Sunteți pe pagina 1din 21

SISTEMUL DE PENSII DIN SUEDIA

MASTERAND:
FLORONESC CRISTINA ANNA

CUPRINS

CAPITOLUL I.
SISTEMUL SUEDEZ DE PENSII. PREZENTARE GENERALA.

Sistemul suedez de pensii-model global..................................................3 Evoluiile din domeniul de pensionare....................................................4 Componentele sistemului de pensii.........................................................5 Varsta de pensionare...............................................................................7 Contributii...............................................................................................7 Calculul pensiei.......................................................................................8 Beneficii..................................................................................................8

CAPITOLUL II.
STRUCTURA SISTEMULUI DE PENSII SUEDEZ

Pilonul I. Pensiile Publice.........................................................................10 Pilonul II. Pensii ocupationale..................................................................10 Sistemul de pensii private.........................................................................11 Vechiul sistem de pensii suedez..............................................................12 Noul sistem de pensii suedez...................................................................14 Indicatori economici................................................................................18
Previziuni..............................................................................................................19 CONCLUZII...........................................................................................................20 BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................21

CAPITOLUL I. SISTEMUL SUEDEZ DE PENSII. PREZENTARE GENERALA.

Sistemul suedez de pensii devine model global.


In contextul in care restructurarea sistemelor de pensii a devenit o prioritate globala pe fondul imbatranirii populatiei si al problemelor din sectorul public de finante, o initiativa implementata cu aproape un deceniu in urma in Suedia pare sa devina un model ce va fi urmat pe plan mondial in sectorul pensiilor, conform The Wall Street Journal. Raportand pensiile publice la castigurile individuale si la ratele generale legate de speranta de viata, autoritatile de la Stockholm ii stimuleaza pe oameni sa devina mai productivi si sa se pensioneze mai tarziu, evitand astfel paralizia politica ce a stat in calea schimbarilor in alte tari. Unele tari est-europene au renuntat deja la sistemele postcomuniste si urmeaza modelul suedez. Masurile luate in diferite tari, de la Brazilia la Rusia, includ unele elemente suedeze. O carte a Bancii Mondiale bazata pe modelul suedez a fost tradusa in chineza, iar luna viitoare, guvernul egiptean isi va revizui planurile de renuntare la vechiul sistem de pensii, ineficient, in favoarea versiunii suedeze. Planul Suediei, proiectat in parte de catre un expat american, este conventional din punctul de vedere al functionarii, contributiile actualilor muncitori finantand beneficiile pensionarilor. Totusi, calcularea platilor in functie de salarii si proiectii privitoare la speranta de viata ii confera acestuia flexibilitate in ceea ce priveste includerea schimbarilor ce survin din punctul de vedere al veniturilor si populatiei. Daca evolutia economiei nu este una satisfacatoare, platile viitoare legate de pensii vor scadea. Iar cu cat durata de viata a celor dintr-o categorie de varsta este estimata mai sus, cu atat scad si platile de care beneficiaza acestia. Sau cel putin asa se intampla teoretic. Schimbarea a fost realizata in 1999, deci nu a trecut suficient timp pentru a o testa temeinic. Performantele economiei suedeze au fost atat de solide din 2003 incoace, cand beneficiile au inceput sa fie calculate partial conform noilor reguli, incat pensionarii au primit mai mult decat ar fi primit sub vechiul regim. Dezavantajul este ca daca rata de crestere economica nu mai este la fel de solida, pensionarii vor primi mai putin. "Acest lucru nu s-a intamplat inca, dar se va intampla", spune Ole Settergren, director al departamentului de pensii din cadrul Agentiei de Asigurari Sociale din Suedia. Noua abordare difera clar de sistemul tipic al platilor "din mers" (pay-as-you-go), care defineste un beneficiu garantat in avans, dar adesea impovareaza statul cu obligatii subfinantate. Scepticii remarca faptul ca politicienii ar putea fi totusi impinsi sa schimbe sistemul daca beneficiile devin prea mici. Planul Suediei are si alte critici. Este greu de implementat in alte parti ale Europei Occidentale unde multi considera ca sunt indreptatiti la pensii generoase. Printre alti critici se numara si International Labour Organization, care sustine ca pensiile raportate la castiguri ar trebui sa garanteze 40% din media castigurilor anterioare ale unei persoane. Suedezii, spre deosebire de majoritatea vest-europenilor, nu beneficiaza de o astfel de garantie. In acelasi timp, sistemul mentine actuala inegalitate din punctul de vedere al veniturilor: muncitorii care castiga mai mult primesc mai mult cand se pensioneaza. In Statele Unite, se monitorizeaza platile efectuate de cetateni in cea mai mare parte a carierei lor, insa sunt redirectionate contributiile cetatenilor mai bogati in sensul sustinerii pensiilor cetatenilor mai saraci.

La ce se rezuma modelul suedez? Majoritatea oamenilor vor fi nevoiti sa munceasca mai mult pentru a se bucura de genul de pensii de care beneficiau din start bunicii lor. "Costurile imbatranirii sunt transferate catre indivizi, si nu catre societate", spune Sarah Brooks, profesor in cadrul Ohio State University. In tarile cu bugete sarace, atractia planului suedez rezida in premisa acestuia: ceva este mai bun decat nimic. Acest element a fost crucial in convingerea sindicatelor din Egipt sa sprijine noul sistem de pensii al tarii inspirat din modelul suedez. In Polonia, unde o uriasa campanie a jucat un rol important in trecerea la noul sistem de tip suedez in 1999, beneficiile fiscale sunt deja evidente. Un raport recent al EU arata ca desi Polonia se confrunta cu una dintre cele mai sumbre situatii demografice, "impactul pe termen lung al imbatranirii asupra bugetului este unul dintre cele mai reduse din intreaga UE". Conceptul conturilor individuale a jucat un rol vital in convingerea suedezilor sa accepte planul. In Suedia se trimit prin posta angajatiilor anual, declaratii in plicuri portocalii prin care acestia sunt informati in legatura cu contributiile realizate in contul personal al pensiilor si cu banii pe care-i vor primi la pensionare. Banii nu exista propriu-zis, fiind platiti actualilor pensionari. Insa cei care sustin planul spun ca faptul ca salariatii vizualizeaza acesti bani sub forma unui cont individual ar trebui sa aiba drept efect psihologic incurajarea acestora sa munceasca mai mult pentru a se bucura de beneficii mai mari. Chiar si adoptarea partiala a modelului suedez poate aduce beneficii. Brazilia nu trimite cetatenilor sai declaratii anuale si nu exista o componenta de conturi private. Insa contributiile individuale si proiectiile privitoare la durata de viata sunt utilizate in calcularea pensiilor din sectorul privat din 1999. Autoritatile braziliene au decis aceasta schimbare dupa analizarea modelului suedez si au asistat la o diminuare a costurilor de atunci.

Evoluiile din domeniul de pensionare


Aproximativ 1,7 milioane de oameni care triesc n Suedia de astzi sunt la vrsta pensionarii, reprezentand aproximativ 19 la suta din populatia suedeza. Sistemul naional de pensii funcioneaz mai mult ca de economisire obinuit la banca. Contributiile anuale la pensii sunt pltite de ctre asigurai, angajatoriilor i, n anumite cazuri, direct guvernului central. Contribuiile sunt nregistrate ca un credit de pensii n "bankbook", individual pentru fiecare contribuabil. O declaraia e trimisa n fiecare an, n "Plicul Orange" si permite asiguratului sa vizioneze propriul cont de pensii premium care creste de la an la an. Atunci cnd persoana asigurat se retrage, fluxul de pli este inversat, i prima de pensie este pltita pentru restul duratei de via a asiguratului. Pensia premium este controlata individua.n fiecare an, 2,5 la sut din salariu i alte beneficii impozabile sunt alocate sub form de credite de pensie la prezenta parte din pensie. Prima de pensie se bazeaz pe creditele de pensie acumulate n sistemul de pensii premium. Cuantumul pensiei depinde de valoarea contribuiei aduse i se va ntoarce in investiii cu privire la activele fondului n care sunt gestionate. V putei alege modul n care dorii pensia premium pentru a fi investita. Dac nu dorii s facei nici o alegere activ, banii vor fi investii n Fondul suedez al aptelea Naional de Pensii (AP7 Safa). AP7 Safa este potrivit pentru cei care doresc s aib un fond de pensii premium, cu comisioane mici i care nu doresc s fie foarte activi atunci cnd gestioneaz sistemul lor de economii de pensionare. AP7 este menit s lucreze mai mult sau mai puin ca un cont de economii, acesta fiind si motivul pentru care nu poate fi combinat cu alte fonduri. Dac nu selectai un alt fond sau mai multe fonduri, contribuiile la pensii premium vor fi automat investite in AP7 Safa. Putei selecta sau prsi Safa AP7 n orice moment. La data de 1 ianuarie 2010, Pensionsmyndigheten ( Agenia de Pensii Suedeza) a preluat responsabilitatea pentru toate pensiile naionale.

Scopul acesteia este de a simplifica administrarea i va face lucrurile mai uor pentru deponenii de pensii i pensionari. Toata administraia privind pensia naional va fi tratat n unul i acelai loc. Dac un individ nu a lucrat n Suedia dup 1994, nu are dreptul la o prima de pensie. Fondurile mutuale. Un fond mutual este un plasament colectiv n valori mobiliare deinute de investitori. Scopul de a salva fondurile este de a oferi o mai bun diversificare a riscurilor dect atunci cnd are loc salvarea n titluri individuale. Un fond mutual este gestionat de un administrator de fonduri profesionist. Agenia suedez Pensii imparte fondurile mutuale n categorii. Categoria de fond depinde de valorile mobiliare, sau combinaiile de valori mobiliare. Pensia garantata pentru cei cu venituri mici. Pensie garantat este parte din sistemul naional de pensii i se pltete la cei care au avut foarte puin sau nici o pensie si care nu au avut un ciclu lung de venituri n timpul vieii lor. Au dreptul la pensie garantat cei care au: Peste 65 de ani Nu au nici o pensie pe baza de venit n scopul de a obine o pensie complet garantat trebuie s fi locuit n Suedia de 40 de ani ntre 16 i 64 de ani. Pensia suplimentar, face parte din sistemul naional de pensii i se pltete la celor care s-au nscut nainte de 1954. Este o pensie pe baza de venit, calculata in functie de venitul pe care fiecare l.a avut pana in momentul pensionarii. Deoarece nu exist nici o vrsta de pensionare fix, pensia nu va fi pltita automat. Trebuie s se aplice o cerere de pensionare nainte de a putea ncepe colectarea plilor de pensii. Planul pensie n cazul n care beneficiarul locuieste n afara Suediei. Dac ai trit i lucrat n Suedia, putei avea dreptul la o pensie din Suedia, chiar dac locuii ntr-o alt ar si nu aveti cetenie suedez. Vei beneficia de pensie pe baza d evenit, pensie suplimentar i prima de pensie indiferent n ce ar v deplasai. Putei primi o prima de pensie n cazul n care ai lucrat n Suedia, dup 1994. Dac avei o pensie garantat, o veti pstra numai n cazul n care v mutai n alt ar a UE sau SEE (SEE include toate rile UE plus Norvegia, Islanda i Liechtenstein), sau n Elveia i, n unele cazuri, n Canada. Dac ai lucrat n Suedia i unul din soti decedeaza, sotul supravieuitor sau copiii dvs. pot avea dreptul la pensia de urma suedez. Trebuie notificata Agenia suedez Pensii, dac v mutai la o nou adres n strintate.1 Pensiile sunt bazate pe ctigurile de pe parcursul vietii. Ele sunt legate de creterea economic n Suedia, sistemul fiind proiectat s tolereze schimbrile demografice.

Componentele sistemului de pensii


Sistemul de pensii suedez este compus din mai multe pri: pensie n funcie de venit, pensia premium, pensia garantata, pensie ocupaional, planuri de pensii private. Sistemul de pensii este autonom financiar. Sistemul de pensii urmeaz ritmul creterii economice i tolereaz schimbrile demografice. Sistemul este stabil pe termen lung - att financiar, ct i politic. Pensiile sunt bazate pe
1

http://www.pensionsmyndigheten.se/Startsida.html

ctigurile pe durata de via. Vrsta de pensionare este flexibil. Ambele pensii si cee bazata pe venit i pensia premium pot fi trase de la vrsta de 61. Ele pot fi trase n ntregime sau parial. Se poate continua s lucreze n timp ce se extrage o pensie. Sistemul de pensii este autonom financiar si complet separat de bugetul guvernului central. Sistemul de pensii este stabil, deoarece mrimea pensiei este determinat de sperana medie de via i pentru c n funcie de venit pensia pltit i credite de pensie urmeaza evoluiile salariale. O cretere a veniturilor puternic nseamn ca pensia va fi mai mare si invers. Ca o completare la veniturilor legate de pensia pentru limit de vrst, o protecie de baz este disponibil sub forma unei pensii garantate, care poate fi trasa de la vrsta de 65 de ani. Pensia bazat pe venit: Pensia n funcie de venit este partea principal a Sistemului naional de pensii i se bazeaz pe veniturile totale de pe tot parcursul vietii.Cu cat se munceste mai mult cu atat pensia va fi mai mare. Acest principiu nseamn c valoarea tuturor contribuiilor de pensii efectuate n cursul vieii profesionale este echivalenta cu ceea ce primim ca pensionari sub form de pensii. La formarea pensiilor contribuie procentele aplicate la salarii. 18,5 la sut din venit sunt pentru fondul de pensii. 16 la suta merge pentru pensia calculata pe baza de venit i 2,5 la sut pentru pensia premium. Pensia premium. Prima de pensie este, de asemenea, pe baza unui ctig de pe parcursul vieii. Prima de pensie este finanat, i toat lumea este libera s aleag ce fonduri urmeaz s fie plasate la formarea acesteia. Pensia garantata. Oricine care nu a ctigat o pensie adecvat este beneficiaza de o pensie garantata. Aceast compensaie este finanata de ctre bugetul guvernului central. Pensia garantata este indexata. Aceasta fluctueaza n funcie de inflaie i este strans legat de evolutia preturilor de baza din Suedia. Suplimentul de locuine pentru pensionari. Supliment de locuin pentru pensionari este o parte important a proteciei sociale de baz, pentru pensionarii cu pensii mici. Pentru suplimentul de locuine se depune o cerere la Agenia suedez de Pensii. Pensionarul trebuie s aiba peste 65 de ani pentru a primi o locuin. Pensie de urma. Pensia de urma include veniturile legate de prestaiile n forma unei pensii pentru copii, o pensie de ajustare i (n timpul unei perioade de tranziie) o pensie pentru vaduvi, si in plus (n conformitate cu reglementrile tranzitorii) o pensie de urma special. Agenia responsabila care rspunde de pensii este Agentia Suedeza de Pensii. Inspectoratul de Asigurri Sociale suedez este autoritatea de supraveghere responsabil pentru buna functionare a sectorului pensiilor.2 Prim-ministrul al Suediei, a strnit o mare agitatie n ultimele zile din cauza sugestiei sale cum ca suedezii ar trebui sa fie activi in campul muncii pana la varsta de 75 de ani - n loc de 65 de ani care vrsta standard de pensionare este n prezent. Sistemul de pensii suedez este format din trei componente principale - sistemul naional de pensii, pensii ocupaionale i de pensii facultative.Sistemul naional de pensii este alctuit din trei elemente, pensii pe baza de venit, pensii premium i pensia garantata. Pensiile pe baza de venit i pensiile premium sunt complet independente de bugetul naional. Pensia pe baza de venituri este finanata prin contribuiile angajatorului, reprezentnd 16% din venitul brut anual al unui angajat. Pensia premium este finanata printr-o contribuie suplimentar din partea angajatorului egal cu aproximativ 2,5% din venitul brut anual al angajatului.
2

http://www.government.se/sb/d/15473/a/183496

Vrsta de pensionare este n mod normal 65 de ani, dar e flexibil i unii oameni ncep s lucreze mai puin atunci cnd varsta de 61 de ani, n timp ce unii continua sa munceasca pana in jurul varstei de 67 ani. Suedezi de peste 65 de ani, 7,8 la sut au fost angajati n 2010, conform Institutului de Statistica din Suedia. Toi angajatorii din Suedia trebuie sa plteasc contribuiile la asigurri sociale obligatorii n numele angajailor lor, care const n taxe pentru pensii, asigurri de sntate i alte beneficii sociale. Aceste contribuii se ridic la 31.42 la sut din salariul brut. Dou tipuri principale de pensii ocupaionale din planul de asigurari sociale sunt utilizate n sectorul privat si vin s completeze protecia de baz statutar (pensia publica nationala pe baza de venituri): asigurarea de pensie ocupationala convenita n mod colectiv si asigurarea non-colectiva.3 Varsta de pensionare Varsta oficiala de pensionare in Suedia este 61 de ani, fara o varsta maxima limita. Din momentul schimbarii sistemului de pensii, varsta medie la care se pensioneaza suedezii a crescut la 63 de ani. Nu a fost stabilit o vrst obligatorie de pensionare n cadrul sistemului suedez de pensii de stat; cu toate c de la 1 ianuarie 2003 legea stipuleaz c angajatul are dreptul de a continua s activeze n cmpul muncii pn la mplinirea vrstei de 67 ani. Pensia individual PFA pentru personalul din administraia public local prevede c participantul se poate pensiona dup mplinirea vrstei de 61 ani. Dac angajatul se retrage din cmpul muncii nainte de mplinirea vrstei de 65 ani, beneficiile de pensie suplimentar PFA ale participantului se reduc cu 0.4% pe lun. Dac participantul se pensioneaz dup mplinirea vrstei de 65 ani, la pensia sa suplimentar PFA se adaug 0.4%.4 Contributii Suedia a nceput reforma sistemului de pensii n 1999. Deja n 2001, aproximativ 90% particip la diferite convenii colective care prevd regimuri de pensii private. Cota total a contribuiilor constituie 18,5%, dintre care 16% n sistemul de distribuire sau Conturile Naionale de Pensii a angajailor (Income Pension Notional Accounts). Celelalte 2,5% rmase merg n sistemul de acumulare sau Pensii adugtoare (Premium Pensions).5 Exist un singur sistem pentru persoanele care s-au nscut nainte de 1938 cu un sistem de tranziie pentru persoanele nscute ntre anii 1938 i 1953. In cazul persoanelor rezidente nscute dup anul 1953, primul etaj este un sistem de contribuii fixe. Pensia de stat este compus din urmtoarele dou elemente: pensia n funcie de venit i pensia n funcie de prima de asigurare.. Acest plafon este de 7.5 ori suma de baz a preului majorat. n acest caz, suma de baz a venitului este legat de indexul de venit. Din salariu, primele care se ridic la 18.5%, se pltesc la nivelul ntregii coloane. Din acesta, pensia n funcie de venit se ridic la 16% iar pensia n funcie de asigurare se ridic la 2.5%. Pensia n funcie de venit se pltete dup mplinirea vrstei de 61 ani. La pensionare, pensia anual n funcie de venit se determin mprind fondurile totale acumulate (amortizarea fondurilor acumulate este egal cu creterea salarial medie) la un numitor de speran de via. Acest calcul se face o singur dat la pensionare i, n consecin, conduce la beneficii stabile de pensionare.
3 4

http://www.investsweden.se/Global/Global/Downloads/Fact_Sheets/Social-security-and-pensions.pdf C. Grigorescu Prestaii sociale n rile membre ale Uniunii Europene i Romniei Centrul de informare i documentare economic, Bucureti, 2003 5 Lames C. Capretta Global Aging and the Sustainability of Public Pension Systems Center for Strategic & International Studies, Washington DC, 2007

Calculul pensiei Numitorul speranei de via (Palmer E. i Klevmarken, N.A.) este formula de supravieuire t p x . A t p x luat din tabelul de mortalitate universal care se folosete la determinarea numitorului speranei de via innd cont de un egal cu 1.60%. Acest sistem permite ca pensionarea trzie s derive ntr-o pensie anual crescut innd cont de suma cuvenit calculat statistic. n fiecare an, pensia n funcie de venit este actualizat cu variaiile din suma n funcie de venit. Pensia n funcie de asigurare are la baz un sistem de asigurare unitar. Aceasta nseamn c capitalul de pensii este economisit n fonduri de asigurare. n aceast situaie, angajatul poate decide singur n care fonduri s fie investit acest capital. Dac angajatul nu ia o decizie investiional, banii vor fi plasai n fondul naional de pensii. Ca i la pensia n funcie de venit, pensiile n funcie de asigurare pot fi pltite din momentul n care angajatul atinge vrsta de 61 ani. Suma pensiei va depinde de capitalul economisit i de dobnda primit. n cazul pensiei suplimentare PFA, n funcie de venit, participantul poate acumula beneficii suplimentare de pensie n funcie de asigurare peste cei 7.5 sume de baz de pre crescut. Acest lucru se poate face pe baza salariului final moderat cu ajutorul formulei de calcul de mai jos: Puncte de pensie = (nivelul pensiei) * (numrul anual mediu de puncte) * (perioada lucrat pn la 30 ani/30) Numr anual de puncte i = Venit de pensionare i/ suma de baz a preului crescut i Pensie j = Puncte de pensie * suma de baz a preului crescut j (unde j = durata pensiei) Numrul mediu anual de puncte obinut de funcionarii publici se calculeaz pe baza mediei ultimelor cinci puncte anuale de dinaintea datei de pensionare. Punctele medii anuale pentru personalul din administraia public central i local pot fi calculate pe baza mediei celor mai bune cinci puncte anuale obinute de acestea n apte doi ani nainte de data de pensionare. Beneficii Conform contractului colectiv de munc ncheiat ntre entitile guvernamentale i angajaii acestora, beneficiile suplimentare individuale de pensii n funcie de asigurare se acord prin sistemul de contribuii fixe. n ceea ce privete contribuia fix , primele ce se ridic la 3.5 4.5% din salariu se pltesc pn la suma egal cu de 7.5 ori sumele de baz din salariu, n timp ce cifrele corespunztoare sumei ce depesc limita amintit sunt de 1 i 2.1%. La sfritul fiecrui an, participantul trebuie s ia o decizie n privina companiei de asigurri la care dorete s-i economiseasc capitalul i n ce limit. n acest sens, participantul poate alege o poli de asigurare tradiional de pensie sau o asigurare legat de unitate. n plus, participantul mai poate opta i pentru acoperirea suplimentar a anumitor riscuri. Cnd se pensioneaz, capitalul de pensie acumulat al participantului se mparte la un numitor al speranei de via, pentru a stabili pensia care i se cuvine acestuia. Dac membrului nu i se cuvin beneficii de pensionare sau doar o sum relativ mic, se pltete pensia garantat. n cazul persoanelor singure aceast pensie garantat este egal cu 2.13 sumele de baz din pre. Dac participantul este cstorit, pensia garantat este egal cu 1.90 sumele de baz din pre. La ncheierea perioadei de munc nu se aplic nici o perioad minim de serviciu la reducerea beneficiilor cuvenite de pensionare. Este imposibil transferul beneficiilor de pensie ctre alt organizaie. Beneficiile de pensie vor fi indexate n continuare.

Suedia are un sistem de pensii integrat pentru sectoarele public i privat dar cu beneficii separate pentru sectorul public. Sistemul naional este compus din pensii garantate n funcie de venit, pensii de venit i pensii personale obligatorii. Exist dou sisteme distincte de pensii ocupaionale pentru administraia central i cea local; dou sisteme de pensii ocupaionale pentru sectorul privat reglementat prin contractul colectiv de munc. mpreun, aceste patru sistem acoper 90% din fora de munc. Toate pensiile ocupaionale funcioneaz ca un supliment peste plafonul oferit de sistemul naional. Contractul de Pensii din 2003 in Suedia a oferit tuturor angajailor oportunitatea de a transfera suma finanat lunar din dreptul lor la pensie (componenta de baz a pensiei unei persoane o pensie n funcie de impozite ce are la baz alocaia lunar a angajatorului de 2.3% din salariu administrat de Comisia Naional de Stat a Pensiilor Angajailor) n oricare alte fonduri disponibile pe pia. Participanii au la dispoziie dou luni pentru a lua o decizie n urma primirii pachetului de opiuni prin pot. Participanii pot alege unul sau mai multe fonduri. Participanii aleg profilul preferat al riscului investiional. n afara contribuiei obligatorii la pensie, angajatorul mai pltete ali 2% (n prezent, dei procentul se schimb n timp) din salariu pentru o pensie complementar - Kpan Tjnste pentru angajaii care au mplinit vrsta de 28 ani. Atunci urmeaz Kpan Extra o pensie ocupaional stabilit local pentru angajaii de peste 18 ani. Suma primei se stabilete prin contract. Contractele pot fi semnate pentru toat instituia sau pentru departamente de personal. n final, exist Kpan Plus care este disponibil tuturor celor care au mplinit cel puin 18 ani i care este sau a fost funcionar de stat sau care primete o declaraie de la Kpan. Prin acest sistem, participantul poate alege procentul din salariul lor pe care doresc s-l investeasc n asigurarea de pensie privat. n sistemul suedez de pensii de stat exist trei etaje: stat, companii i pensii individuale. Pensiile de stat sunt reglementate prin lege i servesc ca baz de fundamentare. Pensia corporativ poate fi vzut ca suplimentare a pensiei de stat. Acest sistem a fost implementat prin contracte ncheiate la nivel naional. Exist trei planuri diferite pentru funcionarii publici, i anume: PA 03, PFA 98 i PFA 01. PA 03 este pentru guvernul naional, iar PFA 98 i PFA 01 sunt pentru autoritile locale. Acest sector este format din 850,000 angajai. Sistemul aferent consiliului judeean i sectorul guvernamental nsumeaz 460,000 angajai.

CAPITOLUL II. STRUCTURA SISTEMULUI DE PENSII SUEDEZ


Sistemul de pensii suedez este conceput pe trei niveluri; sistemul naional (public) de pensii, pensii profesionale obligatorii i pensii facultative. Pilon public de pensii,din Suedia este unic n Europa de Vest. Parte a contribuiei de asigurri sociale se achit n conturile individuale de investiii i o pensie finanat este construit de catre companii independente de administrare a fondurilor responsabile de gestionare a activelor. Sistemele ocupaionale de pensii obligatorii sunt n vigoare pentru angajaii care lucreaz n industriile reglementate prin acorduri colective de munc la nivel naional. Angajatorii care nu fac parte din conveniile colective pot oferi planuri pe baz de voluntariat. Pensiile individuale voluntare completeaz peisajul sistemului de pensii din Suedia.6 Suedia are un sistem de pensii pe trei piloni. Primul pilon consta intr-o schema de pensii in sistemul pay as you go, care este universala si obligatorie, al doilea pilon este un

http://www.pensionfundsonline.co.uk/country-profiles/sweden

sistem de pensii ocupationale care acopera aproximativ 90% din angajati, in vreme ce al treilea pilon se bazeaza pe contributii voluntare. Pilonul I. Pensiile Publice Sistemul public de pensii suedez este alcatuit din 3 elemente: 1.Pensiile pe baza de venit. Componenta majora a sistemului de pensii de stat este pensia n funcie de venit. Aceasta este finanata pe principiul pay-as-you-go.Rata de contribuie se ridic la 16%, care se nregistreaz n conturi virtuale.Vrsta de pensionare este flexibil i beneficiile de pensionare, pot fi revendicate de la vrsta de 61, cel mai devreme. Sistemul de pensii este autonom, din bugetul naional i din veniturile bazate pe contribuiile la pensii se transferate sume in fondurile tampon ale sistemului de pensii: Prima, a Doua, a Treia i a Patra Fonduri AP(Naionale de Pensii). Fiecare fond primeste un sfert din contribuii i este responsabil pentru un sfert de plata a pensiilor. Echilibrare automat nseamn ca sistemul de pensii isi reglementeaz finanele proprii i evit ca guvernul s intervin prin ridicarea contribuiilor sau s mprumute bani pentru Fondul de Pensii. 2.Pensii Premium. Pensia premium este parte finanata din venituri legate de pensii pentru limit de vrst. Sistemul de pensii premium este administrat de Autoritatea de pensii de stat Premium (PPM). Banii sunt depozitati n conturi individuale de investiii, cu alegere individual. n plus, guvernul a nfiinat un fond de investiii special pentru persoanele fizice care nu doresc s fac propriile decizii de investiii; contribuiile lor sunt automat investite cu Fondul de Economii Premium, care este gestionat de Fondul Naional de Pensii al aptelea suedez (AP7). Individul este liber in a schimba fondul ales, n orice moment i n mod gratuit. Prima de pensie poate fi tras la vrsta de 61, cel mai devreme, dar este de asemenea posibil s se amne retragerile din contul de pensii, care impune ca activele sunt investite n fonduri de securitate. Autoritatea de pensii de stat Premium este responsabila pentru operarea sistemului de pensii premium. Colecteaz contribuiile i le investeste n functi de optiunea individuala de investitie, astfel, nu exist nici o relaie ntre individ i manager de fonduri. 3. Pensia garantata. n plus fa de pensia n funcie de venit i pensia premium, pensia garantat, ofer o pensie minim pentru persoanele peste 65 de ani, cu venituri mici sau fr, cu cel puin 40 de ani de reziden n Suedia. Aceasta este finanata de la bugetul de stat.

Pilonul II. Pensii ocupationale Beneficiile celui de-al doilea pilon de pensii sunt determinate prin convenii colective de munc la nivel naional. Angajai permaneni automat aparin unui sistem de pensii ocupaionale. Aceste sisteme sunt cunoscute ca ITP pentru mansonul alb de angajai i SAF-LO pentru mansonul albastru de angajai. Unele industrii (de exemplu, bancar, de asigurri) au alte sisteme de pensii dect PTI, dar dispoziiile de beneficii sunt mai mult sau mai puin acelai. Angajatorii care nu fac parte din acordurile colective pot oferi planuri pe baz de voluntariat. Acestea, de asemenea, de multe ori urmeaza gama si nivelul de beneficii furnizate n baza ITP. Ca urmare, planurile de pensii din Suedia sunt extrem de standardizate. Noul sistem este structurat n 3 nivele. Primul nivel, de tipul sistemului solidar, este obligator. El funcioneaz dup principiul Conturilor Naionale de Pensii (NCDA). Tariful procentual condiional echivaleaz cu ritmul mediu de cretere a veniturilor. Mrimea pensiei depinde de numrul anilor trii de grupul n

cauz, de oameni i de ritmurile sporirii produciei de mrfuri i de servicii n decursul perioadei prognozate7; Nivelul doi, sistemul de acumulare obligator. Nivelul trei, benevol, n form de mecanisme de economii profesionale i individuale de pensii. Vrsta de pensionare i pentru brbai, i pentru femei este de 65 de ani, ns unele categorii de ceteni pot primi o pensie parial de la 61 ani. Contribuiile de la 4,4 mln. de ceteni se adun centralizat i se trimit la direcia guvernamental. Activele generale din sistemul de acumulare se distribuie ntre cinci fonduri private. La ieirea la pensie, fiecare cetean poate s cumpere dreptul de a primi pensie (anuitate) din unul din aceste fonduri. Sistemul de acumulare nu are nici un fel de garanii suplimentare, ca exemplu, nivelul de venituri, precum i nici un fel de mecanisme de reglementare suplimentar, n afar de acele existente deja pe piaa financiar. Se exclud depunerile n bonuri imobiliare, active de mrfuri sau mprumuturi directe. n Suedia acioneaz, de asemenea, mecanismul fondului de rezerv. nc n 1960, autoritile publice au nceput s dezvolte fondul de rezerv, cnd a fost lansat suplimentar sistemul de pensii de stat. n primii ani au fost stabilite cote de contribuii mult mai mari dect se considera necesar pentru achitarea pensiilor curente. Fondul de rezerv8 asigur administrarea activelor prin intermediul a cinci fonduri, n valoare de aproximativ 15 mlrd. dolari fiecare. Primele patru fonduri administreaz activele n mod standard pe baza unora i acelorai legi chibzuite, dar diferite ca structuri de concuren. Fondul al cincilea, care este mult mai mic, nvestete, preponderent n capitalul de risc. Aceste fonduri acioneaz n cadrul legii adoptate de Parlament. Ele trebuie s interacioneze cu alte organe statale, dar au un grad suficient de independen fa de stat. Ministerul de Finane exercit asupra lor controlul financiar anual prin intermediul unei firme externe i prezint rezultatele n Parlament. Normele investiionale ale fondului sunt, relativ, libere. Sunt doar limitate depunerile pe piaa de capital. Maximum 5% din active pot fi investite n aciuni care nu se coteaz la burs, numai indirect, prin companiile de venituri sau fondurile sociale. Pentru a reduce riscurile, cel puin 30% din active trebuie depuse n hrtii de valoare cu nivel mic de risc creditar i risc mic de lichidare. n sistemul de pensii din Suedia se utilizeaz activ tehnologiile informaionale. n special, toate au acces la reelele Internet pentru a urmri costul activelor n conturi. Exist brouri cu un coninut simplu, mediu i complex. Viitorul pensionar dispune de informaie i nelege att funcionarea sistemului n ansamblu, ct i a elementelor care se refer nemijlocit la pensia sa.

Sistemul de pensii private - caracteristici cheie.


Reforma sistemului de pensii din Suedia nu a vizat si sistemul privat, care genereaza pensii ocupationale si planuri individuale de pensii. Pensiile ocupationale sunt generate de intelegeri intre patronate sau intre patronate si sindicate, fara un amestec din partea statului. In Suedia aproape toti angajatii vor beneficia de o pensie ocupationala. Pensiile ocupationale multumesc in principal pe cei care desi au venituri mari nu vor primi o pensie pe masura in sistemul public de pensii, datorita plafoanelor. Sistemul de pensii ocupaionale, n Suedia este covritor determinat prin acorduri colective, i este efectiv obligatoriu pentru majoritatea angajatorilor. Sistemul de pensii ocupaionale
7

Nicholas Barr., Reforming Pensions: Myths, Truths, and Policy Choices, IMF, Working Paper 00/139, International Monetary Fund, Washington, 2000 8 S. Perepelia Cile de perfecionare a sistemului de pensii ULIM, Chiinu 2004

acoper peste 90% din fora de munc. Pentru persoanele cu varste peste 65 ani nu se impoziteaza pensiile mai mici de 2.953 Euro lunar.

Structura sistemului de pensii private

Obligatoriu / cvasi-obligatorii, la locul de munc societile benevole i fundaii de pensii companiile de asigurri de via planuri de pensii ocupaionale: rezerve Obligatoriu / cvasi-obligatorie, personal sistemul de pensii Premium (PPM) Voluntar, personal economisire de pensii individuale (IPS).

Vechiul sistem de pensii suedez


Sistemul vechi de pensii propune o pensie de baza si o pensie suplimentara, in functie de venituri. Sistemul mai prevede si beneficii suplimentare pentru indivizii cu o pensie suplimentara neglijabila. Pensia de baza, Folkspension (FP) este suplimentata asadar de Allmana Tillagspension (ATP). In vechiul sistem oricine a trait in Suedia cel putin 40 de ani sau a muncit 30 de ani are dreptul la o pensie de baza. Pensia de baza reprezinta 96% din suma de baza. Pensionarii casatoriti primesc fiecare 78.5% din suma de baza. Aceasta era in 1998 de 3680 de Euro anual, adica 306 euro lunar. Salariul mediu al unui angajat este de cinci ori mai mare. Suma de baza este indexata in functie de cresterea indicatorului costului vietii. O persoana care a muncit 30 de ani are dreptul in acest sistem la o pensie suplimentara integrala. Pensia anuala este calculata ca 60% din veniturile medii in cei 15 din anii de angajare cu veniturile cele mai mari, mai putin suma de baza ( care este oricum acordata sub forma de pensie de baza). Veniturile la care se aplica cota de 60% au limita superioara de 7,5 sume de baza, adica aproximativ 27600 de euro. In vechiul sistem , anumite suplimente sunt platite celor care au pensii din venituri mici sau celor care nu primesc pensie din venituri:

Suplimentul in bani este de 55.5% din suma de baza si este redus cu 100% din pensia de venit la care persoana respectiva are dreptul. Astfel, daca un pensionar are numai pensia de baza, aceasteia i se adauga 55.5%, adica suma lunara minima ajunge la 475 de euro. Suplimentul locativ lunar este 85% din costurile cu intretinerea, sume ce pot varia intre 10 si 400 de euro lunar. Suplimentul locativ este incasat de o treime din pensionari. In 1996 321,000 de femei si 49,000 de barbati primeau suplimente in bani. Iata modalitatea de calcul in vechiul sistem: 1. Stabilirea punctelor de credit. Veniturile din fiecare an sunt transformate in puncte de credit. Acestea sunt calculate daca venitul este mai mare de suma de baza si mai mic decat 7,5 sume de baza. Suma de baza era in 1997 de 37,000 SEK. Numarul maxim de puncte ATP este 6,5. Venit anual Sumadebaza deductibila 37,000 37,000 37,000 37,000 Venitul pensionabil 212,681 275,101 337,521 399,941 Numarulde puncte 5.75 7.44 9.12 10.811 Numarul de puncte ATP 5.75 6.5 6.5 6.5

249,681 312,101 374,521 436,941

2. Pe baza mediei punctelor din toti anii, se selecteaza 15 ani, in care veniturile sunt cele mai ridicate. 3. Nivelul pensiilor: Persoanele care au avut venituri pentru cel putin 30 de ani primesc 60% din venitul pensionabil. Persoanele care au muncit mai putin de 30 de ani primesc un venit redus in concordanta cu numarul de ani munciti. 4. Valoarea pensiei este ajustata cu varsta de pensionare. Valoarea pensiei esre redusa cu 0,5% pentru fiecare luna inainte de 65 de ani si crescuta cu 0,7% pentru fiecare luna muncita peste varsta de 65 de ani. O persoana care decide sa se pensioneze la 61 de ani isi vede astfel pensia redusa cu 21%. Sistemul de suma de baza este folosit in asigurarile sociale din Suedia in scopul calcularii mai multor beneficii sociale, ajutoare in caz de boala, ajutoare pentru cresterea copiilor. Aceasta suma a fost introdusa pentru a permite o mai usoara ajustare la inflatie, astfel asigurand pastrarea valorii reala a beneficiilor sociale. Suma de baza reprezinta aproximativ 20% din salariul unui muncitor industrial. Suma de baza nu este un indicator al unui standard de viata minim acceptabil. Initial suma de baza reprezenta (anii 60) valoarea pensiei de baza. Probleme ale vechiului sistem Dependenta dintre finantarea sistemului de pensii si cresterea economica, deoarece veniturile sunt dependente de totalul salariilor platite in economie. Indexarea pensiilor se face in functie de inflatie. Plafoanele pentru calcularea pensiilor. Existenta plafonului de 7.5 * suma de baza pune de asemenea unele probleme in viitor. Suma de baza este indexata in functie de preturi. Daca salariile reale cresc, limita maxima a veniturilor carora li se aplica cota

de 60% scade relativ cu salariile. Aceasta inseamna ca o crestere constanta in termeni reali a salariilor va mari suma care nu este inclusa in calculul pensiei, pentru cei ale caror venituri sunt mai mari de 7.5* suma de baza( aproximativ 2300 de euro lunar). In sistemul nou, suma de baza va fi indexata in functie de cresterea salariului mediu, generand astfel echitate intre generatii. Fluctuatiile demografice. Problema demografica rezulta din faptul ca in 2025 se estimeaza ca vor fi 41 de pensionari la fiecare 100 de indivizi activi. Daca sistemul sar fi mentinut, ar fi insemnat o crestere in rata contributiei. Contributiile ar trebui crescute oricum tinand cont de speranta de viata care este in crestere in Suedia iar sistemul ar fi fost oricum afectat de numarul mare de pensionari nascuti in perioda baby boom. O rezolvare simplista a problemei demografice ar fi cresterea contributiilor sau a varstei de pensionare. Noul sistem rezolva aceasta problema tinand cont de cresterea sperantei de viata in calcularea beneficiilor.

Noul sistem de pensii suedez


Noul sistem de pensii schimba complet regulile in priviinta pensiei minime garantate cat si in priviinta pensiei calculate in functie de venit. Pensia minima este oferita ca un supliment de Stat pentru cei care nu au sau au o foarte mica pensie din venituri. Aceasta este finantata din contributii si are doua surse de finantare: una dintr-un sistem pay as you go modificat in profunzime iar cealalta dintr-o noua schema de finantare. Reforma inlocuieste vechiul sistem de pensii bazat pe beneficii definite cu un sistem bazat pe contributii definite. Tip de pensie PAYG ( pay as you go) Pre-finantat Pensia din prime(noua)

Contributie definita Pensia din venit (noua) Beneficiu definit Pensia ATP (veche), Pensia de baza (veche), Pensia garantata (noua)

Sursa: Settergren (2001). Principalele caracteristici ale noului sistem de pensii sunt: Beneficiile se calculeaza in functie de intregul venit obtinut pana la pensionare Valoarea contributiilor platite in trecut este indexata in functie de cresterea salariilor Beneficiile sunt indexate in functie de salarii Rata de contributie este gandita sa ramana neschimbata, beneficiile fiind cele care se vor modifica in functie de conjuncturae economica Beneficiile depind de speranta de viata calculata Beneficiile variaza si in functie de varsta individuala de pensionare, care este flexibila Drepturile de pensie se castiga si in perioade fara venituri, cum ar fi perioadele de ingrijire a copilului Schema de pensii pre-finantate, complet noua, a fost introdusa. Contributii Pensia din venituri este compusa dintr-un sistem pay as you go si o parte finantata din rezerve din prime. Cele doua scheme separate vor fi finantate din contributii care totalizeaza 18.5% din veniturile acoperite. Acestea vor fi supuse unui plafon care reprezinta aproximativ 1,5 * salariul mediu pentru un muncitor in industrie(7,5 sume de baza).Sumele din contributii care depasesc cota de 7,5% merg la bugetul de stat sub forma de taxa si nu au

nici o influenta asupra drepturilor de pensie ale individului. Aceasta masura a fost luata pentru a evita ca in noul system distributia veniturilor sa se incline in favoarea celor cu venituri mai mari.( Wadensj 2000:154). Limita de 7,5 sume de baza se va indexa in functie de salarii, impiedicand scaderea valorii ei reale. Contributiile din schema PAYG se inregistreaza virtual in conturi individuale. Aceasta este caracteristica ce justifica denumirea de sistem de contributii definite individual (NDC). Din cei 18.5%, 16% provin din schema pay as you go. Aceasta contributie este gandita sa fie stabila, printr-un sistem de indexari. Cei 2.5% ramasi vor finanta schema de rezerve din prime. Plafonul veniturilor va fi indexat in functie de salarii, spre deosebire de sistemul vechi, unde era indexat in functie de preturi. In noul sistem s-au introdus beneficii pentru perioade care nu pot fi corelate cu venituri ( spre exemplu cresterea copiilor acasa, studiile) sau pentru venituri pentru care nu au fost platite contributii de catre angajator ( indemnizatia de somaj). Statul va plati integral sau partial aceste contributii, atat catre sistemul pay as you go cat si catre sistemul prin prime. Dimensiunea sociala a noului sistem de pensii este astfel evidentiata prin transparenta surselor de finantare. Principalele caracteristici ale schemei pay as you go sunt: Rata contributiei este gandita sa fie constanta Beneficiile sunt calculate in functie de veniturile obtinute pe tot parcursul vietii, in limita plafonului Anumite perioade in care individul primeste ajutoare sau nu realizeaza venituri conteaza ca perioade in care se platesc contributii Drepturile de pensie sunt indexate in functie de salariul mediu si se acumuleaza de-a lungul intregii cariere Varsta de pensionare este flexibila dupa 61 de ani Cuantumul pensiei depinde de speranta de viata a unei cohorte si de varsta de pensionare individuala Beneficiile sunt indexate in relatie cu cresterea salariului mediu 1,6% Va continua sa existe un fond de rezerva in sistemul pay as you go Faptul ca nivelul pensiei depinde de castigurile de-a lungul vietii indica o schimbare de opinie asupra ceea ce este considerat acceptabil social. Riscul unui nivel neadecvat generat de un flux intrerupt de castiguri de-a lungul vietii a trecut de la Stat la individ, dar este diminuat de efectul pensiei minime garantate. Drepuri de pensie vor fi garantate pentru anumite perioade fara venituri. Contributiile vor fi platite integral, fie de catre Stat fie de catre Stat si angajat. Pentru indivizii care primesc ajutoare pentru boala, ingrijirea copilul, somaj, granturi educationale si accidente de munca, contributia angajatorului este platita de catre Stat in vreme ce contributia angajatului este platita individual, avand ca baza chiar beneficiul. Drepturile de pensie pentru pensia din venituri stabilitite intr-un anumit an impreuna cu drepturile de pensie din anii anteriori constituite cuantumul individual. Aceasta suma se calculeaza anual in trei etape: 1. Sumele celor care au murit inainte de a atinge varsta pensionarii sunt distribuite indivizilor nascuti in acelasi an( prin simpla impartire pana la 59 de anii, prin ajustare cu un factor dupa 60 de ani) 2. Suma este ajustata pozitiv sau negativ in functie de un indice care tine seama de venituri 3. Costul administrarii sistemului de pensii este distribuit intre indivizii asigurati

Beneficiile din primul an de pensie se calculeaza impartind drepturile de pensie acumulate la un factor de anuitate. Felul in care se stabileste factorul de anuitate si se indexeaza pensiile este crucial pentru buna functionare a sistemului. Obiectivul principal in stabilirea factorului de anuitate si in calcularea factorului de indexare este principiul ca rata de contributie trebuie sa fie constanta. Pentru a pastra stabilitatea financiara trebuie sa existe cateva legaturi intre factorul de anuitate si indexare. Principalele repere sunt: 1. Speranta de viata este elementul cheie in determinarea factorului de anuitate. Aceasta inseamna ca o speranta de viata in crestere diminueaza sumele existente la data calcularii si ca speranta de viata a individului este luata in calcul cand se calculeaza pensia. 2. Efectul introducerii indexarii in functie de salarii este ca in caz de crestere reala a salariilor pensiile vor creste mai mult decat in cazul indexarii preturilor iar daca salariile se reduc pensiile vor fi mai mici decat ar fi in cazul indexarii in functie de preturi. Ca urmare a trecerii la indexarea in functie de salarii, nu mai exista garantia ca pensionarii vor fi compensati integral pentru inflatie. Astfel, pensionarii impartasesc cu restul populatiei riscul unor slabe rezultate economice. Factorul de anuitate si pensia lunara la varsta la care pensia este trasa( pentru un capital initial de 150000 euro si o crestere anuala a salariului real de 1,6%): Procent din Varsta de pensionare 61 62 63 64 65 66 67 68 70 Factorul de anuitate 18,2 17,6 17,1 16,5 15,9 15,3 14,2 14,2 13,0 700 760 820 890 970 1060 1270 1390 1530 Pensia pe luna pensia obtinuta la 65 de ani 72 78 84 92 100 109 130 143 157

Sursa: Informatii guvernamentale asupra noului sistem de pensii, publicate de Ministerul Sanatatii si al Problemelor Sociale din Suedia.

Nivelul garantat pentru pensia publica Statul plateste un supliment, echivalentul diferentei intre un nivel garantat si pensia din venituri obtinuta. Toti cetatenii care au trait in Suedia cel putin 40 de ani sunt indreptatiti sa primeasca acest supliment. Acesta se reduce in functie de timp pentru cei care au trait mai putin de 40 de ani in Suedia. Pentru un pensionar singur fara pensie din venituri, suplimentul integral este echivalentul a 2,13 sume de baza din vechiul sistem, ceea ce reprezenta in 1998

646 euro. Nivelul garantat continua sa fie ajustat in functie de inflatie. Daca salariile cresc in termeni reali si nivelul garantat nu este ajustat in consecinta, atunci nivelul garantat va scadea comparativ cu salariile, iar pe termen lung aceasta va genera o importanta mai mare a pensiei din venituri. Comparatie Noul sistem este gandit sa nu coste mai mult in ceea ce priveste baza de contributie decat vechiul sistem ar fi costat la o rata de crestere a salariului real de 2%. Insa daca ratele de crestere sunt mai mici noul sistem va genera pensii mai mici decat ar fi generat vechiul sistem. Invers, daca ratele de crestere sunt mari, pensiile vor fi mai mari in consecinta. Noul sistem ia in calcul veniturile de pe tot parcursul vietii in vreme ce vechiul sistem era bazat pe o perioada de calcul relativ scurta. Stabilizatorii automati ai noului sistem de pensii In noul sistem beneficiile sunt ajustate automat la fluctuatii economice si demografice prin trei stbilizatori automati: Indexarea in functie de cresterea salariului real a drepturilor de pensie si a beneficiilor Indexarea varstei de pensionare cu speranta de viata Sistemul de echilibrare Sistemul de echilibrare presupune ca activele si pasivele sistemului PAYG ar putea fi calculate anual si chiar trecute intr-un bilant. Calcularea activelor si a pasivelor din sistem se face conform legislatiei si se poate calcula o rata de acoperire a a activelor cu pasivelor: Rata de acoperire= (Valoarea capitalizata a contributiilor+ Fonduri de rezerva) / Obligatii sub forma de beneficii Mecanismul automat de balansare este intentionat sa activeze de indata ce rata de acoperire scade sub 1; la acel moment indexarea drepturilor de pensii si a beneficiilor curente vor fi adaptate la cresterea salariului real. Indexarea va fi redusa prin multiplicarea variatiei in cresterea salariului real cu rata de acoperire. Indexarea va continua pentru atata vreme cat rata de acoperire este mai mica de 1. In cazul unor anumite conditii economice si demografice, sistemul ar putea constitui un surplus permanent si substantial. In acest caz, daca surplusul devine prea mare, ar putea fi distribuit catre beneficiarii sistemului de pensii.

Indicatori economici:
Unitate de masura

2003
272.5

2004
292.4

2005
295.3

2006
324.0

2007
352.1

2008
364.0

2009
345.5

2010
365.9

P.I.B

mld. USD

PIB/locuitor VNB/locuitor
Deficitul public Chelt.pensii publice

USD USD % / PIB % / PIB

30 418 30 793

32 516

32 701

35 680

38 486

39 475

37 155

39 013

32 500

32 936

36 139

39 364

40 870

37 825

39 728

-1.3

0.4

1.9

2.2

3.6

2.2

-0.9

-0.3

7.8

7.7

7.6

7.3

7.2

Chelt.pensii private Total populatie Populatie +65 ani

% / PIB locuitori

1.0

1.1

1.3

1.2

8 958

8 994

9 030

9 081

9 148

9 220

9 299

9 379

17.2 17.2 17.3 % / total populatie SURSA: Country statistical profile: Sweden 2011-2012

17.3

17.4

17.6

17.9

18.3

Unitate de masura Fonduri publice de pensii

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

mil. SEK*

649 219 775 859 866 705 926 775 735 204 832 492

Fonduri de pensii

% / PIB

7.38

9.07

9.26

8.68

7.38

8.37

9.58

9.21

SURSA: OECD.Stat.Extract *) coroana suedeza

Previziuni
Cheltuielile cu pensiile ca proportie din PIB se estimeaza ca vor creste de la 9% in 2004 la 10,7% in 2050. Indexul de pregatire al Suediei, variabila care masoara pregatirea tarii in fata unor viitoarea provocari demografice este de 6,0 (Economist Intelligence Unit 2004). Rata se calculeaza pe baza varstei efective de pensionare, pe baza ratei totale de participare la sistemul de pensii, a sistemelor de pensii private si a cresterii productivitatii muncii in ultimul deceniu. Prin comparatie, Suedia este relativ mai slab pregatita decat Olanda, Danemarca, Irlanda si Marea Britanie, dar mult mai bine pregatita decat tari ca Spania, Italia, Grecia, Austria, Cehia. Contributiile care nu sunt folosite pentru plata pensiilor sunt stranse in fonduri- tampon. Aceste fonduri, cunoscute sub numele de Fonduri Nationale de Pensii sau fonduri AP sunt transferate in Trezoreria de Stat, pentru a acoperi o parte a cheltuielor bugetare generate de reforma, cum ar fi costurile generate de pensia garantata si contributiile platite pentru ingrijirea copilului, studii superioare sau pensii de handicap. Fondurile au fost reduse la 3,5 ani de plati. Evolutia acestor fonduri este anticipata astfel: Nivelul de acoperire masurat in ani de plati de pensii, la diferite rate de crestere in salariul real/ rate de rentabilitate a investitiilor Crestere salariala/ rentabilitate a investitiilor 2%/4% 2%/2% 0.5 % / 2 % Sursa: Scherman 1999:42 Daca scenariile de mai sus se dovedesc nerealiste, un mecanism de balansare va fi activat. Acest mecanism a fost votat de Riksdag in Mai 2001 si consta intr-un indice alternativ pentru indexarea drepturilor de pensie si a beneficiilor, care reduce in fapt sumele acordate. Pentru a anticipa un dezechilibru, se calculeaza o balanta anuala care compara beneficiile de plata in viitor cu contributiile de primit + sumele din fondurile de rezerva. 3.5 3.5 3.5 4.4 3.6 3.6 4.2 2.7 2.6 4.3 2.0 1.8 4.6 1.3 1.0 6.0 1.5 1.0 1997 2010 2020 2030 2040 2050

CONCLUZII
1. Suedia are un sistem de pensii pe trei piloni. Primul pilon consta intr-o schema de pensii in sistemul PAYG pay as you go, care este universala si obligatorie, Al doilea pilon este un sistem de pensii ocupationale care acopera aproximativ 90% din angajati, in vreme ce al treilea pilon se bazeaza pe contributii voluntare. Varsta medie de pensionare este de 63 de ani, in vreme ce speranta de viata atinge 80,3 ani. Comisia Europeana raporteaza ca Suedia este una dintre cele mai bine pregatite tari in fata problemei imbatranirii populatiei. 2. Suedia a trecut de la un sistem traditional de beneficii definite la doua sisteme de contributii definite. In noul sistem, 14% din contributii se indreapta catre conturi individuale finantate intregral, in vreme ce restul de 86% se canalizeaza catre noul sistem PAYG. Pensiile de urmasi si de handicap care faceau parte din vechiul sistem au fost acoperite de sisteme separate. Sistemele de contributii definite au fost asociate in mod traditional cu scheme de finantare intregrala. Insa noul sistem PAYG din Suedia nu reprezinta de fapt un sistem de contributii definite, deoarece beneficiile nu sunt finantate din fonduri capitalizate si deci dobanda la contributii va diferi de cea de pe piata. Pentru a distinge intre sisteme de contributii definite care sunt finantate integral si cele care sunt finantate printr-un sistem PAYG, cele din urma se numesc sisteme de contributii definite individual (Notional Defined Contribution- NDC). Principala diferenta intre aceste sisteme este ca in fata instabilitatii financiare in cadrul sistemului de beneficii definite se poate opera asupra ratei de contributie sau asupra marimii beneficiilor, in vreme ce in noul sistem se poate opera asupra valorii pensiilor. Intr-un sistem de contributii definite individual (NDC) un deficit temporar poate fi remediat si prin cresterea ratei contributiilor, dar cu asumarea unor riscuri foarte mari de largire a deficitului. Cresterea contributiei in sistemul NDC nu este viabila intrucat plati mai mari cresc in mod automat beneficiile promise. Echivalentul a 16% din venitul anual al individului va fi creditat in fiecare an in contul sau individual. Suma corespondenta este transferata in rate lunare catre fondul de rezerva, care finanteaza platile pensiilor. In fiecare an indexarea conturilor individuale se face si cu castiguri din reducerea cohortei si cu diminuari din costuri administrative. Nu exista o varsta de pensionare oficiala in sistem. Creditele de pensii continua sa se adauge daca individul are venituri din care sa se opreasca contributii pentru pensii, indiferent de varsta sa sau de faptul ca a inceput sa primeasca pensia. Pensia lunara poate fi primita incepand cu varsta de 61 de ani, fara o varsta maxima limita.

BIBLIOGRAFIE

1.

C. Grigorescu, Prestaii sociale n rile membre ale Uniunii Europene i Romniei Centrul de informare i documentare economic, Bucureti, 2003 Lames C. Capretta, Global Aging and the Sustainability of Public Pension Systems Center for Strategic & International Studies, Washington DC, 2007 S.Perepelia, Cile de perfecionare a sistemului de pensii ULIM, Chiinu 2004 Nicholas Barr, Reforming Pensions: Myths, Truths, and Policy Choices IMF, Working Paper 00/139, International Monetary Fund, Washington, 2000 http://www.pensionsmyndigheten.se/Startsida.html http://www.government.se/sb/d/15473/a/183496 http://www.investsweden.se/Global/Global/Downloads/Fact_Sh eets/Social-security-and-pensions.pdf http://www.pensionfundsonline.co.uk/country-profiles/sweden http://www.zf.ro/business-international/sistemul-suedez-depensii-devine-model-global-pe-fondul-imbatranirii-populatiei http://www.oecd.org/sweden/47273197.pdf

2.

3.

4.

5. 6. 7.

8. 9.

10.

S-ar putea să vă placă și