7. ORGANIZAREA GENOMULUI LA PROCARIOTE SI EUCARIOTE Genomul reprezinta intreaga cantitate de inf r!atie genetica prezenta intr" ce#$#a.

. Gen !$# #a e$cari te p ate fi% nuclear &f r!at din 'et$# de cr ! z !i prezenti in n$c#e$# ce#$#ei( 'i extranuclear &f r!at in principa# din A)N !it c ndria# 'i A)N p#a'tidic( Structura ADN-ului A)N"$# e'te $ni*er'a# in #$!ea *ie+ iar gena ca 'ec*enta ,ine deter!inata in 'tr$ct$ra #ant$#$i de dez -iri, n$c#e tide e'te p$rat area inf r!atiei genetice 'i i!p#icit $n 'i!, # a# *ietii In e'enta+ ! #ec$#a de A)N e'te f r!ata din d $a catene p #in$c#e tidice ce f r!eaza $n d$,#$ .e#i- c$ r tatie 'pre dreapta in /$r$# $n$# a- i!aginar. Ace't ! de# te retic a f 't pr p$' de 0at' n 'i Cric1 in 2345. Se de'crie 'tr$ct$ra pri!ara+ 'ec$ndara 'i tertiara. Structura primara e'te f r!ata dintr" in'ir$ire de dez -iri, n$c#e tide care 'ta,i#e'c intre e#e #egat$ri c *a#ente de tip$# 567 46 f 'f die'ter. Acea'ta #egat$ra 'e f r!eaza intre gr$parea O8 af#ata in p zitia 56 a ! #ec$#ei de dez -iri, za &ri, za in caz$# ARN( de #a pri!a n$c#e tida 'i gr$parea O8 af#ata in p zitia 46 a dez -iri, zei &ri, zei( ! n n$c#e tidei $r!at are. )at rita #egat$ri# r f 'f die'ter+ n$c#e tide#e p t f r!a catene f arte #$ngi nera!ificate in care 't carea inf r!atiei genetice e'te a'ig$rata prin '$cce'i$nea 'pecifica a n$c#e tide# r. Str$ct$ra pri!ara c re'p$nde $nei c nfig$ratii ! n catenare #iniare c$ e-tre!itate 56"O8 'i $na 46 f 'f ri#ata. 9iecare dez -iri, n$c#e tid e'te f r!at dintr" ,aza az tata care p ate fi p$rinica &adenina+ g$anina( 'a$ piri!idinica &cit zina+ ti!ina(+ pent za &dez -iri, za( 'i acid f 'f ric( Se p t f r!a din $nirea fiecarei ,aze az tate c$ dez -iri, za : tip$ti de n$c#e zide% aden zina+ g$an zina+ citidina 'i ti!idina. Acid$# f 'f ric $ne'te intre e#e n$c#e zide#e rea#izand ! n !erii dez -iri, n$c#e tide#e care ap i prin p #i!erizare f r!eaza catena de A)N+ c ntinand 'tr$ct$ra pri!ara a ! #ec$#ei de A)N. Prezenta 8;PO: & rt f 'fat( c nfera caracter$# acid 'i incarcarea neagati*a. Acea'ta 'arcina e ne$tra#izata de pr teine#e .i't nice &,azice( 'i cati ni de Mg;<. M de#$# de aran/are a n$c#e tide# r de"a #$ng$# catenei de A)N are an$!ita 'pecificitate 'i c n'tit$ie inf r!atia ereditara c dificata c$ a#te c$*inte c d$# genetic. Prin citirea ace't$i c d &tran'criptie 'i tran'#atie( 'e *a rea#iza 'ec*enta a!in acizi# r in 'tr$ct$ra ! #ec$#ei pr teice. Capacitatea de 't care a inf r!atiei genetice #a ! e'te $ria'a+ fapt de! n'trat de ce#e apr -i!ati* = !i#iarde de n$c#e tide. Cantitatea de A)N e'te aceea'i pentr$ t ti indi*izii ace#eia'i 'pecii+ ca 'i 'ec*enta n$c#e tide# r in catena A)N. S$, ace'te d $a a'pecte e-i'ta diferente intre 'pecii de'i 'tr$ct$ra A)N"$#$i e'te aceea'i pentr$ #$!ea *iet$it are# r. Structura secundara 'e rea#izeaza prin $nirea ce# r d $a catene care intra in 'tr$ct$ra n r!a#a a A)N. Unirea 'e rea#izeaza #a ni*e#$# ,aze# r az tate pe principi$# complementaritatii, adica $nei ,aze p$rinice &adenina+ g$anina( ii c re'p$nde ,aza piri!idinica &cit z na+ ti!ina( #egat$ra rea#izand$"'e prin p$nti de .idr gen. Ace'tea a'ig$ra !entinerea i!pre$na a ce# r ; catene. S"a c n'tatat ca 'ing$re#e #egat$ri per!i'e intre ,aze#e az tate '$nt A c$ T+ re'pecti* C c$ G. Intre A 'i T 'e f r!eaza ; p$nti de 8+ air intre C 'i G 'e f r!eaza 5 p$nti. )e aceea perec.i#e C>G '$tn !ai 'ta,i#e decat perec.i#e A?T+ iar regi$ni#e de A)N , gate in C>G p t fi 'eparate in ce#e ; catena !ai gre$. E-i'ta 'i a#te ! ti*e pentr$ care n$ 'e fr !eaza a'tfe# de perec.i% "i!perec.erea A"G n$ e'te per!i'a de arece ce#e d $a ,aze az tate '$ di!en'i$ni prea !ari in rap rt c$ 'pati$# dintre ce#e d $a catene 'i din ace't ! ti* di'tanta ar fi prea !ica pentr$ a per!ite f r!area p$nti# r de 8. "perec.i#e C"T '$nt neper!i'e de arece ace'te ,aze az tate a$ ! #ec$#a prea !ica 'i '"ar p$tea af#a #a di'tanta prea !are $na de a#ta pentr$ a face p 'i,i#a f r!area p$nti# r de 8. C ncept$# c !p#e!entar e'te $n$# din ce#e !ai i!p rtante caractere a#e A)N &ARN( pe acea'ta caracteri'tica ,azand$"'e atat rep#icarea+ cat 'i tran'criptia inf r!atiei genetice. O a#ta caracte'tica a f r!arii 'tr$ct$rii 'ec$ndare a A)N"$#$i e'te antiparalelismul. 2

9iecare din ce#e ; catene a#e $nei !acr ! #ec$#e d$,#$ catenare de A)N a$ capete diferite% daca $na din e#e are capat$# 56"O8 in aceea'i regi$ne capat$# catenei c !p#e!entare e'te 46"f 'f ri#at. In ace'te c nditii 'p$ne! de'pre ce#e d $a catene ca '$nt antipara#e#e 'i acea'ta rientare a # r e'te e'entia#a in rep#icarea A)N"$#$i care 'e de'fa' ara diferit pe ce#e d $a catena in f$nctie de p #aritatea # r. Pe ,aza ace't ra date+ 0 'i C a$ pr p$' ! de#$# de 'tr$ct$ta d$,#$ catenara a A)N. Ace't ! de# are $r!at are#e caracteri'tici% 2. 'c.e#et$# !acr ! #ec$#ei e reprezentat de ; catene p #in$c#e tidice ce f r!ea'za $n d$,#$ .e#i- c$ r tatie 'pre dreapta in /$r$# $n$i a- i!aginar. ;. ce#e ; catene '$nt ra'$cite $na fata de a#ta d$pa ! de#$# p#ect ne!ic &'$nt i!p#etite+ n$ '$nt 'epara,i#e( 'i f r!eaza $n d$,#$ .e#i- reg$#at c$ dia!etr$# de ; @! &;AB( 5. ace't .e#i- prezinta ; tip$ri de inciz$ri &adancit$ri( !a/ ra 'i !in ra :. ce#e ; catena '$nt antipara#e#e 56"46 46"56 4. p#an$ri#e '$prafete# r ,aze# r az tate '$nt perpendic$#are pe a-$# centra# i!aginar a# ! #ec$#ei =. intre ; ,aze az tate pe *ertica#a pe'te di'tanta de A+5: n!C d t rita ace'tei di'tante pe $n t$r c !p#et &5=A ( a !acr ! #ec$#ei 'e ga'e'c 2A ,aze az tate+ pa'$# .e#i-$#$i fiind 5+: n! &5:B(. 9iecare perec.e de ,aze az tate e'te r tita in rap rt c$ cea adiacenta c$ 5= Str$ct$ra !acr ! #ec$#ei e'te 'ta,i#izata prin inter!edi$# a ce# p$tin 5 categ rii de f rte% a( #egat$ri de .idr gen & a'ig$ra c$p#a/$# ,aze# r az tate( ,( f rte Dan der 0aa#' 'i atractii dip #"dip # care apar intre p#an$ri#e ,aze# r az tate pe *ertica#a. Ace'tea 'e !ai n$!e'c 'i f rte de 'ti*$ire. c( Parti#e .idr fi#e &pent ze#e 'i f 'fat$#( '$tn rientate 'pre e-teri r+ iar regi$ni#e .idr f ,e &,aze#e az tate( '$nt pr te/ate in interi r. Acea'ta 'tr$ct$rare a ! #ec$#ei de A)N ii c nfera !are 'ta,i#itate !eta, #ica+ ceea ce face ca de'prinderea $n r 'tr$ct$ri 'a fie e-tre! de difici#a+ In p#$'+ 'tr$ct$ra ,icatenara a ! #ec$#ei de A)N rea#izeaza ; f$nctii !eta, #ice de ,aza% " 'inteza a n i ! #ec$#e de A)N prin rep#icare 'e!ic n'er*ati*a f$nctia a$t cata#itica " 'inteza de pr teine prin tran'criptie f$nctie .eter cata#itica Structura tertiara 'e refera #a aran/area ! #ec$#e# r de A)N in 'tr$ct$ri '$pra! #ec$#are #a ni*e#$# n$c#e$#$i in cantitati !ici in !it c ndrii. Ace't aran/a!ent depinde de 'tarea ce#$#ei. A'tfe# in interfaza ! #ec$#e#e de A)N 'e ga'e'c '$, f r!a $n$i fi#a!ent e-tre! de #$ng cromatina care in peri ada de di*ii$ne 'e *a frag!enta 'i gr$pa '$, f r!a de cr ! z !i. Un r # i!p rtant in 'tr$ct$rarea '$pra! #ec$#ara a A)N"$#$i i# a$ .i't ne#e pr teine ,azate de #izina 'i arginina ce 'e #eaga 'tr$ct$ra# de ! #ec$#a de A)N indep#inind $n r # f$ncti na# i!p rtant c$! ar fi fr !area cr !atinei in e-pri!area $n r gene '$a dec#an'area !it zei. ORGANIZAREA GENOMULUI LA PRO ARIO!E Pr cari te#e n$ a$ n$c#e$ pre*az$t c$ !e!,rana n$c#eara+ n$ 'e di*id prin !it za 'i !ei za+ n$ a$ f$' n$c#ear 'i n$ a$ cic#$ de c nden'are a cr ! z !i# r. E#e a$ $n 'ing$r cr ! z ! a#cat$it din A)N 'i ARN 'i deci $n 'ing$r gr$p de #in1age a gene# r. In prezent+ in gr$p$# pr cari te# r '$nt inc#$'e% organisme de tip acelular% *ir$'$ri+ *ir izi 'i p#a'!ideC organisme de tip celular% e$,acterii#e &,acterii#e pr pri$"zi'e(+ a#ge#e a#,a'tre"*erzi 'i ar.e,acterii#e Genomul la "irusuri Dir$'$ri#e '$nt entitati infecti a'e+ ace#$#are+ reprezentate de c !p#eze !acr ! #ec$#are+ p tentia# a#cat$ite din '$,$nitati ! #e$c#are repetiti*e. S$nt ce#e !ai 'i!p#e f r!e de *iata+ af#ate #a #i!ita dintre *i$ 'i ne*i$. P t fi ,'er*ati n$!ai #a !icr 'c p$# e#ectr nic. S$nt parazite in t ate tip$ri#e de ce#$#e+ pr d$c , #i !$#$i+ ani!a#e# r 'i p#ante# r. E#e p t infecta ,acterii#e 'i f$ngii. Atat ca 'tr$ct$ra+ cat 'i ca cic#$ de e-i'tenta+ *ir$'$ri#e '$nt diferite de a#te !icr rgani'!e. Unitatea 'tr$ct$ra#a 'i f$ncti na#a e'te "i#rionul E partic$#a *ira#a. ;

Stari#e p 'i,i#e a#e *ir$'$ri# r '$nt% 2. *iri n$# reprezinta partic$#a *ira#a !at$ra+ e-trace#$#ara+ infecti a'aC ;. *ir$'$# *egetati* reprezinta gen !$# *ira# in ce#$#aC 'e p ate rep#icaC 5. pr *ir$'$# reprezinta gen !$# *ira# integrat in gen !$# ce#$#ei gazda. Dir$'$ri#e '$nt #ip'ite de ec.ipa!ent enzi!atic pr pri$ pentr$ ,i 'inteza 'i cata, #i'!+ fiind a,'enta capacitatea de 'inteza independenta a c n'tit$enti# r pr prii 'i deci capacitate de cre'tere. Une ri '$nt prezente enzi!e c$ r # in patr$nderea+ rep#icarea 'i e#i,erarea *ir$'$#$i din ce#$#a gazda. M$#tip#icarea prin rep#icare are # c ,#igat ri$ in ce#$#a *ie+ p rnind$"'e in e-c#$'i*itate de #a gen !$# *ira#. Intr" ce#$#a n r!a#a+ infectia *ira#a ad$ce inf r!atie n $a E inf r!atia genetica *ira#a. Ce#e d $a inf r!atii p t c e-i'ta in ! d n r!a# n$!ai in 'it$atii 'pecia#e 'i an$!e in 'tarea de pr *ir$'+ 'it$atie in care inf r!atia genetica *ira#a integrata in 'tr$ct$ra cr ! z !$#$i 'e c !p rta ca ni'te gene n r!a#e. In ! d n r!a# n$ p t e-i'ta ce#e ; tip$ri de inf r!atie genetica+ ci inf r!atia genetica *ira#a fie e'te e#i!inata+ fie pert$r,a ce#$#a gazda care incepe 'a 'intetizeze c n'tit$enti *ira#i. Acea'ta re#atie e'te f arte '$,ti# c ntr #ata pentr$ ca+ daca *ir$'$# ! ara ce#$#a gazda+ n$ !ai are # c rep#icarea #$i. )in ce#$#a gazda preia$ '$,'tante#e 'i energia nece'ara '$pra*iet$irii+ de !$#te ri pr d$cand i!, #na*irea 'a$ di'tr$gerea ei. Dir$'$ri#e prezinta $n paraziti'! a,' #$t+ c n'tant 'i ,#igat ri$. N$ a$ !eta, #i'! pr pri$. Patr$n'e in ce#$#a gazda+ pert$r,a !ata, #i'!$# n r!a# a# ace't ra+ det$rnand$"# 'i re rientand$"# 'pre 'inteza pr prii# r c n'tit$enti pentr$ care $ti#izeaza prec$r' ri+ c !p$'i !acr ergici+ ri, z !i 'i ARN ai ce#$#e# r gazda. N$ p t fi c$#ti*ate pe !edii de c$#t$ri artificia#e+ '$nt #ip'ite de 'en'i,i#itate #a !$#te anti,i tice pentr$ ca n$ a$ acid !$ra!ic in in*e#i'$ri#e e-terne. )in p$nct de *edere 'tr$ct$ra#+ *ir$'$ri#e prezinta% $n in*e#i' f r!at din pr teine capsi$a "irala 'i %enomul f r!at dintr" ! #ec$#a de acid n$c#eic. )$pa tip$# de acid n$c#eic prezent in gen ! *ir$'$ri#e 'e c#a'ifica a'tfe#% ri, *ir$'$ri a#cat$ite din ARN monocatenar &virusul gripal, HIV, virusul mozaicului tutunului ( 'a$ ARN #icatenar &reovirusuri( La ri, *ir$'$ri &c$ ARN( gen !$# c$prinde !ai !$#te tip$ri de 'tr$ct$ri E gen ! 'eg!entat &'a$ di*izat(. E-i'tenta ace't$i gen ! 'eg!entat ad$ce 'erie de a*anta/e *ir$'$ri# r re'pecti*e. A'tfe# *ir$'$ri#e p t d ,andi n i caracteri'tici deter!inate de rea' rtarea 'eg!ente# r gen !ice a#e *ir$'$ri# r diferite. Acea'ta face 'a crea'ca *aria,i#itatea *ir$'$ri# r per!itand aparitia de n i *ariante care p t in*inge ,ariera i!$n # gica d ,andita anteri r de rgani'!$# gazda. Ce# !ai i#$'trati* e-e!p#$ e'te ce# a# *ir$'$ri# r gripa#e $!ane #a care '"a p$' in e*identa 'c.i!,area $neia 'a$ !ai !$#t r 'eg!ente de ARN pr prii c$ 'eg!ente pr *enite de #a $ne#e tip$ri a*iare+ p rcine 'a$ ec*ine. Acea'ta 'c.i!,are reprezinta '$p rt$# !arii *aria,i#itati a t$#pini# r de *ir$' gripa# c$ p 'i,i#itatea deter!inarii epide!ii# r !a'i*e. In caz$# *ir$'$#$i 8ID+ ! #ec$#a de ARN 'er*e'te ca !atrita pentr$ 'inteza $nei catene A)N '$, acti$nea re*er'tran'criptazei. Rez$#ta ap i+ ! #ec$#a de A)N ,icatenar care ra!ane in cr ! z !ii ce#$#ei gazda. dez -iri, *ir$'$ri a#cat$ite din ADN monocatenar #iniar 'a$ circ$#ar &bacteriofagul phi 174( 'i ADN #icatenar &virusul herpetic, majoritatea bacteriofagilor( Gen !$# *ir$'$ri# r e'te f r!at dintr"$n 'ing$r cr ! z ! de f r!a #iniara 'a$ circ$#ara in care gene#e '$nt di'p$'e intr" an$!ita rdine. )e e-e!p#$+ ,acteri fag$# T: are $n cr ! z ! ce c ntine 254 de gene+ iar fag$# MS; are $n cr ! z ! c$ n$!ai : gene. Se!nificatia ,i # gica a gen !$#$i *ira# 2( c ntine inf r!atia genetica pentr$ pr pria 'a rep#icare 'i inf r!atia prin care ce#$#a gazda a'ig$ra ar.itect$ra partic$#ei *ira#eC ;( in $ne#e caz$ri gen !$# *ira# c ntine inf r!atia nece'ara e#i,erarii *ir$'$#$i in ce#$#a 'i p ate c ntine 'i inf r!atia genetica ce a'ig$ra p tentia#$# de *aria,i#itate a# *ir$'$#$i re'pecti*C 5( inf r!atia *ira#a c ntine 'i gene care a'ig$ra infecti zitatea gen !$#$i *ira# prec$! 'i *ir$#enta *ir$'$#$i re'pecti*. At$nci cand e'te intr d$' e-pri!enta# intr" ce#$#a gazda n$!ai acid$# n$c#eic 'ing$r deter!ina infectia. 5

&iroi'ii reprezinta f r!a de *iata !ai 'i!p#a decat *ir$'$ri#e. Dir izii '$nt lipsiti $e capsi$a proteica+ iar cr ! z !$# # r e'te reprezentat de ! #ec$#a de ARN de di!en'i$ni !ici+ care a/$n' in n$c#e$# ce#$#e# r gazda 'e p ate rep#ica fara a/$t r$# A)N f # 'ind ca !atrita pr pria 'a ! #ec$#a. Gen !$# *ir id$#$i de #a cart f &care pr d$ce , a#a t$,erc$#i# r f$'if r!i( e'te f r!at din ARN de f r!a circ$#ara+ care inc#$de ! #ec$#a f r!ata din 543 n$c#e tide. In prezent 'e c$n 'c apr -i!ati* 24 *ir izi care pr * aca , #i #a p#ante. Se pare ca riginea *ir izi# r ar fi intr nii degradati+ iar , a#a pe care pr d$c e'te dec#an'ata de ,# carea de catre *ir izi+ a $n r gene din rgani'!e#e afectate. Genomul la plasmi$e Plasmi$ele '$nt e#e!ente genetice acce' rii prezente in $ne#e ce#$#e ,acteriene 'i care detin inf r!atia genetica nee'entia#a pentr$ '$pra*iet$irea ce#$#ei dar care p t c nferi pr prietati n i a*anta/ a'e 'e#ecti* in an$!ite c nditii de !edi$. Str$ct$ra p#a'!ide# r " reprezinta !ici ! #ec$#e de A)N ce# !ai frec*ent d$,#$ catenar care 'e ga'e'te in ce#$#e#e ,acteriene intr" f r!a '$per"ra'$cita. Ace't #$cr$ per!ite c$parea $n$i 'pati$ cat !ai red$' 'i a f 't e-p# atat in p$nerea #a p$nct a $n r te.nici de p$rificare a A)N"$#$i p#a'!idia#. " P#a'!ide#e reprezinta circa 2";F din t ta#$# de A)N din ce#$#a ,acteriana. " Rep#icarea # r e in genera# independenta in caz$# p#a'!ide# r de di!en'i$ni f arte !ici ce p t e-i'ta in ce#$#a ,acteriana intr"$n n$!ar !are de c pii. " La p#a'!ide#e de di!en'i$ni !ai !ari ce n$ p t e-i'ta in ce#$#a ,acteriana decat in 2"; e-e!p#are+ rep#icarea ace't ra 'e de'fa' ara '$, c ntr #$# 'trict a# $n r gene cr ! z !ia#e de arece a#tfe# rep#icarea prin c n'$!$# de n$c#e tide ar afecta gra* re'$r'e#e ce#$#are de'tinate rep#icarii pr pri$#$i cr ! z !. " Ind$cerea '$perra'$ciri# r ! #ec$#ei de A)N cr ! z !ia# e rea#izata de enzi!a ce#$#ara n$!ita A !" giraza 'i re#a-area ace't r '$perra'$ciri e cata#izata de a#ta enzi!a ce#$#ara n$!ita tropoizomeraza1 . A!,e#e fac parte din fa!i#ia tr p iz !eraze# r i!p#icate in ! dificarea c nf r!atiei 'patia#e a A)N"$#$i. " Pe #anga p#a'!ide#e c$ 't$ct$ra circ$#ara e-i'ta 'i p#a'!ide #iniare care a$ f 't e*identiate #a G. Strept !Gce'. Pr prietati#e c dificate de p#a'!ide P#a'!ide#e c difica ga!a #arga de pr prietati care n$ '$nt neaparat *ita#e dar care c nfera in an$!ite c nditii de !edi$ certe a*anta/e 'e#ecti*e. "p t fi gr$pate in% 2( Pr prietati de rezi'tenta &#a anti,i tice+ #a i ni de !eta#e gre#e+ #a ani nii t -ici 'i #a a#ti c !p$'i 'a$ fact ri ca acnidine+ #a ,r !$ra de etidi$+ #a UD 'a$ radiatii H+ #a ,acteri faci+ etc( ;( Pr prietati !eta, #ice "pr d$cere de anti,i tice+ pr d$cere de c #c.icine care '$nt agenti anti,acterieni "capacitate de !eta, #izare a #act zei+ '$cr zei 'a$ rafin zei + prec$! 'i a .idr car,$ri# r "capacitate de fi-are a az t$#$i &gene nif(C "capacitate de a !eta, #iza pr d$'i t -ici &c.iar !eta#e(C "capacitate de a pr d$ce 8;S "acti*itate de nitrificare. 5( Pr prietati care ! difica ! d$# de *iata a# gazdei% "pr d$cerea de enter t -ine #a #$ %oli& "pr d$cerea de t -ine #a 'taphilococus aureus& "pr d$cerea de ne$r t -ine #a %lostridium tetani& "pr d$cerea de t$! ri #a p#ante #a Agrobacterium tumefaciens& "pr d$cerea de cap'$#a #a (acilus anthracis$ :(A#te pr prietati% "f r!area de *ac$ #e de gaz #a 'pecii#e de apartin G HalobacteriumC "pr d$cerea de c # nii tran'parente 'a$ #$ci a'e #a 'pecii#e din G. )*cobacterium "pr d$cerea de end peptidaze #a 'pecii a#e G. 'taphilococcus. P#a'!ide#e C # "a$ f 't p$'e in e*identa #a #$coli 'i c ntin inf r!atia nece'ara pr d$cerii de c #icine care a$ f$nctia de a i!piedica dez* #tarea a#t r t$#pini ,acteriene 'en'i,i#e 'i #ip'ite de p#a'!ide C #. :

 P#a'!ide#e Ti S$nt p#a'!ide ind$ct are de t$! ri care 'e rega'e'te #a !a/ ritatea t$#pini# r de Agrobacterium tumefaciens$ Pr d$cerea t$! ri# r dat rate infectarii c$ Agrobacterium tumefaciens e dat rata tran'fer$#$i+ integrarii 'i e-pri!arii $ r gene ce apartin $n$i 'eg!ent 'pecific de A)N p#a'!idia#+ n$!it A)N"T. Ace't A)N e integrat in gen !$# gazdei. 9act r$# R c ntine gene care deter!ina rezi'tenta #a anti,i tic+ #a diferite t -ine 'i #a !eta#e gre#e+ e# p$tand fi tran'ferat de #a ,acterii#e care"# a$+ #a ,acterii#e care n$"# a$. C#a'ificarea p#a'!ide# r% " P#a'!ide con(u%ati"e sau in)ectioase den$!ite 'i fact ri de 'e-+ a'ig$ra ca#itatea de d nat r de !ateria# genetic+ fiind f arte i!p rtanta in pr ce'e#e de c n/$gare a# ,acterii# r &fact r de ferti#itate * A)N a#cat$it din '$ta de !ii de perec.i de n$c#e tide( " P#a'!ide necon(u%ati"e #ip'ite de infecti zitate+ deci 'i de capacitatea de tran'fer a inf r!atiei genetice &Zarnea+ 23I= din (azele geneticii, +hiorghita +$, + C n/$garea e'te $n fen !en de para'e-$a#itate care c n'ta in e-i'tenta $n r celule mascule+ n tate 9< + ce c ntin+ independent de cr ! z !$# ,acterian+ $n p#a'!id den$!it fact r de ferti#itate &n tat c$ #itera 9(. %elulele de tip femel + n tate 9"+ n$ a$ fact r de ferti#itate. Prin c n/$gare 'e c$p#eaza ,acterie !ac$#a &9 <( c$ $na fe!e#a &9"( 'i e'te tranferat !ateria# genetic din ce#$#a !a'c$#a in cea fe!e#a. Prionii '$nt f r!a de !anife'tare a *ietii+ par #ip'iti de acizi n$c#eici+ dar 'e !$#tip#ica t t$'i. Se c n'idera ca in pri ni e-i'ta t t$'i $n acid n$c#eic+ p$ternic pr te/at de pr teine infecti a'e 'tratificate c$ 'tr$ct$ra tridi!en'i na#a de tip ,eta. Se pare ca ace'te pr teine an r!a#e 'e ac$!$#eaza in creier$# afectat de encefa# patii#e 'p ngif r!e. Pri nii deci+ '$nt #a riginea encefa# patii# r 'p ngif r!e '$,ac$te tran'!i'i,i#e+ care deter!ina a#terarea creier$#$i #a ! 'i #a a#te 'pecii de !a!ifere &ace'ta capata $n a'pect ,$ret '( Genomul la #acterii Jacterii#e a$ $n gen ! pr pri$+ den$!it n$c#e id &n$c#e ' !( di'p$' in z na centra#a a ce#$#ei+ reprezentat de $n cr ! z ! de f r!a circ$#ara+ a#cat$it din ! #ec$#a de A)N d$,#$ catenar. Materia#$# n$c#ear #a ,acterii are f r!a pri!iti*a de rganizareC e'te #ip'it de !e!,rana n$c#eara 'i n$ '$fera ! dificari de tip !it tic in c$r'$# cic#$#$i de dez* #tare. S$, a'pect c.i!ic+ !ateria#$# n$c#ear c ntine% =AF A)N+ 5AF ARN 'i 2AF pr teine. ARN"$# 'i pr teine#e c ntri,$ie #a c n'er*area $nitatii 'tr$ct$ra#e a n$c#e p#a'!ei in #ip'a $nei !e!,rane pr prii. Prin !et de 'pecia#e+ cr ! z !$# ,acterian a p$t$t fi e-tra' 'i e a#cat$it dintr" 'ing$ra ! #ec$#a gigant de A)N de f r!a circ$#ara c$ capete#e $nite 'i c$ #$ngi!e de 2:AAK! 'i c$ dia!etr$# de ;+4n!. Cr ! z !$# ,acterian e'te p$ternic ra'$cit 'i 'pira#at+ '$perra'$cirea ! #ec$#ei de A)N 'e p ate face in sens orar , superrasucire po'iti"a 'i in sens anti-orar , superrasucire ne%ati"a. S$perra'$cirea p ziti*a c n'ta in d $a rand$ri de ,$c#e. J$c#e#e !ari p t fi in n$!ar de :A72AA+ fiecare ,$c#a 'e p#iaza ap i a d $a ara+ fiecare ra'$cire 'ec$ndara+ fiind f r!ata din :AA"4AA perec.i de n$c#e tide. Acea'a d$ce #a c ncentrarea ! #ec$#ei de A)N #a di!en'i$ni '$,ce#$#are. A'tfe#+ ! #ec$#a de A)N c$ $n dia!etr$ de 5AA !icr !etri p ate a/$nge 'a atinga #$ngi!e de 5"4 !ic !etri 'i $n dia!etr$ de 2+4"; !icr !etri. S$perra'$cirea negati*a apare in regi$nea f$rcii de rep#icare 'i deter!ina de'ra'$cirea ce# r d $a catene care 'e di'p$n a'tfe# para#e# pe !ica di'tanta. Pr ce'$# e'te i!p rtant in initierea 'intezei pr teice. )i!en'i$ni#e n$c#e id$#$i ,acterian 'ci#eaza intre 4"2=F din * #$!$# ce#$#ei. E# e'te !ai !ic in faza de repa$'+ cand ce#$#e#e a$ $n 'ing$r cr ! z !+ deci '$nt $nin$c#eate. In faza de cre'tere acti*a+ in c$#t$ri tinere+ pe !edii pti!e+ e#e apar !$#tin$c#eate+ a*and ;": cr ! z !i identici genetic+ din care ca$za+ indiferent de a'pect$# ! rf # gic a# !eteria#$#$i n$c#ear+ din p$nct de *edere genetic+ ,acterii#e '$nt rgani'!e .ap# ide. E-i'tenta a d i 'a$ !ai !$#ti cr ! z !i intr" ce#$#a ,acteriana e e-p#icata prin fapt$# ca rep#icarea cr ! z !$#$i precede di*izi$nea ce#$#ara deci e rez$#tat$# $nei #ip'e de 'incr nizare dintre rit!$# de cre'tere 'i di*izi$nea ce#$#ara. Pe cr ! z !$# circ$#ar ,acterian 'e di'p$n cate*a !ii de gene+ care f r!eaza 'ing$ra gr$pa de #in1age. P$nct$# de p rnire a# cr ! z !$#$i ,acterian e'te pe !e!,rana ce#$#ara 'i 'e n$!e'te mezozom$ 4

Se!nificatia ,i # gica e'te data de prezenta A)N"$#$i E p$rtat r a# inf r!atiei genetice. E# a'ig$ra tran'!iterea caractere# r gen " 'i fen tipice #a ce#$#e#e rez$#tate in $r!a di*izi$nii+ fa* rizand perpet$area 'peciei pe ter!en indefinit pana #a aparitia !$tatii# r. ORGANIZAREA GENOMULUI LA EU ARIO!E E$cari te#e '$nt reprezentate de% pr ti'te+ f$ngi+ p#ante 'i ani!a#e. 9iecare 'pecie din ce#e : regn$ri prezinta $n n$!ar caracteri'tic de cr ! z !i. Cr ! z !ii e$cari te# r p t fi ,'er*ati 'i 't$diati in 'pecia# in ti!p$# di*izi$nii !it tice+ in !etafaza cand in ce#$#e#e ' !atice f r!eaza perec.i identice &cr ! z !i ,icr !atidici( 'i ating grad$# !a-i! de c nden'are 'i prezinta ! rf # gia cea !ai c n'tanta. )i!en'i$ni#e cr ! z !i# r p t *aria intre 2"4A !icr ni #$ngi!e 'i A+2" ; !icr ni #ati!e. Cr ! z !$# $!an de'fa'$rat are #$ngi!e de apr zi!ati* :c! 'i c ntine 5 !i#iarde de n$c#e tide. &SASSON+ 23II+ din (azele geneticii, +hiorghita +$( -. Structura cromo'omului meta)a'ic la eucariote 9iecare cr ! z ! !etafazic e'te f r!at din d $a '$,$nitati 'eparate intre e#e # ngit$dina#+ den$!ite cromati$e .#rate/+ care 'e $ne'c printr" 'tr$ct$ra n$!ita centromer+ c$ dia!etr$ !ai !ic decat a# cr ! z !$#$i+ de aceea 'e !ai n$!e'te 'i c n'trictie pri!ara. La capete#e cr ! z !i# r 'e ga'e'c telomerii+ ace'tia a'ig$rand rep#icatia 'i 'ta,i#itatea cr ! z !$#$i+ t t data i!piedicand cr ! z !ii 'a 'e #ipea'ca prin capete. Apara capete#e cr ! z !i# r de acti$nea degradati*a a e- n$c#eaze# r+ a'ig$rand rep#icarea e-acta a p rti$ni# r ter!ina#e cr ! z !ia#e. &TAMARIN+ 2332 din (azele geneticii, +hiorghita +$( Unii cr ! z !i p t prezenta #a capete#e cr !atide# r+ c n'trictii 'ec$ndare+ $r!ate de 'tr$ct$ra .eter cr !atica n$!ita satelit. E'te f r!ati$ne 'ferica+ a*and r # de rganizat r n$c#e #ar. )e ,icei+ n$!ar$# de 'ate#iti c incidec$ n$!ar$# de n$c#e #i din n$c#e$# ce#$#ei. Pe cr !atide e-i'ta !ai !$#te ori%ini $e replicare , repliconi + 'ec*ente de n$c#e tide $nde incepe rep#icatia in ti!p$# fazei S a cic#$#$i ce#$#ar. entromerul are r #$# de a fi-a cr ! z !$# pe fi#a!ente#e f$'$#$i n$c#ear 'i de a a'ig$ra dep#a'area ace't$ia 'pre cei d i p #i in ti!p$# di*izi$nii ce#$#are. Are $n r # de 'e,it in !entinerea $nitatii 'tr$ct$ra#e a cr ! z !$#$i 'i are 'tr$ct$ra 'pecia#a. LIni!aM centr !er$#$i e'te f r!ata din A)N !are &apr -. ;;A p,( 'i e'te i!partita in : regi$ni. La '$prafata centr !er$#$i 'e af#a 0inetocorul a#cat$it din A)N 'i pr teine. E-i'ta 'pecii &$ne#e p#ante 'i ne*erte,rate( #a care centr !erii '$nt dif$zi 'i c$pa intreaga '$prafata a cr ! z !i# r &cr ! z !i p #icentrici( romati$ele '$nt $nitati#e ! rf "f$ncti na#e de rec !,inare 'i 'egregare cr ! z !ia#a. O,'er*atii#e e#ectr nice a$ e*identiat fapt$# ca fiecare cr !atida e'te f r!ata din cate ; fi#a!ente fine c$ dia!etr$# de apr -i!ati* 5A N+ cromoneme 'a$ su#cromati$e. Cr ! ne!e#e 'e 'pira#izeaza 'i 'e 'c$rteaza p$ternic in ti!p$# di*izi$nii. P t fi c # rate 'pecific+ a'tfe#+ p$tand$"'e ,'er*a pe cromoneme p rti$ni !ai inten' c # rate+ care apar ca ni'te ingr 'ari pe cr ! z ! 'i 'e n$!e'c cromomere care #e da$ a'pect$# $n$i 'irag de !arge#e. )aca 'e f # 'e'c c # ranti ,azici+ 'e p t ,'er*a pe cr !atide+ z ne care 'e c # reaza !ai inten'+ n$!ite 1eterocromatice 'i z ne care 'e c # reaza !ai '#a, &n r!a#( 'one eucromatice. Z ne#e 1eterocromatice a$ den'itate !ai !are a cr ! ne!ei+ deci pr ce'e#e de c nden'are 'i dec nden'are '$nt !ai inten'e aici+ decat in re't$# cr ! z !$#$i. Ace'te z ne '$nt !ai de' inta#nite in z na centr !er$#$i+ #a capete#e cr !atide# r in te# !ere 'i in z na rganizat ri# r n$c#e #ari. 8eter cr !atina p ate fi de d $a tip$ri% " constitutiva per!anent c nden'ata+ prezenta de #a na'tere pana #a 'far'it$# *ietii+ de e-e!p#$+ #a cr ! z !$# O de #a rosophila melanogaster$ " facultativa " $n tip de .eter cr !atina care '$fera ! dificari de"a #$ng$# dez* #tarii indi*id$a#e+ de e-e!p#$+ $n$# din cr ! z !ii H de #a fe!e#e#e *erte,rate# r+ apare in n$c#e$# inetrfazic inten' c # rat+ corpuscul 2arr 'a$ cromatina se3uala 'i care e'te nef$ncti na# din p$nct de *edere genetic. 4. 5orma, numarul cromo'omilor. !ipuri $e cromo'omi. Pentr$ identificarea cr ! z !i# r caracteri'tici $nei 'pecii 'e f # 'e'c diferite !et de% ,andarea cr ! z !i# r+ deter!inarea di!en'i$ni# r # r in !etafaza+ deter!inarea p zitiei centr !er$#$i 'i a rap rt$#$i dintre !ari!ea ,rate# r+ deter!inarea cantitatii de A)N din fiecare cr ! z !. =

P Jandarea cr ! z !i# r 'e rea#izeaza prin di*er'e !et de c.i!ice 'i de c # rare. In ace't ! d 'e p t e*identia 'erie de ,enzi care a$ aceea'i di'p zitie #a cr ! z !ii ! # gi 'i #a indi*izii ace#eia'i 'pecii. N$!ar$# de cr ! z !i e'te caracteri'tic fiecarei 'pecii+ *ariind #a 'pecii#e de p#ante 'i ani!a#e.
Specii de p#ante 'ecale cereale &'ecara( Allium cepa &ceapa( (eta vulgaris &*arza( .ea ma*s &p r$!,( %itrullus vulgaris &pepene *erde( /agus silvatica &fag( Vitis vinifera &*ita de *ie( 1riticum aestivum &gra$( 'olanum tuberosum &cart f( N$!ar de cr ! z !i &;n( 2: 2= 2I ;A ;; ;: 5I :; :I Specii de ani!a#e &inc#$'i* !$#( rosophila melanogaster &!$'c$#ita"de" tet( (ufo viridis &,r a'ca rai a'a( -ana esculenta &,r a'a de #ac( 'us scrofa &p rc( )us musculus &' arece( Homo sapiens sapiens & !( 0vis aries & aie( (os taurus &, $( %anis familiaris &caine( N$!ar de cr ! z !i &;n( I ;; ;= 5I :A := 4: =A 7I

C#a'ificarea cr ! z !i# r 'e face d$pa !ai !$#te criterii. Ce# !ai de' f # 'it criteri$ e'te p zitia pe care c$pa centr !er$# pe cr ! z ! &LEDAN+ 23=: din (azele geneticii, +hiorghita +$( )in ace't p$nct de *edere e-i'ta cr ! z !i% " metacentrici c$ centr !er$# 'it$at #a /$!atatea cr ! z !$#$i+ cr !atide#e fiind ega#eC " su#metacentrici c$ centr !er$# 'it$at '$,!edian+ cr !atide#e fiind inega#eC " su#telocentrici c$ centr !er$# 'it$at in p zitie '$,ter!ina#aC " telocentrici 'a$ acrocentrici c$ centr !er$# 'it$at ter!ina#+ #a $n$# din capete#e cr ! z !$#$i. !ipuri $e cromo'omi 9 r!a cr ! z !i# r e'te caracteri'tica fiecarei 'pecii. Ce# !ai $' r 'e p t ,'er*a in !etafaza cand '$nt p$ternic 'pira#izati 'i di'p$'i in p#aca ec$at ria#a. Ce#e !ai frec*ente f r!e '$nt% " de ,ag.eta &,a't na'(+ a #itere# r D+ H+ Q+ OC " cr ! z !i p #itenici 'a$ $ria'i din g#ande#e 'a#i*are a#e !$'c$#itei de tetC " cr ! z !$# in perie de #a!pa prezent in * cite#e pe'ti# r + repti#e# r+ a!fi,ieni# r 'i pa'ari# rC " cr ! z !ii '$, f r!a de ine# apar '$, inf#$enta fact ri# r !$tageni 'a$ in 'tari pat # gice. Rez$#ta din fen !ene de r$pere"$nire a $n r cr ! z !i 'a$ a $n r frag!ente a#e ace't ra 6. ompo'itia c1imica a cromo'omilor Ar.itect$ra cr ! z !i# r e$cari te# r e'te c !p#e-a+ fiind a#cat$iti din p$nct de *edere c.i!ic din% " 25"24F A)NC " 2;"25F ARNC " =I"7;F pr teine .i't nice 'i n n.i't nice. Proteinele 1istonice '$nt pr teine ,azice c$ ! #ec$#e de di!en'i$ni !ici+ care a$ in c !p zitia # r $n c ntin$t ridicat de #izina 'i arginina. A$ 'erie de f$nctii i!p rtante in ce#$#a% a'ig$ra 'ta,i#itatea ! #ec$#ei de A)N+ '$nt repre' ri ai gene# r. S$nt de d $a tip$ri% histone nucleosomale 74A, 742, 76 'i 78 'i histone internucleosomale 7-. Proteinele non-1istonice '$nt , gate in acizii g#$ta!ic 'i a'partic+ de aceea a$ caracter acid. Se ga'e'c in cantitati !ici in cr ! z + ! #ec$#a #a 5AAA de n$c#e ' !i 'i 'e 'intetizeaza pe t t parc$r'$# cic#$#$i ce#$#ar. Mediaza c$p#area A)N"$#$i c$ .i't ne#e. " i ni de !agnezi$ 'i ca#ci$C " !ici cantitati de #ipide. 8. Structura moleculara a cromo'omilor S"a incercate-p#icarea 'tr$ct$rii ! #ec$#are a cr ! z !i# r prin !ai !$#te te rii% te ria !$#tifi,ri#ara &p #ifi,ri#ara(+ 'tr$t$ra ! n fi,ri#ara+ 'tr$ct$ra n$c#e ' !ica+ $#ti!a fiind cea !ai acceptata. 7

Mo$elul nucleosomal al or%ani'arii cromo'omilor la eucariote % cr ! z !$# e$cari te# r e'te f r!at prin i!pac.etarea fi,rei de cr !atina+ iar e#e!ent$# de ,aza din 'tr$t$ra ace'teia e'te !2%3#0'0)23. Cr !atina n$c#eara e'te de nat$ra pr teica &c ntine acizi n$c#eici 'i pr teine( 'i 'e prezinta '$, f r!a de fi,re de cr !atina c$ dia!etr$# de 5A n!. Se prezinta '$, ; f r!e% " e$cr !atinaE regi$ni c$ fi,re de cr !atina #a-e 'i gene acti* !eta, #ice " .eter cr !atinaE regi$ni c$ fi,re c !pacte ce c ntin gene inacti* !eta, #ice Unitatea 'tr$ct$ra#a a fi,rei de cr !atina reprezinta nucleosomul. Ace'ta are f r!a $n$# 'eg!ent de ci#indr$ c$ dia!etr$# de 22 n!+ iar ina#ti!ea de 4+4 n!. E'te $n cta!er .i't nic+ fiind a#cat$it din I ! #ec$#e de pr teine .i't nice% " ; ! #ec$#e de 8;A & a 'e citi 8 indice ;( " ; ! #ec$#e de 8;J " ; ! #ec$#e de 85 " ; ! #ec$#e de 8:. Pe '$prafata 'a 'e infa' ara f r!and d $a spire, o molecula $e ADN .4 spire si (umatate/ $e -89 perec1i $e perec1i $e #a'e a'otate. Legat$ra dintre ; n$c#e ' !i '$cce'i*i 'e rea#izeaza prin ; ! #ec$#e de A)N "LINRER de circa 7A perec.i de n$c#e tide intre care 'e af#a ! #ec$#a de pr teina .i't nica de tip 82. Prin in'ir$irea n$c#e ' !i# r 'e *a f r!a JASIC "9IJER &fi,ra f$nda!enta#a( c$ dia!etr$# E 22 n!. 8i't na 82 are $n r # de 'e,it in fen !en$# de c nden'are a# fi,rei de cr !atina+ in rganizarea '$pran$c#e ' !a#a a ace'teia. In $r!a $nei n i c nden'ari 'e *a f r!a fi,ra de cr !atina &caracteri'tica n$c#e$#$i interfazic( c$ dia!etr$# de 5A n!. Trecerea de #a JASIC"9IJER de 22 n! #a fi,ra de cr !atina de 5A n! a f 't e-p#icata prin ; ip teze% 2 " c nf r! pri!ei ip teze JASIC"9IJER 'e p#iaza f r!and 'tr$ct$ra 'ec$ndara de 5A n!. U#teri r+ prin a#te p#ieri+ care a$ # c din 'tadi$# G; pana in pr faza 'e a/$nge #a cr !atida cr ! z !$#$i !etafazic c$ dia!etr$# de apr -. 25A n!C ; " a d $a ip teza '$'tine ca fi,ra de cr !atina e'te f r!ata prin ra'$cirea a ; JASIC " 9IJER in /$r$# $n$i ac !$n. U#teri r+ prin p#iere+ 'e a/$nge #a cr !atida cr ! z !$#$i. Acea'ta ip teza e-p#ica a'pecte de !icr 'c pie e#ectr nica a fi,rei de cr !atina+ e-i'tenta a,eratii# r '$,cr !atida#e de tip 8JC. &.a#f ,ridge' c.r !atid( E /$!atate de p$nte de cr !atida. Incepand din 'tadi$# G; a# interfazei 'i c ntin$and pana in pr faza+ prin c !pactarea fi,rei de cr !atina are # c 'tr$ct$rarea cr ! z !$#$i. M de#$# ce# !ai de' inta#nit e'te ce# a# $n$i Lsolenoi$M care are = n$c#e ' !i pe 'pira+ fi,ra de cr !atina atingand $n dia!etr$ de 5AAN. Grad$# de c nden'are difera in f$nctie de etape#e di*izi$nii ce#$#are. :. Materialul %enetic e3tranuclear Ace't tip de !ateria# genetic 'e ga'e'te in !it c ndrii 'i c# r p#a'te 'i apare '$, f r!a $n$i 'ing$r cr ! z !+ de f r!a circ$#ara 'i care 'e rep#ica independent de !ateria#$# genetic din n$c#e$. Ace't A)N e-tran$c#ear 'e de 'e,e'te de ce# n$c#ear prin gre$tatea ! #ec$#ara 'i prin rap rt$# ,aze# r az tate A<TSG<C. Gen !$# !it c ndria# 'i ce# c# r p#a'tic 'e ga'e'c in !ai !$#te c pii per rganit ce#$#ar. In c# r p#a'te 'i !it c ndrii 'e ga'e'c ri, z !i a'e!anat ri ce# r ,acterieni 'i 'e rea#izeaza 'inteza $n r pr teine+ pe ,aza inf r!atiei genetice din A)N"$# pr pri$. Mit c ndrii#e 'i c# r p#a'te#e '$nt #a rigine rgani'!e de tip pr cari t+ 'i!i#are ,acterii# r. E#e a$ rea#izat 'i!,i ze c$ ce#$#e#e"gazda care n$ p t '$pra*iet$i fara ace'te rgani'!e. Lip'e'c c$ de'a*ar'ire #a rgani'!e#e pr cari te. Gen !$# !it c ndria# 9iecare ce#$#a *egeta#a 'a$ ani!a#a c ntine circa 2AA de !it c ndrii+ in'a in $ne#e caz$ri n$!ar$# # r e'te !$#t !ai !are. )e pi#da+ in ce#$#e#e .epatice de #a !a!ifere e-i'ta circa IAA !it c ndrii. In !it c ndrii 'e ga'e'te $n tip 'pecia# de A ! mitocondrial 4A !mt, care reprezinta 2F din cantitatea t ta#a de A)N din ce#$#a. In A)N!t 'e ga'e'c in 'pecia# gene care c difica enzi!e#e nece'are re'piratiei ce#$#are. In gen !$# !it c ndria# de #a ! 'e ga'e'c $n n$!ar de 57 de gene.

Gen !$# c# r p#a'tic C# r p#a'te#e '$nt rganite ce#$#are in care 'e ga'e'te c# r fi#a+ pig!ent$# *erde c$ r # e'entia# in f t 'inteza. N$!ar$# de c# r p#a'te per ce#$#a *egeta#a *ariaza de #a 2 #a a#ga 'p*rog*ra+ #a 5A"4A in fr$nze#e p#ante# r '$peri are. In c# r p#a'te 'e ga'e'te $n tip 'pecia# de A ! cloroplastic 4A !cp,. Cantitatea de A)Ncp e'te de reg$#a !ai !are ca cea din !it c ndrii+ a'tfe# ca p t fi c dificate 2AA"24A de p #ipeptide diferite. A)Ncp a#cat$ie'te $n 'ing$r cr ! z !+ deci $n 'ing$r gr$p de #in1age+ ce reprezinta 7"24F din cantitatea t ta#a de A)N ce#$#ar. Mit c ndrii#e 'i c# r p#a'te#e '$nt tran'!i'e ereditar e-c#$'i* pe #inie !aterna.