Sunteți pe pagina 1din 10

Cltoriile lui Gulliver de Jonathan Swift (rezumat)

Partea 1- Calatoria in Lilliput


Gulliver era al treilea dintre cei cinci copii, i tria n provincia Nottingham. La paisprezece ani, tatl su l trimite la Universitatea Cambridge. St acolo trei ani, cu folos,d ar studiile erau prea costisitoare,aa c a fost trimis ca ucenic la Jack Bates,chirurg celebru din Londra,unde rmne patru ani. Tatl su i trimite ceva bnui,pe care i folosete pentru a studia navigaia i matematica. Una din propunerile lui Gulliver era s cltoreasc pe mare. l prsete pe domnul Bates,se ntoarce la tatl su,iar cu banii primii, pleac la Leyde,unde timp de doi ani i apte luni nva medicina. Se ntoarce din Leyde i capt un loc de chirurg pe vasul Rndunica,unde st trei ani i jumtate sub ordinele cpitanului Abraham Panell, comandantul vasului. La ntoarcere se stabilete n Londra i se cstorete cu domnioara Mary Burton. Moare profesorul su Bates iar clientela sa ncepe s se rreasc.Face mai multe cltorii timp de ase ani. n prima cltorie,Gulliver este singurul supravieuitor al unui naufragiu pe rmul unei insule, unde constat c este prizonier al unei rase de oameni nali de 15 cm, locuitori ai unor insule vecine, Liliput i Blefuscu. Gulliver promite intenii panice i jur credin mpratului liliputanilor i observ obiceiurile i moravurile locale ,total neobinuite pentru el. Obiceiurile liliputane se aseamn foarte mult cu cele engleze i sunt prezentate pn la limita absurdului. Se remarc i diferena dintre purtarea tocurilor nalte i a tocurilor joase. Observ toate intrigile de la curte, corupia i capriciile mpratului, care i spune cu mndrie stpnul universului. Gulliver i ajut pe liliputani s i nving pe locuitorii din Blefuscu, blocndu-le flota n port cu o singur mn, ns nu este de acord ca poporul vecin s fie adus n stare de sclavie. Dup o serie de peripeii, Gulliver se ntoarce acas cu ajutorul unei alupe de dimensiuni normale.

Partea 2- Calatoria in Brobdingnag


Urmeaz cltoria n Brobdingnag, unde Gulliver gsete uriai de 22 m cu un mod de via total diferit dect cel al liliputanilor. Acetia erau mult mai raionali iar monarhia de aici era o form de guvernmnt ideal, unde regele era nelept i drept. Aveau legi care asigurau libertatea i bunstarea cetenilor. Regele,panic din fire,nu dorete ca n ara sa s fie introduse praful de puc,putile i tunurile. Cnd i sunt descrise rzboaiele din Europa, regele se ngrozete. n timpul unei cltorii pe mare,barca lui Gulliver este luat n gheare

de un vultur gigant i apoi abandonat, ns este salvat de o corabie i astfel se ntoarce din nou n Anglia.

Partea 3- Calatoria in Laputa


Cltoria n Laputa este o nou experien pentru Gulliver. Locuitorii din Laputa se consider savani,parc nu ar tri pe pmnt, sunt arogani i nchipuii, parc ar tri pe o insul zburtoare. Autorul ne descrie tiina rupt de realitate. Oamenii de aici se ocup cu tot felul de lucruri inutile i absurde, cum ar fi:extragerea razelor de soare din castravei, construirea caselor ncepnd cu acoperiul i terminnd cu temelia.

Partea 4- Calatoria in Tara cailor


n ultima cltorie, Gulliver ajunge pe o insul cu o populaie foarte ciudat,care se mparte n dou categorii:o parte a populaiei este alctuit din houyhnhnms, cai nzestrai cu raiune i puterea de a vorbi, iar cealalt parte a populaiei din fiine yahoo, asemenea oamenilor, dar primitivi i brutali, lacomi, rutcioi, invidioi, care se ceart i se bat ntre ei pentru a strnge ct mai multe pietre strlucitoare inutile, pe care le credeau preioase.Caii sunt virtuoi i nelepi, triesc ntr-o comun patriarhal ,nu pot nelege ce este minciuna. Gulliver se ntoarce n Anglia, ns nimeni nu-i crede povestirile sale, fiind foarte rece chiar cu nevasta i rudele. Oamenii i fac proces i l declar nebun iresponsabil. Este salvat de un miel adus din Liliput, care modific decizia judectorilor. ncet-ncet, Gulliver se schimb, devenind un om ca toi oamenii, dei tot puin cam mizantrop.

Romeo si Julieta - comentariu, William Shakespeare


William Shakespeare (1564-1616), dramaturg si poet englez, este unul dintre numele cele mai importante al literaturii universale. Actor, apoi proprietar asociat al teatrului Globe, Shakespeare a devenit celebru in epoca prin piesele sale si s -a retras in plina glorie, la Stratford-upon-Avon, orasul sau natal. A scris comedii, drame si tragedii intre care: Comedia erorilor, Scorpia imblanzita, Visul unei nopti de vara, Mult zgomot pentru nimic, Cum va place, Hamlet, Regele Lear, Furtuna. Din opera sa poetica cele mai cunoscute sunt Sonetele, scrise in 1609, in numat de 154. Romeo si Julieta, probabil cea mai cunoscuta poveste de dragoste din istoria lumii, scrisa in 1594 este o tragedie in cinci acte, care are la baza o poveste reala, petrecuta in secolul al XIV-lea. Cele doua familii importante ale Veronei erau Capulet si Montague. Neintelegerile dintre cele doua familii erau atat de mari si durau de atat de mult timp, incat nu era posibil ca un servitor al casei Capulet sa se intalneasca cu un servitor al casei Montague, fara ca din aceasta sa iasa o cearta. In primul act, batranul lord Capulet a organizat un dineu fastuos la care a invitat multe doamne frumoase si numerosi nobili. La acesta petrecere toti erau bineveniti in afara de cei din familia Montague. Cu toate acestea Romeo, fiul batranului l ord Montague merge mascat la petrecere pentru a o vedea pe Rosaline, femeia pe care o iubea. Ajuns la dineu, Romeo observa o femeie superba de care se indragosteste pe loc. Tot in acea seara si Julieta se indragosteste de Romeo, cu toate ca cei doi nu isi cunosc identitatea, urmand ca doar mai tarziu sa afle caror familii apartin. In cel de-al doilea act Romeo, ignorand pericolul urca in camera Julietei, unde cei doi planuiesc sa se casatoreasca pe ascuns. Indragostitii au fost casatoriti in ziua urmatoare de catre Friar Laurence, unul dintre prietenii lui Romeo.

In actul trei, in urma unui conflict Romeo il ucide pe Tybalt din familia Capulet, in urma acestui fapt, fiind expulzat din Verona de catre printul Escalus. In acest timp, tatal Julietei decide ca a sosit timpul ca aceasta sa se casatoreasca cu Paris, hotarand chiar si data nuntii. Julieta nu este de acord cu hotararea tatalui sau si decide sa se sinucida. In cel de-al patrulea act, Friar Laurance ii ofara Julietei o potiune pentru a -si simula moartea. Fata hotaraste sa ia potiunea in noaptea de dinaintea nuntii, pentru a putea fi rapita de Romeo. In acea noapte, la sosirea lui Paris familia Capulet descopera ca Julieta a murit, pregatirile de nunta transformandu-se in pregatiri de inmormantare. In al cincilea act, Romeo se indreapta spre Verona pentru a-si vedea, iubita pentru ultima data, el nestiind de planul Julietei. Dupa ce il ucide pe Paris, Romeo ia si el otrava, o saruta pe Julieta pentru ultima, iar apoi moare. Julieta se trezeste dupa ce a trecut efectul potiunii, dar cand vede ca Romeo a murit se sinucide si ea. La inceputul piesei, Romeo sufera din cauza Rosalindei, care nu ii impartaseste dragostea. Isi petrece majoritatea timpului suspinind din cauza unei vieti amoroase disperate. Este mentionat la inceput ca un ratacitor fara cauza, preocupat de Rosalinda. Familia sa se intreaba care ar putea fi cauza deznadejdii sale. Rosalinda este obsesia lui Romeo, desi din descrierile lui ni se releva superficialitatea dragostei sale. Cind o descrie pe Rosalinda lui Benvolio, se refera doar la atractivitatea si la frumusetea ei fizica. Mai degraba decit sa argumenteze de ce o iubeste, el blestema nefericirea dragostei neimpartasite. Pe parcursul piesei relatia lui Romeo cu Rosalinda este pasiv a. El nu vorbeste niciodata cu ea si nici nu inceraca sa faca ceva pentru a o cuceri. Se zbate intre adulare si disperare. In ciuda insistentelor lui Benvolio, adoslescentul refuza sa ia in considerare si existenta altor femei. Romeo o urmareste pe Rosalin da la petrecerea Capuletilor, unde refuza sa ia parte la festivitati si in loc sa incerce sa se apropie de ea, isi petrece timpul in lamenatre sufocindu - se sub povarea grea a dragiostei Desi Romeo isi decalara dragostea fata de Rosalinda, din comportamen tul lui, atunci cind o descopera pe Julieta ne dam seama de inconsistenta sentimentelor sale.

Odata ce o vede pe Julieta, aceasta devine centrul universului iar Rosalinda e uitata. Spre deosebire de pasivitatea fata de Rosalinda, cu Julieta Romeo este deo sebit de activ. Incearca sa se faca remarcat si chiar sa-i smulga un sarut. Dupa ce Romeo si Julieta isi dau seama ca interesul lor este reciproc, Romeo ii cere juraminte de dragoste, iar apoi Romeo ii cere fratelui Lawrence sa-i casatoreasca. Fratele Lawrence este surprins dar Romeo ii explica ca a uitat-o pe Rosalinda. Observam ca desi abia s-au intilnit, Romeo incerca sa se asigure de legatura lor, comportament opus celui fata de Rosalinda. Dupa casatorie relatia dintre Romeo si Julieta devine mult mai complexa si implica mai multi factori. Un moment important este cele in care Romeo il intilneste pe Tybalt, cu care este acum inrudit prin casatorie. Impulsivul Romeo incearca sa se stapineasca in fata lui dar pina la urma raspunde provocarii acestuia si il ucide in lupta. Pentru aceasta crima Romeo este exilat la Mantua si separat de mireasa lui. Cind primeste de veste ca Julieta a murit, este devastat si decide sa o urmeze. Gaseste trupul Julietei la mormint si se sinucide inghitind otrava. Acesta sinucidere este actul final, si dealtfel cel mai profund pe care il face Romeo pentru Julieta. Romeo este o figura romantica tragica. Incepe prin a fi un tinar superficial si sfirseste prin a se implica intr-o relatie complexa, careia i se sacrifica. Julieta, membra a familiei Capulet, este foarte tinara, are doar 14 ani. Ea este crescuta de Doica, care ii este prietena, confidenta si mai mult, mama. De -a lungul piesei Julieta se bizuie pe ea in situatiile cele mai dificile. Doamna Capulet, mama biologica a Julietei, nu ii este apropiata. Cind Julieta atinge virsata maritisului, vrea sa o casatoreasca cu Paris, netinind cont de sentimentele ei. Julieta incearca sa-i vorbesca dar mama ei nu vrea sa o asculte si ii spune ca se va marita cu Paris chiar si cu sil a. Relatia Julietei cu Romeo este diferita de toate celelalte. Il intilneste la petrecere si se indragosteste de el la prima vedere. In citeva ore, el devine persoana cea mai importanta a vietii ei. Vrea sa se casatoreasca cu el desi stie ca o relatie intr e familiile lor este imposibila. Dragostea ei insa nu tine cont de logica asa ca se intilneste cu Romeo la fratele Lawrence si se casatoreste cu el. Dupa casatorie, ea este optimista si

crede ca necazurile s-au incheiat, cind de fapt sint abia pe cale sa inceapa. Pe tot parcursul piesei Julieta este complet devotata lui Romeo: este gata sa renunte la numele sau, refuza sa se casatoreasca cu Paris. Singura data cind simte furie impotriva lui este atunci cind acesta il ucide pe Tybalt, dar dupa o reflectie isi da seama ca de fapt este de partea lui Romeo. Julieta evolueza pe parcursul piesei transformindu-se intr-o femeie

independenta. Primul semn este impotrivirea in fata parintilor la casatoria cu Paris. La sfirsitul piesei tinara Julieta se trezeste si il gaseste pe iubitul sau Romeo mort. Pentru ca nu vrea sa traiesca fara el, se sinucide. Alte persoaje importante sunt : Doica, fratele Lawrence, Mercutio, Tybalt. Doica este un personaj dinamizator. Este un mebru al familiei Capulet, prin adoptie si este mai apropiata de Julieta decit mama acesteia. Este implicata inca de la inceput in relatia lui Romeo cu Julieta, dezvalunidu-le identitatea. Este un personaj mai vesel care aduce lumina in contextul sumbru al piesei. Fratele Lawrence este cel care isi doreste sa aduca pacea intre cele doua familii. Este un fel de personaj oglinda al Doicii daca ne gindim la relatia lui cu Romeo. Ele celebreaza casatoria celor doi tineri si o ajuta pe Julieta sa se prefaca moarta. Are un plan bine stabilit de a salva relatia lor, dar acest plan da gres. Sinuciderile celor doi vor atirna greu pe umerii fratelui Lawrence, care in esenta este un om bun care a luat niste decizii gresite. Mercutio este prietenul si confidentul lui Romeo. Este cel care prevede inca de la inceput sfirsitul tragic al dragostei celor doi. Este un personaj care pe parcursul piesei ofera informatii importante cititorului. Moartea lui este un moment cheie al piesei. Tybalt este un personaj cheie. Membru al familiei Capulet, aparator al ei este primul care il observa pe Romeo. Uciderea de catre el a lui Mercutio declanseaza sirul fatal.

Exista mai multe moduri shakespeariene, mai multe chipuri de a -l cunoaste pe Shakespeare. Ele apartin veacurilor care au trecut pe langa Shakespeare, ca un tren de -a lungul unui masiv muntos, fara sa-I poata prinde decat aspectele partiale, fugitive. Trenul a trecut, lasand in urma fumul opiniilor. Muntele e tot acolo, singur, el si cerul.

Pastelul Iarna - demonstratie de Vasile Alecsandri


Vasile Alecsandri este considerat ,,parintele pastelului in literatura romana, deoarece a fost primul scriitor roman care a abordat aceasta specie literara. Pana la el au mai aparut descrieri de natura, dar numai in cadrul altor opere. Poetul a preluat termenul de pastel din artele plastice unde desemneaza un desen in culori palide. El a scris un ciclu de 30 de poezii dedicate naturii Mircestilor, anotimpurilor, anului, diferitelor momente ale zilei si muncii campului. Pastelul este creatia lirica in versuri, in care se prezinta un tablou din natura in stransa legatura cu sentimentele autorului. Poezia ,,Iarna este pastel pentru ca are toate trasaturile speciei. Ca orice pastel, si aceasta poezie este o creatie lirica care exprima un tablou din natura, sentimentele autorului fata de elementele descrise. In primul tablou al poeziei, primele trei strofe, autorul prezinta o zi de iarna, cu cer acoperit de nori, cu soarele care abia se zareste printre acestia, cu ninsoare abundenta si lipsa de miscare. Abundenta zapezii trezeste in sufletul autorului sentimente de neliniste si melancolie. In tabloul al doilea(ultima strofa) se prezinta o zi de iarna insotita de cer senin si soare stralucitor, in care isi face simtita prezenta omul intr-o sanie usoara, insotit de clinchetele vesele de zurgalai. Sentimentele autorului sunt in conferdanta cu tabloul descris, si predomina veselia. O alta trasatura specifica pastelului care se regaseste si in poezia ,,Iarna este aceea ca figurile de stil au un rol deosebit in prezentarea tabloului si a sentimentelor. Poetul apeleaza la metafore precum: ,,lungi troiene calatoare, ,,zale argintie, ,, oceanul de ninsoare. Metafora ,,troiene calatoare se refera la norii aducatori de zapada, si se bazeaza pe asemanarea acestora cu troienele formate prin spulberea zapezii de vant. Metafora,,zale argintie se refera la patura de nea care acopera pamantul, protejandul impotriva inghetului, asa cum zalele protejau corpul soldatilor. ,,Cu o zale argintie se imbraca mandra tara. Metafora ,,oceanul de

ninsoare se refera la stratul de zapada care acopera pamantul si se bazeaza pe asemanarea acestuia in dimensiune cu intinderea oceanului. Personificarea este o alta figura de stil la care apeleaza poetul pentru a realiza tabloul din natura: iarna este cumplita si asemenea unui om, cerne norii de zapada. ,,Din vazduh cumplita iarna, cerne norii de zapada. Tara se imbraca in zapada. ,,Cu o zale argintie se imbraca mandra tara, iar soarele, asemenea unui parinte iubitor ,,straluceste si dismearda oceanul de ninsoare. Comparatia este o alta figura de stil folosita de poet pentru realizarea tabloului si sugerarea starilor sufletesti. Fulgii care cad sunt asemanati cu niste fluturi albi. ,,Fulgii zbor, plutesc in aer, ca un roi de fluturi albi, iar soarele care abia se vede printre nori este comparat cu un vis de tinerete. ,,Soarele rotund si palid, se prevede printre nori,/Ca un vis de tinerete printre anii trecatori. Pentru realizarea tabloului autorul foloseste o gama larga de epitete simple, antepuse sau postpuse, cromatice sau personificatoare. Epitetele ,,troiene calatoare, ,,fiori de gheata, ,,zale argintie, ,,intinderea pustie, atribuie insusiri deosebite unor elemente din natura, in timp ce epitetele personificatoare ,, cumplita iarna, ,,voios rasuna, atribuie insusiri omenesti elementelor naturii. sugereaza Epitetele culoarea cromatice ,,fluturi albi, ,,umeridalbi, ,,clabuci albi, ,,fantasme albe predominanta a tabloului: alb. Tabloul se realizeaza si cu ajutorul repetitiilor. ,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara, fara urme fara drum care sugereaza abundenta zapezii si absenta omului. Atot puternicia iernii este sugerata de enumeratia ,,tot e alb, pe camp, pe dealuri, imprejur in departare. Ca in orice pastel, si in poezia ,,Iarna un rol deosebit il au imaginile vizuale, auditive, motorii. Primul tablou se realizeaza cu ajutorul imaginilor vizuale, care fixeaza dimensiunile spatiale ale tabloului. ,,Din vazduh, fulgii zbor, tot e alb, ziua ninge,.. Tabloul al doilea se realizeaza cu ajutorul imaginilor vizuale, audutive si motorii.

Ca in orice pastel, si in poezia ,,Iarna modul principal de expunere este descrierea cu ajutorul careia poetul prezinta tabloul din natura si starile sufletesti. Avand toate aceste trasaturi, poezia ,,Iarna de Vasile Alecsandri ramane una dintre cele mai cunoscute pasteluri ale ,,Banului de la Mircesti.