Geriatrie si

gerontologie
Notiuni introductive

Sef Lucrari Dr Aurelian Sorina Maria

Clinica de Geriatrie si Gerontologie
Spital de Boli Cronice Sf. Luca
UMF Carol Davila
 Geriatrie şi gerontologie

 Geriatria (Ignaz Nascher în 1909) este ramură a medicinii care se ocupă

cu aspectele patologice ale îmbătrânirii
 medicina vârstnicului, o specialitate transversală, interdisciplinara
 Se adreseaza nu suferinţei unui organ sau sistem, ci polipatologiei
caracteristică bolnavului bătrân.
Este specialitatea medicală care se ocupă de afecţiunile organice,
mentale,funcţionale şi sociale din îngrijirea acută, cronică, preventiva, de
recuperare şi terminală a vârstnicilor
Scopurile în geriatrie:
 prevenţie
îngrijire vs vindecare;
îmbunătăţirea sau
menţinerea funcţionalităţii şi
a calităţii vieţii;
îngrijirea terminală
 Geriatrie şi gerontologie
Gerontologia (Mecinicov în
1903)= știința proceselor de
îmbătrânire (geron=bătrân,
logos=știință)
- Identificarea markerilor
îmbătrânirii şi a ritmului de
îmbătrânire
- Aspectul de
imbatranire- tipul de
imbatranire

Gerontologia este ştiinţa

fenomenelor biologice,
psihologice şi sociologice care
se asociază cu vârsta înaintată
şi îmbătrânirea, şi implicit
evaluarea efectelor
imbătrânirii populaţiei asupra
societăţi
 Starea de sanatate-definitii
Sănătatea -un termen relativ, utilizat în sens larg pentru a exprima dimensiunile
complexe ale experienţelor umane

"ce este sănătatea?" ne orientează spre analiză

Concept complex -poate fi abordat din perspective foarte diferite
 Definitii diferite/variate- pe parcursul secolelor

Grecia Antică- definiţia lui Platon( Sec. V i.e.n./400-347): “Minte sănătoasă în

corp sănătos şi ambele contribuind la binele sufletului”

OMS (sec XX e.n./1948)

 Sănătatea este “Starea de completă de bunăstare fizică, psihică şi socială,
care nu se reduce numai la absenţa bolii sau infirmităţii”
 Deţinerea celei mai bune stări de sănătate de care este capabilă fiinţa umană
este unul din drepturile fundamentale ale omului.
 Starea de sanatate-dimensiuni
 Punctul de vedere modern este acela că sănătatea are mai multe dimensiuni
1. fizică
2. emoțională,
3. intelectuală
4. socială
5. spirituală
 fiecare dintre acestea contribuind la condiția de bunăstare a unei
persoane
 să trăiască o perioadă lungă de timp
 să se bucure de viață pe de-a-ntregul= “tinerete fara batranete”
 calitatea vieții legate de sănătate-deziderat geriatric
Dimensiunile sănătății
 Sănătatea fizică= starea organismului și răspunsurile acestuia în
fața bolilor- adoptarea unei conduite ce conferă o bunăstare fizică
=stil de viata echilibrat (fara fumat, cafea,alcool, droguri, cu
exerciții fizice adecvate, alimentatie echilibrata etc.)
 Sănătatea emoțională= o stare emoțională bună-o rată scăzută la
boli legate de stres
 Sănătatea intelectuală=desi capacitatea intelectuală variază, toți
indivizii sunt capabili să învețe cum să dobândească și să-și
evalueze informațiile, cum să ia deciziile asupra diferitelor tipuri
ale problematicii, inclusiv sănătatea- educatia pentru sanatate si
noul concept de management al tratamentului individual
 Sănătatea socială= Împlinirea nevoilor umane pentru dragoste,
intimitate, de apartenență, securitate etc
 Sănătatea spirituală= Numeroase studii au arătat o asociere între
afiliația religioasă și rata scăzută de boli cronice și a mortalității
Starea de sănătate-concept
 prezenţa sau absenţa bolii
 măsurarea calităţii vieţii
 un mijloc de măsurare şi descriere a sănătăţii unui individ/grup din
populaţie/unei populaţii după standarde acceptate
 Este mai mult decât absența bolii; Prezența unui bine fizic, mental și
social fiind percepută în contextul fiecăruia experiențe individuale,
credințe și așteptări.

 Măsurarea sănătăţii -indicatori de sănătate care descriu sănătatea în

termeni cantitativi şi calitativi
 Indicatorul de sănătate reprezintă o variabilă care poate fi măsurată
direct, furnizand informatii asupra diferitelor aspecte ale nivelului starii
de sănătate a unein populatii/grup/familii/individ
Starea de sanatate-tipuri
 Biologica = toate organele, aparatele şi sistemele funcţionează
normal=organism în homeostazie

 Psihica= “armonia” -o stare a organismului optimă pentru a desfăşura

activităţile zilnice şi de a şti să facă faţă problemelor, a se adapta la
schimbare şi stres, de a fi preocupat de soarta celorlalţi( empatie), a avea
un grad rezonabil de autonomie personală. “... o viaţă cu sens care merită
să fie trăită” [Lupu şi Zanc, 1999].

 Sociala=permite îndeplinirea rolurilor sociale (de prieten, de vecin,

cetăţean, sot, soţie, părinte, etc.) şi sarcinile pentru care a fost socializat
în mod confortabil şi cu plăcere fără a face rău altora
 Ecosanogeneza
Sisteme
Maturizare interne
şi complexe Mostenire
Un nou concept a starii de îmbătrânire Genetică

sanatate-necesitatea de a uni
BIOLOGIA
într-un singur sistem sănătatea Social Recuperator
UMANĂ
omului cu a mediului:
„ecologic" + „sanogeneză“= STAREA DE SÃNÃTATE
Ecosanogeneză


SISTEMUL
Psihic
MEDIUL DE Curativ
SĂNĂTATE
 Ecologic=tendința de
protejare a mediului
ambiant Fizic COMPORTA- Preventiv
MENTUL
 Sanogeneză =tendința de
protejare a oamenilor Riscuri
Riscuri în
profesionale
Obiceiuri timpul liber
eficiența în exploatarea alimentare
resurselor naturale şi consum
Rolul medicului geriatru

 Medicul care intră în universul pacienților și înțelege percepțiile

pacienților, presupunerile, valorile și convingerile sunt
extraordinare avantaje ale imbunatatirii starii de sanatate.

 Este un tratament pentru pacient să simtă ca medicului îi pasă

suficient de mult de individ, să-și înțeleagă viața, în special sensul
și scopul existenței sale actuale.
Frankl 1959 (Mans Search for Meaning)
Peabody, 1927 Îngrijirea pacientului, JAMA
 Conceptul de Healthy Ageing
„Îmbătrânirea sănătoasă” – procesul de optimizare a oportunităților
fizice, sănătatea socială și mintală pentru a permite persoanele în
vârstă să ia parte activitatile sociale fără discriminare și să se
bucure de o calitate independentă, bună a vietii.“
Îmbătrânirea sănătoasă este procesul de dezvoltare și menținere a
capacitatii funcționale care permite starea de bine odata cu
inaintarea in varsta.
- Incepe cu mostenirea genetica
- Caracteristicile personale:sexul, etnie, social,nivel
educational, nivel economic
Capacitatea functionala e interactiune dintre mediu si
caracteristicile personale

REZILIENTA
Radiografie a sanatatii geriatrice
 Model biopsihosocial orientat funcțional
 evaluare prin abordarea cuprinzătoare,
multidimensională a stării de sănătate
 Contextul convingerilor și valorilor pacienților
 Trebuie să determine beneficiile și riscurile
intervențiilor
Imbatranirea activa si sanatoasa
Active and Healthy Aging
 Îmbătrânirea activă este acel proces prin care
persoanele vârstnice sunt încurajate să rămână în
câmpul muncii și să împărtășească din experiența lor
celorlalte generații.

 presupune încurajarea seniorilor societății de a se

implica voluntar în diverse activități culturale,
comunitare și economice ce contribuie la dezvoltarea
societății în care trăiesc.

 Îmbătrânirea nu presupune retragerea individului din

societate, ci posibilitatea de a juca un rol activ prin a
duce o viață sănătoasă, independentă și împlinită
 Medicina Geriatrica

Dilema geriatrica

Principiul central al îngrijirii geriatrice este de a

menține pentru pacienții noștri geriatrici
independența funcționala și calitatea vieții cat de
mult timp e posibil.
Recunoașterea caracteristicilor fiziologice și
psihosociale ale
populației noastre geriatrică este esențială pentru
a furniza îngrijire adecvată.
Imbatranirea

Are doua forme de evaluare si monitorizare

 Imbatranirea demografica (a populatiei)- institutul de
statistica
 Imbatranirea individuala (a fiecarui individ)-geriatria si
gerontologia

1988- OMS- include problemele imbatranirii printre

primele 5 probleme de sanatate ale omenirii
1. Bolile cardio-vasculare
2. Cancer
3. Imbatranirea populatiei globului
4. SIDA
5. Patologia determinata de alcool
Imbatranirea demografica
-fenomen geo-demografic constând în creșterea ponderii populației vârstnice
și scăderea ponderii populației tinere (pers >60 ani/pers <20ani)

ONU - Divizia Populaţie, în anul 2050 ponderea vârstnicilor va creşte la 22%

din populaţia totală a globului

-fenomen global, care, în ultimele decenii afectează toate țările lumii

-țări foarte dezvoltate ca- Japonia, Statele Unite și Germania și Italia din
Europa =% mare de varstnici

-fenomen de lungă durată. Începând din secolul trecut ponderea persoanelor

vârstnice din structura populaţiei totale a fost în creştere constantă

-problemă socială, întrucât afectează un mare număr de persoane,

interesând nu numai populaţia respectivă, ci şi factorii decizionali şi
societatea în general, care suportă consecinţe importante
 Imbatranirea demografica- cauze

1. progresele medicinii- ameliorarea morbidităţii

2. reducerea mortalității
3. creșterea duratei medii a vieții
4. imbunatatirile conditiilor de trai
5. urbanizarea accelerata
6. reducerea globală a natalităţii şi scăderea numărului
de copii- duce la schimbarea echilibrului dintre
generaţii
Imbatranirea demografica
Romania
 s-a remarcat adâncirea fenomenului de îmbătrânire
demografică prin:
1. reducerea ponderii populației tinere de la 15,7% la
15,5%
2. creșterea populației vârstnice de la 16,3% la 16,5%

Piramida vârstelor- o formă grafică care permite

reprezentarea datelor statistice elementare pe sex și
vârstă a populației unei țări
Caracteristicile demografice in Romania

Indexul de îmbătrânire reprezintă raportul procentual dintre

numărul persoanelor de 60 ani și peste şi cel al copiilor din
intervalul 0 -14 ani.
 Imbatranirea demografica-tendinte
Populația vârstnică nu poate fi privită ca o entitate omogenă datorita
morbiditatilor diferite
 subgrupe de varsta a caror crestere procentuala este din ce in ce mai
mare:
 Subgrupa de varsta peste 75 ani= 60,4%
 Subgrupa de varsta ≥ 85 ani=8%
 Proporţia populației de 65 ani și peste va crește exploziv, apropiindu-se
de 20,0% în anul 2030 şi depășind 26,0% în anul 2060.

Femeile tind să trăiască mai mult decât bărbații, cauza fiind cea hormonală-
estrogenică, astfel încât procesul de îmbătrînire are drept caracteristică procesul
de "feminizare a bătrâneții„
Speranta de viata
 Speranța de viață la naștere înregistrată- 2012 a fost de 74,2 ani,
 de 77,9 ani la femei
 de 70,7 ani la bărbați
Romania are o speranta de viata mai mica cu 8 ani decat tarile vestice
 Proces comun tuturor fiintelor vii cu o durata de viata limitata
 Speranta de viata a omului=120 de ani
 Speranta de viata sanatoasa in Romania=59,5 ani
 Anii de viață ajustați cu incapacitate sau anii de viață ajustați în funcție
de incapacitate (DALY sau Disability-adjusted life years în limba engleză) -
indicator folosit de sistemul de sănătate care însumează pierderea de vieți
prin decese premature și anii trăiți cu incapacitate date de prezența bolii.
 DALY = YLL + YLD, unde YLL = anii de viață pierduți (years of life lost) ca
urmare a deceselor premature
 YLD = anii trăiți cu incapacitate (years lived with disability) sau cu
alterarea comportamentului și/sau a facultăților motrice.
 Peste 85 % din varstnici sufera de boli cronice
 17% din grupa de varsta 65-74 ani au capacitate functionala diminuata
 29% din grupa de varsta de peste 75 ani sunt cu limitare functionala
Consecințele îmbătrânirii demografice
Implicaţii socio-economice:
 scăderea populaţiei active
 creşterea sarcinilor care îi revin
 întreţinerea unui număr mai mare de locuitori inactivi
 asigurările de sănătate
 asigurările de pensii.
Consecinţele socio-familiale :
 creşterea numărului familiilor cu copii puţini sau fără copii
 creşterea numărului batrânilor fără copii
 dezinteres şi lipsa de afecţiune pentru bătrâni din partea familiei etc.

Implicaţii medicale:
 după 65 de ani -50% dintre persoane au nevoie de îngrijiri medicale,
ambulatorii sau spitalicesti.
 varstnicii consumă 50% din serviciile medicale
Îmbatranirea individuala
 diferită de cea populațională
 Proces comun tuturor fiintelor vii cu o durata de viata limitata
 Ansamblul de transformari care afecteaza corpul uman=modificari de
structura si functii ale unui organ incepand cu varsta adulta
 Fenomen lent, progresiv si inevitabil avand variabilitate inter si intra-
individuala
 proces fiziologic în care organismul uman suferă modificări inevitabile şi
ireversibile ale funcţiilor organelor, care apar în absenţa unei boli, a unui
traumatism ori a unui stil de viaţă nesănătos
 nu afectează funcţia de bază a oganelor

 proces continuu, prezent de la începutul existenței și comun tuturor

ființelor

 El privește toate structurile organismului: moleculele, celulele, țesuturile

și organele specializate.
Periodizarea varstei
batranetii/senioratului/varstnicilor

Pragul batranetii= varsta de 65 ani

< 65 ani= Presenescenta

65-74 ani= Varstnic tineri ( young old)

75-84 ani = Varstnic( middle old)

>85 de ani= Varstnic batran( very/oldest-old)

>90 ani =Longeviv

 Îmbatranirea individuala
începe încă din momentul concepției

antrenează procese:
1. biologice
2. psihologice
3. sociale

 scaderea capacitatilor organismului de a se adapta si de a face fata

mediului inconjurator

 reducerea capacităţii fiecărui organ de a menţine homeostaza sub

influenţa eustres-ului.
 Sistemul cardiovascular, renal şi sistemul nervos central sunt mai
vulnerabile = primele afectate.
Factorii imbatranirii individuale
Îmbatranirea individuala-biologica
 Îmbătrânirea nu este o boală
Se admite ca îmbătrânirea și durata vieții omului este determinată de:
 Factori endogeni, de natura genetica, cu o pondere de 65-70%
 Factori exogeni (fizici, chimici, toxici alimentari, ionizanți)
 Factori patologici (infecțioși, neoplazici, autoimuni, degenerativi)
 Ultimele două categorii reprezintă un total de 30-35%.
Îmbatranirea individuala-psihologica
Factori :
1. Retragerea
2. Pensionarea
3. Pierderea stimei de sine, prestigiului, eficacitatii.
4. Este mai frecventa la barbat
5. Urmata de scaderea capacitatii cognitive/gandire
Îmbatranirea individuala-sociala
Factori :
1. reducerea veniturilor
2. vaduvia
3. plecarea copiilor
4. pierderea locuintei, etc.
Imbatranirea NU ESTE o BOALA

 Procesul de imbatranire antreneaza o serie de modificari

morfologice si functionale ale organismului, unele din acestea
putand fi detectate, constituindu-se in indicatori ai imbatranirii
 Pe baza acestor indicatori se poate preciza varsta biologica a unui
subiect care, in conditii ideale, se confunda cu varsta cronologica

Imbatranirea fiziologica este un proces normal dar care are

predispozitii pentru anumite patologii destul de specifice.

 Ortogeria(eugeria)/fiziologica= varsta biologica coincide cu cea

cronologica

 Disgeria/nefiziologica= varsta biologica > varsta cronologica

(imbatranire accelerata);
Imbatranire cu profil patologic: CV,cerebral,etc.

 Îmbătrânire întârziată(incetinita)= vârsta biologica < vârsta

cronologica
Teoriile îmbătrânirii
a) Teoriile determinate predominant genetic :
1. Teoria lui Hayflick
2. Teoria telomerazelor
3. Teoria apoptozei
4. Teoria acumulării mutaţiilor ( sau a defectelor AND/ARN)
5. Teoria ceasului biologic al îmbătrânirii

b) Teoriile prin evenimente întâmplătoare ( random events)

1. Teoria folosirii şi uzurii (“wear and tear”)
2. Teoria vitezei vieţii
3. Teoria acumulării deşeurilor
4. Teoria radicalilor liberi
5. Teoria îmbătrânirii mitocondriilor
6. Teoria cross link-ajului
7. Teoria glicilizării
8. Teoria deficienţelor sistemului imun
9. Teoria erorilor şi reparărilor
10. Teoria ordinii şi dezordinii
11. Teoria deficitului sistemului endocrin
 Îmbătrânirea prematură
1. Sindromul Hutchinson-Gilford (progeria)
• 30 – 40 cazuri în lume : 1 caz la 8 milioane de naşteri
• rata îmbătrânirii creşte de 5 – 10 X
• decesul survine în jurul vârstei de 13 ani prin infarct de miocard
sau AVC
• Cauza: o mutaţie în gena LMNA (cromosomul 1)
2.Sindromul Werner (progeria adultă)
• Afecţiune genetică rară, autosomal-recesivă
• Cauza: deteriorare a genei care codifică o helicază (enzimă
necesară în repararea ADN-ului) localizată pe cromozomul 8
• Subiecţii se dezvoltă normal până la pubertate, îmbătrânirea
precoce manifectându-se la adultul tânăr
• Decesul survine în jurul vârstei de 40 ani
3.Sindromul Cockayne

• Boală congenitală autosomal-recesivă, rară

• Se asociază cu un defect de reparare a ADN-ului
• Caracterizată prin creştere insuficientă, afectarea
dezvoltării SNC, îmbătrânire prematură
• Decesul survine in jurul vârstei de 6-7 ani
4. Sindromul Down

 Maladie
genetică(cromozom 21
suplimentar- trisomia21)
 la nivel mondial incidența
este de aprox. 1/800
nașteri
 2006-România=peste
35.000 de persoane
 retard mental blând și
moderat
 Risc crescut de boli-
Alzheimer
 Fenomene de
imbatranire accelerata
(40-50 ani)
Istoria specialitatii de
geriatrie si gerontologie
Gheorghe Marinescu (1863- 1938)
 întemeietorul științific al gerontologiei românești
 întemeitorul școlii românești de neurologie
 a descris „plăcile senile” (Drüsen) din cortexul fronto-
temporal, hipocamp, talamus și lobii occipitali
 În 1898, Emil Redlich a corelat aceste plăci senile cu
două cazuri de demență senilă; iar în 1906, Alois
Alzheimer a descris astfel de modificări nervos-centrale la
un pacient (în vârstă de 51 de ani) diagnosticat cu
demență presenilă.
 Istoria specialitatii de
geriatrie si gerontologie

Constantin I.Parhon (1874-1969)

 personalitate plurivalentă a secolului trecut
profesând ca biolog, medic neurolog, psihiatru,
endocrinolog și cercetător
 Este fondatorul școlii românești de endocrinologie
și autorul primului tratat de endocrinologie din
lume
 a efectuat studii asupra biologiei vârstelor
(ilikibiologiei), cu referiri la la variațiile
morfologice, chimice, fizice și fiziologice raportate
la diferite vârste
 a publicat „Bătrânețe, senilitate și psihozele
vârstei de involuție” (curs-1925), „Bătrânețea și
tratamentul ei” (1948), „Biologia vârstelor” (1955)
 Istoria specialitatii de
geriatrie si gerontologie
Ana Aslan (1897- 1988)
 1952-1988 a infiintat si a condus Institutul Național
de Gerontologie și Geriatrie (primul de acest fel din
lume)
 a descoperit acțiunile de tip biotrofic ale procainei
cu rol considerat curativ și profilactiv în procesele de
îmbătrânire a organismului
 1946-1956 a fost descoperit produsul biotrofic
Gerovital H3
 1976 -brevetează Aslavital
”Tinerii medici trebuie să-şi înduioşeze sufletul la suferinţă şi să
compătimească durerea, pentru că numai aşa pot să ajute.” –
Hipocrate

” Medicina este arta vindecării, care teoretic nu are nicio

limită ” - Petre Tutea
Bibliografie

 Textbook of Geriatric Medicine and Gerontology Brocklehurst's Textbook

of Geriatric Medicine and Gerontology, 7th Edition, Ed. Churchill,
Livingstone 2011.

 Medicina geriatrica de la teorie la practica Ana Capisizu, Ed. Medicala,

2021

 Polipotalogia si principii terapeutice, Ed. Medicala 2019

 Oxford Handbook of Geriatric Medicine, 2020

Geriatrie si gerontologie
An V FM
S.L .Dr Sorina Maria Aurelian
Clinica de geriatrie si gerontologie- Sp.Sf.Luca
UMF “Carol Davila”
 Geriatria
• ramură complexă a medicinii interne și nu
una de supraspecializare;
• specialitate cu un caracter multidisciplinar
• examinarea complexa/holistica a pacientului
varstnic
• Urmareste:
– Profilaxia bolilor cronice dar si a dependentei
– Tratamentul farmacologic si nonfarmacologic
– Recuperarea si Readaptarea la viaţa socială
• instrumentat de o evaluare geriatrică
standard (EGS)
 Evaluarea geriatrica standard /EGS
tridimensională
Scale standardizate Scale standardizate

Funcțională

Socio-Psihologică
Biologica/Fizica-

se bazeaza pe de evaluare a de evaluare

Ghidurile de capacității psihologică
buna practică funcționale •MMSE,
medicala ADL, IADL, •Testul desenarii
FIM, ceasului/TDC
Barthel index •MOCA
•GDS,

FRAGILITATEA – UN NOU CONCEPT GERIATRIC DE EVALUARE

 Evaluarea adultului varstnic
MEDICAL FUNCTIONA COGNITIE COMUNI SOCIAL
LITATE CARE

Simptome Istoric de Medicatie ADL MMSE MMSE Mediu Socio-

de boala boala IADL TDC LOGOPEDIE inconjur economic
TINETTI GDS ator Calitatea vietii
ROMBERG MOCA QoL scale
MNA
Potential
reabilitate
Detalii Factori de Indicatii Statusul Memoria; Limbajul; Locuinta Situatia
Impact risc Polifarmacie functional; Funcţia executivă; Evaluare Adaptat familiala
functional Screening Complianta Transferul; Confuzie senzoriala: Accesibi Situatia
Mersul pe jos; Dispozitie
de evaluare auditiva/viz litate financiara
Echilibrul; Alcool
Promovare Nutriţia; uala Nevoile de
a stil de Substante abuzive ingrijire
viata Nevoile de
sanatos servicii
comunitare
EVALUARE UZUALA

EVALUARE GERIATRICA COMPLEXA

 Scale pentru Statusul funcţional

Activitati ale vietii cotidiene/ Activitati ale vietii cotidiene complexe/

Instrumental Activity Daily Living (IADL)
Activity Daily Living (ADL)
1. utilizarea telefonului;
1. Igiena corporala 2. spălarea hainelor;
3. prepararea meselor;
2. a merge la toaletă
4. desfăsurarea activităţilor în
3. a se îmbrăca; gospodărie;
4. a se hrăni 5. rezolvarea problemelor financiare
domestice;
5. continenta
6. cumpărături;
6. odihna 7. medicaţia;
8. utilizarea mijloacelor de transport
Scor=0-6p Scor=0-8p
 Indicele Barthel = 0p (dependent)- 100 p( autonom)
MICTIUNE
ALIMENTARE 0= incontinent sau cateterizat si incapabil sa se
0= imposibila descurce singur
5= ajutor pentru a taia, a intinde untul, etc., sau 5= accidente ocazionale
10= continent
are nevoie de dieta modificata _______
10= independent UTILIZARE WC
________ 0= dependent
5= are nevoie de oarecare ajutor
BAIE 10= independent
0= dependent _______
5= independent (sau poate intra doar la dus) TRANSFERURI (DIN PAT IN SCAUN SI
INAPOI)
________ 0= incapabil, nu are echilibru in pozitia sezand
ARANJARE/INGRIJIRE 5= ajutor important (1 sau 2 persoane, support
0= are nevoie de ajutor fizic), poate sa sada
10= ajutor minor (verbal sau support fizic)
5= isi poate ingriji singur fata/parul/dintii/barba 15= independent
________ ________
IMBRACARE MOBILITATE (PE TEREN PLAT)
0= imobil sau <45m
0= dependent 5= independent in fotoliu rulant, inclusiv
5= are nevoie de ajutor, dar poate indeplini colturi, >45m
aproape jumatate din actiuni fara asistenta 10= merge cu ajutorul unei persoane (verbal sau
fizic) >45m
10= independent (inclusiv nasturi, ferrmoare, 15= independent (dar poate folosi un mijloc
sireturi, etc.) asistiv, de ex. baston)
________ ________
SCARI
TRANZIT INTESTINAL 0= incapabil
0= incontinent (sau are nevoie de clisme) 5= are nevoie de ajutor (verbal, fizic, din partea
5= accidente ocazionale altei persoane sau mijloc de sustinere)
10= independent
10= continent _________
 Evaluarea statusului nutriţional
Necesarul energetic zilnic =25–30 calorii/kg de greutate corporală
normală (greutatea care ar fi trebuit să fie şi nu greutatea reală);

Indexul de Masă Corporală (IMC) - raportul dintre greutatea(kg) şi patratul

înălţimii (m)
<18.49 = subponderal
18,50 -24,99= gr.normala
25,00-29,99=supraponderal
30,00-34.99=obezitate gr I
35.00-39.99=obezitate gr II
>40.00= obezitate morbida

Screening mai complex, cu durata de aprox. 10 minute=Mini-Evaluarea

Nutriţională/Mini Nutritional Assessment( MNA)
• Status nutriţional adecvat: MNA>= 24p;
• Malnutriţie protein-calorică: MNA<17p;
• la risc de malnutriţie: MNA între 17-23,5p .

Tulburări de nutriţie/ malnutriţia

• subnutriţie (pierderea involuntară în greutate)
• supranutriţie (obezitatea)
 Evaluarea Gândirii, a Capacității de a întelege și a Memoriei

1. Mini Mental State Evaluation (MMSE)=Scala standardizată

de evaluare a starii mentale constă în grupuri de întrebări care
evaluează pacientul vârstnic în privința :
• orientării spațiale și temporale- în ce țară, oraș, loc,
etaj, anotimp, zi, lună, an;
• gândirii- calcul matematic;
• a memoriei ( recente si tardive) reținerea imediata și
repetarea imediat sau mai târziu a trei cuvinte simple;
• a limbajului scris- să scrie o propoziție;
• a limbajului oral- să repete o frază mai complicată;
• Scor total: 0-30 p.
– 26-30p= fara deficit cognitiv
– 20-25 p=deficit cognitov usor
– 10-19 p=deficit cognitiv moderat
– 0-9 p= deficit cognitiv sever
 CHESTIONARUL de EVALUARE A COGNITIEI/ MINI-MENTAL STATE EXAM (MMSE- FOLSTEIN)
Scor = 0p -30 p
Scor maximal Scor Observatii
pacient

Orientare
5p An/anotimp/luna/data/zi a saptamanii
5p Tara/judet/oras/spital/etaj
Memorie imediata
3p Sa repete 3 cuvinte dupa medic (se noteaza numarul de incercari
ale pacientului)
Atentie si calcul
5p
Sa numere inapoi de la 100, din 7 in 7 si sa spuna pe litere
cuvantul “lume” / »avion »inapoi
Memorie pe termen scurt
3p
Sa repete din nou cele 3 cuvinte de mai sus
Limbaj
2p Sa denumeasca obiecte idicate (de ex: un creion, un ceas)
1p Sa repete urmatoarea propozitie : « Fara daca, si, sau dar »
3p Sa execute un ordin : « Luati aceasta hartie in mana dreapta, indoiti-o si
asezati-o pe jos »
1p Sa citeasca si sa execute un ordin scris : « Inchideti ochii »
1p Sa scrie o propozitie completa
1p Sa copieze un desen :
 Evaluarea psiho-sociala
1. Testul desenarii ceasului
• rapid
• disfuncții cognitive,
• secundar pentru dementă, delir, sau
alte boli neurologice și psihiatrice;
Testul constă în 3 pași
1.Se oferă pacientului o bucată de
hârtie cu un cerc pretipărit de
aproximativ 10 cm diametru;
2. Se indică faptul că cercul reprezintă
fața unui ceas și cere pacientului să
pună cifrele astfel încât se pară ca un
ceas;
3. Se solicită pacientului să adăuge
limbile ceasului astfel încât acesta să
indice ora "zece și zece minute »;
Scor total=0-10 p
2. Scala Depresiei Geriatrice
Yesavage/Geriatric
depressive scale (GDS)
• forma prescurtată pentru
detectarea simptomelor
depresive
• Profilului psihologic Aceste
evaluări sunt recomandat
de făcut de către un
psiholog clinician
• Scor total= 0- 15 pcte
– Normal < 5 p.
– Oarecum depresiv 5-10 p.
– Depresiv > 10 p.
 Evaluare socială
• Evaluarea nevoilor persoanelor vârstnice-pot fi de
natură:
• medicală,
• socio-medicală,
• psiho-afectivă;
• Evaluare de echipa: medicul geriatru+ asistent social
• HG 886/ 2000
• Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor
vârstnice- determina criteriile de încadrare în grade de
dependență;
• Fișa de Evaluare socio-medicală (geriatrică) reprezintă
o parte obligatorie a dosarului persoanei care necesită
îngrijiri la domiciliu sau internare într-un cămin.
SCALA DE EVALUARE CUANTIFICATA QOL (Se completeaza de catre pacient)
(dupa Flannagan modificata – instrument agreat de OMS) Scor total = / 112
INCANTAT MULTU- MAI « ASA MAI NEMULTU NEFERI -
MIT DEGRABA SI DEGRABA -MIT CIT
MULTUMI ASA » NEMULTU
T MIT
1 7 6 5 4 3 2 1
Confortul material : casa, mancare, facilitati
casnice, securitate financiara
2 7 6 5 4 3 2 1
Sanatatea : buna forma fizica si vigoarea
3 7 6 5 4 3 2 1
Relatii cu parintii, fratii, surorile, alte rude :
comunicare, vizite, ajutoare
4 7 6 5 4 3 2 1
Rolul parental : cresterea copiilor
5 7 6 5 4 3 2 1
Relatia matrimoniala sau de concubinaj
6 7 6 5 4 3 2 1
Prieteni apropiati
7 7 6 5 4 3 2 1
Ajutorarea si incurajarea celorlalti, actiuni de
voluntariat, oferire de sfaturi
8 7 6 5 4 3 2 1
Participarea in organizatii si activitati publice
9 7 6 5 4 3 2 1
Autoperfectionarea : participare la diverse
forme de invatamant, imbunatatirea nivelului
de intelegere si de cunoastere
10 7 6 5 4 3 2 1
Autocunoasterea, cunoasterea propriilor
calitati si limite, cunoasterea intelesului vietii
11 7 6 5 4 3 2 1
Munca – la serviciu sau acasa
12 7 6 5 4 3 2 1
Exprimarea creativa a personalitatii
13 7 6 5 4 3 2 1
Socializarea : intalniri interpersonale,
realtionare, petreceri
14 7 6 5 4 3 2 1
Lectura, auditiile muzicale, vizionarea de
divertisment
15 7 6 5 4 3 2 1
Participarea la actiuni recreationale active
16 7 6 5 4 3 2 1
Independenta, capacitatea de rezolvare a
propriilor probleme
 Alte tipuri de evaluare geriatrica
Scala complexa de evaluarea
geriatrica/ Comprehensive Geriatric
Assessment (CGA) cu rol esential in
decizia terapeutica in oncologia
geriatrica
urmareste indicatori precum:
– statusul de performanta,
– statusul mental,
– statusul emotional ( scala geriatrica
pentru depresie),
– statusul nutritional,
– numarul de comorbiditati,
– sindroamele geriatrice (delir,
dementa, depresie, fracturi spontane,
incontinenta, etc),
– Polifarmacologia
medic geriatru impreuna cu oncologul;
stabileste daca pacientul poate tolera sau
nu tratamentele oncologice ( chirurgie,
radioterapie, chimioterapie).
 Alte tipuri de evaluare geriatrica
• Scala Reisberg- pentru identificarea etapelor
bolii si stabilirea nivelului de autonomie
cognitiva in B.Alzheimer
• Necesar in stabilirea interventiilor pentru
tratament/recuperare/reinsertie a bolnavilor cu
B Alzhiemer

• Are 7 stadii clinice

1. Nu se verifica dizabilitati
2.Apar foarte usoare deteriorari
cognitive
3. Se manifesta o usoara depreciere
cognitiva
4.Declinul cognitiv se prezinta cu
moderatie
5.Deprecierea cognitiva se agraveaza
6. Capacitatile mentale ating un nivel
sever de inrautatire
7. Deteriorarea este extrem de grava
sub toate aspectele
 Procesul de imbatranire biologica
• Imbatranirea NU ESTE o BOALA
• Fenomenul de imbatranire are
– modificări adaptative- pentru mentinerea homeostaziei organismului
imbatranit;
– modificări deteriorative -date de procesul natural de imbatranire;
• caracteristica principală:
1. variabilitatea (îmbătrânesc diferit cronologic-biologic/ interindividual-
ritmuri proprii de imbatranire);
2. diferenţialitatea (organele, ţesuturile, celulele nu îmbătrânesc la fel)
3. scăderea performanţelor funcţionale- gradual.

• modificarile morfologice si functionale ale organismului din perioada

imbatranirii sunt detectate prin indicatori (markeri) ai imbatranirii
– Pe baza acestor indicatori se poate preciza varsta biologica (VB)
– se confrunta cu varsta cronologica (VC)
– Se determina ritmul de imbatranire
 Markeri de îmbătrânire?-anumite proprietati-
1. Facilitatea detectării lor;
2. Corelaţie fără echivoc cu procesul de îmbătrânire (aparitia lor de
la 40-45 ani);
3. Caracter obiectiv;
4. Eventual posibilitatea de a fi apreciaţi cantitativ (cuantificare);

Scala de evaluare a vârstei biologice întocmită de INGG “ANA ASLAN”-Scală

semicantitativă:
0 = absent
+ = incipient
++ = intensitate moderată
+++ = intensitate marcată
INTERPRETARE: scorul determina varsta biologica
Scor ≥ 75p = vârsta biologică de ≥72 ani
Scor 70-75p = vârsta biologică de 57-71 ani
Scor 65-69p = vârsta biologică de 50-56 ani
Scor 60-64p = vârsta biologică de 48-49 ani
XI.AP. Induraţia arterială 0 5 6 7
CARDIOVASCULAR Pulsaţia episternală a aortei 0 5 6 7
Presiunea arterială crescută 0 3 4 5

XII.SISTEM NERVOS Reflexul palmo-mentonier 0 5 6 7

Sindrom pseudo-bulbar 0 5 6 7
Mersul alterat 0 5 6 7
Atenţia diminuată 0 3 4 5
Memoria diminuată 0 4 5 6
XIII. STAREA FIZICA Mobilitatea alterată 0 2 3 4
Autonomie redusă 0 5 6 7

XIV.CAPACITATEA DE Fizică diminuată 0 2 3 4

MUNCA Intelectuală diminuată 0 5 6 7

TOTAL PUNCTAJ

INDICE STANDARD
 Îmbătrânirea biologică pe grupe de varsta
1.În presenescenţă (< 65 ani) punctajul este realizat în cea mai mare
parte prin modificările
• tegumentelor şi părului,
• cardiovasculare
• senzoriale (auz, văz)

2.În etapa de vârstnic/ “tinerii bătrâni” (65–75 ani) punctajul este

realizat în cea mai mare parte prin modificările
• cardiovasculare
• neurologice
• senzoriale

3.În etapa de senescenţă( >75 ani) domină modificările

• neurologice,
• cardiovasculare
• osteo-articulare

4. Marii batrani >80 de ani ( varsta a IV-a)-

• marile sindroame geriatrice-demential, incontinenta, imobilizare
 Imbatranire fiziologica

Dilema
VS.
Geriatriei
Imbatranire patologica

delimitarea fiziologicului/normalul (naturalul) imbatranirii de patologicul

perioadei !
Rezultatul= Diagnosticul geriatric
 Examinarea varstnicului
Este facuta de o echipa geriatrica
Se finalizeaza cu un diagnostic pluridimensional
1. Gerontologic- stabilit pe baza varstei biologice, tipul si
ritmul de imbatranire- pe baza markerilor de imbatranire

2. Patologic/ Clinic si functional (stabileste caracteristicile

patologice si consecintele functionale- plipatologie) pe baza
ghidurilor de buna practica medicala

3. Social- stabileste nivelul integrarii sociale, gradul de

dependenta, diminuarea capacitatii de autoservire- pe baza
anchetei sociale/asistent social

4. De Nursing - stabileste pierderea autonomiei, intocmeste

plan de nursing pe baza nevoilor pacientului/asistent medical
generalist /geriatru
 Examinarea pacientului varstnic E
Anamneza
• Convorbire-multiplă, complexă
• Capata virtuti terapeutice- “medicul-confesorul pacientului”
• Cronofagă- durata este mai mult de jumatate din timpul acordat
examinarii!
• Varstnic cooperant/necooperant- convorbire cu familia/anturajul
• Nu se va face simultan bolnavul și aparținătorii
• Atitudinea medicului va fi calma, cu răbdare, de apropiere
• Sa se vorbeasca mai tare; mai rar ( aude dar nu intelege)
• Repetarea intrebarii daca e nevoie
• Se recomandă evitarea vorbitului cu aer de superioritate!
Istoricul bolii
– Foarte lung, intricat cu istoricul fenomenelor de imbatranire;
– Trebuie sa ne dezvoltam aceasta aptitudine clinica de a asculta
– Trebuie delimitat fiziologicul de patologic
 Examinarea pacientului varstnic-holistic
Aspectul general Ofera date
• De inspectie medicala
• Atitudinea in pat (ex.deshidratare/ malnutritie/
• Ortostatismul posibil? durere/depresie etc)
• Mersul
• Starea de nutritie • De functionalitate fizica
(autonomie/dizabilitate)
• Mimica
• Vorbirea
• De functionalitate cognitiva
• Comportamentul
(limbaj/gandire/relationare)
 Semiologie cutanată in Geriatrie
Piele: evaluarea imbatranirii
– Troficitatea- pierde elasticitatea, se scuameaza (ridurile+)
– Leziuni senile maronii, lentigines (zonele expuse la soare )
– Culoarea- transparenta
– Modificari patologice: paliditate teg si mucoase; leziuni de grataj (
prurit senil), leziuni de decubit (escare)
Par: evaluarea imbatranirii
– Capilar :uscat, subţire, friabil, grizonat/alb
– Axilar, pubian, picioare – scade /dispare la femei
– Apare par facial la femei cu h.estrogeni ↓ vs testost.
– Calvitia/Hipertricoza pavilionului urechilor si a narinelor
– Modificari patologice: in asociatie cu alte semne dermato
Unghii : evaluarea imbatranirii
– tari, groase, lipsite de strălucire, opace, casante/ friabile
– Modificari patologice: Onicomicoze
 Semiologie cutanată in Geriatrie- Cauze de imbatranire

• ↓ numărul şi activitatea celulelor Langerhans - ↓ capacitatea

de vindecare a rănilor
• ↓ numărul terminaţiilor nervoase, vaselor capilare, glandelor
sudoripare
• ↓ capacitatea de reînnoire a celulelor epidermului
– subţierea acestuia
– vizualizarea vaselor subiacente dilatate (telangiectazii)
• ↓ capacitatea de termoreglare şi a sensibilităţii la arsuri
• ↓ secreţia sebacee şi sudoripară a pielii – aspect uscat, xeros
• ↓ capacitatea de sinteză a vitaminei D
• ↓ grăsimea subcutanată
• Pielea flasca
• Apar riduri
 Semiologie senzoriala- Cauze de imbatranire
AUZ VAZ
Evaluarea imbatranirii Evaluarea imbatranirii
• Vorbirea normală 500-2000 Hz • Presbiopie
• Hipoacuzie/presbiacuzie- • Gerontoxom= arc senil format din
colesterol (se depoziteaza in jurul irisului
• ↓ sensiblitatea auditiva pt sunete sau corneei)( poza)
mai înalte de 4000 Hz
• Nu se disting Consoanele (“t”, “s”,
“p”)-sunete cu frecvenţă înalta/ nu se Cauze:
– ↓ grăsimea orbitară- aspect adâncit al ochilor
intelege conversatia – ↓ forţa muschilor orbiculari – laxitatea
pleoapelor → blefaroptoza
Cauze: – ↓ secreţia lacrimală

• ↓ prelucrarea centrala a stimulilor

acustici (Hipoacuzie neurosenzoriala) Patologii numeroase:
• depunere dop de cerumen – Cataracta/Glaucom/Cecitate/
Degenerescenţă maculară
Patologii: neurinom de nerv acustic
 Semiologie senzoriala- Cauze de imbatranire
OLFACTIV
Evaluarea imbatranirii
• ↓ simţul mirosului
• ↓ capacitatea de a deosebi
mirosurile între ele
Cauze :
– ↓ receptorii olfactivi
prin apoptoză
– ↓ capacitatea de
reînnoire a receptorilor
olfactivi
Patologii: Rinite, rino-sinuzite
etc
GUSTATIV
Evaluarea imbatranirii
• ↓ capacitatea gustativă
• ↓ acuitatea pentrul gustul
sărat şi amar
• Gustul dulce şi acru nu se
modifică
Cauze:
– ↓ si degenerarea papilelor
gustative
– ↓ capacitatea de reînnoire
a papilelor gustative (>
femei)
Patologii: asociate cu alte
semne si simptome
digestive
 Semiologie osteoarticulara in Geriatrie
Evaluare Cauze de imbatranire Aspecte patologice
• ↓ masa osoasă
– durere
– aspectul • ↓ osul trabecular
– semne • Demineralizare
inflamtorii osoasă
– mobilizare • Micsorarea spatiilor
– cracmente intervertebrale
– ↓mobilitatea
Functionalitate:
– ↓înălţimea
– Ortostatismul coloanei
posbil /nu vertebrale
– Pozitia in sezut • Lichidul sinovial mai
– Mersul vâscos
– Autoservirea • ↓ conţinutul de apă
a cartilajului
 Semiologia sistemului muscular in Geriatrie
Evaluare
• Hipotrofii musculare
• forta musculara-
dinamometru
• capacitatea de efort
• Nutritionala- IMC= Greutate
(Kg)/ patratul inaltimii (m)
Modificari patologice:
• Atrofii/sd de imobilizare
• Sarcopenie/fragilitate
• Sd.Hipoanabolic/neoplazii/
boli digestive
Cauze de imbatranire:
– ↓ masa totală musculară cu
40% până la 80 ani
– ↓ sinteza proteică
– ↓ numărului de fibre
musculare de tip II (contracţia
rapidă)
– ↓ forţa maximă a contracţiei
izometrice
– ↑ grăsimea şi ţesutul
conjunctiv
– ↓ densitatea capilară → O2
devine mai puţin accesibil în
perioadele de efort fizic
– ↓ enzimele aerobice →
degradarea mitocondriilor.
 Semiologia ap. Respirator in Geriatrie-Cauze de imbatranire
Evaluare
Numar de respiratii pe minut
(N=16 resp/min)
SO2(N >95%)
Patologii frecvente :
• Boli acute traheo-bronsice
• Pneumonii/Bronhopneumonii
• Boli cronice pulmonare
• Boli alergice
• Boli respiratorii profesionale
Cauze
• ↓ progresiv suprafeţa alveolara (la
80 de ani suprafaţa totală a
plămânului este ↓ cu peste 30%)
• ↓ VEMS
– cu 30 ml/an la vârstnicii sănătoşi,
• neuniformitatea raportului
ventilaţie/perfuzie (V/Q) ce va induce
↓ PaO2 şi SaO2
• ↓ sensibilităţii centrului respirator la
hipoxie (cu 50%) şi la hipercapnie (cu
40%)
• alterarea mecanismelor de apărare
pulmonare:
 ↓ Clearance-ul muco-ciliar
favorizând infecţiile intercurente
 ↓ reflexul de tuse / pierdut
 ↓ imunitatea umorală faţă de
agenţii extrinseci deşi nivelurile
de Ig rămân constante;
 ↓ imunitatea celulară este
scăzută
 Semiologia ap.Circulator in Geriatrie- Cauze de imbatranire

Evaluare  Debitul cardiac – la femei

• AV=60-80 bpm  Debitul sistolic la efort
• TA<140/90mmHg  TAs cu 10-20 mmHg
• SO2  Frecvenţa cardiacă (FC) cu 10%
Fracţia de ejecţie (FE)
• Exam. arteriala periferica si
– nemodificată în repaus,
carotidiana bilaterala
–  FE modest la efort;
• Exam. venoasa
–  FE la efort demască prezenţa unei
boli coronariene
Patologii frecvente:  Răspunsul la stimulii SNS : efortul fizic nu se
• Aritmii: BNS, Fia, AE mai însoţeşte de tahicardie
• BCI/ IMA  elasticitatea şi distensibilitatea coronarelor
 elasticitatea şi  impedanţa aortei (cu
• ATS/calcificări arteriale 10%), ceea ce va duce la scăderea umplerii
• HTA coronariene în diastolă
• IC  rigiditatea arterială datorită modificărilor
• AVC în structura din peretele vascular
• BAP
• Varice
 Semiologia ap.Digestiv in Geriatrie- Cauze de imbatranire
↓ cantitativă şi calitativă a secreţiei de salivă;
Evaluare: ↓ capacitatea bactericidă a salivei ceea ce favorizează un
microbism bucal exagerat şi proliferarea micozelor bucale şi
• Edentatie linguale
• Apetit modificări ale motilităţii şi funcţionalităţii esofagului
(prezbiesofag)
• Deglutitie atrofia mucoasei gastrice cu ↓ funcţiei secretorii
• Tranzit ↓ capacitatea de evacuare a stomacului, favorizând refluxul
gastro-esofagian
↓ secreţia gastrică acidă, mai ales la bărbaţi, ajungând la
Patologii frecvente: aclorhidrie bazală, ceea ce are drept consecinţă tulburări în
absorbţia fierului, vitaminei B12 şi aproteinelor
• Disfagia ↓ motilitatea intestinului, ceea ce va duce la încetinirea
• BRGE tranzitului
↓ proprietăţile imunologice ale mucoasei intestinului subţire
• Hepatopatii
↑ proliferarea mucoasei colonice
• Constipatie ↓ presiunea sfincterului anal, ceea ce poate duce la
• Incontinenta incontinenţă sfincteriană
se modifică flora intestinală (↓ bifidobacterii, ↑ fungi,
enterobacterii)
 Semiologia Sistem Endocrin in Geriatrie- Cauze de imbatranire

Evaluare  Insulina serică

 Norepinefrina
• Glicemia ( creste cu 10 mg/dl  Parathoromonul
la fiecare decada de varsta)  Vasopresina
• Dozare vit D  Homocisteina serică /ATS
• Functia hormonala tiroidiana
 Estrogenul la femei
↓ Testosteronul liber şi DHEA
↓ Triiodotironina
Patologii frecvente: ↓ Cortisolul plasmatic
• TAG ↓ Sensibilitatea axei
• DZ hipotalamo-hipofizo-adernală
la feedback-ul glucocorticoid
• Hipotiroidie ↓ vitamina D la nivelul pielei
• Deficienta vit D ↓ absorbţia calciului
• Osteoporoza
 Semiologia ap.Renal in Geriatrie- Cauze de imbatranire
•  tonusul şi elasticitatea in tesutul
Evaluare: muscular de la nivelul ureterelor,
• Diureza uretrei şi vezicii urinare
• Mictiunile-frecventa
• Atrofia mucoasei vezicii urinare –
• Continenta
la femei
• Relaxare pelvină – dependentă de
lipsa de estrogeni →contracţii
Patologii frecvente: involuntare ale vezicii urinare
• ITU • Scade capacitatea vezicii urinare
• Incontinenta urinara de la 500-600mL la aprox 250ml :
• Retentia de urina/globul – Urinare mai frecventă.
vezical – Perioada de atenţionare dintre
nevoia imperioasă de a urina şi
• BRC urinarea efectivă se curtează şi
chiar se pierde odată cu
îmbătrânirea.
 Semiologia SNC in Geriatrie- Cauze de imbatranire
 in volum a creierului cu 7-9 %
Evaluare:  numarul de neuroni
• Mersul si Echilibrul Atrofierea neuronilor cu pierderea
conexiunilor dintre ei
• Comunicarea procesul de formare a noi neuroni
persista si in decada a 8-a de viata
• Vocabularul /capacitatea de a urmari
 numarul de nevroglii;
conversatia  consumul de O2 la nivelul tesutului
• Dispozitia nervos;
 nivelul relational si socio-profesional;
• Capacitatea de a invata lucruri noi
 performanta senzoriala;
• Perceptiile senzoriale Acumulare de lipofuscina intre neuroni
• somnul pierderea importanta a receptorilor de
care se leaga neurotransmitatorii
 activitatii sistemului colinergic
(acetilcolina)
Patologii frecvente:  sintezei de dopamina si noradrenalina,
• Depresia ceea ce duce la scaderea hormonilor
eliberati de hipofiza (cortizol si
• Tulburarile cognitive/Dementa hormoni sexuali)
• BA  noradrenalinei fata de serotonina, care
ramane la un nivel constant duce la
• BP depresii nordrenergice si tulburari de
somn
 Semiologia sistemului Imun si Hemato in Geriatrie- Cauze
Evaluare:
• Infectii
• Paliditatea tegumenatra
Patologii frecvente:
• Afecţiunile autoimune (ex.
arterita temporală,
pemfigusul bulas, tiroidita
autoimuna)
• Infecţii severe
• Anemii
• Termoreglare deficitară- Creşte
susceptibilitatea la hipo/hipertermie
• ↑ autoanticorpii
Imuno-Scade:
• Imunitatea mediată celular şi funcţia
macrofagelor →↑ TB
• Răspunsul imun mediat umoral
• Producţia de anticorpi ca răspuns la
vaccinare
• Hipersensibilitate de tip întârziat
• Producţia de limfocite B la nivelul
măduvei
• Activitatea limfocitelor T
Hemato-Scade:
• rezerva medulară →↓ răspunsul la
stress
• producţia de eritropoetină →↑
anemiile
• reticulocitoza ca răspuns la
eritropoetina →↑ anemiile
 Cei 15 “I” din geriatrie
• Imobility;
• Instability;
• Intellectual impairment;
• Impairment of vision and/or hearing;
• Insomnia;
• Impotence;
• Isolation – depression;
• Irritable colon;
• Indigestion;
• Inanition-malnutrition;
• Immune deficiency;
• Infection;
• Iatrogenesis
Geriatrie si gerontologie

An V FM

Conf.Univ. Dr. Ana Capisizu

Clinica de geriatrie si gerontologie- Sp.Sf.Luca
UMF “Carol Davila”
Curs 4
• Medicina geriatrica- polipatologie si principii terapeutice in geriatrie
• Particularitati ale unor boli frecvente la varstnic
• cardiovasculare ( ateroscleroza, BCI, HTA, hipotensiunea
arteriala, Arterita Horton, FiA, IC),
• respiratorii ( BP acuta, pneumonia de aspiratie);
• renale ( ITU, Incontinenta urinara, Retentia de urina, Hipertrofia
de prostata, BCR);
• Anemia;
• Osteoporoza;
Geriatria- ”medicina vârstnicului“
1909-Ignaz Nascher
Geriatria actuala:
• ramură complexă a Medicinii interne;
• nu este o supraspecializare;
• managementul actului medical se desfășoara
individualizat/personalizat /holistic;
• polipatologia (asocierea de minim 4 boli)
caracteristică pacientului vârstnic;
• prioritizare si intocmirea unui algoritm terapeutic
in conditiile polipatologiei;
Medicina geriatrica/ 3 P - Sec XX
1. Predictiva= anticipeaza probabilitatea aparitiei unei
bolii pe baza datelor statistice existente; riscul
ridicat de a dezvolta o boala;
• schimbarea din medicina reactiva in proactiva
si are potentialul de a prelungi viata si de a preveni
boala. Testarea genetica predictiva este una dintre
metodele esentiale;
2. Preventiva=ansamblul de măsuri medico-sanitare
impuse pentru prevenirea apariției și răspândirii
unei boli;
• screening-ul si diagnosticul precoce al
patologiei varstnicului; măsuri de tratament
profilactic; «Mergi la medic regulat»
3. Personalizata= management mai eficient al bolilor;
tratament si ingrijire cu abordare personalizată;
• “medicamentul corect pentru ţinta corectă, la
pacientul potrivit şi în doza corectă”;
 Serviciile medicale geriatrice
Medicina bazata pe dovezi- MBD • O plaja foarte larga de servicii – de la
cosmetologie → ingrijiri paliative
• Medicina interna complexa
(cardiogeriatria/oncogeriatria/reabilit
are geriatrica etc)
• Evaluare si depistare boli acute
• Monitorizare boli cronice
Experienta • Tratament și Recuperare
clinica • Ingrijiri geriatrice specifice
• Ingrijiri paliative

Unitatile medicale din

MBD
Dovezile Preferinta reteaua de Geriatrie:
pacientului •Cabinete GG;
stiintifice •Sectii de geriatrie in
spitale de acuti/boli
cronice ;
•Centre de diagnostic si
tratament;
•Centre de memorie;
Particularitati ale polipatologiei la varstnic

Prioritizare

Cardiovascular

Respirator Renal

Altele
Bolile CV- Ateroscleroza/ATS
• ocupa locul central in patologia CV peste 65 ani;
• 1/9 1/6 de 55–77 ani suferă de o afecţiune
cardiacă;
• Bolile CV- prima din cele 7 cauze de mortalitate;
• ATS-Proces inflamator cronic
• în arterele de calibru mare şi mijlociu
• în zone susceptibile ale arborelui vascular= la locul
de ramificație a vaselor sau în zonele de mari
curburi ;
• Factorii de risc ATS:
• hiperlipidemia; HTA; HDL<1,0 mmol/L; DZ; obezitate
• vârsta bărbaţi > 45 ani, femei > 55 ani;
• stil de viaţă- fumat, inactivitate fizică, dietă aterogenă;
• factori posibili (homocisteina, lipoproteinaza);
• factori protrombotici; factori proinflamatori;
Placile de aterom = leziuni ale intimei arteriale numite
ateroame sau plăci fibrolipidice – proemina in
lumenul arterial, micsoreaza tunica medie subiacenta,
determina ocluzie arteriala progresiva; ischemie
arteriala
Etapele formării plăcii de aterom
1. lezarea endoteliului arterial (etapa de disfuncție
endotelială) ;
2. formarea striurilor lipidice (etapa de acumulare de
lipide/colesterol, aparitia de “foam cells”);
3. formarea plăcilor ateromatoase/fibro-ateromatoase
(etapa de acumulare de macrofage, lizozomi, RE si
celule musculare netede din tunica medie);
stabile/instabile; stenozante /nestenozante;
4. aparitia leziunilor complicate –prin eroziune/ fisurarea
/ruptura placilor fibroase si riscul ocluziei/stenozei
arteriale complete.
 Boala cardiaca ischemica acuta si cronica
• Factorii declanşatori la vârstnici :
• anatomici:
– cardiaci: ATS coronariană, pericardite,
miocardopatii;
– extracardiaci: fistule arterio-venoase;
• funcţionali:
– cardiaci: aritmii, scăderea forţei de
contracţie miocardică;
– extracardiaci: anemia, modificări calitative
ale Hb, hipoxia pulmonară;
• metabolici:
– cardiaci: hipertrofia cardiacă, tulburări
electrolitice, HTP;
– extracardiaci: hipo/hipertiroidism, stări de
stres.
• micşti:
– combinaţia celor de sus.
Tipurile clinice intalnite la varstnici sunt:
• BCI cronică silenţioasă;
• BCI cu aritmie sau tulburări de conducere;
• BCI cu insuficienţă cardiacă;
• BCI cu insuficienţă cardiacă şi tulburări de ritm
şi conducere;
• BCI dureroasă: Angina pectorala, IMA
Diagnosticul de certitudine/indiferent de varsta
1. Electrocardiograma/ECG standard/continua-
Holter;
2. Angiografia coronariana/coronarografia- rol
diagnostic si terapeutic (endarterectomie
coronariana);
3. Teste biologice - rol dg de certitudine pentru
IMA
• ↑ fibrinogen,
• ↑ LDh-CPK-MB,
• ↑troponinaT( la 4 ore pana la 6-8-14 zile)
 Infarctul miocardic acut -IMA
Maximul curbei sunt decadele 6 si 7
Particularitatile tabloului clinic IMA la varstnici:
1. Durerea este scurta, de mica intensitate, situata in etajul
abdominal superior, aparuta postprandial, insotita de
greata,meteorism si varsaturi (forma digestiva);
2. Accentuarea brusca si relativ neexplicabila a acuzelor
unei boli coexistente, de tipul sd.umar-mana sau
scapulo-humeral (forma osteo-articulara);
3. Durerea poate fi insotita de tulburari de ritm (forma fara
durere);
4. sindromul coronaro-cerebral-manifestari cerebrale:
tulburari psihice, disartrie, agitatie psihomotorie
predominent nocturna, stare de confuzie, dezorientare
sau coma;
5. Agravarea brusca si aparent nejustificata a tulburarilor
trofice din arteritele periferice;
Complicatii ale IMA
 accidentele trombembolice ( cerebrale, periferice)
 tulburarile de ritm (extrasistole ventriculare,
fibrilatie/ fibrilo-flutter atrial)
 insuficienta cardiaca stanga sau congestiva
 socul cardiogen
Principii terapeutice
• regimul de viata si alimentar- stil de viata;
• program de exercitii fizice individualizate;
• medicamentos indiferent de varsta :
1. De urgenta-
• Analgetice si sedative: Mialgin 0,10g sc/iv;
Morfină 0,01g – 0,02g sc/im/iv
• Anticoagulante: Heparină 500-1000 UI/oră
iv
• Coronarodilatatoare:Nitroglicerina1mg/oră;
Isosorbid Dinitrat 2mg/oră
2. Cronic
1. Antianginoase (coronarodilatatoare cu
actiune prelungita- nitrati=
mononitrat/dinitrat/pentaeritril T)
2. Antiagregant plachetar ( aspirina in doza
de 75-100mg/zi; Clopidogrel 75mg/zi)
3. Hipolipemiant(statina/niacina,
colestiramina/ derivații de acid gras
Omega 3.
 HTA geriatrica Simptome particulare la varstnici:
• dispneea de efort
Particularitati HTA la varstnici
• TAsistolica>180-190mmHg; cu evolutie • senzatia de disconfort toracic
benigna; pacientul varstnic o suporta • palpitatii
usor; • dissomnia
• presiunea diferentiala > 80mmHg ;
• nicturia
• Cauza: diminuarea elasticitatii vaselor
mari ca urmare a proceselor de • dezorientare TS (uneori)
ateroscleroza si cresterea rezistentei STADII I II III
periferice; HTA
3 stadii evolutive ale bolii hipertensive
CLINIC Asimpt. HVS; Simptome si semne de
• HTA-boala cronica-necesita Monitorizare: Angiopatie afectare organica:
retiniana; Cord: BCI, IC
• variațiile valorilor TA- pentru Microalb./ Renal: eRFG ↓;
ajustarea medicatiei; proteinur.; cr>2mg/dl
• afectarea organelor tinta; cr=1.2-2mg/dl Cerebral: AIT, AVC,
Placi ATS Encefalopatie HTA
• stadializarea HTA; Vase : hemoragii aa.
• evaluarea riscurilor CV; retiniene , anevrism,
ocluzii aretriale periferice
 HTA geriatrica Evaluarea riscului bolnavului hipertensiv are in
vedere
Factorii de risc 1. nivelul tensiunii arteriale
• Obezitatea ; 2. gradul de afectare a organelor țintă
• Sedentarismul ; 3. factorii de risc cardiovasculari asociați.
• Consumul crescut de sare; Bazându-se pe rezultatele studiului Framingham, OMS
• Dislipidemia; și ISH au elaborat o metodă de a estima riscul de
• Diabetul zaharat; evenimente cardiovasculare majore pe baza a 5
• Consumul crescut de alcool itemi:Valoarea TA;Varsta;Sex;Nivel colesterol T;Fumat;
Diagnosticul pozitiv : debut rar in geriatrie; 4 categorii de risc cardioascular: scăzut, mediu, înalt și
determinari repetate al TA coroborate cu foarte înalt cu ajutorul scalei SCORE;
date biologice;
Diagnosticul de stadiu -investigatii Principii terapeutice in HTA geriatrica
standard: • regim alimentar hiposodat
• evaluarea afectarii cardiace : ECG; Ecografie • evitarea eforturilor fizice si a stresului emotional
cardiaca; • regim de viata sanatos;
• evaluarea afectarii renale: creatinina, eRFG; • tratament farmacologic :
• evaluarea afectarii vasculare: Fund de ochi; • diferite clase de antihipertensive in functie si de
Doppler Carotidian; restul polipatologiei pacientului
• evaluarea afectarii cerebrale: CT cerebral • alegerea antihipertensivului este o misiune
nativ/RMN cerebrale dificila, cunoasterea interactiunilor
medicamentoase si a reactiilor adverse;
• Sedative/anxiolitice
 Hipotensiunea ortostatica
• sindrom frecvent (1/4) intalnit la persoanele varstnice;
• scaderea TAS cu mai mult de 20 mmHg in trecerea de la clinostatism la ortostatism;
• Cauza determinanta- complexa si include tulburari de reglare simpatico-parasimpatic si umorala;
• Simptomatologia de tip neurologic (vertij, sincope) este corelata cu scaderea debitului sanguin cerebral;
• Testul Schellong test de confirmare a diagnosticului; se practica dimineata si se masoara pulsul si
tensiunea simultan in clinostatism si ortostatism la intervale de 1,3,6,10 min., consemnandu-se
simptomele aparute;
• Formele hTA:
forma simpaticotonica – cu cresterea pulsului si cresterea TAD.
• Cauze: deshidratare,anemie,scaderea volumului circulant,insuficienta cardiaca,clinostatism
prelungit
forma asimpaticotonica – cu scaderea TAD
• Cauze neurologice : in AVC , neuropatie diabetica, boala Parkinson, insuficienta cerebro-vasculara,
trat. medicamentoase (LDOPA, B-blocante,antidepresive si neuroleptice );
• Tratamentul hTA -profilactic
• instruirea pacientului cu risc in ceea ce priveste administrarea medicamentelor;
• riscul deshidratarii;
• ridicarea brusca in ortostatism;
• bandaje compresive ale gambelor;
 Arterita cu celule gigante (Arterita temporala, senila Horton)
Examenul local al regiunii temporale =
o boala patognomonica a varstnicului ;
• traiectul A. Temporale apare
localizare la : • Sinuos cu nodozitati si zone de eritem;
• bifurcatia A. Carotide • Dureros spontan si la palpare.
• Aa. extracraniene (Temporala) • manifestari algice locale,
• Aa. intracraniene (Oftalmica, A Centrala a • alterarea starii generale,
retinei) • manifestari neurologice, oftalmologice,
dermatologice, reumatologice
Debutul bolii- insidios cu cefalee, oboseala,
anorexie, scadere ponderala, polimialgii, febra, • Tratamentul consta in antiinflamatorii steroidiene;
tuburari vizuale tranzitorii;
Clinic:
1. Durerea provocata de masticatie (simptom
pretios /patognomonic); Dign. Dif. cu Artrita
articulatiei temporo-mandibulare;
2. In cazul evolutiei cronice pot aparea leziuni
ulcero-necrotice intinse la nivelul teritoriului
pielii capului datorata leziunilor stenozante
arteriale;
3. instalarea unei involutii fizice si psihice spre
dementa;
 Fibrilatia atriala la varstnici Principii de tratament: decizie
importanta pt geriatru datorita
cea mai frecventa tahiaritmie la varstnici;
Forme • polipatologiei asociate
• forma paroxistica, greu de suportat de • a riscurilor adiacente
catre persoanele varstnice; se poate
complica cu AVC, AIT, sincope, soc
cardiogen; 1. Anticoagulante ( ACO-
• forma cronica, permanenta, fara posibilitati INR/NOAC)-complianta ;
de reconversie; 2. Dubla antiagregaree
Simptomatologie: asimptomatic, palpitatii cu plachetara
ritm neregulat, rapid /sau nu;
3. Betablocante pt scaderea FC
Clinic= batai cardiace inechidistante,
inechipotente; pulsul se va lua intotdeauna cu ± digitalina-tonicardiac;
mana 4. Antianginoase;
Diagnostic +: 5. Hipolipemiante ;
• ECG standard =lipsa undelor p; unde f in
V1-V6;
• ECG continuu/Holter pt dg. dif.
Evaluarea Riscului de producere a unui stroke in FA;
Evaluarea Riscului de sangerare pentru monitorizarea tratamentului ACO in FA;
 Insuficienţa cardiaca la varstnici FACTORI PRECIPITANTI
care cresc munca inimii:
• Sindrom clinic • diverse infecţii (reumatică,endocardita , gripa, Covid);
• incapacitatea inimii de a asigura un regim circulator • anemii ; hemoragii ;
adecvat necesităţilor metabolice ale organismului; • hipertiroidismul;
• Suprasolicitările fizice şi psihice intensive;
• deteriorarea funcţiei de pompă a ventriculilor;
• Consumul exagerat de NaCl;
• o boală progresivă, de cele mai multe ori stadiul final al • emboliile sau trombozele pulmonare;
unei boli cardiovasculare; • hiperhidratarea iatrogenă prin PEV;
• Mortalitatea, morbiditatea şi costurile economice sunt • variaţii excesive ale temperaturii (căldură umedă);
semnificative • HTA paroxistică
• cea mai frecventă cauză de spitalizare la pacienţii > 65 de
ani; care scad capacitatea inimii de a asigura
Cauze : necesităţile circulatorii ale organismului
Mecanice- valvulopatii dobândite/congenitale, HTA,HT pulmonară, IMA • Modificările extreme ale FC şi ritmul cardiac
(tahicardii şi bradicardii extreme);
Procese inflamatorii şi metabolice- BCI, cardită reumatismala, • Digitalizarea incorectă ;
hipertiroidism, anemii grave, dezechilibre metabolice, • Intreruperea digitalizării;
avitaminoze;
• ischemie miocardică acută (angina pectorala
instabila, IMA)
• etc
Insuficienţa cardiaca la varstnici
• simptome şi semne atipice
• Cei sedentari pot să nu prezinte dispnee de efort;
• ortopneea clasica sau dispneea paroxistica nocturna
pot fi inlocuite de tulburări nespe- cifice de somn;
• edemele pot fi evidente la nivelul sacrului şi nu al
gambelor;
• edemul nu este un semn specific, deoarece poate
apărea şi în insuficienţa venoasă, tratamentul cu
blocante ale canalelor de calciu, scăderea presiunii
oncoti ce din cauza malnutriţiei, bolilor pulmonare.
• Nicturia se poate datora mobilizării edemelor
periferice în poziţia de decubit;
• Sarcopenie-incapacitate functionala/ dizabilitate
pentru activitatile zilnice/fragilitate;
• afectare cognitivă/delir/dementa
• Cunoasterea resurselor pacientului vârstnic în
vederea recâştigării independenţei;
Managementul terapeutic
• IECA - menţinerea funcţiei cardiace
şi protejarea cognitivă;
• reevaluarea medicaţiei pentru a se
asigura tratamentul optim şi pentru
a scădea riscul efectelor adverse si
interactiunilor medicamentoase;
• AINS, inhibitorii de ciclooxigenază
2, tiazolidindionele, antiaritmice şi
blocantele canalelor de calciu de
primă generaţie trebuie utilizate cu
precauţie;
• monitorizare pentru funcţia renală
şi anomaliile electrolitice;
• deteriorarea cognitivă preexistentă
Principii terapeutice
la varstnici cu IC
Pacientul vârstnic cu IC trebuie în
obligatoriu internat /urgenta
Stil de viata
• restricţie moderată de sare;
• limitarea activităţii fizice;
• Ridicarea in pozitie sezanda;
• La vârstnicii cu IC uşoară sau moderată
exerciţiile fizice progresive cresc capacitatea de •
efort;
Farmacologic-de sustinere cardiaca si recuperare
functionala
• Diuretic cu evaluarea aportului de K;
• Tonicardiac;
• Oxigenoterapie;
• Tratamentul cauzei declansatorii a IC;
• Conduita de urgenţă in IC se bazează pe
• monitorizarea funcţiilor vitale;
• controlarea temperaturii ;
mod • notarea şi monitorizarea periodică a TA
• observarea starii tegumentelor;
• Urmarirea simptomelor de agravare a
bolii;
• Pregatirea pacientului pentru ieşirea din
spital, informând aparţinătorul asupra:
regimului de viaţă, dieta, efort şi riscuri;
Educatia pacientului varstnic pentru prevenirea
afectiunilor cardiovasculare:
• Asanarea focarelor de infectie din organism;
• Alimentatia echilibrata;
• Regim de viata echilibrat;
• Activitate fizica in limita capacitatii de efort;
• Aderenţa la măsurile terapeutice;
• Medicamentele ambalate în blistere, sa fie
verificate săptămânal;
• Asigurarea suportului social, cel puţin din
partea membrilor familiei.
 Pneumonia si Bronhopneumonia acuta la varstnici
au o prevalenta mare la varstnici;
Ag. etiologici : Bacterii- stafilococul,
streptococul, Klebsiella, E.coli, Proteus,
Pseudomonas; Virusi-virusul gripal,
Coronavirus
Particularitati clinice la varstnici:
 Simptomatologie atenuata
 debut insidios
 Alterarea starii generale
 Dezorientare si/sau Agitatie
 Febra moderata
 Tuse iritanta sau cu expectoratie
mucopurulenta,
 Dispnee
 Cianoza
 Tahicardie
 Ex. fizic: Submatitate si /sau raluri
crepitante sau bronsice
 Investigatii
 Analizele biologice - Leucocitoza , teste
inflamatorii + (VSH, PCR, Fibrinogen); Ex Sputa;
 Radiografia pulmonara ( in evolutie)- intarirea
desenului alveolar
 CT toracic
 ECG standard- afectarea cardiaca;
 Complicatii la varstnici
 Bronsiectazii
 Pleurezii
 Insuficienta cardiaca congestiva
 Colapsul circulator periferic
 Aritmia extrasistolica si FiA paroxistica
 Trombembolismul pulmonar
 Nefrita acuta bacteriana
 Abces pulmonar
Principii de tratament la varstnici
in Pneumonia si Bronhopneumonia acuta
1. Antibioterapie
2. Sustinerea hidroelectrolitica
3. Sustinerea cardiovasculara
4. Expectorante si fluidifiante
5. Antiinflamatorii-NS/S
6. Bronhodilatatoare
7. Ingrijirea pacientului
 Posturarea pacientilor
 Schimbarea pozitiei la 2 ore
 Tapotarea toracica
 Hidratarea
 Monitorizarea T, TA , AV
• Antibioticele
• conform antibiogramei dupa cultura
sputei;
• empiric/antibiotic cu tropism respirator -
de cele mai multe ori;
• Antivirale;
• Infectii nosocomiale!;
• Ghidurile medicale utilizate;
• Dozele ajustate in functie de RFG
• Perioada de administrare tine cont de
• Evolutie/complicatii
• de toxicitatea antibioticului
• Administrare concomitenta cu
eubiotice si antifungice sistemice(
protectie digestiva);
Pneumonia de aspiratie
• Aspirația pulmonară =inhalarea în plămâni
alimente, acid gastric sau saliva ( necuratate
fiziologic, prin tuse);
• Definitie PA: procesul inflamator al tractului
respirator inferior dat de aspiratia pulmonara
complicata;
• Factorii de risc :
• boli pulmonare,
• crizele de epilepsie,
• AVC,
• demența, • Principii de Tratament:
• probleme dentare,
• tulburări de deglutitie,
• anumite boli neurologice: B Parkinson,
Miastenia gravis
• boala de reflux gastroesofagian,
• Radioterapia/ sistem imunitar slabit
• Alcool/droguri
• sedative.
• Examen fizic:
• Durere toracica anterioara mare;
• Tahipnee; wheezing audibil;
• Detresa respiratorie- scaderea saturatieie O2;
• Tuse cu sputa rozalie sau spumoasa;
• Tahicardie;
• Cianoza buzelor;
• Raluri crepitante pulmonare;
• Stare generala alterata
• Diagnostic +:
• Radiografia pulm./ CT torace,
• Laborator ( leucocitoza, sd inflamator, gaze sanguine, Ex
Sputa)
• Bronhoscopie( dificila pentru varstnici)
• Hemocultura (pusee febrile neconcludente)
• Aspiratie traheala- metoda de curatare a arborelui traheo-
bronsic
• Manevra Heimlich
• Pozitie semicurba cu capul patului ridicat la unghi de 45 de
grade;
• Oxigenoterapie/ ventilatie manuala
• Antibioterapie ( flora indigena locala-anaerobi si streptococci
etc)
• Antiacide, prokinetice
Infectia de tract urinar/ITU la varstnici
Epidemiologie ITU In Romania:
femei/ bărbați = 4:1 /1000 de loc;
Distribuția incidenței ITU pe grupe
de vârstă:
 un vârf la categoria 35-39 de
ani;
 un maxim la grupa de vârstă
70-74 ani;
• Bacteriuria asimptomatică crește cu
vârsta
Transmiterea germenilor:
• pătrund în uretră din intestin
• ascendent prin uretră
• particularitati geriatrice- lipsa
igienei locale creste riscul de ITU
• hematogen
Bacili gram-negativi aerobi
• 80-85%=E. coli
 se pot atașa de peretele vezicii urinare
 pot forma un film care rezistă reacției
imunitare
• 5-15%=Klebsiella, Proteus, Pseudomonas,
Enterobacter ( infectii nosocomiale)
Coci gram-pozitivi aerobi
• 5-10%=Staphylococus saprophyticus,
Staphylococus aureus , Enterococus ;
Alți germeni-
• Infecții cu Mycoplasma, Ureaplasma,
Gardnerella vaginalis, Chlamidia trachomatis,
Trichomonas vaginalis, Neisseria gonorrhoeae
(uretrite, prostatite);
• Viruși- Herpes simplex, adenovirusuri,
citomegalavirusuri;
• Fungi -Candida albicans;
 Factorii favorizanti ai ITU la varstnici Particularitati clinice la varstnici cu ITU
• Tulburari mictionale, de cauză neurologică (vezica  Simptomele
neurogenă )
o pot fi absente, vagi
• Diureza scazuta din cauza hidratarii insuficiente
o pot fi mascate de alte afecțiuni coexistente sau
• Incontinenta anala de alte tratamente cronice
• Alcalinizarea ph-ului urinar  Schimbarea stării generale - semn de alarmă
• Colopatiile functionale insotite de constipatie pentru o eventuală ITU
• Scaderea estrogenilor la menopauza  Tulburări cognitive prezente:
• Bolile cronice -cancer, afecțiunile autoimmune, Diabetul ◦ Confuzie
zaharat
◦ Dezorientare
• Reziduu vezical la barbati cu adenom de prostate
◦ Agitaţie
• Abuzul de antibiotice
• Manevre urologice cisto/uroscopie, cateterism urinar • Alte simptome:
permanent/ intermitent (pacienții cu leziuni medulare) ◦ Abilități motorii slabe
• Spitalizarea prelungita ◦ Ameţeală
• Alimentația deficitară ◦ Cădere
 deficiența de vitamina A, C, E, ◦ Depresie
 nivel scăzut al Mg,Se,Fe,Zn
 Tipuri de ITU
• este prima documentare bacteriologică a unei bacteriurii
Infecția primară semnificative;
• la o persoana varstnica care nu a mai avut o infecție urinară sau
sau izolată are un interval liber de cel puțin 6 luni între infecții;
• Evolutie- vindecare- tratament adecvat;

• terapie inadecvată;
Infecția • cauzată de bacterii rezistente la tratament;
recidivată • infecții cu multiple organisme sau reinfectare rapidă;
• > două infecții/6 luni sau trei infecții/12 luni;
• după o infecție anterioară tratată;
Infecția recurentă • o persistență bacteriană (infecție cu același microorganism) ;
• o reinfecție (infecție cu o bacterie diferită, din afara tractului
(ITUR) urinar).
 Particularitati ITU in Geriatrie
Bacteriuria de sondă
urinară/
nosocomiale
• colonizare bacteriană a
pungii de drenaj şi a ariei
peri-uretrale
• Uropatogenii sunt Gram
negativi = E.Coli, Klebsiella,
Proteus, Pseudomonas ,
• Tulpinile au o rezistenţă
crescută la antibioticele
uzuale
• Menţinerea SUV 2-3
săptămâni dacă se întreţine
perfect (European
Association of Urology)
Întreţinerea cateterelor
Complicatii ITU
vezicale
• Montare/etanșiezare /netraumatic a • Pielonefrita
SUV
• hidratare pt menținerea diurezei
• Insuficienta renala
acuta
• Menţinerea drenajului gravitaţional
(punga urinară NU se lasă în patul • Endocardita
bolnavului)
• Osteodiscita
• Risc de obstrucţie a cateterului în • Sepsis
cazul pacienţilor imobilizaţi –
hipercalciuria (prin demineralizare
osoasa)- risc crescut pentru formarea
de calculi
PRINCIPII TERAPEUTICE IN ITU LA PERSOANELE VARSTNICE
1. Monoterapia
antibiotice active conform
antibiogramei

5. Dacă bacteriuria persistă, dar

fără risc de bacteriemie, nu se va 2. Cura de atac a puseelor acute/
insista în sterilizarea urinii (e primoinfecţiilor 7-10zile se
preferabilă starea de “purtător folosesc doze mari, dar adaptate
cronic”) la clearence-ul creatininei

4. Prelungirea terapiei
antibiotice =DOAR în cazul
ITU superior şi pentru
pacienţii cu risc crescut
(neutropenie, fragilitate) pentru
prevenirea complicațiilor bolii
3. Cure de întreţinere 4-6 spt
se folosesc doze mai mici de
antibiotice cât mai puţin toxice
sau netoxice (pe termen scurt
sau lung)
 Incontinenta urinara-IU
Definitie: reprezinta un simptom functional frecvent intalnit, una din marile probleme geriatrice.
Tipurile de incontinenta urinara/IU:
• de stres/efort
• tranzitorie
• permanenta
1). IU de stres sau de efort =pierderea involuntara de urina printr-o crestere brusca a presiunii intraabdominale prin efort
de tuse, stranut, ras sau schimbare de pozitie. Frecventa mai ales la femei care au o relaxare sfincteriana secundara unei slabiri
a planseului vezical datorita atrofierii vezicii, uretrocistocel , insuficientei hormonale estrogenice cu pierderea elasticitatii
uretrei.
2). IU tranzitorie este cauzata de :
• Infectii acute ale cailor urinare, pulmonare, AVC, stari confuzionale
• Psihologica: institutionalizare, izolare, instrainare
• Indusa: vigilenta diminuata, mobilitate redusa, promptitudinea personalului, accesibilitate la toaleta, retentii cu mictiuni
prin” prea plin”( in constipatii, adenom de prostata, stricturi uretrale), medicamente(diuretice, sedative, Adt), diabet.
3). IU permanenta
• persista si dupa inlaturarea cauzelor expuse anterior
• Cea mai obisnuita este” vezica neurogena” cauzata de :
• Leziuni ale SN mai ales central la varstnici ( AVC).
• Neuropatia diabetica
• Boala Parkinson
Retentia de urina
Definitie: reprezinta imposibilitatea de eliminare a urinii din vezica fiind o alta caracteristica geriatrica
Tipurile RU:
• RU acuta
• rara in geriatrie si este mai ales la cei fara tulburari mictionale anterioare,
• apare postoperator, boli infectioase, stari toxice
• RU cronica
• reprezinta decompensarea vezicala prin epuizare detrusorului cauzata de stricturi uretrale,
hipertrofia de prostata.
• Se instaleaza lent, progresiv,dupa o serie de tulburari mictionale de polakiurie sau disurie
Complicatia cea mai frecventa este infectia urinara si/ sau calculi intravezicali.
Simptomatologie specifica la pacientul varstnic:
• agitatia si confuzia
• Lipsa mictiunilor
• palparea abdominala care pune in evidenta globul vezical
Tratamentul
• golirea vezicii ca o manevra de urgenta prin sondare
• de tip evacuator cu investigarea ulterioara a cauzelor producerii
• de tip terapeutic cu pastrarea SUV pentru prevenirea altor retentii sau complicatii
 Complicatii severe
Hipertrofia prostatei
– retentia acuta ireductibila
• este patognomonica cu imbatranirea vezicala,
• singurul organ care creste in dimensiuni la – infectiile recidivante urinare,
batranete fata de toate celelalte care – semne incipiente de
diminua insuficienta renala;
Simptomatologia - • tratament medicamentos - in
• Polakiurie cu nicturie cazurile cu volum mediu al prostate si
• Mictiune imperioasa cu PSA normal
• Retentie de urina acuta • tratament chirurgical-
Diagnosticul este confirmat de – PSA crescut - urmata de o terapie
• tuseul rectal citostatica ;
• ecografia pelviana. – prostata de volum foarte mare cu
Diagnosticul diferential este pentru natura complicatii;
etiologica
• benigna sau maligna
• prin markerul tumoral PSA
Boala renală cronică la vârstnici
procesul de îmbătrânire fiziologic coexistă cu modificări renale- structurale și funcționale
scăderea numărului de nefroni funcționali (nefroscleroza)
scăderea nivelului circulației renale
disfuncție tubulară
perturbarea funcțiilor de filtrare, excreție și concentrație

• persoanele cu vârsta > 60 de ani au mai multe șanse să dezvolte afecțiuni renale
• afecțiunile renale se pot dezvolta în orice moment
• simptomele de boală de rinichi apar foarte târziu
• numai 10% dintre persoanele cu afecțiuni renale cronice știu că le au

BCR =concept epidemiologic similar BCV

Factorii de risc ai BCR + leziunile renale (albuminuria, proteinuria) + reducerea RFG = factori de risc ai BCV
Se potenteaza reciproc in morbiditatatea si mortalitatea populationala;

“protect your kidneys, save your heart”

Etiologie: Boli cronice ( HTA, DZ), Boli 10 simptome posibile de BCR la vârstnici
imune, droguri,etc
1. oboseala, slăbiciunea,
Evolutia spre IRC terminala 2. concentrarea scăzută, tulburări de somn
Diagnosticul: 3. apneea de somn
4. tegumente uscate și prurit
• Rata Filtrarii Glomerulare (RFG)= este 5. tulburări de micțiune mai ales nocturne
estimata prin formula MDRD 4 pe baza a 6. hematurie
4 criterii: creatinina serica+ varsta + sex + 7. urina spumoasă
rasa; pe internet cu acces gratui 8. edeme palpebrale și sau gambiere
• Cresterea albuminuriei (eliminare urinara 9. apetit scăzut
de albumina si/sau proteine=marker de 10. crampe musculare
leziune); cand persista >3 luni=marker de Complicatii:
• infecții și spitalizări repetate
leziune cronica • hipocalcemie cronică, ce va stimula glanda
• Ecografie renala/ CT /RMN renal paratiroidă, determinând hiperparatiroidism
sec.(PTH >300 pg/ml); se recomandă
efectuarea de rutină a nivelului calciului,
• Punctie renala (pt leziunile renale)- nu fosfatului, PTH, fosfatazei alcaline
este o metoda de screening • anemia renală-normocromă, normocitară ,
consecința deficitului relativ de eritropoietină;
se recomandă Hgb si feritina de monitorizat
Stadializarea BCR: Ghidul KDIGO (Kidney Disease Improving Global Outcomes) recomandă estimarea RFG pe baza unei
ecuaţii CKD-EPI 2009 (Chronic Kidney Disease-Epidemiology Collaboration) utilizand: concentraţia creatininei serice +vârsta +
sex + rasă ( ml/min/1.73mp);
 Principii de tratament in BCR la persoanele varstnice
Obiective in dieta
– reducerea fosfatemiei si a acidozei
– diminuarea retentiei azotate
– controlarea tensiunii arteriale
– obtinerea unei stari de nutritie adecvate
Dieta:
– regim hipoproteic pt cei cu IR pentru a preveni
progresia deteriorarii renale
– restrictie a aporturilor de sodiu si de kaliu
– restrictia lichidelor
– regim hipoglucidic
Tratamentul:
•Antihipertensiv- cu IECA/sau sartan ,blocantele canalelor
de calciu, pentru a asigura atingerea valorilor TA;
•Anemiei de cauză renală- eritropoietină umană la
pacienții cu BCR în std 4 și 5; (Hb <11 g/dl daca s-au exclus
alte cauze de anemie); Asociat și tratament adjuvant cu Fe
(în funcție de nivelul seric de feritină);
•Osteodistrofia renala- pt supresia producției de PTH și în
ameliorarea hipocalcemiei- Analogi ai vit.
(doxercalciferolul) la pacienții cu BCR în stadiile 3-5 care nu
sunt pe dializă și la care nivelurile de PTH sunt crescute;
Obiective in tratament:
• incetinirea progresiei bolii;
• Tratarea complicatiilor CV, hematologice, mineral
osoase;
• tratamentul factorilor cauzali si declansatori;
• tratamentul complicatiilor renale-Infectii, litiaza etc;
• masurarea regulata a TA;
• evitarea folosirii excesive a medicamentelor eliberate
fara reteta
• substituirea functiei renale pierdute;
• renuntarea la fumat;
• Pregatirea pacientului in stadiul 4 – informal si practic
despre mijloacele de epurare extrarenala:
– Dializa peritoneală - înlocuirea lichidului de
dializă la 6 ore;
– Hemodializa se realizează în aproximativ 3
sedințe de 4-5 ore pe săptămână, reducând
ureea cu peste 65%;
D
• In stadiul 5 al BCR(terminala)=dializa extrarenala
• Transplant renal -în România de la 2% /2007 la 8%
/2019
 Modificari ale homeostaziei la varstnici
• homeostazia sanguina se mentine relativ stabila la personele varstnice
Imbatranirea nu influenteaza mentinerea constanta a
• echilibrului plasmatic
• a echilibrului acido-bazic,
• echilibrului hidroelectrolitic
• morfologia tesutului sanguin
Modificarile = sunt minime si nu perturba functionalitatea sangelui
• Deshidratarea de imbatranire -afecteaza usor echilibrul acido-bazic intracelular;
• Disproteinemia usoara prin scaderea serumalbuminelor si cresterea globulinelor
serice;
• Cresterea nivelului plasmatic al lipidelor;
• Scaderea usoara a numarului de hematii, a hematocritului si concentartia de
hemoglobina;
• Hipoplazie a maduvei hematogene prin dezvoltarea in exces a maduvei grase;
Anemia la varstnici
Definitie= OMS- concentraţia de hemoglobină
(Hb) <12 g/dl pentru femei şi <13 g/dl pentru
bărbaţi.
Frecvenţa
• este cea mai frecventă boală hematologică
(10-20%)
• la vârstnici > 85 de ani, spitalizaţi
• este mai frecventă la bărbaţi, decât la
femei.
Cauze :
• >2/3 au drept cauza deficite nutriţionale şi anemia
din bolile cronice
• 1/3 cauze neexplicate, patogenia acestora fiind
complexă.
Urgenţă geriatrică! -poate decompensa şi agrava
boli concomitente: IC, hipotensiunea ortostatica,
tulburarile cognitive;
CAUZE DE ANEMIE LA PERSOANELE
VARSTNICE
1. bolile cronice
2. deficitul de fier (maduva spinarii
necesita fier pentru a sintetiza
hematii)
3. deficienţa de vitamina B12
4. deficienţa de folat
5. sangerari externe (hemoragii)
cauzate de hemoragii GI
6. sindromul mielodisplazic
7. boli renale (rinichii ofera suport vital
maduvei spinarii in procesul de
creare a hematiilor)
8. nutritie deficitara (vitaminele si
mineralele sunt vitale pentru
sintetizarea hematiilor)
9. alcoolismul (implica scaderea
numarului de vitamine si minerale).
 Anemia la varstnici
INVESTIGATII UTILE IN GERIATRIE
• Hemoleucograma:
• Numar eritrocite < 4,2 milioane pe 1mmc la
barbati si < 3.7 milioane pe 1mmc la femei
• Hemoglobina< 13 g/100 ml la barbati si 11
g/100ml la femei
• indicii eritrocitari: volumul eritrocitar mediu
(VEM), concentratia medie a hemoglobinei
eritrocitare (MCHC), cantitatea medie de
hemoglobina pe eritrocit (MCH)
• numarul de reticulocite
• sideremia
• vitamine B, folati
Pentru determinarea etiologiei anemiei:
• eRFG pentru determinarea functiei rinichilor
• Exam. sumar de urina- hematii prezente
• Hem-ocult (analiza materiilor fecale pentru
depistarea eventualelor hemoragii oculte)
• endoscopia digestiva superioara sau inferioara (
formatiuni ale tubului digestiv care pot sangera)
• Punctie maduva osoasa
TIPURI DE ANEMII
• Anemii microcitare datorate hemoragiilor:
• prin pierderea unei cantitati mari de sange,
organismul nu poate compensa
(HDS=neoplazii ,ulcer, ciroza)
• prin pierderi cronice/oculte de sange
(hemoroizi, polipi intestinali, cancer colonic,
ulcer)- anemie datorata lipsei de fier (anemia
feripriva)
• Anemii macrocitare datorate:
• prin absorbtie deficitara la nivelul stomacului
a vit. B12 ± ac. folic (anemii
pernicioase/megaloblastice)
• nutritiei inadecvate/carente alimentare
• din bolile renale: in nefropatii prin scaderea
secretiei hormonului renal (eritropoietina) ce
intervina in productia de globule rosii
• consumului excesiv de alcool: prin lipsa de
vitamine si minerale cat si actiunea toxica a
alcoolului asupra maduvei osoase
Anemie ereditara- cu celule in forma de
secera sau siclemia- celule rosii au forma
de secera, forma datorata producerii unui tip
anormal de hemoglobina (aceste globulele
rosii sunt distruse mai repede la trecerea prin
capilare).
 Osteoporoza
Epidemiologie
• una dintre cele mai răspândite boli
legate de îmbătrânire;
• Prevalenta osteoporozei este in
crestere datorita cresterii
populatiei >75 ani;
• 1/3 femei şi 1/5 bărbaţi > 50 de
ani vor suferi o fractură
osteoporotică;
• 80 % dintre cei care au suferit cel
puţin o fractură, nu au fost
identificaţi sau trataţi pentru
osteoporoza;
Clasificare:
• osteoporoză primară (de tip I,
postmenopauză şi tip II, tardivă)
• osteoporoză secundară (întâlnită şi la
vârstnici) survenită în numeroase
afecţiuni (<5% din totalitatea cazurilor)
Cauze de apariţiei a osteoporozei secundare:
• insuficienţă renală cronică;
• boli endocrine (hipertiroidism,
hiperparatiroidism, hipogonadism, sindrom
Cushing, diabet zaharat);
• imobilizarea prelungită;
• Afecţiuni digestive: hepatice, ciroză,
malabsorbţii proteice din afecţiuni gastrice;
• Alcoolism si tabagismul;
• carenţă de vitamina A şi C, deficitul de
calciu;
• medicamente (corticoizi, fenitoină,
barbiturice);
• artrita reumatoidă etc.
Investigaţii paraclinice :
1. examenul radiologic – puţin sensibil, nu estimeaza DMO;
Osteoporoza
evidenţiază fracturile; COMPLICATIILE LA PERSOANELE VARSTNICE
2. tomografia computerizată cantitativă a coloanei vertebrale Fracturile de şold-în general rezultatul unor căderi;
– cea mai sensibilă metodă pentru diagnosticul iniţial; nu se
recomandă pentru măsurători repetate din cauza costului Semne clinice ale unei fracturi de col femural sunt:
ridicat şi a dozei mari de radiaţii; • durere vie la mobilizare,
3. absorbţiometria unifotonică la nivelul antebraţului proximal • impotenţa funcţională,
– puţin sensibilă în stadiile precoce;
• rotaţia externă a membrului inferior dureros,
4. absorbţiometria bifotonică la nivelul coloanei vertebrale şi • scurtarea acestuia.
şoldului – limitată de numeroase artefacte;
5. dubla absorbţiometrie cu raze X la nivelul coloanei lombare Fracturile încheieturii mâinii
si a şoldului- metoda de preferat pentru depistare şi pentru Fracturile de coloană pot apărea în lipsa unor căderi sau
monitorizare în timp a DMO traumatisme;
• Densitatea osoasă /DMO a pacientului e comparată cu Fracturile prin tasare pot determina dureri severe şi
media densităţii osoase a tinerilor de acelaşi sex şi aceeaşi presupun o recuperare îndelungată;
rasă.
• Acest scor se numeşte scorul T şi reprezintă densitatea
osoasă în funcţie de deviaţia standard (DS) faţă de
standardul la tineri.
Criteriile OMS 2007 pentru diagnostic:
• Osteopenia are un scor T = între –1 şi –2,5 DS
• Osteoporoza are un scor T = < –2,5 DS;

• Laborator: dozarea 25-OH vitD

 Principii terapeutice in osteoporoza
Profilaxia Osteoporozei se face din perioada adultă Farmacologic:
prin:
• dietă bogată în lactate
agenţi antiresorbtivi
• un stil de viaţă fără fumat si alcool • – Bifosfonaţi;
• expunere la soare • – Raloxifen (SERM-modulator selectiv
al receptorilor pentru estrogeni-
• aport adecvat de calciu si vitamina D 1997)/Evista
• exerciţii fizice regulate • – Calcitonina 4-8 UI/kg im/sc
agenţii anabolici
• Beneficiile exerciţiului fizic
• Teriparatid
• Prevenirea reducerii forţei musculare
• Prevenirea sarcopeniei • Calciu ( atentie la persoanele varstnice
cu ATS)
• Cresterea abilitatii funcţionale
• Activitatea zilnica posibila- mersul, alergatul, • vitamina D3 ( dozarea 25OH; vit D3)
tenis, dans
• Calitatea vietii crescuta
Geriatrie si gerontologie
An V FM
Conf .Dr Ana Capisizu
Clinica de geriatrie si gerontologie- Sp.Sf.Luca
UMF “Carol Davila”
Curs 5
Marile sindroame geriatrice
1. Sindromul de deconditionare,
2. Sindromul de imobilizare,
3. Sindromul de instabilitate/ caderile,
4. Sindromul demential
 Starea de sanatate
Definitia OMS
1946- ”o stare completa de bine fizic, mental si social, nefondata numai
pe absenta bolii sau a unei infirmitati”
1958- a fost inclusa si «capacitatea de a duce o viata productiva social
si economic»;
• nu este lipsita de critici/defintie idealista>realista- sanatatea nu poate fi definită ca o
stare, ci trebuie să fie văzută ca un proces continuu de adaptare la cerintele in schimbare
ale vietii
• In domeniul medical, sanatatea este definită ca abilitatea unui organism de a răspunde eficient
unor provocari (stres) și a restabili și susține o "stare de echilibru“( homeostazia)
• Ingrijirea sanatatii este stiinta sau practica dirijata pentru diagnosticul, tratamentul si preventia
bolilor; integrata in sistemul de sanatate administrat si reglementat de guverne;
 Ce este starea de sanatate pentru un varstnic ? Cum Definim starea de sanatate in Geriatrie?

Capacitatile Pastrarea Autonomiei pentru activitatile

fizice curente;
regreseaza

Capacitatea de a
Involutie putea lua decizii;
Posibilitatea de a se Poli progresiva
adresa usor la orice tip Interesul pastrat
patologii psiho-
de servicii medicale pentru
frecvente intelectuala
cunoastere;

•Independenta financiara; Marginalizare si

•Relationare sociala pastrata; dezangajare
•Calitatea buna a vietii; sociala
 Incapacitate/
Varsta biologica Dizabilitate
Dependenta

Bolile cronice Fragilitate

VALIZI BOLNAVI DEPENDENTI

Factori
Stilul de viata precipitanti VARSTNICII
SINDROMUL DE DECONDITIONARE CICLUL DECONDITIONARII

1. Scaderea adaptarii fiziologice la 1.Scaderea

conditii normale; activitatii
fizice
2. “Use it or lose it” –odata cu
inactivitatea incepe deconditionarea 2.Schimbari
(se pierd capacitatile aerobice si ale
5. organismului
forta musculara); Deconditiona
re ( obezitate,
3. Pierderea poate fi temporara- scadere
prin recuperare/ antrenament se musculara)
poate ajunge la o functionare de
baza;
4. Afecteaza atat pacientul cat si pe
ingrijitori 4.Scaderea
3.Cresterea
capacitatii
riscului de
de
boli CV
mobilizare
 2001, OMS: “International Classification of Functioning, Disability and Health” (ICF-DH)-NIVELURILE SINDROMULUI DE DECONDIȚIONARE

1. NIVEL ORGANIC-DEFICIENTA DE ORGAN

Inegala- patologii de organ

factori de risc: Constitutionali, stil de viata, poluare, “Bolile cronice paraziteaza imbatranirea” ( Ana Aslan)
toxici, de munca etc

2. NIVEL FUNCTIONAL- LIMITAREA DE FUNCTII/ NCAPACITATE/RESTRICTII DE ACTIVITATE

↓Capacitatea funcțională /Lipsa autonomiei

Necesită măsuri de recuperare cât mai precoce
Sindrom de imobilizare temporar
Interdisciplinaritate și Recuperare geriatrică
Cauze: Boli acute sau decompensări ale unor boli cronice;

3. NIVEL SOCIAL-HANDICAP/ DEPENDENTA

O mare problemă geriatrică medicală şi de îngrijire;
Incapacitatea de a-si administra propria viata;
Proces complex: biologic, functional, social, economic, psihologic etc
O persoana este dependenta dacă prezintă una, mai multe sau toate
din caracteristicile: nu se poate deplasa/nu bea singur, trebuie
alimentat total/este incapabil de a se spăla/nu se poate îmbrăca/are
incontinenţa urinară simpla /are incontinenţa urinară simpla
permanentă ( OMS/CDIH/1980)
 Dependenta necesita ingrijire Piramida nevoilor Maslow
concept cu aplicabilitate si in medicina
• Pacientul varstnic dependent este in imposibilitatea de
a-si satisface singur nevoile de baza;
• are numeroase nevoi de ingrijire;
• Echipa geriatrica incearca sa satisfaca urmatoarele
tipuri de nevoi:
• nevoi medicale date de boala- fac parte din
tratamentul de recuperare
• nevoi specifice prin tipuri diverse de ingrijiri:
sociale, comunicare, economic-financiare;

• Principala prioritate a Geriatriei este :

• prevenirea dependentei
• atenuarea severitatii acesteia
• cresterea calitatii vietii
• efect pozitiv asupra familiei si a pacientului
 SINDROMUL DE IMOBILIZARE- SI
• o entitate nosologică cuprinzând un ansamblu de deteriorări fizice,
metabolice şi psihice, determinat de imobilizarea prelungită la pat;
• unul dintre giganţii geriatriei, fiind rezultatul unor boli (acute/cronice)
sau tratamente;
• urmat de starea grabatară (cel care nu îşi părăseşte spontan patul);
• Cauze de aparitie a SI
• Vârstnicii necesită spitalizări mai frecvente şi prelungite;
• Rata spitalizării = 2X mai mare la persoane > 85 ani faţă de cei cu varsta de 65-74
de ani;
• Spitalizarea, chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp, determină un declin
funcţional/deconditionare;
• După spitalizare, vârstnicii au un risc de 24% de a fi incapabili să se reîntoarcă în
propriul domiciliu, din cauza pierderii capacităţii realizării activităţilor zilnice;
 Etiologia plurifactoriala a SI
Boli cronice invalidante
(cele mai frecvente)
Boli acute
• neurologice: Sechele neuromusculare post AVC, b. Parkinson, (orice patologie acută ce determină imobilizare la
boli cerebeloase, tulburări de echilibru, scleroza multipla, fracturi
medulare pat):
• musculo-scheletale: artroze, artrite, osteoporoza, polimialgia •AVC;
reumatică, metastaze osoase, polimiozita, sechele post- •IMA;
traumatice, suferinţe ortopedice (fracturi, amputaţii);
•trombembolismul pulmonar/TEP;
• cardio-vasculare: insuficienţa cardiacă severă, boala cardiacă •infecţii;
ischemică, arteriopatia ischemică periferică a membrelor
inferioare, tromboza venoasă cronică etc.; •fracturi;
• metabolice: endocrinopatii ( B Cushing), boli de nutriţie, deficite •deshidratare;
nutriţionale etc.; •decompensare cardiacă;
• pulmonare: orice pneumopatie cronică în stadii avansate; Insuf. •decompensare respiratorie;
Respiratorie •tromboze venoase profunde acute
• sistemică grave: neoplazii; •come, şoc;
• malnutriţia severă: IMC < 17 kg/m²;
• boli senzoriale grave: cecitatea;
• tulburări psihice: demenţe, depresii severe, anxietate, frica de
cădere;
• spitalizarea prelungită;
Factorii care influenteaza/sunt consecinte a SI Manifestarile clinice in SI

• scaderea masei musculare • faza iniţială, acută – de instalare a

• demineralizarea osoasă imobilizarii;
• funcţia vasomotorie • faza cronică, de imobilizare
(accentuarea reducerii
volumului plasmatic şi a permanenta= activitatea motorie
sensibilităţii baroreceptorilor); este absentă, parametrii somatici,
• funcţia repiratorie; psihici, sociali se modifică;
• incontinenţa urinară; apar concomitent, la nivelul mai
• integritatea tegumentară; multor organe/sisteme;
• afectarea senzorială; clasificate în:
• statusul nutriţional;
• imediate;
• statusul cognitiv;
• pe termen mediu;
• sistemul de apărare
• tardive.
 Consecinţe ale SI
1. La nivelul aparatului cardio-vascular
• imediate şi pe termen mediu:
• decondiţionare CV: reducerea volumului plasmatic
cu aprox 600 ml
• Creşte incidenţa hTA şi a sincopei şi consecinţele
acestora (cădere, traumatisme, deces);
• tromboza venoasă profundă;
• embolii pulmonare
• tardivă: intoleranţă la efort;
2. La nivelul aparatului bronho-pulmonar
• In Clinostatism -scădere suplimentară cu 2-8 mmHg a
PaO2, cu apariţia confuziei şi creşterea incidenţei
sincopelor şi a complicaţiilor acestora;
• imediate: infecţii respiratorii (bronhopneumonii,
pneumonii de decubit / de aspiratie);
• pe termen mediu şi lung: scade capacitatea de efort,
infecţii respiratorii repetate;
5. La nivelul sistemului locomotor :
• imediate:
• rabdomioliza (+/- insuficienţa renală) si
consecinte de scadere a forţei de contracţie
musculară;
• compresiuni pe nervii periferici – în cazul
căderilor cu rămânere prelungită la sol;
• pe termen mediu: amiotrofii; scade capacitatea
aerobă a musculaturii striate, poziţii vicioase,
poliartroze;
• tardive: retracţii, poziţii vicioase, poziţii antalgice,
modificări ale structurilor articulare şi
periarticulare cu limitărea mişcărilor, sarcopenie,
osteoporoză, fracturi, dezadaptare psiho-motorie;
6. La nivel cutanat= escara
• apare chiar si după câteva ore de la imobilizare,
• riscul de aparitie al escarei= Scala de evaluare
NORTON
 SCALA NORTON- RISCUL DE APARITIE ESCARA

SCOR =20 ( fara risc) - 5 pct.( risc foarte mare)

≤ 12 risc semnificativ de escare
nr. Starea Starea Activitate Mobilitate
generala mentala Incontinenta
pct.

4p buna alerta ambulant Deplina continent

3p relativa apatie Ambulant cu ajutor Usor limitata Ocazional incontinent

2p alterata confuz Legat de fotoliu Foarte Incontinenta usoara

limitata

1p f. alterata Stupor Legat de pat imobilizat Incontinenta mixta

coma
 Escarele/Leziuni de decubit Localizări
• Leziuni tegumentare trofice cele mai frecvente sunt:
• Cauza: hipoxie tisulara produsa prin • calcaneene (aprox.40%)
presiunea declivă, repetată/ prelungită (în • sacrate (40%)
timp) şi exercitată între suprafaţa corpului - • trohanterian
mai ales din zone cu ţesut subcutanat mai • occipital
redus- şi una dura( pat, scaun);

foarte rar pot fi:

• Factori favorizanti: • auricular (în secţiile ATI) ;
• tegumente fragile, subtiri, lipsite • Cranian
de elasticitate, uscate; • peri-genito-ano-crural, datorită unei
fixări/ poziţionări necorespunzătoare
• Prezenta unor afectiuni cronice a sondei urinare
(DZ, ATS);
• incontinenta urinara sau mixta;
• stari febrile prelungite; • Gradul de profunzime- poate
afecta mai multe straturi cutanate
• Casexia; • Epiderm
• starile grabatare; • Derm
• starile terminale; • Hipoderm
Clasificarea escarelor
• Gradul 1 = eritem al tegumentelor intacte (a nu se confunda cu
hiperemie reactiva), nu dispare nici la digitopresiune

• Gradul 2 = dezepitelizare= pierderi parţiale, superficiale de piele cu

afectare cutanată, vizând epidermul şi eventual dermul; Are aspect clinic
de abraziune, vezicule sau crater superficial.

• Gradul 3 = necroză= pierderi tegumentare implicând leziune sau necroze

de ţesut subcutant ce se poate extinde pana la fascie, dar nu o
depaseste; plagă profundă cu o crusta de necroză;

• Gradul 4 = ulceraţie: plagă deschisă profundă, rezultată adesea în urma

eliminării ţesutului necrotic de la o escară de gradul 3; Leziuni si distructii
tegumantare extinse, necroze tisulare, leziuni musculare, osoase si ale
celorlalte ţesuturi (tendoane, capsule articulare).
 Metode de Profilaxie a escarelor
1. Reducerea imobilizarii cat
mai precoce; prin Mobilizare
imediat cu atentie si gradat;
2. Igiena - locala si generala;
3. Inspectia permanenta
zonelor predispuse la escare;
4. Alimentatia echilibrata;
MOBILIZAREA PACIENTULUI
• Mobilizarea prin ridicare si
repozitionare;
• repozitionarea pacientului la interval
de 2 ore /4-5 ore cand are saltea
antiescara;
• miscarile izometrice si izotonice ale
extremitatilor - incepute cat mai
devreme;
a
• ridicarea in sezut a pacientului de mai
multe ori in decursul zilei (pentru
restabilirea circulatiei sanguine);
• masajul usor ce
stimuleazăvascularizaţia periferică ;
 Măsuri specifice de prevenţie
Aparatul cardio-vascular:
• poziţionare la 45º;
• mobilizări pasive, pasivo-active şi active ale
membrelor inferioare;
• stimulare musculară externă.
Aparatul bronho-pulmonar:
• poziţionare corectă la 45º;
• drenaj postural, tapotament toracic;
• exerciţii respiratorii;
• aerisirea camerei, umidifierea atmosferei.
Aparatul digestiv:
• poziţionare in sezut/semisezut în timpul meselor;
• Igiena alimentatiei inclusiv a alimentatiei pe SNG
Aparatul urinar:
• supravegherea pentru depistarea
retenţiei de urină (glob vezical);
• management corect al SUV;
• igiena corectă.
Sistemul locomotor:
• poziţionări corecte care să combată
poziţiile vicioase, retracţiile;
• exerciţii pasive, pasivo-active, active;
izometrice şi izotonice;
• stimulare musculară externă (aparate de
stimulare);
• reeducare cât mai precoce a posturii, a
transferului, a mersului;
• utilizarea de sisteme şi dispozitive
ajutătoare (orteze, cârje, cadre metalice
cu/fără roţi, dispozitive de poziţionare în
pat).
 SINDROMUL DE INSTABILITATE
(Caderile/falls/chutes)

• problema medicala complexa geriatrica

1. Factorii de risc ai caderilor sunt

reprezentati de diverse patologii cronice-
deficiente de organ (nivel 1 de
deconditionare);

2. Complicatia directa a caderilor poate fi o

urgenta medicala=fractura ( nivel 2 de
deconditionare);

3. Caderile repetate pot duce la

dependenta (nivel 3 de deconditionare)
 Caderile raportate pe sexe si varsta
Incidenta crescuta: Varsta /ani 65 + 85 +
Barbati 21% 50%
30% din persoanele de peste 65
de ani au caderi Femei 45% 31%

80% din persoanele peste 80 de
ani cad cel putin 1 data pe an.
A 6-a cauza principala de deces
in geriatrie
40% dintre cazuri devin
dependente necesitand
institutionalizare
Tipuri de caderi
unice/repetate;
tipice /recurente/ ocazionale
dupa etiologie si pondere
 caderi accidentale=34%
 drop –attack=25%
 impiedicare=10%
 ameteli=7%
 leziuni ale SNC=5%
miscari bruste ale capului=4%
hipotensiune ortostatica=3,6%
 slabiciune ale membrelor inferioare=3,2%
cadere din pat/scaun=2%
diurne/nocturne
fatale cu deces( nu este inregistrata ca si cauza directa de deces)
 Sistemul cardio-
vascular
In anii 80
OMS si Centrul International de
Gerontologie au format un grup
de lucru consacrat unei mai bune
studieri a fenomenului complex al
caderilor Echilibrul
Functia neuro-
musculara si Functia cognitiva
Deplasarea
Definitie geriatrica:
Caderile reprezinta senescenta
posturii si a echilibrului.
Capacitatea de
adaptare la
stresorul din
mediu
 Caderile varstnicului sunt plurietiologice
Factori de risc intrinseci
Patologii frecvente intalnite la pacientii cu caderi Tratamentul medicamentos- ca factor de risc
• hipotensiunea arteriala postprandiala; • Medicamentul ca atare /In combinatii:
• Sincopa; • cele ce reduc vigilenta: hipnotice,
• senescenta functiilor ce asigura postura si sedative, tranchilizante, psihotrope
echilibrul( modificarile senzoriale de varsta ale • cele ce modifica perfuzia cerebrala:
functiei oculare si auditive); vasodilatatoare, hipotensoarele,
• degenerescenta mecanoreceptorilor coloanei diureticele, L-Dopa
cervicale;
• sarcopenia;
• deformarea osteo-articulara; • Caderile pot deveni iatrogene!-atentie deci
• Insomnia; la cat de mult bine vrem sa facem si sa nu
• nevoia imperioasa de mictiune; depasim pragul facand mai mult rau!
• edemele periferice;
Consumul de alcool
 Caderile la varstnici- Factori de risc

Externi/ obstacole din mediu

• iluminatul deficitar
• instabilitatea solului: parchet lucios, gresie umeda, covor nefixat
• praguri de trecere
• obiecte mobile pe podea
• mobilier amplasat prost
• animale domestice
• pat inalt, pat pe rotile
• scari
• Incaltaminte inadecvata etc
Sociali si comportamentali
• la limita celor doua categorii de mai sus;
• au o importanta destul de mare si din pacate ignorata;
• inadecvarea capacitatilor proprii la activitate si conditiile de mediu ;
• refuzul de a-si aprecia, conform varstei, posibilitatile de miscare si efort;
Scala de evaluare a Riscului de cadere

Scor >3p = risc inalt

 Caderea este o punte care leaga

Simptomatologia Simptomatologia
Caderea
pre-cadere post-cadere
 Evaluarea fizica are doua componente
1. Constatarea consecintelor caderii:
2. Constatarea patologiei
1. Somatic : subiacente implicata in cadere in
• Leziuni osteo-musculo-articulare- Contuzii/leziuni scop diagnostic si profilactic:
diverse ale partilor moi , Fracturi, traumatisme craniene/
coloana etc
• Afectiuni infectioase –Respiratorii, Urinare etc Patologii cauzatoare:
2. Functional:Tulb. Neuromusculare, Cardio-vasculare- • Cardiovasculare
post hipotensiune/sincopa, de mers, Imobilizare prin • Bronhopulmonare
pluricauzalitate
• Oftalmologice
3. Psihologic si social • Neurologice
• subevaluate, teama pentru o noua cadere sau • Osteoarticulare
chiar de moarte; • urinare-glob vezical
• S-au descris “ chutes-appels” ale batranului • infectii urinare
care incearca sa-si mobilizeze familia si • etc
resursele afective ale acesteia in vederea unei
atentii mai sustinute;

Caderile din unitatile sanitare: cauzate de factori

psihologici /a unei nesupravegheri
corespunzatoare; Informarea corecta a
familiei asupra diagnosticelor si a eventualelor
complicatii –recaderi;
 Anamneza geriatrica (a pacientului/anturajului)
Evaluarea functionala
• La evaluarea nivelului de activitate
Anamneza: curent de remarcat preocuparile daca
intrebari utile: individual isi reduce activitatea de
teama caderilor
• frecventa caderilor,
• Evaluarea mediului
• cand se produc ( ziua/noaptea) • de activitate,
• urmate sau nu de soc, de pierderea • de siguranta acasa
cunostintei,
Simptomele de insotire
• unde era pacientul, ce facea,
• relatate de pacientul constient:
• si-a dat seama ca va cadea, • durere precordiala,
• cum s-a ridicat/cat a stat la pamant, • vertij, ameteala,
• ce medicamente ia, • cefalee intensa,
• in ce mediu ambiental s-a produs • tulburare de vedere,
caderea, • durere abdominala,
• starea generala anterior si dupa • tensiune suprapubiana ( glob vezical),
cadere • deficit motor,etc.
 Interventii pentru persoanele varstnice
In comunitate:
•O strategie pentru a reduce riscul de cadere=
evaluarea multifactoriala a factorilor de risc;
In sectii de recuperare geriatrice:
•Evaluarea multifactoriala a riscului de cadere
trebuie sa fie urmata de interventii directe si • Programe de exercitii fizice dar cu mare
adaptate la factorii de risc identificati cuplat cu atentie pentru ca sunt persoane foarte
un program de exercitii; fragile

• Suplimente de vit D 800UI/zi tuturor

persoanelor cu risc de fractura sau celor
cu probleme osteo-articulare

• Monitorizarea si ajustarea dozelor

medicatiei psihotrope la varstnicii cu
probleme cognitive
FACTORI DE RISC INTERVENTII
BIO-MEDICALI Medicale Recuperatorii sau de ambient

Acuitate vizuala, adaptare la intuneric, perceptie Cura cataractei, tratarea eventualelor cauze de: Evaluarea conditiilor de siguranta in ambient:
– reduse, presbiopie hemianopsie, a retinopatiilor degenerative preventia intern/extern
terapeutica a atacurilor de glaucom etc.

Capacitatea auditiva redusa Evaluarea auditiva, extragerea cerumenului, Exercitii auditive (daca pot fi eficiente); reducerea
Acumularea de cerumen eventual protezare zgomotelor de fond. Exercitii de (re)adaptare-
fregvente inalte

Disfunctii vestibulare Evitarea medicatiei ce afecteaza sistemul Exercitii de echilibru: dezechilibrari/redresari asistate, la
vestibular; Evaluarea otorino-laringo- logica, daca marginea patului; mers cu sprijin adecvat, asistat; incaltaminte
stabila
este indicata

Tulburari de sensibilitate in special proprioceptive,
tulburari in reactiile reflexe de redresare, sprijin, patologie
cervicala, degenerativa, neuropatii periferice, fenomene
ataxice
Evaluarea deficientei de vitamina B12, evaluare a Plimbare si exercitiu supravegheate;
patologiei vertebrale cervicale; evaluare
neurologica, daca este indicat
evaluarea securitatii la domiciliu.

Tulburari musculoscheletale in special la trenul inferior
(amitrofii de neutilizare sau neuro/miogene, calusuri
patologice, redori/ ankiloze/deformari articulare,
osteoporoza)
Diagnosticare adecvata; interventii profilactice/ Antrenament de mers si echilibru; exercitii pentru
terapeutice conservatoare sau/si chirurgicale intarirea musculaturii; sprijin adecvat la mers;
evaluarea securitatii la domiciliu.

(dupaBraddom si sistematizari Onose)

FACTORI DE RISC INTERVENTII
BIO-MEDICALI MEDICALE
Tulburari de mers: femei (mers impleticit, baza Evaluarea neurologica+/-a medicatiei
restransa); barbati (mers cu pasi mici, cu baza larga) antiparkinsoniene
Stari hipotensive, hipotensiune posturala. Evaluarea medicatiei cu risc hipotensor;
Sincope. (re)hidratare
Evaluare si tratament psihiatrice; evitarea
sedativelor sau a medicamentelor cu actiune
deprimanta centrala
Dementa, stari confuzive Evaluare si tratament psihiatrice; evitarea
sedativelor sau a medicamentelor cu actiune
deprimanta centrala
Evitarea/ reducerea dozelor medicatiei psihotrope
RECUPERATRII SAU DE AMBIENT
Taierea unghiilor; incaltaminte cu numar
corespunzator si stabila, fara toc
Exercitii de flexie dorsala; verticalizare progresiva;
ridicarea patului in zona cefalica; folosirea tilt table
daca este severa conditia pacientului. Evaluarea/
supravegherea/ masuri de prevenire – limitare a
deambulantei, defenestrare
Exercitii de limbaj, comportament, comunicare
verbala/nonverbala
dupaBraddom si sistematizari Onose)
FACTORI DE RISC BIO-MEDICALI INTERVENTII INTERVENTII

Medicatie: Benzodiazepine, Antidepresive triciclice, Evitarea/ reducerea dozelor Program de exercitii fizice de mers, echilibru, forta,
Antipsihotice, Barbiturice, Spasmolitice (Baclofen), comunicare,
Corticoizi (osteoporoza secundara) Iluminat
slab/inadecvat

FACTORI DE RISC AMBIENTALI luminat slab/ inadecvat Iluminare adecvata in locuri de risc: scara, baie,
Covoare cu margini indoite sau mochete cu dormitor
Interiorul alunecare Utilizarea de covoare cu margini plate
Fire electrice pe pardoseala Carpete pe care nu se aluneca, inclusiv fixarea
Pardoseli (alunecoase/ude) acestora cu adezivi
Exteriorul Scari In bai sa se foloseasca pres care nu aluneaca,
Animale de casa pardoseli aderente nelunecoase langa cada
Agresiuni Folosirea de ceara de linoleum care nu aluneca
Folosirea de carpete la bucatarie aderente
Luminozitate slaba
Excese termice Iluminare pe alei, scari, rampe
Intemperii (polei, zapada) Folosirea de substante dizolvante/ antiderapante
Teren/ Drum accidentat (dupaBraddom si sistematizari Onose)
Agresiuni
 SINDROMUL DEMENŢIAL
• Afecțiune neurodegenerativă
• OMS-estimeaza ca 35,6 milioane de oameni traiesc momentan cu dementa, inteleasa ca orice boala
neurodegenerativa asociata cu varsta;
• Prconizari: se va dubla pana in anul 2030 si se va tripla pana in anul 2050 (b. Alzheimer va fi cea mai
prevalenta);
• Definirea sindromului cuprinde deficitul cognitiv- privind 2 componente:
• Triada cognitivă: percepţie, gândire, reprezentare;
• Simptomele non-cognitive comportamentale si psihologice (Behavioral and Psychological
Symtpms of Dementia/ BPSP): delir, halucinaţii, depresie, iritabilitate, labilitate emoţională,
anxietate, tulburări de somn;
• Alte Boli în care este asociată demenţa iar evoluţia ei este influenţata de tratamentul bolii de bază:
• B. endocrine,
• B. metabolice, Hipoglicemie,
• Deficitul de vitamina B12, uremie,
• Intoxicaţii cronice,
• Hipoxie prelungită,
• Meningoencefalite cronice,
• Encefalita limbică paraneoplazică,
• Sindr. Wernicke Korsakov
 Sindrom demential- Simptome
• Boala neuro-degenerativa:
1. tulburari de memorie: memoria faptelor ( dispare prima); memoria afectiva
(emotionala si senzoriala-inca persista); datorita accesarii unor locatii diferite din
creier - hipocamp, amigdala;
2. tulburari cognitive (saracire a gandirii, lipsa flexibilitatii intelectuale, judecata
deficitara);
3. modificarea nivelului constientei (trezirea dimineata intr-o stare confuzionala);
4. modificarea personalitatii (dezinhibitie sau exacerbarea trasaturilor negative ale
personalitatii);
5. saracirea vorbirii cu vocabular scazut si folosirea de clisee verbale;
6. halucinatii vizuale,
7. dispozitie depresiva, anxioasa, labila, putand evolua spre apatie.

• Boala cerebro-vasculara
• Tulburare cognitiva lacunara- in care unele domenii raman intacte;
• dementa progreseaza de obicei treptat
 Sindromul demenţial-Tipuri de demenţe

• Boala Alzheimer (BA)

• Demenţa vasculară (VaD)
• Forme mixte ( MixD)
• Demenţa fronto-temporală (DFT)
• Alfa sinucleinopatii (o mica proteina
pe cromozon 4)
• Dementa cu corpi Levi-LBD
• Dementa în B. Parkinson- DBP
• Alte demenţe (etanolică,
infecțioasa, etc.)
 Sindromul demenţial -Metode de diagnostic

Evaluarea geriatrică standardizată- determinarea deficitului cognitiv :

evaluarea cognitivă -examenul geronto-psihologic al vârstnicului(Scala Mini
Mental State Examination/MMSE, Testul desenarii ceasului)
 evaluarea afectivităţii ( Scala depresiei Geriatrice/GDS )
evaluarea funcţionalităţii (scalele ADL, IADL)
evaluarea dependentei (Scala deteriorării globale Reisberg)
evaluarea tulburărilor comportamentale (Neuropsychiatric Inventory
Question/NPI-Q)

Diagnostic imagistic- diferential/de orientare: CT, IRM, PET cerebrale

Diagnostic etiologic- de prezumtie pentru B.Alzheimer
 Boala Alzheimer/BA-anatomo-patologie
• Alzheimer Alois neurolog si psihiatru german (1864-
1915) a descris alterare ireversibila a intelectului care
ajunge la o stare dementiala;
• afectiune neurologica cronica, incurabila, cu
evolutie progresiva;
• Degenerescenta neuronala cu debut:
• in tinerete ( forma precoce)
• la batranete ( forma tardiva)

• HISTOPATOLOGIA in B.A.:
• atrofie cerebrala- diminuarea numarului de
neuroni
• pierderea conexiunilor interneuronale- la
nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale;
• dilatarea cavitatilor ventriculare;
• leziuni ale hipocampului;
• prezenta placilor de amiloid="placi senile”
• prezenta proteinelor neurofibrilare tau;
B.A.-ipoteze de aparitie
Au fost formulate numeroase teorii, dar nici una dintre ele nu este/era pe
deplin satisfacatoare
Azi există 3 ipoteze majore -mecanismul de apariție a bolii Alzheimer:
• Ipoteza neurochimica se bazeaza pe diminuarea colin-acetil-
transferazei, in cortex si hipocamp → scade secretia de acetilcolina-
neurotransmitator care asigura transmiterea influxului nervos
• nu explica degenerescenta;
• Pe baza acestei ipoteze s-a introdus terapia cu inhibitori ai colinesterazei (enzimă
care scindează acetilcolina) pentru a se menține astfel o activitate crescută a
neurotransmiterii colinergice inter-neuronale în regiunile deficitare;
• Ipoteza alterării și acumulării de proteină "tau". Ghemurile
neurofibrilare patologice din interiorul neuronilor sunt constituite din
agregate de proteină "tau", datorită unui proces de hiperfosforilare
• au rol cauzal sau secundar în apariția bolii?
• Ipoteza acumulării de beta-amiloid. Beta-amiloidul este o peptida ce
rezultă dintr-o proteină precursoare, Amyloid-Precursor-Protein (APP),
inserată pe membrana neuronala. Beta-amiloidul, în formă oligomerică
insolubilă este citotoxic și alterează homeostazia ionilor de calciu,
inducând astfel procesul de apoptoza neuronala (moarte celulară
programată).
• ApoE4, factorul genetic de risc major pentru apariția BA familiale,
favorizează producția în exces de beta-amiloid, înainte de apariția primelor
simptome de boală;
• Blocarea producției de beta-amiloid constituie un obiectiv al
cercetărilor privind o terapie patogenică a bolii;
• testarea genetica pentru dg precoce BMN01-detectarea alelelor
E2,E3,E4 ale genei ApoE ;
 Boala Alzheimer- diagnostic
• Diagnosticul precoce al Deficitului Cognitiv Minor/MCI
• SCOP-diferentierea pacientilor cu deficit cognitiv care vor dezvolta in viitor B.A.;
• Set de biomarkeri la pacienti cu MCI cu risc mai ridicat de a dezvolta B.A.;
• AT(N)(C) este schema propusă care grupează biomarkerii în 3 categorii:
• A =plăcile de amiloid Aβ observate prin
• PET cerebral
• LCR – determinare de Aβ42 sau prin raportul Aβ42/Aβ40.
• T = proteina tau – determinată prin
• LCR, ca proteina tau fosforilată (p-tau)
• PET cerebral-se evidentiaza neurofibrilele specifice din parenchim, acumularea lor care blochează comunicarea
dintre neuroni;
• (N ) =leziunea neuronală care poate apare datorita:
• procesului neurodegenerativ (determinat si prin RMN, PET sau măsurarea proteinei tau din LCR);
• din cauza unei traume;
• procesului de îmbătrânire fiziologic;
• (C)= modificări cognitive; determinate de evaluarea psiho-geriatrica
• BA se stadializa/2011: stadiu preclinic, tulburare cognitivă ușoară (MCI) și demență
„cognitive continuum”
• Ghidul 2018 FDA a emis o nouă stadializare clinica a BA astfel încât să fie incluși pacienți în stadii
precoce de boală ( necesara pt cercetarea terapiei)
STADIALIZAREA PATOLOGICA a BA

2018 FDA

biomarkerul Aβ + cu proteina tau

normală =
pacient încadrat la categoria
de „modificare patologică
asociată bolii Alzheimer”;

Termenul de „boală
Alzheimer” ar fi atribuit doar în
cazul prezenței ambilor markeri –
Aβ și tau.
 Sindrom demential- intervenţii terapeutice
• Este o patologie incurabilă, invalidantă cu prevalenţă în creştere;
• Implică costuri mari pentru familiile pacienţilor şi pentru sistemul de sănătate;
• Intervenţiile actuale vizează: încetinirea evoluţiei bolii şi ameliorarea
simptomatologiei;
Terapia farmacologică
• Există doar două clase de medicamente simptomatice
• inhibitorii de acetilcolinesterază;
• blocanţi de receptori NMDA;
• Numeroase studii recente care vizează mecanisme noi- au fost negative
• Alte tratamente-antioxidanţi, AINS, influenţarea cailor de conducere serotoninergice şi dopaminergice
Terapia nonfarmacologică
• Nu are reacţii adverse
• Poate ameliora evoluţia bolii
• Aceste intervenţii nu au fost îndeajuns studiate şi standardizate, fiind o opţiune ce merită explorată;
 Principii terapeutice
In etiopatogenia demenţelor sunt implicate multiple căi neurochimice;
•Tratamentul farmacologic cuprinde:
1. Tratamentul simptomatic se concentrează pe:
deficitul colinergic
influenţarea neurotransmiterii glutaminergice
2. Tratamentul antipsihotic, antidepresiv-se bazeaza pe
rolul etiopatogenic al cailor dopaminergice si serotoninergice in demente
3. Tratamentul al neuroplasticităţii, neuroregenerării şi neuroprotecţiei -se bazeaza
pe
Rolul fiziologic al scoartei de neuroplasticitate ;
4. Tratamentul factorilor de risc
antiagregant,
antihipertensiv,
statina
• Tratamentul nonfarmacologic:
• Exerciţiul fizic
• Terapie psihocomportamentala;
• Îngrijirea specifica
 Tratamentul farmacologic în demenţe
• INHIBITORII DE ACETILCOLINESTERAZA
• împiedică degradarea acetilcolinei, poate compensa nivelul scăzut al neurotransmiţătorului numai în etapele timpurii
ale bolii, înainte de distrugerea masivă a neuronilor ce produc acest neurotransmiţător;
• reprezentanţi: donepezil, rivastigmină, galantamina
• INHIBITORI AI RECEPTORILOR NMDA
- acţionează la nivelul receptorilor NMDA, fiind agonist de receptor de glutamat N-metil-D-aspartat, determinând
astfel scăderea nivelului de glutamat care poate avea efecte de distrugere a celulei nervoase;
- reprezentant: memantina
• NEUROREGENERATIVE: molecule biologice modulatoare cu efecte în neuroplasticitate, neuroprotecţie,neurotroficitate şi
neurogeneză
• reprezentanţi: Cerebrolyzin, Actovegin
• VASODILATATOARE CEREBRALE :
• Extractul standardizat de Ginkgo biloba Egb761
• sintetice: nicergolină
• NOOTROPE:
• Piracetam
• Pramiracetam
• VACCIN TERAPEUTIC: imunoterapie – profilaxie, stimularea de anticorpi specifici împotriva depozitelor de amiloid, (RA
severe: encefalite) a fost aprobat in SUA /2021
• ALTE TRATAMENTE ÎN CERCETARE:
- xaliproden
- tramiprosat
- R-flurbiprofen
Tratamentul farmacologic în demenţe
Tulburările de comportament-psihiatric
• Depresie:
• inhibitori selectivi de recaptare a serotoninei/
SSRI
• antidepresive cu caracer dual
(venlafaxina, mirtazapina sau trazodona)
• Insomnia:
• medicaţie antidepresivă sedativa(trazodona)
• hipnotice sedative non-
benzodiazepinice (zolpidem)
• Agitatia
• Antidepresive duale ( trazodona)
• antiepileptice ( valproat sau carbamazepina)
• benzodiazepine ( doar lorazepam si oxazepam;
Nu diazepam)
• Delir:
• Antipsihotice( riperidona),
• hipnotice ( haloperidol)
• Comportament sexual agresiv la barbati
• agenţi estrogenici (medroxiprogesteron)
Demenţele reversibile
• Vitamina B 12, B1 , acid folic;
• Corectarea hipotiroidiei;
• Modificarea terapiei ce poate avea efecte
negative asupra memoriei;
• Tratamentul bolilor intercurente;
• Intervenţii chirurgicale în cazul unor tumori;
• Particularitati de administrare la varstnici:
• individualizat
• doar la nevoie
• în doze cât mai mici
• pe perioade cât mai scurte
• A! antipsihoticele au RA severe BCV, cresc
mortalitatea
• personal specializat în domeniul psihiatriei
sau psiho-geriatriei

Tratament nonfarmacologic
Servicii medicale integrate care asigura:
• servicii speciale de zi,
• îngrijre specializată în cămin spital,
• îngrijrie intermediară şi de
recuperare,
• îngrijre în cadrul spitalelor generale,
• îngrijirea primară,
• îngrijirea la domiciliu,
• servicii specializate de sănătate
mintală,
• echipe comunitare de evalaure a
sănătăţii mintale,
• servicii de evaluare a memoriei,
• terapii psihologice şi de îngrijrie la
domiciliu
• Stimulare Cognitivă
• Terapia prin realitatea virtuală-
• stimuleaza activitatea cerebrala prin jocuri bazate
pe abilitatea de memorare si orientare;
• este validata de peste 20 ani de cercetarea
psihologica si experienta clinica (Daset, Lilian R.,
Cracco, Cecilia 2013)
• Stimulare multisenzorială- stimularea celor 5 simturi
senzoriale
• Terapie Ocupaţională
• Terapie prin muzică și prin artă
• Exerciţii fizice-
• rol in ameliorarea cognitiva si neuroprotector
• Rolul familiei
• Echipă pluridisciplinară:
- medic: geriatru, neurolog, psihiatru
- fizioterapeut
- ergoterapeut, kinetoterapeut
- psiholog
- asistenţi medicali
- infirmieri
Noțiuni de farmacoterapie în
practica geriatrică

Clinica De Geriatrie si Gerontologie- Spital Sf Luca

Obiectivele cursului

1. Aspecte generale în farmacoterapia

geriatrică
2. Noțiuni de farmacocinetică
3. Interacțiuni medicamentoase specifice
geriatriei(farmacodinamică geriatrică)
4. Principii de prescriere a medicamentelor
pentru pacienții vârstnici
Aspecte generale în farmacoterapia
geriatrică

 “A îmbătrâni înseamnă a avea din ce în ce

mai mult nevoie de medicamente și din ce în
ce mai puține posibilități de a le suporta”
(J.Turpin)
Aspecte generale în farmacoterapia
geriatrică

 Populația vârstnică(≥65ani) este în continuă creștere

 consumă aproximativ 33% din toate medicamentele

eliberate pe bază de prescripție medicală
Eurostat 2015;HEDIC
Aspecte generale în farmacoterapia
geriatrică

 50% din toate medicamentele eliberate pe bază de prescripție

medicală vor fi achiziționate de populația vârstnică proiecția anului
2040
 Folosirea medicamentelor potențial inadecvate vârstnicilor a condus la
costuri de 7,2 bilioane de $
Aspecte generale în farmacoterapia
geriatrică

 Comorbiditățile ≥ 5 boli pe pacient

polipragmazie(≥10 medicamente)
- 25-35% iau între 3 și 6 medicamente zilnic
- 70% le iau în virtutea unor vechi prescripții
sau din proprie inițiativă
 Consecințe negative
1. Reacții adverse - 27% in preventia primara si 42% în tratamentul cronic
2. Număr zile spitalizare crescut - 30% din motivele internărilor în spitale sunt
datorate medicației
3. 2/3 din pacienții vârstnici din azile necesită spitalizări datorită reacțiilor adverse la
medicamente
4. A cincea cauză de deces

Arch Intern Med 2003;163:2716-2724

J Am Geriatr Soc. 2012; 60(4):616-31
Provocări ale farmacoterapiei

 Noi medicamente disponibile în fiecare an

 Indicațiile aprobate și exceptate de EMA se extind

 Modificarea formatului de prescriere(formulare/carduri)

 Cercetare prin studii științifice despre interacțiuni

medicamentoase

 Creșterea popularității suplimentelor alimentare

 Costul medicamentelor
Provocări ale farmacoterapiei-Specific
geriatriei

 Prezența comorbidităților

 Polipragmazia

 Nivelul de înțelegere și educație

 Complianța pacientului

 Efectele fenomenului de îmbătrânirii asupra farmacocineticii si

farmacodinamicii
Noțiuni de farmacocinetică geriatrică

Încă din deceniul al 4-lea de vârstă începe să se dezvolte o

involuție/scădere a homeostaziei la nivel cerebral, hepatic, renal
lent și regulat :

 Masa creierului și fluxul sanguin cerebral scad

 Bariera hematoencefalică poate deveni mai permeabilă
 Debitul cardiac scade
 Debitul sanguin hepatic scade
 Masa hepatică scade
 Numărul glomerulilor
 Concentrația albuminelor scade
Noțiuni de farmacocinetică geriatrică

Absorbție

Legarea de
Metabolizare
proteine
plasmatice Concentrația
optimă a
medicamentului
în sânge
Distribuție Eliminare
(grăsime, mușchi, os)

Locul de acţiune al medicamentului

Noțiuni de farmacocinetică geriatrică

 Absorbția = biodisponibilitate - fracțiunea dintr-o doză de medicament

care ajunge în circulația sistemică

 Distribuția = transportul medicamentului în sânge şi trecerea lui în

ţesuturi exprimat ca volum pe greutate(volum aparent de distributie-Vd)
(de exemplu L / kg)

 Metabolism - modificarea structurii chimice a moleculei iniţiale a

medicamentului la compuși alternativi care pot fi farmacologic activi sau
inactivi

 Eliminarea - constă în excreţia medicamentului şi a metaboliţilor

acestuia, exprimată în termeni de timp de înjumătățire sau clearance
Noțiuni de farmacocinetică geriatrică

Absorbția
 Rata de absorbție poate fi întârziată prin:
– Reducerea vârfului de concentrația plasmatică optimă sanguină
– Timpul prelungit pentru atingerea concentrației plasmatice optime
 Scăderea debitului sanguin intestinal provoacă o diminuare a
gradientului medicamentului și consecutiv, o scădere a vitezei de
absorbție.
 Cresterea ph-gastric diminuă resorbția medicamentelor acide
slabe medicamentele adminstrate pe cale orală pot să fie
mai puțin absorbite la vârstnici
 Disfagia
N.B. Nu este esențial modificată de vârstă
Noțiuni de farmacocinetică geriatrică

Distribuția
implică două etape:

 transportul sanguin
 difuziunea în țesuturi

Calitativ = asemănătoare cu cea a adultului tânăr

Cantitativ = diferă

 la vârstnic are loc diminuarea volumelor lichidiene

 există o creștere considerabilă a proporției de grăsimi

corporale
Noțiuni de farmacocinetică geriatrică
Procesul de Efectul asupra volumului Exemple
îmbătrînire aparent de distribuție(Vd)
 volumului apei  Vd pentru medicamente Litiu
totale hidrofile
 masei musculare  Vd pentru medicamente ce digoxin
se leagă de fibra musculară
 depozitului de  Vd pentru medicamentele diazepam,
grăsime lipofile trazodonum
 Albuminei în  % de medicament liber în diazepam,acid
sânge sânge(activ) valproic, fenitoină,
warfarină
 Alfa 1-Acid  % de medicament liber în chinidina,
glicoproteină sânge(activ) propranololum,
eritromicina,
amitriptilina
Noțiuni de farmacocinetică geriatrică

Metabolizarea
medicamentelor de către ficat poate fi redusă datorită:
Scăderii fluxului sanguin hepatic
Scăderii mărimii și masei ficatului

Procesul metabolic de la nivel microzomial hepatic poate fi

influenţat de administrarea concomitentă a mai multor substanţe

Mai multe medicamente se comportă ca inhibitori enzimatici:

– cimetidina inhibă metabolizarea anticoagulantelor orale, benzodiazepinelor,
fenitoinei
– Eritromicina inhibă metabolizarea teofilinei, carbamazepinei.
Noțiuni de farmacocinetică geriatrică

Metabolizarea

FAZA 1 FAZA 2 Conversia la

Glucuronoconjugare, metaboliți inactivi
reacţii de oxidare,
Medicament Conversia la metaboliți Glutationconjugare,
reducere, hidroliză, cu efect mai mic, egal Sulfoconjugare,
reacţii mixte sau mai mare Acetilare

Ex:Diazepam, chinidină, Ex:Lorazepam,

piroxicam, teofilina oxazepam, temazepam

Reacții de fază 1: Oxidarea- catalizată de enzimele citocromului P450!

Reacții de fază 2: Conjugarea-adăugarea unor grupări chimice mici care cresc
solubilitatea pentru a facilita eliminarea

N. B. Medicamentele supuse metabolizării hepatice de fază II sunt în general

preferate la vârstnici din cauza metaboliților inactivi (fără acumulare)
Noțiuni de farmacocinetică geriatrică

Eliminarea
Timpul de înjumătăţire (t1/2) este timpul necesar
scăderii la jumătate a concentraţiei medicamentului in
plasmă
Clearance-ul (Cl) - volumul de plasmă epurat de
medicament in unitatea de timp(ml/min sau L/oră)
raportat la greutate
Toxicitatea - reducerea eliminării și acumularea
medicamentului
Noțiuni de farmacocinetică geriatrică

Eliminarea
– Micșorarea dimensiunii rinichilor
– Scăderea fluxului sanguin renal
– Numărul scăzut de nefroni funcționali
– Scăderea secreției tubulare
– Stări frecvent întâlnite la vârstnici-deshidratarea, insuficiența cardiacă
congestivă decompensată, hiper-și hipo-tensiunea arterială, retentia
urinară, nefropatia diabetica, pielonefrita
Scăderea ratei de filtrare glomerulare (RFG)- Formula
Cockroft Gault
Clearence Cr (ml/min) = (140-vârstă) x (greutatea) *0.85(femei)
72 x creatinina serică
! Dacă creatinina serică < 1mg/dl, se foloseste val = 1 adaptată la  scăderea
masei musculare prezente la vârstnici
Noțiuni de farmacocinetică geriatrică

Eliminarea- evoluția RFG la o femeie de 55kg

Vârsta Creatinina Clearence
serică creatinină
30 1.1 65
50 1.1 53
70 1.1 41
90 1.1 30

Exemple de medicamente excretate renal ce trebuie administrate cu

atenție la vârstnici:
• Metoclopramid, digoxinum, gabapentinum, atenololum,
nadololum, alopurinol,laxativele pe bază de magnezium, antagonişti ai
receptorilor H2(famotidina)
• Aminoglicozidele, chinolonele, vancomicina
 Noțiuni de farmacocinetică geriatrică
Modificări fiziologice legate de vârstă care pot influenţa farmacocinetica
 Modificarea Afectarea potenţială
 ...................................................................................................................................................
 Reducerea debitului gastric acid absorbţia
 Modificarea golirii stomacului
 ...................................................................................................................................................
 Reducerea fluxului sanguin splanhnic eliminarea presistemică
 ...................................................................................................................................................
 Reducerea apei totale distribuţie
 ...................................................................................................................................................
 Creşterea grăsimilor corpului
 Reducerea masei musculare legarea de proteine
 Reducerea albuminelor serice
 ...................................................................................................................................................
 Reducerea masei hepatice clearence hepatic
 Reducerea fluxului sanguin hepatic
 ...................................................................................................................................................
 Reducerea ratei de filtrare glomerulară clearence renal
 Scăderea funcţiei tubulare renale
 ...................................................................................................................................................

dupa Brocklehurst, Tallis, Fillit 1992 modificat – Renée Sebag Lanoë, 1998
Interacțiuni medicamentoase specifice
geriatriei

Farmacodinamia
mecanismul de acţiune al medicamentelor,
modul în care medicamentele afectează organismul uman(Reacții
adverse)
interacţiuni medicamentoase

Reacțiile adverse(RA):
– este o reacţie dăunătoare şi neintenţionată, care apare la doze utilizate în mod
normal la om pentru profilaxia sau tratamentul bolii sau pentru modificarea
unor funcţii fiziologice
– Responsabile pentru 5-28% din internările de urgență în secțiile de geriatrie
– 90% din ele sunt considerate previzibile la vârstnici și aproximativ 50% pot fi
prevenite
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei
 Criteriile Beers(American Geriatrics Society, 2015)
1. medicamente potențial inadecvate și clase de medicamente
de evitat la vârstnici
2. medicamente potențial inadecvate și clase de medicamente
de evitat la vârstnicii cu anumite boli și sindroame pe care
medicamentele enumerate le pot exacerba
3. medicamente de utilizat cu prudență la vârstnici
Medicamente cu risc ridicat de Medicamente cu risc potențial mai
apariție a RA scăzut de apariție a RA
 amitriptilină  antihistaminice
 digoxin  difenhidramina
 antispastice gastrointestinale  dipiridamol
 metildopa
 pentazocină  indometacin
 ticlopidină  miorelaxante
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei

Cele mai frecvente medicamente folosite ce dau reacții adverse la

vârstnici sunt:
•Analgezicele opioide
•Antiinflamatoriile nestoridiene
•Anticolinergicele
•Benzodiazepinele
•Altele;medicație cardiovasculară, neurotropă și musculo-sckeletala

Adverse Drug Reaction Risk Factors in Older Outpatients. Am J Ger Pharmacotherapy 2003;1(2):82-89.
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei
Patologia cardiacă
 Spironolactonă
– De evitat la pacienții cu insuficiență cardiacă sau cu un CrCl <30 ml / min.
– În insuficiența cardiacă, riscul de hiperkaliemie este mai mare la vârstnici
dacă se administrează> 25 mg pe zi
 Digoxin
– în insuficiența cardiacă, doze mai mari(>0.125mg/dl) cresc riscul de
toxicitate;
– scăderea clearance-ului renal poate crește riscul de toxicitate
– Creșterea sensibilității cardiace în cazul vârstnicilor apare datorită:
hipokaliemie, hipotiroidism, hipomagneziemie, hipercalcemie, hipoxiei acute
 Antiaritmicile(Cls Ia, Ic, III)- amiodarona, propafenona, sotalol,ș.a.
- Evitarea folosirii ca primă linie pentru fibrilația atrială
- Amiodarona este asociată cu multiple toxicități: boala tiroidiană, fibroză
pulmonară și prelungirea intervalului QT.
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei
Patologia cardiacă
 Noile anticoagulante- dabigatran,apixaban
– clearance al creatininei ≤30 ml/min şi creatinina serică ≥ 1,5 mg/dl asociată
cu vârsta ≥ 80 ani sau cu greutatea corporală ≤ 60 kg se administrează doza
mai mică de apixaban, de 2,5 mg x2 pe zi
– Dabigatran crește riscul de sângerare odată cu vârsta> 75 de ani; nu se
indică în insuficientă renală severă(clearance al creatininei ≤30 ml/min
);doze ajustate la vârstnici
 Nifedipină (forma fără eliberare prelungită)-
– Potențial de apariție mai frecventă a hipotensiunii arteriale; riscul de
precipitare a ischemiei miocardice.
 Diuretice tiazidice și compuși asemănători- hidroclorotiazida,
indapamidul
– Hipokalemie în cazul dozelor mari și consumului
prelungit;hiposodemie,tulburări metabolice:hiperglicemie și hiperuricemie
Noile anticoagulante in relatie cu eRFG

2018 EHRA Guide

Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei
Patologie sistem nervos
Clasa antidepresivelor triciclice- amitriptilină, doxepin,
imipramină,ș.a.
– Efect anticholinergic, sedativ și cauzează hipotensiune ortostatică;
– profilul de siguranță al doxepinei cu doze mici (≤6 mg / zi) este comparabil
cu cel al placebo.
Benzodiazepine
Cu acțiune pe termen scurt-alprazolam, lorazepam
– vârstnicii au sensibilitate crescută la benzodiazepine și metabolism scăzut
la cei cu acțiune lungă.
– cresc riscul de tulburări cognitive, delir, caderi, fracturi și accidente rutiere
Cu acțiune pe termen lung- diazepam, clonazepam
– Pot fi adecvate în cazul convulsiilor, tulburărilor de somn cu mișcări rapide,
opririi alcoolului, tulburării severe și generalizate de anxietate,anesteziei
periprocedurală, îngrijirii paliative a sfârșitul vieții.
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei
Patologie osteo-articulară
 AINS- ibuprofen, ketoprofen, indometacin, naproxen, ș.a.
– Evitați utilizarea cronică, în special asociat cu administrarea de
anticoagulante sau antiagregante
– Crește riscul apariției sângerărilor GI / ulcerului peptic
– Utilizarea inhibitorului pompei de protoni reduce, dar nu elimină riscul
– Indometacinul prezintă cele mai agresive reacții adverse.
 Miorelaxante- clorzoxazona, baclofen, ș.a.
– Sunt slab tolerate de vârstnici, datorită efectelor adverse anticolinergice,
sedării, riscului crescut de fracturi
– eficacitatea la dozele inidcate pentru adulți este discutabilă în cazul
vârstnicilor
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei
Patologie gastro-intestinală
 Metoclopramid
– poate provoca efecte extrapiramidale, inclusiv dischinezie
tardive
– riscul este crescut la pacientii varstnici si fragili

 Omeprazol, esomeprazol
– poate crește ușor riscul de fracturi la nivelul șoldului,
articulației pumnului și coloanei vertebrale, daca este utilizat
pe o perioada mai mare de 1 an
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei

 studiul interacțiunilor medicamentoase la vârstnici este

dificil
 ei primesc mai mult decat două medicamente
 numărul reacțiilor nefavorabile crește proporțional cu
numărul drogurilor utilizate
 sunt cunoscute interacțiunile :
– medicament-medicament,
– medicament-bolnav,
– medicament-nutriție.
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei

Medicament 1 Incompatibilităţile medicamentoase

= asocieri medicamentoase
nedorite, nefolositoare, chiar
RA interpretate greșit ca
periculoase anularea efectului
simptomatologie nou
terapeutic/apariţia unor efecte
apărută
adverse grave.

Medicament 2

RA interpretate ca o
nouă condiție
medicală

Medicament 3
Rochon PA, Gurwitz JH. Optimizing drug treatment in elderly people: the prescribing cascase. BMJ 1997;315:1097.
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei
Interacțiuni medicament-medicament Risc

Inhibitorul de enzimă de conversie+K Hiperpotasemie

Inhibitorul de enzimă de conversie+ Hiperpotasemie
diuretic ce economisește K Hipovolemie
(spironolactonă)
Digoxin+antiaritmic Bradicardie, aritmie
Digoxin+diuretic Dezechilibru electrolitic, aritmie
Antiaritmic + diuretic
Diuretic+diuretic Dezechilibru electrolitic,
deshidratare
Benzodiazepine+antidepresive Sedare, confuzie, delir, cădere
Benzodiazepine+antipsihotice
Nitrat/vasodialatator/diuretic Hipotensiune
Doucet J, Chassagne P, Trivalle C, et al. Drug-drug interactions related to hospital admissions in older adults: a prospective study of 1000
patients. J Am Geriatr Soc 1996;44(9):944-948.
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei
Interacțiuni medicament-patologie Risc

AINS+ Insuficiență cardiacă Retenție hidrică, decompensarea

Tiazolidone+ Insuficiență cardiacă insuficienței cardiace
Hipertrofia benignă de prostată+ Retenție urinară
anticolinergice

Blocanți ai canalelor de Calciu+ Accentuarea constipației

constipație
Narcotice+constipație
Anticolinergice+ constipație
Metformin+ Insuficiență cardiacă Hipoxie, acidoză lactică
AINS+ gastropatie Ulcer, sângerare gastrică
AINS+hipertensiune arterială Retenție hidrică, eficiența scăzută a
diureticelor
Interacțiuni medicamentoase
specifice geriatriei
Medicament Aliment Interactiune medicament- alimentatie
Benzodiazepine Cafea efecte antagoniste; limiteaza aportul de cafeină la
<400-500 mg zilnic
Carbamazepina Suc de grefruit creșterea nivelului de medicament din cauza
CYP3A4
suc de rodie Inhibă absorbția
Coca-cola crește biodisponibilitatea medicamentului, posibil
unei dizolvari sporite a medicamentului
Memantina lapte / produse lactate sau reducerea clearance-ului si creșterea nivelului de
citrice medicament
Sertralina Orice aliment crește rata și gradul de absorbție al medicamentului;
se administreaza la distanta de mese
Zolpidem Orice aliment Incetineste absorbția medicamentului si efectul este
întârziat
Acenocumarol Alimenta bogate in Scad efectul anticoagulant
vitamina K: conopida,
brocoli,spanac, napi,s.a.
• dovezile actuale sugerează că la pacienții cu BCR ,
tensiunea arteriala ar trebui să fie scăzuta la <140/90 mmHg
și la 130/80 mmHg.
• scăderea TA reduce presiunea de perfuzie renală si este de
așteptat ca eRFG să fie redusa cu 10 - 20% la pacienții
tratați pentru hipertensiune arterială.
• declinul apare de obicei în primele săptămâni de tratament
și se stabilizează ulterior
• daca declinul eRFG continuă sau este mai grav, tratamentul
trebuie oprit, iar pacientul sa fie investigat pentru a
determina prezența unei boli renovasculare
• Diureticele de ansa ar trebui să înlocuiască diureticele
tiazidice atunci când GFR estimat este <30 ml / min
Ajustarea medicatiei in functie de RFG

Medicatie analgezica Rata filtrare glomerulara Observatii

Paracetamolul • nu este necesară ajustarea • medicament de alegere

dozei în insuficiență renală pentru dureri ușoare și
• creșterea intervalelor de doză moderate maxim 2 g pe zi
de la 6 la 8 ore când eRFG
<10 ml/min/1.73m2
Antiinflamatoarele • nu se vor administra la • maxim 10 zile pe luna
nesteroidiene(AINS) RFG<30 ml/min/1.73m2
Gabapentin • se administreaza300mg la 12 • Atentie la riscul caderii pentru
ore la RFG 30-50ml/minse pacientii varstnici fragili
• administreaza300mg la 24
ore la RFG 10-30ml/minse
• administreaza300mg la 48
ore la RFG <10ml/min
Analgezicele opioide- • scăderea dozei de tramadol • timpul de înjumătățire prin
Tramadolul de la 50-100mg / zi dacă RFG eliminare se poate dublaRisc
<30 ml / min scaderea dozei de constipatie,
la 25-50mg / zi dacă RFG < greata,varsaturi,ameteli si risc
10 ml / min de cadere,
Ajustarea medicatiei in functie de RFG

Antibioterapia: Rata filtrare glomerulara Observatii

Ciprofloxacinum • Reducerea dozei la 50% la RFG= • Risc de Clostridium difficile

30-50ml/min • De evitat la cei cu anevrism de
• creșterea intervalelor de doză de la aorta
• Creste riscul de mortalitate la
18 ore când eRFG =10-30 ml/min
pacientii fragili
• Administrarea la 24 de ore cand
RFG<10ml/min
Levofloxacinum • la RFG=30-50 ml/min in prima zi • Risc de Clostridium difficile
se va administra doza de
500mg/24h apoi 250mg/24h
• La RFG<10ml/min se va
administra 250mg la 48 de ore
Fluconazolum • RFG <45ml/min se reduce doza la
50%
Ajustarea medicatiei in functie de RFG

Alte medicamente: Rata filtrare glomerulara Observatii

Inhibitori de recaptare • Sertralina si fluoxetina nu sufera modificari • Risc de hiponatremie,efecte

selective a serotoninei(SSRI) de farmacocinetica in prezenta BCR centrale si gastrointestinale
• restul medicamentelor din clasa SSRI este
necesara reducerea cu 25-50% a dozei

Statine • Reducerea dozei la RFG <30 ml / min

valabila doar pentru rosuvastatina și
fluvastatin

Antidiabetice orale: • In cazul sulfonilureicelor si metformin se • Risc de hipoglicemie

reduce doza cand RFG<30ml/min.
Incompatibilitati de administrare a medicamentelor
Principii de prescriere a medicamentelor
pentru pacienții vârstnici

 Evitați prescrierea înainte de

diagnosticare

 Începeți cu o doză mică și titrați

încet

 Evitați pornirea a 2 agenți în

același timp

 Luați doza terapeutică înainte de

comutarea sau adăugarea de
agenți

 Luați în considerare agenții non-

farmacologici
Principii de prescriere a medicamentelor
pentru pacienții vârstnici

 Determinați obiectivele terapeutice și planul de evaluare

 Luați în considerare riscul vs. beneficiul
 Evitați prescrierea pentru a trata efectul secundar al unui alt
medicament
 Utilizați 1 medicament pentru a trata 2 patologii
 Luați în considerare interacțiunile medicament-medicament si
iatrogenia
 Utilizați schema cea mai simpla posibila
 Ajustați dozele pentru insuficiență renală și hepatică
 Evitați dublarea terapeutică
 Utilizați alternativa cea mai puțin costisitoare
Principii de prescriere a medicamentelor
pentru pacienții vârstnici

 o informare larga a medicilor care asigura asistenta batranilor privind

specificul administrarii medicamentelor in geriatrie

 reducerea dozelor, inferioare jumatatii celor utlizate la adulti, pana la o

treime din acestea, in special pentru cele cu eliminare renala

 asigurarea ca bolnavul adera la respectarea tratamentului

 prescrierea sa fie pe cat posibil de scurta durata

 tratament nu prea complex

 EMA geriatric medicines strategy

De reținut

 Algoritm terapeutic de succes înseamnă utilizarea

medicamentului corect la doza corectă pentru
indicația corectă individualizat la pacient
 Vârsta modifică farmacocinetica si farmacodinamia
 Reactiile adverse sunt frecvente printre vârstnici
 Riscul aparitiei acestor reactii poate fi minimizat prin
prescrierea corespunzătoare
Geriatrie si Gerontologie

Sef Lucrari Dr Sorina Aurelian

Clinica de geriatrie si gerontologie
UMF Carol Davila
Sindromul de fragilitate si sarcopenie

- Definitie, factori de risc

-Diagnostic
-Scale de evaluare si complicatii
- Preventie
"Batranetea nu este o boala , marea varsta
induce o dependenta naturala care
necesita ajutor "( Cardot)

Deci , dependenta este incapacitatea de a-si

administra propria viata , de a face optiuni

"Bolile cronice paraziteaza imbatranirea„

(Ana Aslan)
 Autonomia si calitatea vietii
Procesul de imbatranire demografica
Noul concept are drept cauze :
• cresterea populatiei varstnice (si mai ales cresterea proportiei
celor de peste 80 de ani)
• cresterea nevoilor de ingrijiri acordate acestora
( populatie cu grade diferite de dependenta)

• O persoana bolnava are nevoi suplimentare impuse de

suferintele date de boala si pe de alta parte se afla in
imposibilitatea de a-si satisface singura nevoile de baza.

• In geriatrie, obiectivul principal este de a creste calitatea vietii

pacientului varstnic prin satisfacerea nevoilor specifice.
 Clasificare a persoanelor vârstnice
in functie de starea de sanatate si
functionalitate

• persoanele vârstnice AUTONOME

• persoane vârstnice BOLNAVE

• persoane vârstnice DEPENDENTE

 Toți îmbătrânim la fel?
• Fiecare individ are două vârste:
-vârsta cronologică
-vârsta biologică
- putem adauga o implicare(”vârsta”) socială care le poate accelera sau
regresa

Fiecare individ îmbătrânește diferit, mai accentuat sau prematur la nivelul

unui aparat sau sistem.

• Îmbătrânirea individului este diferită de îmbătrânirea populației

• Astfel putem vorbi de îmbătrânire
– cutanată
– cardio-vasculară
– osteoarticulară
– neuropshică
 Varstnic sau longeviv?
• Clasificarile OMS disting trei stadii ale
imbatranirii:
• -”elderly” intre 65 si 74 ani, cunoscuta ca si
perioada de varstnic
• -”very old” intre 75 si 84 ani, perioada de
batran
• -”longevivi” 85 ani si peste sau perioada de
longeviv
 Imbatranirea activa vs Fragilitate
• Starea de sănătate este, in viziunea Organizaţiei
Mondiale a Sănătţii „o stare completă de bine fizic,
mental si social, nefondată numai pe absenţa bolii sau
a unei infirmităţi”

• Pentru populaţia vârstnică, este un deziderat greu de

atins, ca urmare a regresiei fireşti a capacităţilor
organismului

• Fragilitatea face referire la pacienţii predispuşi

decompensărilor frecvente care apar la solicitări
minime sau chiar în lipsa acestora.
 Definitie Fragilitate
Starea de sănătate este, in viziunea Organizaţiei Mondiale a Sănătţii „o stare completă de
bine fizic, mental si social, nefondată numai pe absenţa bolii sau a unei infirmităţi”

Fragilitatea este un sindrom geriatric/un nou concept geriatric

Un model biopsihosocial asociat cu aspecte diferite ale îmbătrănirii, caracterizate prin:

– cresterea vulnerabilității la factorii de risc
– multiplele modificări la nivel psihologic
– deficitul de acumulare prezent o dată cu înaintarea în vârstă

• un proces dinamic caracterizat deseori de modificări ale homeostaziei stării populației de-a lungul
timpului și în care noi putem interveni prin tratament non-medicamentos sau medicamentos

• Rockwood si Mitnitski (2005) consideră fragilitatea ca o stare de sănătate precară care se manifestă
individual şi are la bază deficienţe fiziologice,dezvoltând o scala de măsurare a fragilitatii

• vulnerabilitatea crescută a vârstnicilor la diferite momente de stress

• Insoțește sindromul de decondiționare la cele 3 nivele

• este un sindrom geriatric/un nou concept geriatric

 Conceptul de fragilitate
• rezultatul reducerii multisistemice a abilităților
fiziologice, limitând capacitatea de adaptare la stres sau
la schimbări din mediu, un status de vulnerabilitate /
slăbiciune

• diminuarea rezervelor fiziologice ale organismului și un

risc crescut de dizabilitate

• un stadiu între funcţional şi nefuncţional, între sănătos şi

bolnav

• pierderea rezistenţei
 Ce inseamna sa fii fragil?
• Sa fii dependent de alții
• Sa ai mai multe boli cronice
• Ai un risc substanțial crescut de dependență și alte reactii
adverse asupra sănătății
• Ai probleme medicale & psihosociale complexe
• Prezinti semne "atipice“de boala
• Poti beneficia de programe de geriatrie de specialitate
• Prezinti o îmbătrânire accelerată

Rockwood, et al. Can Med Assoc J 1994;150:489-95.

Bortz WM. J AM Geriatr Soc 1993;41:1004-8.
Fried L, et al. J Gerontol Medical Sciences 2001; 56A(3): M146-M156.
 Interacţiunea dintre factorii care
determină fragilitatea
Resurse:
-stil de viata
sănătos
-abilităţi practice
-fond genetic
Deficite:
-boli
-dizabilităţi
-dependenţa de alţii
-suprasolicitarea
îngrijitorilor
ec.europa.eu/research/innovation-union/pdf/active-healthy-ageing,2012
 Cauzele apariției fragilității
• Deficiențe fiziologice: anemie, tulburări de status
coagulant, ateroscleroză, inflamație sistemică,
disfuncții hormonale, hipovitaminoze etc.
• Factori de mediu: statut socioeconomic, venit,
mediu de viață, familie, prieteni, suport social etc.
• Afecțiuni cronice: diabet zaharat, boală renală
cronică, cardiopatie ischemică, insuficiență
cardiacă, depresie, demență etc.
 Mecanismele de aparitie
• 1. Modelul linear
– pornește de la autonomia vârstnicului, descrie un declin reversibil cu evoluție
spre afectarea funcțiilor individului, disabilitate și deces
– nu este un fenomen de tipul totul sau nimic, ci există grade de fragilitate

Spini, Dario & Ghisletta, Paolo & Guilley, Edith & Lalive d'Epinay, Christian ”Frail Elderly”,
Encyclopedia of Gerontology, Ediția a II-a, Editura Elsevier, San Diego, 2007
 Mecanismele de aparitie
• .
2 Modelul ciclic
– concepția este aceea că procesul ce duce la fragilitate apare din cauza senescenței, însa
este de regulă asociat și un agent declanșator( exemplu: fractură de șold, o boală,
spitalizare etc).
– fragilitatea poate fi activată de o schimbare (declin) a diferitelor subsisteme ale
organismului( la nivel fiziologic, psihosocial, comportamental)
– ia în considerare principalele modificări ce apar în fragilitate: sarcopenia, disfuncția
imunologică și dezechilibrul neuroendocrin .
 Stadii ale fragilitatii

ROBUST PREFRAGIL FRAGIL DEPENDENT

 Componentele fragilitatii
• Functionale(Fizice)

• Biologice/ Somatice

• Cognitive

• Afective
 Evaluarea Fragilitatii
• A.Criterii biochimico-biologice asociate cu
fragilitatea:
• Cresterea IL6 serice
• Cresterea proteinei C reactive, a fibrinogenului
• Cresterea VSH
• Hipoalbuminemia
• Cresterea TNF alpha
• limfopenia
• hipocolesterolemia( colesterol total sub 180 mg/dl)
• scăderea T3
• scăderea 25-OH vitamina D3
 Evaluarea Fragilitatii
B. Criterii clinice si antropometrice:
- examinarea carotidiana Doppler cu ultrasunete
a arterelor cervicale
- efectuarea indicelui glezna brat
-ecografie Doppler vasculara a arterelor
membrelor inferioare
- electrocardiograma in repaus
- ecocardiografia
- RMN cerebral
 Evaluarea Fragilitatii
• C. Scale de evaluare:

 Scala lui Fried

 Scala Groningen

 Scala Rockwood(Scala clinica)

 Scala Edmonton

 SBPP si sarcopenia(Fragilitate fizica)

 Clinical Frailty Scale

 Metode de evaluare a fragilitatii- Scala Fried

Scala lui Fried Scor

Scăderea neintenționată a greutății cu mai mult de 4,5 kg în ultimul an 0/1 p
Scăderea forței de prehensiune 0/1 p
Auto-epuizare 0/1 p
Activitate fizică redusă, angajarea într-o scurtă plimbare 0/1 p
Testul de mers pe jos timp 4 minute 0/1 p
Total scor 0-5 p

Interpretare Scala lui Fried(0-5p)

Fragili daca >3p

Prefragili daca 1-2p

Robust daca 0p
 Scala Fragilitatii lui Fried
Linda Fried privește fragilitatea ca pe o stare intermediară între
autonomie și dependență, între sănătate și disabilitate
Interpretare in context clinic:
 scor 0 p = Robust- persoană sănătoasă

 scor 2-3p= Prefragil- susceptibilitate de 2 x > pentru complicații

postchirurgicale şi pentru cheltuielile pentru serviciile medicale
de recuperare

 scor 4-5p= Fragil -susceptibilitate de 3 x > pentru

instituționalizare

 scor 5p= Fragilitatea severă- dependent

Metode de evaluare a fragilitatii-
Scala de fragilitate Groningen
 Sindromul de fragilitate dupa
Rockwood si Mitnitski
• o stare de sănătate precară care se manifestă
individual şi are la bază deficienţe
fiziologice,dezvoltând o scala de măsurare a
fragilitatii

• Indicele de fragilitate se bazeaza pe conceptul

că fragilitatea este o interactiune dintre
factorii fizici, psihici si sociali.
Rockwood si Mitnitski (2005)
 Scala Clinica a Fragilitatii
1. Foarte robuști, activi, energici și motivați, adaptati , activitățile zilnice regulat.
puternici
2. Bine: nu au boală activă, dar sunt mai puțin apți decât categoria 1. Ocazional, sezonier, sunt foarte act
ivi.
3 Gestionarea binelui Au probleme medicale bine controlate, dar nu sunt active în mod regulat dincolo de mersul pe j
os de rutină.
4 Vulnerabile Nu depind de alții pentru ajutorul de zi cu zi, de multe ori simptomele limitează activitatea"înce
tinit ", și / sau de a fi obosit în timpul zilei
5 Ușor fragil au nevoie de ajutor în IADLs de ordin superior (finanțe, transport, treburile casnice grele, medic
amente). De obicei, fragilitatea ușoară afectează progresiv.

6 Moderat au nevoie de ajutor în activitățile zilnice și de păstrare a curățeniei casei. Au de multe ori au pro
Fragil bleme cu scările și au nevoie de ajutor pentru baie. Ar putea avea nevoie de asistență minimă.

7 Fragil grav complet dependent de îngrijire personală, indiferent de cauză (fizic sau cognitiv). Chiar și așa, ei
par stabili și nu la risc ridicat de moarte (în ~ 6 luni).

8 Foarte grav fragil: complet dependent, se apropie de sfârșitul vieții. De obicei, aceștia în cazul unei boli minore nu
ar putea recupera.
9 Incurabili se apropie de sfârșitul vieții. Această categorie se aplică persoanelor cu o speranță de viață <6 lu
ni, care nu sunt altfel evident fragili.
 EDMONTON FRAIL SCALE
• un instrument simplu de aplicat
• se bazează pe următoarele domenii:
– cogniţia,
– statusul general de sănătate,
– independenţa funcţională,
– sprijinul social,
– utilizarea medicamentelor,
– nutriţia,
– starea de spirit
– performanţa funcţională
 Sarcopenia
• Termen introdus de Irwin Rosenberg in 1989

• termenul de ‘’sarcopenie’’ ( greacă ‘’sarx’’= carne şi ‘’penia’’ =pierdere)

• un sindrom caracterizat prin pierderea progresivă şi generalizată a masei

musculare scheletice şi a funcţionalităţii muşchilor

• Pentru a se diagnostica sarcopenia sunt luate in calcul următoarele 3

criterii:
– masa musculară scăzută,
– forţa musculară scăzută
– performanţa fizică scăzută

• Pierderea musculaturii odată cu îmbătrânirea deschide fereastra către

apariția fragilității și a consecințelor sale
 Sarcopenia
• Sarcopenia este raportată la aproximativ 60% dintre adulții în vârstă
de 80 de ani sau peste

• Prevalența sa este în creștere din cauza creșterii speranței de viață

• Statisticile prevăd că numărul vârstnicilor sarcopenici se va dubla în

următorii 30 de ani

• numărul adulților în vârstă care au nevoie de reabilitare pe termen

lung se va multiplica de patru ori până în 2050

• Sarcopenia preexistentă este asociată cu progresarea la severitatea

bolii în COVID-19
 Sarcopenia by age

Source: J. Nutr. Health Aging. 2008

 Cauze posibile ale Sarcopeniei
1. Dezechilibrul între sinteza masei musculare și proteoliză: se consideră că în cazul
vârstnicului degradarea proteică depăsește capacitatea de sinteză.
2. Factori genetici legați de GH(hormone de crestere): influențează turnoverul masei
musculare
3. Reducerea secreției și acțiunii GH(hormone de crestere), testosteronului și IGF-1
4. Creșterea radicalilor liberi de oxigen (ca urmare a disfuncției mitocondriale): duce la
stres oxidativ și apoptoză
5. Creșterea concetrației citokinelor proinflamatorii în țesutul muscular ca urmare a
stresului oxidativ
6. Reducerea numărului de motoneuroni : favorizează denervarea musculară
7. Anorexia și malnutriția vârstnicului determinate de: scăderea apetitului, reducerea
gustului și mirosului, a secreției de suc gastric și a golirii stomacului
8. Tendința la sedentarism a vârstnicului, reducerea efortului fizic zilnic așa încât masa
musculară neutilizată se pierde în timp.
Sarcopenie diagnostic

Limpawattana Panita et all, Osteoporosis and Sarcopenia, Sarcopenia in Asia, 2015

 Sarcopenia elemente de diagnostic
Forţa musculară se determină prin:

• Testul fortei de prehensiune cu dinamometrul

• Peak Exploratory Flow

Performanţa fizică este determinată prin:

• Short Physical Performance Battery

• Testul urcării scărilor, testul plimbării timp de şase

minute
 Sarcopenia elemente de diagnostic
Masa musculară
• Rezonanţă Magnetică Nucleară sau CT- scan
• Dual energy X-Ray absorbtiometry (DXA)- care determină masa musculară,
grăsimea şi masa osoasă
• Bioimpedance Analysis
Screeningul sarcopeniei cu DXA
-un indice de masă musculară relativă
(skeletal muscle mass index, SMI) obținut
prin împărțirea masă musculară a
scheletului apendicular (ASM), la
înălțimea la pătrat (ASM / ht2)
- este sarcopenic atunci când ASM / ht2
este cu 2 deviații standard sub datele din
populația de referință:
< 7,26 kg / m2 bărbați
< 5,45 kg / m2 femei
 Consecintele fragilitatii
• Nevoi speciale pentru pacientii vârstnici:
– activități de zi cu zi și instrumentale
– îngrijire personalizata și tratament
– securitate juridică
– demnitate
• Povară financiară pentru sistemul de sanatate:
– costuri ridicate
– rate ridicate de spitalizare
– rate ridicate de readmisie
 FRAGILITATE

-Oboseala
SARCOPENIE - Viteza scazuta de mers
- Tulburari de echilibru DEFICIT FIZIC(SPPB)
- Tulburari cognitive
- Depresie
- Probleme socieo-econimice
- Sindroame geriatrice(i.e. delir,
incontinenta, escara,
malnutritie,disfagie etc

FRAGILITATE FIZICA

NEGATIVE HEALTH OUTCOMES

Disabilitate, caderi, dependenta

Landi, Cherubini A. et al. Sarcopenia and frailty: from theoretical approach into clinical
practice
 Physical Frailty&Sarcopenia

Limit posed by low SPBB

SPBB>=10/12p
ROBUSTNESS No Sarcopenia impairment(ceiling effect)
No mobility disability

Probable few benefits from interventions

against disability
SPPB between 3-9/12p
FRAILTY Sarcopenia
No mobility disability
Possible interventions for PREVENTING disability or reverse in
PF&S
robustness
SPPB <3/12p
Sarcopenia(Cachexia?)
Mobility disability
DISABILITY
Possible interventions for TREATING disability
Limit posed by mobility
Exhaustion of endogenous reserves for restoring robustness
Adapted by Cesari et al Aging Clin Exp Res 2017 disability(floor effect)
 Prevenirea fragilității
• Alimentația- menținerea
unui aport caloric cu toate
principiile alimentare
• Exercițiul fizic și mai ales
cele de rezistență
• Prevenirea și combaterea
complicațiilor aterosclerozei
• Evitarea izolării
• Tratamentul durerii
• Exerciții de echilibru
• Control anual a deficitului
de testosteron
12 steps to healthy longevity-
Clinic Sf. Luca
1. Choose a lifestyle balanced without excesses, to be
enjoyed!
2. Choose a healthy diet with vitamin supplements
3. Maintain physical activity-stroll 30 minutes daily
outdoor
4. Train your mind-read constantly, solve crossword
puzzles, learn grandchildren
5. Stop smoking
6. Inspect alcohol
7. Participate in social activities, spiritual soul will
cultural delight
8. Do not sit in isolation or loneliness, call your
friends, continue concerns that make you happy
9. Share with others of professional experience
acquired teaches loved ones who know better
10. Keep your optimism, live without stress, anger,
depression
11. Keep relations familial- live in harmony, be
happy together
12. Take care of your health, visit geriatrist
permanent
 Va Multumesc!

Tot ceea ce acumulezi de calitate

va fi de folos!