Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STRATEGII METODICE,
VARIETATEA ŞI DIVERSITATEA
MODALITĂŢILOR DE ACTIVIZARE
A ELEVILOR LA LECŢIA DE
MATEMATICĂ
Coordonator ştiinţific,
prof.univ.dr. CEZAR AVRAMESCU
Învăţător,
ZAHARIA LAURA GABRIELA
Şcoala cu clasele I-VIII, Nr.2,
CALAFAT
2000 – 2003
CUPRINS
I. Introducere
1. Locul şi rolul învăţământului în actuala reformă a învăţământului…….3
2. Obiectivele generale ale învăţământului matematic la ciclul primar…...7
3. Importanţa generală a temei………………………………………….. 16
4. Motivarea alegerii temei……………………………………………....19
II. Aspecte teoretice de bază
1. Elaborarea strategiei didactice………………………………………..24
2. Pregătirea psihologică pentru învăţare………………………………..32
3. Diferenţiere şi individualizare în organizarea activităţilor cu conţinut
matematic……………………………………………………………. 36
III. Ipoteza de lucru. Obiectivele cercetării.
Metode de cercetare utilizate.
1. Ipoteza de lucru………………………………………………………45
2. Obiectivele lucrării………………………………………………….. 48
3. Metode de cercetare utilizate………………………………………... 50
IV. Varietatea şi diversitatea modalităţilor de activizare
a elevilor la lecţia de matematică.
1. Modernizarea învăţământului matematic prin utilizarea unor
modalităţi eficiente de activizare…………………………………… 67
2. Problematizarea – învăţarea prin descoperire……………………… 79
2
3. Munca independentă……………………………………………….. 131
4. Jocul didactic şi problemele distractive……………………………. 147
5. Analiza produselor activităţii………………………………………. 157
V. Concluzii…………………………………………………… 171
VI. Anexe…………………………………………………………. 178
VII. Bibliografie……………………………………………….. 234
apitolul
3
ntrodu
cere
4
„Este nevoie de o reformă cuprinzătoare a învăţământului,
coerent concepută, care repoziţionează în fapt cadrul didactic şi
elevul, şi care atinge curricula, o reformă, în orice caz, de schimbare
efectivă şi nu doar de evitare a riscurilor, o reformă de conţinut care,
sub unele laturi, poate dura, dar care începe acum.” – afirma Andrei
Marga în „Reforma învăţământului acum.”, în 1997.
Constituirea viitorului şcolii româneşti este o operă vastă
care cere mobilizarea întregului potenţial al elevilor, cadrelor
didactice, al organelor de decizie, pentru satisfacerea multiplelor
exigenţe şi obiective pe care le implică, dintre care importante ar fi :
perfecţionarea continuă a conţinutului învăţământului, a tehnologiei
didactice şi ridicarea performanţelor practice ale elevilor şi
educatorilor; dezvoltarea echilibrată a inteligenţelor, achiziţiilor
cognitive, acţiunilor, tehnologiilor perfecţionate; transformarea
treptată a elevilor din receptori şi consumatori de informaţii în
coautori ai propriei lor formări.
Paşii realizaţi în învăţământ s-au concretizat prin înlocuirea
rând pe rând a unor forme tradiţionale cu un învăţământ activ,
creator, bazat pe dezvoltarea capacităţilor şi personalităţii fiecărui
elev.
Prin calitatea sa de factor de educaţie instituţionalizată,
învăţământul are un rol principal în pregătirea şi formarea
personalităţii umane, în deplin acord cu interesele şi aspiraţiile
5
comunităţii sociale, naţionale şi internaţionale. Sistemele de
educaţie se situează la incidenţa a două deziderate majore ale
societăţii moderne: acomodarea omului la noile condiţii pe care le-
au creat dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii şi participarea ca beneficiar şi
ca factor de progres la civilizaţia epocii sale.
Idealul educativ al lumii de azi este „omul total”, omul apt
să desfăşoare o activitate socială multilaterală, să se adapteze rapid
la dinamica transformării condiţiilor de existenţă, astfel încât în
condiţii de şomaj să se poată reorienta repede către alte meserii
decât pe care a exercitat-o iniţial.
Învăţământul este chemat să-şi echilibreze permanent
funcţia sa formativă, cu sensurile şi ţelurile culturii, ale economiei şi
vieţii sociale în ansamblu, să rămână un sistem permanent deschis
faţă de transformările pe care le înregistrează condiţiile vieţii
omului.
Sistemele şcolare pot participa cu randament sporit la
pregătirea tehnologică şi ştiinţifică a tinerelor generaţii în măsura în
care învăţământul îşi modifică propria tehnologie, adaptând-o la
condiţiile şi exigenţele vieţii contemporane. Acordarea
învăţământului la nevoile şi tendinţele de dezvoltare ale lumii
moderne înregistrează caracteristici şi ritmuri diferite, corespunzător
condiţiilor generale de progres ale fiecărei ţări.
6
În această perioadă, când ştiinţele fundamentale joacă un
rol tot mai mare în dezvoltarea progresului social, de pregătire a
omului în profil larg, matematica este chemată să-şi îndeplinească
rolul de factor esenţial la adaptarea rapidă a fiecărui individ la
cerinţele mereu crescânde ale societăţii în care trăim.
Dirijarea influenţelor şi controlul efectelor învăţământului
matematic asupra modului de a gândi sistematic, profund, eficient şi
original ocupă astăzi un loc prioritar pe agenda multor reforme,
programe de inovare şi modernizare în sfera învăţământului şi
educaţiei din multe ţări, dar mai ales a şcolii româneşti
contemporane.
Matematica modernă ia în consideraţie ansamblul structural
al ştiinţelor matematice, principiile fundamentale, relaţiile dintre
entităţile matematice.
Dirijarea influenţelor şi controlul efectelor învăţării
matematicii asupra modului de a gândi sistematic, profund, eficient
şi original, fac obiectul cercetării pedagogice ca şi al perfecţionării
continue a demersurilor metodice prin care se introduc, se verifică,
se asimilează şi se transformă cunoştinţele matematice, în strânsă
legătură cu cele ale psihologiei moderne.
Modernizarea pedagogiei învăţământului matematic, în
special din perspectiva aprecierii formării gândirii logice a elevilor
încă din primele clase, impune organizarea şi desfăşurarea acesteia
7
într-o manieră nouă; conştientizarea complexităţii actului de
predare-învăţare-evaluare, metodele activ-participative, diferenţierea
învăţământului, cultivarea interesului pentru studiu şi altele, prin
toate acestea urmărindu-se sporirea eficienţei formative a
învăţământului.
În studiul matematicii în şcoală se porneşte de la
următoarele premise:
1. Nu există ştiinţă privilegiată care are dreptul de a le
judeca pe toate celelalte.
2. Matematica, prin înaltul său grad de abstractizare şi
generalizare, prin capacitatea de sinteză, de constrângere a esenţelor
şi de exprimare a lor cu ajutorul simbolurilor, dobândeşte tot mai
mult atributele pluridisciplinarităţii. În epoca noastră a crescut rolul
ei de ştiinţă interdisciplinară şi au sporit posibilităţile de aplicare în
aproape toate ştiinţele.
3. Prin problematica diversă şi complexă care formează
obiectul, prin solicitările care obligă pe elev, prin metodologia
extrem de bogată pe care o propune, prin antrenarea şi stimularea
tuturor forţelor intelectuale, psihice şi fizice ale elevului, matematica
contribuie la dezvoltarea personalităţii umane şi la perfecţionarea
structurilor cognitive şi a metodelor de cunoaştere a limbii, precum
şi la diversificarea căilor de acţiune a omului în natură şi societate.
8
4. Este obiectul de învăţământ care acţionează asupra
tuturor trăsăturilor definitorii ale gândirii moderne: practica globală,
probabilistică, modelatoare, operatoare, pluridisciplinară şi
prospectivă. De aceea ea are un rol deosebit în dezvoltarea
intelectuală a omului.
Ideea modernizării exprimă ideea perfecţionării
învăţământului în vederea sporirii eficienţei sale formative.
În planul de învăţământ al ciclului primar, studiului
matematicii la clasele I-IV îi sunt afectate un număr semnificativ de
ore pe întreg ciclul primar, pentru fiecare clasă fiind prevăzute 3-4
ore săptămânal.
Conţinutul programelor de matematică este organizat după
un model liniar, cu posibilitatea orientării spre organizarea de
modele spiralate. Apariţia noilor programe şcolare şi a manualelor
alternative vin în sprijinul învăţătorilor şi al elevilor, astfel că
modernizarea învăţământului matematic se referă în primul rând la
conţinutul său, la introducerea în şcoală a ştiinţei matematicii
moderne.
9
I.2. Obiectivele generale ale
învăţământului matematic la ciclul
primar
10
2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare – investigare şi
rezolvare de probleme .
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica,
utilizând limbajul matematic.
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi
aplicarea matematicii în contexte variate.
În continuare pe clase, voi prezenta obiectivele de referinţă:
CLASA
I a II – a a III – a a IV – a
11
1 - să înţeleagă - să înţeleagă - să cunoască - să cunoască
sistemul po- sistemul pozi- şi să utilizeze şi să utilizeze
ziţional de ţional de for- semnificaţia semnificaţia
formare a mare a nume- poziţiei cifre- poziţiei cifre-
numerelor relor din S, Z lor în forma- lor în forma-
din Z şi U, şi U, utilizând rea unui nu- rea unui nu-
utilizând obiecte pentru măr natural măr natural
obiecte justificări; mai mic decât până la
pentru 1000; 1000000000,
justificări; inclusiv;
- să scrie, să - să scrie, să - să scrie, să - să scrie, să
citească şi să citească şi să citească, să citească, să
compare compare compare, să compare, să
numerele numerele ordoneze nu- ordoneze nu-
naturale de naturale de la merele natura- mere naturale;
la 0 la 100; 0 la 1000; le până la
1000000;
- să utilizeze
fracţii pentru
a exprima
subdiviziuni
ale întregului;
12
I a II-a a III-a a IV-a
- să efectueze - să efectueze - să efectueze - să înţeleagă
operaţii de a- operaţii de adu- operaţii de a- semnificaţia
dunare şi scă- nare şi scădere dunare şi scă- operaţiilor de
dere în con- în concentrul dere cu nu- adunare, scă-
centrul 0-30; 0-100;*0-1000; mere mai dere, înmulţire
*0-100; mici de 1000; şi împărţire cu
- să efectueze rest;
- să efectueze
înmulţiri şi îm-
înmulţiri
părţiri în con-
între 0-1000;
centrul 0-50;
- să efectueze
*0-100;
împărţirea
unui număr
mai mic sau
- să înţeleagă
egal cu 100
semnificaţia a-
la un număr
dunării şi scă-
de o cifră;
derii numere-
lor fracţionare;
- să estimeze
ordinul de mă-
- să estimeze
rime al rezul-
13
ordinul de tatului unui
mărime al re- exerciţiu cu o
zultatului
unui exerciţiu
I a II-a a III-a a IV-a
cu o singură singură opera-
14
lungimea, ca- losind unităţi dard pentru lungime, capa-
pacitatea sau de măsură lungime, ca- citate, masă,
masa unor o- nestandard, pacitate, ma- suprafaţă,timp
biecte folo- precum şi să, timp şi şi unităţi mone
sind unităţi următoarele u- unităţi mone- tare şi să expri
de măsură tare şi să ex- me prin trans-
nestandard, prime legătu-
aflate la înde-
15
20 (*ca 100) 1000; 1000;
în sumă sau
diferenţă; - să efectueze
împărţirea cu
rest la un nu-
măr de o cifră
şi să coreleze
- să aprecieze
cu formula
valoarea de a-
d=îxc+r, r<î;
devăr a unei a-
16
că simboluri reguli date;
pentru a pune - să folosească
în evidenţă simboluri pen-
numere necu- tru a pune în
- să rezolve -să rezolve pro-
noscute în re- evidenţă nu-
probleme ca- bleme care pre-
zolvarea de mere necunos-
re presupun o supun două o-
probleme; cute în rezol-
singură ope- peraţii de adu-
- să rezolve şi varea de pro-
raţie; nare sau de scă-
să compună bleme;
dere;
probleme de - să rezolve şi
tipul: a+b=x; să compună
a+b+c=x; probleme cu
axb=x; a:b=x text;
b = 0;
17
asocierea dintre
elementele a
două categorii - să colecteze
de obiecte pe date, să le
- să colecteze
baza unor re- sorteze şi cla-
guli date; sifice pe baza date, să le sor-
teze şi clasi-
- să extragă in- unor criterii
fice pe baza
formaţii din ta- simple, să le
unor criterii
bele şi liste, să organizeze în
simple, să le
colecteze date tabele;
reprezinte în
prin observarea
tabele;
pe o anumită
temă, să repre-
zinte datele în
tabele;
18
3 - să verbali- - să exprime o- - să exprime - să exprime
zeze în mod ral sau în scris, clar şi concis pe baza unui
constant mo- în cuvinte pro- semnificaţia plan simplu de
dalităţi de prii, etape ale calculelor fă- idei, oral sau
calcul folosi- rezolvării unor cute în rezol- în scris, de-
te în rezolva- probleme; varea unei mersul parcurs
rea exerciţii- probleme; în rezolvarea
lor; unei probleme
4 - să manifeste - să manifeste - să manifes- - să manifeste
disponibilitate curiozitate pen- te iniţiativă interes pentru
şi plăcere în a tru aflarea re- în a propune analiza şi re-
utiliza nume- zultatelor unor modalităţi di- zolvarea unor
re; exerciţii şi pro- verse de a- probleme
bleme; bordare a practice prin
unei proble- metode mate-
me; matice;
- să depăşeas-
că blocaje în
rezolvarea de
probleme, să
caute prin în-
-să manifeste cercare-eroare
un comporta- noi căi de
19
rezolvare;
- să manifeste
disponibilitate
I a II-a a III-a a IV-a
ment adecvat pentru a învăţa
în relaţiile cu de la alţii şi a-i
colegii dintr- ajuta pe cei-
un grup de lalţi în rezol-
lucru în ca- varea de pro-
drul activită- bleme.
ţilor practice
de rezolvare
de probleme.
20
I.3. Importanţa generală a temei
21
Elevul pus în situaţia de a descoperi el însuşi conceptul,
regula, principiul, va fi capabil să le utilizeze independent, în situaţii
noi; mai mult, descoperirea prin eforturi proprii facilitează şi ceea
ce se numeşte „transferul depărtat” care determină descoperirea
independentă a unei reguli înrudită cu cea cunoscută.
Pentru elevii claselor I-IV traiectoria actului cognitiv :
concret-abstract-concret, adică pornirea de la realitate, de la fapte
cunoscute şi trăite de elevi, pentru desprindrea noţiunilor şi regulilor
şi, apoi, confruntarea lor cu realitatea, aplicarea în diferite activităţi
practice efectuate de elevi, constituie condiţii fundamentale ale
procesului de învăţământ, care dezvoltă motivele şi interesul
elevilor pentru matematică.
Conţinutul ştiinţific al conceptelor matematice moderne nu
exclude ci, dimpotrivă, presupune utilizarea unor metode şi procedee
bazate pe intuiţie, privit din punct de vedere al psihologiei
şcolarului.
În procesul de învăţare al matematicii accentul trebuie să
cadă pe elaborarea tehnicilor intelectuale de învăţare. Tehnicile
însuşite de copii în procesul învăţării matematicii trebuie aplicate
autonom, mărind şansele reţinerii noilor cunoştinţe.
Urmând o linie metologică bine trasată şi explicitată prin
comentarii îndrumătoare şi sugestive, predarea matematicii contri-
buie la formarea raţionamentului şi a capacităţii de aplicare în
22
practică a cunoştinţelor, contribuie la promovarea posibilităţii de
apreciere matematică a realităţii şi a interesului elevilor pentru
studiul acestei discipline. În clasele I-IV elevii îşi însuşesc un
limbaj matematic caracterizat prin conciziune, claritate şi exactitate,
îşi formează deprinderi şi tehnici de rezolvare a problemelor,
înarmându-se cu procedee de calcul corect şi rapid.
Procesul de învăţare a matematicii ca şi posibilităţile de
înţelegere de care dispun copiii, permit şi reclamă restructurări ale
învăţământului încă din primii ani de şcoală. O autentică
modernizare a învăţământului matematic nu se poate face pe
segmente sau numai într-o singură direcţie, ci global: conţinut,
strategii didactice, pregătirea specialistului.
Învăţământului matematic îi este propriu efortul personal
pe care-l face cel ce învaţă matematică, antrenament la care este
supusă gândirea lui, participarea activă la procesul rezolvării. De
aceea, dacă modernizarea învăţământului implică activizarea
elevului, situarea lui în prim plan şi antrenarea gândirii lui, rezultă
că acest lucru trebuie realizat în primul rând de învăţământul
matematic, care trebuie eliberat de orice urmă a învăţământului
scolastic, formal.
23
I.4. Motivarea alegerii temei
24
evita formarea unei gândiri neproductive spre care sunt tentaţi
să alunece şcolarii mici.
În accepţia învăţământului modern, elevul este factor
activ. El desfăşoară activitatea de învăţare cu sprjinul şi sub
îndrumarea învăţătorului. Organizarea unui învăţământ eficient
pune pe primul plan problema calităţii acestuia.
În activitatea directă la clasă am observat că elevii
claselor I-II manifestă o mai mare plăcere în cadrul orelor de
matematică, caracterizând activitatea matematică „mai uşoară”
decât celelalte, pentru ca apoi în clasele III-IV, o parte a
elevilor să reclame „greutatea” rezolvării sarcinilor matematice,
să pretindă ajutor permanent în rezolvarea temelor.
Deoarece în noua programă devine mai importantă
activitatea de rezolvare de probleme prin tatonări, încercări,
implicare activă în situaţii practice, căutare de soluţii dincolo
de cadrul strict al celor învăţate, faţă de memorarea de reguli
şi socotitul de dinainte, deoarece învăţătorul nu mai este un
simplu transmiţător de cunoştinţe, ci îi revine rolul de a le
facilita învăţarea şi a-i stimula pe copii să lucreze în echipă;
iar evaluarea capătă rol stimulator – dinamizator în activitatea
didactică, am ales tema „Strategii metodice, varietatea şi
diversitatea modalităţilor de activizare a elevilor la lecţia de
matematică”.
25
Deşi este o temă amplă, deşi există n materiale care
oferă soluţii şi dezbat această temă, consider că fiecare cadru
didactic are o altă viziune asupra activizării elevilor în lecţiile
de matematică, ţinând cont de particularităţile individuale ale
copiilor şi de grup ale clasei pe care o conduce.
Pornind de la afirmaţia „Copilul este o fiinţă unică şi
irepetabilă” ne duce obligatoriu la o diversitate a modalităţilor
de activizare a elevilor.
J.B. Basedow spunea „Copiii trebuie să înveţe jucân-
du-se. Orele de învăţătură trebuie să alterneze cu cele de
exerciţii şi jocuri.”
C.C. Salzmann spunea : „Cine nu ştie să se joace cu
copiii şi este destul de nepriceput ca să creadă acest amănunt
este mai prejos de demnitatea sa nu trebuie să se facă
educator.”
Nu de puţine ori am fost pusă în situaţia de a căuta
şi a aplica numai acele demersuri metodice care să-mi asigure
în minimum de timp eficienţa maximă, care, înseamnă formarea
unor indivizi caracterizaţi printr-o sporită flexibilitate a gândirii,
prin mobilitatea gândirii, prin capacitatea de a persevera în
căutarea, găsirea şi aplicarea soluţiei pentru rezolvarea
problemelor teoretice şi practice.
26
Astfel, am îndrumat elevii să pătrundă sensurile
multiple ale lucrurilor, să surprindă relaţii logice între
fenomene, să încorporeze datele cunoscute în exigenţa proprie,
să înveţe cum să valorifice cunoştinţele în activitatea practică,
să-şi însuşească tehnicile unei continue autoinstruiri.
Urmărind aceste lucruri am ajuns la concluzia că
însuşirea conştientă a cunoştinţelor asigură temeinicia lor, iar
însuşirea lor activă, prin efort propriu, duce la dezvoltarea
intelectuală, în primul rând a gândirii, precum şi la dezvoltarea
spiritului de independenţă, de investigaţie, de creativitate.
Pornind de la aceste considerente, în lucrarea de faţă
mi-am propus să prezint o serie de modalităţi de aplicare, în
cadrul orelor de matematică a acelor strategii didactice ce
realizează activizarea elevilor, vizând în primul rând dezvoltarea
capacităţilor creatoare ale elevilor precum şi accentuarea
caracterului formativ al învăţământului, dezvoltarea proceselor
intelectuale, dezvoltarea trăsăturilor de personalitate cu rol
deosebit în activitatea de învăţare.
Am fost preocupată de găsirea unor forme de
organizare, a unor metode de învăţare eficiente şi a unor
mijloace de învăţământ care să îmi asigure în minimum de
timp eficienţă maximă.
27
Cunoscând particularităţile fiecărui elev am încercat să
găsesc mijloacele potrivite pentru a-l ajuta şi îndruma să se
dezvolte cât mai mult. Dezvoltând iniţiativa şi responsabilitatea
elevilor consider că se realizează pregătirea lor pentru viitor,
pentru exigenţele vieţii contemporane.
Mi-am propus să urmăresc realizarea acestor obiective
în cadrul lecţiilor de matematică pentru motivele invocate în
introducere şi pentru că în cadrul acestor ore am observat o
dezvoltare mai accentuată a spontaneităţii şi libertăţii de
acţiune a elevilor; dezvoltarea capacităţii de a analiza faptele, de
a le explica.
28
apitolul
29
spe
cte
teoretice
de bază
30
2.1. Elaborarea strategiei didactice- condiţie a acţiunii
educaţionale eficiente
31
matematicii tradiţionale, nici pentru o programă împotriva alteia.
învăţării şi predării care poate fi: analitic ori sintetic, intuitiv sau
32
frontal sau individual, clasic sau modern, interdisciplinar ori
monodisciplinar.
obiectivelor;
instruirii;
evaluare;
concrete;
33
• instrument de optimizare a învăţării prin conceperea,
34
sistemul principiilor didactice generale şi sistemul
didactice utilizate;
35
sistemul de interese şi aspiraţii al elevilor, aptitudinile pe care
didactice;
36
în funcţie de particularităţile gândirii la care fac apel: inductive,
37
Utilizarea şi mai apoi transferul noţiunilor matematice se
cuprinde, în principal:
38
stimularea şi cultivarea interesului pentru cunoaştere;
cunoştinţelor;
39
maxime, însoţite constant de efecte instructiv-educative cu rol
continuu.
40
2.2. Pregătirea psihologică pentru învăţare-
exigenţă a activizării
41
procesul didactic sunt multiple şi neuniform distribuite pe parcursul
elevului spre scopul pentru care s-a optat şi pe care elevul l-a
conştientizate.
42
Sensibilizarea, respectiv orientarea atenţiei, a interesului
43
adevărului şi pasiunea pentru muncă contribuie la crearea unui
autoinstruire.
44
depăşească, ei trăiesc bucuria succesului, dobândesc încredere în
matematică.
45
2.3. Dimensiunea activ-formativă
a învăţării matematice.
46
În ceea ce priveşte calitatea cunoştinţelor, se poate afirma
activ care realizează actul învăţării matematice mai ales prin efort
47
În învăţarea matematicii, efortul intelectual se situează pe
materiale.
48
noţiunilor respective, a esenţei lor matematice. Operaţiile concrete
complexe.
49
În însuşirea noţiunilor matematice, gândirea şi memoria
50
învăţătorului şi care-şi sporesc eficienţa formativă cu cât îl implică
numărul natural).
51
sau de transformare a unui sistem sau structuri pe baza modelului
până la 20 etc).
52
-de exemplu 17-5 = 10+2, în situaţia în care unul dintre aceştia
este necunoscut:
53
disciplinei ce se predă şi respectarea cerinţelor unitare pe care le
54
de la procedeele de abordare genetică, logică şi topologică a unei
simulativă.
fiecăreia dintre acestea asupra unor sarcini unitare gradate însă prin
55
unui sistem diferenţiat al variabilelor acestor activităţi: obiective,
apitolul
poteza de lucru
56
biectivele
cercetării
etode de
cercetare
utilizate
57
cerinţelor mereu crescânde ale societăţii viitorului. Asistăm în etapa
accelerat.
s-o dezvolte atâta timp cât este capabilă de progres, adică mult timp
58
raţională a conţinutului, precum şi pentru descoperirea mijloacelor
59
sistematic dezvoltarea capacităţilor creatoare ale elevilor, respectând
elementare de lucru.
învăţării.
60
În primele patru clase, se naşte la elev dragostea,
bucuria fiecărui succes mare sau mic, toate aceste trăiri cultivă
61
Pornind de la ipoteza anunţată mai sus mi-am propus ca
elevilor;
învăţământ;
62
Aceste obiective le-am urmărit printr-o gamă întreagă de
sunt:
activitatea didactică;
63
elevilor cu cât va fi prezentată într-o formă mai interesantă, dar pe
înţelesul tuturor.
64
experienţa avansată, novatoare, care încorporând noul, face să
învăţământ şi educaţie.1
aspectele urmărite.
1
Stanciu St., 1969, Cercetarea pedagogică, Ed. Politică, Bucureşti, pag. 132.
65
cantitativă cât pe linia calitativă.
activităţii elevilor.
1) Observaţia
66
lucrărilor şi fenomenelor cum le prezintă natura în chip obişnuit.
- observaţia sistemică;
şi particularităţilor psihice.
- generale şi globale;
- analitice şi particulare.
67
În caietul de observaţie am notat asemenea date:
obştească;
68
oboseală din cursul unei zile de muncă, am notat aceste semne:
materialul adunat.
69
(beţişoare, socotitori).
3+ 5= 8 4+ 2= 6
30+50=80 40+20=60
2) Experimentul
70
în activitatea psihică a copilului.
la elevi, etc.
practică.
71
de practică nouă, am căutat să-i pregătesc o organizare eficientă.
aceasta este infinit mai mare faţă de folosirea altor metode care nu
72
3) Convorbirea
neprevăzute.
73
atitudinea elevului C. M. faţă de obiectul matematică, am purtat cu
el următoarea discuţie:
- La limba română.
- De ce?
mă ajute.
- Nu.
- De ce?
- La "română" nu greşeşti?
74
mici. Totul, însă, impune concordanţa între întrebări şi structura
în anumite împrejurări.
4) Testul
mai sincer.
75
Standardizarea constă în precizarea unor reguli şi cerinţe
rezultatelor lui.
76
l-am conceput în vederea verificării cunoştinţelor pe care trebuie să
final.
particularităţi.
77
unui obiect nou de învăţământ, cu folosirea unor metode de
sincere.
78
toată clasa, am dat primei grupe (elevi avansaţi) să lucreze două
şi elevii din grupa a doua să asculte explicaţiile date şi, dacă pot, să
79
discutarea în colectivul clasei. Evidenţiez unele laturi pozitive şi
6) Tehnicile statistice
obţinute.
pedagogice sunt:
80
clase sau intervale de clasificare;
finale.
81
Nr. probei
număr de răspunsuri corecte pe de altă parte.
Nr.
elevi
Calificativ I S B FB
Nr. elevi 1 4 6 16
Media FB
82
Calificative
Din cercetarea directă a graficului poate decide gradul de
urmărite.
83
apitolul
arietatea şi
diversitatea
modalităţilor de
activizare
a elevilor la lecţia
de matematică
84
4.1. Modernizarea învăţământului matematic
de activizare
85
instructiv-educative prin concentrarea şi îndrumarea unitară a tuturor
gândire creatoare.
86
informaţiilor, în învăţământul contemporan se militează pe mutarea
87
realizează în primul rând şi în cea mai mare măsură prin instrucţie,
formativă intrinsecă.
88
realizează în raport de modalitatea instruirii matematice, dacă
acestui antrenament.
89
numai în măsura în care lucrăm cu ea, iar lucrând nu facem o
variate.2
rezultat.
2
Rusu Eugen, 1969, Psihologia activităţii matematice, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, pag. 192.
90
deprinderi şi capacităţi necesare în activitatea matematică şi care
91
Învăţământul matematic dispune de valenţe formative nu
92
nivelul cel mai înalt, căci depăşeşte imaginaţia pur senzorială. Se
93
a acestei discipline.
3
Cerghit I., 1983, Metode de învăţăm`nt, EDP, Bucureşti, pag. 107-108.
94
intensivă în plan afectiv; aceasta reanimă dorinţa şi curiozitatea de a
începând cu:
creatoare;
95
copiii cu tendinţe spre pasivitate, neobişnuiţi cu efortul intelectual,
efervescentă.
lecţia de matematică.
96
formarea deprinderilor elevilor de a rezista la efortul intelectual.
97
şi idei, de a le combina şi restructura, de a le interpreta şi defini din
ei.
98
renunţarea la formulele vechi şi adaptarea rapidă la situaţii noi,
99
4.2. Problematizarea
100
numeroase situaţii problematice, care să-i stimuleze la o gândire
101
" pe 2 trebuie să-l aduni cu 5 înmulţit cu 3"
adunarea şi înmulţirea.
(2 + 5) x 3 = 21
2 + 5 x 3 = 17
102
receptare relativ pasiv, într-un act de permanentă căutare prin
103
Acest mod de activizare pune în evidenţă mai ales căile prin
disciplină, rigurozitate).
fiecare elev.
104
Încă din primele lecţii de matematică, bazându-se pe
naturale.
acţiune la tabla magnetică arată că, dacă o bilă (cerc, jeton) vine spre
şapte bile, se fac opt bile, având grijă să lase un mic spaţiu între 7
105
bile şi o bilă, între care se pune semnul → (către). Copiii operează şi
0 → 0000000
0 → 0000000 00 → 000000
0000000 → 0
spre 7 bile se fac 8; dacă 2 bile vin spre 6 bile se fac 8).
model: (dacă iau o bilă din 8, rămân 7 bile; dacă iau 2 bile din 8,
106
Copiii acţionează odată cu învăţătorul, pe modelul lor cu
107
Acesta este momentul cheie care pregăteşte adunarea şi
?+?=8
108
acele cunoştinţe necesare situaţiei date.
?-?=4
de a afla câte puncte se pot obţine din două lovituri pe o ţintă de tir.
1
0 3 5
0
109
obţine un număr de puncte. Antrenând cât mai mulţi elevi au reuşit
a) b)
1 1
8
Prin acest gen de exerciţii am verificat nu numai dacă elevii
termenul necunoscut.
anumită regulă:
110
2, 4, 6, 8,...........
111
6+5 5+6 (Elevii au dedus egalitatea pe baza proprietăţii
logică.
a) 8 + 6 = 7 + e) + 8 >8+4
b) 5 + 6 = 5 + f) 7 + <5+3
c) 5 + 6 = 5 + g) + 9 =4+
d) +5= 9+3
logică:
112
a) dacă 8 > 7 cu 1, iar 6 < 7 cu 1 => că în căsuţă se va trece 7;
multe încercări.
= sumă", are termeni numere consecutive, iar suma este mai mare
113
Elevii au fost foarte atraşi de acest gen de exerciţii şi au
3 + 4 + 5 = 12 10 < 12 < 20
5 + 6 + 7 = 18 10 < 18 < 20
a x b = 24 a x b = 12 a x b = 36 a:b=2
8x3 3x4 12 : 6
114
împărţirea numerelor naturale.
Într-o sitruaţie mai dificilă i-am pus pe elevi atunci când le-
a x 8 + b x 8 = 64 a x 9 + b x 9 = 81
4 x 8 + 4 x 8 = 64 3 x 9 + 6 x 9 = 81
6 x 8 + 2 x 8 = 64 2 x 9 + 7 x 9 = 81
3 x 8 + 5 x 8 = 64 5 x 9 + 4 x 9 = 81
şi înmulţire.
adevăruri. Aşa apar unele exerciţii care nu au enunţ aparent greu, dar
facă:
115
"Câte numere naturale de 1 cifră există?"
posibilităţile"
numerelor date."
Scrieţi-le!"
116
Prin aceste exerciţii am urmărit dacă elevii ştiu poziţia
necunoscut, să calculeze.
"uimire", de dificultate peste care pot trece foarte uşor dacă cunosc
pentru ei.
117
de activitate este superioară altor demersuri matematice, elevii fiind
mare atenţie.
dependenţă unele faţă de altele şi faţă de una sau mai multe valori
necunoscute.
118
A rezolva o problemă, spune G. Polya, înseamnă a găsi o
4
Polya G., 1965, Cum rezolvăm o problemă? (traducere), Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.
119
anticipatoare, care sugerează operaţiile de aplicat, operaţii care vor
120
problemei, schema mintală care în cazul, problemelor tipice se
problemei.
121
şi o gamă variată de deprinderi şi abilităţi intelectuale.
anumită categorie.
categorie de probleme.
122
capacităţile de a analiza şi a înţelege datele problemei, de a sesiza
rezolvarea problemei.
Exemplu:
123
de mere a 6 lei kg, cât au costat merele?), problema se reformulează
se reformulează astfel:
a primit de la 50 lei?
124
În activitatea de rezolvare a unei probleme se parcurg mai
multe etape:
Verificarea rezultatului;
E. Activităţi suplimentare:
- Generalizare;
asemănătoare.
125
viaţa de toate zilele sunt situaţii când trebuie găsit răspuns la diferite
întrebări.
concret ca acţiuni de viaţă (au mai venit ..... fetiţe, s-au spart .....
baloane, au plecat ..... răţuşte, i-a dat ..... creioane, etc) ilustrate prin
bazate pe reprezentări.
procedeul încercare-eroare.
126
unei probleme simple se porneşte de la întrebarea problemei şi cu
întrebare şi conţinut.
Exemplu:
127
- Câte sunt la mijloc?
Enunţuri:
128
a) Probleme simple bazate pe adunare (de aflare a sumei a doi
129
în achiziţii trainice, care contribuie la dezvoltarea unei motivaţii
intrinseci.
sugerez:
şi invers;
probleme latente;
realitatea;
130
prima vedere;
131
formularea problemei astfel încât să cuprindă două faze ale acţiunii
Exemple:
Ileana.
Ileana.
132
4 lei .......... 6 lei .......... 8 lei .......... ? lei
10 lei 2lei
Exemplu:
12 m .................... + 7 m .................... = 19 m
12 m + 7 m = 19 m
19 m .................... - 15 m .................... = 4 m
19 m - 15 m = 4 m
133
Elevii observă legătura dintre cele două acţiuni (cumpărăm
19 m
134
Ce putem afla apoi? (... câţi metri de pânză au rămas?) Cum?
12 m .................... 7 m .................... 15 m
135
graficelor, desenelor şi semnelor.
3. Examinarea problemei:
raţionamentul analitico-sintetic.
136
răspunsului pe care îl reclamă întrebarea problemei date.
Exemplu:
pernă cu 75 lei/bucata. Câţi lei i-au mai rămas din 1000 lei?
- Cum vom afla câţi lei i-au rămas? (Din 1000 lei vom scădea
suma cheltuită)
suma cheltuită)
problemei.
Exemplu:
garoafe albe)
garoafe roşii)
138
roşii, ce putem afla? (Numărul total de garoafe)
c) Metoda analitico-sintetică
139
succesiunii problemelor simple, constituie un proces de sinteză.
descompus problema.
140
calculele, gândirea elevilor fiind antrenată numai în stabilirea
planul este variată, dar cel mai eficient este sub forma întrebărilor.
141
admit mai multe procedee de rezolvare. Şi aceasta pentru că prin
rezolvare.
142
Se aşează toate pe o farfurie. Acţiunea este însoţită de întrebarea:
Atenţia celor din bănci a fost atrasă de cei din faţa clasei. După ce
Exemplu:
143
are?
Ana?
mai are?
complex;
144
j) compunerea de probleme după modelul simbolic;
învingerea greutăţilor:
mai particulară?
145
- Puteţi să vă folosiţi de rezultat sau de metoda folosită pentru
146
probleme, le conturăm probleme de decizie (alegerea soluţiei celei
de 1 l, un borcan de 3 l şi un bidon de 5 l?
147
Cum poate construi o sfoară de cel puţin 18m, pentru zmeu?
Crăciun poate ţine doar 30 dintre aceste obiecte. Câte obiecte din
148
De asemenea, ultima problemă prezentată (care în final, la
întrebări.
149
a. Cu câte păpuşi are mai multe Monica decât Ileana?
d. Dacă Ileana şi Laura îşi pun împreună păpuşile, vor avea mai
păpuşi?
2. Tatăl are 40 ani, mama 38, fiul 12, iar fiica 8 ani.
150
3. Tatăl cântăreşte 70 kg, mama 60 kg, fiul 40 kg, iar fiica 30
kg.
echilibru?
Corelaţii interdiciplinare
De exemplu:
151
a. Cu câte petale are mai mult muşcata decât laleaua?
lalelei?
aceste flori?
papagal 80 ani.
papagal?
152
d. În grădina zoologică, animalel trăiesc dedouă ori mai puţin
cimpanzeu?
libertate, o gorilă?
stânjeni.
Probleme-surpriză
153
De exemplu:
1. Nelu are un frate şi 3 surori. Câţi fraţi şi câte surori are Nela,
sora sa?
acelaşi număr de mere. Câte mere primeşte cel mai mic copil?
produsul vârstelor este 16, gemenii sunt blonzi, iar cel mai mic are
ochii albaştrii.
este 85?
mai uşoară. Cum se poate afla care este aceasta, folosind o balanţă
154
motivaţionali, aptitudinali şi caracteriali implicaţi.
155
prin introducerea de probleme în legătură cu calcularea unei fracţii
sugestii:
- Câte părţi s-au obţinut din fiecare obiect? Comparaţi între ele
156
- Cum se numeşte o singură parte obţinută din fiecare obiect?
(jumătate)
1
Le spun elevilor că o doime se notează ;
- 2
de mari);
157
împărţit în 4 părţi egale? (pătrime);
- Ce ne arată 4? Dar 1?
, 1 ) sau ( 4 );
4 4
1 2
Câte pătrimi are o doime? = ;
- 2 4
este de două ori mai mică decât o pătrime, de 4 ori mai mică decât o
158
Am notat la tablă şi în caiete: o optime =
1.
8
1 2 1 4 8
= ; = ;1 =
4 8 2 8 8
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________________________
159
Elevii au descoperit că:
2
1= ; 1= 4 ; 1=8 şi deci 1 = 2 = 4 = 8 ;
a) 2 4 8 2 4 8
1 2 2 4 1 4 2 8 1 2 4
= ; = ; = ; = , deci = = ;
b) 2 4 2 4 2 8 2 8 2 4 8
1 2 2 4 4 8
= ; = ; = .
c) 4 8 4 8 4 8
o optime.
1 1 1 1 1 1
< ; < ; <
4 2 8 4 8 2
1 1 1 1 1 1
> ; > ; >
2 4 2 8 4 8
160
fiecare elev dispune de câte un disc şi unităţi fracţionare
1 1 2
+ = = 1 întreg
2 2 2
1 1 1 3
+ + = = 1 întreg
3 3 3 3
1 1 1 1 4
+ + + = = 1 întreg
4 4 4 4 4
1 1 1 1 1 1 6
+ + + + + = = 1 întreg
6 6 6 6 6 6 6
1 1 1 1 1 1 1 1 8
+ + + + + + + = = 1 întreg
8 8 8 8 8 8 8 8 8
(toate la fel).
161
Elevii au găsit următoarele posibilităţi:
a) b) c)
1 2
=
; 1 4
=
; 1 3
=
2 4 2 8 2 6
şi în concluzie:
1 2 4 3
= = =
2 4 8 6
162
acumulat anterior.
număr.
egale;
părţi egale;
2;
163
Alte exemple de logică matematică:
164
4.3. Munca independentă
165
efectuare a unei probe, fişe, teste, diferă de la o clasă la alta, în
formare.
166
2 , 4 , 6, . . . . . 32
1 , 3 , 5 , . . . . . 45
100.
proprietăţile adunării:
167
45 + 87 + 55 + 13 = 68 + 39 + 32 + 61 =
Exemple:
118.
(câtul) acestora.
CLASA I
168
a) Compuneţi cât mai multe exerciţii de adunare şi scădere cu
numerele 7, 3, 10.
40 + = 80 -
?+?-? +?=8
2+?-5+7-3=?
d) Calculaţi:
1. 8+2=? ? + ? = 15
?+3=7 19 - ? = 12
18 - 5 = ? 6 + ? = 16
? - 3 = 10 ? - ? = 11
2. 5+3+2=? ? + ? + 2 = 18
20 - 8 + 6 = ? ? + ? - 5 = 12
2 + 3 + ? = 19 5 + ? - 4 = 41
20 - 6 - ? = 18 7 - ? + 6 = 10
169
2 + ? + 5 = 18 ? + 3 - 7 = 10
CLASA a II-a
1. Efectuează:
a) 3 x 4 = b) 5 x 6 = c) 2 x 3 x 4 =
170
4 x = 36
x 7 = 35
CLASA a III-a
independentă:
1. Efectuaţi:
171
121 km + 324 km = 609 kg - 78 kg =
4. Andrei are 150 lei, Alin are de 3 ori mai mult, iar Vasile are cât
CLASA a IV-a
172
n : 5 = 42 rest 3 n : 2 = 1273 rest 1
intelectuală, îi activizează.
173
0 7
9
Pentru a face un calcul mai atractiv se folosesc desene sau
+ = 10
7
4
2
Am explicat elevilor că pentru fiecare figură sau spaţiu
174
prilej de atitudine creatoare.
aritmetice.
care lui "a" i se dădeau valori diferite (0, 6, 9, 15) sau efectuează
diferenţa:
13 + 5 * 13 + 3 a + 13 * 12 + 2
14 - 2 * 17 17 - b * 15 - 2
15 + 4 * 12 + 6 a + b = 13 - 3
175
13 + 4 * 14 + 6 a+b*c-d
steluţelor să pună unul din semnele (< , >, =), astfel încât
176
observaţia, expunerea orală şi scrisă, eliminând excesul verbal şi
1 2 3 4 5
6 7 8 9 10
11 12 13 14 15
16 17 18 19 20
177
2. Căutaţi în acelaşi tabel perechi de numere a căror diferenţă
este 6.
ordin.
178
scot în evidenţă proprietăţi ale corpurilor geometrice ca: mai mare-
dreptunghiului şi al pătratului.
179
Având la dispoziţie pentru fiecare elev materialele
geometrice.
segmente există una şi numai una din relaţiile : <, >, =; să înţeleagă
construcţie.
180
elevii mai multe tipuri de exerciţii:
(prezentată pe planşă):
181
- Număraţi câte părţi are acest drum. (4)
ordinea de măsurare.
182
Elevii au observat că pentru numărul x am desenat un
numărul x, astfel:
150 = 3 x a
a = 150 : 3
x = a = 50
y = 2 x 50
y = 100
exerciţiu;
183
exerciţiul.
pentru matematică.
184
4.4. Jocul didactic şi problemele distractive,
a elevilor
momentul respectiv, iar prin sarcina dată, aceştia sunt puşi în situaţia
185
numeraţie sau de recunoaştere a cifrelor în concentrul 0-10. (Am
formarea deprinderilor.
mai simple până la cele mai complicate. Ele cer fantezie, capacitate
2+3 1+4
186
23 - 20 14 + 4
50 20 + 30
4:2+2:2 6:3+9:3
2 3 4 = 1
2 3 5 = 5 5
12 3 5 = 20
învingători elevii din rândul care a calculat cel mai repede şi mai
bine.
7+1 1
9
2
2
14-4 0
1
2
20-8 1
16+ 0
1 187
10+
4
2
18-6
1
9
repede şi corect.
muncă în colectiv.
14+4 20-5
17-5 11+6
188
20-4 12+8
6+10 10+9
13+7 17-6
steguleţul fruntaş.
18
2
36 36 27
Pătratele distractive (magice) constituie tot o modalitate de
de adunare şi scădere.
189
2 9 4 5 4 9 9 8 13
7 5 3 10 6 2 14 10 6
6 1 8 3 8 7 7 12 11
Suma 15 Suma 18 Suma 30
7x6+5-1=
7 x (6 + 5) - 1 =
7 x (6 + 5 - 1) =
3+8x4-2=
(3 + 8) x 4 - 2 =
3 + 8 x (4 - 2)=
190
de prezentare a operaţiilor, se obţin, paradoxal rezultate diferite. Pe
Exemplu: 6x3+5=
şi
6 x (3 + 5) =
12 = 11 + 1 = 10 + 2 = 9 + 3 ...
12 = 13 - 1 = 14 - 2 ...
12 = 2 x 6 = 3 x 4 ...
12 = 12 : 1 = 24 : 2 ...
191
Simple şi totuşi sunt acele jocuri ale numerelor: 1, 2, 3, 4,
5, 6, 7, 8, 9, ...
5 __ 5 __ 5 __ 5 = 3
:)?
2 __ 2 __ 2 __ 2 = 0 2 __ 2 __ 2 __ 2 = 1
2 __ 2 __ 2 __ 2 = 2 2 __ 2 __ 2 __ 2 = 3
2 __ 2 __ 2 __ 2 = 4 2 __ 2 __ 2 __ 2 = 5
2 __ 2 __ 2 __ 2 = 6 2 __ 2 __ 2 __ 2 = 10
2 __ 2 __ 2 __ 2 = 12
2 + 2 - (2 + 2) = 0
192
(2 : 2) x (2 : 2) = 1
(2 : 2) + (2 : 2) = 2
(2 x 2) - (2 : 2) = 3
(2 x 2) + (2 - 2) = 4
(2 + 2) + (2 : 2) = 5
(2 x 2 x 2) - 2 = 6
(2 x 2 x 2) + 2 = 10
(2 + 2 + 2) x 2 = 12
şi împărţire astfel:
Jocul numărului 1
1 __ 1 __ 1 __ 1 = 0
1 __ 1 __ 1 __ 1 = 1
1 __ 1 __ 1 __ 1 = 2
193
1 __ 1 __ 1 __ 1 = 3
1 __ 1 __ 1 __ 1 = 4
Soluţia jocului:
1+1-1-1=0
1 + 1 - (1 x 1) = 1
(1 : 1) + (1 : 1) = 2
(1 : 1) + 1 + 1 = 3
1+1+1+1=4
Elevii constată:
194
Labirintul este un joc matematic pe care l-am folosit pentru
195
din membrii echipei să greşească, pentru ca la ieşire să nu primească
aceste coordonate.
196
4.5. Analiza produselor activităţii
197
proiectarea şi realizarea programului programului de realizare a
iar pentru a măsura ceea ce s-a obţinut în cursul lecţiei este necesară
198
În ceea ce-i priveşte pe elevi, cu cât învăţătorul are
ştie că educatorul este cel care aduce lumină în mintea lui de aceea
199
se impune cu necesitate îmbunătăţirea tehnicilor şi instrumentelor de
reglează activitatea.
200
mare dezvoltare sub raport intelectual permite o muncă de explorare,
201
problematizarea, învăţarea prin descoperire, etc.).
202
care o deţin, pe o anumită experienţă personală şi pentru că acestea
203
lăsat elevilor libertatea de opinie, am încurajat încercările personale
204
proces de învăţământ modern se cere astfel organizat încât să ajute
205
valorifică intens timpul pentru învăţare în clasă, se activează toţi
respectiv.
clasele la care am predat (I, II) precum şi altor colective (III, IV) şi
206
care am folosit ca metodă învăţarea prin descoperire, au fost atinse:
207
învăţare activă, am constatat în urma testelor că toate colectivele
208
tema pentru acasă. Astfel, elevii de nivel mediu au avut de rezolvat
de dificultate mărit.
209
mai multe loturi de subiecţi, cu vârste cuprinse între 7-10 ani.
au demonstrat:
210
- studiu ritmic, elevii manifestând perseverenţă în formarea de
şi dezvoltarea elevilor;
- diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic calificativ atestă
recuperare;
211
Rezultatul cercetării întreprinse permite multiple referiri cu
învăţător.
elevilor.
212
apitolu
l
213
oncluzii
V. Concluzii
matematice.
214
Lucrarea este rezultatul experienţei acumulată în şapte ani
domeniul matematicii.
primar.
215
măsura posibilităţilor sale am folosit învăţarea prin descoperire,
activă şi formativă.
216
care să fie continuu şi cumulativ.
practică. Ea este ştiinţa cea mai operativă care are cele mai multe şi
217
eforturi, deci pentru acţiuni în care-şi pot încerca posibilităţile şi în
succesul, progresul.
218
formării unor reale valenţe formative. Învăţământul matematic are
analogii.
autocontrol.
219
competiţiei şi al încrederii în posibilităţile sale. Pregătirea elevilor
descoperi elevii prin efort propriu, dar nici nu i-am lăsat pe elevii
mei fără ajutor, astfel încât străduinţele şi efortul lor să rămână fără
rezultat.
220
Predarea matematicii nu este simplă şi nici uşoară,
evidenţiate zi de zi.
221
apitol
ul
nexe
222
Clasa: I
Semestrul:I
Luna: Octombrie
Obiective:
Itemi:
223
1. Scrieţi în pătrăţele numerele corespunzătoare mulţimii
date:
*
* *
* * *
* * * * *
* * * * * *
* * * * * * * *
* * * * * * * *
punzătoare:
224
4. Completaţi pătrăţelele din figura următoare astfel încât să
a)
9 7 5 6
b)
Standarde de apreciere:
225
S: rezolvă corect doar I1, I2, I3 a şi parţial I5 şi I4.
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 3 5 13
Media FB
În urma analizării rezultatelor se poate observa că nivelul
numerelor.
Nr.
elevi
226
Calificative
Pentru elevii care au întâmpinat greutăţi la rezolvarea
Clasa: I
Semestrul: I
Luna: Noiembrie
Obiective:
227
•calcularea sumei şi diferenţei numerelor naturale de la 0la 10;
o condiţie dată;
Itemi:
1. Efectuaţi:
8+2= 8-3=
5+3= 4-2=
4+4= 7-5=
7+2= 9-4=
6+4= 10 - 7 =
2. Calculaţi:
228
2+3+4= 8-3-1= 8-5+3=
5+2+1= 10 - 5 - 4 = 6+4-2=
numerelor date:
__ 4 __ 3 __ 5
__ 7 __ __ __ 5
7 __ 9 6 __ __
9 1 1 3 8
229
jos:
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 5 6 10
Media B
230
imagini. Celor trei elevi aflaţi în grupa de recuperare, cu care trebuie
care au făcut greşeli din neatenţie. Cu aceştia din urmă şi cu cei din
independentă.
pregătire a acestora.
Nr.
elevi
Calificative
231
Clasa: I
Semestrul: al II-lea
Luna: mai
numerelor naturale mai mici decât 30, fără trecere peste ordin
Obiective:
100;
232
• efectuarea corect de adunări şi scăderi cu numere mai mici decât
termen şi rezultatul;
Itemi:
38 = 89 = 16 =
56 = 91 = 7=
70 __ 50 52 __ 51
100 __ 90 66 __ 69
38 __ 36 88 __ 28
233
83 __ 49 45 __ 45
77 __ 69 22 __ 11
36 şi 47;
99 şi 88.
5. Calculaţi:
20 + 8 = 29 - 5 = 12 + 5 + 11 =
27 - 7 = 28 - 14 = 29 - 9 - 12 =
24 + 5 = 24 - 20 = 27 - 14 + 11 =
13 + 12 = 16 + 12 = 7 + 22 - 14 =
a + 24 = 29 8 + b = 19 c - 12 = 17 28 - d = 21
prima zi 6 pagini, iar a doua zi 10 pagini. Câte pagini mai are de citit
Irina?
234
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 2 4 15
Media FB
Calificative
235
Clasa: I
Semestrul: al II-lea
Luna: martie
Obiective:
• rezolvarea de probleme.
Itemi:
2. Completaţi şirul:
236
36, __, 38 56, __, 54 84, __, 80
3. Comparaţi numerele:
40 __ 80 15 __ 35 12 __ 21
33 __ 43 88 __ 88 73 __ 75
4. Efectuaţi:
20 + 40 = 90 - 50 = 20 + 30 - 40 =
30 + 50 = 60 - 40 = 70 - 10 + 30 =
40 + a = 70 b - 20 = 30 80 - c = 10
Standarde de apreciere:
237
B: rezolvă corect I1, I2, I3, I4 şi parţial I5, I6;
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 2 3 16
Media FB
238
Calificative
mare de elevi performanţi.
Clasa: a II-a
Semestrul: I
Luna:decembrie
Obiective:
239
• aflarea termenului necunoscut din adunări şi scăderi;
matematice;
Itemi:
2. Efectuaţi:
83 + 7 = 46 - 8 =
46 + 8 = 84 - 28 =
25 + 59 = 47 - 39 =
47 + 14 = 67 - 7 =
11 + 29 + 33 = 45 + 25 - 15 =
19 + 18 + 2 = 12 + 21 + 19 =
240
3. Calculaţi şi efectuaţi proba:
25 + 19 = 92 - 65 =
15 + x = 59 x + 38 = 62 x - 25 = 23 81 - x = 48
23 + (23 + 18) = 64
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
241
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 6 8 12
Media B
este mediu.
Nr.
timpului de lucru.
elevi
Semestrul: al II-lea
242
Luna: martie
Obiective:
înmulţire;
împărţire;
matematice;
Itemi:
243
4+4+4+4+4= 8+8+8=
3+3+3+3+3+3= 10 + 10 +10 + 10 =
16 - 4 - 4 - 4 - 4 = 49 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 - 7 =
18 - 6 - 6 = 50 - 10 - 10 - 10 - 10 - 10 =
3. Rezolvaţi exerciţiile:
8x4= 63 : 7 =
6x7= 72 : 9 =
7x8= 48 : 8 =
(3 + 6) x 9 = (16 + 36) : 4 =
64 : 8 x 6 = 7x5:7=
7x8= 5x9= 24 : 8 = 63 : 7 =
n:7=7 n x 8 = 32 45 : n = 9
244
6. Cinci fetiţe au fost în pădure după ciuperci. Prima fetiţă a
trei ori mai puţin decât a doua, a patra de două ori mai mult decât a
treia, iar a cincea cu 5 ciuperci mai mult decât a patra fetiţă. Câte
9+9x2=
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Nr.
Calificative I S B FB
elev
Nr. elevi 1 3 7 15
i
Media FB
245
Calificative
elev toţi ceilalţi elevi şi-au însuşit tabla înmulţirii şi a împărţirii,
Clasa: a II-a
Semestrul: al II-lea
Luna:mai
Obiective:
246
• calcularea rezultatelor unor exerciţii cu mai multe operaţii
aritmetice date;
Itemi:
numerele: 793; 645; 218; 968; 739. Folosiţi termenul > şi scrieţi în
3. Calculaţi:
247
426 + 543 = 682 - 421 =
5. Să se efectueze:
puţine banane, iar mere cu 247 mai puţin decât portocale şi banane
la un loc.
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
248
Nr. elevi 0 4 7 15
Media FB
Nr.
elevi
Semestrul: I
249
Luna: Septembrie
Obiective:
ordinea operaţiilor;
rezolvarea problemelor.
Itemi:
1. Efectuaţi:
4x(5+6)= 41 + 2 + 3 x 0 =
8x7-8x3= 45 - 35 : 7 x 1 =
55 - 64 : 8 = 24 : 6 + 48 =
135 - 7 x 5 = 346 + 2 x 7 =
250
2. Aflaţi valoarea lui x din exerciţiile:
45 : x = 5 x:7=9
5 x 6 __ 32 7 x 8 __ 9 x 6
5 x 7 __ 30 72 : 9 __ 56 : 8
9 x 4 __ 27
7 x 7 __ 35
curg 18 l de apă într-un minut, prin al doilea de două ori mai puţin
decât prin primul, iar prin al treilea de 4 ori mai mult decât prin al
doilea.
trei robinete?
251
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 2 9 15
Media FB
252
Calificative
Clasa: a III-a
Semestrul: I
Luna: Decembrie
decât 10
Obiective:
decât 1000;
253
• rezolvarea de probleme.
Itemi:
1. Efectuaţi:
60 x 2 = 80 : 2 =
146 x 4 = 69 : 3 =
1 x 7 x 115 = 375 : 5 : 5 =
148 x 2 x 3 = 986 : 7 : 0 =
(2 + 5) x 100 = 736 : 4 : 1 =
2. Comparaţi:
254
5. La un magazin s-au adus 546 uniforme pentru elevi în
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 4 8 15
Media FB
Se observă că toate cunoştinţele şi deprinderile sunt corecte
Nr.
independentă şi în tema pentru acasă.
elevi
255
Calificative
Clasa: a III-a
Semestrul: al II-lea
Luna: martie
decât 1000
Obiective:
256
• efectuarea de adunări şi scăderi fără şi cu trecere peste ordin;
problemelor.
Itemi:
1. Efectuaţi:
puţine decât baloane, iar rachete de tenis cu 170 mai multe decât
257
mingi. Câte baloane, mingi şi rachete de tenis erau în acel depozit?
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 4 7 16
Media FB
calcularea Nr.
sumei şi diferenţei numerelor de ordinul sutelor de mii şi
elev
milioane. i
Calificative
258
Clasa: a III-a
Semestrul: al II-lea
Luna: mai
Obiective:
Itemi:
58 km = ? hm = ? dam = ? m
800 dam = ? m = ? dm = ? cm
236 dal = ? l =? dl = ? cl
5000 dm = ? m = ? dam = ? hm
259
90000 mm = ? m = ? dam
30000 kg = ? q = ? t
2. Calculaţi:
807 cm + 860 mm = ? mm 20 kl : 5 = ? kl
dm, iar lăţimea cu 74dm mai mică decât lungimea. În jurul grădinii
gard?
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
260
Nr. elevi 0 2 8 17
Media FB
Nr.
elev
i
Calificati
ve
261
Clasa: a IV-a
Semestrul: I
Luna: septembrie
Obiective:
ordin;
împărţirii;
numerice date.
Itemi:
următoare:
280000
263
3645 + 16366 = 46835 - 9678 =
423 x 2 = 904 : 4 =
băieţilor este cu 8 mai mare decât ale fetelor, aflaţi câţi băieţi şi câte
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
264
Nr. elevi 0 4 8 9
Media B
răspunsuri orale.
Nr.
elevi
Clasa: a IV-a
Calificative
Semestrul: I
Luna:decembrie
Obiective:
265
sistemul zecimal şi poziţional;
Itemi:
596739 =
83614 =
1975; 2000.
266
4. Efectuaţi:
1200 lei iar restul i-a împărţit celor trei fii ai săi, în mod egal. Câţi
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 0 8 13
267
Media FB
Nr.
elevi
Calificative
Clasa: a IV-a
268
Semestrul: al II-lea
Luna:februarie
Obiective:
unităţilor de măsură;
rezolvarea problemelor.
Itemi:
25 m = ? dm = ? cm = ? mm
8000 mm = ? cm = ? dm
9 kl = ? hl = ? dal = ? l
269
15000 l = ? dal = ? hl = ? kl
1 t =? q = ? kg
6 kg = ? hg = ? dag = ? g
2. Efectuaţi:
34 km + 418 m = ? m 8500 dg + 42 hg = ? g
Ştiind că întreaga cantitate de roşii a fost de 4 ori mai mare decât cea
magazinul?
270
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 1 12 8
Media B
În urma acestei evaluări se observă că elevii au un nivel de
Nr.
elev
i
271
Calificati
Clasa: a IV-a
Semestrul: al II-lea
Luna:martie
Capitolul: Fracţii
Obiective:
un întreg;
272
• rezolvarea problemelor cu mărimi exprimate prin fracţii ordinare.
Itemi:
1 , 2 , 3 , 2
4 4 5 10
1 cm dintr-un metru =
5 dl dintr-un litru =
6 6 6 6
4. a) Scrieţi în ordine crescătoare fracţiile: , , , , 6 .
5 8 10 25 16
2 2 9 7
b) Comparaţi fracţiile: şi ; şi .
5 8 10 5
5. Efectuaţi:
273
8 3 17 14
+ = - =
10 10 100 100
6
+5-3-1= 17
- 8
- 3
+ 5
=
8 8 8 8 12 12 12 12
cincimi din ceea ce a rămas, iar a treia zi restul. Câte tone s-au
Standarde de apreciere:
Evaluare statistică:
Calificative I S B FB
Nr. elevi 0 4 10 7
Media B
274
În urma analizării acestui test se constată că elevii se împart
Nr.
elevi
11 + 4 12 + 3
29 – 4 25 – 20
10 + 20
Calificative
18 + 2 19 – 4
19 - 4
10 +
255- 10 15 - 10 275
5 25 20 10 +15
20 30
276
O zece
Cinci unităţi
Trei unităţi
10
100 20
30
90
80 40
60
70 50
277
278
279
280
281
282
283
apitol
ul
284
ibliogra
fie
Bibliografie
285
Bucureşti
286
16 Morine G. 1969, Discovery modos, a criterien for
teaching, în Theory into practice, Columbs,
nr. 1.
287
Ed. Ştiinţifică, Bucureşti
288
38 *** 1998, Curriculum Naţional, Programe şcolare
pentru învăţământul primar, Bucureşti
289