Piramida lui Maslow

In conceptia lui Abraham Maslow, toate actiunile umane au ca scop satisfacerea unor necesitati sau trebuinte. Satisfacerea acestor trebuinte insa se realizeaza conform prioritatii lor, respectiv : - intai nevoile primare - apoi sunt luate in calcul cele de ordin superior.

Astfel, nevoile umane, conform lui Maslow, sunt structurate piramidal, de la baza spre varful piramidei, in cinci nivele, dupa cum urmeaza:

1. Nevoile elementare (la baza piramidei) sunt nevoile de ordin fiziologic (nevoia de aer, apa, hrana, imbracaminte; nevoi de ordin senzorial, sexual, etc.). Satisfacerea acestor nevoi asigura buna functionare biologica a organismului uman. 2. Nevoia de securitate individuala atat in mediul natural cat si in cel social ; se refera la protectia individului fata de fortele exterioare ostile, factori de risc care atenteaz la integritatea fizica a acestuia. Asigurarea unei astfel de protectii se realizeaz prin stabilitatea locului de munca si prin asigurarea unor bunuri si resurse materiale necesare existentei: casa, salariu etc. 3.Nevoile sociale se raporteaz la necesitatea acceptarii si apartenentei intr-un grup social, de a face parte dintr-o comunitate. Oamenii manifesta nevoia de dragoste inca din primele luni de viata. Mai mult instinctiva la nceput, aceasta nevoie devine treptat din ce in ce mai constienta, devine o exigenta de prim ordin pentru confortul sufletesc. 4. Nevoia de respect care deriva dintr-o exigenta autoevaluativa a individului, care doreste sa-i fie recunoscut statutul pe care il are sau la care aspira, dorinta de a-i fi apreciate competentele, cunostiintele, performantele, calitatile etc. 5. Nevoia de autorealizare la varful piramidei, nevoia de autorealizare, de implinire de sine, vizeaza construirea unei imagini de sine favorabile, precum si dobandirea capacitatii de auto-control.

Ierarhia nevoilor a lui MASLOW

Conceptul de ierarhie a nevoilor a fost avansat de psihologul Abraham Maslow (19081970). O nevoie este o cerinta personala. Maslow presupune ca exista o varietate de necesitati pe care oamenii le doresc indeplinite si presupune ca aceste nevoi pot fi aranjate conform cu importanta lor in secvente cunoscute ca ierarhia nevoilor a lui Maslow. La baza piramidei sunt nevoile fiziologice, lucrurile care ne suntnecesare pentru a supravietui. Aceste nevoi includ hrana si apa,imbracamintea, adapostul si dormitul. Prin prisma angajatului aceste nevoi sunt satisfacute de un salar adecvat.La urmatorul nivel se afla nevoia de siguranta si securitate, adica de acele lucruri necesare pentru siguranta fizica si emotionala. Nevoile de securitate pot fi satisfacute prin: locuri de munca, asigurari de sanatate,pensii si conditii de protectie a muncii.Urmeaza nivelul nevoilor sociale, care se refera la cerintele umane de dragoste si afectiune, necesitatea de a primi si a oferi respect si afectiune si sentimentul de apartenenta la o organizatie si la un segment al societatii. Intr-un sens mai larg, aceste nevoi pot fi satisfacute prin mediul de lucru si prin organizatii neoficiale. Relatiile sociale, dupa cele de munca - cu familia si prietenii, de exemplu - sunt, de asemenea, necesare si importante. Urmeaza nivelul nevoilor de stima, sau prestigiu si se refera la respectul si recunostinta celor din jur (stima altora), precum si la propria noastra realizare si valoare (autostima - dar nu narcisism - pe principiulrespecta-te singur, pentru a fi respectat!). Aceste nevoi pot fi satisfacute prin propria indemanare - fizica si intelectuala - prin promovare in locuri de munca superioare, cu responsabilitate marita, sau prin diferite onoruri si premii, ori alte forme de recunostinta.La cel mai inalt nivel este nevoia de autorealizare (realizarea profesionala), nevoia de crestere si dezvoltate ca om si de devenire profesionala si sociala. Acestea sunt cele mai dificil de implinit nevoi si intelegerea satisfacerii lor tinde sa ia diverse forme si esente, de la individ, la individ. Pentru unii oameni, invatarea unei profesiuni noi,pornirea intr-o cariera noua, sau a deveni cel mai bun" in unele stradanii si incercari, pot fi cai de satisfacere a nevoii de autorealizare.Maslow sugereaza ca oamenii lucreaza pentru satisfacerea nevoilorlor fiziologice, la inceput, apoi a nevoilor de siguranta si asa mai departe pana la nevoile din varf ale piramidei. In general, ei sunt motivati de la cel mai de jos nivel, care raman, partial, nesatisfacute. Totusi, nevoile dela un nivel nu vor putea fi complet satisfacute, inainte ca nevoile de la nive1ul imediat superior, sa intre in joc. Daca majoritatea nevoilor fiziologice si de siguranta personala sunt satisfacute, acea persoana va putea fi motivata, in principal, prin satisfacerea nevoilor sociale. Dar orice necesitate fiziologica si de siguranta, care va acoperi o anume nevoie, va fi, de asemenea, importanta. Ierarhia nevoilor a lui Maslow ofera un mijloc uzual asupra viziunii motivarii angajatilor, precum si un ghid pentru managementulorganizatiei. In general, afacerile, chiar si in SUA, au fost capabile sa satisfaca nevoile de baza ale lucratorilor, dar cele prezente de ordin superior sunt mai mult decat o problema. Ele nu pot fi satisfacute intr-omaniera simplista, ci intelegand ca nevoile difera la un angajat la altul (se exclude globalizarea nevoilor).

Piramida lui Maslow

Teoria ierarhiei nevoilor a fost elaborata de psihologul american Abraham Maslow. Maslow ierarhizeaza nevoile umane in functie de prioritatea lor in cinci categorii: Nevoile fiziologice sunt nevoile de baza ale corpului uman: hrana, apa, somn, adapost, etc. Ele sunt dominante atunci cand nu sunt satisfacute la un nivel acceptabil. in acest caz nici o alta nevoie nu poate sta la baza motivatiei. Nevoile de siguranta si securitate cuprind nevoia de stabilitate, protectie impotriva imbolnavirilor, a vatamarilor fizice, a dezastrului economic, a factorilor ocazionali si imprevizibili, nevoia de structura, ordine si lege. De obicei nevoia de securitate este activa si dominanta in cazuri deosebite, cum ar fi razboiul, epidemiile, catastrofele naturale, dezorganizarea societatii, crize economice, nevroze, situatii negative cronice. Nevoile sociale sunt legate de natura sociala a omului. Initial Maslow s-a referit la ele ca nevoie de dragoste si apartenenta. in aceasta categorie intra si nevoia de prieteni, de relatii agreabile cu cei din jur, nevoia de familie. Nevoile sociale se manifesta sub urmatoarele forme: Nevoia de afiliere se refera la dorinta de a avea prieteni, colaboratori, de a se asocia cu alte persoane. Individul cauta compania altor persoane, fie in grupuri mici, informale, fie in organizatii formale. Nevoia de afectivitate este o nevoie sociala universala si se manifesta in doua directii: de la individ spre alte persoane si dinspre cei din jur spre individ. Nevoia de cooperare este una din cele mai puternice nevoi umane si rezulta din nevoia de afiliere. in cadrul organizatiilor se manifesta mai ales prin munca in echipa. Nevoia de stima cuprinde doua grupe de nevoi delimitate in functie de unghiul de abordare care poate fi intern sau extern. Din punct de vedere intern, nevoia de stima cuprinde dorinta de putere, realizare, incredere, independenta, libertate iar din punct de vedere extern dorinta de a avea reputatie sau prestigiu, statut, faima si glorie, recunoastere, demnitate, apreciere. Satisfacerea acestor nevoi duce la incredere in sine, constientizarea valorii proprii, sentimentul de a fi util si necesar in lume. Nevoia de autorealizare (autoactualizare) este dorinta unei persoane de a se realiza ca o personalitate unica in concordanta cu potentialul sau si in cadrul limitelor impuse de realitate. Satisfacerea acestei nevoi permite individului sa-si realizeze potentialul, talentele si capacitatile de care dispune, totodata va duce si la cresterea celorlalte nevoi. Daca nici o nevoie nu este satisfacuta, cele de la baza piramidei trebuie satisfacute mai intai. Dupa ce un nivel de nevoi a fost satisfacut intr-o masura acceptabila, poate deveni operant urmatorul nivel. O nevoie odata satisfacuta inceteaza sa mai fie motivatoare. Nevoile de nivel superior, mai ales cele personale (stima, realizare), sunt mult mai puternice sub aspect motivational decat cele de nivel inferior si efectul lor este mai indelungat.

Maslow sustine ca pentru satisfacerea nevoilor de baza exista anumite preconditii. Fara existenta acestora nevoile nu pot fi satisfacute. Amenintarile asupra existentei acestor conditii actioneaza ca si cum ar fi amenintata insasi satisfacerea nevoilor. Din aceasta cauza multi autori includ cele doua conditii intre nevoi, rezultand astfel o piramida cu sapte nivele. Cele doua conditii sunt:

Libertatea de exprimare si investigare, care se refera la existenta unor conditii sociale ce permit unei persoane sa se exprime liber, sa faca ceea ce doreste, atata timp cat nu raneste pe altii, sa investigheze, sa caute informatii, sa se apere si incurajeaza justitia, cinstea si onestitatea. Nevoia de a stii si a intelege, care cuprinde dorinta de a dobandi si a sistematiza cunostinte despre mediu, nevoia de a-si satisface curiozitatea, nevoia de meditatie, experimentare, explorare.

Aspecte specifice:

o o o o o

Nevoile sunt interdependente si isi gasesc exprimarea maxima in nevoia de autorealizare, care apare pe masura satisfacerii tot mai multor nevoi de pe nivelele inferioare. Nevoile de ordin superior nu actioneaza in mod obligatoriu in ordinea ierarhiei lor. La un moment dat pot fi active mai multe categorii de nevoi. In plus, chiar Maslow a subliniat ca ierarhia nevoilor nu trebuie privita rigid, deoarece ordinea nevoilor poate varia de la o persoana la alta. Ierarhia nevoilor depinde de personalitatea, mediul social-cultural si succesele sau esecurile anterioare ale persoanei. De exemplu, pentru persoanele creative satisfacerea nevoii de creativitate, parte a nevoii de autoactualizare, este mai importanta decat satisfacerea oricarei alte nevoi. Creativitatea lor se manifesta nu ca nevoie de autorealizare activata ca urmare a satisfacerii nevoilor de nivel inferior, ci ea este activa si in cazul in care nevoile de baza nu sunt satisfacute. O alta cauza a rasturnarii ierarhiei poate fi satisfacerea unei categorii de nevoi pentru o perioada indelungata dupa care nevoia va fi subevaluata. De exemplu, persoana care niciodata

nu a suferit de foame subestimeaza efectele nesatisfacerii nevoii de hrana si priveste hrana ca ceva neimportant. O nevoie nu trebuie sa fie satisfacuta in proportie de 100% pentru ca o alta nevoie sa devina motivatoare. Cei mai multi oameni sunt numai partial satisfacuti in nevoile lor.