POSESIA

NOTIUNEA DE POSESIE CA STARE DE FAPT 1. Posesia are ca obiect numai bunuri corporale Daca asupra bunurilor corporale, stapanirea reuneste ambele elemente, corpus si animus, asupra bunurilor incorporale,stapanirea cuprin e numai elementul psi!olo"ic, intentional animus. Este e#ei enta incompatibilitatea intre i eea e stapanire materiala $corpus% si i eea e incorporal. &unul este incorporal tocmai pentru ca nu are animus. '. Posesia are ca obiect numai bunuri corporale a(late in circuitul ci#il sau care pot intra in circuitul ci#il ). Numai bunurile in i#i ual* eterminate (ormea+a obiectul posesiei Aceasta a(irmatie acopera oua situatii, -ai intai bunurile e "en pot (i pose ate numai upa in i#i uali+area lor prin numarare, masurare, cantarire sau orice (orma e in i#i uali+are. Apoi, uni#ersalitatile .uri ice si cele e (apt nu pot (orma obiectul posesiei ca stare e (apt. Cu pri#ire la patrimoniu, aceasta incompatibilitate se e/plica prin caracterul sau inalienabil. In ceea ce pri#este masele patrimoniale si uni#ersalitatile e (apt, in masura in care acestea e#in bunuri prin apropiere, ele nu pot (i pose ate intrucat sunt bunuri incorporale. Succesiunile si (on urile e comert intra in aceasta cate"orie. Pot (i pose ate bunurile in i#i ual* eterminate, corporale,care (ac parte intr*o succesiune sau intr*un (on e comert, iar nu succesiunea sau (on ul ca atare. 0. Posesia este puterea pe care o persoana o e/ercita cu pri#ire la un bun corporal Acesta putere nu este insa una e rept, ci e (apt.Se mai spune ca posesia este un raport intre o persoana si un bun. 1. Continutul acestei puteri e (apt este sau apare ca mani(estarea e/terioara, obiecti#area unui rept real principal. Re+ulta eci ca se (ace o istinctie intre continutul .uri ic al unui rept real si mani(estarea e/terioara a acestuia, respecti# obiecti#area prero"ati#elor reptului real in procesul e/ercitarii sale. E/ercitarea prero"ati#elor reptului real inseamna (aptele sa#arsite si actele .uri ice inc!eiate e titular pentru reali+area reptului sau. Posesia ca stare e (apt insumea+a (aptele materiale si actele .uri ice care apar ca mani(estare e/terioara ca obiecti#area unui rept real, ini(erent aca posesorul este sau nu titularul acestui rept. A(irmatia ca posesia ca stare e (apt corespun e unui rept real principal are oua intelesuri. Un prim inteles sublinia+a ca e re"ula posesorul este c!iar titularul reptului. Al oilea inteles pune in lumina (aptul ca, in i(erent aca posesorul este sau nu titularul reptului real, (aptele materiale sa#arsite sau actele materiale inc!ieate apara ca obiecti#area continutului .uri ic al unui asemenea rept. 2. Posesia ca stare e (apt reuneste un element materia3CORPUS si un elemnt psi!olo"ic3ANI-US

A. Elementul subiectiv al poseisi, animus In ca+ul posesie ca stare e (apt este necesara repre+entarea subiecti#a a posesorului care (ie cre e ca este a e#aratul titular al reptului real, (ie, esi stie ca nu este, nea"a reptul a e#aratului titular al reptui real si se comporta ca si can ar (i el titularul reptului respecti#. Nu este necesara o eroare comuna, colecti#a in le"atura cu calitatea e titular pentru a e/ista animus, (iin su(icient ca posesorul sa aiba aceasta repre+entare subiecti#a, in i(erent aca ea corespun e4nu realitatii. Din aceasta perspecti#a !otul este posesor, esi atat el, cat si proprietarul bunului au repre+entarea clara ca el nu este titularul reptului e proprietate. Intrucat asupra aceluiasi bun corporal pot e/ista mai multe repturi reale $u+u(ruct, super(icie, nu a proprietate%, tot asupra aceluiasi bun pot e/ista posesii i(erite ca natura, in i(erent aca posesorii repsecti#i sunt sau nu titularii respecti#elor repturi reale. Ca urmare, cu pri#ire la acelasi bun corporal si in acelasi timp, o persoana poate a#ea repre+entarea subiecti#a $animus% , alta se poate consi era u+u(ructuar,iar cea e*a treia poate cre e ca are un rept e ser#itute.Animus imbraca asa ar o (orma speci(ica, upa cum poseisa ca stare e (apt este mani(estarea e/terioara a unuia sau altuia intre repturile reale. Animus sibi !aben i istin"e posesia e etentie. Desi"ur, etentia presupune e/istenta unui element psi!olo"ic pe lan"a elementul material, ar nu este #orba espre animus possi en i, ci e animus etinen i. Detentorul precar nu stapaneste bunul pentru el, ci pentru altul, respecti# pentru posesorul care i l*a ince intat.In acest sens, in art 516 alin 1 NCCi# se pre#e e ca,
(1) Nu constituie posesie stpnirea unui bun de ctre un detentor precar, precum: a) locatarul, comodatarul, depozitarul, creditorul gajist; b) titularul dreptului de superficie, uzufruct, uz, abitaie sau servitute, fa de nuda proprietate; c) fiecare coproprietar, n proporie cu cotele!pri ce revin celorlali coproprietari; d) orice alt persoan care, deinnd temporar un bun al altuia, este obligat s l restituie sau care l stpne"te cu ngduina acestuia#

Este posibil ca aceeasi persoana sa aiba ubla calitate e posesor si etentor precar. U+u(ructuarul sau cel care se consi era u+u(ructuar este posesor in raport cu reptul e u+u(ruct, ar poate (i in ca+ e intele"ere a partilor, etentor precar in raport cu cotele*parti in rept ale celorlalti coproprietari. &. Elementul material al posesie, corpus, Faptele materiale si actele .uri ice prin cae se e/ercita prero"ati#ele unui anumit rept real rpincipal alcatuiesc elementul material $corpus%, element ce acopera in ansamblul sau nu numai e/ercitarea atributului ius possi en i, ci si e/ercitarea celorlalte prero"ati#e ale reptului real. 7. Definitia posesiei Puterea e (apt pe care o persoana o e/ercita asupra unui bun corporal in i#i ual* eterminat, care se a(la sau care poate intra in circuitul ci#il, putere care reuneste un element psi!olo"ic si un element material si

care apare ca o mani(estare e/terioara a unui rept real principal, bucuran u*se e protectie .uri ica si pro ucan anumite e(ecte .uri ice. 8. Coposesiunea Numai coposesiunea reptului e proprietate comuna este coposesiune stricto*sensu, intrucat intre coposesori nu e/ista o ierenta calitatati#a, ci cel mult una cantitati#a.Numai in acest ca+ (iecare coposesor are cu a e#arat repre+entarea atat repre+entarea subiecti#a ca stapaneste bunul pentru sine $animus sibi !aben i%, tinan seama e calitatea sa .uri ica pe care cre e ca o are sau si*o asuma in le"atura cu un anumit bun, cat si repre+entarea subiecti#a ca stapaneste bunul pentru altul $animus etinen i%, corespun+ator calitatii .uri ice pe care celalalt cre e ca o are sau si*o asuma (ata e acelasi bun.Alt(el spus (iecare coposesor este si posesor ci etentor precar. Elementul corpus se e/ercita in comun sau e un sin"ur coposesor, in (unctie e intele"erea coposesorilor, e/presa sau tacita, ceea ce presupune i eea e man at , ori in (unctie e repre+entarea pe care o are u coposesor ca lucrea+a si pentru ceilalti coposesori, ar (ara cunostinta acestora, ceea ce presupune i eea e "estiune e a(aceri. Can un sin"ur coposesor e/ercita elementul corpus in mo irect cu priri#ire la inte"ul bun, ceilalti NU sunt lipsiti e elemntul material al posesiei 7 ei e/ercita elemntul corpus in mo in irect, corpore alineno. 9. Justificarea protectiei juridice a posesiei ca stare de fapt E/ista oua ipote+e. Intr*o prima ipote+a in care puterea e (apt ublea+a puterea .uri ica, a ica posesorul este si titularul reptului real, aparan posesia se apara c!iar reptul real principal. In ipote+a in care puterea e (apt e opune puterii .uri ice $posesorul nu este titularul reptului%, se escura.ea+a #iolenta ca instrument prin care proprietarul care a pier ut posesia ar (i tentat sa isi (aca sin"ur reptate si e asemnea se are in #e ere in consi erent e ec!itate care l*a in emnat pe le"iuitor sa acor e pre(erinta posesorului neproprietar, ar ili"ent in raport cu bunul pose at, (ata e proprietarul ne ili"ent care s*a e+interesat e bun.

DO8ADA POSESIEI

Faptele materiale care alcatuiesc elementul material al posesiei pot (i o#e ite cu orice mi.loc e proba.

Do#a a elementului subieci# al posesiei, Intrucat nu este posibila proba irecta a elementului subiecti#, le"iuitorul a instituit trei pre+umtii, care se re"asesc la art 515 in NCCi#,

(1) $n la proba contrar, acela care stpne"te bunul este prezumat posesor#

(%) &etenia precar, odat dovedit, este prezumat c se menine pn la proba intervertirii sale# (') $n la proba contrar, posesorul este considerat proprietar, cu e(cepia imobilelor nscrise n cartea funciar#

Ast(el, mai intai, plecan e la elemntul material al posesiei , e la stapanierea materiala a bunului, le"iuitorul tra"e conclu+ia e/istentei elementului subiecti#.. Se presupune ca ca cel ce stapaneste material bunul e/ercita aceasta stapanire pentru sine. Fiin insa #orba espre o pre+umtie relati#a, le"ea in"a uie o#a a contrara, a ica o#a a precaritatii. Oricum, sarcina e a proba precaritatea re#ine reclamantului. Re"ulile pri#in proba precaritatii i(era e la ca+ la ca+. Can se a(irma ca paratul care stapaneste bunul are oar calitatea e etentor precar si se in#oca in acest sens un contract e epo+it, e locatiune sau e imprumut inc!eiat cu etinatorul bunului, reclamantul trebuie sa urme+e re"ulile probatorii in materia actului .uri ic pentru a proba precaritatea. Solutia este (ireasca, pentru ca intr*o asemenea situatie, reclamantul si paratul sunt parti in actul .uri ic in care re+ulta precaritatea. Daca insa reclamantul este tert in raport cu actul .uri ic, el #a putea sa (aca o#a a acelui act cu orice mi.loc e proba.

DO&ANDIREA POSESIEI

1. Posesia se dobandeste prin dobandirea elementelor sale Numai in masura in care o persoana are in acelasi timo ambele elemente ale posesiei poate (i cali(icata ca posesor. Nu este obli"atoriu insa ca elementul material si cel subiecti# sa (ie oban ite in acelasi timp. Ast(el este posibil ca o persoana sa oabn easca mai intai elemntul material si apoi elementul psi!olo"ic. De e/emplu, c!iriasul e/ercita elementul corpus, ar are animus etinen i,iar nu animus possi en i. Daca el cumpara cumpara bunul inc!iriat, oban este si si animus sibi !aben i si se trans(orma in etentor in posesor. Doban irea elementului material al posesiei nu presupune in mo obli"atoriu sa#rasirea e (apte materiale si inc!eierea e acte .uri ice. Ast(el in materie imobilara,obli"atia e pre are a bunului se in eplineste e re"ula prin remiterea c!eilor. Din acel moment, se oban este elementul corpus in

mo e(ecti#,c!iar aca posesorul nu sa#arseste e(ecti# alte (apte materiale si nici nu inc!eie acte .uri ice a#an ca obiect bunul pose at.

. Posibilitatea e!ercitarii elementelor posesiei prin intermediul altei persoane Elementul corpus poate (i e/ercitat (ie irect e catre posesor, (ie in irect prin interme iul altei persoane. Detentorul precar e/ercita elemntul corpus, ar nu pentru sine, ci pentru a e#aratul posesor. Depo+itarul, como atorul sau c!iriasul are elementul corpus, ar il e/ercita nu in nume propriu , ci in numele posesorului care i*a incre intat. In acest sens art 519 preci+ea+a ca :$osesorul poate e(ercita prerogativele dreptului de proprietate asupra bunului fie n mod nemijlocit, prin putere proprie, fie prin intermediul unei alte persoane#)
*(ercitarea elementului material corpore alieno nu inseamna intotdeauna ca detentorul precar are intregul element material al posesiei# +ntinderea e(ercitarii elemntului corpus depinde de intelegerea care sta la baza incredintarii bunului de catre posesor detentorului precar#

In ceea ce pri#este elementul subiecti#, e/ercitarea sa nu este posibila ecat prin interme iul posesorului. Aceasta re"ula este (ireasca, intrucat ori e cate ori este #orba e o repre+entare subiecti#a, aceasta este le"ata e o anumita persoana. Numai in mo e/eceptional s*a a mis ca elementul psi!olo"ic sa poate (i e/ercitat prin interme iul repre+entantilor le"ali, ca+ in care atat elemntul corpus, cat si elementul animus sunt e/ercitate prin interme iul altei persoane.
)$ersoanele lipsite de capacitate de e(erciiu "i persoanele juridice e(ercit posesia prin reprezentantul lor legal#)

PIERDEREA POSESIEI

Ca+uri e pier ere a posesiei In principiu, aca se pier e oricare intre elementele posesiei , se pier e c!iar posesia. Sun trei ca+uri e pier ere a posesiei,pier erea simultana a elemntelor posesiei, pier erea elemntului material si pier erea elemntului psi!olo"ic. 1. Pierderea simultana a elementelor posesiei Asa se intampla e re"ula in ipote+a instrainarii bunului pose at,ori e cate ori pre area bunului este simultana cu instrainarea. Tot ast(el aca posesorul aban onea+a bunul, care e#ine res erelicta, elementul material si cel subiecti# se pier simultan.

In art 5'1 lit b*( sunt mentionate mai multe ca+uri in care pier elemente ale posesiei .
b) nstrinarea bunului;

simultan ambele

c) abandonarea bunului mobil sau nscrierea n cartea funciar a declaraiei de renunare la dreptul de proprietate asupra unui bun imobil; d) pieirea bunului; e) trecerea bunului n proprietate public; f) nscrierea dreptului de proprietate al comunei, ora"ului sau municipiului, dup caz, conform art# ,,- alin# (%);

Este e obser#at ca in toate aceste ca+uri pier erea posesiei insoteste incetarea calitatii e proprietar a posesorului asupra unui bun. Nu este insa obli"atoriu ca posesorul sa (ie si titularul reptului e proprietate sau a unui alt rept real. C!iar si atunci can nu are aceasta calitate, posesia poate sa incete+e prin pier erea simultana a elementelor sale.

. Pierderea elementului material -omentul pier erii posesiei in ipote+a pier erii elementului material este insa i(erit in (unctie e natura bunului. Ast(el aca bunul este mobil, pier erea posesiei este ime iata aca sunt in eplinite cerintele pre#a+ute e art 5)9. Inscim can bunul este mobil4imobil , ar nu sunt in eplinite con itiile art 5)9,posesorul pastrea+a posesia solo animo sau animo tantum, esi a pier ut elemntul material, aca nu a trecut un an e la epose are.Acesta ipote+a este e/pres mentionata in art 5'1 lit " in care se preci+ea+a ca posesia incetea+a prin : epose are aca posesorul ramane lipsit e posesia bunului mai mult e un an; ". Pierderea elementului intentional Este posibil ca posesorul a pastre+e elemntul corpus, ar sa piar a elemntul intelecti#. In acest sens, art 5'1 alin 1 arata ca posesia incetea+a prin trans(ormarea sa in etentia precara. Asa se intampla in ipote+a contractului e #an+are*cumparare, aca #an+atorul nu pre a bunul #an ut ime iat cumparatorului . Aceasta este ipote+a asa*numitului constitut posesor. 8an+atorul pastrea+a elemntul corpus, ar nu mai are sibi !aben i, ci numai animus etinen i. Cumparatorul oban este elemntul psi!olo"ic al posesiei si e/ercita elemntul material al acesteia corpore alieno, a ica prin interme iul #an+atorului. In mo e/ceptional can o persoana e#ine incapabila, ceea ce semni(ica punerea sub semnul intrebarii a elemntului intentional al posesiei, totusi posesia nu se pier e intrucat elementul subiecti# este e/ercitat animo alieno.

CA<ITATI<E SI 8ICII<E POSESIEI Utilitatea posesiei este suma a trei calitati,posesia trebuie sa (ie continua, netulburata si publica, aceste con itii (iin cumulati#e. E/ista asa ar trei #icii ale posesiei, iscontinuitatea, #iolenta si clan estinitatea.Pentru ca posesia sa (ie #iciata este su(icient sa lipseasca o calitate a acesteia. 1. Discontinuitatea
.rt -%' : $osesia este discontinu att timp ct posesorul o e(ercit cu intermitene anormale n raport cu natura bunului#

Re+ulta in acest te/t ca e(inirea continuitatii si a iscontinuitatii are la ba+a criteriul intermitentelor anormale in e/ercitarea elementului corpus. Intr*a e#ar , #iciul continuitatii e/ista ori e cate ori (aptele materiale si acetele .uri ice care au continutul elementului material al posesiei sunt sa#arsite la inter#ale e timp mai mari ecat este normal. In ceea ce pri#este sarcina probei ,calitatea posesiei e a (i continua se pre+uma. Art 5'' alin ' consacra aceasta pre+umtie e utilitate a posesiei :$n la proba contrar, posesia este prezumat a fi util#) 8iciul iscontinuitatii se caracteri+ea+a prin trei trasaturi. * * * iscontinuitatea este un #icu temporar =art 5'9 arata ca :posesia #iciata e#ine utila e in ata ce #iciul incetea+a; acest #iciu este absolut intrucat poate (i in#ocat e oricine are interes asa cum se pre#e e in art 5'2 alin 1 NCCi# e asemenea, #iciul iscontinuitatii se re(era atat la bunurile imobile, cat si la cele mobile7 in ceea ce pri#este bunurile mobile, problema se pune insa numai aca nu sunt in eplinite cerintele pentru aplicarea ispo+itiilor art 5)9 . #iolenta In art 5'0 NCCi# se arata ca :posesia este tulburata atat timp cat este oban ita sau conser#ata prin acte e #iolenta, (i+ica sau morala, care nu au (ost pro#ocate e o alta persoana;. De asemenea in art 5'' alin ' (ra+a (inala este consacrata pre+umtia e utilitate a posesiei, care presupune si caracterul pasnic al acesteia. Caracterele .uri ice, * * spre eosebire e iscontinuitate, #iolenta este un #iciu relati#, ca urmare ea poate (i in#ocata numai e #ictimele sale*art 5'2 alin ' #iciul #iolentei este temporar =art 5'9. Aceasta i ee trebuie insa inteleasa in corelatie cu art 290 alin ' CPC care re"lementea+a actiunea posesorie speciala. Numai aca a trecut un an e

la tulburare4 epose are respecti# e la incetarea #iolentei, cel care a intrat in stapanirea bunului prin #iolenta #a putea a#ea o posesie utila = art 511 alin 1 * #iciul #iolentei are aplicare in e"ala masura in pi#inta bunurilor mobile si a celor imobile

". Clandestinitatea In art 5'1 se arata ca :posesia este clan estina aca se e/ercita ast(el incat sa nu (ie cunoscuta;. Re+ulta ca #icul clan estinitatii se e(ineste numai in raport cu cel care*l in#oca. Nu este eci rele#ant (aptul necunoasterii posesiei e catre alte persoane. Posesia poate (i clan estina (ata e acestea, ar ea nu este #iciata in raport cu persoana care cunoaste posesia. De asemena, nu este su(icient ca persoana care in#oca #iciul clan estinitatii sa nu cunoasca posesia, este necesar ca aceasta sa nu (i a#ut posibilitatea sa o cunosca. Alt(el spus, lipsa e ili"enta, ne"li.enta celui care are interes sa in#oce acest #iciu nu sunt e natura sa con uca totusi la #icierea posesiei. Pre+umtia e utilitate a posesiei este consacrata la art 5'' alin ' aratan u*se toto ata si caracterul public al acesteia. Caracterele .uri ice, * * * #iciul clan estinitatii este relati# = art 5'2 alin ' #iciul este temporar = aca posesia re e#ine publica, #iciul incetea+a poate (i in#ocata numai in le"atura cu bunurile mobile

INTER8ERTIREA PRECARITATII IN POSESIE Doban irea posesiei inseamna oban irea elementelor constituti#e ale acesteia, animus si corpus. Detentorul precar are elementul corpus in limita con(erita e reptul pe care posesorul i l*a constituit sau in limita in"a uintei posesorului . Recunoasterea unei posibilitati e trans(ormare a lui animus etinen i in animus possi en i ar a#ea ca e(ect intre"irea elemntului corpus, intrucat aceasta nu ar mai (i limitat la obiecti#area reptului constituit e posesorul initial sau la in"a uinta acestua,ci ar putea (i e/ercitat in limita con(erita e reptul real care ii corespun e. Detentorul precar nu poate sa trans(orme animus etinen i in animus possi en i prin simpla mani(estre e #ointa, e/primata irect e el insusi sau in irect prin interpusi. Inter#ertirea precaritatii in posesie este posibila numai aca mani(estarea e #ointa a tentorului precar in sensul trans(ormarii lui animus etinen i in animus possi ensi este insotita e un (apt .uri ic in sens lar( $act inc!eiat cu un tert sau (apt .uri ic in sens restrans, respecti# actele e re+istenta%. In toate ca+urile in care este necesara buna*cre inta , ea e/prima con#in"erea tertului oban itor ca a inc!eiat contractul translati# cu a e#aratul proprietar al reptuli real principal. In materie imobiliara, aceasta con#in"ere trebuie se ba+e+e insa pe ili"entele necesare pentru #eri(icarea re"istrelor e publicitate. Intelesul bune*cre inte este preci+at in NCCi# upa cum imobilul este sau nu inscris in CF,

/n cazul imobilelor nscrise n cartea funciar, dobnditorul este de bun!credin dac nscrie dreptul n folosul su ntemeindu!se pe cuprinsul crii funciare# /n celelalte cazuri, este de bun!credin dobnditorul care nu cuno"tea "i nici nu trebuia, dup mprejurri, s cunoasc lipsa calitii de proprietara celui de la care a dobndit bunul#

Pre+umtia e buna*cre inta operea+a si in aceasta ipote+a, ar persoana interesata poate (ace o#a a contrara, a ica o#a a relei*cre inte.

Ca+urile e inter#ertire a precaritatii in posesie

a) dac detentorul precar nc0eie cu bun!credin un act translativ de proprietate cu titlu particular cu alt persoan dect cu proprietarul bunului; b) dac detentorul precar svr"e"te mpotriva posesorului acte de rezisten neec0ivoce n privina inteniei sale de a ncepe s se comporte ca un proprietar; n acest caz, intervertirea nu se va produce ns mai nainte de mplinirea termenului prevzut pentru restituirea bunului; c) dac detentorul precar nstrineaz bunul, printr!un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu condiia ca dobnditorul s fie de bun!credin#

$b% = Simpla ne"are a celui a reptului celui e la care etentorul precara primit bunul nu este su(icienta pentru inter#ertirea precaritatii in posesie. Actele e re+istenta sunt necesare pentru obiecti#area #ointei etentorului e a sc!imba animus etinen i in animus possi en i. Aceste acte trebuie sa (ie in reptate importi#as persoanei care a incre intat bunul etentorului precar. Nu este su(icient eci ca etentorul sa sa#arseasca acte e re+istenta impotri#a unui pretins proprietar, altul ecta cel care i*a incre intat bunul, aca nu e/ista temeiuri care sa*l termine sa crea a ca acesta in urma nu este a e#ratul proprietar. Desi"ur, actele e re+istenta isi pastrea+a semni(icatia .uri ica si in ca+ul in care ele sunt in reptate importi#a sucesorilor celui e la care etentorul precar a primit bunul, inclusi# impotri#a succesorilor cu titlu particular. Notiunea e acte e re+istenta inclu e in s(era sa toate acele acte care e/prima un con(lict intre etentorul precar si cel e la care etine bunul in le"atura cu sc!imbarea atitu inii subiecti#e a etentorului,care incepe sa se consi ere titular al reptului real. Nu este necesar ca acest con(lict sa aiaba o natura .uri ica. Se recunosate simpla noti(icare comunicata e etentor persoanei e la care a primit bunul este su(icienta pentru a marca sc!imbarea lui animus etinen i in animus possi en i.In sc!imb, simpla neplata a c!iriei sau impre.urarea ca locatorul nu solicita plata c!iriei nu are semni(icatia unui act e re+istenta (acut e locatar impotri#a locatorului. In acesta ca+ este #orba e o simpla in"a uinta in partea locatorului care intareste i eea e etentie precara. In art 5'> alin 1 (ra+a (inala se preci+ea+a ca in aceeasi ipote+a, inter#ertirea precaritatii in posesie :nu se #a pro uce insa mai inainte e implinirea termenului pre#a+ut pentru restituirea bunului;. $c% = Pentru .usti(icarea acestui ca+ s*a obser#at ca succesorul cu titlu particular oban este oar repturile, nu si obli"atiile autorului sau. Obli"atia e restituire pe care etentorul o a#ea (ata e

persoana i*a incre intat bunul nu se transmite la succesorul sau cu titlu particular, aca acesta este e buna*cre inta. PROTECTIA ?URIDICA A POSESIEI Actiunile posesorii sunt acele actiuni puse la in emana posesorului pentru a apara posesia ca stare e (apt, impotri#a oricarei tulburari, pentru a mentine acesta stare sau a re oban(i posesia atunci can a (ost pier uta. Pier erea si oban irea posesiei au in #e ere pier erea si re oban irea elemntului corpus, intrucat, asa cum am #a+ut, titularul actiunii posesorii pastrea+a posesia solo animo cat timp nu a trecut un an e la tulburare sau epose are. Ca urmare, reclamantul in actiunea posesorie este persoana care e/ercita sau a e/ercitat e(ecti#, in mo irect, elemntul corpus, iar paratul este persoana care a tulburat e/ercitarea acestui elemnt sau si*a insusit elemntul material al posesiei, respecti# l*a epose at pe reclamant. Caracterele juridice ale actiunilor posesorii 1. Actiunile posesorii se eosebesc e actiunile petitorii In primul ran , intrucat prote.ea+a .uri ic starea e (apt a posesiei, (ara pune in iscutie e/eistenta unui rept subiecti#, actiunile posesorii se eosebesc e actiunile petitorii. Ca uramare reclamantul intr*o asemenea actiune nu trebuie sa (aca o#a a unui rept, ci a unei stari e (apt. Sarcina probatorie a reclamantului este in acest ca+ mai usoara ecat sarcina probatorie a reclamantului intr* o actiune petitorie. Tocmai pentru acest a#anta. e or in probatoriu actiunile posesorii sunt utili+ate si e titularii repturilor reale principale. Ori e cate ori reclamantul pune in iscutie insusi reptul reptul subiecti# ci#il, actiunea posesorie trebuie sa ce e+e locul actiunii petitorii. Raporturile intre actiunile posesorii si actiunile petitorii sunt "u#ernate e principiul separatiei posesoriului e petitoriu, e/primat si prin i eea autonomiei actiunilor posesorii. Sub aspect probatoriu, in ca rul actiunilor posesorii pot (i (olosite toate mi.loacele e proba pentru o#e irea posesiei ca stare e (apt si a tulburarii posesiei, inclusi# titlurile in#ocate e parti. @otararea .u ecatoresca pronuntata ca urmare a unei actiuni posesorii are autoritate e lucru .u ecat intr*o actiune posesorie ulterioara care are ca obiect aceleasi (apte e lucru .u ecat in cepri#este (on ul reptului si nu poate (i in#ocata in procesul urmator eclansat printr*o actiune petitorie. In sc!imb, aca a (ost utili+ata mai intai calea actiunii petitorii, !otararea .u ecatoreasca in care a (ost solutionata aceasta actiune are autoritate e lucru .u ecat, intrucat .u ecata in petitoriu presupune si o .u ecata in posesoriu. Ca urmare n*ar mai putea (i (olosita ulterior o actiune posesorie ecat pentru tulburari care au inter#enit upa sesi+area instantei cu actiunea petitorie.

'. Actiunile posesorii sunt actiuni reale = nu in sensul ca pun in iscutie un rept real, ci ca prote.ea+a posesia unui bun corporal. ). Actiunile posesorii prote.ea+a posesia bunurilor imobile si mobile = actiunile posesorii prote.ea+a e re"ula posesia bunurilor imobile si in mo e/ceptional, posesia celor mobile.

$ulburarea si deposedarea, temeiul actiunilor posesorii Necesitatea utili+arii actiunilor posesorii apare in momentul in care se pro uce o tulburare sau o epose are. Temeiul acestor actiuni este eci tocmai tulburarea sau epose area. Prin interme iul actiunilor posesorii, #ictima urmareste sa obtina incetarea tulburarii sau restituirea bunului. In plus, posesorul este in reptatit sa pretin a espa"ubiri pentru pre.u iciile cau+ate =art 505 NCCi#.

%tili&area actiunilor posesorii E/ercitarea actiunilor posesirii nu constituie un act e ispo+tiei .uri ica. De aceea actiunile posesorii pot (i e/ercitate in numele minorilor si incapabililor e persoanele abilitate e le"e, (ara restrictiile pre#a+ute pentru actele e ispo+itie .uri ica. In (unctie e consecintele cu pri#ire la un bun, o masa patrimoniala sau un patrimoniu, actul e e/erciate a actiunilor posesorii este unul e conser#are. Cat pri#este posesia corespun+atoare ser#itutilor,actiunile posesorii pot (i utili+ate numai pentru ocrotirea posesiei corespun+atoare ser#itutilor continue si aparente. Actiunile pot (i e/ercitate e un sin"ur coproprietar importi#a autorului tulburarii posesiei, aca acesta nu este si el coproprietar. Art 516 alin ' preci+ea+a ca : Detentorul precar poate in#oca e(ectele recunoscute posesiei numai in ca+urile si limitele pre#a+ute e le"e;, iar art 505 alin ' a au"a (aptul ca : E/ercitiul actiunilor posesorii este recunoscut si etentorului precar;. Cat pri#este calitatea e parat in actiunile posesorii, aceasta poate sa apartina c!iar proprietarului bunului $art 51>% ,insa con(orm alin ', :actiunea posesorie nu poate (i insa intro usa impotri#a persoanei (ata e care e/ista obli"atia e rstituire a bunului;

Clasificarea actiunilor posesorii Con(orm art 511 NCCi#, trebuie sa istin"em intre tulburarea posesiei sau epose area prin #iolenta si celelalte tulburari ale posesiei. Actiunea posesorie "enerala, enumita si actiunea in complan"ere sau actiune e rept comun poate (i utili+ata in toate ca+urile, in i(erent e natura tulburarii posesiei. In sc!imb, actiunea posesorie speciala, enumita si actiune in reinte"rare poate (i utili+ata numai in ca+ul tulburarii sa#rasite prin #iolenta.

Conditia comuna pentru e!ecitarea actiunilor posesorii Din pre#e erile art 511 alin 1 NCCi# re+ulta ca e/ista o con itie comuna pentru e/ercitarea actiunilor posesorii, sa nu (i trecut un an e la epose are. Acest termen este unul e prescriptie e/tincti#a si

nu e eca ere care presupune c!iar stin"erea unui rept subiecti#, intrucat posesia ca stare e (apt nu se con(un a cu un ret subiecti# ci#il. Conditii suplimentare necesare pentru e!ercitarea actiunii posesorii 'enerale (in complan'ere) Potri#it art 505 NCCi#, reclamantul trebuie sa (aca o#a a impre.urarii ca, inainte e e/ercitarea actiunilor posesorii in complan"ere, el a pose at bunul cel putin un an. In plus, con(orm art 5'', posesia trebuie sa (ie utila, a ica ne#iciata. Aceasta urata e un an masoara urata posesiei utile, urata necesara pentru ca aceasta posesie sa poata (i prote.ata .uri ic pe cale actiunilor posesorii "enerale. Cat pri#este o#a a posesiei si a uratei e un an, operea+a si in acest ca+ prima pre+umtie instituita prin ispo+itiile art 515 alin 1, atat in sensul ca o#a a elemntului corpus uce la conclu+ia e/istentei elemntului animus, cat si in sensul ca o#e irea posesiei la un moment at uce la conclu+ia continuitatii acesteia pana la o#a a contrara. A oua con itie este utilitatea poseiei. Pe urata actiunii unuia intre #iciile posesiei, ea este practic suspen ata, iar acest timp nu se ia in calculul termenului e un an. Do#a a #iciilor trebuie sa (ie (acuta e catre parat.

*uarea masurilor pentru conservarea bunului posedat Pe lan"a actiunile posesorii, in NCCi# a (ost pre#a+uta si o protectie .uri ica speciala a posesiei, constan in luarea masurilor pentru conser#area bunului pose at. Simpla posesie este su(icienta pentru a .usti(ica o asemenea cerere.Spre eosebire e actiunile posesorii,care sunt instrumente e protectie .uri ica post (actum, a ica upa ce epose area sau tulburarea posesiei s*a pro us, masurile pentru conser#area bunului pose at sunt instrumente .uri ice care pre#in pro ucerea tulburarii. Doua con itii sunt necesare pentru a miterea cererii intemeiate pe ispo+itiile art 5'1 NCCi#. -ai intai trebuie sa e/iste moti#e temeinice, respecti# sa (aca probaa pericolului iminent e istru"ere a bunului pose at. In al oilea ran , aceste pericol sa (ie "enerat (ie e :actiunea; unui lucru a(lat in posesia unei alte persoane, (ie e e/istenta :unor lucrari precum ri icarea unor constructii, taierea unor arbori ori e(ectuarea unor sapaturi pe (on ul in#ecinat.; Daca aceste oua masuri sunt in eplinite, posesorul este in reptatit :sa ceara luarea masurilor necesare pentru e#itarea pericolului sau, aca este ca+ul incetarea lucrarilor;. In acelasi articol este pre#+ut un mecansim .uri ic speci(ic pentru stabilirea unei cautiuni, (ie in sarcina posesorului ca reclamant, (ie in sarcina persoanei impotri#a careia se iau masurile e conser#are a bunului pose at, ca parat.
a) dac instana dispune, n mod provizoriu, deplasarea lucrului ori ncetarea lucrrilor, cauiunea se stabile"te n sarcina posesorului, astfel nct s se poat repara prejudiciul ce s!ar cauza prtului prin aceast msur;

b) dac instana ncuviineaz meninerea lucrului n starea sa actual ori continuarea lucrrilor, cauiunea se stabile"te n sarcina prtului astfel nct s se asigure posesorului sumele necesare pentru restabilirea situaiei anterioare#

EFECTE<E ?URIDICE A<E POSESIEI * * * * * pre+umtia e proprietate oban irea (ructelor u+ucapiunea oban irea bunurilor mobile ocupatiunea

1. Pre&umtia de proprietate Art 515 alin 1 si ) instituie nu numai o pre+umtie pri#in e/istenta elemntului animus, ci si o pre+umtie e proprietate in (a#oarea posesorului. Pe aceasta ba+a s*a consi erat ca posesia are o functie probatorie. Este necesar insa ca cel care in#oca pre+umtia e proprietate sa (aca o#a a elementului corpus, in ierent aca aesta este e/ercitat irect sau corpore alieno. Nu poate eci opera pre+umtia e proprietate in ca+ul posesorului solo animo pentru perioa a ulterioara epose arii. Pre+umtia e proprietate operea+a in i(erent aca posesorul este e buna cre inta sau e rea* cre inta. Forta .uri ica a posesiei este i(erita in (unctie e natura bunului pose at. In materie imobiliara, posesia creea+a e re"ula, o pre+umtie relati#a e proprietate Ast(el cel care etine un bun imobil este consi erat posesor si pe cale e consecinta , proprietar, a#an calitatea e parat in actiunea in re#en icare. Elementul corpus este eci eterminant in stabilirea calitatii procesuale a paratului intr*o asemenea actiune. Iata e ce se accepta ca actiunea in re#en icare poate (i intro usa si impotri#a unui etentor precar. Intensitatea pre+umtiei e proprietate este i(erita in ca rul unei actiuni in re#en icare in ipote+a in care niciuna intre parti nu are titlu, in i(erent aca reclamantul a a#ut sau nu anterior calitatea e posesor. Daca reclamantul nu a a#ut calitatea e posesor, isi "aseste aplicarea a a"iului in pari causa, melior este causa possidendis. Intr*o asemenea ipote+a, pre+umtie e proprietate nu este rasturnata. Daca reclamantul a a#ut si el calitatea e posesor, anterior posesiei paratului, #a (i pre(erata partea a carei posesie este mai caracteri+ata. Alt(el spus, se compara pre+umtia e care a bene(iciat reclamantul cat timp a a#ut elemntul corpus cu pre+umtia e care bene(icia+a paratul upa oban irea acestui rept.In urma acestei comparari, #a a#ea casti" e cau+a partea a carei pre+umtie este mai intensa.

. Dobandirea fructelor ca efect al posesiei de buna+credinta Art 506 NCCi# pre#e e ca :Posesorul e buna*cre inta oban este reptul e proprietate asupra (ructelor bunului pose at.; Aeasta ipso+itie este o e/ceptie e la re"ula con(orm careia (ructele apartin proprietarului bunului (ru"i(er, pe temiul e/ercitarii (iresti a atributului ius (ruen i. Ca urmare, c!iar aca proprietarul bunului (ru"i(er care a pier ut posesia bunului o re oban este pe calea actiunii in re#en icare, el nu #a (i in reptatit sa ceara si restituirea (ructelor e la posesorul e buna*cre inta. In aceasta materie, notiunea e buna*cre inta a posesorului este e(inita i(erentiat in NCCi#. Ast(el, aca este #orba e (ructe pro use e imobile inscrise in CF, :buna*cr inta se aprecia+a in raport cu cerintele cerute tertilor oban itori pentru a respin"e actiunea in recti(icare $art 506 alin )%. Din ispo+itiile art 5>6 alin 0 re+ulta ca sunt a#ute in #e ere con itiile pre#a+ute in art 5>1 alin ', care arata ca,
(%) 1erul dobnditor este considerat de bun!credin numai dac, la data nregistrrii cererii de nscriere a dreptului n folosul su, sunt ndeplinite urmtoarele condiii: a) nu a fost nregistrat nicio aciune prin care se contest cuprinsul crii funciare; b) din cuprinsul crii funciare nu rezult nicio cauz care s justifice rectificarea acesteia n favoarea altei persoane; "i c) nu a cunoscut, pe alt cale, ine(actitatea cuprinsului crii funciare#

Ori e cate ori este #orba espre imobile neinscrise in CF sau espre bunuri mobile,posesorul este de bun!credin atunci cnd are convingerea c este proprietarul bunului n temeiul unui act translativ de proprietate ale crui cauze de ineficacitate nu le cunoa"te "i nici nu ar trebui, dup mprejurri, s le cunoasc# Pentru oban irea (ructelor, posesorul trebuie sa (ie e buna*cre inta nu numai in momentul in care a intrat in stapanirea bunului (uri"i(er, ci si in (iecare moment in care percepe bunurile.Ea re+ulta e asmenea in art 506 alin 0 in care se preci+ea+a ca buna*cre inta incetea+a in momentul in care posesorul ia cunstinta e #iciile titlului sau. Intrucat este #orba e o impre.urare e (apt, aceasta luare la cunostinta poate (i o#e ita prin orice mi.loc. Proprietarul are reptul la restituirea (ructelor percepute e posesor upa momentul in care acesta in urma a luat cunostinta e #iciile titlului sau. Spre eosebire e materia u+u(ructului,un e se (ace istinctie intre mo ul e oban ire a (ructelor e catre u+u(ructuar in (unctie e natura acestora $(ructele naturale si in ustriale se oban esc prin percepere,iar cele ci#ile, +i cu +i%, in aceasta materie toate (ructele se oban esc e catre posesorul e buna*cre inta numai in masura in care au (ost percepute.

C!iar aca este #orba eo percepere anticipata, ceea ce este posibil numai in ca+ul (ructelor ci#ile, acestea se cu#in posesorului, cat timp proprietarul nu (ace o#a a ca buna*cre inta a incetat inainte e momentul sca entei.