Chestiunea orientala denumeste starea de conflict din europa de sud-est din perioada 1683 1914 dintre Imperiul Otoman

n si doua mari puteri crestine (Austria + Rusia)- In chestiunea orientala imp ot a trecut la o pol de defensiva in fata presiunii permanente din partea au si rusiei.- Miza a reprezentat-o provinciile ot din europa pe care rusia si austria doreau sa le anexeze imperiilor lor- In chestiunea orientala a existat si o a treia categorie de interese rep de natiunile aflate sub dom ot. Acest al 3lea actor avea drept scop obt indp natiunilor supuse si de aceea a intrat in conflict uneori atat cu imp ot cat si cu rusia si austria. Principatele ro au sustinut interesele natiunilor supuse imp ot printr-un efort diplomatic pe langa rusia si austria.- In 1853 s-a declansat un nou razboi intre rusia si imp ot. Pt prima si ultima data in chestiunea orientala marile puteri europene s-au aliat cu ot imp unui stat crestin, rusia. Astfel, razboiul devine european, cele doua tabere fiind imp ot + aliatii (austria, franta, mb, prusia, sardinia) impotriva rusiei- Fortele occidentale impreuna cu armata ot au debarcat in Peninsula Crimeea. Razboiul s-a concentrat aici pt perioada 1854-1856, de aceea s-a numit razboiul din Crimeea sau razb Crimeei.- Razoiul a fost castigat de catre fortele aliate, iar negocierile de pace s-au purtat la Paris in 1856. La acest congres de pace au fost respectate 2 principii fund:1. Slabirea influentei Rusiei in Europa de s-e (mai ales in pen. balcanica)2. Stabilirea unui echilibru intre statele castigatoare.La congresul de pace, a fost luata in discutie si problema principatelor romane ca o solutie pentru indeplinirea celor 2 principii. Principatele ro aveau in chestiunea orientala o pozitie strategica f importanta deoarece se aflau la intersectia frontierelor si a zonelor de influenta ale celor 3 imperii: Imp Otoman, Imp Habsburgic si Rusia- Tratatul de Pace de la Paris 1856 are prevederi pt principatele romane care au fost in acord cu principiile congresului de pace dar sicu interesele miscarii nationale romanesti:1. Statutul politico-juridic international al principatelor a fost modificat prin introducerea protectoratului colectiv al marilor puteri europene, in locul protectoratului unic al Rusiei (austria, franta, mb, prusia, sardinia + rusia); principatele ramaneau sub suzeranitatea imp ot2. Moldova primeste de la rusia zona de sud a Basarabiei (3 judete) astfel incat Rusia sa piarda iesirea la dunare3. Ideea unirii principatelor intr-un stat a fost acceptata de marile puteri, dar amanata pana dupa primirea rezultatului consultarii societatii romanesti prin adunarile adhoc.II. Obtinerea indep ro in contextul Crizei orientale (1876 1878 ) In 1876 s-a declansat o noua etapa in chestiunea orientala prin izbucnirea unei revolte antiotomane in serbia si bulgaria.

Aceasta revolta a fost sprijinita de rusia care dorea sa aiba un pretext (apararea crestinilor slavi si ortodocsi ) pt declansarea unui nou razboi impotriva imp otAceasta noua etapa din chestiunea orientala era clar ca va duce la declansarea unui razboi intre rusia si imp ot. In aceste conditii clasa politica din romania a dorit sa foloseasca momentul favorabil pt obt independentei de stat (era clar pentru oricine ca romania nu va reusi sa castige singura un razboi impotriva imp ot si ca ot nu ne vor ceda independeta pe cale pasnica). Negocierile romano-ruse n-au dus la niciun rezultat deoarece rusia a refuzat sa accepte implicarea romaniei in viitorul razboi (deoarece tarul urmarea recuperarea celor 3 judete din sudul basarabiei).- In primavara anului 1877 trupele rusesti s-au organizat pt razboi pe frontiera de la Prut. Problema cea mai importanta pentru Rusia era acum trecerea prin Romania pentru a incepe razboiul la sudul Dunarii contra otomanilor. Considerarea Romaniei drept parte a imp ot si intrarea trupelor rusesti fara un acord cu guvernul de la Bucuresti ar fi putut declansa reactia antirusa a celorlalte puteri garante ale romaniei