Curs 7 Volumul inimii Prin eforturi sistematice in special de rezistenta inima isi creste volumul.

(dimensiunile) de la 500cm3 la femei si 700cm3 la barbati inima ajunge la valori de 1200 cm3 la femei si 1800cm3 la barbate. creSterea volumului inimii depinde de volumul lucrului mechanic in sensul ca la sportivii care parcurg sute si mii de km in antrenamente inima creste adaptativ.(structurat dimensional si functional. Structural in sensul ca fiecare fibra musculara se hipertrofiaza Dimenstional ins ensul ca volumul global al inimii creste(I se spune inima bovina) Functional in sensul ca toti parametri functionali ai circulatiei se modifica in vederea cresterii pragului biologic. Asa se explica de ce inima sportivilor de viteza nu se modifica. 2. depinde de durata efortului. Adica de vechimea in sport. Sunt necesari 3-5 ani de effort continuu pt as-I modifica dimensiunea 3 depinde de varsta.inima creste in volum in jurul varstei de 22 ani.(cercetari recente ecografice pe copii innotatori au pus in evidenta cresterea diametrului ventricular stang si ingosarea peretilor inimii. Este vorba de innotatori australieni care fac 3 ore p zi/5 zile p saptamana. 4. depinde de sex.volumul inimii este mai mare la barbate decat la femei. 5. depinde de constitutie. Persoanele mai dezvoltate au inimi mai dezvoltate. 6. de tipul antrenamentului. Antrenamentul cu intervale dezvolta rapid dimensiunile inimii. Mecanismele cardio-megalie. Sunt 2 mecanisme: 1. un mecanism il reprezinta dilatatia inimii adica marirea sau cresterea diametrului inimii 2. al doilea mecanism il reprezinta cresterea in grosime a peretilor inimii. Mecanismul care domina este dilatatia. Asa se explica de ce dupa intreruperea act sportive inima revine la normal.se numeste inima in acordeon. In activitatea obisnuita intalnim 3 tipuri de modificari dimensionde mare reale: 1. primul tip se numeste hipertrofie excentrica, adica inima creste in volum in special prin dilatatie. Si mai putin prin hipertrofie .... acest tip il intalnim in special la atletism fond , ski fond,innot fond, canotaj fond, sportivi de mare rezistenta. 2. hipertrofia concentrica adica inima este marita in special prin ingrosarea peretilor si mai putin prin dilatatia camerelor inimii. O intalnim la sportivii de forta, care fac antrenamente sistematice cu ajutorul greutatilor. Sunt inimi care raman marite si dupa intreruperea activitatii sportive. 3. hipertrofia mixta adica si diametrul camerelor si peretii sunt grosi si diametrele sunt crescute. O intalnim la jocurile sportive in special fotbal(mijlocasi) si rugby. Sportivii din categoia viteza au inimile nemodificatedeoarece performanta lor nu depinde de transportul oxigenului, ci depinde de reactivitatea neuro-musculara, care reactivitate este genetic determinata. Rezervele cardio vasculare functionale. Prin rezervele cardio vasculare intelegem amplitudinea adaptativa a organismului. Daca frecventa cardio a unui sportiv este de 48 batai/ minut poate ajunge in efort 220 batai/ minut. Un subiect neantrenat are frecventa cardiaca in repaus 84 batai/minut, iar in efort frecventa maxima este de 180 batai/ minut. Persoana antrenata dispune de posibilitatea unei cresteri mai mari a frecventei cardiace, deci o adaptare mai mare. Persoana antrenata are rezerve funcionale mai mari. Debitul cardiac.la o persoana antrenata in repaus este de 3-4l / minut poate sa creasca in efort la fantastica valoare ce 50l/minut pe cat un subiect neantrenat are in repaus valoarea de 6l/minut in schimb in efort nu atinge decat 20l/minut. Asa se explica de ce consumul de oxigen la sportivii antrenati este de 30 ori mai mare decat la sportivii neantrenati. Influenta efortului asupra respiratiei. Prin respiratie intelegem totalitatea schimburilor gazoase de la nivelul celulelor. Respiratia se desfasoara pe urmatoarele faze: O faza esterna sau respiratia pulmonara, o faza sangvina la nivelul sangelui, si o faza interna(respiratia interna) Respiratia externa depinde in special de ventilatia pulmonara. Prin ventilatie intelegem miscarile sau deplasarile structurii toraco pulmonare. La intrarea aerului in plamani care se numeste inspiratie si la iesirea aerului din plamani care se numeste expiratie. Inspiratia este un act motor activ si poate fi de mai multe feluri: linistit, inspir profund si inspir fortat. Linistit- obisnuit si realizarea lui depinde de urmatorii muschi:diafragm, scaleni si muschii intercostali inter si extern. Profund este inspirul din efort, ssi la realizarea lui participa muschii sternocleidomastoidieni, ridicatori ai coastelor, si muschii sacrospinali.

Inspirul fortat este inspirul pe care in realizam in eforturile statice :trapez, ridicator al scapulei, romboizi, pectorali-mic si mare. In timpul inspirului, cand tragem aer in piept volumul toracelui creste, in schimb presiunea scade, este reactie a legii boyd-mariot. Scaderea presiunii pulmonare usureaza ... de la o presiune ma mare cum este cea atmosferica la o presiune mai mica cum este cea pulmonara. Pt a realizarea unei respiratii performante sunt necesare 2 componente: a. o musculatura tonica bine antrenata care sa poata invinge rezistenta elastica a toracelui. b. O coordonare neuromusculara perfecta. Expirul este un act respirator pasiv.ceea ce presupune revenire acustii toracice la normal ca urmare a elasticitatii sale. In repaus expirul nu este realizat de muschi. In efort expirul este actul respirator activ, si la el participa urmatorii muschi: transvers al abdomenului, oblici ai abdomenului, dreptii abdominali, patrat lombar si intercostali interni. In repaus expirul poate deveni activ la bolnavii cu leziuni obstructive. Adica la cei cu astm bronsic si la fumatorii cu bronsite cronice.