SIMPTOME APARAT RESPIRATOR

DISPNEEA
Respiratia este un act reflex inconstient, condus de centrii din trunchiul cerebral, dar aflat sub influenta corticala.

Dispneea = perceperea constienta a unei dificultati in respiratie,disproportionat fata de intensitatea activitatii ce o determina. - respiratie grea, lipsa de aer, sufocare - prezinta o componenta subiectiva(perceptia pacientului) componenta obiectiva(modificarea ritmului,frecventei si amplitudinii miscarilor respiratorii). - dispneea oboseala( astenie fizica) - dispneeatahipnee/polipnee(cresterea nr.de respiratii/min)

1.Afectiuni ale aparatului respirator:

Cauze ale dispneei

- Obstructii ale cailor aeriene intra/extrapulmonare - Procese de condensare ale parenchimului pulmonar - Fibroze pulmonare Pneumonii interstitiale - Afectiuni pleurale

2.Afectiuni ale cutiei toracice 3.Afectiuni neurologice

4.Afectiuni cardiovasculare( staza venoasa pulmonara) 5.Sindroame anemice 6.Afectiuni neuropsihice

Cauze ale dispneei

1.Afectiuni ale aparatului respirator: Obstructii ale cailor aeriene intra/extrapulmonare -aspiratie de corpi straini -procese infectioase laringiene insotite de edem laringian -compresie extrinseca a traheei sau bronhiilor mari -astm bronsic -traheobronsita acuta -bronsita cronica/emfizem pulmonar/BPOC

 Procese de condensare ale parenchimului pulmonar: -pneumonii,bronhopneumonii -neoplasm bronhopulmonar -embolie pulmonara-infarct pulmonar.

Fibroze pulmonare Pneumonii interstitiale

Afectiuni pleurale -pahipleurita -pleurezii -pneumotorax

2.Afectiuni ale cutiei toracice: -deformari toracice( cifoza,scolioza) -spondilita ankilopoetica -fracturi costale
3.Afectiuni neurologice 4.Afectiuni cardiovasculare( staza venoasa pulmonara) -insuficienta ventriculara stinga -stenoza mitrala -boli cardiace cianogene 5.Sindroame anemice 6.Afectiuni neuropsihice

Se disting doua tipuri de dispnee: 1.Cu polipnee 2.Cu bradipnee a)tip inspirator - b)tip expirator Polipneea=cresterea nr.de respiratii/min Frecventa respiratorie normala=14-18resp/min,variind cu virsta( 30-40 resp/min la copil),cu temperatura corpului , a mediului ambiant si cu efortul fizic

DISPNEEA CU POLIPNEE
Apare in: - boli acute ale aparatului respirator (de obicei cind durerea toracica accentuata de miscarile respiratorii determina o respiratie superficiala,cu frecventa crescuta) -boli cardiovasculare

DISPNEEA CU BRADIPNEE INSPIRATORIE

Apare in cazul obstructiei cailor respiratorii(corp strain in laringe, trahee,bronhii principale sau compresie extrinseca prin adenopatii sau tumori) Inspirul este dificil,insotit de un zgomot (cornaj/stridor) Datorita scaderii presiunii aerului alveolar, vidul intratoracic absoarbe partile moi ale peretelui toracic, determinind depresiuni in regiunea epigastrica superioara,regiunea superioara a toracelui si inferioara a gitului ( tiraj sternal/suprasternal)

DISPNEEA CU BRADIPNEE EXPIRATORIE

Apare prin eliminarea cu dificultate a aerului din plamini In:-emfizem pulmonar -astm bronsic -bronsita acuta/bronsita cronica/BPOC Expirul este prelungit, uneori zgomotos,cu caracter suierator( wheezing)

Cel mai frecvent in afectiunile bronhopulmonare, dispneea este de tip mixt(interesind ambii timpi respiratori)

CLASIFICARE IN FUNCTIE DE MODUL DE APARITIE

Acuta Cronica -Permanenta( caracter ondulant, cu exacerbari si remisiuni incomplete) -Paroxistica( in accese)

TIPURI DE DISPNEE ACUTA

1. Obstructie bronsica prin patrundere de corp strain in caile respiratorii, sau prin compresie mediastinala- este o dispnee de tip inspirator,insotita de cornaj,tiraj,cianoza, tuse 2. Spasm laringian( spasm sau edem al glotei)mai ales la copii 3. Pneumonii/bronhopneumonii,embolii pulmonare,pneumotorax- situatii in care este insotita de durere toracica cu caracter de junghi si cianoza.

DISPNEEA CRONICA
Bronhopneumopatii cronice: caracter cvasipermanent ,exacerbata de effort sau de acutizari ale afectiunilor cauzatoare , cu perioade de ameliorare dar fara disparitie completa -bronsita cronica/emfizemul pulmonar/BPOC;dispnee de tip expirator -fibroze pulmonare;dispnee de tip inspirator

Astm bronsic-acese de dispnee paroxistica, predominant expiratorie, cu bradipnee ( cr)

 Dispneea psihogena( nevrotica) -nu este legata de effort ci de stari emotionale -este descrisa ca nevoia unor respiratii ample( ca un suspin) -hiperventilatie
Respiratia stertoroasa -in stari agonice -respiratie zgomotoasa determinata de vibratia secretiilor din faringe si laringe

TULBURARI ALE RITMULUI RESPIRATOR

1.Respiratia periodica Cheyne-Stokes Alternarea unor perioade de accelerare si rarire progresiva a ritmului si amplitudinii respiratiilor,intrerupte de perioade de apnee( 1530secunde)

 In perioada de hiperpnee bolnavul este agitat, anxios,iar in perioada de apnee este somnolent ; cind apneea este prelungita pot apare convulsii Deprimarea excitabilitatii centrilor nervosi respiratori Periodicitatea ritmului respirator este determinata de variatiile concentratiei CO2

Apare in afectiuni insotite de depresia SNC: Insuficienta ventriculara stinga( scaderea debitului cardiac scaderea debitului cerebral) Hemoragii cerebrale,tumori cerebrale Coma uremica Dupa administrarea de opiacee sau alte medicamente ce deprima centrii respiratori In general pacientul nu este constient de tulburarea ritmului respirator, aceasta fiind observata de medic sau fiind relatata de familie

RESPIRATIA TIP KSMAUL

Succesiune de inspiratii si expiratii de durata si amplitudine egala,separate de pauze scurte Apare in acidoza metabolica ( coma diabetica si uneori in coma uremica)

RESPIRATIA TIP BIOT

Perioade de apnee care intrerup respiratia de tip obisnuit sau o respiratie complet neregulata ca ritm si amplitudine Apare in:-procese expansive intracerebrale -meningite -stari agonice

TUSEA
Act reflex ,de aparare care: -impiedica patrunderea corpilor straini in caile aeriene -asigura expulzia secretiilor bronsice in exces

Inspir profund inchiderea gloteirelaxarea diafragmului;contractia musculara impotriva glotei inchise determina cresterea presiunii intratoracice si la nivelul cailor aeriene-ingustare a lumenului traheei; combinatia dintre presiunea diferentiala mare intre caile aeriene si atmosfera cuplata cu ingustarea traheei expiratie brusca si zgomotoasa

I stimuli

Receptorii respiratori(nas,orofaringe,laringe,trahee,bronhii mari) Cai aferente: n.vag;n.glosofaringian;n.trigemen Centrii din trunchiul cerebral Cai eferente nn.mm.respiratori si ai mm.abdominali - n.frenic -n.laringeu inferior -n.glosofaringian

-inflamatori (eliberarea de mediatori ai inflamatieiedem+hiperemie) -mecanici(inhalare de praf,fum,corpi straini de mici dimensiuni ) -chimici(gaze iritante:Cl,NH3,H2SO4,substante volatile) -termici(aer foarte cald/foarte rece)

 Exista si cai corticobulbare ce explica tusea de origine corticala,declansata voluntar(stari de stress),sau ca act reflex involuntar(tic).

TIPURI CLINICE DE TUSE

1.TUSEA USCATA / SEACA / IRITATIVA
Fara expectoratie Iritatia zonelor tusigene extrabronsice(faringite,laringite acute) Inflamatii pleurale Pneumopatii acute Compresii ale cailor respiratorii(neo bronhopulmonar,adenopatii) Iritatii bronsice(gaze toxice,fum)

2.TUSEA UMEDA (PRODUCTIVA) Urmata de expectoratie(eliminarea de sputa) Faza de hipersecretie a traheobronsitelor acute Bronsita cronica Bronsiectazii Tuse productiva cu expectoratie ineficienta(copii,virstnici,afectiuni neurologice)

Tipuri particulare de tuse: Tuse surda-prin lipsa fortei musculare in afectiuni severe sau in suferinte laringiene ce nu permit inchiderea glotei(neo laringian,pareza de n.laringeu inferior; pina la tuseafona Tuse latratoare-sonora; prin compresie traheobronsica data de adenopatii sau in sd.mediastinal Tuse bitonala in pareza n.recurent(n.laringeu inferior sting);sd.mediastinale superioare Tuse cavernoasa-cu timbru metalic; in prezenta unor caverne mari>6 cm diametru , cu bronhie de drenaj libera Tuse chintoasa -in accese repetitive( o succesiune de Sacade expiratorii)

 Tuse convulsiva(magareasca) -paroxisme -inspir profund,zgomotos-sacade repetate de tuse-la sfirsitul accesului un nou inspir zgomotos(suierat)prin spasm glotic

CLASIFICARE IN FUNCTIE DE MOMENTUL DE APARITIE

Tuse matinala in bronsita cronica si in bronsiectazii prin mobilizarea secretiilor acumulate in arborele respirator (toaleta matinala a bronsiilor) Tuse vesperala(seara)-concomitent cu cresterea temperaturii , in tuberculoza Tuse nocturna-insuficienta cardiaca stinga ,valvulopatii mitrale Tuse de effort-de cauza cardiaca Tuse pozitionala-la schimbarea pozitiei bolnavului ; in abcesele pulmonare si bronsiectazii in anumite pozitii secretiile acumulate se elimina in bronhii(drenaj postural)

COMPLICATII
Varsatura (tuse emetizanta); accese de tuse declansate de distensia gastrica sau aparind in conditii de distensie gastrica Sincopa( tuse sincopala);pierderea starii de constienta de scurta durata in cursul accesului de tuse( prin scaderea intoarcerii venoase si a debitului cardiac) Ruptura unei bule de emfizem > pneumotorax,emfizem subcutanat sau mediastinal

EVALUARE
Acuta /cronica De cat timp este prezenta Daca s-a modificat recent (ex:vechi fumator) Seaca/productiva Asociere cu alte simptome:febra,durere toracica,dispnee,wheezing,disfonie Factorii ce o influenteaza; -aer rece/effort :astm -pozitie:abces pulmonar,bronsiectazii -alimentatia:tulburari de deglutitie,reflux gastroesofagian sau fistula traheoesofagiana -perioada zilei :matinala,nocturna etc -medicatie recent administrata(IECA) Se urmareste tusea spontana sau pacientul este rugat sa tuseasca Manevrele de tuse sunt utile in auscultatia pulmonara

EXPECTORATIA
= eliminarea prin tuse a produselor patologice din arborele respirator In conditii fiziologice ~ 100 ml mucus (secretia cel.caliciforme si a glandelor din mucoasa bronsica),deplasat spre faringe prin miscarea cililor din peretii bronhiilor si traheei Sputa apare in conditii de hipersecretie de mucus sau prin aparitia unui exudat inflamator Examenul sputei aduce date important pentru diagnostic(macroscopic,chimic,microscopic si bacteriologic)

 Examenul macroscopic: -volumul in 24 h( > 150 ml in supuratiile bronhopulmonarebronsiectazii, abcese pulmonare) -aspect( viscozitate,culoare) Sputa seroasa(incolora,aspect spumos) Sputa mucoasa(aspect abicios,viscoasa,aderenta de peretii vasului Sputa purulenta (galben verzuie,viscoasa) Sputa sanguinolenta(continind singe in cantitate variabila:striuri de singe,sputa hemoptoica,hemoptizie_ +combinatii: seromucoasa,mucopurulenta,mucosanguinolenta.

Aspect specific ( caracteristic) al sputei in anumite afectiuni (aspect patognomonic): - sputa ruginie/caramizie pneumonia franca lobara - Sputa perlata-viscoasa,in cantitate redusa cu depozite albe de mucus-astm bronsic. - Sputa numulara-discuri mucopurulente in bronsita cronica,bronsiectazii - Sputa pseudomembranoasa-continut mare de mucus si exudat fibrinos,continind mulaje de bronhii(in unele forme de bronsita cronica)

VOMICA
= eliminarea brusca prin tuse a unei colectii ajunsa in caile respiratorii prin efractia (erodarea)unei bronhii. Continutul poate fi:puroi singe lichid clar ( in chistul hidatic) Poate proveni din :parenchim pulmonar(abces pulmonar,chist hidatic pulmonar pleura mediastin Este precedata de durere toracica violenta si dispnee severa O cantitate mai mare evacuata rapid poate fi aspirataasfixie Cantitatea eliminata >250-300 ml ,eliminata total/ fractionat Pseudovomica =eliminarea brusca aunei cantitati mari de sputa fara efractia peretelui bronsic

HEMOPTIZIA
=eliminarea de singe din aparatul respirator(subglotic),prin expectoratie,dupa effort de tuse Aspect: -singe rosu,aerat -cind se opreste singerarea :singe inchis la culoare,partial coagulat (coada hemoptiziei) Diferentiere de: -singerare din cavitatea bucala si orofaringe ( fara effort de tuse,amestecat cu saliva;gingivoragii-gingivite,ulceratii linguale,teleangiectazii pe mucoasa bucala,limba, buze -epistaxis(hemoragie nazala)-refluat in cavitatea bucala/inghitit -hematemeza:singe din tubul digestiv,dupa effort de varsatura,cu resturi alimentare,urmat de scaune

EVALUAREA HEMOPTIZIEI
Marimea hemoptiziei: -mici( striuri sanguinolente, mililitri) -mijlocii(50-200ml) -mari Evaluarea starii hemodinamice Hemoptizia masiva poate determina asfixie Localizarea si identificarea cauzei prin metode imagistice si bronhoscopie

CAUZE DE HEMOPTIZIE(1)
Neoplasmul bronhopulmonar Tuberculoza pulmonara( in orice stadiu evolutiv) Inflamatii ale mucoasei traheobronsice:viroze respiratorii,gripa,pneumonii(Klebsiella,germeni atipici) Bronsiectazii Dupa effort prelungit de tuse(striuri) Traumatisme toracice( fracturi costale cu lezarea parenchimului pulmonar,rani prin intepare) Inhalare de substante iritante- gaze toxice

CAUZE DE HEMOPTIZIE (2)

Diateze hemoragice si supradozaj de medicatie anticoagulanta Vasculite sistemice cu determinare pulmonara-alveolita hemoragica(sd.Goodpasture,granulomatoza Wegener) Fistule bronhovasculare

Altele: -tromboembolism pulmonar -stenoza mitrala -hipertensiune pulmonara

DUREREA TORACICA
- Apare legata de suferinte ale peretelui toracic(coloana,structuri osteoarticulare,muschi,nervi intercostali)si ale viscerelor intratoracice. Durerea de origine pulmonara =caracter de junghi -durere acuta,vie,lovitura de pumnal -accentuata de miscarile respiratorii,tuse -resimtita pe o suprafata mica,sau chiar ca un punct dureros -apare in:-pneumonii(pneumonia franca lobara) -pleurite,pleurezii(durere pleurala decubit caracteristic) -pneumotorax -tromboembolism pulmonar

 Toracalgia:durere de intensitate variabila, la nivelul unei zone a cutiei toracice Durerea din traheobronsita acuta(arsura retrosternala, difuza, accentuata de tuse)

ALTE CAUZE (PARIETALE) a)Musculare Pleurodinia=durere vie cu debut brusc,pe o suprafata variabila cu caracterele junghiului toracic,neinsotita de modificari la examenul obiectiv sau radiologic; cauza:afectare inflamatorie a mm.intercostali(miozita)determinata de infectia cu virus Coxsackie

 Contuzii Traumatisme musculare+/-hematom Suprasolicitare mm.intercostali dupa accese prelungite de tuse Parazitoze(trichineloza)
b)Osteoarticulare Fracturi costale(durere in punct fix,accentuata la palpare) Metastaze osoase(coaste,corpi vertebrali) Sd.Tietze=afectare inflamatorie nespecificaa artic. Condrocostale(coastele 2-4) ce apar marite de volum si sensibile la palpare

c)Dureri radiculare si nevralgii Dureri radiculare=iritatia radacinii senzitive a nn.spinali(radiculita);paravertebral, cu iradiere pe traiectul nervului Durere nevralgica=iritatie pe traiectul nervului(nevrita) Durerea iradiaza pe traseul nervului,accentuata prin palparea unor puncte (Valleix) de la emergenta principalelor ramuri ale

nervuluiValleix points: pressure points of the sciatic nerve and its branches. The points are: lower lumbar paravertebral muscles, middle of the gluteal sulcus, popliteal plane (tibial nerve), fibular neck (peroneal nerve), area poterior to the malleoli (branches of the tibial and peroneal nerve).

Se accentueaza la miscarile coloanei vertebrale,respiratie,tuse

 Cauze mecanice ( compresii):osteofite,hernii de disc,metastaze, traumatisme

Herpes zoster(infectie latenta cu v.varicelozosterian localizat la nivelul ggl.spinal,care se reactiveaza in conditii de imunodepresie);eruptie de tip vezicular pe traiectul nervului precedata/insotita/urmata de durere de intensitate mare cu caracter de arsura

Nevralgia frenica in afectarea pleurei diafragmatice centrale care este inervata si de n.frenic si de nn.intercostali-iradiere pe marginea superioara a trapezului,umarul sting (pleurezie subfrenica,abcese subdiafragmatice)

 Durere la nivelul plexului cervicobrahial in tumori ale virfului pulmonar ( sd.Pancoast Tobias):durere in umar si membrul superior d)Durere de origine mamara(mastodinie) -boli inflamatorii (mastita)in perioada de alaptare -mastoza fibrochistica accentuata premenstrual e)Afectiuni cardiovasculare -ischemie(angina,IMA) -pericardita -anevrism/disectie de aorta

f)Patologia altor organe mediastinale:esofagiana -durere la inghitire(odinofagie):spasm esofagian,esofagite,neoplasm -pirozis(durere cu caracter de arsura retrosternala)-in reflux esofagian g)psihogene