COLEGIUL TEHNIC CF.

UNIREA PASCANI

PROIECT DE ATESTAT

Elev:

Prof. coord:

Cos e! I"l#!$!

%&&'
1

ANALI(A CALITATII )AUTURILOR ALCOOLICE

CUPRINS
Argument3 Cap. I NOTIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CALITATEA 1.Concepte de baza in teoria calitatii.6 2. Indicatorii noncalitatii11 3. Metoda demeritelor.12 4. Ipostazele calitati.13 Cap. II CALITATEA BAUTURILOR ALCOOLICE 1 . Clasificarea, caracteristicile, controlul calitatii bauturilor alcoolice 1 1.1. !erea.1" 1.2. #inul.21 1.3. !auturi alcoolice distillate.....................................................................26 Cap. III FACTORI CARE INFLUENTEAZA CALITATEA BAUTURILOR ALCOOLICE 1. $actori care actioneaza in sfera productiei.2" 2. $actori care actioneaza in sfera comertului.........................................3% Cap. IV PROTECTIA CONSUMATORILOR DE BAUTURI ALCOOLICE 1. Cadrul legislati& pri&ind drepturile consumatorilor de bauturi alco'olice..3 2. (tic'etarea bauturilor alcoolice.3"

Ar*"+e$
!auturile alcoolice sunt alimente facultati&e in alimentatia omului) totusi, ele sunt aproape nelipsite in consumul zilnic al populatiei. *esi piata internationala a bauturilor este, in general, in crestere, se obser&a totusi fenomene care retin atentia oamenilor de afaceri, a&and la baza pozitia foarte inegala a acestor produse in statisticile nationale si internationale, precum si tendintele ce le manifesta. Atractia fata de bauturile alcoolice este consecinta unei deprinderi realizate prin asocierea dintre proprietatile lor senzoriale si efectele fa&orabile e+ercitate de etilalcool. ,rin modificarea raportului dintre procesele de e+ercitare si cele de in'ibitie, care stau la baza acti&itatii ner&oase superioare, bauturile alcoolice in cantitati mici, ridicand buna dispozitie si prelungesc capacitatea de effort si maresc cantitatea de tra&aliu e+terior produs, ceea ce genereaza ideea ca aceste produse dau putere si alcatuiesc un ad-utant in munca. Interesul fata de bauturile alcoolice se e+prima si prin faptul ca ele a-uta pe om, fie la e+altarea sau trairea mai din plin a unor succese, fie la refugierea dintr.o realitate necon&enabila sau la emiterea unui necaz. Intrucat alcoolul este noci&, pentru a e&ita efectele unui consum e+agerat este necesar sa se cunoasca limitele pana la care riscul ingerarii de bauturi alcoolice este minim. (ste recomandat ca &olumul de bauturi alcoolice consumat sa nu aduca mai mult de 2/.2%g de alcool pentru adultul de 6/.6%0g, ceea ce inseamna cca 6// ml bere sau 2//. 2%/ ml &in de masa. 1e recomanda ca femeile in perioada maternitatii sa renunte complet la consumul de bauturi alcoolice. #aloarea de consum a bauturilor alcoolice constituie obiectul de studiu al merceologiei alimentare. !auturile alcoolice sunt studiate multilateral, analizandu.se modul in care materiile prime agricole si procesele te'nologice contribuie la obtinerea performantelor calitati&e ale produselor, principiile de sistematicastiintifica si practica ale bauturilor pe grupe si subgrupe , metodologia de selectionare, determinare si &erificare a proprietatilor si caracteristicilor de calitate, defectologia, falsificarile, problemele de ambalare, pastrare, transport, comercializare si de garantie a calitatii produselor. 2i&elul productiei de &inuri este in functie de o serie de factori si in primul rand in functie de suprafetele culti&ate de &ita de &ie, de productia de struguri de &inificatie, de politicile de productie adoptate in acest sector de diferite state, de conditiile climatice etc.. *ata fiind marea &arietate de sortimente, ca si faptul ca fiecare &in este rezultatul conditiilor pedoclimatice si al celorlalte conditii in care este produs, &inurile pot fi studiate numai in cadrul tarilor producatoare. Cea mai mare parte a productiei de &inuri se consuma in tara producatoare. Consumul global de &inuri se cifreaza la circa 261 milioane de 'ectolitri sau circa "/3 din productie. 2i&elul consumului global de &in este in functie de o serie de factori, printre care4 marimea populatiei, ni&elul &eniturilor, pretul &inului, structura consumului pe grupe

de &arsta si se+e si pe nationalitati etc.. In ceea ce pri&este consumul de &ermuturi pe piata europeana, in 1uedia a a&ut loc in ultimele decenii o scadere considerabila a consumului 5 in special de &ermuturi suedeze si intr.o oarecare masura &ermuturile italiene6. 2or&egia este o mare producatoare si consumatoare de &ermuturi, in ultimele decenii crescand consumul , considerabil. #ermutul italian este cel mai apreciat, Italia e+portand &ermut in4!elgia, 7u+emburg, $ranta, 8ermania, 9landa, *anemarca, Irlanda, 2or&egia 5reprezentand .1/ 3 din consumul de &ermuturi al acestor tari6. ,roductia germana de &ermuturi a scazut continuu dupa 1" 4, dar consumul acestui produs mentinandu.se in limite onorabile, fiind preferate, in ordine, cele italiene, frantuzesti , grecesti si spaniole. ,e piata mondiala, cele mai cunoscute si mai apreciate &ermuturi sunt cele trei marci italiene de &ermuturi4 Martini, Cinzano si :icadona. In :omania, productia si consumul de &ermuturi au cunoscut o e&olutie poziti&a dupa 1""1, liderul pe piata romaneasca fiind marca ;8arrone< cu sortimentul ;8arrone !ianco<. In ultimii ani structura sortimentala s.a di&ersificat continuu, concurenta a de&enit tot mai mare si mai puternica, comportamentul consumatorilor fiind tot mai diferit in fata acestor modificari. ,ana in 1""1 &ermutul era cunoscut pe piata noastra prin intermediul marcii ;Mamaia< produs de Murfatlar. Astazi, pe langa 8arrone, Mamaia, Martini, Cinzano si :icadona se mai gasesc pe piata noastra si marcile4 Angelli 5principalul cocurent al marcii 8arrone 6, Cappone, *olce #ita =produs de Imperial, Cin>uo !ella etc.. ,ornind de la aceste considerente, in elaborarea temei ;,romo&area calitatii &ermuturilor 8arrone comercializate de 1C. :omanian *rin0 1er&ice 1:7 ; mi.am propus sa ating urmatoarele teme structurate pe trei mati capitole4 . structura sortimentala a bauturilor moderat alcoolice) . factorii care determina calitatea) . criterii de e&aluare a calitatii) . cererea consumatorilor pri&ind sortimentul si calitatea &ermuturilor) . promo&area calitatii bauturilor alcoolice la 1C. :omanian *rin0 1er&ice 1:7) . asigurarea calitatii bauturilor alcoolice in cadrul societatii) . organizarea acti&itatii de control la ni&el national pri&ind calitatea bauturilor alcoolice In grupa bauturilor alcoolice sunt cuprinse bauturile care au concentratia de alcool etilic peste /.%3 &ol.. *esi sunt alimente facultati&e in nutritia oamenilor) totusi ele sunt aproape nelipsite in consumul zilnic al populatiei. !auturile alcoolice se clasifica in trei grupe , in functie de continutul de alcool etilic4 .!auturi slab alcoolice 5 cu un continut de alcool etilic de /.%63 &ol6, reprezentate in special de bere) .!auturi moderat alcoolice 5cu un continut de alcool etilic de 1 3 &ol. 6, reprezentate de &inurile naturale si &inurile speciale) .!auturile alcoolice tari 5cu un continut de alcool etilic de 2/?/3 &ol.6, reprezentate de rac'iurile naturale, rac'iurile industriale, lic'ioruri, bauturi speciale.

C!,. I NOTIUNI INTRODUCTI-E PRI-IND CALITATEA

.. Co$ce, e de /!0! #$ eor#! c!l# ! ##
1.1 Calitatea, notiune concreta comple+a, dinamica.

2otiunea de calitate a produselor si problemele legate de realizarea acesteia i.au preocupat pe oameni cu mult timp in urma. *upa unii autori, cu&antul ;calitate< sau ;>ualitas< isi are originea in latinescul ;>ualis< care are intelesul de fel de a fi. 7iteratura de specialitate furnizeaza un numar considerabil de definitii date conceptului de calitate. *upa unii specialisti, calitatea produselor este considerata satisfacerea unei necesitati) gradul de satisfacere a consumatorului) conformitatea cu caietele de sarcini) ansamblul mi-loacelor pentru realizarea unui produs &iabil) un cost mai mic pentru o utilizare data. In acti&itatea practica, pentru definirea calitatii se utilizeaza o serie de termeni ca, de e+emplu4 .calitatea proiectata 5calitatea conceptiei6 reprezinta masura in care produsul proiectat asigura satisfacerea cerintelor beneficiarilor si posibilitatea de folosire, la fabricatia produsului respecti&, a unor procedee te'nologice rationale si optime din punct de &edere economic) .calitatea fabricatiei desemneaza gradul de conformitate a produsului cu documentatia te'nica. Acesta se realizeaza in productie si este determinata de procesul te'nologic, ec'ipamentul de productie, acti&itatea de urmarire si control, manopera, etc. .calitatea li&rata, reprezentand ni&elul efecti& al calitatii produselor li&rate de furnizor. ,e masura dez&oltarii productiei industriale, pe masura cresterii si di&ersificarii cererii de productie, notiunea de calitate a produsului a e&oluat si s.a di&ersificat, &orbindu.se despre4 .;calitatea potentiala< , reprezentand calitatea produsului dupa proiectare, inainte de asimilarea lui in fabricatie) .;caliatea partiala< , reprezentand raportul dintre calitatea obtinuta si cea ceruta) .;calitatea realizata<, acea calitate rezultata in urma &erificarii la capatul liniei de productie. .;calitatea asigurata< , calitatea care rezulta pe baza unui program unitar cuprinzand toate acti&itatile de control ale calitatii 5pre&enire, masurare si actiune corecti&a6 .;calitatea totala< , in care se integreaza gradul de utilitate, economicitate, estetica, etc.

Calitatea reprezinta ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau ser&iciu care ii confera acestuia proprietatea de a satisface ne&oile e+primate sau implicite. ,entru succesul deplin al unei firme, aceasta trebuie sa ofere produse sau ser&icii care4 16. 1a satisfaca o necesitate, o utilitate sau un scop bine definit 26. 1a satisfaca asteptarile clientului 36. 1a se conformeze standardelor si specificatiilor 46. 1a se conformeze masurilor legale si altor cerinte ale societatii %6. 1a fie disponibile la un pret competiti& 66. 1a fie furnizate la un cost care aduce profit Intregul profit al factorilor care afecteaza calitatea ser&iciilor si produselor 5 factori te'nici, administrati&i si umani 6 trebuie orientat spre reducerea, eliminarea si cel mai important, pre&enirea deficientelor de calitate. ,entru a obtine ma+imul de eficacitate si pentru a satisface asteptarile cumparatorului, este esential ca sistemul de conducere a calitatii sa fie adec&at tipului acti&itatii si produsului sau ser&iciului oferit. @n sistem de conducere a calitatii are doua aspecte interdependente si anume4 16. 2e&oile si interesele companiei respecti& atingerea si mentinerea calitatii dorite la un cost optim 26. 2e&oile si asteptarile cumparatorului) pentru cumparator e+ista o ne&oie de incredere in posibilitatea firmei de a furniza calitatea dorita. Calitatea produsului se realizeaza in procesul de productie insa se constata in procesul de consumare a acestora. *e aceea se impune e&identierea deosebirilor dintre calitatea productiei si calitatea produselor. 9btinerea unei calitati satisfacatoare implica parcurgerea ansamblului de acti&itati din ;spirala calitatii<, pornind de la prospectarea pietei si sfarsind cu acti&itatea de analiza, incercari, desfacere si ser&ice. 1pirala calitatii reprezinta un model conceptual al acti&itatilor interdependente care isi e+ercita influenta lor asupra calitatii unui produs sau ser&icii in intreaga desfasurare a fazelor incepand cu identificarea ne&oilor pana la e&aluarea satisfacerii lor. ,olitica in domeniul calitatii reprezinta orientarile si obiecti&ele generale ale unei firme in ceea ce pri&este calitatea. Conducerea calitatii reprezinta un aspect al functiei generale de conducere care determina si implementeaza politica in domeniul calitatii. 1istemul calitatii este constituit din ansamblul de structuri organizatorice, responsabilitati, procedee si resurse orientat pentru implementarea conducerii calitatii. Controlul calitatii cuprinde te'nicile si acti&itatile cu caracter operational utilizate pentru indeplinirea cerintelor pri&ind calitatea. Acti&itatile menite sa dea incredere conducerii unei firme ca este atinsa calitatea propusa sunt numite frec&ent ;asigurarea interna a calitatii<. Acti&itatile urmarind sa dea incredere beneficiarului ca sistemul calitatii furnizorului &a conduce la un produs sau ser&iciu care &a satisface cerintele de calitate e+primate de cumparator sunt denumite ;asigurarea e+terna a calitatii<.

1.2.Caracteristici de calitate4 Aprecierea cantitati&a a calitatii presupune, in primul rand, identificarea tuturor caracteristicilor unui produs si apoi formarea de grupe tipologice in functie de diferite criterii. 1.In raport cu natura si efectul pe care il au in procesul de utilizare, caracteristicile de calitate se grupeaza in urmatoarele tipologii4 a6.Caracteristici te'nice 1e refera la insusirile &alorii de intrebuintare a produsului care confera acestuia potentialul de satisfacere a utilitatilor consumatorilor. 1e caracterizeaza in proprietati fizice, c'imice, biologice, intrinsece structurii materiale a produsului si determinate de conceptia constructi&.functionala a acestuia. Caracteristicile te'nice sunt direct sau indirect masurabile obiecti&, cu o precizie suficienta prin mi-loace te'nice. b6.Caracteristici psi'o.senzoriale Aceste caracteristici &izeaza efecte de ordin estetic, organoleptic, ergonomic pe care produsele le au asupra utilizatorilor prin forma, culoare, gust, grad de confort. ,roducatorii trebuie sa aiba in &edere permanent faptul ca aceste caracteristici prezinta o mare &ariabilitate in timp si spatiu, ca aprecierea lor se afla sub incidenta unor factori de natura subiecti&a. c6.Caracteristici de disponibilitate Aceste caracteristici reflecta aptitudinea produselor de a.si realiza functiile utile de.a lungul duratei de &iata, aptitudine definita prin doua concepte fundamentale 4 fiabilitatea si mentenabilitatea. $iabilitatea reflecta capacitatea unui produs de a.si indeplini functiile fara intrerupere datorita defectiuniilor intr.o perioada de timp specificata si intr.un sistem de conditii de utilizare dat. Mentenabilitatea are caracter probabilistic ca si fiabilitatea si masoara sansa ca un produs sa fie repus in functiune intr.un inter&al specificat de timp, in conditiile e+istente de intretinere si reparatii. 1e e+prima printr.o serie de indicatori cum sunt4 costul de productie, pretul, c'eltuielile de menetenanta, randamentul, gradul de &alorificare a materiilor prime. d6.Caracteristici de ordin social general Aceste caracteristici &izeaza efectele pe care le au sistemele te'nologice de realizare a produselor, precum si utilizarea acestora asupra mediului natural, asupra sigurantei si sanatatii populatiei. 2. *upa importanta lor in asigurarea utilitatii si functionalitatii produselor, caracteristicile se grupeaza astfel4 a6.Caracteristici de baza 5absolut necesare6 b6.Caracteristici secundare, care pot sa lipseasca sau pot fi realizate la ni&ele inferioare, reducandu.se astfel costurile inutile fara ca gradul de utilitate al produselor sa fie semnificati& afectat. 3. In functie de destinatia si caracterul folosirii produselor in procesul de consum, caracteristicile se pot grupa astfel4 a6.Caracteristici ale mi-loacelor de munca .durabilitate, greutate, consumuri specifice, temperatura, precizie de lucru, estetica) b6.Caracteristici ale obiectelor muncii .usurinta prelucrarii si economicitatea acesteia, asigurarea calitatii cerute produsului finit, soliditate, componenta c'imica. c6.Caracteristici pentru obiectele de consum indi&idual .gust, forma, rezistenta la rupere si la frecare, elasticitate.

4. *upa modul de compensare a caracteristicilor de calitate distingem4 a6.Caracteristici masurabile direct 5 greutate, rezistenta, continutul de substante utile6 b6.Caracteristici masurabile indirect 5 fiabilitatea unui utila- determinata pe baza probelor de rezistenta la uzura 6 c6.Caracteristici comparabile obiecti& cu mostra etalon 5 numarul de defecte pe cmp de tesaturi, tabla 6 d6.Caracteristici comparabile subiecti& cu mostra etalon 5 grad de &opsire, finisa-ul unei mobile, grad de cromare6 %. In functie de modul de e+primare deosebim4 a6.Caracteristici cuantificabile4 cote dimensionale, greutati, rezistente, debite. b6.Caracteristici atributi&e4 care definesc calitatea prin calificati&e 5 corespunzator, necorespunzator 6. Indiferent de gruparea utilizata, se poate spune ca aceste caracteristici confera produsului calitatea. 1.3. 1tandarde, norme, reglementari pri&ind calitatea *ocumentele referitoare la calitatea produselor se clasifica astfel4 16.*ocumente care prescriu calitatea produselor4 .standarde .caiete de sarcini .norme te'nice 26.*ocumente care certifica calitatea produselor4 .buletin de analiza .certificatul de omologare .certificatul de garantie .certificatul de calitate 1AA2*A:*@7 reprezinta ansamblul de reguli te'nice obligatoriu prin care se stabilesc, potri&it ni&elului dez&oltarii te'nice intr.un anumit moment, caracteristicile te'nico.economice pe care trebuie sa le indeplineasca un produs precum si prescriptiile pri&ind receptia, marcarea, depozitarea, transportul. Cerintele si documentele necesare pe plan mondial in sistemul calitatii sunt sintetizate cu standardele internationale I19 "/// si I19 "//4 inclusi& si anume4 .I19 "///. 1istemele calitatii. Conducerea si asigurarea calitatii. 7inii directoare pentru alegere si utilizare. .I19 "//1.1istemele calitatii. Model pentru asiguarea calitatii in proiectare, dez&oltare, productie, monta- si ser&ice. .I19 "//2. 1istemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in productie si monta-. .I19 "//3. 1istemele calitatii. Model pentru asigurarea calitatii in inspectii si incercari finale. .I19 "//4. Conducerea calitatii si elemente ale sistemului calitatii. 7inii directoare. I19 "//4 si I19 "/// dau liniile directoare pri&ind scopurile conducerii calitatii pentru toate organizatiile. I19 "//1, "//2, "//3 sunt utilizate pentru asigurarea e+terna a calitatii in situatii contractuale.

7a I19 "//4 se face apel pentru a crea si implementa un sistem al calitatii si pentru a stabili in ce masura este aplicabil fiecare element al sistemului calitatii. *upa consultarea acestui standard international, furnizorul si beneficiarul &or consulta I19 "//1, "//2 si "//3 pentru a stabili care dintre standarde este rele&ant pentru contract si ce adaptari specifice, daca e cazul, sunt necesare. I19 "//1 se utilizeaza in cazul in care conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in mai multe etape care pot cuprinde proiectare, dez&oltare, productie, monta- si actiuni post li&rare. I19 "//2 este utilizat in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor in timpul fabricatiei si montarii. I19 "//3 se utilizeaza in cazul cand conformitatea cu cererile trebuie asigurata de furnizor e+clusi& pana la incercarile finale sau testare. 9 tendinta noua este introducerea in standardele de produs a unor cerinte e+prese referitoare la regulile de efectuare a controlului calitati, deci a particularizarii modalitatilor de control de produse sau grupe de produse. Caietul de sarcini este un document te'nico.normati& care &ine sa intregeasca pre&ederile standardelor sau normelor te'nice cu noi parametri. 1e elaboreaza prin conlucrarea furnizorului cu beneficiarul, stabilind pe langa ni&elul de calitate a produselor metodele de control, modalitatile de receptie, ambalare, li&rare. 2orma te'nica reprezinta documentatia te'nic.economica in care sunt cuprinse prescriptiile de calitate a unui produs. 2ormele te'nice pot fi =departamentale .de intreprindere 5norme interne6 !uletinul de analiza este un document de certificare a calitatii prin care se face o descriere detaliata a anumitor caracteristici fizice, mecanice ale produsului. Certificatul de omologare este documentul prin care se face omologarea produselor, cu scopul de a &erifica daca produsele noi corespund documentatiei te'nico. economice. 9mologarea se face in doua etape 4 a6.9mologarea preliminara 5de prototip6 in urma careia unitatea producatoare poate trece la pregatirea fabricatiei si e+ecutiei serie zero 5tiparul de proba6. b6.9mologarea finala, pe baza careia se definiti&eaza documentatia pentru fabricatie de serie. Certificatul de garantie este documentul prin care se garanteaza calitatea produsului. @n certificat de garantie cuprinde4 .denumirea completa a produsului .data li&rarii catre unitatea beneficiara sau data cand a a&ut loc &anzarea .termenul de garantie .semnatura conducatorului unitatii Certificatul de garantie are un dublu rol4 .confirma calitatea produsului .garanteaza cumparatorului remedierea defectelor aparente sau ascunse i&ite in perioada de garantie 5care obligatoriu &a fi inscrisa in certificat6

10

Certicatul de calitate este documentul care certifica calitatea produselor in raportul dintre unitati. (l trebuie sa mentioneze incercarile fizice, mecanice, c'imice, organoleptice si probele la care a fost supus produsul in conformitate cu documentele te'nico.normati&e sau alte conditii de calitate pre&azute in contract. 1e semneaza de conducatorul unitatii si de seful compartimentului CAC.

%. I$d#c! or## de c!r!c er#0!re ! $#vel"l"# c!l# ! ###

Indicatorii calitatii produselor constituie e+presii cantitati&e ale caracteristicilor acestora si arata masura in care un anumit produs, in procesul utilizarii, indeplineste conditiile specifice destinatiei sale. *aca un indicator al calitatii se refera la o singura caracteristica el se numeste indicator simplu) daca se refera la mai multe caracteristici sau la intreg produsul el se numeste indicator comple+, iar daca ser&este ca baza la caracterizarea calitatii prin comparare se numeste indicator de baza. In functie de sursa de informatie, indicatorii calitatii produselor pot fi planificati si efecti&i5faptici6. Calitatea poate fi urmarita si analizata printr.o serie de indicatori la baza carora se pun caracteristicile esentiale care e+prima parametrii functionali ai produselor. a6.Indicatori partiali ai calitatii produselor care e+prima conditiile normale, medii de utilizare a produselor, acestea fiind reflectate in standarde. Astfel, sunt fi+ate pentru producatori anumite limite in care trebuie sa se incadreze caracteristicile produselor, cum ar fi4 .caracteristici de calitate a materiilor prime, materialelor, semifabricatelor) .caracteristici te'nice, dimensionale, fizico.c'imice .conditiile de desfasurare a procesului de productie b6. Indicatori ce e+prima4 .&olumul, &aloarea si ponderea produselor de calitate superioara in totalul productiei) .&olumul, &aloarea si ponderea produselor de calitate inferioara in totalul productiei) Indicatorii de calitate se pot grupa astfel4 1.Indicatori ai calitatii productiei. care e+prima procesul de inoire a productiei prin modernizari, asimilari. 2.Indicatori ai calitatii produselor. care reflecta in final caracteristicile produselor ca rezultat al procesului de conceptie si e+ecutie. Cei mai importanti sunt4 I. Indicatori partiali ai calitatii produselor5specifice6, masoara gradul de dez&oltare a caracteristicilor specifice fiecarui produs pre&azut in standarde, norme interne sau caiete de sarcini sub forma unor limite pe care trebuie sa le respecte produsele.

11

Indicatorii claselor sau sorturilor de calitate se utilizeaza in ramurile industriale unde produsele pot fi incadrate pe mai multe clase de calitate 5I,II6. Indicatorul utilizat este ponderea productiei de o anumita calitate 5e+tra,I,II6 in totalul productiei. ,entru e+primarea sintetica a calitatii intregii productii se utilizeaza urmatorii indicatori4 .coeficientul mediu de calitate care e+prima printr.o cifra calitatea intregii productii. 1e calculeaza facand media aritmetica a coeficientilor pe calitati 5 cifra care indica clasa de calitate6 ponderati cu cantitatea de produse din diferite calitati, totalul raportandu.se la intreaga cantitate de produse. .coeficientul de calitate mediu generalizat. se foloseste in intreprinderile in care se fabrica mai multe produse omogene de calitati diferite 5ciment, tesaturi6. 1e calculeaza facand media coeficientilor medii de calitate ai produselor, ponderati cu &aloarea produselor respecti&e, totul raportandu.se la &aloarea totala a produselor. .pretul mediu al produsului = se calculeaza pentru fiecare produs al carui pret difera in functie de calitate, raportand &aloarea produsului la calitatea acestuia. II. Indicatorii noncalitatii reflecta deficientele calitati&e ale procesului de productie si e+prima ponderea rebuturilor, remanierilor, reclamatiilor de la beneficiari in totalul productiei. 1istemul de indicatori ai calitatii produselor poate fi construit sub forma de piramida, pe baza unei anumite sistematizari ierar'ice a indicatorilor. @n asemenea sistem agregat de indicatori, structurat piramidal, poate a&ea trei trepte4 .treapta I, situata la baza piramidei, cuprinde un numar foarte mare si di&ers de indicatori ai caracteristicilor de calitate, denumiti indicatori analitici sau simplu ai calitatii) .treapta a II.a, cuprinde un numar mai mic de indicatori specifici grupelor de caracteristici de calitate, respecti& indicatorii sintetici ai fiecarei grupe de caracteristici) .treapta a III.a, situata la &arful piramidei, reprezinta indicatorul comple+, integral al ni&elului calitatii.

I.

1. 2e od! der#+e elor

Metoda demeritelor.,rincipiul acestei metode constB in stabilirea ni&elului calitati& al produselor in funcCie de defectele lor,nu de calitBCile pe care le au. AceastB metodB se utilizeazB destul de mult,deoarece prezintB unele a&anta-e faCB de metodele comparati&e directe Di indirecte.Astfel4 este rapidB, uDor utilizabilB, permite obCinerea informaCiilor asupra e&olutiei calitBCii produselor incB din faza de fabricaCie Di astfel se pot lua mBsuri immediate pentru remedierea defectelor. Metoda demeritelor se mai numeDte Di metoda celor % treiuri,deoarece4 .pentru aplicarea ei sunt suficiente cunoDtinCe a trei clase elementare .sunt necesare 3 din cele 4 operatiuni aritmetice .permite completarea<E@:2A7@7@I *(M(:IA(79:<5fiDe de control6,sunt necesare 3 minute .pentru interpretarea datelor din ;Eurnalul demeritelor<sunt necesare 3 secunde .;Eurnalul demeritelor< permite stabilirea a trei indicatori de calitate4
12

a6 frec&enta relati&e a defectelor zilnice b6 indicele demeritului c6 'istograma defectelor ,entru intocmirea ;Eurnalului demeritelor<la un produs,trebuie grupate defectele care pot apare la produse ,in 4 categorii 4.defecte critice .defecte principale .defecte secundare .defecte minore ,entru fiecare categorie de defecte se &a acorda un anumit numar de puncte penalizare4 .pentru defecte critice. 1// puncte .pentru defecte principale. %/ puncte .pentru defecte secundare = 1/ puncte .defecte minore = 1punct.5tabelul 16 Important este ca indicarea defectelor intr.una din grupe sa nu fie modificata,pentru a se putea compara ni&elul calitati& de la o perioada la alta.1e poate calcula si un indice al demeritelor. ,entru calitate ,indicele demeritului este limitat.1e intocmeste zilnic si o 'istograma a defectelor,coloanele fiecarui tip de defect se 'asureaza proportional cu numarul de defecte,dar la o anumita scara4 .defecte critice5A6la scara 1415o patratica ,un defect critic6 .defecte principale5!6la scara 142 5o patratica la 2 defecte principale6 .defecte secundareF ,la scara 141/ 5o patratica la 1/ defecte secundare6 .defecte minore5*6 ,la scara 14%/ 5o patratica la %/ defecte minore6 Astfel se sisteaza rapid defectele marfurilor si se pot lua masuri imediate pentru lor. C7A1( 1I ,@2CAAE *( ,(2A7IGA:( *efecte *efecte *efecte principale secundare minore %/ p. 1/ p. 1p. ,osibil sa Afecteaza putin 2u afecteaza impiedice functionarea si functionarea si functionatrea si in mica masura utilizarea utilizarea utilizarea 9bser&abile :eclamatii probabile :eclamatii probabile 9bser&abile :eclamatii putin probabile :eclamatii putin probabile 2eobser&abile cu usurinta nu se &or prduce reclamatii

*efecte critice CAA(89:II 1tructura si functionare 1// p. Impiedica functionarea si utilizarea 9bser&abile :eclamatii sigure :eclamatii sigure

Aspectul Ambalarea si Alte defecte

,unctele de penalizare pe unitatea controlata se obtin prin inmultirea numarului de defecte cu ponderea de penalizare ,impartit la numarul de produse efecti& controlate.

13

3. I,os !0ele c!l# ! ##

4.1.(tape ale controlului calitatii si obiecti&ele corespunzatoare fiecarei etape (+perienta do&edeste ca asigurarea unui inalt ni&el calitati& al produselor incepe din4 I.(tapa de conceptie si proiectare In aceasta etapa se asigura o documentare larga asupra produselor similare realizate pe plan mondial si se determina prin calcul o pre&iziune asupra calitatii pentru alegerea &ariantei optime de proiectare. Aot in aceasta etapa sunt necesare studiul de piata si studiul capacitatii produselor de a satisface cerintele beneficiarilor, stabilirea te'nologiei de fabricatie, proiectarea fabricatiei. II.,regatirea materiala a fabricatiei care are ca obiecti&e4 .asigurarea competentei profesionale a personalului) .efectuarea unor regla-e, reamplasari) .apro&izionarea te'nico.materiala ritmica, in cantitatea si calitatea ceruta de o buna desfasurare a procesului de productie) .realizarea unor produse cu un inalt ni&el calitati&. III.Asigurarea concordantei intre calitatea conceptiei si calitate fabricatiei prin 4 .e+ecutarea stricta a produselor si operatiilor pre&azute in documentatia te'nica) .obtinerea de produse cu indicii calitati&i proiectati) .realizarea randamentelor, producti&itatii si consumurilor normate.

I#.Controlul produselor finite4 .masurarea caracteristicilor de calitate ) .&erificarea preciziei determinarilor pentru a stabili gradul de incredere in acestea) .&erificarea gradului de protectie a ambala-ului) .comportarea in timpul depozitarii, transportului, manipularii. #.Calitatea produselor la beneficiari, comportarea lor in e+ploatare, colectarea de critici, obser&atii, tendinte. 42.Metode, te'nici de control, planul de control al calitatii

14

Metodele de control utilizate de.a lungul flu+ului te'nologic pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii4 1.In raport cu procesul de productie4 .control de receptie a materiilor prime si materialelor precum si a produselor finite la sfarsitul procesului de productie) .control curent desfasurat pe toate fazele procesului te'nologic 2.In raport cu numarul produselor controlate4 .control total) .control prin sonda-. 3.In functie de gradul de participare a omului4 .control manual, e+ecutat nemi-locit de om) .control semiautomat e+ecutat prin intermediul omului si aparatelor. 4.In raport cu personalul care e+ecuta contolul4 .control e+ecutat de personal special pregatit de tipuri de operatii de control) .control e+ecutat de fiecare e+ecutant 5autocontrol6 %.In raport cu caracterul controlului4 .control &izual, prin obser&area e+terioara a obiectelor controlate .control geometric, cand se &erifica dimensiunile obiectelor cu diferite aparate sau instrumente. 6.In functie de parametrii supusi controlului4 .controlul prelucrarii, care urmareste asigurarea inscrierii in parametri dimensionali si calitati&i ai semifabricatelor obtinute)
15

.controlul parametrilor procesului te'nologic care asigura respectarea normalitatii productiei) .controlul modului de functionare a utila-elor, &erificarea parametrilor te'nico. functionali ai utila-elor si ec'ipamentelor te'nologice. In practica, pentru masurarea ni&elului calitatii produselor se folosesc urmatoarele metode4 1.Metoda e+perimentala se foloseste pentru e&aluarea proprietatilor produselor pe baza unor incercari sau determinari mecanice, fizico.c'imice, efectuate cu a-utorul diferitelor mi-loace si procedee te'nice. Metoda se aplica acelor caracteristici de calitate a produsului care pot fi masurate cu a-utorul aparatelor destinate acestui scop. 2.Metoda e+pertizei se foloseste in completarea metodei e+perimentale pentru e&aluarea &alorilor caracteristicilor de calitate care nu se pot masura. In acest caz, ni&elul calitatii se e&alueaza de catre e+perti, mai ales prin intermediul organelor de simt. (+actitatea determinarilor depinde de calificarea, capacitatea si competenta specialistilor. 3.Metoda sociologica are la baza rezultate obtinute in urma anc'etelor efectuate in randul beneficiarilor. ,arerile beneficiarilor sunt preluate si interpretate. 4.Metoda statistica este cea mai laborioasa si cea mai utilizata in cadrul productiei de serie. Are la baza teoria probabilitatilor si statistica matematica si foloseste pentru prelucrare, analiza si decizie o serie de informatii primare oferite de celelalte metode, prelucrate cu te'nici, procedee si metode specifice. $actori care influenteaza calitatea produselor

16

*ocumentarea in domeniu

Macroclimatul in unitate Microclimatul in flu+ul de fabricatie

8radul si ni&elul de cunostinte al proiectantilor

,roiecrarea te'nica te'nologica a produselor functie de resurse Calitatea resurselor materiale si a materiilor prime

(rgonomia muncii

8radul de dotare cu 1*# si AMC.uri

Starea tehnica a utilajelor si instalatiilor

C A 7 I A A A ( A

:espectarea documentatiei te'nice si te'nologice

Apro&izionarea cu materii prime si materiale conform cerintelor
Gestionareamateriilor prime, materialelor si pieselor de schimb

, Calitatea reparatiilor si a : intretinerii fondurilor fi+e 9 * @ 2i&elul de pregatire a perso. 1 nalului muncitor pentru pro. ( ductie si intretinerea dotarii 7 9 8radul de organizare a : productiei functie de
caracteristicile acesteia

9rganizarea flu+ului informational si informatic in unitate

Calitatea deciziilor

Controlul indeplinirii sarcinilor de ser&iciu 9rganizarea controlului calitatii in unitate

,lanificarea functie de resurse a productiei si programarea in timp pentru utilizarea integrala a dotarii ,regatirea te'nica a fabricatiei si organizarea flu+urilor de fabricatie

9rganizarea structurilor de productie functie de cerinte

17

C!,. II Cl!s#f#c!re! /!" "r#lor !lcool#ce

.. Cl!s#f#c!re! 4 c!r!c er#s #c#le s# co$ rol"l c!l# ! ## /!" "r#lor !lcool#ce
In grupa bauturilor alcoolice sunt cuprinse toate bauturile care contin alcool etilic in concentratie de peste 1 3 &ol. In functie de continutul de alcool etilic, bauturile alcoolice se impart in 4 .bauturi slab alcoolice 51.63 alc.6, reprezentate prin diferite tipuri de bere) .moderat alcoolice 5 .2236, in care sunt incadrate &inurile naturale si &inuri speciale) .bauturi alcoolice tari 523.?/3 alc.6 in care sunt incadrate rac'iurile naturale, industriale, lic'iorile si bauturilealcoolice speciale tari = &otca, gin, H'is0I etc. *upa modul de obtinere bauturile alcoolice se impart in distilate si nedistilate. !auturi alcoolice distilate 5 naturale si industriale64 alcool etilic) rac'iuri naturale) rac'iuri industriale) lic'ioruri) bauturi speciale. !auturi alcoolice nedistilate4

18

!erea) #inul) Cidrul4 Jidromelul

1.!erea
*enumirea generica pentru o gama sortimentala larga de bauturi slab alcoolice = bera are o importanta comerciala deosebita. ,roductia mondiala anuala de bere este de peste 1/// milioane 'ectolitri, pe primele locuri situindu.se 1@A, C'ina si 8ermania. !erea este o bautura nedistilata, obtinuta prin fermentarea alcoolica a mustului de malt. Materile prime folosite la fabricarea berii sunt4 orzul, alte cereale 5porumb, grau, brizura de orez6 , za'ar 5sub forma de sirop6, apa, dro-die, 'amei. 9rzul reprezinta principala Ksursa< pentru obtinerea maltului. 1e prefera pentru fabricarea berii orzul cu boabe uniforme, mari, cu putere mare de germinare. *upa felul prelucrarii ulterioare se obtine malt blond 5uscat6, malt brun 5pra-it la 1%/ grade celsius6 si malt negru 5 pra-it la 1?/.2// grade celsius6. Aipurile de malt si proportiile in care acestea participa determina culoarea berii si concentratia mustului. Mustul de bere insamantat cu dro-die de cultura sufera o dubla fermentatie alcolica4primara, cu dro-dii, la temperatura de 6." grade celsius, dureaza %.6 zile si secundara, in tancuri inc'ise, sub presiune la temperatura de /.3 grade celsius, timp de "/ zile, cand berea acumuleaza putin alcool etilic, dar se impregneaza puternic cu C92.

19

In functie de tipul dro-diei utilizate la insamantare se produce bere de fermentatie inferioara si bere de fermentatie superioara. Apa folosita la fabricarea berii are o influenta ma-ora asupra calitatii, trebuind sa indeplineasca o serie de conditii stricte de puritate si duritate, sortimentele renumite de bere se obtin in zone care beneficiaza de surse de apa cu caracteristici optime. 1.2 8ama sortimentala !erea se poate clasifica in functie de reteta, te'nologie, proprietati senzoriale si fizico.c'imice in trei mari categorii, care la randul lor cuprind mai multe tipuri. *upa continutul in alcool etilic, berea se clasifica in4 bere fara alcool, slab alcoolizata 5/.%.1.%3 &ol.6, bere obisnuita5 3.4.%3 &ol.6 si bere cu peste 4.%3 &ol.alcool. In ma-oritatea tarilor, inclusi& in tara noastra se produce bere de fermentatie inferioara , urmatoarele tipuri4 bere blonda tip ,ilsen. de culoare galben.pai desc'is puternic 'ameiata, cu arome pure de 'amei si spumare intensa 5Auborg, 1tella6) bere bruna tip Munc'en. de culoare inc'isa, slab 'ameiata, in care predomina aroma de malt 5Ciuc, 1il&a6) bere blonda tip *ortmund. de culoare galbenLaurie, mai slab 'ameiata 5(fes, *A!, !ergenbier6) bere de specialitate. cu concentratie alcoolica foarte mica 5Caramel, slab alcoolica, faraalcool, nutriti&a Aipurile de bere de fermentatie superioara le regasim printre cele englezesti = Ale, 1toat, ,orter si cele germane = bere alba de berlin, de Moln, ,orter germana etc.

20

..1. C!r!c er#s #c#le c!l# ! ##

Aprecierea calitatii berii se face prin intermediul caracteristicilor organoleptice si fizico.c'imice. (+amenul organoleptic !erea trebuie sa fie limpede, fara sediment sau impuritati, cu aroma de 'amei, gust amarui c'aracteristic fiecarui tip, fara miros si gust strain. #olumul, finetea si stabilitatea spumei se determina de 1% grade Celsius. *efectele berii sunt4 - tulburarea cauzata de fermentatia incomplete si prezenta dro-diilor 5tulburare biologica6 sau de modificarea sistemului colloidal sub actiunea o+igenului, luminii, temperaturii 5tulburare nebiologica6) - acrirea produsa de bacteriile acetice 5berea cu aciditate mai mare de /.23 fata de limitele admise este neconsumabila6) - intinderea 5balosirea6 = produsa de diferite specii de microorganisme e+istente in &asele si utila-ele nedezinfectate corespunzator. Ambalarea, marcarea si pastrarea !erea se ambaleaza in sticle, cutii sau cisterne curate, igienizate, ermetizate, a&izate sanitar. 1ticlele de bere de diferite capacitate 5/.33 l4 /.%/l4 /.?/ l ) 1 l6 trebuie sa fie de culoare bruna sau &erde pentru a e&ita asa numitul ; gust de lumina<. Ambala-ele de desfacere trebuie marcate cu urmatoarele4 elementele de identificare a producatoruluiNimportatoruluiNdistribuitorului) tipul si sortimentul, marca de fabrica, concentratia mustului primiti&e 5(p36, concentratia alcoolica 53&ol6, cantitatea 5ml6, data imbutelierii, termenul de &alabilitate. In conditii optime de pastrare si transport 54.1/ grade Celsius, in spatii curate intunecoase6 berea nepaeteurizata are termenul de &alabilitate cuprins intre ".13 zile, berea pasteurizata 6/.12/ zile, iar berea sterilizata are termenul de &alabilitate de 12 luni.

%.-#$"l
#inul este o bautura obtinuta e+clusi&e prin fermentatie alcoolica completa sau partiala a strugurilor proaspeti, sdrobiti sau nezdrobiti ori a mustului de struguri. Aaria alcoolica dobandita a &inului nu poate fi mai mica de .%3 in &olume. 1e cunosc peste 4/// de soiuri de &ita de &ie, din care cele mai multe sunt producatoare de struguri de &inificatie. *upa culoare si aroma, strugurii pentru &inificatie se clasifica in4
21

soiuri cu bobul alb) din care rezulta &inurile albe superioare 5Aligote si 8albena de 9dobesti, C'ardonnaI, 8rasa de C9tnari, 8rasa de ,ietroasele, etc6) soiuri cu bobul roze,rosu si negru4 !abeasca neagra, ,inot 2oir, Cabernet 1o&ignon, soiuri din care se obtin &inuri superioare) soiuri cu bobul aromat4 !usuioaca de !o'otin, Muscat 9tonel, etc. soiuri din care se obtin &inurile aromate superioare, deosebit de apreciate.

2.1. Categorii de &inuri

1ortimentul de &inuri este foarte bogat si &ariat, de aceea clasificarea &inurilor se face dupa mai multe criterii. 1.*upa taria alcooloca5alcool, 3&ol64 . &inuri tari, 51636) . &inuri semitari, 513.1636) . &inuri usoare, 5 .1/36. 2. *upa continutul de za'ar5gNl64 . &inuri seci,54gNl6) . &inuri demisesci, 54.1.12gNl6) . &inuri dulci, 512.1.%/./gNl6) . &inuri licoroase , 5peste 1 gNl6. 3. *upa culoare4 . &inuri albe) . &inuri roze) . &inuri rosii) . &inuri negre. 4. In functie de origine, compozitie, caracteristici de calitate si te'nologia de obtinere4 . &inuri de consum current) . &inuri de calitate) . &inuri speciale. In tabelul 2 sunt prezentate principalele caracteristici ale acestor &inuri.

22

Categorii #inuri de consum curent

Aip .&in de masa .&in de masa superior .&in de regiune .&in de regiune superior .&inuri superioare,#1 .&inuri superioare cu denumirea de origine, #*9C .&inuri superioare cu denumirea de origine si trepte de calitate, #*9CC

1ortiment

9bs. .tarie alcoolica dobandita min. .%3 &ol.

.seci, cu ma+. 4gNl za'ar .demiseci cu 4.1. #inuri de calitate 12gNl superioara .demidulci cu 2.1. %/gNl .dulci cu min. %/gNl za'ar . *9CC cules la .tarie alcoolica maturitate deplina dobandita, min. 5CM*6 sau cules 1/.%3 &ol. tarziu 5CA6 .&ec'ime min. 6.1 .*9CC cules la luni maturitate de innobilare sau cules selectionat 5CI!6 .*9CC cules la stafidirea boabelor 5C1!6 Aabelul.2 #inurile de consum current se obtin din amestecul soiurilor de struguri de &ita nobila de calitate inferioara din toate regiunile tarii. (le au carcateristici organoleptice acceptabile si o concentratie de alcool de ."3 &ol. #inuri de calitate superioara se obtin din soiuri indigene sau de import4 !abeasca neagea, $eteasca alba si neagra, :iesling, Muscat 9ttonel, 1au&ignon, ,inot 8ris, ,inot 2oir. Aceste &inuri au o concentratie alcoolica de cca. 113&ol. #inuri speciale se obtin prin te'nologii speciale, in compozitia lor, se regasesc o serie de adausuri de alcool, za'ar, e+tracte din plante aromate etc. #inuri licoroase au un continut ridicat de za'ar si alcool. *intre &inurile alcoolizate sunt4 Oeres, ,orto, Marsala) de desert4 Malaga, Ao0aI,Ca'or, etc. #inurile spumante se obtin prin introducerea sub presiune a dio+idului de carbon in &inurile stabilizate si uneori alcoolizate. Au o concentratie alcoolica de min .1/.%3 &ol.

%.1 C!r!c er#s #c#le c!l# ! ##

7a aprecierea calitatii &inurilor, caracteristicile organoleptice5 tabelul 36 au o importanta deosebita. #inurile sunt appreciate dupa gust, aroma, buc'et, culoare, limpiditate si se diferentiaza dupa soi, regiune &iticola si grad de in&ec'ire. :eceptia se ace pe loturi pe baza regurilor standard de &erificare a calitatii.
23

Examenul organolep !" (+amenul organoleptic trebuie sa se desfasoare dupa o te'nica speciala si consta in principal in degustarea acestora de catre cadre calificate si cu e+perienta in acest domeniu. ,a'arele folosite sunt cofectionate din sticla incolora, cu picior, iar camera unde se face degustarea sa fie fara mirosuri straine, bine luminata cu temperature normala de 1 grade Celsius. Caracteristici Aspect Culoare Miros 8ust Conditii de admisibilitate 7impede, cristalin, fara sediment 5la &inurile rosii, in&ec'ite la sticla, se admite depozit de culoare pe peretii sticlei6 Alb.&erzui, galben.&erzui, galben.pai.auriu, roz, rosu sau rosu.rubiniu, caracteristic tipului de &in si &ec'imii. Aroma caracteristica soiului, buc'et pentru &inurile &ec'i. ,lacut, armonios, caifelat, tipic pentru arealul de producere si soi, bine e&oluat in cazul &inurilor &ec'i. Aabelul 3.

Culoarea #! l!mp!$! a ea sunt appreciate &isual, indreptand pa'arul spre sursa de lumina si urmarindu.se modul de dega-are a bio+idului de carbon. In continuare, se imprima &inului o miscare de rotatie pentru a se pune in e&identa e&entualele impuritati, care dau opalescenta si tulbureala &inului. Bu"%e ul #! &!ne ea '!nulu! se apreciaza cu a-utorul mirosului, sesizandu.se si e&entuale izuri straine. Dul"ea a( a"!$! a ea( ar!a al"ool!"a( a# r!gen a( amareala #! "%!ar ex ra" ul se apreciaza cu a-utorul gustului. Examenul &!)!"o*"%!m!" ,rincipalele caracteristici fizico.c'imice ale &inurilor de consum current si ale &inurilor de calitate superioara sunt prezentate in tabelul 4.

24

Categoria #in de consum curent

Aip #in de masa

Alcool 3&ol. .%.".%

Aciditate totala gNl J2194 3./.4."

Aciditate 192 total &olatila gNl mgNl ma+ CJ3C99J /.?%.1.2% 2//

192 liber mgNl ma+ %/

#in de masa superior #in de #in de calitate calitate superioara superior #.1.

".%.1/.% 1/.%.11.%

3./.4." 4./.4."

/.?%.1.2% /.?%.1.2%

2// 2//

%/ %/

#in de calitate superioara cu *.9.C. 11./.11.% #in de calitate superioara cu *9CC 11.%.12./ C.M.*. C.A. C.I.!. C.1.!. 12./.12.% 12./.12.% 12./.12.% 12./.12.%

4./.4."

/.?%.1.2%

2//

%/

4./.4." 4./.4." 4./.4." 4./.4." 4./.4." Aabelul 4.

1./.1.2% 1./.1.2% 1./.1.2% 1./.1.2% 1./.1.2%

2%/ 2%/ 3// 3// 3//

%/ ?% ?% ?% ?%

Am+alare( mar"are #! pa# rare #inul se imbuteliaza, de regula, in butelii de sticla de ?//, ?%/ si 1/// ml sau in alte butelii sau ambala-e de desfacere con&enite intre parti, se inc'ed ermetic, se capisoneaza, se ec'iteaza si se trec in ambala-ele de manipulare. 1ticlele pot a&ea etic'eta de spate, de guler, de gat. (tic'etarea &inurilor se face in conformitate cu pre&ederile 7egii &iei si &inului nr. 6?N1""? cu modificarile ulterioare. (tic'eta = fata trebuie sa contina4 - elementele de identificare a producatorului) - denumirea produsului) - podgoria sau centrul &iticol)soiuri de struguri)

25

- calitatea *9C sau *9CC) - tipul de &in) - continutul5 in ml6) - concentratia alcoolica) - data ambalarii si termenul de &alabilitate. Aermenul de &alabilitate &ariaza in functie de categoria de &in4 - &in de masa = 1% zile - &in de masa superior = 3/ zile) - &in de calitate superior = 4/ zile) - &in de calitate superior cu *9C = 6/ zile) - &in de calitate superior cu *9CC 3 = 12 luni.

1. )!" "r# !lcool#ce d#s #ll! e

!auturi alcoolice tari 5alcool 24.?/%&ol.6 se obtin4 - prin distilarea fructelor fermentate, a terciurilor de cereale fermentate, a &inurilor, cand se obtin asa numitele rac'iuri naturale) - prin diluarea alcoolului etilic alimentar cu apa si adaugarea de esente, arome, za'ar cand se obtin rac'iuri industriale.

1... R!c5#"r# $! "r!le

,e plan mondial se fabrica un numar insemnat de rac'iuri naturale. Cele mai cunoscute sunt prezentate in tabelul %. Aipul de materii prime I. Materii prime obtinute din produse fermentate II. Materii prime alcooligene Materia prima din care se obtine *ro-die de &in Aesco&ina #in #in &ec'i ,rune Mere ,pere, dude, cirese, caise, etc. Mere, pere, padurete, cirese, caise etc. Arestie de za'ar si melasa Aga&a albastra Curmale, palmier :ac'iuri din cereale *enumire :ac'iu de dro-die :ac'iu de tesco&ina :ac'iu de &in #inars, Aip Cognac Auica Auica redistilata 51libo&ita, ,alinca6 :ac'iuri din fructe de gradina 5Cal&ados, !randI, C'erI etc.6 :ac'iuri din fructe de padure. :'um, Aafia, :om natural Ae>uila Ara0 P'is0I Aaria alcoolica 3 &ol. 36.4/ 3/.%/ 6%.6? 4/.4% 2 .32 4/.%/ 2%.3%

2%.3%

2%.3% 4%.6%

III. Materii prime

26

amidonoase 5cereale, cartofi6

partial maltificate

8in

4/.%/

Pro$u#ele !p Cogna" 5tabelul 66 se obtin prin in&ec'irea distilatului de &in, dupa metoda Cognac, in butoaie de ste-ar, timp de mai multi ani. Culoarea galbena = aurie a coniacului se formeaza prin arderea taniului in doagele butoiului, iar buc'etul specific este dat de esterii formati prin combinarea alcoolilor cu acizi in procesul de in&ec'ire. 1ortimente N*enumiri .#19, 5#erI 1uperior 9ld ,roduct6 -#195#erI 1uperior 9ld6 .#9, 5#erI 1uperior ,roduct6 .#95#erI 9ld6 .Arei stele -*oua stele -9 stea Caracteristici Alcool 36.4%3 &ol. =&ec'ime peste 3/ ani .&ec'ime minimum 2% ani .&ec'ime 1%.2% ani .&ec'i #ec'ime 1/.1% ani .&ec'ime 1/ ani .&ec'ime%.1/ ani Aabelul 6 Bau ur! al"ool!"e na urale $!n "ereale se fabrica mai mult in tarile din &estul (uropei si in America, prin distilarea plamezilor fermentate 5 o&az, orz, grau, secara6 si in&ec'irea distilatelor. P'is0I.ul isi are originea in Irlanda dar se produc frec&ent si in 1cotia, Anglia, 1@A, 9landa. Compozitia amestecului de cereale este foarte &ariata, astfel, in Irlanda se folosesc o&az, orz, grau, si secara. In 1cotia se foloseste mai mult maltul de o&az. @neori se foloseste si porumbul in special in 1@A. In&ec'irea dureaza min. 6 luni, dar si %.1/ ani si se desfasoara la temperature ridicate, peste 26 grade Celsius. 8inul se obtine prin distilarea musturilor fermentate din diferite cereale si a maltului aromatizat cu fructe de ienupar sau uleiuri &olatile ale acestora care se pot adauga si ulterior, dupa distilare. Are o concentratie alcoolica de 4/.%/3 &ol. alcool si se fabrica current in $ranta sub denumirea 8enie&re, in 8ermania = 1trin'aeger, in 9landa = 8ene&er si in alte tari.

1.%. R!c5#"r# #$d"s r#!le

8ama sortimentala a bauturilor alcoolice industriale cuprinde4 rac'iuri simple, rac'iuri aromate si lic'iorile. :ac'iurile simple se obtin prin diluarea alcoolului rafinat pana la concentratie alcoolica de 26 = 4%3 &ol. la care se adauga za'ar 51.?gNl6 si in&ec'ire 5%.1/ zile6. Cate&a sortimente sunt4 :ac'iul alb, :ac'iul e+tra, #otca. :ac'iuri aromate se deosebesc de rac'iurile simple prin aceea ca la fabricarea lor se adauga o serie de arome sintetice sau e+tracte din fructe, plante, coloranti alimentari, za'ar. Cele mai importante sortimente sunt4 romul, rac'iul de anason, de portocale, etc.

27

7ic'iorile sunt bauturi alcoolice tari, cu un continut de alcool cuprins intre 2/ si 4%3, indulcite cu .4%3 za'ar, colorate si aromatizate cu esente naturale sau sintetice. 1ortimentul de lic'ioruri cuprinde patru categorii de produse4 - lic'iorurile e+tra ) - lic'iorile superioare) - lic'iorile specialitati) - lic'iorile crQme.

1.1 C!l# ! e! /!" "r#lor !lcool#ce d#s #ll! e

Aprecierea calitatii bauturilor alcoolice tari, mai ales a celor naturale si in&ec'ite este foarte pretentioasa si comple+a datorita caracteristicilor care se intrepatrund, se modifica in timpul analizei. :eceptia calitati&a se face pe lotul de produse conform regulilor de &erificare standartizate, prin e+amen organoleptic si fizico.c'imic. Examenul organolep !" - Culoare( ran#paren a #! !mpur! a !le Intr.un cilindru de sticla incolora si transparenta de 1//.1%/cm cubi ,perfect curat si uscat, se toarna proba de analizat si se obser&a in lumina difuza culoarea, transparenta, si prezenta impuritatilor. In cazul bauturilor alcoolice incolore, aprecierea transparentei se realizeaza in comparatie cun un cilindru identic umplut cu apa distilata. - M!ro#ul #! gu# ul Intr.un &as cu dop slefuit tip (rlenmaIer de 1//.2// cm cubi, se introduce 2/.2% cm cubi produs analizat. In cazul produselor cu concentratie alcoolica mai ridicata, proba se adduce la concentratia de 2/.3/3 &ol. 1e astupa &asul cu dopul si se agita bine timp de 2.3 min. 1e miroase si se gusta proba, ca atare, cat si dupa diluare. ,entru bauturile alcoolice de tip industrial, care contin e+tract, se &a degusta si distilatul produsului, pentru a a&ea indicatii asupra calitatii alcoolului etilic intrebuintat la fabricarea bauturii respecti&e. Examenul &!)!"o*"%!m!" *intre caracteristicile fizico.c'imic un rol important il au 4 - concentratia alcoolica, strict normala pentru fiecare produs) - continutul de za'ar) - aciditatea) - impuritati organice) - impuritati anorganice. De&e" ele !auturile alcoolice tari pot prezenta o serie de defecte datorita greselilor din timpul operatiei de distilare, defectelor materiei prime, utila-elor si &aselor necorespunzatoare etc. *efectele pot fi4 - de miros si de gust) - de culoare) - tulbureala. Am+alarea( mar"area( pa# rarea Ambalarea se face in spatii ferrite de lumina, la o temperature de 1%.2/ grade Celsius si umiditate relati&a a aerului de ma+im. ?%3.

28

Aermenul de &alabilitate pentru rac'iurile naturale este in functie de sortiment si de concentratie alcoolica &ariind intre 4.12 luni.

C!,. III F!c or# c!re #$fl"e$ e!0! c!l# ! e! /!" "r#lor !lcool#ce
.. F!c or# c!re !c #o$e!0! #$ sfer! ,rod"c #e#
,.,. Fa+r!"area +er!! 9btinerea berii din materiile prime prezentate mai sus , in cele doua etape principale = obtinerea mustului de bere si fermentarea acestuia. *upa cantarire maltul si cerealele nemaltificate sunt macinate in mori speciale pentru a da posibilitatea enzimelor sa actioneze in timpul operatiei de plamadire si za'arificare. Cu a-utorul apei si sub actiunea enzimelor din malt se realizeaza la plamadire si za'arificare transformarea substantelor macromoleculare insolubile din malt in produse solubile cum asa moleculara mica si medie care &or alcatui e+tractul mustului de bere. *upa za'arificare plada este filtrata in scopul separarii mustului de partile insolubile care &or forma bor'otul de malt. Astfel primul must mai concentrat rezultat, cat si apele folosite pentru spalare si epuizarea bor'otului in e+tract sunt supuse apoi fierberii cu 'amei. $ierberea mustului cu 'amei are ca scop principale solubilizarea substantelor amare si de aroma ale 'ameiului, coagularea proteinelor, inacti&area enzimelor si sterilizarea mustului. *upa terminarea fierberii se face separarea conurilor de 'amei iar mustul fierbinte este trecut in instalatiile de tratare in &ederea fermentarii. Aratarea mustului cuprinde indepartarea precipitatului care se formeaza la fierberea mustului, denumit ru+ $e "al$( racirea mustului pana la temperatura de insamantare cu dro-dii de 6.?RC cat si separarea precipitatului care se formeaza in timpul racirii mustului, asa numit S trub la rece T. Mustul de bere obtinut cu e+tractul primiti& corespunzator sortimentului de bere fabricat, este apoi trecut la fermentare primara si insamantat cu dro-die de bere sub forma unei culturi pure, obtinuta prin multiplicarea in faza de laborator si in statia de culturi pure. In timpul fermentatiei primare, care dureaza .1/ zile, are loc transformarea za'arului fermentescibil in alcol etilic, bio+id de carbon si alte produse secundare de fermentatie, rezultand la sfarsit asa numita bere tanara. In cursul operatiei urmatoare de fermentare secundara are loc saturarea berii cu dio+id de carbon, limpezirea si finisarea gustului berii. 9 parte din dro-dia rezultata de la fermentatie primara este tratata si refolosita pentru o noua fermentare, iar dro-dia e+cedentara de la fermentatia primara si secundara este supusa uscarii si comercializarii cu dro-die uscata. *upa terminarea fermentatiei secundare, a carei durata depinde de sortimentul de bere respecti&, berea este trecuta la filtrare pentru indepartarea dro-diei si a altor substante care formeaza tulbureala acesteia. !erea filtrata este trecuta in

29

tancuri speciale de bere filtrata care alimenteaza masinile de imbuteliat sau aparatul de tragere a berii in butoi. Ambala-ele folosite = sticlele si butoaiele = sunt supuse in prealabil unor operatii de conditionare pentru a nu transmite un gust strain si a nu periclita stabilitatea berii. @nele sortimente de bere sunt pasteurizate la sticla, inainte de etic'etare pentru prelungirea conser&abilitatii. Astfel incat sticlele puse in na&ete cat si butoaiele pline cu bere sunt depozitate in spatii speciale racite pana la e+peditie. U4V 1c'eme de fabricare a berii sunt prezentate in urmatoarele figuri 4 fig.1, fig.2.

Hamei

Apa potabila

Malt

Cereale nemaltifica te Curatire Cantarire Macinare Plamadire nemaltificate

Drojdia de bere Culture pure de laborator Multiplicare in instalatia de culture pure

Corectare apa de brasaj

Polisare Eliminare impuritati metalice Cantarire Conditionare Macinare Plamadire Zaharificare plamada Filtrare plamada Primul must

Borhot de malt Spalare borhot Apa de spalare Borhot de malt epuizat

Fierberea mustului cu hamei Must fiert cu hamei

Must fiert cu hamei

30

Separare borhot de hamei Limpezire la cald Raciere must Limpezire la rece

Borhot de hamei

!rub la cald "#rosier $

!rub la rece "fin $

Apa

%rojdie purificata !ratare %rojdie recoltata

%rojdie reziduala

$ig. 1

1c'ema te'nologica de obtinere a berii tinere

Must primitiv Aerare cu aer steril samantare Fermentare primara C&' Purificare comprimare Bere tanara
31

Bere tanara

Fermentare secundara maturare Bere matura

C&' %rojdie reziduala cu bere Recuperare bere

C&' purificat comprimat Stabilizatori Materiale filtrante Butoaie i#ienizate !ra#ere in butoi nchidere dutoaie %epozitare bere la butoaie

Carbonatare Stabilizare Filtrare Bere filtrata

Linistire Pasteurizare in (rac mbuteliere aseptica mbuteliere

Capsulare Etitichetare ntroducere sticle in na(ete %epozitare bere la sticle

$ig. 2 1c'ema te'nologica de obtinere a berii

32

$abricarea &inului 2.1. $ermentatia alcoolica a mustului ,rocesul de fermentatie alcoolica prin forma lui de manifestare a fost cunoscut si utilizat in te'nica prepararii unor bauturi, din cele mai &ec'i timpuri. In sc'imb cauzele care.l pro&oaca au fost lamurite destul de tarziu si anume abia prin secolul 1" cand a au parut mai multe teorii. @nele din acestea sustineau ca fermentatia alcoolica este un proces pur c'imic, in timp ce altele, din contra, demonstrau ca este un fenomen biologic. In prezent fermentarea este definita ca un proces de degradare bioc'imica, sub actiunea enzimelor, a unor produse naturale cu structuri comple+e, in produse cu structura mai simpla. ,rin acest proces se dega-a intotdeauna energie, in ma-oritatea ei sub forma de energie calorica. $ermentatia alcoolica a mustului este tot un proces bioc'imic, spontan sau pro&ocat, prin care glucidele se transforma in alcool etilic si C92 ca produsi principali, insotiti de o serie de produsi secundari. ,rocesul de asemenea, este e+oenergic. Acestea enzime inter&in in reactiile de transformare a glucidelor dupa mecanismul general de actiune al biocatalizatorilor. In principiu, enzima se combina cu molecula reactanta numita generic substrat si formeaza un compus intermediar enzima.substrat. 7a randul lui acest compus intermediar se poate combina cu alta molecula reactanta formand produsi de reactie si regenerand enzima. (nzima astfel regenerata este capabila sa reia din nou ciclul respecti&. 1c'ematic, procesul se poate reprezentat in modul urmator4 *atorita considerentelor sus mentionate in industria &inicola se practica numai fermentatia cu le&uri numita de ,asteur ;la &ie sans airW, intrucat este un proces catabolic anaerob. In acest proces, le&urile isi procura energia necesara indeplinirii functiilor lor &itale din degradarea glucidelor fara inter&entia o+igenului, conform reactiei globale4 C6J1296 2CJ3 .)CJ29JX2C92.33 Mcalorii 2.2 Ae'nologia fermentarii mustului In te'nologia de obtinere a &inului alb, fermentatia alcoolica a mustului reprezinta o &eriga decisi&a intrucat este etapa in care el se ;naste<. *e modul cum este parcursa aceasta etapa depinde in mare masura, ni&elul calitati& al &inului. (a trebuie realizata cat mai bine din punct de &edere te'nologic, intrucat are repercursiuni si asupra e&olutiei ulterioare a &inului. ,entru ca fermentarea mustului sa se declanseze si sa decurga cat mai bine este necesar ca, in primul rand, sa se asigure le&urilor un mediu optim de dez&oltare. Acestea, ca orice fiinte &ii, au ne&oie de substante nutriti&e si anumite conditii de mediu. ,rimele sunt, de obicei, asigurate de catre must, ca atare fara ar mai fi necesar &reun adaos suplimentar. *intre conditiile de mediu, se mai intalnesc, in principal, aeratia si temperatura. Aeratia, atat cat este ne&oie, se realizeaza, in procesul de prelucrare al strugurilor. @lterior, ea este impiedicata prin ec'iparea &aselor cu dispoziti&e prin care se limiteaza patrunderea aerului, care, in sc'imb, permit e&acuarea C92. Intrucat reactia de degradare a glucidelor este insotita si de o dega-are de caldura &a trebui

33

ca solutiile te'nice adoptate sa asigure nu numai eliminarea gazului carbonic si a e+cesului de caldura. @mplerea &aselor de fermentare cu must si ec'iparea lor *upa obtinerea, asamblarea si aplicarea unor e&entuale tratamente .)5ca de e+emplu, sulfitare, bentonizare, tratament termic, tratament enzimatic etc.6. mustul este diri-at in &asele de fermentare. 1e precizeaza ca acestea nu se umplu complet. 7a fiecare din ele se lasa un spatiu de rezer&a numit ;gol de fermentare< care, in general, este de apro+imati& 1/3 din capacitatea butoiului. Cand musturile au fost deburbate, golul de fermentare poate fi redus la %3 . *in contra, daca se pre&ede o fermentare mai turbulenta, asa cum este cazul la musturile pro&enite din struguri incomplet copti, atunci, pentru a se e&ita pericolul debordarii, spatiul de rezer&a poate sa creasca pana la 1%3. $azele de desfasurare ale fermentatiei alcoolice $ermentarea mustului nu decurge in mod uniform. In desfasurarea acestui proces se pot distinge trei faze4 prefermentati&a, de fermentare tumultoasa si postfermentati&a. a6 $aza prefermentati&a, numita si faza initiala, se desfasoara de la introducerea mustului in &asul de fermentare pana la dega-area e&identa a C92 din toata masa de lic'id. Macroscopic, in cursul acestei faze, se obser&a cum mustul incepe sa se tulbure iar temperatura urca lent cu 1. 3/C. Continutul in glucide incepe sa scada si implicit se micsoreaza si densitatea mustului. Cu toate ca se formeaza C92 dega-area acestuia, initial, nu se obser&a, deoarece el se dizol&a in lic'id. Areptat insa C92 incepe sa se dega-e iar la suprafata lic'idului se formeaza spuma cea ce impune prezenta unui anumit spatiu de rezer&a numit gol de fermentare. In conditiile in care &asul nu este ec'ipat cu palnii de fermentare sau alte dispoziti&e de inc'idere care sa impiedice accesul aerului, calitatea &inului poate fi afectata. Aceasta se datoreaza faptului ca in spuma formata la suprafata lic'idului, in prezenta aerului, se pot dez&olta usor si alte fermentatii decat cea alcoolica. *urata acestei faze initiale este de obicei scurta, de 1.3 zile. b6 $aza de fermentare tumultoasa . zgomotoasa se desfasoara de la terminarea fazei prefermentati&e pana la scaderea e&identa a dega-arii de C92. In aceasta faza, datorita faptului ca le&urile se inmultesc rapid si au o acti&itate foarte intensa, temperatura lic'idului creste foarte repede, a-ungand si c'iar depasind 2%. 3//C. Continutul in za'aruri scade intens, atragand dupa sine cresterea gradului alcoolic si formarea unor cantitati mari de gaz carbonic. !io+idul de carbon care se formeaza ridica cea mai mare parte din tulbureala de la fundul &asului la partea superioara a lic'idului. @lterior, datorita gra&itatiei, tulbureala incepe sa se scufunde in masa de lic'id pentru ca apoi prin ridicari si coborari repetate ea sa fie spalata continuu de must. Cand mustul contine o cantitatea mare de tulbureala, datorita suprafetei mari de contact dintre cele doua faze . lic'ida si solida, fermentatia este mult accelerata. *upa 2.4 zile, ca urmare a procesului de descompunere a pectinelor, tulbureala de la suprafata lic'idului incepe sa se depuna, reducandu.si totodata mult si din &olum. (a de&ine mai putin mobila, este mai grea si nu se mai ridica asa usor la suprafata. In general, faza de fermentare tumultoasa se caracterizeaza printr.o agitare puternica a lic'idului si o dega-are intensa de C92 care produce un zgomot suierator, ce se aude c'iar de la distanta. Cand gazul carbonic trece prin palnia de fermentare, lic'idul din ea incepe sa bolboroseasca sau cum se spune .)intr.un termen mai putin propriu.sa fiarba, de la latinescul fer&ere Y a fierbe.

34

$ermentarea tumultoasa poate dura pana la .14 zile, uneori c'iar si trei saptamani. Cu cat aceasta faza se desfasoara mai incet, adica pe o durata de timp mai lunga, cu atat si &inurile rezultate sunt mai aromate. 7a fermentari rapide se produc pierderi mari de substante aromate. *e obicei musturile bogate in za'ar fermenteaza mai incet. Cele la care concentratia in za'ar este mai scazuta fermenteaza rapid si mult mai zgomotos. ;Cei mici fac intotdeauna cel mai mare scandal< 5Aroost 8., 1"?26. c6 $aza postfermentati&a, numita si faza de fermentare linistita. In aceasta etapa, datorita alcoolului care s.a format, puterea de fermentare a le&urilor, este mult mai scazuta. *ega-area gazului carbonic, pro&enit din fermentarea ultimelor resturi de za'ar, este mult incetinita, de&enind aproape imperceptibila. Aulbureala se depune fara a mai re&eni in masa lic'idului iar odata cu ea incep sa se depuna si le&urile. Aemperatura &inului incepe sa scada treptat pana la ni&elul celei din sala de fermentare, iar daca timpul este riguros are loc si depunerea tartratilor. *rept urmare, &inul incepe sa se limpezeasca si sa capete insusirile lui specifice.

%. F!c or# c!re !c #o$e!0! #$ sfer! co+er "l"#

ROLUL ECONOMIC SI SOCIAL AL COMERTULUI 9biectul acti&itatii comerciale Zl constituie marfa si operatiunile de &[nzare = cumparare aferente acesteia. ,entru a raspunde Zn egala masura at[t intereselor producatorilor de marfuri c[t si celor ale cumparatorilor, comertul trebuie sa Zndeplineasca un rol economic si social bine precizat, care se concretizeaza Zntr.o serie de functii specifice. :olul sau functiile economice ale comertului &izeaza Zn principal miscarea fizica a marfurilor si procesele comple+e de &[nzare.cumparare ale acestora, Zn timp ce functiile sociale sunt legate de satisfacerea necesitatilor de consum ale populatiei. $unctiile economice ale comertului sunt4 16 $unctia de realizare a marfurilor, care caracterizeaza Znsusi continutul acti&itatii comerciale. ,rin functia de realizare a marfurilor, adica prin &[nzarea lor catre consumatori, comertul recupereaza Zn forma baneasca, c'eltuielile materiale si cele de munca &ie efectuate Zn procesele de productie si distributie, asigur[nd astfel premisele necesare pentru realizarea comple+ului de operatii 5 un nou ciclu economic6. $unctia de realizare a marfurilor asigura nu numai o circulatie monetara sanatoasa = preturile finale la care se &[nd marfurile contin elemente de &aloare datorate bugetului statului 5 impozite indirecte, A.#.A., accize 6 si profitul cu&enit participantilor la proces = dar si dez&oltarea si di&ersificarea acti&itatilor economice si sociale. $unctia de realizare a marfurilor, Zn masura de modul Zn care aceasta se Zndeplineste, influenteaza durata noilor cicluri economice, cunoscut fiind faptul ca timpul de circulatie constituie o importanta componenta a acestora. Modificarea dimensiunilor si structurii unui ciclu economic se obtine prin4 . accelerarea &itezei de circulatie a marfurilor) . scurtarea cailor de distributie)
35

. promo&area formelor rapide de &[nzare. :ealizarea acestei functii presupune asigurarea unei depline concordante Zntre masa si structura marfurilor aduse Zn circulatie si necesitatile reale de consum, stiut fiind faptul ca prin &[nzarea marfurilor se realizeaza nu numai &alori economice ci si &alori de Zntrebuintare 5 satisfacerea unor ne&oi de consum6. :olul acestei functii sporeste Zn importanta pe masura cresterii si di&ersificarii productiei bunurilor de consum, ridicarii puterii de cumparare si accentuarii e+igentelor cumparatorilor. 26 $unctia de ec'ilibrare a ofertei cu cererea de marfuri. :ealizarea acestei functii presupune Zn primul r[nd studierea continua a e&olutiei cererii de marfuri 5 &olum si structura Zn timp si spatiu 6, astfel Znc[t pe aceasta baza comertul sa e+ercite o influenta corespunzatoare asupra productiei pentru a o determina sa se adapteze la ne&oile de consum. Aceasta influenta se realizeaza prin4 . contractele economice Znc'eiate Zntre comert si productie) . participarea specialistilor din comert la elaborarea standardelor de calitate si la omogenizarea produselor. ,e de alta parte, realizarea acestei functii determina comertul sa caute sa influenteze consumul pentru a.l ridica la ni&elul posibilitatilor tot mai largi care decurg din continua dez&oltare si perfectionare te'nologica a productiei. 7ipsa unei legaturi directe Zntre productia fizica si consumul propriu.zis obliga comertul 5 ca factor de ec'ilibru 6 sa acumuleze si sa pastreze cantitati importante de marfuri, sub forma de stocuri cu care sa satisfaca cererea pe distanta si inter&alul de timp ce despart productia de consum. (c'ilibrul Zntre oferta si cererea de marfuri &izeaza nu numai ansamblul economic national, dar si fiecare zona geografica Zn parte, cu importante implicatii Zn profil teritorial. \n actiunea de pre&enire a dezec'ilibrului posibil Zntre cererea si oferta de marfuri, comertul desfasoara o serie de acti&itati specifice, precum4 . studierea continua a cererii de marfuri a populatiei si cunoasterea preferintelor acesteia Zn &ederea influentarii productiei de bunuri de consum) . urmarirea atenta a stocurilor proprii de marfuri 5 e+istente de-a Zn reteaua comerciala 6 Zn scopul de a cunoaste cantitatile si sortimentele necesare pe fiecare grupa de marfuri) . distributia -udicioasa a fondului de marfa Zn spatiu si timp, tin[ndu.se cont de particularitatile teritoriale ale cererii populatiei si de specificul fiecarui sezon sau fiecarei perioade din an) . asigurarea ritmicitatii proceselor de apro&izionare, prin intermediul contractelor economice si prin mentinerea unui contact permanent cu furnizorii traditionali) . informarea curenta a producatorilor despre cererea potentiala, precum si a consumatorilor despre produsele ce urmeaza a fi introduse Zn circulatie, actiune dublata de orientarea cererii spre anumite sortimente pentru care e+ista conditii mai bune de productie si facilitati de desfacere. Arebuie a&ut Zn &edere, de asemenea, ca raportul dintre cererea de marfuri si oferta este o conditie esentiala pentru mentinerea ec'ilibrului financiar, monetar si &alutar. *aca oferta nu corespunde cererii ca &olum si structura, e+ista riscul de a ram[ne marfuri nerealizate, disponibilitati banesti nefolosite si o parte din cererea de marfuri sa ram[na nesatisfacuta. 36 $unctia de organizare a miscarii marfurilor = este o functie economica a comertului impusa de faptul ca productia este separata de consum, at[t Zn spatiu c[t si Zn timp. 1atisfacerea consumatorilor si desfacerea marfurilor presupun o deplasare obligatorie a acestora de la locurile de productie la cele de consum, Zn

36

&olumul, sortimentul si Zn momentul Zn care se manifesta cererea populatiei. \n conditiile economiei de piata, prin organizarea miscarii marfurilor, comertul Znfaptuieste distribuirea ec'ilibrata a fondului de marfa Zn profil teritorial si pe sisteme comerciale, printr.un mecanism specific de autoreglare bazat pe concurenta si pe obtinerea de profit. 46 $unctia de productie, legata de pregatirea marfurilor pentru &[nzare, reprezinta de fapt o continuare a procesului de productie Zn sfera circulatiei. ,regatirea marfurilor pentru &[nzare consta Zn sortarea sau gruparea acestora dupa anumite criterii, alcatuirea sortimentului comercial care urmeaza a fi oferit consumatorului, finisarea aspectului e+terior, di&izarea cantitati&a Zn anumite proportii, ambalarea si preambalarea etc. Aceste operatiuni conditioneaza procesul de comercializare put[nd influenta &olumul si structura desfacerilor de marfuri. $unctiile sociale ale comertului \n completarea rolului sau economic, comertul Zndeplineste si o serie de functii cu caracter social, reprezent[nd un fenomen economico.social care nu poate fi rupt de &iata si acti&itatea oamenilor. 16 $unctia de apro&izionare cu marfuri a populatiei ,rin contactul direct si permanent cu masa larga a cumparatorilor, comertul este Zn masura sa cunoasca operati& nu numai trebuintele de ordin financiar, dar si pe cele de ordin estetic, spiritual si cultural ale populatiei. Acesta poate si trebuie sa &ina Zn Znt[mpinarea acestor cerinte, oferind o gama c[t mai di&ersificata de marfuri, de calitate superioara = solutia Zn acest sens fiind specializarea unitatilor comerciale 5 obiect de acti&itate 6 ca si e+tinderea si di&ersificarea ser&iciilor post.&[nzare. 26 $unctia formati&.educati&a, &izeaza modelarea cumparatorilor si a gusturilor acestora, orientarea lor catre acele sortimente de marfuri care raspund cerintelor unui mod de &iata ci&ilizat. @n important rol Zn acest proces re&ine reclamei comerciale care trebuie sa fie acti&a 5 nu agresi&a 6, stimulatoare 5 nu incitanta 6 si corecta 5 nu derutanta 6. Actiunea educati&a asupra cumparatorului are Zn &edere formarea unui comportament economic adec&at economiei de piata. $ormarea simtului economic al cumparatorilor se gaseste Zntr.o relatie directa cu ni&elul de cultura si ci&ilizatie si trebuie orientata catre un consum rational, stiintific determinat. 36 $unctia de afirmare a principiilor de concurenta loiala, care face referire la producatorii de marfuri, la comercianti, dar si la cumparatori. 1uccesul afacerilor trebuie sa se bazeze Zn primul r[nd pe ridicarea acti&itatilor economice la un ni&el superior, pe competenta si competiti&itate, pe cinste si corectitudine. Concurenta loiala Zntre comercianti este Zn beneficiul cumparatorilor si implica o atitudine plina de solicitudine, practicarea unor forme si metode de &[nzare, desfasurate Zn conditii ci&ilizate. ,erioada de sezon impune, dat fiind zonarea productiei agricole si spatierea diferentiala a produselor pe teritoriul tarii, relatii de &[nzare.cumparare Zntre furnizorii si beneficiarii din diferitele -udete ale tarii. 46 *ispersarea pe Zntreg teritoriul tarii a unitatilor de desfacere Zn toate localitatile urbane, Zn statiuni balneoclimaterice si Zn principalele localitati rurale. %6 #[nzari de produse cu un &olum cantitati& mare si cu o &aloare relati& redusa, Zn comparatie cu alte marfuri, Zn conditiile unor transporturi pe distante mari, care Zmpreuna cu gradul ridicat de perisabilitate al unor produse si &olumul de munca, genereaza un ni&el ridicat al c'eltuielilor de circulatie. ,entu toate produsele, ni&elul diferentiat al acestor c'eltuieli de desfacere este

37

determinat de o serie de factori, care actioneaza separat sau Zn ansamblu, dar cu ponderi diferite. ,rintre acesti factori pot fi enumerati urmatorii4 ] pretul mai scazut sau mai ridicat al unor produse sau grupe de produse, care pot determina, un ni&el diferit al pierderilor cantitati&e e+primate &aloric, precum si &olumul c'eltuielilor indirecte ce se repartizeaza Zn functie de &aloarea produselor) ] consumul &ariabil de ambala-e pe produse sau grupe de produse) ] distantele diferite pentru transportul produselor si utilizarea diferita a mi-loacelor, dupa natura sortimentelor de produse, a capacitatilor de transport etc.) ] categoriile mi-loacelor de transport pot fi folosite pentru produsele sau grupele de produse respecti&e, pe calea ferata, mi-loacele auto din parcul propriu al unitatilor de &alorificare) ] &olumul diferit de munca la manipularea, pregatirea si &[nzarea produselor) ] gradul diferit de perisabilitate a produselor pe timpul manipularii, pastrarii de scurta durata, &e'icularii si &[nzarii)

C!,. I- Pro ec #! co$s"+! or#lor de /!" "r# !lcool#ce

1. C!dr"l le*#sl! #v ,r#v#$d dre, "r#le co$s"+! or#lor de /!" "r# !lco5ol#ce
In tara noastra e+ista urmatoarele institutii publice, organizatii si asociatii ale consumatorilor cu atributii de protectie a consumatorilor4 . Asociatia pentru ,rotectia Consumatorilor din :omania5A,C6 . Centrul de Consiliere si Informare a Consumatorilor !ucuresti,ser&iciu asigurat de A,C :omania) . Autoritatea 2ationala pentru ,rotectia Consumatorilor) . 9ficiul pentru ,rotectia Consumatorilor, organizatie bugetara gu&ernamentala, inzestrata cu atributii de control, inspectie si sanctionare) . 9ficiul pentru ,rotectia consumatorilor din !ucurest, care este organul teritorial al 9ficiului pentru protectia consumatorilor) . 9ficiul Concurentei. 9rice persoana care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau ser&icii se numeste consumator. *repturile consumatorilor sunt4

38

.dreptul de a alege .dreptul de a fi informat corect asupra produselor si ser&iciilor si de a fi educati pentru a face o alegere cat mai a&anta-aoasa .dreptul de a fi in siguranta .dreptul de a se organiza in asociatii pentru prote-area propriilor interese .dreptul de a a&ea acces la o gama &ariata de marfuri .dreptul de a fi prote-ati contra riscului de a cumpara bunuri care le pun in pericol sanatatea .dreptul de a fi despagubiti atunci cand bunurile nu corespund Aceste drepturi sunt recunoscute de legislatia romaneasca 59rd. 8u&. 2r. 21 din 1""2 si nr % din 2///6, iar cine le nesocoteste sufera sanctiuni. ,roducatorul de bunuri alimentare trebuie sa informeze consumatorul despre4 . denumireaNmarca sa, adresa, cantitatea, termenul de garantie, . principalele caracteristici te'nice si calitati&e, compozitie . e&entualele riscuri ce pot aparea, modul de utilizare, depozitare. . cazuri in care produsul nu este indicat

.RE-IMUL .URIDIC AL VIEI( VINULUI SI BAUTURILOR ALCOOLICE DISTILATE . 7egea nr. 6?N1""? a &iei si a &inului 5 promulgata prin *ecretul nr. 166N23./4.1""?6 . 9.8. nr. 34N3/./1.2/// pri&ind modificarea si completarea 7egii &iei si &inului nr. 6?N1""? . J.8. nr. 3 %N2//1 pentru actualizarea limitelor amenzilor contra&entionale pre&azute in 7egea &iei si a &inului nr. 6?N1""? . :egulament din 2/./4.1""" de aplicare a 7egii &iei si &inului nr. 6?N1""? . 9rdin nr. 6N1/.1/.1"" pentru aprobarea 7istei cuprinzand indicatiile geografice si mentiunile traditionale, admise spre utilizare in :omania, pentru &inuri . 9.C. nr. 1?N24/N2/// pentru aprobarea 2ormelor cu pri&ire la natura, continutul, originea, fabricarea, ambalarea, etic'etarea, marcarea si calitatea bauturilor alcoolice distilate destinate comercializarii . 9rdin nr. 3 N1"./2.2//1 pentru aprobarea unor masuri pri&ind comercializarea bauturilor alcoolice distilate

%. E #c5e !re! /!" "r#lor !lcool#ce

39

Ce e# e e !"%e a/ (tic'eta reprezinta totalitatea informatiilor care insotesc produsul alimentar respecti& si care sunt de regula inscrise pe ambala- si care ofera consumatorului detaliile pri&ind caracteristicile produsului cum ar fi data de e+pirare, lista ingredientelor, numele si adresa producatorului etc. (ste foarte important ca sa i se ofere consumatorului aceste informatii, deoarece, numai in urma cunoasterii caracteristicilor alimentului respecti&, consumatorul poate lua o 'otarare4 sa cumpere sau sa nu cumpere acel aliment, si sa il aleaga pe acel produs care corespunde cu e+igentele sau pofta lui de moment. 7a urma urmei, fiecare dintre noi a&em dreptul sa c'eltuim banii dupa propriul plac. (tic'eta reprezinta orice material scris, imprimat, litografiat, gra&at sau ilustrat care contine elementele de identificare a produsului si care insoteste produsul sau este aderent la acesta.

Ce !n&orma !! re+u!e #a "on !na e !"%e a/ \n continuare &a &om prezenta informatiile care trebuie sa fie incluse pe etic'etele al si &om detalia cate&a dintre aceste elemente4 . *enumirea produsului . 2umele si adresa producatorului, a importatorului sau a distribuitorului inregistrat in :omania . *ata de e+pirare . Cantitatea neta . Conditiile de depozitare si de folosire 5daca este cazul6 . 7ocul de origine 5daca este cazul6 . Concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,23 . 7ista ingredientelor folosite . Cantitatea ingredientelor e&identiate pe etic'eta prin desene sau cu&inte 5daca este cazul) e+ista si e+ceptii . Mentiunile suplimentare pe grupe de produse

40

)I)LIOGRAFIE
Management = 9. 2icolescu s.a. (ditura *idactica si ,edagogica !ucuresti 1""2 2. 1istemele calitatii in acti&itatea agentilor economici !uletin economic legislati& 6N1""4 Asigurarea calitatii = A. Aedoru, 1upliment Aribuna #ol. I.II (conomica 1""3

Calitatea si fiabilitatea produselor = A. !aron

9enologie.prelucrarea strugurilor si producerea &inurilor^ 2icolai ,omo'aci, Constantin 1arg'i, #iorel 1toian, #aleriu Cotea, Marin 8'eorg'ita, Ioan 2amolosanu,&olumul 1, (ditura Ceres, !ucuresti, 2///.

^#inurile romanesti^ Mi'ai Macici, (ditura Alcor (dimpe+ 1:7, !ucuresti, 1""6.

^ ,repararea &inurilor din soiurile din 'ibrizi producatori directi^ 8'eorg'e !ernaz, editura Ceres, !ucuresti, 1""4

^ !ucate, &inuri si obiceiuri romanesti^ :adu Anton :oman, (ditura ,aideia, !ucuresti, 1""

1. !anu, C. , 2///, S Aratat de stiinte si te'nologi maltului si a berii T, (ditura Ae'nica, !ucuresti, U1??.1?"V
41

2. !erzescu ,., s.a., 1" 1, S Ae'nologia berii si a maltului T, (ditura Ceres, !ucuresti, U13, 1/ ,1/",126V 3. 1egal !. ,1"?%, S Ae'nologia generala a industriei alimentare T, 8alati, U41".423V

?. :e&ista berarilor, 2//2, nr.2 :e&ista berarilor,2//1, nr.1 HHH.google.ro 'ttpNNHHH.fib.roNbere.p'p

1. ,AA:ICJ(,*. K,rotectia consumatorilor in economia de piata< editura Academia @ni&ersitara, At'enaeum, !ucuresti, 1""4 2. ,AA:ICJ(,*, ,I1A97 8J, <,rotectia consumatorilor<, editura :egia Autonoma <Monitorul oficial< !ucuresti,1"" 4. HHH.anpc.ro

42