FACULTATEA DE CHIMIE SI INGINERIE CHIMICA

VITAMINELE:
Aport alimentar, absorbie, roluri, carene.

Hotea Diana Anul III Grupa CATB Sighet 2010 - 2011

1

CUPRINS Introducere......3 1. Vitamina A .....4 1.1. 2.1. 3.1. 4.1. Carenta de vitamina A ... 4 Carenta de vitamina D Rahitismul .5 Carenta de vitamina E ...6 Carenta de vitamina K ...........7 2. Vitamina D ..5 3. Vitamina E ...6 4. Vitamina K . 7 5. Vitamina B1 8 6. Vitamina B2 (lactoflavina, riboflavina) ....................................................................8 6.1. 7. 7.1. 8.1. 9.1. Vitamina B2 (ariboflavinoza) ........................................................................8 Vitamina B12 (cobalamina) .....................................................................................9 Carenta de vitamina B12 ....9 Carenta de vitamina C ...10 Carenta de vitamina P .........12

8. Vitamina C ..........10 9. Vitamina P .. 12 Bibliografie ........ 13

Introducere 2

Vitaminele constituie o categorie de substane care n cantiti foarte mici sunt indispensabile organismului animal. Aceste substane nu pot fi sintetizate n organismul animalelor superioare i de aceea trebuie s fie procurate de reactia lor alimentar. In organismul animalelor nu sunt materiale structurale, de felul principiilor imediate ci ndeplinesc roluri funcionale. Dei pentru anumite ndeplinirea acestor roluri organismul omului are nevoie de cantiti foarte mici de vitamine (de cateva miligrame/zi). Raia alimentar trebuie s le procure regulat, astfel ajung s se declaneze anumite stari patologice, specifice numite avitaminoze. Cnd nu sunt de lung durat, avitaminozele sunt suprimate prin administrarea de vitamine. Clasificarea vitaminelor se bazeaz pe criterii de solubilitate. Din acest punct de vedere se deosebesc vitamie liposolubile cele care se dizolv n grsim i vitaminele hidrosolubile care se dizolv n ap. Vitaminele liposolubile cuprind : vitamina A, vitamina D, vitamina E, vitamina K. Vitaminele hidrosolubile cuprind : vitamina B1, vitamina B2, vitamina B6, vitamina PP, niocina, vitamina B12, vitamina C. Majoritatea vitaminelor hidrosolubile intr n constituia coenzimelor.

1. Vitamina A
3

Vitamina A se mai numeste si retinol, se afl n unele produse animale: untura de peste, ficatul multor animale, glbenuul de ou, unt. n podusele vegetale se afl sub form de provitamine, n morcov, spanac, varz. Nevoia zilnic de vitamina A este de 1,5 mg. 1.1. Carenta de vitamina A

Carenta vitaminei A da nastere unor stari patologice importante denumite hipo- sau avitaminoze A. Etiopatogenie: un aport alimentar sarac n vitamina A, ca si suferintele hepatopancreatice si intestinele pot duce la fenomene de carenta. Semne: a) Oculare - hemeralopia, scaderea acuitatii vizuale. - Xeroftalmia: inflamatia corneei si a pleoapelor, care poate duce la orbire, de unde si denumirea de vitamina antixeroftalmica (xeros = uscat: ophtalmas = ochi). - Keratomalacia: distrugerea corneei la sugari, ce ar duce la orbire. b) Cutanate si mucoase -xerodermia (uscarea pielii) si keratinizarea pielii, colorarea pielii n regiunile palmara si plantara n galben-canar; modificari ale fanerelor (par friabil, unghii cu striatii etc.). c) Digestive - inapetenta si diaree. Tratament si profilaxie: tulburarile de mai sus sunt reversibile, afara de cazul leziunilor grave de cornee. Se vor da alimente cu continut bogat n vitamina A si preparate de vitamina A (draje-uri, picaturi sau injectii intramusculare 50 000 - 100 000 u.i.). Cnd carenta nu este exogena, se va trata afectiunea hepatica sau pancreatica, care mpiedica absorbtia intestinala a grasimilor - si deci si a vitaminei A. n cazul unei supradozari (manifestata la bolnav prin anorexie, cefalee, artralgii etc.), se suspenda administrarea vitaminei A.

2.

Vitamina D

Se mai numeste si calciferol sau vitamina antirahitica - dar n realitate este vorba de un grup de vitamine D (Db D2, D3, D4). Originea: este o vitamina de origine ndeosebi animala care se gaseste n untura de peste, lapte, unt, galbenusul de ou, n drojdia de bere n cantitati mari. Forma sub care se gaseste n natura, n ambele regnuri, este de provitamina. Provitaminele care sunt chimic steroli se transforma n vitamina D prin activare. Este singura vitamina, alaturi de B]2 si K, ce poate fi sintetizata de organism. Ergosterolul din piele, sub actiunea razelor ultraviolete solare sau artificiale este transformat n vitamina D2. De aceea, n sezonul de iarna se recomanda profilactic copiilor mult soare si vitamina D2. Compozitia chimica este cea a sterolilor. Functie: vitamina D are rol important n metabolismul calciului si al fosforului. Importanta ei este considerabila n procesul de osificare a ntregului sistem osos, de unde rolul ei la copii n prevenirea rahitismului. 2.1. Carena de vitamina D Rahitismul Rahitismul este o boala care apare la copii. Etiopatogenie, este vorba de o lipsa a vitaminei D sau a calciului si fosforului. Rahitismul este primitiv, cnd este vorba de un aport exogen insuficient, sau secundar, datorita unor tulburari digestive cronice, care produc dereglari importante n metabolismul Ph si Ca (hipofosfatemie si hipocalcemie). Din aceasta cauza calciul nu se va mai depune la nivelul oaselor, ntrziindu-se deci osificarea; oasele vor ramne moi. Tratamentul este profilactic si curativ. Profilaxia costa din: expunerea la soare a copilului (helioterapia) si alimentatie bogata n vitamina D - untul, laptele, galbenusul de ou, ficatul sa nu lipseasca din hrana copilului, iar iarna se va administra si vitamina D2 forte injectabila. Curativ: se administreaza o alimentatie bogata n vitamina D2 si ct mai variata, se da copilului vitamina D2 si se aplica un tratament cu ultraviolete naturale sau artificiale (15 -20 de sedinte, n mai multe serii).

3.

Vitamina E

Origine: numita si tocoferol sau vitamina antisterila, este de origine mixta - vegetala si animala. Se gaseste ndeosebi n graminee (cereale, telina, maces, andive, varza, fasole, mazare, salata, spanac, mere, seminte de mar), uleiuri vegetale, ca si n lapte, brnzeturi, oua carne, unt. Proprietati: Rezista la temperaturi mari (200); are o rezistenta mai scazuta la ultraviolete si oxigen; este distrusa de grasimile rncede. Ea are proprietati antioxidante si de protectie fata de vitaminele A si D. Are rol n metabolismul lipidelor, glucidelor si proteinelor (n sinteza hormonilor hipofizei anterioare), n metabolismul mineral si al apei (edemele cronice). Rolul sau cel mai important este n mentinerea troficitatii aparatului germinativ. Carenta de vitamina E la barbat este mai grava, alternd ireversibil functia de reproducere. La femeie, compromite sarcina si evolutia ei prin moartea fatului, de unde si numele de vitamina fertilitatii sau antisterila. Mai mentionam rolul sau antiinfectios (n neuroviroze) si antiscleros (scleroze pulmonare, Dupuytren etc.), ca si rolul sau n combaterea distrofiilor musculare si osoase. n comert se prezinta sub forma de fiole sau de drajeuri. 3.1. Carenta de vitamina E

Etiologie: carenta apare cnd alimentatia este dominata de produse fainoase rafinate, sau n insuficientele hepato-pancreatice, care mpiedica utilizarea vit. E. Patogenie: nidatia oului fecundat nu se poate face fara vit. E. indispensabila proliferarii endometmlui. Astfel se explica sterilitatea ca si avortul spontan. De asemenea, moartea embrionului mai este determinata si de produsii toxici rezultati din viciul n metabolismul lipidelor - datorita lipsei vit. E. Simptomatologie: semnele sunt variate - la fete pubertatea este ntrziata iar la femei apar tulburari n ciclu (dismenoree, polimenoree etc.); sterilitatea este aproape certa att la barbat, ct Tratament-Profilaxie: o alimentatie bogata n vit. E (pine neagra, laptuci, oua, lapte etc.), ca si administrarea de vit. E. n drajeuri sau infectii intramusculare constituie si tratamentul, si profilaxia bolii.

4. Vitamina K
6

Origine: se gaseste n produse vegetale, ca urzici, varza, rosii, conopida, morcov, cartofi, unele bacterii, ct si n ficat. Se cunosc doua vitamine K (K1; K2)sintetic, a fost preparata vitamina K3. n organism este sintetizata de flora microbiana intestinala. Proprietati: vitamina K rezultata la nivelul intestinului si ajunsa la ficat contribuie la sinteza protrombinei - factor important n procesul de coagulare. n stare normala nu poate exista avitaminoza K, dat fiind sinteza ei de catre flora bacteriana intestinala ami-lotica si proteolitica. 4.1. Carena de vitaina K

Etiopatogenie: carenta de vit. K o ntlnim: cnd flora microbiana intestinala este sterilizata prin folosirea de antibiotice cu spectru larg de actiune si timp ndelungat; n cazuri de leziuni hepatobiliare si intestinale; la nou-nascut, cnd lipseste flora microbiana intestinala. n toate aceste cazuri, va scadea protrombina - datorita lipsei vit. K. sau tulburarilor de resorbtie generate de sarurile biliare - si se va produce sindromul hemoragie. Simptomatologie: carenta de vit. K. se traduce clinic prin aparitia hemoragiilor - fie externe (epistaxix, hematoame etc.), fie interne (melene, hematemeze, hematurii etc.). Evolutie-Complicatii: evolutia este progresiva si poate fi agravata de complicatiile hemoragice - n cazurile de leziuni hepatice severe. Altfel, carenta are un prognostic favorabil. Tratament-Profilaxie: se administreaza ceea ce lipseste organismului - vit. K. - n injectii intramusculare, una sau mai multe fiole pe zi. Profilactice - atentie la administrarea antibioticelor, la care se asociaza vit. B complex, iaurt, pentru a se evita inhibarea florei microbiene intestinale.

5. Vitamina B1
Se mai numeste antinevritica, dupa rolul ei, sau anti-beriberica, dupa boala beri-beri, care survine n cazul lipsei vit. Bb din organism. 7

Origine si rol: se gaseste n vegetale, cele mai bogate surse fiind drojdia de bere, coaja cerealelor (orezul), trtele; de asemenea, se mai gaseste n carne, ficat, rinichi, oua. Cu o compozitie chimica complexa (este singura vitamina cunoscuta ce contine sulf), ea are un important rol n metabolism (glucide, lipide, proteine si apa). Este diuretica, lipsa ei dnd cunoscutul edem din beri-beri, ce poate merge pna la anasarca. De asemenea, are rol important n functia sistemelor nervos, muscular si a cordului, lipsa ei din organism dnd nastere avitaminozei Bb numita si boala beri-beri. 6. Vitamina B2 (lactoflavina, riboflavina) Origine si constitutie: numita si vitamina de crestere, are o raspndire mare n ambele regnuri - animal si vegetal. Este ubicuitara, gasindu-se n pinea alba, mazare, fasolea, verde, spanac, salata, rosii, lapte, carne, oua. Cu o compozitie chimica complexa (contine un glucid numit riboza), este de culoare galbena, face parte din grupul pigmentilor numiti flavine si este distrusa de ultraviolete. Proprietati: riboflavina este un constituent celular, jucnd un rol extrem d# important n procesele de crestere si respiratie celulara, datorita faptului ca intra n componenta fermentului respirator galben Warburg. Mai are rol metabolic (lipide, proteine, glucide -scade glicemia la diabetici). Paricipa la procesele de oxidare si fosforilare. 6.1. Vitamina B2 (ariboflavinoza)

Etiopatogenie: carenta apare datorita unui aport insuficient sau tulburari digestive (leziuni hepatice, pancretice), iar tulburarile n procesele de oxidare si fosforilare explica fenomenele morbide caracteristice. Tratament: boala este rara. Este grava numai datorita opacitatii corneene. O alimentatie echilibrata (mai putine conserve) previne boala, iar vit. B2 riboflavina, 40 - 50 mg per os sau n injectii intramusculare (fiole de 5 mg sau 10 mg), ca si ingestia de drojdie-debere vindeca avitaminoza. 7. Vitamina B12 (cobalamina) Se mai numeste cobalamina, pentru ca este singura vitamina ce contine n molecula sa un metal, un atom de cobalt. 8

Origine si rol: a fost izolata din ficat; se mai gaseste n splina si carne, drojdie-de-bere, pinea neagra etc; are o frumoasa culoare rosie. Aceasta vitamina joaca un importat rol metabolic - proteic si lipidic. Participa la sinteza unor acizi aminati esentiali - metionina si colina -, metionina formnd cistina; iar prin metionina si colina, are rol n metabolismul lipidelor, evitnd infiltrarea sau ncarcarea grasa a ficatului actiune lipotropa; un alt rol i revine n hematopoieza, de unde indicatia sa n tratamentul anemiilor. 7.1. Carenta de vitamana B12

Simptomatologie: semnele importante sunt: digestive (inapetenta, greata, diaree); sanguine (anemie hipercroma, megaloblastoza si megalocitoza, leucopenie, neutropenie si trombopenie); generale (astenie, ameteli). Diagnosticul se face pe baza semnelor clinice si a tabloului hematologic - sindromul Biermer (vezi capitolul "Anemii"). Evolutie-Prognostic: evolutia este favorabila daca diagnosticul este precoce, dar poate fi grava si chiar ireversibila n formele avansate de boala. Tratament: alimentatia bolnavului bogata n protide, fier, vitamine este tratamentul esential. Tratamentul medicamentos consta n administrarea de vit. BJ2 intramuscular (fiole continnd 50y si 1 OOOy), extracte hepatice, preparate cu acid clorhidric si pepsina pentru mucoasa gastrica (acidopeps - 3 tablete/zi la mese); n cazuri grave, perfuzii n snge. Profilaxie: un aport alimentar exogen complex, format n special din carne, ficat, rinichi, muschi, ca si tratarea afectiunilor gastrice cronice previn suferinta.

8. Vitamina C (acidul ascorbic) Origine: numita si antiscorbutica, dupa rolul sau, este universal raspndita n ambele regnuri - vegetal si animal. Sursa cea mai bogata o dau vegetalele proaspete: citrice, fructe,

ardei verde, maces, patrunjel, marar, varza, rosii etc. De asemenea, o gasim n ficat, rinichi, creier, lapte etc. Proprietati: este foarte sensibila la caldura, fierberea distrugnd-o de asemenea, conservarea prin uscare. Are numeroase roluri: antihemoragic, antianemic, antiinfectios. Este un trasportor de hidrogen, deci participa la procesele de oxidoreducere. Este indispensabila la formarea colagenului si tesutului osos. Combate permeabilitatea si fragilitatea capilara si participa la formarea anticorpilor. 8.1. Carenta vitaminei C (scorbutul)

Etiologie: numita cndva si "boala marinarilor", ntruct acestia se hraneau ndeosebi cu alimente conservate, aceasta carenta mai poate aparea si n anumite stari fiziologice (sarcina, alaptare) sau patologice (boli infectioase), cnd necesitatea de vit. C este mult crescuta. Patogenie: hemoragiile se datoresc fragilitatii si cresterii permeabilitatii capilare. Se adauga si factorul trombopenic, iar scaderea proceselor de oxidare determina tulburari cardiovasculare si ncetarea cresterii. In fine, carenta de vit. C scade anticorpii si deci reduce capacitatea de aparare a organismului. Tratament: a) Curativ - alimentatie cu fructe (citrice si vegetale proaspete si administrare de vit. Cper os sau n injectii (100 - 1 000 mg/zi). b) Profilactic: - administrare de vit. C. tablete la marinari, sau n stari deficiente fiziologic, sau n cursul bolilor infectioase, ca si o alimentatie adecvata. 10.1 Vitamina PP (acidul nicotinic) Numele i vine de la rolul sau pelagro-preventiv. Se mai cheama si vitamina antipelagroasa. Origine: chimic, este amida acidului nicotinic. Se gaseste raspndita n lumea vegetala si animala: drojdie-de-bere, ciuperci, fasole, linte, rinichi, gru, orez, citrice, struguri, etc., ca si n lapte, carne, ficat, creier, rinichi, peste etc. Lipsa n principal a vit. PP da nastere bolii numite pelagra. Pelagra,denumirea vine de la cuvntul vechi pellagra - piele aspra. Boala a fost semnalata aproape n toata lumea: Europa, Asia, Africa, Australia, America. n tara nostra, n trecut era endemica; astazi este pe cale de disparitie.

10

Etiopatogenie: boala este considerata astazi: ca un sindrom pluricarential, fiind incriminata n principal carenta acidului nicotinic, a complexului B si a proteinelor cu valoare mare nutritiva (triptofanul). Lipsa acestor factori duce la un dismetabolism complet. Se stie ca boala apare rnai ales n mediul rural, la populatia cu un standard de viata mai redus si mare consumatoare de porumb. Dar pelagra apare si la alte popoare care nu folosesc porumbul n alimentatie (ex. chinezii), dar care au un regim mai sarac n substante proteice. Aceste regimuri pelagroase, nu contin acizii aminati indispensabili organismului - triptofanul. De asemenea porumbul contine un aminoacid cu valoare nutritiva scazuta - zeina - si extrem de putin triptofan. Tratament: a) Profilactic: se recomanda un regim alimentar echilibrat, cu alimente protectoare (lapte, oua, carne, vegetale), evitarea subnutritiei ndelungate (posturi etc.) si a alcoolismului (mare consumator de vit. B), ca si tratarea afectiunilor digestive cronice. b) Curativ: se instituie alimentatia completa de 3 000 - 4 000 calorii/zi, interzicndu-se malaiul, alcoolul si leguminoasele (fasole, mazare, linte). Tratamentul medicamentos consta n administrarea acidului nicotinic sau nicotinamidei (250 - 500 mg per os) sau de vit. PP injectabila; de asemenea, vitamine din grupul B: B], B2, B6, Bl2, acid folie, vit. C, drojdie-de-bere, extracte hepatice, fier. Se pot face, n cazurile severe, perfuzii cu plasma, snge si electroliti (glucoza) sau acizi aminati.

9. Vitamina P (rutinul)

11

Vitamina p face parte din grupul flavonelor, colorate n galben. Se gaseste n vegetale, fructe, ceai si ndeosebi n coaja alba a citricelor - de unde si denumirea de citrin -, ca si n struguri, prune, frunze verzi. 9.1. Carenta de vitamina P

Etiopatogenie: carenta acestei vitamine creste permeabilitatea vasculara de unde aparitia hemoragiilor cutanate - purpura; de aici, si numele de vitamina peretilor vasculari. Aceste tulburari de permeabilitate capilara se datoresc scaderii tonusului vaselor capilare. Simptomatologie: tulburarile de permeabilitate sunt caracterizate prin aparitia spontana sau dupa mici traumatisme a hemoragiilor, sub forma de petesii. Hemoragiile retiniene sunt grave. Mai rar apar alte forme de hemoragii (gastroragii etc.). Diagnosticul este mai dificil, pentru ca trebuie avute n vedere toate celelalte tulburari hemoragiee produse prin carente (scorbut, vit. E) sau origine endocrina, toxica etc. Evolutie-Complicatii: evolutia acestei carente poate fi progresiva daca alimentatia este deficitara. Complicatiile grave sunt hemoragiile retiniene sau cele cerebrale. Tratament: acesta este dietetic (fructe, citrice etc.) si medicamentos (tablete sau injectii cu vit. P). Profilaxie: se recomanda o alimentatie bogata n vitamina P si C.

Bibliografie

12

VIOREL MEDVETKI - Enciclopedia vitaminelor si a substanelor minerale Rovimed 2002. THIERRY SOUCCAR Compania. VERA ION Vitaminele. Cartea romaneasca 2006. GREGORIAN BIVOLARU Enciclopedia naturista a vitaminelor Shambala 2003. EBBEN. M., LEQUERICA. A., & SPIELMAN A. (2002). Effects of pyridoxine on dreaming: a preliminary study. PERCUDANI R. & PERACCHI A. (2003). A genomic overview of pyridoxal phosphate-dependent enzymes. N. MITREA, Vitaminele n procesele metabolice, Editura Didactica si Pedagogica, 2008 JOINT FAO/WHO Expert Consultation on Human Vitamin and. Mineral Requirements Vitamin and mineral requiremen in human nutrition Bangkok, Thailand 1998 WANG T. Circulation, Jan. 7, 2007; rapid access edition. WebMD Medical News: "How Great Is Your Heart Risk at 50?" News release, American Heart Association Revolutia vitaminelor alimentatie pentru sanatate

13