si efectele secundare
PRINCIPII DE TRATAMENT
Pe oricare treapta alaturi de aceste medicamente esentiale in tratamentul durerii se poate
asocia, daca este necesar, un coanalgetic
PRINCIPII DE TRATAMENT
1) Alegerea opioidului se face in functie de:
severitatea si caracteristicile durerii (rezultate din evaluare)
varsta pacientului, comorbiditati, medicatie concomitenta, variatii individuale (experiente
anterioare cu opioidele)
diferentele specifice intre medicamente (mai ales efectele secundare previzibile)
formele disponibile si costurile
2) Alegerea caii de administrare:
cea mai putin invaziva
preferinta si complianta pacientului
3) Dozarea:
cand se incepe tratamentul opioid se tine cont de medicatia anterioara si de dozele
echianalgetice
se incepe cu cea mai mica doza probabil eficace
dozele se cresc progresiv (de obicei cu 30% - 100%)
PRINCIPII DE TRATAMENT
dozele se cresc pana se obtine analgezie adecvata sau pana la aparitia efectelor
secundare limitative
se face o schema de administrare in functie de durata de actiune a medicamentului ales si
de variatia temporala a durerii: la intervale fixe, pentru durerea de fond
cu prevederea dozelor suplimentare ,,de salvare" pentru puseurile dureroase (egale cu 1/6
din doza zilnica de opioid)
4) Efectele secundare:
trebuie urmarite si tratate (constipatia, greata, somnolenta, pruritul, etc)
5) Monitorizarea:
eficientei tratamentului, efectelor secundare, raspunsului in timp, pentru a face
modificarile necesare
individualizata in functie de caracteristicile clinice si sociale ale fiecarui pacient
Preparate antialgice
Treapta I durere usoara
Analgetice
Algocalmin
Paracetamol
Aspirina
Co-analgetice
Antiinflamatoare
Preparate antialgice
Treapta II a durerii
Codeina se administreaza in doza minima initiala de 30 mg (de obicei asociata cu un
nonopioid), la interval de 4-6 ore, si aceeasi doza pentru puseele dureroase, nu mai
frecvent de 1 ora de la administrarea dozei precedente. Se poate creste doza treptat pana
la 240-360 mg pe zi maximum.
Dihidrocodeina (DHC) disponibila este forma retard. Doza cea mai mica eficienta este de
60 mg la 12 ore, prin crestere treptata putandu-se ajunge la maximum 240-360 mg/zi,
administrate in doze fractionate la 12 sau la 8 ore (nu mai frecvent de 8 ore).
Pentru puseele dureroase se foloseste codeina in doza de 1/6 din doza zilnica de
dihidrocodeina.
Preparate antialgice
2
EFECTELE SECUNDARE
Sunt trei termeni care sunt frecvent confundati:
Dependenta fizica (proprietate farmacologica) reprezinta apariia sindromului de sevraj
(abstinenta) la reducerea brusc a dozei, la intreruperea administrarii opioidului, sau la
administrarea unui antagonist
Dependenta psihologica (,,adictia) reprezinta un sindrom psihologic i comportamental
caracterizat prin dorina necontrolat de a avea un opioid pentru inducerea unui efect
psihic cum este cel euforizant ct i comportamentul aberant legat de medicament:
cutarea nestpnit a drogului, utilizarea necontrolat n ciuda unor efecte negative pe
care le produce. Nu este o proprietate farmacologic i trebuie difereniat clar de
dependena fizic. Frica de dependenta psihologica nu trebuie sa impiedice utilizarea
corecta a opioidelor in tratarea durerii.
Toleranta reprezinta creterea progresiv a dozelor pentru obinerea aceluiai efect
(pierderea efectului farmacologic n utilizare ndelungat). De obicei, n cancer, dozele de
morfin cresc datorit progresiei bolii.
4. progresele terapeutice
vindecarea cc cu 1% / an
nr. cazurilor de cc cu 0,5 %
Sistemele de supraveghere a cancerului
FAZE:
culegere sistematic
analize
interpretarea
diseminarea datelor pentru aciuni specifice
PRIN Registre de cc
naionale
teritoriale
instituionale
Studiile epidemiologice
Experimentale
Observaionale
descriptive
hri
tendine
corelaionale
analitice
case-control
cohorte
Principalii indicatori epidemiologici
1. Incidena = frecvena de apariie a cancerului ntr-o populaie / t
2. Mortalitatea (riscul de deces) =
nr. de decese ntr-o populaie / t, raportat la populaia total
nr. de decese printr-o boal (ex: cc. specific) se poate raporta la o
anumit localizare
Principalii indicatori epidemiologici
3. Anii de via pierdui (AVP)
se raporteaz la o vrst studiat
- 65 ani sau
- sperana de via
msoar impactul asupra populaiei a Mt premature
4. Prevalena
cazuri noi + cazuri vechi = indica procentul persoanelor cu cancer
aflate n via
- depinde de:
inciden
impactul terapeutic
Principalii indicatori epidemiologici
5. Supravieuirea (S) =
Rata S globale = procentul de persoane n via / t (uzual 5 ani)
5
Rata S relative =
procentul ptc. cu cc. n via / t
procent persoane din aceeai
categorie (vrst, sex) din populaia
general sntoas
util pt. msurarea progreselor terapeutice
Variaiile geografice, populaionale depind de factori legai de:
1 .persoan (demografici)
a) vrst majoritatea cc epiteliale au o cretere progresiv a incidenei n paralel cu vrsta
sex - u > / a cc legate de expuneri profesionale sau de u > a obiceiului fumatului
-u>/a
- cc biliare
- cc tiroidiene
cel mai important factor de risc: v > 60 ani!!!
in tarile in curs de dezvoltare: 50-60% < 60 yrs
la copii sunt mai frecvente anumite boli neoplazice: leucemii, limfoame, tu. CNS,
blastoame
adolescenti: tu germinale testiculare, limfom Hodgkin
b) ras - determinate de factori
- genetico - rasiali
- culturali
c) religie
d) socio-economic
Variaiile geografice, populaionale depind de factori legai de:
3. temporali (raportri ntre diverse perioade de timp)
pt. majoritatea localizrilor
- incidena
- Mt
ex : (n ri dezvoltate)
- CC col uterin
- CC gastric
B. ETIOLOGIA CANCERULUI I PREVENIA epidemiologie analitica
Calitatea de factor carcinogen se bazeaza pe evidente
Institutii de supraveghere la nivel international:
NTP: National Toxicology Program (USA)
IARC: International Agency for Research on Cancer
Riscul atributabil (AR%): indicator privind proportia de cazuri care pot fi prevenite daca agentul
carcinogen respectiv ar fi in intregime controlat
Factori exogeni
1.1 Fizici
1.1.1 Radiaii
a) Radiaii ionizante < 3%
- surse
naturale ex: radioizotopi din sol, materiale de construcii
artificiale radiaii cosmice solare
- efectul cancerigen depinde de:
tipul radiaiei
6
corp uterin
vezica urinara
mamare
Masuri de combatere:
- ex fizice
- alim sanatoasa bogata in fibre vegetale
- evitare prajeli, lichide fierbinti, grasimi,conserve
- regim variat, echilibrat
Mecanism:
surs de carcinogeni (inclusiv in produse vegetale: ceai, cafea ) flavonoizi
- produsi prin procesul de conservare (in sare, fum = nitratii, contaminare cu micotoxine) sau
prin proces de preparare a alimentelor = aparitia hidrocarburilor policiclice)
Dieta - consumul de lipide, proteine =>
a) incidenta
cc colo rectal
cc endometru
cc mamar
b) producerea de colesterol
c) producerea acidului biliar
e) activitatea sexual:
menarh timpurie
nuliparitate
I sarcin > 25-30 ani => risc cc mamar
AC orale utilizate prelungit => scade risc cc ovar
f) ocupaia
4% din cc
industria coloranilor amine aromate
uraniu cc bronho-pulmonar
azbestul mezoteliom pleural
Ni, Cr cc ORL, bronho-pulmonare
rumegu cc rino-faringe
benzen, clorur vinil, etc - leucemie
e) farmacologici / iatrogenici
Prevenie: evitarea abuzurilor medicamentoase
18 ageni
9 ageni alchilani
4 grupe de hormoni
2 imunosupresori
2 ageni adiionali
- citostatice al II-lea cc la SV pe termen lung
- amfetamine => limfoame
- analgezicele (care contin fenacetina)
- dietilstilbestrol adm mamelor inainte sau in timp sarcinii => la fetite acestor mame
cc vagin, col uterin la varste tinere
1.3 Biologici:
a) Virali
1) virusul hepatitei B,C cc hepatic
8
2) V. Papiloma cc ano-genital (HPV 16,18 90 % din cc col uterin si in 25% din cc vulvare,
peniene)
3) virusul herpetice (ex. Virus Epstein Barr da limfom Burkitt, cc rinofaringe)
4) helicobacter pilori 60 % din cc gastrice
5) retrovirusuri oncogene
HTLV1 limfom ce celule T,
HTLV 2 leucemie cu cellule proase,
HTLV 3 HIV - SIDA
b) Parazitari:
schistosoma hematobium cc VU
2. Factori endogeni:
2.1 Terenul genetic 5-10% din cazuri
A) forme ereditare
RB
NB ( Wilms)
B) forme cu predispoziie familiala
a) Sindroame ereditare cu risc de cc crescut
neurofibromatoza tip 1 i 2
Sindrom Li-Fraumeni
b) Sindrom Gardner, Turcot (cc colon familiale)
2.2 Imunogenetici:
Deficiene imune congenitale / dobandite
Ataxie - teleangiectazie
Trisomia 21
Sdr. Wiskott - Aldrich
Sdr. Chediak - Higashi
2.3 Endocrini:
Cc mamar
- menopauz tardiv
- menarh precoce
- nuliparitatea
- exces extrogenic
- I natere > 25-30 ani
Cc endometru:
- nuliparitate
- obezitate
- stimulare excesiva cu estrogeni
Cc os - hormon somatotrop
prostat testosteron
testicul - exces estrogenic matern
vagin exces estrogenic matern
tiroida hipotiroidism de durat
os - hormon somatotrop
9
1.
2.
n
3.
4.
5.
6.
7.
Profilaxie
Nu fuma
Mnnc variat, echilibrat, sntos, proaspt, fr prjeli, fr produse conservate
fum, sare, bogate n fibre vegetale, vitamine , antioxidani
Exerciii fizice
Evita expunerile la soare in ore de varf + utilizeaza creme protectoare
Nu te surmena
Vaccin anti HPV 16, 18 ; hepatitic
Nu f abuz de alcool sau medicamente
Examenul citologic detecteaz celulele maligne din lichidul aspirat sau din aspiratul
obinut de la nivel tumoral prin aspiraie cu ac fin. El nu precizeaz, ns, detalii privind
tipul histopatologic.
13
14
FACTORII DE RISC
Endocrini:
- menarha < 12 ani
- menopauza > 50 ani
- prima sarcina > 30 ani sau
- nuliparitatea
- lipsa alaptarii
Genetici:
- cancer mamar la rude de grad 1
- sindromul de cancer familial
- sindromul Lynch
- modificari ale genelor BRCA 1 si 2
APP:
- cancer mamar contralateral
- alte adenocarcinoame ( colo-rectale, endometru, ovar)
15
Mod de viata:
suprapondere
alcool
fumat
iradiere san
ISTORIA NATURALA
A) Extindere locoregionala:
- durere (5%)
- retractie, ulceratie cutanata sau mamelonara (5%)
- secretie mamelonara (2%)
- edem, eritem la niv san
- adenopatie axilara, ggl. SCV, ggl. mamari interni
a) Semne si simptome clinice
Semne clinice de gravitate:
- Tumora > 5cm,
- Tumora fixata la peretele toracic
- Tumora cu invazie cutanata, ulceratie, infiltratie, retractie
- Tumora cu edem, eritem
b) Mamografia diagnostica
c) Biopsia rezultat H-P
Tipuri H-P
a) Carcinom ductal invaziv: cel mai frecvent (60-70%) multifocal
b) Carcinom lobular invaziv: caracteristic: bilateralitatea
c) Carcinom medular: prognostic bun, dimensiuni mari, fara diseminare
d) Boala Paget: eczema unilaterala mamelonara, uneori cu T subiacent
e) Tumora filoda: dimensiuni mari, evolutie locala, N0
FACTORII DE PROGNOSTIC
I. Stadiul TNM
1. Statusul metastazelor la distanta
M+ determina Sm = 2 4 ani, in functie de:
- Localizarea metastazelor
- Rata de progresie
- Numarul localizxarilor metastatice
- HR +
Bilantul preterapeutic
Scopuri:
1. Excluderea M+ :
Ecografie hepatica
Radiografie pulmonara
Laborator: FAlc, teste hepatice biochimice
Scintigrafie osoasa (in caz de prezenta a simptomelor si/sau FAlc crescuta)
RMI cerebral (in cazul prezentei semnelor neurologice)
FACTORII DE PROGNOSTIC
I. Stadiul TNM
2. Statusul N
statusul N = cel mai important factor de prognostic
Se asociaza cu riscul M+ oculte
Exista diferente intre cN si pN de: 15 30 %
Prognosticul depinde de:
- Numarul ganglionilor invadati (minim 6 ganglioni excizati)
- Invazia capsulei
- Localizarea la nivelul axilei
Obs: GSC + ipsilateral = N3
2. Evaluarea N+
Excizia a minim 6 ggl. Axilari
17
III.
0 - 93%
I - 88%
IIA - 81%
IIB - 74%
IIIA - 67%
IIIB - 41%*
IIIC - 49%*
IV - 15%
FACTORII DE PROGNOSTIC
II. Gradingul tumoral
Toate cancerela mamare, cu exceptia carcinoamelor medularer trebuie gradate
Importanta se reflectta in Supravietuire:
Ex.: Grad 1, stadiul I au o rata de resuta sistemica de doar 2 %
FACTORII DE PROGNOSTIC
II. Statusul receptorilor hormonali
HR = factor de prognostic
Tratamentul sistemic cu TAM scade riscul de deces la HR+ vs HR-, atat in
seturile metastatice, cat si ca tratament adjuvant.
Statusul receptorilor HER2
20% din cancerele mamare prezinta amplificare HER 2 trat. cu Herceptin
HER 2 = factor de prognostic
FACTORII DE PROGNOSTIC
IV. Factori histopatologici
Tipul HP se asociaza cu evolutia clinica
Invazia limfovasculara este un factor de prognostic independent
Gradingul tumoral
FACTORII DE PROGNOSTIC
V. Rata de proliferare
Rata de proliferare este utila in indicatia terapeutica in cancerele mamare incipiente cu
status ganglionar negativ (N0)
Ki-67 (lipseste in faza G0) - Fractia celulelor tumorale
18
Se determina IHC
19
20
3. Capecitabina p.o.
4. Vinorelbina
5. Gemcitabina
Cancer mamar metastatic
Her 2 + Tratament molecular tintit pe defectele moleculare
1. Herceptin
2. Lapatinib
3. Alte multe molecule in studii
Oncologie
Ingrijiri calificate
Tratamentul sistemic
Dr. Simona Mihutiu
Chimioterapia clase de citostatice , dizolvare, administrare
Principii generale
Chimioterapia este un tratament sistemic, a crui aciune este distrugerea celulelor canceroase,
interfernd cu ciclul celular, care este crucial pentru cretere i dezvoltare.
Cancerul apare ca urmare a pierderii controlului la nivelul ciclului celular, avnd drept consecin
proliferarea celular necontrolat
Chimioterapia
Principii generale
Contraindicaiile generale ale chimioterapiei deriv din toxicitatea
chimioterapiei
IP = 3 ; 4
Lips de complian: nu semneaz consimmntul informat
Insuficiene organice severe
Vrsta nu este n sine o contraindicaie, ci presupune o atent balan n aprecierea riscului de
toxiciti amenintoare de via n raport cu posibilele tare comorbide, a indexului biologic i a
speranei de via
Chimioterapia
Modaliti de administrare
1. Neoadjuvant - administrarea naintea unui tratament local; are ca obiectiv: creterea
operabilitii sau obinerea unui tratament conservator, prin diminuarea volumului tumoral i
distrugerea micro-metastazelor
2. Adjuvant - administrarea dup un tratament local, n condiiile obinerii unui rspuns complet,
fr mas tumoral rezidual, dup tratamentul local i are ca scop scderea riscului de
recuren tumoral.
3. Paliativ - se adreseaz situaiilor incurabile, avnd ca scop ameliorarea calitii vieii, prin
reducerea volumului tumoral i, implicit, ameliorarea simptomelor i reducerea complicaiilor.
Chimioterapia
Ci de administrare
Alegerea cii de administrare depinde de:
localizarea bolii neoplazice
tipul de chimioterapic folosit - farmacocinetica i farmacodinamica acestuia,
efectul urmrit,
21
compliana bolnavului (cnd exist posibilitate de alegere ntre dou produse echivalente ca
efect, oral sau perfuzabil).
Chimioterapia
Ci de administrare
administrarea oral (p.o)
administrarea topic, local, pe piele sau mucoase externe - presupune administrarea
de citotoxice sub form de unguente, cu efect paliativ pentru tumori cutanate primitive
(carcinoame bazocelulare) sau metastatice (exemplu: noduli de permeaie, n combinatie
cu tratamentul sistemic i local), de mici dimensiuni
administrarea intratumoral, n studii clinice actuale.
administrarea parenteral:
a) intravenoas (i.v)
b) Administrarea arterial
c) administrile intracavitare
Chimioterapia
Ci de administrare
administrarea iv
a) intravenoas (i.v) pot fi administrate pe branule, prin puncia venoas periferic sau folosind
camere implantabile la nivelul venei subclavii, cu asigurarea unui debit constant.
Pompele portabile permit pacientului desfurarea unei activiti zilnice normale i sunt
constituite din:
- rezervor pentru citostatice,
- mecanism pentru administrare n debit constant i lent, reglat ca atare,
- baterie de alimentare a mecanismului.
Cele mai moderne pompe pot permite administrarea a patru citostatice diferite.
Chimioterapia
Ci de administrare
administrarea iv
n cazul utilizrii unui cateter central sunt necesare:
- condiii de maxim asepsie n momentul abordului
- verificarea radiologic a poziiei cateterului
- verificarea periodic a aspectului tegumentar, pentru a nu exista eriteme
sau edeme locale
- heparinizarea pentru evitarea obstruciei cateterului prin formare de
trombi, care se face dup fiecare manevr de administrare i ntre administrri, la
interval de 15 zile pentru cateterele exteriorizate i de 1-3 luni pentru cele
implantate, 100 UI/ml.
Se recomand evitarea abordului n vecintatea articulaiilor, tendoanelor, a zonelor
iradiate, pe teritoriul unei limfadenectomii regionale recente
Chimioterapia
Ci de administrare
administrarea iv
Administrrile intravenoase se mpart n:
- administrri bolus - utilizate mai rar (exemple: doxorubicina)
- administrari perfuzabile
Chimioterapia
Ci de administrare
administrarea i.a.
22
corticoterapia, benzodiazepine de tip diazepam sau chiar butirofenone de tip haloperidol, pot fi
utilizate adjuvant
Stomatita se manifest prin ulceraii mucoase.
Tulburrile de tranzit: constipaia sau diareea
Chimioterapia
Efecte secundare post-citostatice
3. Toxicitatea hepatic
4. Toxicitatea cardiac: tulburri de ritm, insuficiene cardiace, modificri de faz terminal i
infarcte, creterea valorilor tensionale, n funcie de:
- tipul de citostatic
- prototipul sunt antraciclinele de tip doxorubicina sau farmorubicina, de dozele
cumulative ale acestora i de condiiile preexistente.
5. Toxicitatea reno-urinar:
/glomerular, tubular: creterea creatininei i scderea cleareance-ul creatininei, iar, ulterior,
dac nu se intervine rapid terapeutic prin hidratare i forarea diurezei (n situaii de insuficien
renal acut: nefrodializa acut poate fi necesar), leziunile pot deveni ireversibile
Cisplatinul este prototipul agenilor citostatici nefrotoxici. regimuri de hidratare care s
asigure o diureza de 100 - 180 ml de urin pe or, ajustarea dozelor de citostatic nefrotoxic ]n
funcie de cleareance-ul creatininic.
/mucoasei vezicii urinare: hematurie
6. Toxicitatea pulmonar
Prototipul: Bleomicina
7. Toxicitatea neurologic
/adm. i.tecala: mimeaz evoluia la nivel cerebral a bolii neoplazice: encefalopatii, mielopatii,
arahnoidite, pareze de nervi cranieni, sindroame cerebeloase, afectri neuro-senzoriale,
neuropatii periferice.
/Cisplatin: prototip pentru toxicitatea neurologic periferic i senzorial (hipoacuzie)
/Oxaliplatin: prototip pentru neurotoxicitate periferic cu: prindisestezii, parestezii, disestezie
laringo-esofagian
8. Toxicitatea cutanat
9. Alopecia
10. Fotosensibilizarea cutanat
11. Toxicitatea asupra funciei reproductive i efectele asupra sarcinii
Chimioterapia
Efecte secundare post-citostatice
12. Extravazarea agenilor citostatici vezicani poate conduce la tumefacii, durere local,
necroz cutanat, fibroz subsecvent.
Gravitatea depinde de tipul de citostatic (doxorubicina genereaz cele mai severe necroze
locale) i doza extravazat.
Combaterea se face prin monitorizarea atent a infuziei.
n caz de extravazare, se oprete fr ntrziere administrarea, se administraz local
antidot i comprese calde sau reci n funcie de tipul de citostatic:
pentru doxorubicina: comrese reci, instilaii locale cu hidrocortizon i solulie dimetilsulfoxid 50%.
pentru etopozid i vincristin: comprese calde, instilaii locale cu hialuronidaz
pentru taxani: comprese reci i instilaii cu hialuronidaz
pentru mitomicin C se las fr compres, administrare de dimetilsulfoxid
pentru Cisplatin: administrarea a 4 ml tiosulfat de sodiu 10%
27
n cazuri grave, cu necroz, se excizeaz zona i se fac grefe cutanate pentru acoperirea
defectului. Se citeaz cazuri care au necesitat amputaii de bra.
Chimioterapia
Efecte secundare post-citostatice
13. Alergia
- forme moderate, cu reacii cutanate urticariforme, febr sau bronhospasm
- pn la severe, cu anafilaxie, n relaie cu predispoziia atopic a persoanei i cu tipul de
citostatic.
Pentru citostaticele cu efecte alergice recunoscute, profilaxia alergiei este obligatorie i se face
cu dexametazon sau alte cortizonice i antihistaminice H1 si H2.
Prototipul l reprezint pregatirea antialergic la taxani.
In cazul formelor severe, msuri terapeutice de urgen:
ntreruperea administrrii
plasarea pacientului n clinostatism
meninerea abordului venos
epinefrin 0.1 - 0.5 mg, i.v., repetat la nevoie
antihistaminice: difenhidramina 25 - 50 mg i.v.
corticosteroizi: dexametazon 10 - 20 mg i.v
aminofilin 5 mg/kg
oxigenoterapie, la nevoie
dopamina 2 - 20 micrograme/kg/min, la nevoie (daca se instaleaz hipotensiunea)
monitorizarea semnelor vitale la fiecare 2 minute
Hormonoterapia
Clase de ageni hormonali:
Estrogenii au indicaie n cancerul mamar, fiind actual mai puin utilizai datorit toxicitii
Antiestrogeni (Tamoxifen, Fulvestrant) sunt ageni hormonali nonsteroidali utilizai n cancerele
mamare care exprim pe suprafa receptori hormonali i se leag de aceti receptori, blocnd
transmiterea semnalului de proliferare transmis de la exteriorul celulei spre interior.
Inhibitorii de aromataz: Exemestan, Anastrozol, Letrozol sunt recomandai n cancerele
mamare hormono-dependente, la paciente n postmenopauz
Agoniti LHRH: Leuprolid, Goserelin (Zoladex) se indic n cancerele mamare hormonodependente la pacientele n premenopauz i n cancerul prostatei, acionnd prin scderea
nivelului seric de LH si al FSH pn la nivel de castrare (castrare chimic).
Hormonoterapia
Clase de ageni hormonali
Progestativele: Megestrol, Medroxiprogesteron acetat se indic n cancerele mamare
hormonodependente metastatice i n caexia neoplazic pentru efectul anabolizant
Androgenii au actual indicaii limitate
Antiandrogenii: Flutamida, Bicalutamida, Nilutamida sunt indicai n cancerul de prostat n
combinaie cu castrarea chimic sau chirurgical (orhiectomia) i acioneaz prin legarea de
receptorii androgenici, inhibnd competitiv legarea androgenilor la acetia i, implicit,
transmiterea semnalului de proliferare spre nucleu.
Corticosteroizii au o gam larg de indicaii n oncologie, dar durata i doza terapeutic trebuie
s in cont de numeroasele efecte secundare:
- componenta a regimurilor chimioterapice
- simptomatic n obstrucii bronice, metastaze cerebrale, limfangita carcinomatoas
pulmonar, metastaze hepatice
- crete efectul antiemetic n combinaie cu agenii antiemetici
- stimularea apetitului i a dispoziiei generale la pacienii in faz terminal
28
Oncologie
Ingrijiri calificate
TRATAMENTUL ONCOLOGIC
1 ) TRAT LOCAL:
CHIRURGIA
RADIOTERAPIA
2) TRAT SISTEMIC:
CHIMIOTERAPIA
HORMONOTERAPIA
TERAPIA MOLECULARA TINTITA
TERAPIA GENICA
IMUNOTERAPIA
Principii de tratament
Tratament multimodal
Tratamentul oncologic a constat, mult timp, n tratament chirurgical exclusiv,
reflectnd o idee mecanicist, conform creia, ndeprtarea tumorii primare i a
lanurilor ganglionare regionale ar fi condiia suficient care aduce vindecarea.
n fapt, acest principiu a fost urmarea lipsei de cunotine oncologice privitoare
la:
- cancerogenez
- istoria natural a bolilor neoplazice
30
Tratamentul local
Chirurgia
Discuia multidisciplinar prechirurgical
Cu excepia situaiilor de urgen, intervenia chirurgical ar trebui planificat
n cadrul protocolului terapeutic
O intervenie chirurgical iniial defectuoas nu poate fi niciodat corectat,
nici cu cea mai bun radioterapie sau cu cea mai ndrznea chimioterapie
Cunoaterea preoperatorie a histologiei tumorii
Prognostic superior dac operaia a fost efectuat de un specialist n chirurgie
oncologic.
Tratamentul local
33
CANCER BRONHOPULMONAR
Prezentare de caz
38-ani , femeie
Maritata, 1 copil de 1 an
Nefumatoare
Fara comorbiditati
Prezentare: tremor al bratului dr.
Fara simptome respiratorii
Fara semne generale: CP = ct, IP = 0
CT cerebral
Leziune parietala stg (2 cm diametru)
CT pulmonar + abdomen sup.
tumora in LSS : cT1N0
Diagnostic: cc.pulmonar statiul IV
cT1N0M1
34
+
RTE cerebral iun. 2006
30 Gy
Important pt. decizia terapeutica: pacientii oligometastatici pot beneficia de CH (cazuri
selectate: rezecabile, metastaze.
35
PCT pt. tratamentul bolii microscopice, desi nu exista dovezi + PCT vs - PCT pt. situatiile
tu. Cu M+ rezecabile.
Follow-up: CT scan torace + abdomen sup. / 7. ian 2008 : resuta unica hil stg : 2,5 cm,
fara alte leziuni
Resuta locala: RTE / torace: 70 GY
In 28 Mai 2008, CT : RC
In 23 Septembrie 2008, MRI: leziune cerebrala parietala stg. asimptomatica (1.2 cm). CT
scan / torace, abdomen sup. = normal
RT stereotactica - -knife/ lez. Cerebrala/ 7 Oct. 2008.
CANCEROGENEZA
Dr. Simona Mihutiu
Majoritatea cercetarilor in oncologie se focalizeaza pe intelegerea procesului de cancerogeneza
la nivel molecular si detectia tintelor moleculare implicate in acest proces
Caracteristicile fenotipului tumoral:
- proliferare anormala
- migrare anormala( invazie, metastazare)
- variabilitate genetica, diversitate genetica
Teorii asupra cancerogenezei
I) Mutatia genetica = producerea lez in struct genelor care regleaza cresterea si diferentierea
Argumente:
1) infl. factorilor genetici in aparitia cc
a) anomalii crmz asociate cu cc (sdr Down-leucemii, sdr Klinefellter- leucemii, cc
testiculare, t(9:22) LMC, sdr deletiei D-retinoblastom, sdr Fanconi - hemopatii maligne)
b) Cc cu transmitere ereditara (Rb, Nb, Nfb, cc mamar, cc colon, prostata, endometru)
2) Celula tum prezinta frecvent anomalii cromozomiale
3) Agentii mitogeni sunt frecvent si cancerigeni: ag alchilanti, rad ionizante
II) Teoria diferentierii aberante:
- observatia ca malignitatea pierderea diferentierii
III) Teoria virotica
- ADN-ul viral / ARN viral se integreaza in genomul celulei gazda
- Argumente: descoperirea oncogenelor prin determinarea v-onc transduse din celula gazda
IV) Teoria selectiei naturale:
- Selectia unei populatii celulare cu avantaje de adaptare la un mediu ostil
V) Teoria multistadiala a cancerogenezei
- cancerogeneza se desf etapizat: initiere, promotie, invazie si metastazare
INITIEREA: = alterarea materialului genetic datorita unor agenti initiatori din mediu ext sau int,
care pot actiona direct sau indirect
Caracteristicile fazei de initiere:
1) Ireversibilitatea leziunilor
2) Presupune actiunea genotoxica a ADN
3) Aditivitate (memorie aditiva)
4) Efectul depinde de doza ( nu exista raspuns maximal)
5) Posibilitatea aparitiei spontane
6) Pt fixarea lez e necesar diviziunea celulara
7) Celula initiata neidentificabila
Leziunile ADN
- reparate cel mai frecvent
- nereparate (nr lez , alterarea mec de reparare)
- Lez nereparate => moarte celulara sau fixarea leziunilor (acumulare de leziuni,
mutatii)
- Lez. Pot fi:
- lez nespecifice: hipometilare, aneuploidia, amplificarea genelor
37
Oncogenele
Descifrarea genomului uman a condus la cunoatera rolului genelor implicate n
cancerogenez
Oncogenele sunt gene, componente normale ale genomului uman, care stimuleaz
proliferarea celular, codificnd proteine care acioneaz stimulator asupra unor puncte
cheie ale ciclului celular.
Oncogene - oncoproteine
Astfel de proteine sunt factori de cretere sau receptori pentru aceti factori de cretere
- localizai pe suprafaa celulelor
- rol n transmiterea semnalelor de proliferare, printr-o succesiune de reacii biochimice, de
la exteriorul celulelor pn la nucleu.
Modificrile care pot aprea pot fi:
cantitative (exces): amplificarea genic sau apropierea unei oncogene de o gen
normal activ
calitative (hiperfuncie): mutaii (modificri dominante), translocaii, deleii,
hipometilare
Oncogene - Oncoproteine
Oncoproteinele sunt expresia oncogenelor i pot interveni n diverse etape:
- Proteine implicate n transducia semnalului de la exteriorul celulei spre genom
(semnalizare), avnd drept consecin proliferarea:
Antigene de suprafa, factori de cretere, receptorii acestor factori de cretere i
kinazele receptorilor factorilor de cretere
- Proteine care intervin intracelular, n cile de semnalizare
Oncogene - Oncoproteine
Transucia semnalului proliferativ se face, n general, de la exteriorul celulei spre nucleu i
este un proces etapizat
Unele molecule cu rol de semnalizare, avnd ca prototip steroizii i oxidul nitric
difuzeaz intracelular, legndu-se de receptori interni
Alte molecule, cum ar fi factorii de cretere sunt oncoproteine care se leag de receptori
aflai pe suprafaa celulei
Receptorii factorilor de crestere
Oncogene Oncoproteine
Receptorii factorilor de crestere
proteine transmembranare, - poriune extracelular - domeniu de fixare
- o poriune intramembranar i o poriune intracelular domeniul TK (tirozinkinazic), pe
partea intern a membranei, care activeaz, etapizat, proteinele din citozol.
Oncogene Oncoproteine
Receptorii factorilor de crestere
Principalii receptori ai factorilor de cretere, de interes terapeutic actual
1) Familia receptorilor Erb B (HER): EGFR (Her 1), Her 2/ neu HER3, HER4
2) IGF-1 (Insulin-like Growth Factor factorul de cretere insulinic)
3) c-Met (HGF Receptor/ Hepatocyte Growth/ Factor/Factorul de cretere hepatocitar/ SF/
Scatter Factor)
4) Receptorul bcr-ablR (produs al oncogenei c-kit)
5) Antigene de suprafa exprimate de unele celule tumorale
Cai de semnalizare
39
Oncogene Oncoproteine
Ci de semnalizare
Principalele ci de semnalizare, cu impact terapeutic actual sunt
1) calea RAS RAF MEK MAPK
- una dintre cele mai importante ci de semnalizare i de mediere a rspunsului la
semnalele proliferative externe i la factorii angiogenetici.
- Include:
- n amonte: proteinele familiei RAS: KRAS, NRAS, HRAS
- n aval serin-treonin kinaze: BRAF, MEK, ERK.
- Semnalul transmis de RAF stimuleaz MEK, care, la rndul su stimuleaz ERK ERK are
rol n:
- meninerea structurii i formei celulei
- stimuleaz alte proteine, importante ca substrat pentru nucleu (Elk1 i SRF)
- Aceast cale este frecvent activat n multe tipuri de tumori prin mutaii sau
supraexpresia RAS (exemplu: cancer colon, cancer pancreatic), mutaii RAF (exemplu: mutaia
BRAF n melanomul malign) sau supraexpresia ambilor factori sau/i a receptoriilor acestora.
Oncogene Oncoproteine
Ci de semnalizare
Principalele ci de semnalizare, cu impact terapeutic actual sunt
2) calea PI3K Akt mTOR
- rol cheie n:
- creterea i progresia celular
- supravieuirea celular
- Angiogenez
- apooptoz.
- PI3K (phosphat inozitol kinaza) activeaz n aval proteina Akt. Akt activeaz mTOR.
- mTOR are un rol cheie n producerea unor proteine implicate n proliferarea i creterea
celular, att la nivelul celulelor tumorale, ct i la nivelul celulelor endoteliale, dar i n
producia VEGF (vascular endotelial growth factor/ factorul de cretere al endoteliului vascular),
cu rol angiogenetic.
calea PI3K Akt mTOR
Oncogene Oncoproteine
Ci de semnalizare
Alte ci de semnalizare, cu impact terapeutic actual sunt
3) calea Hedgehog
- importanta n embriogenez i pentru celulele stem
- implicat n producerea anumitor tipuri de cancer: carcinomul bazocelular, meduloblastom
4) calea Notch
- implicat n embriogenez i n celulele stem tumorale,
- rol cheie n diferenierea celular i n comunicarea intercelular.
5) calea Wnt
- implicat n embriogenez, n rennoirea celulelor stem
Oncogene Oncoproteine
Ci de semnalizare
Genele tumor-supresoare
Genele tumor-supresoare sunt componente normale ale genomului uman.
Fiecare celul conine o pereche de gene tumor-supresoare, cu rol n inhibarea proliferrii.
40
Sunt gene recesive, astfel nct este necesar pierderea/inactivarea prin mutaii a ambelor
copii pentru a duce la apariia fenotipului malign: proliferare necontrolat i, subsecvent,
cancerogenez
Mutaiile pot fi ereditare sau dobndite.
Genele tumor-supresoare
1) Proteina p 53
Una dintre cele mai studiate gene tumor-supresoare este p53, datorit detectrii frecvente
a mutaiilor la nivelul genei p53 50 % din cancere n multe tipuri de cancer: cancer
mamar, pulmonar, colon, pancreas, cancere asociate cu sindromul Li-Fraumeni, etc
Proteina p53 are dou roluri majore:
Controlul n punctele cheie ale ciclului celular, intervenind indirect n repararea leziunilor
ADN
Controlul apoptozei pe calea p53 dependent
Genele tumor-supresoare
2) Proteina Rb
codificat pe cromozomul 13 p
detectat iniial cu rol n Retinoblastom
ulterior s-a descris rolul su i n multe alte tipuri de cancere, cum ar fi: osteosarcoame,
sarcoame de pri moi, cancere pulmonare cu celule mici, mamare i genito-urinare
n form hipofosforilat se leag de E2F, activnd-o. E2F activat acioneaz asupra
enzimelor implicate n sinteza ADN, avnd ca efect subsecvent ntrzierea/inhibarea
trecerii n faza S, pemind reparea leziunilor ADN n momentul trecerii de la faza G1 spre
faza S a ciclului celular
INVAZIA SI METASTAZAREA:
INVAZIA:
- atasarea la ME caderinele,
- recunoasterea moleculelor din ME de catre cel tum prin activarea unor rec specifici,
- secretia de enzime litice,
- locomotia
Metastazarea
Metastazarea reprezint cretere tumoral, separat i distinct de tumora primar i
reprezint principala cauz de deces prin cancer
Procesul de metastazare este un proces etapizat
1. invazia vascular: limfatic i sanguin
- distrucia enzimatic exercitat de celulele tu. ptrunderea direct
- facilitat de multiplele anastomoze microscopice i macroscopice dintre sistemele
limfatice i sanguine
2. oprirea celulelor tumorale n capilare
- facilitat de: starea de hipercoagulabilitate, agregarea tumoral i interaciunea
dintre celulele
tumorale i trombocite, de nivelul de oxid nitric
Metastazarea
3) extravazarea
- reacia inflamatorie nespecific (factori chemotactici i radicalii liberi de oxigen)
- leziunile endoteliale
4) formarea de micrometastaze
- capabile s se hrneasc prin difuziune
41
5) ptrunderea n parenchim
- predominan a factorilor prometastatici: factori de cretere, receptori specifici de
adeziune, etc.,
- cantit. scazuta a factorilor inhibitori ai metastazrii: factorii anti-neoangiogenici,
inhibitori ai locomoiei, proteolizei i adeziunii celulare, inhibitori ai proliferrii n organele int
Genele de reparare a leziunilor ADN
Sunt componente normale ale genomului
Rol n repararea leziunilor ADN.
Pierderea funciei acestor gene permite acumularea de leziuni ADN, rearanjamente genice,
cu rol n cancerogenez.
Un exemplu l reprezint genele de reparare ATM, a cror mutaii conduc la dereglri n
progresia n cadrul ciclului celular.
Alte gene asociate cu susceptibilitatea de dezvoltare a unor tipuri specifice de cancer
se asociaz cu o penetran crescut
au o transmitere dominant.
exemple:
- genele BRCA1 i BRCA2, implicate n cancerele mamare ereditare, n sindromul sn-ovar;
- genele APC implicate n polipoza colonic familial
- gena tumor-supresoare RB1, care, atunci cnd sunt afectate ambele alele, conduce la
apariia retinoblasomului.
CRESTEREA TUMORALA:
Modele de crestere tumorala:
1) Cresterea exponentiala a tum in timp : leucemii, limfoame, unele tu solide)
- presupune cresterea vol tum cu o proportie constanta la intervalle de timp egale(timp de
dedublare constant)
2) Cresterea Gompertziana- timpul de dedublare scade pe masura ce dimensiunea tum creste
- cresterea ev limitata de vascularizatie
Ciclul celular
Fazele ciclului celular
- Replicarea celular parcurge cteva faze.
- Fazele ciclului celular sunt iniiate de factori externi i au la baz recii biochimice.
- Aceste faze sunt modulate de factori externi i interni de control ai ciclului celular, care
intervin pe rnd.
Faza 0 faza de restricie - celulele sunt programate pentru pentru funcii specifice
Faza G 1 interfaza - sunt sintetizate ARN i proteine cu funcii specifice. n ultima parte a fazei
G1 apare sinteza ARN i a enzimelor necesare sintezei ADN-ului.
Faza S faza de sintez - se sintetizeaz ADN
Faza G 2 se oprete sinteza ADN, dar continu sinteza ARN i a precursorilor microtubulari ai
fusului mitotic
Faza M mitoza este faza n care sinteza ARN-ului i a proteinelor se oprete brusc, iar
materialul genetic se mparte ntre cele dou celule fiice. La finalul mitozei, noile celule intr n
faza G0 sau n faza G 1
Ciclul celular
Ciclul celular
Punctele de control ale ciclului celular
Punctul de control G1/S apare n ultima parte a fazei G1, nainte de intrarea n faza S.
- Rolul acestui punct de control este de verificare a posibilelor leziuni ale materialului
genetic.
42
Cancerele genitale
Simona Mihutiu
2014
Cancerul de endometru
cea mai frecvent tumor malign a tractului genital feminin in tarile dezvoltate din punct
de vedere economic,
la nivel mondial fiind pe locul 4 din punct de vedere al incidentei, dupa cancerul mamar
,bronhopulmonar si colorectal.
Cancerul de endometru
Etiologie. Factori de risc
exces de estrogen endogen:
- virsta inaintata
- menarha precoce
- menopauza tardiv
- sterilitate
- nuliparitate
- obezitate
- rezistenta la insulina/ diabetul zaharat
exces de estrogeni exogeni:
- tratamnt cu tamoxifen
- terapie hormonala de substitutie
- alte cauze:tumori ovariene , polipoza ereditara colorectala
Varsta medie de aparitie: 63 ani
Cancerul de endometru
Histologie
Cea mai frecvent form anatomopatologica - adenocarcinomul endometroid (80%)
- Tipuri histopatologice agresive:
a) carcinomul papilar seros
b) carcinomul cu celule clare.
Cancerul de endometru
Diagnostic:
Simptomele cel mai frecvente sunt: hemoragia n post menopauz si/sau menometroragia n perioada premenopauzal.
Triada clinica: obezitate ,HTA , diabet zaharat trebuie luata in considerare (2/3 din cazuri).
44
Carcinomul scuamos reprezinta 80-90% din formele de cancer de col uterin grade de
diferentiere:G1 G3
Cancerul colului uterin - diagnostic
1. Clinic
Simptomele de boala cele mai frecvente sunt:
- singerari vaginale ,inter/post menstruale sau dupa contact sexual
- dureri abdominale difuze - iradiere in regiunea dorsala sau in membrele inferioare
- tulburari de mictiune ,hematurie ,incontinenta/invazie vezicala
- tenesme ,rectoragii/invazie rectala
Examenul clinic, ginecologic, poate da detalii asupra
- formei de cancer:vegetanta ,necrotica ,infiltrative
- invaziei organelor vecine
2. Examinarile paraclinice:
Laborator: hemoleucograma, probe renale, hepatice
Radiografia pulmonara
RMI abdominopelvina este superioara tomografiei in extensia bolii si pentru statusul
ganglionar .
PET nu este introdus obligatoriu la bilantul preterapeutic fiind util in statusul
ganglionar,desi confirmarea invaziei ganlionare este data doar de rezltatele histopatologice ,post
laparoscopies au si laparatomie.
Diagnosticul de certitudine este dat de examenul histopatologic din tumora
Cancerul colului uterin
46
Stadializare:
In present in cancerul de col uterin se foloseste stadializarea FIGO, corelata cu TNM.
Cancerul colului uterin-tratament
Carcinom in situ
1. Criocoagulare sau laser-terapie daca:
intreaga zona se vizualizeaza colposcopic
chiuretaj endocervical negativ
fara suspiciune de invazie oculta
2. Conizatie
3. Histerectomie daca exista si alte afectiuni ginecologice asociate
Cancerul colului uterin - tratament
Carcinom microinvaziv std. IA
1) CH: Histerectomie totala = standard
2) Radioterapie exclusiv numai in cazurile cu contraindicatii med. pt CH
Carcinomul invaziv incipient: std IB IIA
1) a) CH: Histerectomie radicala + limfadenectomie pelvina
+
b) Radioterapie adj: 44 46 Gy daca:
- tu 4 cm
- Npelvini +
- Inv. Parametriala
- MR+
2) Radioterapie exclusiva daca CH e contraindicata de cauze medicale
Externa + brahiterapie
Cancerul colului uterin -tratament
Carcinom col uterin avansat loco-regional std. IIB IVA
1) a) RTE externa + brahiterapie (64 Gy/pelvis +14 Gy/utero-vaginal)
+
b) CT concom. cu Cisplatin
Obs: CH cazuri selectate, dupa RTE
Carcinom col uterin std. IV B (M+la distanta)
PCT paliativ: Hycamptin + Cisplatin, Paclitaxel + Cisplatin
Bevacizumab: SV (inclus in panoplia terapeutica / 2013)
RTE paliativ
Tratament simptomatic
Cancerul ovarian
Epidemiologia a cancerului ovarian
reprezint 4 % din totalul cancerelor diagnosticate i 5 % din decesele prin cancer;
exist un risc de a dezvolta n timpul vieii un cancer ovarian de aproximativ 1.7 % i un
risc de deces prin cancer ovarian de 1 la 60 de femei.
Cancerul ovarian reprezint a asea localizare neoplazic n Statele Unite ale Americii.
Cancerul ovarian este i a cincea cauz de deces prin cancer n SUA, fiind considerat cea
mai mare cauz de deces prin cancere ginecologice la feme
Cancerul ovarian
Cancerul ovarian mai frecvent n rile industrializate (incidena cea mai mare n rile
scandinave n cea mai mare parte a rilor dezvoltate, incidena cancerului ovarian a
rmas relativ constant n ultimele decade.
47
48
- Studiile arat c 70 % din pacientele cu cancer ovarian epitelial sunt n stadiul III IV.
Simptome si semne - progresive
- balonare i disconfort abdominal
- simptome urinare
- sngerri vaginale,
- simptome gastro-intestinale mai zgomotoase,
- sindrom ascitic
la toate pacientele care prezint un disconfort abdominal inferior - examen pelvin i
rectovaginal
- n unele situaii se poate palpa o mas tumoral anexial ferm, dur, uneori
fixat prin numeroase aderene, sau nodulariti la nivelul fundului de sac
Examenul pelvin poate detecta, ns, doar 1 caz de cancer ovarian la 10000 de femei
Cancerul ovarian - diagnostic
2. Markerul tumoral CA 125 nu este un marker specific.
- n stadiile precoce, doar 50% - 70% din cazuri prezint CA 125 crescut, astfel nct are o
utilitate diagnostic relativ, dei utilitatea sa n aprecierea rspunsului terapeutic este
indiscutabil.
3. Explorri imagistice
1) Radiografia toracic - de rutin: n 10 % din cazuri poate detecta diseminarea toracic a bolii
(efuzii pleurale maligne sau metastaze pulmonare)
2) Ultrasonografia transvaginal + ultrasonografia abdominal Doppler, sunt cele mai utile
examinri de diagnostic a unei mase pelvine: chisturile ovariene cu margini neregulate, intruziuni
solide intrachistice, excrescene papilare, bilateralizarea, aspectul multilocular, prezena ascitei
= caracteristici us care orienteaz spre etiologia tumoral malign la nivel anexial
3) Tomografia computerizat (TC) i rezonana magnetic (RMI) pot fi utile n identificarea
invaziei limfatice, a metastazelor hepatice, a implantelor peritoneale, a invaziei omentale, a
mezenterului.
4) FDG-PET
FDG PET-CT pentru documentarea leziunilor recurente de cancer ovarian
Cancerul ovarian - diagnostic
4. Laparatomia i laparoscopia
La pacientele aflate n post-menopauz: orice mas ovarian necesit o evaluare prompt
prin laparatomie exploratorie, ntruct la aceast categorie de paciente nu pot s apar
chiste funcionale.
Inspectia intregii cavitati peritoneale, N pelvin si lombo-aortici, biopsii din toate regiunile
peritoneale pt. stadializare corecta, chiar in absenta evidentei macroscopice a leziunilor
Cancerul ovarian factori de prognostic
1 Stadiul bolii
Stadiul clinic
Supravieuirea la 5 ani
I
73 80 %
II
46 60 %
III a
31 40 %
III b
25 32 %
III c
14 23 %
IV
5 10 %
Global 35 52 %
Cancerul ovarian factori de prognostic
49
Metode de stadializare
Laparotomia este considerat cea mai corect metod de stadializare
Laparoscopia
Evaluarea imagistic TC
Tomografia cu emisie de pozitroni (PET)
Cancerul ovarian factori de prognostic
a) Factori prognostici pentru stadiul incipient
1) Ruptura capsular
2) Gradingul tumoral
3) Subtipul histopatologic
4) Prezena celulelor tumorale n lichidul de splare peritoneal.
5) Vrsta
6) Factori moleculari asociai cu diseminarea tumoral
Cancerul ovarian factori de prognostic
b) Factorii de prognostic pentru stadiile avansate
1) Factori predictivi ai supravieuirii, pre-chimioterapici:
stadiul IV
masa tumoral rezidual > 1 cm, calitatea actului chirurgical, echipa operatorie
indicele de performan 0, 1 versus 3 , 4
vrsta naintat
prezena ascitei
numrul de peste 20 de leziuni
tip histopatologic: cu celule clare versus mucinoase
ploidia ADN
2) Factorii predictivi ai timpului pn la progresia bolii, apreciai la momentul reutei
reut la < 180 zile de la administrarea ultimei doze de chimioterapie
indice de performan prost
tipul histopatologic mucinos
numrul de leziuni
nivelul CA-125
rspunsul terapeutic la chimioterapie
Cancerul ovarian factori de prognostic
2. Volumul bolii reziduale i calitatea citoreduciei
Citoreducia primar
Debulking intercalat
3. Subtipul histopatologic
4. Tip H-P
Clasificarea histopatologica clasic a tumorilor ovariene
Carcinoamele seroase, mucinoase, endometrioide, cu celule clare i
nedifereniate
Gradingul histopatologic
Factori moleculari
Cancerul ovarian factori de prognostic
2 Impactul prognostic al tratamentului chimioterapic
1) Tratamentul chimioterapic n cancerele ovariene incipiente
a) Tratamentul chimioterapic n cancerele ovariene incipiente cu factori de prognostic
favorabili
50
53