LP CM Sutura vasculara corect efectuata trebuie sa fie: a. etansa b. neischemianta c. in conditii de asepsie si antisepsie d. inversanta e.

eversanta O anastomoza digestiva trebuie sa: a. respecte vascularizatia partenerilor digestivi b. fie neischemianta c. fie eversanta d. aiba o hemostaza riguroasa la nivelul transei e. afronteze tesuturi viabile Care din afirmatiile urmatoare despre alimentatia enterala sunt adevarate: a. previne atrofia mucoasei intestinale b. atenueaza reactia catabolica secundara agresiunii actului anestezico-chirurgical c. se poate administra pe sonda naso-gastrica d. se poate administra prin gastrostoma e. este mai scumpa decat nutritia parenterala LP CS Care afirmatie de mai jos referitoare la nutrita pacientului chirurgical este falsa: a. trebuie sa acopere nevoile energetice ale pacientului b. trebuie amanata cat mai mult posibil postoperator pentru a permite cicatrizarea anastomozelor digestive c. trebuie sa asigure aportul echilibrat de principii alimentare adaptat la specificul bolii d. trebuie sa favorizeze procesul de vindecare e. trebuie sa evite agravarea unor boli metabolice coexistente CURS CM Elementele agravante ale traumatismelor arteriale sunt reprezentate de: a. echimoza b. spasmul arterial c. tromboza secundara d. leziuni traumatice asociate e. hemoragie Care din afirmatiile urmatoare despre ruptura anevrismului de aorta sunt adevarate: a. riscul creste cand anevrismul depaseste 3 cm in diametru

b. c. d. e.

se insoteste de durere produce hipotensiune se palpeaza masa abdominala poate fi asimptomatic

Care din elementele de mai jos fac parte din tabloul clinic al sindromului de ischemie acuta periferica: a. claudicatia intermitenta b. paloarea tegumentara c. parestezii d. impotenta functionala e. adenopatii Care din afirmatiile urmatoare referitoare la tromboza artriala sunt adevarate: a. evolutia este rapida spre leziuni ireversibile b. apare cand exista conditii emboligene c. cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente d. apar semne de ischemie acuta la un bolnav cunoscut cu ateroscleroza e. evolutia nu este grava datorita circulatiei colaterale Care din afirmatiile urmatoare referitoare la boala Burger sunt adevarate: a. apare la barbati tineri b. fumatul nu este un factor etiologic c. afecteaza si venele d. substratul este o proliferare endoteliala cu foliculi giganto-celulari urmata de stenoze si tromboze vasculare e. afecteaza vasele mari la nivelul membrelor inferioare Care din afirmatiile urmatoare referitoare la arteriopatia diabetica sunt adevarate: a. pulsul periferic este perceptibil si in stadii avansate cu tulburari trofice b. gangrena are forma uscata c. pot aparea microangiopatii retiniene renale viscerale d. leziunile vasculare aparute pot fi reverssibile prin controlul bolii de fond e. afecteaza primar vasele de calibru mare CURS CS Care afirmatie de mai jos referitoare la varice hidrostatice este falsa: a. sunt incriminati factori ereditari distrofia peretelui venos !scaderea fibrelor elastice" b. se pot asocia cu alte boli datorate #distrofiei# de colagen: hemoroizii$ hernii$ varicocel c. ortostatismul prelungit favorizeaza aparitia varicelor hidrostatice d. echografia !oppler se face pentru localizarea varicelor e. tratamentul minim invaziv este indicat numai in varicele esentiale si contraindicat in cele secundare

Care element de mai jos nu este factor de risc pentru tromboza venoasa profunda: a. neoplazia b. imobilizarea c. obezitatea d. fibrilatia atriala e. sindromul antifosfolipidic
"chalazia cardiei este diagnosticata paraclinic prin urmatoarele investigatii cu exceptia# ! $ Computer tomografia Caracteristic varicelor hidrostatice aflate in stadiul %%% de evolutie sunt urmatoarele cu exceptia # C " Prezenta de varice cu pachete varicoase Care dintre urmatoarele afirmatii despre furuncul nu este adevarata& factorul etiologic este streptococul Care dintre urmatoarele afirmatii despre hidrosadenita este adevarata& % " localizarea cea mai frecventa a hidrosadenitei este regiunea axilara Care dintre urmatoarele afirmatii despre erizipel nu este adevarata& ' $ debutul este progresiv prima aparand leziunea locala (placa erizipelomatoasa rosie$ Care din urmatoarele afirmatii despre arsuri sunt adevarate# '$ in arsurile grave bolnavul pierde apa albumina si electroliti ! $ la locul accidentului se asigura eliberarea cailor respiratorii se administreaza antialgice si se inveleste bolnavul intr-un cearceaf curat Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate# " $ Semnele clinice de coleperitoneu care pot apare in traumatismele hepatice sunt#durere abdominala semne de iritatie peritoneala si uneori icter sclerotegumentar ! $ diagnosticul pozitiv al unei leziuni tumorale hepatice este stabilit in urma# ex clinic ex paraclinic si al biopsiei hepatice Care din urmatoarele afirmatii despre infarctul entero-mezenteric sunt adevarate# a$ poate fi cauzat de tromboza sau embolie arteriala d $ arteriografia selectiva de artera mezenterica superioara pune in evidenta existenta si localizarea obstructiei Care din urmatoarele explorari paraclinice are cea mai mica contributie la stabilirea diagnosticului de tumora hepatica# " $ radiografia abdminala simpla Care din afirmatiile de mai )os referitoare la gangrena gazoase sunt adevarate# a. agentul etiologic al bolii este clostridium perfiringens b. netratata mortalitatea este *++, e " prognosticul este foarte rezervat in extensia abdominala si retroperitoneala Care din enunturile de mai )os referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei gazoase sunt false# ! $ afectarea in principal a fasciei tegumentul si tesutul muscular fiind de regula respectate Care din semnele simptomele de mai )os nu caracterizeaza gangrena gazoasa# d$ absenta durerilor

a.

Care din afirmatiile de mai )os referitoare la plaga cu risc tetanigen sunt false# d $ plaga suturata cu catgut Care din elemmentele de mai )os fac parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintr-o leziune arteriala traumatica # a. durere b. paloare c. parestezii sau chiar anestezie d. hemoragia e. hipotensiunea Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica E " arteriopatia diabetica asociata cu neuropatie diabetica Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice sunt false# d$ stadiul %%% - apare durere la intervale fixe in special noaptea - absenta pulsului la pedioasa si tibiala posterioara Care din afirmatiile de mai )os referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin tromboza sunt false# e " poate da dilatatii anevrismale proximale Care din afirmatiile de mai )os referitoare la hernia inghinale strangulata sunt false# d $ este mai frecventa la femei Care din urmatoarele afirmatii referitoare la incarcerarea unei hernii sunt corecte# e" apar aderente ale continutului la sac si ale sacului la peretele abdominal ce impiedica reducerea Care din explorarile imagistice de mai )os nu se folosesc in patologia splinei# ! $ .ndoscopia Care din tipurile lezionale traumatice ale splinei nu sunt corect descrise# E " /ipul 0 - zdrobire incompleta Care din elementele de mai )os nu caracterizeaza hipersplenismul primar# e " hepatomegalie Care din urmatoarele semne si simptome nu caracterizeaza rectocolita ulcerohemoragica# % " cefalee a. Care din elementele de mai )os nu cresc riscul aparitiei cancerului colorectal# polipii inflamatori Care din semnele si simptomele de mai )os nu caracterizeaza cancerul colonului drept ! $ ocluzia Care din semnele si simptomele de mai )os nu caracterizeaza cancerul colonului stang % " tenesmele Care dintre urmatoarele caracteristici comune ale tumorilor benigne 1U este regasita la acest tip de afectiuni# C " adenopatie regionala mobila si fixa

a. b. c. %"

Care dintre urmatoarele entitati patologice determina aparitia ocluziei mecanice# calculi biliari- ileus biliar neoplasmul colonic hernia strangulata volvulusul sigmoidian Care dintre urmatoarele semne obiective 1U este caracteristic ocluziei# C " apararea musculara Care dintre urmatoarele cauze 1U determina aparitia unei ocluzii dinamice# E " hernia femurala strangulata Cancerul mamar 1U metastazeaza la nivelul urmatoarelor organe# E " colon Cea mai frecventa forma de inflamatie acuta a glandei mamare in timpul lactatiei dar si in afara ei este# ! $ abcesul mamar Complicatiile diverticulitei colonice sunt urmatoarele cu exceptia# inflamatia Complicatiile cancerului esofagian sunt urmatoarele mai putin una# B " .sofag 'arrett !iagnosticul paraclinic al refluxului gastro-esofagian se realizeaza prin# .ndoscopie digestiva superioara cu biopsie /ranzit baritat esofagian Monitorizarea Ph esofagian 2 34 ore Manometrie !iagnosticul diferential al hernilor spiegeliene se poate face cu urmatoarele afectiuni cu exceptia # C " 5ernia hiatala !iagnosticul de certitudine al neoplasmului mamar se stabileste pe baza urmatorului examen paraclinic# B " sectorectomie cu examen 5P la gheata sau parafina

a.

a. C" !$ .$

a.

!iagnosticul paraclinic in urgenta de prima intentie al unei ocluzii se stabileste prin# radiografie abdominala pe gol !iagnosticul paraclinic al ulcerului gastric si duodenal este stabilit cu maximum de precizie prin# C $ .ndoscopie digestiva

a.

!iagnosticul radiologic al unei perforatii ulceroase gastrice se bazeaza pe aparitia# pneumoperitoneului .lementul fiziopatologic esential comun tuturor formelor de soc si care defineste socul este# c $ 5ipoxia tisulara

a. b. c. d.

.tiologia icterului mecanic dobandit prin obstructie de C'.5 este reprezentata de# litiaza biliara hemobilie stenoza posttraumatica tumori ale C'P

.visceratiile libere postoperatorii sunt caracterizate de urmatoarele afirmatii # ! $ Reintegrare facila a viscerelor in cavitatea peritoneala .xplorarea clinica a permeabilitatii axului venos superficial este realizata de urmatoarele probe diagnostice cu exceptia # ! $ Proba Perthes .xplorarea imagistica considerata 6 standard de aur7 in diagnosticul litiazei veziculare este# C$ .cografia

a.

8aza hiperdinamica din socul septic se caracterizeaza clinic prin urmatoarele manifestari mai putin una# /egumente reci cianotice cu absenta pulsului capilar 9radele splenomegaliei sunt urmatoarele# 9r. % - sub rebord 9r. %% - la *23 :ntre rebord si ombilic 9r. %%% - la ombilic 9r. %0 - sub ombilic

a. b. c. d.

5erniile interne se pot dezvolta la nivelul urmatoarelor regiuni anatomice cu exceptia # ! $ 8osa obturatorie %n boala varicoasa leziunea trigger prinncipala este reprezentata de# %nsuficienta valvulara ostiala %n diagnosticul paraclinic al pleureziilor purulente se folosesc urmatoarele metode mai putin una# E " .ndoscopia digestiva superiora %n chistul hidatic pulmonar necomplicat semnele subiective sunt urmatoarele mai putin unul# % " 0omica %n degeratura de gradul %%% apar urmatoarele semne clinice# d $ edem cianoza gangrena dupa cateva zile %n tratamentul degeraturilor grave se utilizeaza urmatoarele medicamente cu exceptia# e " alcool sanitar pentru masa)ul zonelor afectate %n carcionomul hepatocelular apar urmatoarele modificari biologice cu exceptia# c " cresterea proteinelor totale si a albuminei *. a. b. c. E" %n cancerul esofagian se folosesc pentru diagnostic urmatoarele explorari paraclinice# /ranzitul baritat (esofagograma$ .xplorarea endoscopica /omografia computerizata 'ronhoscopia

a.

La un bolnav cu traumatism hepatic si hemoperitoneu apar urmatoarele semne clinice cu exceptia# C " tegumente normal colorate Leziunile traumatice pleuro-pulmonare sunt urmatoarele# 5emotoraxul

a.

b. Pneumotoraxul c. Ruptura pulmonara d. 5ematomul pulmonar a. Melena reprezinta hemoragia cu origine la nivelul urmatorului segment digestiv# Stomac 1eoplasmul cefalo-pancreatic este caracterizat de urmatoarele afirmatii# ' $ %cter persistent in crestere C $ Prezenta semnului Courvoisier-/erier Pancreatita acuta poate evolua cu urmatoarele complicatii cu exceptia # C " Rectoragii a. a. Pancreatita cronica se poate caracteriza de urmatoarele elemente # Steatoree Precizati care dintre urmatoarele entitati patologice mamare prezinta potential de degenerare maligna# maladia fibrochistica Reclus '$ adenomul papilar (dendritic$ C$ fibroadenomul mamar !$ adenofibromul Ph;lodes Precizati care dintre urmatoarele complicatii sunt intalnite in evolutia unui ulcer duodenal# perforatia penetrarea hemoragia stenoza Precizati care dintre urmatoarele complicatii 1U este specifica litiazei veziculare# E " penetrant Reactia neuroendocrina din socul hipovolemic are urmatoarele caracteristici# b " Constrictia arteriorala periferica (tegument rinichi muschi teritoriul splahnic$ cu centralizarea circulatiei (cord creier$ c $ Cresterea frecventei si contractilitatii cordului d $ Cresterea intoarcerii venoase e $ Retentia de sodiu si apa Semnul clinic cel mai constant in neoplasmul pancreatic corporeal este reprezentat de# B " Sindrom algic toraco-dorsal important Semnele clinice generale ce insotesc o tromboflebita profunda pot fi urmatoarele cu exceptia # E " 'radicardia Socul anafilactic se caracterizeaza prin urmatoarele manifestari clinice mai putin una# b " 'ronhodilatatie /abloul clinic din infarctul entero-mezenteric include urmatoarele semne clinice si simptome cu exceptia# %" zgomote hidroaerice intense la auscultatie in infarctul entero-mezenteric din teritoriul arterei mezenterice superioare

a. b. c. d.

/ranzitul baritat esofagian (esofagograma$ poate oferi urmatoarele informatii despre cancerul esofagian mai putin una# c $ Coloana baritata se ingusteaza progresiv 6in cioc de pasare 6 /riada Charcot este intalnita in# !$ angiocolita a. Una din urmatoarele afectiuni nu reprezinta cauza de infarct entero-mezenteric prin emoblie hipotensiunea arteriala Una din urmatoarele modificari biologice nu apare la un bolnav cu infarct entero-mezenteric E " scaderea ureei sanguine Unul din urmatoarele semne clinice nu este prezent in tabloul clinic al bolnavului cu abces hepatic# e " durere in hipocondrul drept iradiata in bara spre epigastru si hipocondrul stang Urmatoarele afirmatii despre degeraturi sunt adevarate cu exceptia# C " dezarticulatiile si amputatiile trebuie efectuate precoce pentru a inlatura factorul septic . $ la bonavul cu degeratura nu se administreaza vasodilatatoare datorita riscului de plegie vasculara care apare la incalzire Urmatoarele afirmatii despre arsura de gradul %% sunt adevarate cu exceptia# d $ necesita plastie cu piele libera despicata pentru vindecare Urmatoarele afirmatii privind semiologia chirurgicala a aparatului renouretral nu sunt adevarate cu exceptia# B " in obstructia ureterului lombar durerea se proiecteaza in punctul uretral superior . $ Punctul costovertebral este situat in unghiul dintre coasta a <%% si coloana vertebrala Urmatoarele afirmatii despre abcesul cald sunt adevarate cu exceptia# a. reprezinta o supuratie cu caracter extensiv lipsita de un perete propriu % " clinic se deosebeste de abcesul tuberculos numai prin dimensiuni si localizare . $ tratamentul chirurgical = incizie evacuare drena) = se aplica indiferent de stadiul evolutiv Urmatoarele afirmatii sunt corecte pentru voletul costal mai putin una# b " "pare ca urmare a fracturilor a mai putin de 3 coaste Urmatoarele afirmatii deosebesc herniile de eventratii# .$ Se produc prin orificii preformate C $ Pot apare din viata intrauterina *. &a inspectia pacientului cu peritonita acuta difuza se constata: a. Coapse flectate pe abdomen b. Mersul cu pasi mici cu torace aplecat in fata si cu mana pe abdomen c. 'espiratii superficiale cu participarea abdomenului la miscarile respiratorii d. !urere abdominala vie la tuse e. Bolnavul este agitat si nu si gaseste locul in pat Care din urmatoarele afirmatii despre hipovolemia din peritonite nu sunt adevarate: a. Este datorata acumularii de lichid in peritoneu b. Poate realiza un deficit hidric de maximum > litri c. Se insoteste de oligurie si insuficienta renala acuta d. Pareza si staza intestinala nu sunt cauze de hipovolemie

3.

e. Secundar hipovolemiei apare hemoconcentratia ?. &a examenul obiectiv al abdomenului in peritonite acute difuze se poate constata: a. "parare musculara b. !isparitia matitatii hepatice c. /impanism centroabdominal in faze tardive d. (gomote hidroaerice intestinale intense la auscultatia abdomenului e. Matitate decliva in stadii avansate )rmatoarele afirmatii referitoare la explorarile paraclinice din peritonite acute difuze sunt adevarate cu exceptia: a. 'adiografia abdominala simpla evidentiaza pneumoperitoneu subfrenic drept b. 'adiografia pulmonara evidentiaza ascensiunea si imobilitatea diafragmului c. .xamenul scintigrafic este absolut necesar pentru evidentierea cauzei peritonitei d. Computer tomografia este explorare de prima intentie e. Ecografia abdominala poate evidentia prezenta lichidului intraperitoneal *ratamentul peritonitelor acute difuze include: a. !ecomprimarea tubului digestiv prin instalarea sondei de aspiratie naso-gastrica b. Compensarea hidrica ionica si energetica prin administrarea de solutii pe cale parentala c. Prevenirea si combaterea insuficientei respiratorii acute d. +ntibioterapie ocazionala e. 'eechilibrare hidroelectrolitica cu ritm lent cu solutii macromoleculare ,rincipiile tratamentului chirurgical al peritonitelor acute difuze vizeaza: a. /ratamentul obligatoriu al leziunii cauzale b. Evitarea lavajului abundent al cavitatii peritoneale cu ser fiziologic pentru a reduce riscul diseminarii factorului septic c. !rena)ul extern al organului perforat (colecistostoma colostoma$ d. %renajul cavitatii peritoneale limitat in zona leziunii cauzatoare e Rezectia sau exereza organului sau a segmentului de organ afectat Care din urmatoarele afirmatii privind peritonitele secundare localizate sunt adevarate: a. Sunt colectii purulente limitate la o parte a cavitatii peritoneale b. %n abcesele pelvine pot apare tenesme rectale si tulburari vezicale c. %n abcesele subfrenice pot apare durere in umarul si fosa supraclaviculara de partea abcesului d. Singura metoda de tratament chirurgical este laparatomia urmata de evacuarea abcesului e. -n abcesul submezocolic nu apar semne de iritatie peritoneala datorita prezentei peretelui abcesului Care din urmatoarele afirmatii despre peritonitele acute primitive sunt adevarate: a. +u sursa de contaminare intraperitoneala b. Contaminarea se poate produce pe cale genital ascendenta la femei c. +u etiologie plurimicrobiana d. .ste frecventa la copii cu sindrom nefrotic si adulti cu ciroza hepatica e. !aca diagnosticul a fost precis stabilit tratamentul este doar medical Care din urmatoarele afirmatii legate de examinarea tratamentului abdominal sunt adevarate. a. /rebuie efectuata o atenta investigare a functiilor vitale b. /u este important sa ne interesam daca a prezentat sau prezinta sangerare digestiva superioara daca nu este cunoscut cu ulcer duodenal c. La palpare se poate constata glob vezical d.*useul rectal nu se efectueaza daca avem suspiciunea de traumatism pelvin pentru a nu agrava leziunile locale e. 'ombarea circumscrisa a tegumentelor cu fluctuenta semnifica colectie hematica parietala

4.

>.

@.

A.

B.

C.

*+. Care din urmatoarele afirmatii privind explorarile paraclinice in traumatismele abdominale sunt adevarate.

a. Radiografia abdominala simpla poate arata pneomoperitoneu b. Stergerea umbrei psoapsului pe radiografia abdominala simpla semnifica hematom retroperitoneal c. Ecografia precizeaza sediul leziunii organelor cavitare d. ,unctia abdominala este contraindicata datorita riscului de leziuni viscerale e. Laparoscopia diagnostica este utila cand se ezita asupra indicatiei operatorii **. -n sindromul de hemoragie interna aparut in cadrul unui traumatism abdominal se constata urmatoarele semne clinice cu exceptia: a. ,aloare cutanata b. Puls rar cu amplitudine crescuta c. /eliniste chiar agitatie d. /ensiune arteriala crescuta prin stimulare adrenergica e. Sete *3. Care din urmatoarele principii de tratament medical !+*-" a pacientului cu traumatism abdominal nu sunt adevarate: a. -n socul hemoragic se instituie transfuzie de sange b. /ransfuzia de sange se continua cel putin ? ore pentru a putea evalua efectul ei c. Calmarea durerii se face cu opiacee de la prezentarea in unitate primiri urgente d. 1u se instaleaza sonda naso-gastrica pentru ca )eneaza respiratia pacientului e. Se instituie antibioterapie cu spectru larg *?. -ndicatiile tratamentului chirurgical in traumatismele abdominale sunt: a. Contuziile abdominale indiferent de simptomatologie datorita riscului mare de fistule digestive b. Plagile abdominale prin proiectile care dau frecvent leziuni viscerale c. Prezenta semnelor de iritatie peritoneala d. ,lagile abdominale nepenetrante e. .visceratia posttraumatica *4. Care din urmatoarele afirmatii privind abordul chirurgical al pacientului cu traumatism abdominal sunt adevarate. a. +bordul laparascopic este indicat la orice pacient b. %ncizia mediana permite acces larg si o buna explorare intraoperatorie c. !aca diagnosticul de leziune unica splenica este sigur se poate efectua laparatomie subcostala stanga d. -n plagile penetrante patrunderea in abdomen se va face prin largirea bresei parietale indiferent de localizarea plagii e. ,rioritate la tratament au leziunile perforative intestinale fata de leziunile vaselor pentru a evita contaminarea peritoneala *>. %iagnosticul imagistic al prezentei diverticulilor colonici se stabileste prin: a$%rigografie b"Echografie c" C* d$Colonoscopie e" 'gf abdominala pe gol *@. %iagnosticul paraclinic al peritonitei difuze prin perforatie diverticulara se stabileste prin: a$ Radiografie abdominala pe gol b" -rigografie c" Colonoscopie d$ 5emoleucograma e$ Punctie abdominala *A. 0aladia Crohn poate fi insotita de urmatoarele afectiuni extradigestive: a$ "rtrite periferice b$ Spondilartrite

c" ,ericardite d$ .ritem nodos e$ Con)unctivite *B. %egenerescenta maligna a polipilor colonici se intalneste predominant la: a$Polipii vilosi b",olipii adenomatosi c$ Polipii multipli d",olipii inflamatori e$ Polipoza difuza *C. ,recizati care sunt maladiile care prin evolutia lor favorizeaza dezvoltarea adenocarcinomului colonic: a$ Polipoza difuza b$ RCU5 c$ 'oala Crohn cu debut sub 3+ ani d" %iverticuloza colonica e$ Polipii adenomatosi cu dimensiuni peste 3 cm 3+. /eoplasmul colonic este din punct de vedere microscopic: a. .piteliom glandular tipic bine diferentiat b. .piteliom glandular atipic slab diferentiat c. Carcinom anaplazic d. Sarcom e. "denocarcinom mucoid sau coloid 3*. %iseminarea limfatica a neoplasmului colonic determina: a. %nvazia ggl. epi si paracolici b. %nvazia ggl. %ntermediari si centrali c. +paritia ascitei d. 0etastazele hepatice e. Carcinomatoza peritoneala 33. Complicatiile septice ale neoplasmului colonic sunt: a. "bcese pericolonice b. Peritonita difuza prin perforatie tumorala c. 1olvulus d. Peritonita difuza prin perforatie diastatica e. Celulita peritoneala 3?. Complicatiile evolutive la distanta ale neoplasmului colonic sunt reprezentate de: a. Extensia si invazia tumorala a organelor de vecinatate b. Metastazele hepatice c. 2istulizare in viscere d. 2istulizare spre peretele abdominal e. Metastaze peritoneale 34. ,regatirea preoperatorie a pacientilor cu diagnosticul de neoplasm colonic confirmat comporta urmatoarele elemente: a. Reechlibrarea bolnavilor denutriti b. Sterilizare partiala a florei colonice c. Corectarea anemiei secundare evolutiei cancerului d. 0onitorizarea cardio respiratorie e. Reducerea inflamatiei peritumorale 3>. ,rincipiile chirurgiei radical oncologice in cancerul colonic sunt:

a. b. c. d. e.

Respectarea limitelor oncologice ale rezectiei Prevenirea diseminarii neoplazice in lumenul colonic -ndepartarea metastazelor .vidarea obligatorie a grupelor ganglionare epicolice paracolice si a ggl intermediari .xtragerea cat mai extinsa a tesuturilor si structurilor pericolonice

3@. -nterventiile de exereza in cancerul colonic sunt reprezentate de: a. Colectomia segmentara b. 5emicolectomia c. Colectomia subtotala d. -leotransversoanastomoza e. Colectomia totala 3A. -ndicatiile chimioterapiei si tratamentul adjuvant al cancerului colonic se adreseaza: a$ Postoperator st %% si %%% b$ %n cazul metastazelor confirmate si extirpate c$ %n cazul metastazelor aparute postoperator d" -n extensiile laterale si posterioare ale tumorilor portiunilor fixe e" ,reoperator in st 3B. ,recizati care dintre urmatoarele elemente clinice sustine diagnosticul de icter mecanic de etiologie maligna: a" -cter care evolueaza cu remisiuni b" -cter care survine dupa o colica biliara c$ %cter indolor d" +namnestic suferinta biliara e$ Prurit care prede icterul 3C. Complicatiile litiazei CB, sunt reprezentate de: a$ "ngiocolita b$ %nsuficienta hepato-renala grava c" 3emoragie digestiva inferioara d$ Pancreatita acuta e$ Litiaza biliara secundara ?+. Care dintre urmatoarele tipuri de drenaje biliare apartin categoriei de drenaj biliar extern: a$ !rena)ul transcistic b" +nastomoza coledoco duodenala c$ !rena)ul tip Dehr d$ !rena)ul axial e" +nastomoza coledoco jejunala ?*. Care dintre urmatoarele tipuri de neoplasme ale cailor biliare si pancreasului determina aparitia semnului Courvoisier *erier: a$ DD cefalopancreatica b" 0etastazele hepatice c" 44 veziculei biliare d$ "mpulomul vaterian e" 44 CB, inalta !hepatic comun" ?3. -cterul mecanic prin neoplasm de CB, este diagnosticat imagistic prin: a$ .chografie b" Colangiografie intravenoasa c$ .RCP d$ Colangio-RM1 e$ P/C

??. -nterventiile chirurgicale clasice de dezobstructie a caii biliare sunt indicate in esecurile metodelor miniinvazive si in litiazele complexe. ,recizati care dintre urmatoarele tipuri de litiaza a CB, face parte din categoria litiazelor complexe: a$ Panlitiaza b$ Litiaza intrahepatica c$ Calculi mai mari de 3 cm d" &itiaza autohtona e$ Megacoledocul aton locuit litiazic ?4. Care dintre urmatoarele localizari neoplazice metastazeaza cu maxima probabilitate in ficat si5 sau ggl pediculului hepatic: a$ DD sigmoidiana b$ DD pancreatica c" 44 ovariana d$ DD colonului ascendent e$ DD gastrica ?>. 3emostaza in varicele esofagiene rupte se poate obtine prin: a" Chimiolipioembolizare hepatica b$ 'andarea varicelor c$ Scleroterapia varicelor d$ !econexiunea az;go-portala e$ Ligatura transgastrica a varicelor ?@. 3ipertensiunea portala este cauzata in mod direct de: a$ 'ara) la flux portal b" 'educerea absorbtiei intestinale c$ Ciroza hepatica d" +paritia splenomegaliei e" Scaderea trombocitelor ?A. +denocarcinomul rectal metastazeaza limfatic in ganglionii: a" 6uxtapancreatici b$ 5ilului Mondor c$ Retrorectali d" 'etropubieni e" 6uxtacoccigieni ?B. +mputatia de rect presupune: a" Operatia 3artmann b" 'ezectia rectului$ vezicii$ uterului c$ "nus iliac stang definitiv d$ %ndepartarea totala a rectului e" 'adioablatia tumorii rectale ?C. +denomul hepatic se poate complica prin: a$ 5emoragie b$ Suprainfectare c$ !egenerare neoplazica d" 'esorbtie e" Eventratie 4+. 3emangiomul hepatic se caracterizeaza prin: a$ Rein)ectare tardiva cu contrast b" ,erforatie c$ Suprainfectare

d$ Calcificare e" 'esorbtie 4*. Carcinomul hepato celular se trateaza conservator prin: a" 'ezectie segmentara hepatica b" *ransplant hepatic c$ Chimioembolizare d$ Chimiolipioembolizare e$ "lcoolizare ghidata echografic 43. -n tratamentul chirurgical al cancerului hepatic se poate efectua: a" 'ezectia a 789 din ficat b$ Rezectia a maximum 4+, din ficat c$ /ransplant hepatic d$ Radioablatie in unele cazuri e" %econexiune az:go portala 4?. &itiaza veziculara se poate complica cu urmatoarele: a" 3idatidoza hepatica b$ "ngiocolita acuta c$ 5idrops vezicular d$ 8istula colecisto-colica e" 3emoragie biliara 44. -leusul biliar este: a" Obstructia cailor biliare b$ Ecluzie intestinala prin calcul c" ,erforatia cailor biliare d" Stenoza coledocului e$ Ecluzia duodenului prin calcul 4>. Colecistita acuta litiazica poate evolua spre: a$ Perforatie b" Ocluzie intestinala c$ Plastron vezicular d" %iabet zaharat e" Evisceratie 4@. Colecistozele sunt: a$ !istrofii veziculare b" &itiaza veziculara complicata c$ "denomiomatoza veziculara d" ,erforatii veziculare e" 2istule colecisto coledociene 4A. Complicatiile fistulare ale litiazei veziculare sunt: a" 2istula colecisto hepatica b" 2istula colecisto pancreatica c$ 8istula colecisto-colica d$ 8istula colecisto-duodenala e" 2istula colecisto renala 4B. -n ocluzia intestinala semnele radiologice sunt: a" ,rezenta de aer subfrenic b$ %magini in 6tuburi de orga7 c$ 1ivele hidro-aerice

d" -magini de amputare intestinala e$ %magini in 6cuib de randunica7 4C. )rmatoarele afirmatii sunt adevarate privitor la linia pectinee : a$ .ste formata din marginea libera a valvulelor anale b" Este formata din columnele 0organi c$ Fona de tranzitie unde epiteliul epidermoid devine cilindric glandular d$ Reper de localizare a hemoroizilor interni2externi e" &ocul de origine al majoritatii glandelor canalului anal >+. Optiunile terapeutice in boala hemoroidala cuprind urmatoarele variante : a$ 'andarea b$ 5emoroidectomia c$ Sclerozarea d" 'ezectia ano rectala e$ 8otocoagularea >*. 2isurile anale in procent de ; 9 se pot asocial cu urmatoarele afectiuni : a$ /uberculoza b$ Limfoame c$ 'oala Crohn d$ Sifilis e" Ciroza hepatica >3. +bcesele ischio rectale pot evolua cu urmatoarele semne si simptome : a$ Stare generala alterata b$ 8ebra frisoane c$ /ulburari mictionale d" Scaune cu mucozitati si sange e$ !ureri la defecatie >?. *ratamentul fistulelor perianale include urmatoarele optiuni : a$ 8istulotomia b" 8istulectomia c" Sfincterotomie inchisa d$ %n)ectarea de fibrin-glue in traiectul fistulos e$ Plasarea unui plug resorbabil in traiectul fistulos >4. )rmatoarele investigatii paraclinice pot fi utile in diagnosticul pozitiv si diferential al afectiuniilor ano perianale: a" 'adiografia abdominala pe gol b$ "nuscopia c$ Colonoscopia d" '0/ colangio e$ .chografia transrectala >>. ,entru diagnosticul imagistic de apendicita acuta se folosesc urmatoarele: a$ echografia abdominala b$ radiografia abdominala pe gol c" angiografia$ d$ C/ cu substanta de contrast e$ laparoscopia. >@. Simptomele apendicitei acute sunt: a$ durere abdominala b$ greturi varsaturi

c$ anorexie d$ constipatie diaree e" melena. >A. +pendicita acuta: a$ este mai frecventa intre 3+-?+ ani b" este mai frecventa la persoanele cu alimentatie predominant vegetariana$ c$ reprezinta cea mai frecventa urgenta chirurgicala abdominala d" are predispozitie rasiala$ e$ este exceptionala inainte de ? ani si rara la copilul mic. >B. 2ormele anatomopatologice de apendicita acuta sunt: a$ catarala b$ flegmonoasa c" fistuloasa$ d$ gangrenoasa e$ supurata. >C. *riada simptomatica %ieulafo: in apendicita acuta se caracterizeaza prin: a$ durere provocata b" febra$ c$ aparare musculara d" semnul clopotelului$ e$ hiperestezie cutanata. @+. +pendicita acuta retrocecala# a$ debuteaza insidios b" caracterizata prin dureri in lomba stanga$ c$ fosa iliaca dreapta putin sensibila d$ manevra psoasului dureroasa e" prezinta fenomene de ocluzie febrile. @*. Carcinoidul apendicular reprezinta: a$ cea mai frecventa tumoare la acest nivel b$ cea mai frecventa localizare digestiva a acestui tip de tumoare c" de obicei este malign$ d$ proliferarea celulelor argentafine DultschitzG;-Masson din glandele apendiculare$ e$ secreta serotonina. @3. 0anevra Blumberg reprezinta: a$ depresurizarea brusca a peretelui abdominal dupa o palpare profunda determinand intensificarea brutala a durerii si este caracteristica iritatiei peritoneale$ b" percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime in fosa iliaca dreapta$ c" ridicarea membrului pelvin drept intins determina accentuarea durerilor din fosa iliaca dreapta in timpul compresiunii fosei iliace drepte de catre examinator cu bolnavul in decubit dorsal$ d" sensibilitate dureroasa la atingerea tegumentelor$ e" palparea blanda a fosei iliace si flancului stang determinea dureri in fosa iliaca dreapta. @?. <radele splenomegaliei sunt urmatoarele: a$. 9r. % - sub rebord b$. 9r. %% - la *23 :ntre rebord si ombilic c$. 9r. %%% - la ombilic d$. 9r. %0 - sub ombilic e". <r. 1 pana in pelvis @4. Chirurgia conservatoare a splinei presupune:

a"Splenectomie laparosopica b$Splenorafie c"Splenectomie in situ d$Ligatura arterei splenice e$/ransplantul heterotopic de tesut splenic @>. Care din indicatiile splenectomiei de mai jos sunt vitale: a" chist hidatic splenic b" purpura trombocitopenica imuna c$ ruptura traumatica de splina d$ abces splenic e$ anevrism de artera splenica rupt @@. Care din interventiile de mai jos pot presupune splenectomie tactica : a$pancreatectomie corporeo-caudala b$gastrectomie totala c" nefrectomie dreapta d$sunt spleno-renal e" rezectie gastrica antrala @A. Care din afirmatiile de mai jos referitor la hemoragia interna sunt corecte : a$hemoragie mica # pierdere sangvina H >++ml b$hemoragie medie# pierdere sangvina >++-*>++ml c" hemoragie mare: pierdere sangvina =;88 3888ml d"hemoragie grava !cataclismica": peste 3888ml e" toate de mai sus @B. Care din semnele si simptomele de mai jos pot sa apara in sarcina extrauterina rupta: a$dureri hipogastrice sau in fosa iliaca dreapta b$greturi varsaturi c" echimoza periombilicala d$metroragie minima e$ lipotimie *. ,rintre cauzele peritonitelor secundare se pot numara urmatoarele afectiuni cu exceptia: a. <angrena apendiculara b. ,erforatia ulcerului duodenal c. Pancreatita cronica d.*umori maligne perforate e. Contuzii abdominale Septicitatea continutului peritoneal intr o peritonita acuta secundara depinde de urmatorii factorii cu exceptia: a. 1irulenta florei contaminate b. "fectiuni viscerale coexistente c. Extensia contaminarii d. Sediul cauzei primare e. %urata contamiarii ,robele de laborator in peritonita releva: a. Leucocitoza b. *rombocitopenie c. 3ipoglicemie reactionala d. 2osfataze acide crescute e. Cetonurie Clasificarea traumatismelor abdominale in contuzii si plagii se face in functie de:

3.

?.

4.

a. Prezenta sau nu a solutiei de continuitate la nivelul tegumentului b. &ezarea integritatii peritoneului c. Suprafata corporala afectata d. +gentul traumatic e. /ici una din cele de mai sus >. Solutia obisnuita pentru tratarea unei plagi gastrice este: a. <astrectomia totala b. <astroenteroanastomoza c. Sutura simpla d. /ici una din cele de mai sus e. *oate cele de mai sus Consecinta cea mai frecventa a traumatismului hepatic este: a. ,eritonita acuta b. 5emoperitoneul c. +bcesul subhepatic d. +bcesul subfrenic e. Oculzia intestinala Cea mai frecventa localizare a diverticulilor colonici este la nivelul: a" Colonului asecendent b"Cecului c" Colonului transvers d$Colonului sigmoid e" )nghiului splenic /u reprezinta complicatii ale diverticulilor colonici: a" ,eritonita localizata b$Ecluzia c" 2istula digestiva d"3emoragia digestiva inferioara e" ,eritonita difuza Colectazia !dilatatia acuta de colon" reprezinta o complicatie a: a" %iverticulozei colonice b",olipilor adenomatosi c" 0aladiei Crohn d$Rectocolitei ulcero-hemoragice e" Endometriozei colonice

@.

A.

B.

C.

*+. *umorile infiltrative sunt caracteristice: a" Cecului b$Colonului descendent c" Colonului transvers d"Colonului ascendent e" 6onctiunii recto sigmoidiene **. ,recizati care din urmatoarele elemente clinice nu fac parte din elementele comune constitutive ale diagnosticului de neoplasm colonic: a" +lternanta diaree 5 constipatie b"Sdr 4onig c" +nemie hipocroma feripriva d$Melena e" Sdr subocluziv

*3. ,recizati care din urmatoarele explorari paraclinice stabileste diagnosticul de certitudine ale neoplasmului colonic: a" Echografia b"-rigografia c" +rteriografia mezenterica d$Colonoscopia cu biopsie e" C* *?. *= reprezinta: a$/umora limitata la mucoasa si submucoasa b"*umora limitata la musculara c" *umora limitata la seroasa d"*umora cu extensie la organele vecine e" *umora >in situ? *4. ,recizati care din urmatoarele ictere mecanice de etiologie maligna poate prezenta remisiuni ale valorilor bilirubinemiei a" 44 cefalopancreatica b"44 vezicula biliara c" 44 CB, inferioara d"44 CB, superioara !hepatic comun" e$ "mpulom vaterian *>. ,recizati care dintre urmatoarele metode de dezobstructie a CB, /) apartine metodelor miniinvazive a" &itotritie mecanica b"&itoextractie c$ Coledocolitotomie d"&itotritie intracorporeala cu ultrasunete e" Coledocolitotomie laparoscopica *@. *riada lui Charcot intalnita in angiocolitele de etiologie litiazica cuprinde: a$!urere febra icter b"%urere$ febra$ hipotensiune c" %urere$ icter$ obnubilare d"2ebra$ icter$ hipotensiune e" Obnubilare$ icter$ hipotensiune *A. ,ileflebita este consecinta: a" Omfalitei perinatale b$/romboflebitei septice portale c" -cterului mecanic litiazic d"+denomului hepatic e" *rombozei venelor suprahepatice *B. Ocluzia prin fitobezoar inseamna obturare intestinala cu: a$Resturi celulozice b"Corpi straini metalici c" <hem de par d"0aterial litiazic e" <hem de ascarizi *C. Ocluzia mai grava este una din urmatoarele: a$0olvulus intestin subtire b"Ocluzia prin corpi straini celulozici c" Ocluzia prin calcul biliar d"Ocluzia cronica rectala

e" Ocluzia prin brida 3+. -n ocluzia intestinala semnul clinic cel mai important este: a" %urere periombilicala b"%istensia prin meteorism c" 1arsaturile cu lichid bilio gastric d"Oprirea tranzitului pentru materii fecale e$ Clapota)ul intestinal 3*. -n etiopatogenia bolii hemoroidale sunt implicati urmatorii factori cu exceptia : a$.xistenta unei afectiuni recto-colice inflamatorii de tip rectocolita 'oala Crohn b"2actori genetici ce determina hiperlaxitate c" Constipatia cronica habituala d"3iperpresiunea in sistemul venos hemoroidal prin blocaj loco regional e" 3ipertonia sfincteriana 33. )rmatoarele complicatii pot surveni in evolutia bolii hemoroidale$ cu exceptia : a" <angrena hemoroidala b"*romboflebita hemoroidala c$ !egenerarea hemoroidala d"2ibrozarea hemoroidala e" Strangularea hemoroidala 3?. %iagnosticul diferential cel mai important la un pacient cu boala hemoroidala ce prezinta manifest anemie severa si constipatie se face cu: a" 2isura anala b" Cancerul ano-rectal c" ,rolapsul rectal d"+bcesul perianal e" &eziuni dermato veneriene perianale 34. )rmatoarele elemente caracterizeaza diagnosticul pozitiv ala fisurilor anale cu exceptia : a" %urere vie si persistenta dupa scaun b$!eformare loco-regionala perianala c" Sangerare la scaun d"3ipertonie sfincteriana e" ,rezenta unei papile hipertrofice 3>. Complicatiile apendicitei acute sunt urmatoarele$ mai putin una: a" ,lastronul apendicular$ b" ,eritonita generalizata$ c" +bcese subfrenice d$ /romboza venoasa superficiala a membrului pelvin e" ,ileflebita. 3@. Carcinoidul apendicular se caracterizeaza prin urmatoarele$ mai putin una: a" flush tranzitor pe fata si gat$ b" decompensarea inimii drepte prin insuficienta tricuspidiana$ c" astm$ d$ constipatie e" cresterea serotoninei in sange si a acidului ; hidroxi indol acetic in urina. 3A. Care din explorarile imagistice de mai jos nu se folosesc in patologia splinei: a". Echo b". C* c". Scintigrafie cu hematii marcate cu Cr ;=

d$. .ndoscopia e". &aparoscopia 3B. Care din tipurile lezionale traumatice ale splinei nu sunt corect descrise: a". *ipul - decapsulare limitata b". *ipul -- fisura parenchimatoasa unica$ la una din extremitati c". *ipul --- ruptura stelata interes@nd hilul A5 distructia de pol splenic d". *ipul -1 ruptura A smulgere de pedicul e$. /ipul 0 - zdrobire incompleta 3C. Care din elementele de mai jos nu caracterizeaza hipersplenismul primar: a". imposibilitatea descoperirii unei etiologii secundare b". splenomegalie c". citopenie d". hiperplazie medulara e$. hepatomegalie ?+. Cea mai frecventa cauza de hemoragie interna la femeie este: a" traumatism splina b$sarcina extrauterina rupta c" ruperea de folicul ovarian d"ruptura de anevrism aorta abdominala e" ruptura spontana de splina in cursul sarcinii ?*. Semnele locale din hemoragia interna sunt urmatoarele cu exceptia: a" dureri abdominale difuze A5 semne de iritatie peritoneala b"abdomen destins$ meteorizat c$ clapota) d"matitate deplasabila in flancuri e" fund de sac %ouglas care bombeaza si dureros la tact

,rintre cauzele peritonitelor secundare se pot numara urmatoarele afectiuni cu exceptia: a. <angrena apendiculara b. ,erforatia ulcerului duodenal c. ,ancreatita cronica d.*umori maligne perforate e. Contuzii abdominale Septicitatea continutului peritoneal intr o peritonita acuta secundara depinde de urmatorii factorii cu exceptia: a. 1irulenta florei contaminate b. +fectiuni viscerale coexistente c. Extensia contaminarii d. Sediul cauzei primare e. %urata contamiarii ,robele de laborator in peritonita releva: a. &eucocitoza b. *rombocitopenie c. 3ipoglicemie reactionala d. 2osfataze acide crescute

e. Cetonurie Clasificarea traumatismelor abdominale in contuzii si plagii se face in functie de: a. ,rezenta sau nu a solutiei de continuitate la nivelul tegumentului b. &ezarea integritatii peritoneului c. Suprafata corporala afectata d. +gentul traumatic e. /ici una din cele de mai sus Solutia obisnuita pentru tratarea unei plagi gastrice este: a. <astrectomia totala b. <astroenteroanastomoza c. Sutura simpla d. /ici una din cele de mai sus e. *oate cele de mai sus Consecinta cea mai frecventa a traumatismului hepatic este: a. ,eritonita acuta b. 3emoperitoneul c. +bcesul subhepatic d. +bcesul subfrenic e. Oculzia intestinala &a inspectia pacientului cu peritonita acuta difuza se constata: a. Coapse flectate pe abdomen b. 0ersul cu pasi mici cu torace aplecat in fata si cu mana pe abdomen c. 'espiratii superficiale cu participarea abdomenului la miscarile respiratorii d. %urere abdominala vie la tuse e. Bolnavul este agitat si nu si gaseste locul in pat Care din urmatoarele afirmatii despre hipovolemia din peritonite nu sunt adevarate: a. Este datorata acumularii de lichid in peritoneu b. ,oate realiza un deficit hidric de maximum ; litri c. Se insoteste de oligurie si insuficienta renala acuta d. ,areza si staza intestinala nu sunt cauze de hipovolemie e. Secundar hipovolemiei apare hemoconcentratia &a examenul obiectiv al abdomenului in peritonite acute difuze se poate constata: a. +parare musculara b. %isparitia matitatii hepatice c. *impanism centroabdominal in faze tardive d. (gomote hidroaerice intestinale intense la auscultatia abdomenului e. 0atitate decliva in stadii avansate

)rmatoarele afirmatii referitoare la explorarile paraclinice din peritonite acute difuze sunt adevarate cu exceptia: a. 'adiografia abdominala simpla evidentiaza pneumoperitoneu subfrenic drept b. 'adiografia pulmonara evidentiaza ascensiunea si imobilitatea diafragmului c. Examenul scintigrafic este absolut necesar pentru evidentierea cauzei peritonitei d. Computer tomografia este explorare de prima intentie e. Ecografia abdominala poate evidentia prezenta lichidului intraperitoneal *ratamentul peritonitelor acute difuze include: a. %ecomprimarea tubului digestiv prin instalarea sondei de aspiratie naso gastrica b. Compensarea hidrica$ ionica si energetica prin administrarea de solutii pe cale parentala c. ,revenirea si combaterea insuficientei respiratorii acute d. +ntibioterapie ocazionala e. 'eechilibrare hidroelectrolitica cu ritm lent cu solutii macromoleculare ,rincipiile tratamentului chirurgical al peritonitelor acute difuze vizeaza: a. *ratamentul obligatoriu al leziunii cauzale b. Evitarea lavajului abundent al cavitatii peritoneale cu ser fiziologic pentru a reduce riscul diseminarii factorului septic c. %renajul extern al organului perforat !colecistostoma$ colostoma" d. %renajul cavitatii peritoneale limitat in zona leziunii cauzatoare e 'ezectia sau exereza organului sau a segmentului de organ afectat Care din urmatoarele afirmatii privind peritonitele secundare localizate sunt adevarate: a. Sunt colectii purulente limitate la o parte a cavitatii peritoneale b. -n abcesele pelvine pot apare tenesme rectale si tulburari vezicale c. -n abcesele subfrenice pot apare durere in umarul si fosa supraclaviculara de partea abcesului d. Singura metoda de tratament chirurgical este laparatomia urmata de evacuarea abcesului e. -n abcesul submezocolic nu apar semne de iritatie peritoneala datorita prezentei peretelui abcesului Care din urmatoarele afirmatii despre peritonitele acute primitive sunt adevarate: a. +u sursa de contaminare intraperitoneala b. Contaminarea se poate produce pe cale genital ascendenta la femei c. +u etiologie plurimicrobiana d. Este frecventa la copii cu sindrom nefrotic si adulti cu ciroza hepatica e. %aca diagnosticul a fost precis stabilit tratamentul este doar medical Care din urmatoarele afirmatii legate de examinarea tratamentului abdominal sunt adevarate. a. *rebuie efectuata o atenta investigare a functiilor vitale b. /u este important sa ne interesam daca a prezentat sau prezinta sangerare digestiva superioara daca nu este cunoscut cu ulcer duodenal

c. &a palpare se poate constata glob vezical d.*useul rectal nu se efectueaza daca avem suspiciunea de traumatism pelvin pentru a nu agrava leziunile locale e. Bombarea circumscrisa a tegumentelor cu fluctuenta semnifica colectie hematica parietala Care din urmatoarele afirmatii privind explorarile paraclinice in traumatismele abdominale sunt adevarate. a. 'adiografia abdominala simpla poate arata pneomoperitoneu b. Stergerea umbrei psoapsului pe radiografia abdominala simpla semnifica hematom retroperitoneal c. Ecografia precizeaza sediul leziunii organelor cavitare d. ,unctia abdominala este contraindicata datorita riscului de leziuni viscerale e. &aparoscopia diagnostica este utila cand se ezita asupra indicatiei operatorii -n sindromul de hemoragie interna aparut in cadrul unui traumatism abdominal se constata urmatoarele semne clinice cu exceptia: a. ,aloare cutanata b. ,uls rar cu amplitudine crescuta c. /eliniste chiar agitatie d. *ensiune arteriala crescuta prin stimulare adrenergica e. Sete Care din urmatoarele principii de tratament medical !+*-" a pacientului cu traumatism abdominal nu sunt adevarate: a. -n socul hemoragic se instituie transfuzie de sange b. *ransfuzia de sange se continua cel putin 3 ore pentru a putea evalua efectul ei c. Calmarea durerii se face cu opiacee de la prezentarea in unitate primiri urgente d. /u se instaleaza sonda naso gastrica pentru ca jeneaza respiratia pacientului e. Se instituie antibioterapie cu spectru larg -ndicatiile tratamentului chirurgical in traumatismele abdominale sunt: a. Contuziile abdominale indiferent de simptomatologie datorita riscului mare de fistule digestive b. ,lagile abdominale prin proiectile care dau frecvent leziuni viscerale c. ,rezenta semnelor de iritatie peritoneala d. ,lagile abdominale nepenetrante e. Evisceratia posttraumatica Care din urmatoarele afirmatii privind abordul chirurgical al pacientului cu traumatism abdominal sunt adevarate. a. +bordul laparascopic este indicat la orice pacient b. -ncizia mediana permite acces larg si o buna explorare intraoperatorie c. %aca diagnosticul de leziune unica splenica este sigur se poate efectua laparatomie subcostala stanga

d. -n plagile penetrante patrunderea in abdomen se va face prin largirea bresei parietale indiferent de localizarea plagii e. ,rioritate la tratament au leziunile perforative intestinale fata de leziunile vaselor pentru a evita contaminarea peritoneala ,rincipalele leziuni precanceroase care duc la aparitia cancerului rectal sunt: a. ,rolapsul mucos anorectal b. ,olip colorectali$ tumori viloase$ rectocolita ulcero hemoragica c. 3emoroizii d. 2isurile anale e. +norectite nespecifice Examinarile specifice in cancerul de rect sunt: a. *omografia computerizata$ citologie exfoiativa b. Ecografia pelvina$ determianrea antigenului carcinoembrionic c. *useul rectal$ irigografia$ endoscopia colorectala d. Ecografia endoluminala$ limfografia$ arteriografia e. cromolimfografia$ ecografia transabdominala$ citologia exfoliativ Ocluzia intestinala si infarctul enteromezenteric Complement simplu -n ocluzia intestinala inalta sunt prezente toate semnele de mai jos cu exceptia: a. %urere intensa b. 1arsatura precoce c. +lterarea starii generale d. %istensie abdominala e. *ranzitul pentru materii si gaze poate fi prezent la debutul ocluziei *abloul clinic din infarctul enteromezenteric include urmatoarele semne clinice si simptome cu exceptia: a. 1arsaturi de staza b. Oprirea tranzitului intestinal c. Scaune sanghinolente d. (gomote hidroaerice intense la auscultatia abdomenului in infactul enteromezenteric superior e. 3ipersonoritate abdominala -nfarctul enteromezenteric A ocluzii intestinale Complement multiplu Care din urmatoarele afirmatii despre infarctul enteromezenteric sunt adevarate: a. ,oate fi cauzat de tromboza sau embolie arteriala b. %atorita parezei intestinale secundare bolnavul prezinta varsaturi c. +rteriografia selectiva de artera mezenterica superioara pune in evidenta existenta si localizarea obstructiei

d. -nfarctul enteromezenteric apare frecvent la persoane peste ;8 ani cu boli emboligene preexistente e. *ratamentul este numai medical <esturile esentiale si immediate in fata unui bolnav cu ocluzie intestinala sunt reprezentate de: a. -nternarea in serviciul de chirurgie sau terapie intensiva b. -nstalarea unei sonde naso gastrice si a unui cateter intravenos c. 'eechilibrarea sustinuta electrolitica si acido bazica d. Efectuarea unei tomografii computerizate e. Efectuarea hemoleucogramei$ electroforezei si a fosfatazelor

Care din urmatoarele afirmatii privind tratamentul cancerului de rect sunt adevarate: a. 'adioterapia are un rol principal in tratamentul cancerului de rect in multe cazuri precedand tratamentul chirurgical b. +mputatia de rect este interventie cu viza de radicalitate oncologica si se aplica indiferent de localizarea cancerului c. Operatia 3artman este indicata la bolnavi cu neoplasm de rect superior si ocluzie intestinala d. 'ezectia rectosigmoidiana cu anastomoza sigmoida rectala se utilizeaza doar pentru tumori de sigmoid e. -n cancerul de rect neextirpabil chirurgical se poate efectua colostomie pe sigmoid

=. Cea mai frecventa localizare a diverticulilor colonici este la nivelul: f"Colonului asecendent g" Cecului h" Colonului transvers i$ Colonului sigmoid j" )nghiului splenic B. /u reprezinta complicatii ale diverticulilor colonici: +. '. C. %. E. ,eritonita localizata Ecluzia 2istula digestiva 3emoragia digestiva inferioara ,eritonita difuza

3. Colectazia !dilatatia acuta de colon" reprezinta o complicatie a: +. %iverticulozei colonice B. ,olipilor adenomatosi

C. 0aladiei Crohn !. Rectocolitei ulcero-hemoragice E. Endometriozei colonice C. *umorile infiltrative sunt caracteristice: +. '. C. %. E. Cecului Colonului descendent Colonului transvers Colonului ascendent 6onctiunii recto sigmoidiene

;. ,recizati care din urmatoarele elemente clinice nu fac parte din elementele comune constitutive ale diagnosticului de neoplasm colonic: +. B. C. !. E. +lternanta diaree 5 constipatie Sdr 4onig +nemie hipocroma feripriva Melena Sdr subocluziv

7. ,recizati care din urmatoarele explorari paraclinice stabileste diagnosticul de certitudine ale neoplasmului colonic: +. B. C. !. E. Echografia -rigografia +rteriografia mezenterica Colonoscopia cu biopsie C*

D. *= reprezinta: ". B. C. %. E. /umora limitata la mucoasa si submucoasa *umora limitata la musculara *umora limitata la seroasa *umora cu extensie la organele vecine *umora >in situ?

E. %iagnosticul imagistic al prezentei diverticulilor colonici se stabileste prin:

f$ g" h" i$ j"

%rigografie Echografie C* Colonoscopie 'gf abdominala pe gol

F. %iagnosticul paraclinic al peritonitei difuze prin perforatie diverticulara se stabileste prin: ". B. C. !. .. Radiografie abdominala pe gol -rigografie Colonoscopie 5emoleucograma Punctie abdominala

=8. 0aladia Crohn poate fi insotita de urmatoarele afectiuni extradigestive: ". '. C. !. .. "rtrite periferice Spondilartrite ,ericardite .ritem nodos Con)unctivite

==. %egenerescenta maligna a polipilor colonici se intalneste predominant la: ". B. C. %. .. Polipii vilosi ,olipii adenomatosi Polipii multipli ,olipii inflamatori Polipoza difuza

=B. ,recizati care sunt maladiile care prin evolutia lor favorizeaza dezvoltarea adenocarcinomului colonic: ". '. C. %. .. Polipoza difuza RCU5 'oala Crohn cu debut sub 3+ ani %iverticuloza colonica Polipii adenomatosi cu dimensiuni peste 3 cm

=3. /eoplasmul colonic este din punct de vedere microscopic:

". '. C. %. ..

.piteliom glandular tipic bine diferentiat .piteliom glandular atipic slab diferentiat Carcinom anaplazic Sarcom "denocarcinom mucoid sau coloid

=C. %iseminarea limfatica a neoplasmului colonic determina: ". '. C. %. E. %nvazia ggl. epi si paracolici %nvazia ggl. %ntermediari si centrali +paritia ascitei 0etastazele hepatice Carcinomatoza peritoneala

=;. Complicatiile septice ale neoplasmului colonic sunt: ". '. C. !. .. "bcese pericolonice Peritonita difuza prin perforatie tumorala 1olvulus Peritonita difuza prin perforatie diastatica Celulita peritoneala

=7. Complicatiile evolutive la distanta ale neoplasmului colonic sunt reprezentate de: +. '. C. %. .. Extensia si invazia tumorala a organelor de vecinatate Metastazele hepatice 2istulizare in viscere 2istulizare spre peretele abdominal Metastaze peritoneale

=D. ,regatirea preoperatorie a pacientilor cu diagnosticul de neoplasm colonic confirmat comporta urmatoarele elemente: ". '. C. %. .. Reechlibrarea bolnavilor denutriti Sterilizare partiala a florei colonice Corectarea anemiei secundare evolutiei cancerului 0onitorizarea cardio respiratorie Reducerea inflamatiei peritumorale

=E. ,rincipiile chirurgiei radical oncologice in cancerul colonic sunt: ". '. C. !. .. Respectarea limitelor oncologice ale rezectiei Prevenirea diseminarii neoplazice in lumenul colonic -ndepartarea metastazelor .vidarea obligatorie a grupelor ganglionare epicolice paracolice si a ggl intermediari .xtragerea cat mai extinsa a tesuturilor si structurilor pericolonice

=F. -nterventiile de exereza in cancerul colonic sunt reprezentate de: ". '. C. %. .. Colectomia segmentara 5emicolectomia Colectomia subtotala -leotransversoanastomoza Colectomia totala

B8. -ndicatiile chimioterapiei si tratamentul adjuvant al cancerului colonic se adreseaza: ". '. C. %. E. Postoperator st %% si %%% %n cazul metastazelor confirmate si extirpate %n cazul metastazelor aparute postoperator -n extensiile laterale si posterioare ale tumorilor portiunilor fixe ,reoperator in st -

=. ,recizati care din urmatoarele ictere mecanice de etiologie maligna poate prezenta remisiuni ale valorilor bilirubinemiei +. B. C. %. .. 44 cefalopancreatica 44 vezicula biliara 44 CB, inferioara 44 CB, superioara !hepatic comun" "mpulom vaterian

B. ,recizati care dintre urmatoarele metode de dezobstructie a CB, /) apartine metodelor miniinvazive +. B. C. %. E. &itotritie mecanica &itoextractie Coledocolitotomie &itotritie intracorporeala cu ultrasunete Coledocolitotomie laparoscopica

3. *riada lui Charcot intalnita in angiocolitele de etiologie litiazica cuprinde: ". B. C. %. E. !urere febra icter %urere$ febra$ hipotensiune %urere$ icter$ obnubilare 2ebra$ icter$ hipotensiune Obnubilare$ icter$ hipotensiune

C. ,recizati care dintre urmatoarele elemente clinice sustine diagnosticul de icter mecanic de etiologie maligna: +. B. C. %. .. -cter care evolueaza cu remisiuni -cter care survine dupa o colica biliara %cter indolor +namnestic suferinta biliara Prurit care prede icterul

;. Complicatiile litiazei CB, sunt reprezentate de: ". '. C. !. .. "ngiocolita %nsuficienta hepato-renala grava 3emoragie digestiva inferioara Pancreatita acuta Litiaza biliara secundara

7. Care dintre urmatoarele tipuri de drenaje biliare apartin categoriei de drenaj biliar extern: ". B. C. !. E. !rena)ul transcistic +nastomoza coledoco duodenala !rena)ul tip Dehr !rena)ul axial +nastomoza coledoco jejunala

D. Care dintre urmatoarele tipuri de neoplasme ale cailor biliare si pancreasului determina aparitia semnului Courvoisier *erier: ". DD cefalopancreatica B. 0etastazele hepatice C. 44 veziculei biliare

!. "mpulomul vaterian E. 44 CB, inalta !hepatic comun" E. -cterul mecanic prin neoplasm de CB, este diagnosticat imagistic prin: ". B. C. !. .. .chografie Colangiografie intravenoasa .RCP Colangio-RM1 P/C

F. -nterventiile chirurgicale clasice de dezobstructie a caii biliare sunt indicate in esecurile metodelor miniinvazive si in litiazele complexe. ,recizati care dintre urmatoarele tipuri de litiaza a CB, face parte din categoria litiazelor complexe: ". '. C. %. .. Panlitiaza Litiaza intrahepatica Calculi mai mari de 3 cm &itiaza autohtona Megacoledocul aton locuit litiazic

=8. Care dintre urmatoarele localizari neoplazice metastazeaza cu maxima probabilitate in ficat si5 sau ggl pediculului hepatic: ". '. C. !. .. DD sigmoidiana DD pancreatica 44 ovariana DD colonului ascendent DD gastrica

=. ,ileflebita este consecinta: +. '. C. %. E. Omfalitei perinatale /romboflebitei septice portale -cterului mecanic litiazic +denomului hepatic *rombozei venelor suprahepatice

B. 3emostaza in varicele esofagiene rupte se poate obtine prin: +. Chimiolipioembolizare hepatica '. 'andarea varicelor

C. Scleroterapia varicelor !. !econexiunea az;go-portala .. Ligatura transgastrica a varicelor 3. 3ipertensiunea portala este cauzata in mod direct de: ". B. C. %. E. 'ara) la flux portal 'educerea absorbtiei intestinale Ciroza hepatica +paritia splenomegaliei Scaderea trombocitelor

=. +denocarcinomul rectal metastazeaza limfatic in ganglionii: +. '. C. %. E. 6uxtapancreatici 5ilului Mondor Retrorectali 'etropubieni 6uxtacoccigieni

B. +mputatia de rect presupune: +. B. C. !. E. Operatia 3artmann 'ezectia rectului$ vezicii$ uterului "nus iliac stang definitiv %ndepartarea totala a rectului 'adioablatia tumorii rectale

=. +denomul hepatic se poate complica prin: ". '. C. %. E. 5emoragie Suprainfectare !egenerare neoplazica 'esorbtie Eventratie

B. 3emangiomul hepatic se caracterizeaza prin: ". Rein)ectare tardiva cu contrast B. ,erforatie C. Suprainfectare

!. Calcificare E. 'esorbtie 3. Carcinomul hepato celular se trateaza conservator prin: +. B. C. !. .. 'ezectie segmentara hepatica *ransplant hepatic Chimioembolizare Chimiolipioembolizare "lcoolizare ghidata echografic

C. -n tratamentul chirurgical al cancerului hepatic se poate efectua: +. '. C. !. E. 'ezectia a 789 din ficat Rezectia a maximum 4+, din ficat /ransplant hepatic Radioablatie in unele cazuri %econexiune az:go portala

=. &itiaza veziculara se poate complica cu urmatoarele: +. '. C. !. E. 3idatidoza hepatica "ngiocolita acuta 5idrops vezicular 8istula colecisto-colica 3emoragie biliara

B. -leusul biliar este: +. '. C. %. .. Obstructia cailor biliare Ecluzie intestinala prin calcul ,erforatia cailor biliare Stenoza coledocului Ecluzia duodenului prin calcul

3. Colecistita acuta litiazica poate evolua spre: ". B. C. %. E. Perforatie Ocluzie intestinala Plastron vezicular %iabet zaharat Evisceratie

C. Colecistozele sunt: ". B. C. %. E. !istrofii veziculare &itiaza veziculara complicata "denomiomatoza veziculara ,erforatii veziculare 2istule colecisto coledociene

;. Complicatiile fistulare ale litiazei veziculare sunt: +. B. C. !. E. 2istula colecisto hepatica 2istula colecisto pancreatica 8istula colecisto-colica 8istula colecisto-duodenala 2istula colecisto renala

=. Ocluzia prin fitobezoar inseamna obturare intestinala cu: ". B. C. %. E. Resturi celulozice Corpi straini metalici <hem de par 0aterial litiazic <hem de ascarizi

B. Ocluzia mai grava este una din urmatoarele: ". B. C. %. E. 0olvulus intestin subtire Ocluzia prin corpi straini celulozici Ocluzia prin calcul biliar Ocluzia cronica rectala Ocluzia prin brida

3. -n ocluzia intestinala semnul clinic cel mai important este: +. B. C. %. .. %urere periombilicala %istensia prin meteorism 1arsaturile cu lichid bilio gastric Oprirea tranzitului pentru materii fecale Clapota)ul intestinal

C. -n ocluzia intestinala semnele radiologice sunt: +. '. C. %. .. ,rezenta de aer subfrenic %magini in 6tuburi de orga7 1ivele hidro-aerice -magini de amputare intestinala %magini in 6cuib de randunica7

=. ,ancreatita acuta este declansata de: +. B. C. !. .. %iabet zaharat Ocluzie intestinala .tilism Litiaza veziculara Colesteroloza veziculara

B. )rmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru pancreatita acuta: ". B. C. %. .. Pancreatita acuta este cauzata de autodigestia glandei ,ancreatita acuta posttraumatica evolueaza relativ necomplicat Elastaza digera lipidele pancreatice /ecrozele pancreatice se infecteaza in =889 din cazuri "milazele pot fi intalnite si in secretiile salivare sau intestinale

3. Complicatiile pancreatice cronice sunt: ". '. C. %. E. Litiaza pancreatica Stenozele Iirsungiene Malabsorbtia 2istula pancreatico colica 1olvulusul intestinal

C. *ratamentul chirurgical in pancreatita supurata presupune: +. '. C. !. E. 'ezectie duodeno pancreatica Laparostomie 1ecrozectomie !rena) retroperitoneal +nastomoza coledoco duodenala

;. ,ancreatita cronica se poate complica de urmatoarele:

+. '. C. !. E.

<angrena pancreatica Stenoza vena porta %cter mecanic Stenoza duodenala 'uptura splenica

=. +mpulomul vaterian se manifesta prin: ". '. C. %. E. Semne melenice %cter mecanic ondulant ,neunobilie +paritia litiazei veziculare *romboza vena porta

B. /eoplasmele pancreatice pot fi urmatoarele: ". '. C. !. E. Carcinom canalicular %nsulinom 9lucagonom "denocarcinom ,ancreatom

3. -n diagnosticul neoplasmului de pancreas se apeleaza la: ". '. C. %. .. "rteriografie trunchi celiac C/ cu contrast /este functionale pancreatice ,ancreatografie endoscopica Punctie biopsie percutana

=. -n etiopatogenia bolii hemoroidale sunt implicati urmatorii factori cu exceptia : ". .xistenta unei afectiuni recto-colice inflamatorii de tip rectocolita 'oala Crohn B. 2actori genetici ce determina hiperlaxitate C. Constipatia cronica habituala %. 3iperpresiunea in sistemul venos hemoroidal prin blocaj loco regional E. 3ipertonia sfincteriana

B. )rmatoarele complicatii pot surveni in evolutia bolii hemoroidale$ cu exceptia : +. <angrena hemoroidala B. *romboflebita hemoroidala C. !egenerarea hemoroidala %. 2ibrozarea hemoroidala E. Strangularea hemoroidala 3. %iagnosticul diferential cel mai important la un pacient cu boala prezinta manifest anemie severa si constipatie se face cu : +. 2isura anala '. Cancerul ano-rectal C. ,rolapsul rectal %. +bcesul perianal E. &eziuni dermato veneriene perianale C. )rmatoarele elemente caracterizeaza diagnosticul pozitiv ala fisurilor cu exceptia : +. %urere vie si persistenta dupa scaun '. !eformare loco-regionala perianala C. Sangerare la scaun %. 3ipertonie sfincteriana E. ,rezenta unei papile hipertrofice ;. )rmatoarele afirmatii sunt adevarate privitor la linia pectinee : ". B. C. !. E. .ste formata din marginea libera a valvulelor anale Este formata din columnele 0organi Fona de tranzitie unde epiteliul epidermoid devine cilindric glandular Reper de localizare a hemoroizilor interni2externi &ocul de origine al majoritatii glandelor canalului anal anale hemoroidala ce

7. Optiunile terapeutice in boala hemoroidala cuprind urmatoarele variante :

". 'andarea '. 5emoroidectomia C. Sclerozarea %. 'ezectia ano rectala .. 8otocoagularea A. 2isurile anale in procent de ; 9 se pot asocial cu urmatoarele afectiuni : ". /uberculoza '. Limfoame C. 'oala Crohn !. Sifilis E. Ciroza hepatica E. +bcesele ischio rectale pot evolua cu urmatoarele semne si simptome : ". Stare generala alterata '. 8ebra frisoane C. /ulburari mictionale %. Scaune cu mucozitati si sange .. !ureri la defecatie F. *ratamentul fistulelor perianale include urmatoarele optiuni : ". 8istulotomia '. 8istulectomia C. Sfincterotomie inchisa !. %n)ectarea de fibrin-glue in traiectul fistulos .. Plasarea unui plug resorbabil in traiectul fistulos =8. )rmatoarele investigatii paraclinice pot fi utile in diagnosticul pozitiv si diferential al afectiuniilor ano perianale : +. 'adiografia abdominala pe gol '. "nuscopia C. Colonoscopia %. '0/ colangio .. .chografia transrectala *. ,entru diagnosticul imagistic de apendicita acuta se folosesc urmatoarele:

a$ echografia abdominala b$ radiografia abdominala pe gol c" angiografia$ d$ C/ cu substanta de contrast e$ laparoscopia. 3. Complicatiile apendicitei acute sunt urmatoarele$ mai putin una: a" ,lastronul apendicular$ b" ,eritonita generalizata$ c" +bcese subfrenice d$ /romboza venoasa superficiala a membrului pelvin e" ,ileflebita. ?. Simptomele apendicitei acute sunt: a$ durere abdominala b$ greturi varsaturi c$ anorexie d$ constipatie diaree e" melena. 4. +pendicita acuta: a$ este mai frecventa intre 3+-?+ ani b" este mai frecventa la persoanele cu alimentatie predominant vegetariana$ c$ reprezinta cea mai frecventa urgenta chirurgicala abdominala d" are predispozitie rasiala$ e$ este exceptionala inainte de ? ani si rara la copilul mic. >. 2ormele anatomopatologice de apendicita acuta sunt: a$ catarala b$ flegmonoasa c" fistuloasa$ d$ gangrenoasa e$ supurata. @.*riada simptomatica %ieulafo: in apendicita acuta se caracterizeaza prin: a$ durere provocata b" febra$ c$ aparare musculara d" semnul clopotelului$

e$ hiperestezie cutanata. A. +pendicita acuta retrocecala# a$ debuteaza insidios b" caracterizata prin dureri in lomba stanga$ c$ fosa iliaca dreapta putin sensibila d$ manevra psoasului dureroasa e" prezinta fenomene de ocluzie febrile. B. Carcinoidul apendicular reprezinta: a$ cea mai frecventa tumoare la acest nivel b$ cea mai frecventa localizare digestiva a acestui tip de tumoare c" de obicei este malign$ d$ proliferarea celulelor argentafine DultschitzG;-Masson din glandele apendiculare$ e$ secreta serotonina. C. Carcinoidul apendicular se caracterizeaza prin urmatoarele$ mai putin una: a" flush tranzitor pe fata si gat$ b" decompensarea inimii drepte prin insuficienta tricuspidiana$ c" astm$ d$ constipatie e" cresterea serotoninei in sange si a acidului ; hidroxi indol acetic in urina. *+. 0anevra Blumberg reprezinta: a$ depresurizarea brusca a peretelui abdominal dupa o palpare profunda determinand intensificarea brutala a durerii si este caracteristica iritatiei peritoneale$ b" percutia superficiala a peretelui abdominal constata ca durerile sunt maxime in fosa iliaca dreapta$ c" ridicarea membrului pelvin drept intins determina accentuarea durerilor din fosa iliaca dreapta in timpul compresiunii fosei iliace drepte de catre examinator cu bolnavul in decubit dorsal$ d" sensibilitate dureroasa la atingerea tegumentelor$ e" palparea blanda a fosei iliace si flancului stang determinea dureri in fosa iliaca dreapta.
<radele splenomegaliei sunt urmatoarele: a$. 9r. % - sub rebord b$. 9r. %% - la *23 :ntre rebord si ombilic

c$. 9r. %%% - la ombilic d$. 9r. %0 - sub ombilic e". <r. 1 pana in pelvis Care din explorarile imagistice de mai jos nu se folosesc in patologia splinei: a". Echo b". C* c". Scintigrafie cu hematii marcate cu Cr ;= d$. .ndoscopia e". &aparoscopia Care din tipurile lezionale traumatice ale splinei nu sunt corect descrise: a". *ipul - decapsulare limitata b". *ipul -- fisura parenchimatoasa unica$ la una din extremitati c". *ipul --- ruptura stelata interes@nd hilul A5 distructia de pol splenic d". *ipul -1 ruptura A smulgere de pedicul e$. /ipul 0 - zdrobire incompleta Care din elementele de mai jos nu caracterizeaza hipersplenismul primar: a". imposibilitatea descoperirii unei etiologii secundare b". splenomegalie c". citopenie d". hiperplazie medulara e$. hepatomegalie Chirurgia conservatoare a splinei presupune: a"Splenectomie laparosopica b$Splenorafie c"Splenectomie in situ d$Ligatura arterei splenice e$/ransplantul heterotopic de tesut splenic Care din indicatiile splenectomiei de mai jos sunt vitale: a" chist hidatic splenic b" purpura trombocitopenica imuna c$ ruptura traumatica de splina d$ abces splenic e$ anevrism de artera splenica rupt Care din interventiile de mai jos pot presupune splenectomie tactica : f$ pancreatectomie corporeo-caudala g$ gastrectomie totala h" nefrectomie dreapta i$ sunt spleno-renal j" rezectie gastrica antrala

Care din afirmatiile de mai jos referitor la hemoragia interna sunt corecte : f$ hemoragie mica # pierdere sangvina H >++ml g$ hemoragie medie# pierdere sangvina >++-*>++ml h" hemoragie mare: pierdere sangvina =;88 3888ml i" hemoragie grava !cataclismica": peste 3888ml j" toate de mai sus Cea mai frecventa cauza de hemoragie interna la femeie este: f" traumatism splina g$ sarcina extrauterina rupta h" ruperea de folicul ovarian i" ruptura de anevrism aorta abdominala j" ruptura spontana de splina in cursul sarcinii Semnele locale din hemoragia interna sunt urmatoarele cu exceptia: f" dureri abdominale difuze A5 semne de iritatie peritoneala g" abdomen destins$ meteorizat h$ clapota) i" matitate deplasabila in flancuri j" fund de sac %ouglas care bombeaza si dureros la tact Care din semnele si simptomele de mai jos pot sa apara in sarcina extrauterina rupta: f$ dureri hipogastrice sau in fosa iliaca dreapta g$ greturi varsaturi h" echimoza periombilicala i$ metroragie minima )$ lipotimie
+chalazia intruneste urmatoarele manifestari: a$ megaesofagJ b$ disfagie paradoxalaJ e " regurgitatii esofagiene. +denomul tiroidian ,lummer este caracterizat de urmatoarele aspecte clinico evolutive si paraclinice: a$ Prezenta unui nodul 6cald7 scintigrafic tiroidianJ c " Cresterea serica a /? si /4J Brahiterapia isi gaseste indicatiile uzuale in urmatoarele neoplazii: '$ Cancerul de prostataJ C $ Cancerul de col uterinJ Chirurgia este indicata in urmatoarele forme de hipertiroidie$ cu exceptia: C$ 5ipertiroidiile fara hipertrofie tiroidianaJ Cea mai frecventa forma de inflamatie acuta a glandei mamare in timpul lactatiei$ dar si in afara ei$ este: C$ abcesul mamarJ Care dintre urmatorarele caracteristici comune ale tumorilor benigne /) este regasita la acest tip de afectiuni: C$ adenopatie regionala mobila si fixaJ

Care afirmatie de mai jos referitoare la varice hidrostatice este falsa: !$ echografia !oppler se face pentru localizarea varicelorJ Care element de mai jos nu este factor de risc pentru tromboza venoasa profunda: !$ fibrilatia atrialaJ Care dintre urmatoarele afirmatii despre furuncul nu este adevarata: a$ factorul etiologic este streptococulJ Care din afirmatiile urmatoare despre ruptura anevrismului de aorta sunt adevarate: ' $ se insoteste de durereJ C $ produce hipotensiuneJ ! $ se palpeaza masa abdominalaJ Care din elementele de mai jos fac parte din tabloul clinic al sindromului de ischemie acuta periferica: B " paloarea tegumentaraJ C$ paresteziiJ !$ impotenta functionalaJ Care din afirmatiile urmatoare referitoare la tromboza artriala sunt adevarate: C " cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistenteJ ! $ apar semne de ischemie acuta la un bolnav cunoscut cu aterosclerozaJ .$ evolutia nu este grava datorita circulatiei colaterale. Care din afirmatiile urmatoare referitoare la boala Burger sunt adevarate: a$ apare la barbati tineriJ c $ afecteaza si veneleJ d $ substratul este o proliferare endoteliala cu foliculi giganto-celulari urmata de stenoze si tromboze vasculareJ Care din afirmatiile urmatoare referitoare la arteriopatia diabetica sunt adevarate: a$ pulsul periferic este perceptibil si in stadii avansate cu tulburari troficeJ c $ pot aparea microangiopatii retiniene renale visceraleJ Care dintre urmatoarele afirmatii privind limfangita si limfadenita acuta sunt adevarate: B " poarta de intrare poate fi reprezentata de microtraumatisme sau de focare septice la distantaJ C $ in evolutia unei limfangite se poate forma un flegmon difuzJ ! $ tratamentul in limfangita include asanarea focarului initial si antibioterapiaJ Care dintre urmatoarele afirmatii despre tetanos nu sunt adevarate: B " odata patruns in organism bacilul tetanic se fixeaza pe fibrele nervoase ceea ce explica contracturile musculareJ C $ tratamentul curativ include doar antibioterapia si sedareaJ Care din urmatoarele afirmatii despre arsuri sunt adevarate: a$ in arsura de gradul %% apare flictena hemoragicaJ b$ in arsurile grave bolnavul pierde apa albumina si electrolitiJ c$ in primele ? zile dupa producerea arsurii cele mai frecvente complicatii sunt bronhopneumonia infectia urinara si septicemiaJ d$ la locul accidentului se asigura eliberarea cailor respiratorii se administreaza antialgice si se inveleste bolnavul intr-un cearceaf curatJ Care din urmatoarele afirmatii despre infarctul enteroGmezenteric sunt adevarate: a$ poate fi cauzat de tromboza sau embolie arterialaJ b$ datorita parezei intestinale secundare bolnavul nu prezinta varsaturiJ

d$ arteriografia selectiva de artera mezenterica superioara pune in evidenta existenta si localizarea obstructieiJ e $ infarctul entero=mezenteric apare frecvent la persoane peste >+ de ani cu boli emboligene preexistente. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernia inghinala strangulata sunt adevarate: a$ durere vie cu aspect colicativ (maximul de intensitate este la nivelul pediculului$J b$ apar semne generale# greata vomaJ c$ apar tulburari de tranzitJ e $ la palpare# formatiune tumorala de consistenta crescuta foarte dureroasa ce devine ireductibila dupa un efort mare. Cancerul gastric precoce !earl:" invadeaza de regula: ! $ nu mai mult de musculara si statia * ganglionaraJ Categoriile de risc pentru pleurezia purulenta acuta sunt reprezentate de: a$ sugariJ c$ batraniJ a$ copii miciJ Cele mai frecvente cauze ale rupturilor esofagiene sunt reprezentate de: a$ manevre endoscopiceJ b$ dilatare instrumentara (in stenozele postcaustice$J c$ leziuni directe (arma alba 2 proiectil$J Contraindicatiile absolute ale laparoscopiei diagnostice sunt: a$ Contraindicatiile anesteziei generaleJ b$ Coagulopatiile severeJ e " %nfectiile peretelui abdominal. Complicatiile cele mai frecvente ale tiroidectomiilor sunt: a$ Lezarea nervilor laringei recurentiJ b$ 5ipoparatiroidismulJ e $ MixedemulJ %iagnosticul paraclinic al ulcerului gastric si duodenal este stabilit cu maximum de precizie prin: C $ .ndoscopie digestiva %iagnosticul de certitudine al neoplasmului mamar se stabileste pe baza urmatorului examen paraclinic: '$ sectorectomie cu examen 5.P. la gheata sau parafinaJ Elementele agravante ale traumatismelor arteriale sunt reprezentate de: b " spasmul arterialJ c $ tromboza secundaraJ d $ leziuni traumatice asociateJ e $ hemoragie. Examenele paraclinice in neoplasmul tiroidian sunt urmatoarele: a$ .cografia tiroidianaJ b$ Scintigrafia tiroidianaJ c$ C./.J E " 'iopsia prin aspiratie cu ac fin. Explorarile cu valoare diagnostica in traumatismele abdominale sunt:

a$ lava)ul peritoneal diagnosticJ b$ C./. scan abdomino-pelvinJ % " laparoscopiaJ . $ ecografia abdominala. Explorarea palpatorie a tiroidei unui pacient deceleaza o consistenta tiroidiana lemnoasa$ ceea ce sugereaza urmatoarele afectiuni: b $ Cancer tiroidianJ e $ /iroidita Riedel. <astrectomia totala se efectueaza in tratamentul chirurgical al: a$ polipozei gastrice difuzeJ b$ sindromului Follinger=.lissonJ c$ neoplasmului mediogastricJ d$ neoplasmului de pol superior gastricJ <astroscopia este indicata in urmatoarele afectiuni: a$ hemoragia digestiva superioaraJ c " afectiunile stomacului operatJ d $ polipii gastriciJ e $ diagnosticul neoplasmelor gastrice. -nstalarea sindromului de compartiment posttraumatic este sugerata de aparitia urmatoarelor semne clinice: a" Paralizia si pierderea sensibilitatii ariei afectateH c$ Rigiditatea articulatiilor distale masei musculare afectateJ d $ Pierderea tonusului muscularH 0elena reprezinta hemoragia cu origine la nivelul urmatorului segment digestiv: a$stomac 0etodele directe de stabilire a compatibilitatii sunt: b $ Proba KeambreauJ e $ Proba EelecGer. /u reprezinta un factor de gravitate in insuficienta respiratorie acuta: % " hiperventilatiaJ Obstructia cailor respiratorii se manifesta clinic prin: a$ !ispnee inspiratorie importantaJ b$ CianozaJ c$ /ira)J E " Corna). O anastomoza digestiva trebuie sa: a. respecte vascularizatia partenerilor digestiviJ b. fie neischemiantaJ d " aiba o hemostaza riguroasa la nivelul transeiJ e $ afronteze tesuturi viabile. ,acientii purtatori ai grupei sanguine O!-" pot primi sange de la: a$ pacienti purtatori ai grupei E(%$J ,entru diagnosticul paraclinic al pleureziei purulente acute sunt necesare urmatoarele investigatii$ cu exceptia: C $ bronhoscopiaJ

,recizati care dintre urmatoarele entitati patologice mamare prezinta potential de degenerare maligna: a$ maladia fibrochistica ReclusJ c " adenomul papilar (dendritic$J d $ fibroadenomul mamarJ e $ adenofibromul Ph;lodes. ,recizati care dintre urmatoarele complicatii sunt intalnite in evolutia unui ulcer duodenal: a$ perforatiaJ b$ penetrareaJ c$ hemoragiaJ d$ stenozaJ ,rincipiile generale in tratamentul chirurgical din infectiile acute ale degetelor si mainii sunt: a$ "ntibiotice cu spectru larg :n primele 34=4B ore (dupL recoltarea puroiului antibioticele se vor administra timp de A-*+ zile conform antibiogramei$J b$ Erice infecMie a)unsL :n faza de supuraMie (puroi colectat = dureri pulsatile senzaMie de fluctuenML la palpare$ trebuie incizatL Ni drenatLJ % " %ncizii Ni contraincizii largi pentru un acces direct la colecMie Ni o bunL debridareJ . $ Se respectL vasele nervii Ni tendoanele (teaca flexorilor$ asigurOnd un bun aport sangvin spre Mesuturi evitarea lipsirii zonei de sensibilitate Ni mobilitate. ,rintre semnele subiective intalnite in chistul hidatic pulmonar nu se afla: C " rectoragiaJ ,rincipiile corecte ale efectuarii unei incizii sunt urmatoarele$ cu exceptia: C $ sectionarea vaselor si nervilor este lipsita de importanta indiferent de calibrul acestoraJ . $ lungimea de sectionare a pielii si tesutului celular subcutanat trebuie sa fie mai mica decat cea a aponevrozei. ,unctia vezicii urinare se face: a$ in retentia acuta de urinaJ b$ numai in conditii de urgentaJ e " cand nu se poate cateteriza uretra. Scurgere de secretii sanguinolente prin mamelon$ fara prezenta unei tumori palpabile$ ne orienteaza spre: a$ papilom intraductalJ d $ carcinom mamarJ Semnele locale din neoplasmul tiroidian se caracterizeaza prin urmatoarele : a$ !isfonieJ b$ !ispneeJ % " !isfagieJ . $ PCoa)a de portocala7. Semnele clinice din panaritiile tenosinoviale sunt urmatoarele !4anavel": a$ PoziMie :n flexie a degetului (:n cOrlig$J b$ MLrire simetricL a :ntregului degetJ c$ Sensibilitate exageratL pe traiectul teciiJ d$ !urere extremL la extensia pasivL a degetelorJ Semnele clinice ale infectiei localizate sunt urmatoarele$ cu exceptia: ' $ semnul godeului prezentJ ! $ tegumente cu temperatura normalaJ

Stenoza esofagiana postcaustica determina: a$ stenoze eta)ate esofagieneJ b$ frecvent stenoze eso=cardialeJ e " displazie progresiva. Sutura plagilor poate fi realizata >per primam? in urmatoarele situatii: a$ Plagi recente de cel mult @ oreJ b$ Plagile putin profunde fara tesuturi zdrobiteJ e " Plagile cu conditii de contaminare reduse. )rmatoarele afirmatii despre abcesul cald sunt adevarate$ cu exceptia: a$ reprezinta o supuratie cu caracter extensiv lipsita de un perete propriuJ d " agentul patogen este stafilococulJ e $ tratamentul chirurgical (incizie evacuare drena)$ se aplica indiferent de stadiul evolutiv. )rmatoarele afirmatii despre fasceita necrozanta si gangrena gazoasa sunt adevarate$ cu exceptia: B " sursa germenilor este doar exogena(din mediul exterior$J ! $ tratamentul chirurgical se aplica doar daca antibioterapia nu a dat rezultateJ )rmatoarele afirmatii despre antibioterapia profilactica sunt adevarate$ cu exceptia: C $ antibioticul se administreaza la @ ore dupa operatieJ ! $ se alege doza minima indicata pentru a nu creste efectele toxice hepaticeJ )rmatoarele afirmatii despre chistul hidatic pulmonar sunt false: a$ se vindeca spontanJ c$ localizarea pulmonara a chistului hidatic este cea mai des intalnita localizare la omJ )rmatoarele complicatii postradice pot fi intalnite la o pacienta cu neoplazie de col uterin$ la B 3 luni postiradiere$ cu exceptia: C " .sofagita radicaJ )lcerul gastric se opereaza in urmatoarele situatii: a$ ulcer gastric perforatJ b$ ulcer gastric mai mare de 3 cmJ d " ulcer gastric neredus dupa ? saptamani de tratament medicalJ e $ ulcer gastric recidivant. *ratamentul chirurgical de urgenta$ in cazul extremitatiilor afectate prin strivire$ poate include: a$ "mputatia extremitatii afectateJ c $ 8asciotomiaJ d $ .xcizia tesuturilor devitalizateJ 1agotomia tronculara bilaterala este indicata in tratamentul: C $ ulcerului duodenal intratabilJ . $ ulcerului duodenal hemoragic.

-/2EC*--&E &OC+&-(+*E *. 8oliculita reprezinta# a". inflamatia glandei sebacee b". inflamatia glandei sebacee si a folicului pilos c$. inflamatia folicului pilos d". inflamatia glandei sudoripare

e". glandei sudorioare si a folicului pilos 3. 8actorul etiologic al furuncului este# a$. stafilococul b". stafilococul si streptococul c". stafilococul si pneumococul d". germenii gram pozitivi e". germenii gram negativi ?. /ratamentul furuncului consta in# a". extragerea firului de par b$. incizie in 6cruce7 si tratament antibiotic in unele cazuri c". excizia larga d". tratament antibiotic e". tratament antiinflamator 4. %n care din urmatoarele localizari ale furuncului este obligatorie antibioterapia# a". furunculul mainii b$. furunculul nasului c". furunculul cefei d". furunculul spatelui e". furunculul bratului >. Carbunculul este# a$. o aglomerare de furunculi b". furunculi diseminati pe mai multe regiuni ale corpului c". furunculul cefei d". leziunea din antrax e". furunculul nasului @. 5idrosadenita este# a". inflamatia folicului pilos b". inflamatia glandei sebacee c$. inflamatia glandei sudoripare d". inflamatia glandei sudoripare si a foliculior pilosi e". inflamatie glandei sebacee si a foliculului pilos A. Care din urmatoarele semne clinice nu sunt caracteristice limfangitei tronculare# a$. zona cutanata intens hiperemica cu edem b". cordoane rosi care se propaga de la focarul inflamator la ganglionii regionali c". febra d". frisonul e". leziune inflamatorie cutanta de la care pleaca cordoane rosii

B. Care din urmatoarele semne clinice nu sunt caracteristice adenopatiei inflamatorii# a". tegum. supraiacent prezinta semnele inflamatori locale b$. ganglionii sunt nedurerosi c". ganglionii sunt durerosi d". ganglionii sunt mobili initial e". ganglionii pot forma blocuri adenopatice C. "bcesul cald se caracterizeaza prin# a$. colectie purulenta localizata bine delimitata b". inflamatorie difuza a tesutului conjunctiv fara tendinta la limitare c". peretele abcesului cald are B straturi d". este produs de germeni anaerobi e". absenta durerii locale *+. Semnul clinic al abcedarii in infectiile localizate este# a". tumefierea locala b". durerea locala c$. fluctuenta locala d". functio lesa e". scaderea intensitatii dureroase locale **. .rizipelul se caracterizeaza prin# a". multiplicarea germenilor in vasele sanguine din hipoderm b$. debutul clinic brutal cu febra ?C+ - 4++ C frison alterarea starii generale c". edem alb a segmentului de membru afectat d". febra apare dupa constituirea leziunii locale e". nu este boala infecto contagioasa *3. "bcesul rece (tuberculos$ se caracterizeaza prin# a".perete format din trei straturi b$. este o colectie care nu prezinta semnele inflamatiei locale c". contine puroi cenusiu fetid d". are localizare de electie la nivelul membrului inferior e". evolutia clinica este rapida *?. Care dintre urmatoarele elemente nu caracterizeaza actinomicozele# a". sunt produse de +ctinom:ces -sraeli b$. leziunile nu fistulizeaza c". sunt sensibile la penicilina$ tetraciclina$ lincomicina d". leziunea prezinta initial semne de inflamatie locale e". au caracter fistulizant

-njectii. ,erfuzii. ,ansamente

*. Solutiile hipertone se pot administra pe urmatoarele cai # a. intradermic b. intravenos c. intraosos d. intramuscular 3. Urmatoarele incidente sunt posibile la administrarea intradermica a unei substante cu valoare terapeutica cu exceptia # a. lipotimia b. stare de soc anafilactic c. embolia gazoasa d. necroze tegumentare ?. /romboflebita poate reprezenta complicatia uneia dintre urmatoarele tipuri de in)ectii # a. injectii subcutane b. injectii intraarteriale c. injectii intramusculare d. in)ectii intravenoase 4. Pentru a obtine efectul terapeutic cel mai lent o substanta medicamentoasa se va administra pe urmatoarea cale # a. subcutan b. intramuscular c. intravenos d. intraarterial >. %ntr-o plaga sangeranda principala calitate a pansamentului trebuie sa fie urmatoarea # a. protectia b. absorbtia c. compresia d. supletea

%ntrebari test * anul %%% M.9.

; variante de raspuns$ = raspuns corect !cel subliniat".

=. ,entru drenaj pot fi folosite urmatoarele materiale$ cu exceptia: =. tuburi de cauciucH B. mese de tifonH 3. pense chirurgicaleH C. lamele de cauciucH ;. manunchiuri de fire!drenaj filiform". B. *ubul de dren trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii$ cu exceptia: =. amplasat declivH B. sa evite necrozeleH 3. ancorat la marginile plagiiH C. sa fie foarte gros$ pentru a drena bineH ;. sa aiba gauri laterale. 3. %intre principiile drenajului$ retinem: =. drenul sa fie cat mai superficialH B. drenul se pozitioneaza declivH 3. drenul trebuie pozitionat in vecinatatea vaselorH C. drenul trebuie sa fie foarte subtireH ;. drenul nu se fixeaza de tesuturi$ pentru a nu produce leziuni. C. -ncizia mediana xifo ombilicala permite abordul urmatoarelor regiuni$ cu exceptia: =. regiunea subdiafragmatica stangaH B. epigastruH 3. pelvis C. flanc dreptH ;. flanc stang. ;. Conditiile unei bune incizii sunt:

=. B. 3. C. ;.

plasata la distanta de organul tintaH perpendicular pe plicile de flexiuneH sa sectioneze toate vasele aflate in campul operatorH suficient de mica$ din motive esteticeH directa$ asigurand calea cea mai scurta posibila.

7. -ncizia pentru supuratii presupune$ cu exceptia: =. asigurarea unei cai largi de drenajH B. centrarea inciziei pe maximum de fluctuentaH 3. suficient de mica pentru esteticaH C. sa nu lase funduri de sacH ;. plaga rezultata sa fie drenata. D. Situatii ce pot da false contracturi musculare mimand sindromul de iritatie peritoneala sunt urmatoarele$ cu exceptia: =. ruptura splineiH B. ruptura muschilor abdominaliH 3. revarsate pleuraleH C. pneumonii bazaleH ;. traumatisme de coloana sau bazin. E. -ntre cele sase leziuni toracice traumatice cu risc vital imediat se incadreaza urmatoarele$ cu exceptia: =. pneumonia severaH B. toracele moale posttraumaticH 3. pneumotoraxul deschisH C. hemotoraxul masivH ;. tamponada cardiaca. F. 3ematomul are urmatoarele caracteristici$ cu exceptia: =. formatiune tumorala cu aspect vascularH B. circumscris sau difuzH 3. stabilizat sau evolutivH C. se opereaza intotdeauna de urgentaH ;. se opereaza daca este suprainfectat. =8. Echimoza are urmatoarele caracteristici: =. pata difuzaH B. de culoare galbenaH 3. poate masca alte leziuniH C. se resoarbe rapidH

;.

poate da sechele.

==. *raumatismele tendoanelor sunt caracterizate de$ cu exceptia: =. pot fi contuzii sau plagiH B. determina impotenta functionalaH 3. necesita tratament chirurgicalH C. imobilizarea postoperatorie este obligatorieH ;. postoperator necesita mobilizare precoce. =B. *ratamentul corect al plagilor presupune$ cu exceptia: =. plaga se lasa intotdeauna deschisaH B. toaleta plagiiH 3. aseptizarea plagiiH C. administrarea +.*.,.+.H ;. administrarea de antibiotice$ la nevoie. =3. Obiectivele anesteziei generale sunt$ cu exceptia: =. analgeziaH B. narcozaH 3. relaxarea muscularaH C. protectia antisocH ;. analgezia postoperatorie. =C. <rupele de droguri utilizate in anestezia generala sunt$ cu exceptia: =. hipnoticeH B. tranchilizanteH 3. relaxante neuromusculareH C. analgetice majore !opioide"H ;. antibiotice. =;. -ndicatiile anesteziei generale sunt$ cu exceptia: =. interventii de mica amploare$ la adultH B. interventii la nou nascutH 3. interventii chirurgicale laborioaseH C. interventii de lunga durataH ;. interventii la bolnavii psihici. =7. 'eanimarea la locul accidentului presupune: =. extragerea rapida a victimei$ fara a tine cont de leziuniH B. nu se pierde timp asteptand personal calificatH

3. victima se aseaza in sezutH C. se apeleaza la ajutorul trecatorilorH ;. se imobilizeaza coloana cervicala. =D. +sigurarea circulatiei prin masaj cardiac extern presupune: =. ; compresii sternale si = insuflatieH B. C compresii sternale si = insuflatieH 3. =; compresii sternale si = insuflatieH C. ; compresii sternale si B insuflatiiH ;. = compresie sternala si ; insuflatiiH =E. 0omentul intreruperii masurilor de resuscitare este: =. dupa =; minuteH B. dupa B8 de minuteH 3. dupa rezolvarea leziunilor traumaticeH C. in momentul ajungerii la spitalH ;. in etapa < a resuscitarii$ dupa evaluarea rezultatelor etapelor anterioare. =F. ,entru punctie sunt necesare urmatoarele$ cu exceptia: =. ace subtiriH B. trocareH 3. seringiH C. ace groaseH ;. sisteme de aspirare. B8. -ndicatiile toracentezei sunt$ cu exceptia: =. pleurezii serofibrinoaseH B. pleurezii purulenteH 3. pleurezii vechi$ inchistateH C. revarsat pleural posttraumaticH ;. revarsat pleural din insuficienta cardiaca. B=. -ncidente la punctia pleurala sunt: =. tusea intensaH B. edemul pulmonar acutH 3. punctia albaH C. sincopa pleuralaH ;. suprainfectarea pleurei. BB. +vantajele traheostomiei sunt$ cu exceptia:

=. B. 3. C. ;.

reducerea secretiilor trahealeH evitarea gloteiH egalizarea presiunilorH reducerea spatiului mortH reducerea presiunii pleurale.

B3. -ndicatiile traheostomiei sunt: =. traumatisme toracice fara fracturi costaleH B. traumatisme abdominale severeH 3. fracturi grave ale membrelorH C. asfixia laringianaH ;. interventii chirurgicale de lunga durata. BC. -ncidente si accidente legate de traheostomie sunt$ cu exceptia: =. emfizem subcutanatH B. sincopa respiratorieH 3. sincopa cardiacaH C. bronhopneumoniiH ;. tumori laringiene.

!r. Simion Laurentiu

=. Colecist destins cu pereti hiperechogeni ingrosati diametrul E mm.$ prezinta infundibular o formatiune hiperechogena cu umbra posterioara diametrul =; mm.$ sugeraza: a". colesteroloza b". neoplasm vezicular c$. colecistita acuta litiazica d". colecistita cronica e". chist hidatic hepatic B. ,ancreas marit de volum$ diametrul de cap C3 mm.$ structura hiperechogena omogena sugereaza: a". neoplasm cefalopancreatic b". pancreatita cronica c". hipertensiune portala d$. pancreatita acuta cefalica e". neoplasm gastric

/.S/ "1UL %%% M.!%C%1" 9.1.R"L"- "RSUR%

=. Care este temperatura minima lezanta pentru tesuturile vii: a" b" c$ d" e" 37$;8C C88C 4@+C ;C8C 788C

B. )n pacient se prezinta la camera de garda cu arsuri$ constand din flictene cu continut seros si cateva hemoragice$ care dupa indepartare$ expun derm hiperemic$ sensibil$ dureros$ cu zone insulare de derm hemoragic$ rosu. +rsura este de: a" b" c" d$ e" gr. gr. -1 gr. --gr. %% si %%% gr. --

3. -n cursul toaletei chirurgicale primare !*C," vom folosi: a" alcool F8 grade

b" c$ d" e"

apa oxigenata alcool A+ grade cloramina rivanol

C. Care din urmatoarele afectiuni /) sunt complicatii ale perioadei -: a" b" c" d$ e" edem pulmonar acut rinichiul de soc hemoragia digestiva superioara infectia tromboze si embolii

;. Care din urmatorii pacienti /) necesita internare pentru tratarea arsurilor: a" b" c" d$ e" pacientii de C8 ani cu arsuri de gr. --$ --- ale mainilor si fetei aprox. C9 pacienta de B; ani cu arsura prin /aO3 cca.=9 pe trunchi pacienta de E8 ani cu arsuri de gr. --$ --- aprox. ;9 ale membrelor inferioare pacient de 4> ani cu arsuri de gr. %% %%% @, ale trunchiului anterior pacient de =E ani cu arsuri de gr. -1 parox. B9 pe spate

7. &a ce suprafete ale unor arsuri de profunzime medie devine manifesta clinic boala arsilor: a$ b" c" d" e" 3+, =;9 B;9 389 =89

D. ,rofunzimea leziunii locale e direct proportionala cu: a" b$ c" d" e" afectiuni patologice coexistente timpul de expunere starea de agregare a agentului etiologic suprafata expusa varsta pacientului

E. -n cadrul primului ajutor al arsului vom proceda la: a" aplicare de pansament b" aplicarea de apa rece indiferent de intinderea leziunilor c$ analgezice i.v.

d" analgezice i.m. e" analgezice p.o. F. 'atia alimentara a bolnavului ars trebuie sa fie: a$ b" c" d" e" hipercalorica hipoglucidica hipocalorica hipoproteica hipolipidica

=8. -ndicii cei mai valorosi ai reechilibrarii in cursul reanimarii hidroelectrolitice a socului arsului sunt: a$ b" c" d" e" debit urinar orar ?+- >+ ml2h (+ >- * ml2Gg2h$ frecventa respiratiilor sub B85min presiunea partiala a OB arterial peste F8 mm 3g mentinerea +1 sub =C85min mentinerea 3t peste C;

==.Socul arsului este produs in principal de pierderi lichidiene in: a$ b" c" d" e" sectorul %%% prin hiperpermeabilitate vasculara la nivelul tubului digestiv la nivelul aparatului urinar in peritoneu prin sangerari la nivelul escarotomiilor

=. Care din urmatorii factori nu agraveaza evolutia unei arsuri: a" b" c$ d" e" traumatisme asociate sarcina sexul feminin diabetul varsta inaintata

B. <astroscopia este indicata in: a$ b" c" d" e" hemoragiile digestive superioare acalazie in toate cazurile de sindrom esofagian stenozele esofagiene in angina pectorala

3. Esogastroscopia este contraindicata in:

a" b" c" d$ e"

cancerul esofagian ulcerul duodenal hematemeza insuficienta cardiaca grava gastrita acuta

C. E.'.C.,. G colangiopancreatografia endoscopica retrograda exploreaza: a" b" c" d$ e" CB, ductul pancreatic accesor vezicula biliara C'P C'%5 canalul Iirsung si vezicula biliara CB, si canal Iirsung

;. Colonofibroscopia este indicata in: a" b$ c" d" e" abdomen aacut polipi sau polipoza colonica diverticulita acuta polipi gastrici afectiuni inflamatorii ano perineale

7. 3emostaza definitiva consta in: a" b" c$ d" e" forcipresura tamponamentul plagii ligatura compresiune digitala pansament compresiv

D. 3ematemeza este o hemoragie de cauza: a" b" c$ d" e" urinara genitala digestiva respiratorie oricare

E. -ndicati care din urmatoarele tipuri de hemoragii are originea la nivelul tubului digestiv: a" b" c" d" e$ hemoptizie epistaxis metroragie otoragie melena

F. -ndicati care din urmatoarele substante este un derivat de sange: a" b" c$ d" e" %extran 0anitol "lbumina <lucoza ;9 solutie 'inger

=8. %eficientele majore la coagulare sunt combatute cu: a" b" c" d" e$ fibrinogen masa eritrocitara sol. cristaloide masa leucocitara sange integral

==. ,roba de compatibilitate OelecJer se determina: a" b" c" d$ e" pe lama cu seruri test cu hematii test direct prin utilizarea oricarei metode

=B. ,onderea prezentei factorului 'h procentual este de: a" b" c" d$ e" 7;9 D;9 F89 B>, =;9

=3. <rupa +-- de sange poate fi transfuzata: a" b" c" d$ e" la pacientii cu gr. + -la pacientii cu gr. O la pacientii cu gr. B --la pacientii cu gr. "' %0 la oricare

=C. Socul transfuzional apare ca urmare a : a" intoxicatiei cu citrat

b" c" d" e$

conditiilor de stocare suprainfectare hipopotasemiei incompatibilitate de grup

=;. -ndicati care din urmatoarele substante perfuzabile nu transmit hepatita: a$ b" c" d" e" !extran sange integral plasme albumine masa eritrocitara

=7. indicati care din urmatoarele complicatii ale rahianesteziei reprezinta un accident major: a" retentia de urina b" cefalee postrahianestezie c" reactiile alergice d" scurgerile sanguinolente la locul punctiei e$ insuficienta respiratorie acuta =D. Eficacitatea rahianesteziei dispare dupa urmatorul interval de timp de la efectuare: a" b" c" d$ e" C ore =8 ore BC ore B ore DB ore

=E. 'ahianestezia este indicata in: a$ b" c" d" e" interventia chirurgicala la un abdomen inferior si membrele pelvine interventia chirurgicala la un traumatism interventia chirurgicala la nivelul regiunii cervicale interventia chirurgicala la un membru superior oricare

=F. -ncizia de decompresiune are drept scop: a" ameliorarea durerilor b" hemostaza c$ ameliorarea efectului de garou intern d" combaterea infectiei e" indepartarea escarelor B8. Socul postcombustional se intilneste in:

a$ b" c" d" e"

stadiul % stadiul -stadiul --stadiul -1 in toate

B=. <refarea precoce este o metoda biologica aplicata in: a" b" c$ d" e" ziua BB B3 de la debut dupa 78 de zile de la debut primele > zile in ziua a =B a oricand

Conf. !r. Stra)a 1. !. =. +gentul etiologic al gangrenei gazoase esteH a". bacteroides b$. clostridium perfiringens c". streptococ microaerofil d". peptostreptococ anaerob e". enterococ B. Care din enunturile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei gazoase este fals: a". plaga tumefiata$ destinsa$ cu edem masiv ce se extinde rapid b". prezenta unei serozitati maroniu cenusie$ fetida c". prezenta crepitatiilor d$. puroi maroniu vascos nefetid e". necroza extensiva a tesutului subcutanat 3. Care din semnele$ simptomele$ de mai jos nu caracterizeaza gangrena gazoasa: a". febra inalta C8 C=KC b". frison c". aspect de celulita clostridiana d$. adenopatie locoregionala dura nedureroasa e". alterarea majora a starii generale C. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la evolutia gangrenei gazoase este falsa: a". este grava

b". netratata$ mortalitatea este =889 c". tratata mortalitatea scade pana la B;9 d$. pot apare vindecari spontane in >+, din cazuri e". prognostic este foarte rezervat in extensia abdominala si retroperitoneala ;. Care din gesturile terapeutice enumerate mai jos in gangrena gazoasa este optional: a". administrarea de metronidazol in perfuzie b". antibioticoterapie cu spectru larg si doze mari c". incizii si contraincizii pana la tesut sanatos d". lavaj abundent cu solutii donatoare de oxigen e$. vitaminoterapie 7. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al fasceitei necrozante este fals: a". infiltrare masiva a tesutului subcutanat b". fasciile au microabcese si focare de necroza c". tegumentul este intact initial d". muschiul are aspect normal e$. fascia este initial respectata D. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la clinica tetanosului este falsa: a". plaga necicatrizanta$ cu durere surda si parestezii la debut b". trismus c". disfagie d$. parapareza e". contractii musculare generalizate accentuate de zgomot si lumina E. Care din gesturile terapeutice de mai jos este contraindicat in tratamentul plagilor cu risc tetanigen la adult: a". toaleta plagii cu indepartarea resturilor tisulare si excizia tesuturilor devitalizate b". spalarea cu apa oxigenata si solutii antiseptice c$. sutura per primam a plagii d". la persoanele imunizate activ se face rapel in 8$; ml. +*,+ e". antibioticoterapie F. Orice septicemie presupune existenta unor factori esentiali enumerati mai jos$ exceptand unul:

a". poarta de intrare b". focar septic primar c". prezenta germenilor in sange d". constituirea de metastaze septice secundare e$. citoliza glandelor suprarenale =8.Sutura digestiva nu trebuie sa fie: a". etansa b$. eversanta c". inversanta d". neischemianta e". fara tensiune ==.Sutura vasculara nu trebuie sa fie: a". etansa b". eversanta c$. inversanta d". fara tensiune e". sa pastreze lumenul

=B.+gentul etiologic al gangrenei gazoase esteH a". bacteroides b$. clostridium perfiringens c". streptococ microaerofil d". peptostreptococ anaerob e". enterococ =3.Care din enunturile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei gazoase este fals: a". plaga tumefiata$ destinsa$ cu edem masiv ce se extinde rapid b". prezenta unei serozitati maroniu cenusie$ fetida c". prezenta crepitatiilor d$. puroi maroniu vascos nefetid e". necroza extensiva a tesutului subcutanat =C.Care din semnele$ simptomele$ de mai jos nu caracterizeaza gangrena gazoasa: a". febra inalta C8 C=KC b". frison

c". aspect de celulita clostridiana d$. adenopatie locoregionala dura nedureroasa e". alterarea majora a starii generale =;.Care din afirmatiile de mai jos referitoare la evolutia gangrenei gazoase este falsa: a". este grava b". netratata$ mortalitatea este =889 c". tratata mortalitatea scade pana la B;9 d$. pot apare vindecari spontane in >+, din cazuri e". prognostic este foarte rezervat in extensia abdominala si retroperitoneala =7.Care din gesturile terapeutice enumerate mai jos in gangrena gazoasa este optional: a". administrarea de metronidazol in perfuzie b". antibioticoterapie cu spectru larg si doze mari c". incizii si contraincizii pana la tesut sanatos d". lavaj abundent cu solutii donatoare de oxigen e$. vitaminoterapie =D.Care din afirmatiile de mai jos referitoare la aspectul macroscopic al fasceitei necrozante este fals: a". infiltrare masiva a tesutului subcutanat b". fasciile au microabcese si focare de necroza c". tegumentul este intact initial d". muschiul are aspect normal e$. fascia este initial respectata =E.Care din afirmatiile de mai jos referitoare la clinica tetanosului este falsa: a". plaga necicatrizanta$ cu durere surda si parestezii la debut b". trismus c". disfagie d$. parapareza e". contractii musculare generalizate accentuate de zgomot si lumina =F.Care din gesturile terapeutice de mai jos este contraindicat in tratamentul plagilor cu risc tetanigen la adult: a". toaleta plagii cu indepartarea resturilor tisulare si excizia tesuturilor devitalizate

b". spalarea cu apa oxigenata si solutii antiseptice c$. sutura per primam a plagii d". la persoanele imunizate activ se face rapel in 8$; ml. +*,+ e". antibioticoterapie B8.Orice septicemie presupune existenta unor factori esentiali enumerati mai jos$ exceptand unul: a". poarta de intrare b". focar septic primar c". prezenta germenilor in sange d". constituirea de metastaze septice secundare e$. citoliza glandelor suprarenale B=.Sutura digestiva nu trebuie sa fie: a". etansa b$. eversanta c". inversanta d". neischemianta e". fara tensiune BB.Sutura vasculara nu trebuie sa fie: a". etansa b". eversanta c$. inversanta d". fara tensiune /.S/ varianta " 6master7 e". sa pastreze lumenul
*. 8oliculita reprezinta# a". inflamatia glandei sebacee b". inflamatia glandei sebacee si a folicului pilos c$. inflamatia folicului pilos d". inflamatia glandei sudoripare e". glandei sudorioare si a folicului pilos 3. /ratamentul furuncului consta in# a". extragerea firului de par b$. incizie in 6cruce7 si tratament antibiotic in unele cazuri c". excizia larga d". tratament antibiotic e". tratament antiinflamator ?. %n care din urmatoarele localizari ale furuncului este obligatorie antibioterapia# a". furunculul mainii b$. furunculul nasului c". furunculul cefei d". furunculul spatelui e". furunculul bratului

4. Carbunculul este# a$. o aglomerare de furunculi b". furunculi diseminati pe mai multe regiuni ale corpului c". furunculul cefei d". leziunea din antrax e". furunculul nasului >. Care din urmatoarele semne clinice nu sunt caracteristice adenopatiei inflamatorii# a". tegum. supraiacent prezinta semnele inflamatori locale b$. ganglionii sunt nedurerosi c". ganglionii sunt durerosi d". ganglionii sunt mobili initial e". ganglionii pot forma blocuri adenopatice @. Semnul clinic al abcedarii in infectiile localizate este# a". tumefierea locala b". durerea locala c$. fluctuenta locala d". functio lesa e". scaderea intensitatii dureroase locale A. .rizipelul se caracterizeaza prin# a". multiplicarea germenilor in vasele sanguine din hipoderm b$. debutul clinic brutal cu febra ?C+ - 4++ C frison alterarea starii generale c". edem alb a segmentului de membru afectat d". febra apare dupa constituirea leziunii locale e". nu este boala infecto contagioasa B. "bcesul rece (tuberculos$ se caracterizeaza prin# a".perete format din trei straturi b$. este o colectie care nu prezinta semnele inflamatiei locale c". contine puroi cenusiu fetid d". are localizare de electie la nivelul membrului inferior e". evolutia clinica este rapida C. Solutiile hipertone se pot administra pe urmatoarele cai# a". intradermic b$. intravenos c". intraosos d". intramuscular e". intraarticular *+. Urmatoarele incidente sunt posibile la administrarea intradermica a unei substante cu valoare terapeutica cu exceptia # a". lipotimia b". stare de soc anafilactic c$. embolia gazoasa d". necroze tegumentare e". eritem **. %ntr-o plaga sangeranda principala calitate a pansamentului trebuie sa fie urmatoarea # a". protectia b". absorbtia c$. compresia d". supletea e". sa nu jeneze circulatia de intoarcere *3. /ubul de dren trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii cu exceptia# a". amplasat declivH b". sa evite necrozeleH c". ancorat la marginile plagiiH

d". sa fie foarte gros$ pentru a drena bineH e". sa aiba gauri laterale. *?. Conditiile unei bune incizii sunt# a". plasata la distanta de organul tintaH b". perpendicular pe plicile de flexiuneH c". sa sectioneze toate vasele aflate in campul operatorH d". suficient de mica$ din motive esteticeH e". directa$ asigurand calea cea mai scurta posibila. *4. %ncizia pentru supuratii presupune cu exceptia# a". asigurarea unei cai largi de drenajH b". centrarea inciziei pe maximum de fluctuentaH c". suficient de mica pentru esteticaH d". sa nu lase funduri de sacH e". plaga rezultata sa fie drenata *>. Situatii ce pot da false contracturi musculare mimand sindromul de iritatie peritoneala sunt urmatoarele cu exceptia# a".ruptura splineiH b". ruptura muschilor abdominaliH c". revarsate pleuraleH d". pneumonii bazaleH e". traumatisme de coloana sau bazin. *@. %ntre cele sase leziuni toracice traumatice cu risc vital imediat se incadreaza urmatoarele cu exceptia# a". pneumonia severaH b". toracele moale posttraumaticH c". pneumotoraxul deschisH d". hemotoraxul masivH e". tamponada cardiaca. *A. 5ematomul are urmatoarele caracteristici cu exceptia# a". formatiune tumorala cu aspect vascularH b". circumscris sau difuzH c". stabilizat sau evolutivH d". se opereaza intotdeauna de urgentaH e". se opereaza daca este suprainfectat.

*B. /raumatismele tendoanelor sunt caracterizate de cu exceptia# a". pot fi contuzii sau plagiH b". determina impotenta functionalaH c". necesita tratament chirurgicalH d". imobilizarea postoperatorie este obligatorieH e". postoperator necesita mobilizare precoce *C. Ebiectivele anesteziei generale sunt cu exceptia# a". analgeziaH b". narcozaH c". relaxarea muscularaH d". protectia antisocH e". analgezia postoperatorie. 3+. "sigurarea circulatiei prin masa) cardiac extern presupune# a". ; compresii sternale si = insuflatieH b". C compresii sternale si = insuflatieH c". =; compresii sternale si = insuflatieH

d". ; compresii sternale si B insuflatiiH e". = compresie sternala si ; insuflatiiH 3*. Momentul intreruperii masurilor de resuscitare este# a". dupa =; minuteH b". dupa B8 de minuteH c". dupa rezolvarea leziunilor traumaticeH d". in momentul ajungerii la spitalH e" in etapa < a resuscitarii$ dupa evaluarea rezultatelor etapelor anterioare. 33. . %ndicatiile toracentezei sunt cu exceptia# a". pleurezii serofibrinoaseH b". pleurezii purulenteH c". pleurezii vechi$ inchistateH d". revarsat pleural posttraumaticH e". revarsat pleural din insuficienta cardiaca 3?. %ncidente la punctia pleurala sunt# a". tusea intensaH b". edemul pulmonar acutH c". punctia albaH d". sincopa pleuralaH e". suprainfectarea pleurei. 34. %ndicatiile traheostomiei sunt# a". traumatisme toracice fara fracturi costaleH b". traumatisme abdominale severeH c". fracturi grave ale membrelorH d". asfixia laringianaH e". interventii chirurgicale de lunga durata. 3>. Colecist destins cu pereti hiperechogeni ingrosati diametrul B mm. prezinta infundibular o formatiune hiperechogena cu umbra posterioara diametrul *> mm. sugeraza# a". colesteroloza b". neoplasm vezicular c$. colecistita acuta litiazica d". colecistita cronica e". chist hidatic hepatic 3@. Care este temperatura minima lezanta pentru tesuturile vii# f" 37$;8C g" C88C h$ 4@+C i" ;C8C j" 788C 3A. Un pacient se prezinta la camera de garda cu arsuri constand din flictene cu continut seros si cateva hemoragice care dupa indepartare expun derm hiperemic sensibil dureros cu zone insulare de derm hemoragic rosu. "rsura este de# f" gr. g" gr. -1 h" gr. --i$ gr. %% si %%% j" gr. -3B. %n cursul toaletei chirurgicale primare (/CP$ vom folosi# f" alcool F8 grade g" apa oxigenata h$ alcool A+ grade i" cloramina j" rivanol 3C. Care din urmatoarele afectiuni 1U sunt complicatii ale perioadei %#

f" edem pulmonar acut g" rinichiul de soc h" hemoragia digestiva superioara i$ infectia j" tromboze si embolii ?+. Care din urmatorii pacienti 1U necesita internare pentru tratarea arsurilor# f" pacientii de C8 ani cu arsuri de gr. --$ --- ale mainilor si fetei aprox. C9 g" pacienta de B; ani cu arsura prin /aO3 cca.=9 pe trunchi h" pacienta de E8 ani cu arsuri de gr. --$ --- aprox. ;9 ale membrelor inferioare i$ pacient de 4> ani cu arsuri de gr. %% %%% @, ale trunchiului anterior j" pacient de =E ani cu arsuri de gr. -1 parox. B9 pe spate ?*. La ce suprafete ale unor arsuri de profunzime medie devine manifesta clinic boala arsilor# f$ 3+, g" =;9 h" B;9 i" 389 j" =89 ?3. Ratia alimentara a bolnavului ars trebuie sa fie# f$ hipercalorica g" hipoglucidica h" hipocalorica i" hipoproteica j" hipolipidica ??. %ndicii cei mai valorosi ai reechilibrarii in cursul reanimarii hidroelectrolitice a socului arsului sunt# f$ debit urinar orar ?+- >+ ml2h (+ >- * ml2Gg2h$ g" frecventa respiratiilor sub B85min h" presiunea partiala a OB arterial peste F8 mm 3g i" mentinerea +1 sub =C85min j" mentinerea 3t peste C; ?4. Socul arsului este produs in principal de pierderi lichidiene in# f$ sectorul %%% prin hiperpermeabilitate vasculara g" la nivelul tubului digestiv h" la nivelul aparatului urinar i" in peritoneu j" prin sangerari la nivelul escarotomiilor ?>. Care din urmatorii factori nu agraveaza evolutia unei arsuri# f" traumatisme asociate g" sarcina h$ sexul feminin i" diabetul j" varsta inaintata ?@. 9astroscopia este indicata in# f$ hemoragiile digestive superioare g" acalazie h" in toate cazurile de sindrom esofagian i" stenozele esofagiene j" in angina pectorala ?A. .sogastroscopia este contraindicata in# f" cancerul esofagian g" ulcerul duodenal h" hematemeza i$ insuficienta cardiaca grava j" gastrita acuta

?B. ..R.C.P. = colangiopancreatografia endoscopica retrograda exploreaza# f" CB, g" ductul pancreatic accesor h" vezicula biliara i$ C'P C'%5 canalul Iirsung si vezicula biliara j" CB, si canal Iirsung ?C. Colonofibroscopia este indicata in# f" abdomen aacut g$ polipi sau polipoza colonica h" diverticulita acuta i" polipi gastrici j" afectiuni inflamatorii ano perineale 4+. 5emostaza definitiva consta in# f" forcipresura g" tamponamentul plagii h$ ligatura i" compresiune digitala j" pansament compresiv 4*. Proba de compatibilitate EelecGer se determina# f" pe lama g" cu seruri test h" cu hematii test i$ direct j" prin utilizarea oricarei metode 43. %ndicati care din urmatoarele complicatii ale rahianesteziei reprezinta un accident ma)or# f" retentia de urina g" cefalee postrahianestezie h" reactiile alergice i" scurgerile sanguinolente la locul punctiei )$ insuficienta respiratorie acuta 4?. %ncizia de decompresiune are drept scop# f" ameliorarea durerilor g" hemostaza h$ ameliorarea efectului de garou intern i" combaterea infectiei j" indepartarea escarelor

44. Care din enunturile de mai )os referitoare la aspectul macroscopic al gangrenei gazoase este fals# a". plaga tumefiata$ destinsa$ cu edem masiv ce se extinde rapid b". prezenta unei serozitati maroniu cenusie$ fetida c". prezenta crepitatiilor d$. puroi maroniu vascos nefetid e". necroza extensiva a tesutului subcutanat 4>. Care din semnele simptomele de mai )os nu caracterizeaza gangrena gazoasa# a". febra inalta C8 C=KC b". frison c". aspect de celulita clostridiana d$. adenopatie locoregionala dura nedureroasa e". alterarea majora a starii generale 4@. Care din gesturile terapeutice enumerate mai )os in gangrena gazoasa este optional# a". administrarea de metronidazol in perfuzie

b". antibioticoterapie cu spectru larg si doze mari c". incizii si contraincizii pana la tesut sanatos d". lavaj abundent cu solutii donatoare de oxigen e$. vitaminoterapie 4A. Care din afirmatiile de mai )os referitoare la aspectul macroscopic al fasceitei necrozante este fals# a". infiltrare masiva a tesutului subcutanat b". fasciile au microabcese si focare de necroza c". tegumentul este intact initial d". muschiul are aspect normal e$. fascia este initial respectata 4B. Care din afirmatiile de mai )os referitoare la clinica tetanosului este falsa# a". plaga necicatrizanta$ cu durere surda si parestezii la debut b". trismus c". disfagie d$. parapareza e". contractii musculare generalizate accentuate de zgomot si lumina 4C. Care din gesturile terapeutice de mai )os este contraindicat in tratamentul plagilor cu risc tetanigen la adult# a". toaleta plagii cu indepartarea resturilor tisulare si excizia tesuturilor devitalizate b". spalarea cu apa oxigenata si solutii antiseptice c$. sutura per primam a plagii d". la persoanele imunizate activ se face rapel in 8$; ml. +*,+ e". antibioticoterapie >+. Sutura vasculara nu trebuie sa fie# a". etansa b". eversanta c$. inversanta d". fara tensiune e". sa pastreze lumenul

=.,lacard eritematos rosu$ cald$ dureros la nivelul sanului$ insotit de adenopatie dureroasa. Sugereaza: a" b" c$ d" e" galactoforita acuta tumora mamara limfangita acuta maladia 'eclus tumora ,h:llodes

B. +bces mamar > in buton de camasa? cu semnul Budin prezent sugereaza: a" abces tuberos al sanului b" mastita pubertatii c" abces premamar d" flegmon difuz al sanului e$ abces retromamar 3. +natomo G patologic maladia 'eclus este caracterizata prin: a$ prezenta de multiple chiste incon)urate de tesut de scleroza# b" chist voluminos ce contine lapte alterat

c" multipli noduli perimamelonar d" noduli pseudotumorali diseminati e" nodul dur$ neregulat$ aderent

C. *umora mamara de consistenta inegala ce prezinta la palpare duritate$ fluctuenta si elasticitate$ ne indreapta catre diagnosticul: a" actinomicoza mamara b" fibrom mamar c" endoteliom mamar d$ tumora Ph;llodes e" papilom intraductal ;. Scurgere de secretii sanguinolente prin mamelon$ fara prezenta unei tumori palpabile$ ne orienteaza spre: a$ papilom intraductal b" angiom mamar c" tumora ,h:llodes d" carcinom mamar 7. %iagnosticul de certitudine intr un neoplasm mamar este oferit de: a" mamografie b$ sectorectomie cu examen extemporaneu c" termografie d" mamografie computerizata e" '0/ D. Expresia mamografica a malignitatii intr o tumora de san este: a" nodul policiclic cu lizereu de securitate b" opacitate rotunda bine delimitata c$ imagine stelata cu prelungiri spiculiforme d" micronoduli diseminati in glanda e" opacitate de intensitate redusa retromamelonar E. 0anevra *illeaux pune in evidenta: a" adenopatia supraclaviculara b" limitele tumorii c" pozitia tumorii d" adenopatia axilara e$ mobilitatea tumorii F. ,lacard eczematoid mamelonar$ sugereaza diagnosticul: a" psoriazis mamar b" dermatita seboreica c" fibroadenom mamar

d$ boala Paget e" maladia 'eclus =8. *umora mamara de C cm. cu adenopatie axilara mobila$ se incadreaza in: a" std. b$ std. %% c" std. --d" std.-1 e" tumora >in situ?

=. -n care din urmatoarele situatii nu este indicat sondajul vezical: a" retentie acuta de urina la barbat b" interventii chirurgicale in micul bazin c$ ruptura traumatica a uretrei d" bolnavii varstnici cu +SC si incontinenta de urina e" bolnavii cu diferite forme de soc

B. Spalatura gastrica este indicata in urmatoarea situatie: a" bolnavii casectici sau cu insuficienta respiratorie b" bolnavii cu cardiopatii decompensate c" bolnavii cu anevrism de arc aortic d$ intoxicatii acute accidentale sau voluntare e" intoxicatie acuta dupa C ore de la ingestia toxicului

3. ,entru spalatura gastrica se foloseste: a$ Sonda 8aucher. b" Sonda 2ole: nr. BB. c" Sonda *hieman nr. BB. d" Sonda /elaton. e" *ub de perfuzor

C. -nstalarea sondei naso G gastrice este indicata in urmatoarele situatii cu exceptia: a" stenoza pilorica b" ocluzie intestinala joasa c$ ulcer duodenal cronic d" volvulus gastric acut e" peritonita prin ulcer perforat

;. -n care din urmatoarele situatii se renunta la sondajul vezical si se efectueaza cistostoma: a" sonda nu progreseaza usor b$ se produce sangerare mare din uretra si exista suspiciune de creare de cale falsa c" Sonda 2ole: nu progreseaza usor si bolnavul este de sex masculin d" %upa introducerea sondei in vezica nu se scurge urina e" cand s a produs hemoragie $$ ex vacuo ?

=. a$ b" c" d" e"

*riada sindromului de hipertensiune intracraniana este reprzentata de: cefalee varsaturi modificari ale fundului de ochi cefalee$ enoftalmie$ lipotimie varsaturi$ lipotimie$ midriaza afazie$ hemipareza$ greata mioza$ ptoza palpebrala$ febra inalta

B. *ulburarile fiziopatologice ale *CC sunt: a" edemul cerebral$ hipertensiunea intracraniana$ angajarile cerebrale$ hemoragie b" edemul cerebral hipertensiune intracraniana dereglarea functiilor vegetative tulburari de constienta c" edemul cerebral$ functia circulatorie$ tulburari de constienta$ angajare cerebrala d" functia respiratorie$ hemoragie$ tulburari de constienta$ angajare cerebrala e" functii vegetative$ tulburari de constienta$ hemoragia$ angajare cerebrala 3. a" b" c$ d" e" C. a$ b" c" d" e" ;. a$ b" c" d" e" 2racturile complete ale craniului sunt: fracturile liniare multiple fracturile cu infundare fracturile comunicante cu sinusurile nazale fracturile tangentiale diastaza suturilor 3ematoamele cerebrale au o evolutie in trei timpi: pierdere de constienta interval liber agravare hemoragie$ interval liber$ agravare hemoragie$ interval liber$ ameliorare comotie$ hemoragie$ agravare contuzie$ hemoragie$ ameliorare -nvestigatiile paraclinice utilizate in hematoamele posttraumatice sunt: punctia lombara C/ arteriografia cerebrala arteriografia$ E4<$ fundul de ochi elecroencefalograma$ hemograma$ radiografie torace arteriografia$ E4<$ C* radiografie craniana$ E4<$ arteriografia

7. a" b$ c" d" e" D. a$ b" c" d" e" E. a$ b" c" d" e" F. a" b$ c" d" e"

Scorul <lasgoL urmareste gravitatea: hemoragiei cerebrale comelor posttraumatice fracturilor craniene fenomene vasomotorii posttraumatice pierderilor de constienta Semnul lui *rousseau !mana de mamos" apare in: hipoparatiroidie hiperparatiroidie hipotiroidie hipertiroidie gusa 0aladia BasedoL se caracterizeaza prin: gusa vasculara exoftalmie semne de tireotoxicoza gusa$ nodul tiroidian hiperactiv$ scadere ponderala$ tahicardie gusa$ tremuraturi$ tahicardie gusa$ exoftalmie$ edeme gusa$ tireotoxicoza$ edeme *ahicardia si tremuraturile extremitatilor se intalnesc in: hipotiroidia hipertiroidia hipoparatiroidia gusa exoftalmica hiperparatiroidia

=8. Colesterolemia este crescuta in: a" hipertiroidie b" hiperparatiroidie c$ hipotiroidie d" cancer tiroidian e" gusa MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM =. a" b" c" d$ e" 1olumul sanguin minim pentru o perfuzie eficace este de: 38 ml 5 Jg corp 78 ml 5 Jg corp D; ml 5 Jg corp >+ ml 2 Gg corp C8 ml 5 Jg corp

B .Socul din arsuri este de tip: a$ hipovolemic b" neurogen

c" septic d" anafilactic e" cardiogen 3. a" b$ c" d" e" C. a" b" c" d" e$ ;. a" b" c$ d" 7. a" b$ c" d" e" D. a" b" c" d$ e" =. a. b. c. d. e. 2aza catabolica G exergonica din soc este determinata de veriga de compensare: hemodinamica neuroendocrina metabolica vasculara corticala 1asoconstrictia arteriolara din soc$ favorizeaza circulatia din : tesutul subcutanat rinichi ficat intestin cord si creier 2aza anabolica a socului este o faza de: compresare adrenergica compresare +C*3 G cortizolica de recuperare de decompensare -n socul cardiogen se utilizeaza: antibiotice cardiotonice corticoizi lichide izotone lichide hipertone +nestezia rahidiana poate induce socul: hipovolemic anemic anafilactic neurogen septic 3erniile interne se produc mai frecvent in urmatoarele zone$ cu exceptia : 2osetele paraduodenale 2osetele paracecale 3iatusul IinsloL Marea incizura ischiadica 2oseta intersigmoidiana

B. 3erniile liniei albe includ urmatoarele varietati herniare$ cu exceptia :

a. b. c. d. e.

3ernia epigastrica 3ernia supraombilicala 3ernia subombilicala 5ernia Spiegeliana 3ernia juxtaombilicala

3. 3ernia ombilicala fetala este caracterizata de urmatoarele elemente : a. apare dupa L%%% de viata intrauterina b. este caracterizata de absenta peritoneului inainte viscerelor herniate c. aplazie parietala importanta$ cu perete amorf$ avascular d. viscerele herniate sunt aderente la marginile defectului parietal e. viscerele herniate sunt ireductibile C. %eosebirea esentiala dintre eventratii si hernii consta in : a. -n cazul herniilor viscerele sunt acoperite de peritoneu b. -n cazul eventratiilor viscerele nu sunt acoperite de peritoneu c. %n cazul herniilor iesirea viscerelor se face prin orificii preformate d. Complicatiile cele mai frecvente ale eventratiilor sunt ocluziile e. Eventratiile se produc mai frecvent postaccidental ;. a. b. c. d. e. Evisceratiile libere sunt caracterizate de urmatoarele elemente$ cu exceptia : +par in primele 3 ; zile postoperator ,ot fi cauzate de un efort de tuse sau varsatura 'eintegrare facila a viscerelor exteriorizate Sunt precedate de o supuratie profunda a plagii 1iscerele sunt fixate la marginile bresei parietale

7. Eventratiile diafragmatice se pot insoti de urmatoarele semne si simptome$ cu exceptia : a. ,alpitatii si tulburari de ritm b. -nsuficienta respiratorie cronica c. /umora palpabila epigastric d. %urere retrosternala e. %isfagie si sialoree D. Boala %upu:tren este caracterizata de urmatoarele elemente clinice si etiopatogenice$ cu exceptia : a. +paritia de noduli fibrosi la nivel palmar b. 'etractia degetelor in flexie c. Cauzata de microtraumatismele repetate ale aponevrozei palmare d. "paritia de durere si parestezie in teritoriul nervului median e. -mposibilitatea mecanica a extensiei degetelor E. /ecroza aseptica a capului femural este caracterizata de urmatoarele elemente clinico evolutive si etiopatogenice$ cu exceptia :

a. b. c. d. e. F. a. b. c. d. e.

"pare mai frecvent la varstnici Este cauzata de irigatia sangvina deficitara -n timp se produce deformarea articulatiei cu scurtarea membrului pelvin afectat +pare mersul schiopatat /u se insoteste de febra sau alterarea starii generale 3idartroza este caracterizata de urmatoarele elemente$ cu exceptia : 2unduri de sac articulare tumefiate prin acumulare lichidiana Miscari anormale de lateralitate ale genunchiului Cand este acumulata o cantitate mare lichidiana$ se poate percepe fluctuenta &a percutie se poate simti semnul > cubului de gheata? +spectul lichidului revarsat este seros

=8. ,lagile palmare pot evolua cu urmatoarele semne si simptome$ cu exceptia : a. imposibilitatea flexiei falangei -- pe falanga - degete -- 1 b. imposibilitatea flexiei falangei --- pe falanga -- degete -- 1 c. imposibilitatea extensiei falangei %% degete %%-0 d. conservarea flexiei primei falange degete -- 1 e. paralizia nervului median ==. ,entru diagnosticul diferential al unei hernii lombare pot fi utile urmatoarele investigatii$ cu exceptia : a. laparoscopia diagnostica b. urografia i.v. c. tranzitul baritat d. irigografia e. computer tomografia =B. Care din urmatoarele tipuri de hernii diafragmatice sunt incompatibile cu viata : a. hernii congenitale embrionare b. hernii congenitale fetale c. hernii retro costo xifoidiene d. hernii diafragmatice posterioare e. hernii traumatice =3. Continutul sacular al unei hernii ombilicale poate fi reprezentat de urmatoarele viscere$ cu exceptia : a. epiploon b. ligament falciform c. duodenul %% d. stomac e. intestin subtire =C. a. b. c. )rmatoarele elemente caracterizeaza fractura de clavicula$ cu exceptia : poate apare dupa o lovitura directa poate fi generata de o cadere pe regiunea pumnului la palpare cavitatea glenoida apare goala permitand patrunderea varfului indexului

d. e.

coborarea varfului umarului la inspectie proieminenta fragmentului osos intern G vizibil$ palpabil$ dureros

=. -n fiziopatologia traumatismelor toracice putem intalni urmatoarele sindroame$ cu exceptia: =. sindromul de compresiuneH B. sindromul de iritatie peritonealaH 3. sindromul instabilitatii toraciceH C. sindromul de incarcare traheo bronsicaH ;. sindromul de dezechilibru acido bazic si hidroelectrolitic. B. Cauzele insuficientei respiratorii acute prin deficit ventilator$ in cadrul traumatismelor toracice$ sunt reprezentate de$ cu exceptia: =. afectarea peretelui toracicH B. pierderea etanseitatii pleuraleH 3. afectarea diafragmuluiH C. afectarea corduluiH ;. obstructii ale cailor aeriene. 3. Cauzele insuficientei cardiace acute$ in cadrul traumatismelor toracice$ sunt reprezentate de$ cu exceptia: =. emfizem sau hematom mediastinalH B. hemotorax masivH 3. traumatismele corduluiH C. tamponada cardiacaH ;. trombembolia pulmonara. C. -n traumatismele toracice pure nu intalnim: =. hemotorax masivH B. hemoperitoneuH 3. tamponada cardiacaH C. instabilitate toracica severa ;. pneumotorax compresiv 5 sufocant. ;. 1oletul costal presupune$ cu exceptia: =. voletul poate fi mobil sau fixatH B. voletul mobil determina respiratie paradoxalaH 3. in urgenta$ voletul mobil nu se infundaH C. voletul mobil determina aparitia unei volum de aer pendularH ;. voletul mobil reduce eficienta miscarilor respiratorii. 7. &eziunile pulmonare intalnite in traumatologia toracica sunt$ cu exceptia: =. contuzia pulmonaraH B. fracturile costaleH

3. hematomul pulmonar traumaticH C. ruptura pulmonaraH ;. corpi straini intrapulmonari. D. 'upturi esofagiene pot apare prin$ cu exceptia: =. sindrom Claude Bernard 3ornerH B. sindrom 0allor: IeissH 3. manevre endoscopiceH C. leziuni prin arma albaH ;. corpi straini inghititi accidental. E. Chilotoraxul nu poate fi produs prin: =. traumatisme toracice inchiseH B. plagi penetrante impuscateH 3. hiperextensie brusca a coloanei cervicaleH C. ruptura splenicaH ;. interventii chirurgicale toracice. F. 2ormele clinice intalnite in traumatismele cordului sunt$ cu exceptia: =. ruptura istmului aorticH B. contuzia corduluiH 3. ruptura izolata a pericarduluiH C. plagile inimiiH ;. rupturi cardiace parietale. =8. -n cazul tamponadei cardiace nu apare: =. cianozaH B. turgescenta jugularaH 3. tahicardieH C. hipotensiune arterialaH ;. hipertensiune arteriala. ==. Cauzele determinante ale pleureziei purulente acute pot fi$ cu exceptia: =. scaderea rezistentei organismuluiH B. traumatisme toracice deschiseH 3. pneumopatii nespecificeH C. afectiuni pulmonare periferice$ supurateH ;. punctii pleurale repetate. =B. Stadiul de abcedare al pleureziei purulente acute nu este caracterizat de: =. ingrosare marcata a pleurei visceraleH B. ingrosare marcata a pleurei parietaleH 3. puroi consistentH C. aderente slabe ce se desfac usorH ;. aderente intinse in suprafata$ groase si rezistente.

=3. Explorarile paraclinice uzuale indicate in pleurezia purulenta acuta sunt$ cu exceptia: =. examenul radiologic standardH B. computer tomografiaH 3. punctia pleuralaH C. examenele uzuale de laboratorH ;. bronhoscopia. =C. -n tratamentul medical al pleureziei purulente acute nu se include: =. antibioterapia sistemicaH B. pleurotomia larga cu rezectie de coastaH 3. reechilibrarea hidroelectroliticaH C. tratament simptomatic analgeticH ;. gimnastica respiratorie. =;. ,leurezia purulenta acuta se poate croniciza in urmatoarele situatii$ cu exceptia: =. tratament medical tardiv al fazei acuteH B. retentia de corpi straini intrapleuraliH 3. drenaj defectuosH C. tratament chirurgical corect efectuatH ;. instalarea unor fistule bronho pleurale. =7. ,leurezia purulenta tuberculoasa nu este caracterizata de: =. afectarea starii generaleH B. scadere ponderalaH 3. dispnee si cianozaH C. noduli de inoculare tuberculoasa la peretele toracic !dupa punctii repetate"H ;. vindecare spontana de regula. =D. Caile prin care parazitul poate ajunge in plaman in cazul chistului hidatic pulmonar sunt$ cu exceptia: =. calea portalaH B. calea limfaticaH 3. calea aerianaH C. calea venei cave superioareH ;. calea venei cave inferioare. =E. Explorarile imagistice utilizate in diagnosticul chistului hidatic pulmonar nu includ: =. radiografia toracica de fataH B. reactia Ieinberg ,irvu !de fixare a complementului"H 3. scintigrafia pulmonara cu *cFFmH C. tomografia computerizataH ;. radiografia toracica de profil. =F. Complicatie a chistului hidatic pulmonar nu poate fi: =. infectarea chistului fara rupturaH B. infectarea cavitatii restanteH

3. ruptura chistului in pericardH C. ruptura chistului in pleuraH ;. ruptura chistului in colonul transvers. B8. /u se indica tratament chirurgical pentru chisturile hidatice pulmonare: =. mici$ cu evolutie centralaH B. mari$ indiferent de localizareH 3. compresiveH C. supurate$ indiferent de localizareH ;. periferice$ cu risc de ruptura in pleura. B=. )rmatoarea afirmatie privind vena safena mare este falsa: =. este o vena superficiala a membrului inferiorH B. se formeaza din arcada dorsala a picioruluiH 3. are originea situata premaleolar medialH C. se varsa in vena femurala la nivelul trigonului ScarpaH ;. urmeaza un traiect ascendent pe fata laterala a gambei si a coapsei. BB. -n etiologia bolii varicoase nu este incriminat urmatorul factor: =. geneticH B. hipertensiunea arterialaH 3. sarcinaH C. ortostatismul prelungitH ;. obezitateaH B3. 1aricele hidrostatice stadiul -- nu prezinta: =. tulburari trofice cutanateH B. pachete varicoaseH 3. lacuri venoaseH C. hiperpresiune venoasa ortostatica partial reductibila la mersH ;. B 3 comunicante insuficiente. BC. ,roba celor trei garouri presupune$ cu exceptia: =. obiectivarea permeabilitatii sistemului venos profundH B. obiectivarea permeabilitatii sistemului venos superficialH 3. aplicarea garourilor in trei zone prestabiliteH C. golirea varicelor anterior aplicarii garourilorH ;. lipsa durerii la mers semnifica un sistem venos profund indemn. B;. %iagnosticul diferential in boala varicoasa nu se face cu: =. hernia femuralaH B. adenopatia femuralaH 3. anevrismul de artera femuralaH C. sindromul posttromboticH ;. hernia inghinala.

B7. /u constituie complicatii ale bolii varicoase: =. ruptura varicelorH B. anevrismul de artera femuralaH 3. flebita varicoasaH C. dermatitele pigmentareH ;. ulcerul de gamba. BD. -n tratamentul bolii varicoase se pot folosi: =. profilaxie cu substante venotropeH B. tratament chirurgical prin strippingH 3. profilaxie prin repaus prelungit in ortostatismH C. terapie sclerozantaH ;. compresia elastica !metoda adjuvanta". BE. -ntre factorii etiologici ai trombozelor venoase ale membrelor nu se afla: =. droguri 5 medicamenteH B. leziunile intimei peretelui venosH 3. staza venoasaH C. modificari reologice sangvineH ;. modificari biochimice sangvine. BF. -ntre factorii favorizanti ai trombozelor venoase ale membrelor nu se afla: =. droguri 5 medicamenteH B. leziunile intimei peretelui venosH 3. factori obstetricaliH C. factori chirurgicali 5 traumaticiH ;. factorui medicali. 38. -n tromboflebita intalnim$ din punct de vedere fiziopatologic: =. tromb minim aderent la peretele venosH B. lipsa spasmului venosH 3. retractie lenta a cheaguluiH C. retractie rapida a cheaguluiH ;. tromb neocluziv. 3=. 0acroscopic$ in tromboflebita$ trombusul este: =. scurtH B. galbuiH 3. foarte rezistentH C. cu extremitatea proximala fixataH ;. cu extremitatea proximala libera. 3B. Semnele locale din perioada de debut a trombozelor venoase ale membrelor nu includ: =. semnul 3omansH B. semnul &oLenbergH 3. semnul ,rattH

C. 1S3 crescutH ;. temperatura locala crescuta. 33. -ntre complicatiile si sechelele trombozelor venoase ale membrelor nu se afla: =. embolia cerebralaH B. embolia pulmonaraH 3. gangrena membrului inferiorH C. insuficienta venoasa cronicaH ;. dermatitele pigmentare. 3C. %iagnosticul trombozelor venoase profunde ale membrelor nu necesita: =. flebografieH B. scintigrafieH 3. arteriografieH C. evaluare clinica si a factorilor de riscH ;. ecografie %oppler. 3;. -ntre obiectivele tratamentului curativ in trombozele venoase profunde ale membrelor nu se afla: =. tratamentul chirurgical preventivH B. oprirea extinderii A5 liza trombusuluiH 3. mentinerea circulatiei venoaseH C. tratamentul factorilor cauzaliH ;. calmarea durerii si anxietatii. 37. Circumstantele aparitiei emboliei pulmonare nu includ$ de regula: =. boli cardiaceH B. neoplasmeH 3. interventii chirurgicale de mica amploareH C. interventii chirurgicale pelvineH ;. avorturi septice. 3D. Semnele clinice din embolia pulmonara nu includ: =. dispneeH B. cianozaH 3. durere toracicaH C. hipertensiune arterialaH ;. hemoptizie. 3E. 2ormele severe de embolie pulmonara nu includ pe cele: =. sincopaleH B. frusteH 3. asfixiceH C. anginoaseH ;. cu colaps circulator periferic.

3F. Cel mai frecvent embolia pulmonara se poate confunda cu: =. edemul pulmonar acutH B. criza de astm bronsicH 3. anevrismul de aortaH C. infarctul miocardic acutH ;. pericarditele. C8. *ratamentul simptomatic al emboliei pulmonare presupune: =. anticoagulare cu heparina$ in doze terapeuticeH B. fibrinoliza cu enzime proteoliticeH 3. embolectomie pulmonaraH C. anticoagulare cu heparine fractionate$ in doze terapeuticeH ;. combaterea hipoxiei prin oxigenoterapie. =. -ntr o contuzie arteriala cea mai fecvent afectata structura este: a" endartera b" media c" adventicea d" toate e" intima si media B. ,laga arteriala poate fi N.. mai putin: a" punctiforma b" liniara c" transversalaH d" plaga uscata e" fara solutie de continuitate 3. Care din factorii de mai jos nu este agravant intr un traumatism arterial : a" spasmul arterial b" tromboza secundara c$ vasculita d" hemoragia e" leziunile asociate C.Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintr o leziune arteriala traumatica : a" durere b" paloare c" parestezii sau chiar anestezie d" adenopatia locoregionala asociata e" hipotensiunea ;. Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintr o leziune arteriala traumatica : a" absenta pulsului

b" racirea tegumentului c" limfedemul asociat d" impotenta functionala e" hematomul 7. -n tratamentul leziunilor arteriale nu trebuie : a" sa se intervina de urgenta in primele 7 ore b" se restabileste fluxul arterial in axul principal si intoarcerea venoasa c" se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga arteriala d" sa se temporizeze pana la completarea invesigatiilor (echo doppler si arteriografie$ e" sa se fac amputatie daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni irversibile D.-ntr o plaga venoasa urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin una : a" retractia capetelor e mai scazuta decat la artere b" hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare c" garoul se pune proximal d" in varice$ hemoragiile pot fi abundenteH e" pot sa apara hematoame compresive pe artere$ dand ischemie. E. -ntr un anevrismul arterial urmatoarela afirmatii sunt adevarate mai putin una: a" simptomele depind de localizarea anevrismului b" poate apare compresiune pe organele din jur$ cu difagie$ dispnee$ tulburari de fonatie c" cand anevrismul se poate palpa$ este ca o tumora pulsatila$ cu expansiune sistolica si cu scaderea pulsului distal d$ se poate face punctie diagnostica e" la auscultatie suful aspru$ cu intensitate maxima la nivelul sacului anevrismal F. Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica a" traumatisme arteriale b" tromboze arteriale acute ce se dezvolta frecvent pe leziuni preexistente c" anevrisme disecante ale trunchiurilor arteriale ce determina obstructie a lumenului si emboliiH d" embolii arteriale in fibrilatie atriala$ valvulopatiiH e$ 'oala 'urger =8. <ravitatea depinde ischemiei acute depinde de urmatorii factori mai putin unul: a" localizare b" calibrul vasului c" timpul scurs de la aparitia ischemiei d" gradul de afectare a circulatiei colaterale e$ varsta bolnavului ==. 2azele evolutive ale ischemiei acute sunt urmatoarele mai putin una: a" instalarea ischemieiH b" faza de spasm pe trunchiul principal si colateraleH c" tromboza secundaraH d" faza cu leziuni ireversibile circulatorii

e$ faza de rezolutie =B . Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de agravare a a ischemiei acute periferice este falsa: a" apar tromboze secundare extensiveH b" paloarea e inlocuita de cianozaH c$ se face de urgenta amputatia membrului d" tesutul muscular e flascH c" apare edem =3. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de leziuni ireversibile a ischemiei acute periferice este falsa: a" apar flictene cu continut sero sangvinolentH b" apar zone de necroza tegumentareH c" apare rigiditate muscularaH d$ apar tromboze secundare extensive e" se face amputatia membrului. =C. Care din elementele enumerate mai jos nu este sursa emboligena pentru sindromul de ischemie arteriala acuta periferica: a" fibrilatie atriala b" valvulopatii c" proteze si valve artificiale d" anevrisme e$ tromboflebita profunda =;. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin mecanism embolic este falsa : a" obstructia e brutala b" instalarea acuta a fenomenelor clinice specifice c" evolutia e rapida spre leziuni ireversibile d" poate sa apara embolie pulmonara e$ exista de obicei circulatie colaterala =7. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin tromboza este falsa : a" cheagul se formeaza pe leziuni arteriale preexistente b" clinic apar semne la un bolnav cunoscut cu ateroscleroza$ cu tulburari de ischemie cronica in antecedente c" localizarea frecventa este pe vase de calibru mare$ cu placi de aterom d" evolutia nu e grava$ datorita circulatiei colaterale e$ poate sa apara embolie pulmonara =D. Care din procedeele chirurgicale de mai jos nu este indicat in ischemia acuta periferica : a" embolectomia cu sonda 2ogart:

b" trombectomia c" trombendarteriectomia d$ tromboliza e" sectinarea aponevrozei daca exista edem important =E. Care din tratamentele medicale de mai jos dintr o ischemie acuta periferica nu este de prima alegere: a" anticoagulante pentru prevenirea trombozelor secundare si mentinerea permeabilitatii colateralelor b" antiagregante c" analgetice chiar majore d" vasodilatatoare e$ antibioticoterapie tintita =F. Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice este falsa: a" stadiul - M preobliterativH apar parestezii$ furnicaturi$ raceala$ puls normal b" stadiul -- a M durere tip #claudicatie intermitenta# OB88m si c$ stadiul %%-b Q durere tip Rclaudicatie intermitentaR H>+m cu absenta pulsului la a. femurala d" stadiul --- apare durere nocturna si de repaus A absenta pulsului la pedioasa si tibiala posterioara e" stadiul -1 apar tulburari trofice ireversibile si durere permenenta$ cu evolutie spre gangrena B8. Care din afirmatiile urmatoare referitoare la boala Burger este falsa : a" apare la barbati de B; C8 ani$ fumatori$ cu o pilozitate evidentaH b$ afecteaza vasele mari si mi)locii la membrele inferioareJ c" afecteaza si veneleH d" substratul este o proliferare endoteliala$ cu foliculi giganto celulari$ urmata de stenoze si tromboze vasculareH e" vasele implicate au spasme suscesive$ cu hipersecretie de catecolamineH scaderea secretiei de heparina duce la afectarea nutritiei peretelui arterialH B=. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernii este falsa: a" la femei este mai frecventa hernia femurala b" la barbati este mai frecventa hernia inghinala c$ hernia inghinala se stranguleaza mai frevent decat cea femurala d" herniille sunt de ; ori mai frecvente la barbati e" anumite profesii !suflatori$ sticlari$ hamali" favorizeaza aparitia herniilor BB. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernii este falsa: a" la femei este mai frecventa hernia femurala b" la barbati este mai frecventa hernia inghinala c" hernia inghinala se stranguleaza mai rar decat cea femurala d$ herniille sunt de > ori mai frecvente la femei e" anumite profesii !suflatori$ sticlari$ hamali" favorizeaza aparitia herniilor

B3.Care din urmatoarele afirmatii referitoare la incarcerarea unei hernii este corecta: a" apare mai des in herniile. ombilicale si femurale$ in care inelul este mai rigid b" cauza determinanta Mefort instalat brusc c" congestia de ansa jeneaza circulatia venoasa d" hernia. devine ireductibila prin sindromul de garou se instaleaza ischemierea ansei e$ apar aderente ale continutului la sac si ale sacului la peretele abdominal BC. Care din elementele de mai jos nu face parte din tabloul clinic al herniei strangulate: a" durere vie$ cu aspect colicativ !maximul de intensitate este la nivelul pediculului"H b" apar semne generale greata$ voma c" apar tulburari de tranzit d$ reductibilitate partiala si dificila e" la palpare apare o tumora dura$ foarte dureroasa$ ireductibilaH B; Care din afirmatiile urmatoare referitoare la hernia inghinala oblica externa este falsa: a" punctul herniar h. la orificiul inghinal profund b" 3. inghinala interstitiala in canalul inghinal c$ bubonocel Q 5. inghinala incompleta d" 3. inghinala funiculara M 3. la nivelul funiculului$ trece de orificiul inghinal superficial e" 3. inghino scrotala.se palpeaza la nivelul scrotului B7.Care afectiune nu face obiectul diagnosticului diferential al herniei inghinale: a" testicul ectopic$ b" adenopatie inghinalaH c" hidrocel si varicocelH d" lipomul labiei mari e$ 5. femurala daca aceasta este situata /.S/ 0"R%"1/" " M"S/.R deasupra liniei Malgaigne #
=. -ntr o contuzie arteriala cea mai fecvent afectata structura este: a" endartera b" media c" adventicea d" toate e" intima si media B. Care din factorii de mai jos nu este agravant intr un traumatism arterial : a" spasmul arterial b" tromboza secundara c$ vasculita d" hemoragia e" leziunile asociate 3. Care din elemmentele de mai jos nu face parte din sindromul de ischemie acuta periferica dintr o leziune arteriala traumatica : a" durere b" paloare c" parestezii sau chiar anestezie d" adenopatia locoregionala asociata e" hipotensiunea C. -ntr o plaga venoasa urmatoarele afirmatii sunt adevarate mai putin una : a" retractia capetelor e mai scazuta decat la artere

b" hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare c" garoul se pune proximal d" in varice$ hemoragiile pot fi abundenteH e" pot sa apara hematoame compresive pe artere$ dand ischemie. ;. Care din elementele urmatoare nu poate fi cauza sindromului de ischemie acuta periferica a" traumatisme arteriale b" tromboze arteriale acute ce se dezvolta frecvent pe leziuni preexistente c" anevrisme disecante ale trunchiurilor arteriale ce determina obstructie a lumenului si emboliiH d" embolii arteriale in fibrilatie atriala$ valvulopatiiH e$ 'oala 'urger 7. 2azele evolutive ale ischemiei acute sunt urmatoarele mai putin una: a" instalarea ischemieiH b" faza de spasm pe trunchiul principal si colateraleH c" tromboza secundaraH d" faza cu leziuni ireversibile circulatorii e$ faza de rezolutie D. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la perioda de leziuni ireversibile a ischemiei acute periferice este falsa: a" apar flictene cu continut sero sangvinolentH b" apar zone de necroza tegumentareH c" apare rigiditate muscularaH d$ apar tromboze secundare extensive e" se face amputatia membrului. E. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la sindromul de ischemie acuta periferica prin mecanism embolic este falsa : a" obstructia e brutala b" instalarea acuta a fenomenelor clinice specifice c" evolutia e rapida spre leziuni ireversibile d" poate sa apara embolie pulmonara e$ exista de obicei circulatie colaterala F. Care din procedeele chirurgicale de mai jos nu este indicat in ischemia acuta periferica : a" embolectomia cu sonda 2ogart: b" trombectomia c" trombendarteriectomia d$ tromboliza e" sectionarea aponevrozei daca exista edem important =8. Care din afirmatiile referitoare la stadializarea arteriopatiei periferice cronice este falsa: a" stadiul - M preobliterativH apar parestezii$ furnicaturi$ raceala$ puls normal b" stadiul -- a M durere tip #claudicatie intermitenta# OB88m c$ stadiul %%-b Q durere tip Rclaudicatie intermitentaR H>+m cu absenta pulsului la a. femurala d" stadiul --- apare durere nocturna si de repaus A absenta pulsului la pedioasa si tibiala posterioara e" stadiul -1 apar tulburari trofice ireversibile si durere permanenta$ cu evolutie spre gangrena ==. Care din afirmatiile de mai jos referitoare la hernii este falsa: a" la femei este mai frecventa hernia femurala b" la barbati este mai frecventa hernia inghinala c$ hernia inghinala se stranguleaza mai frecvent decat cea femurala d" herniile sunt de ; ori mai frecvente la barbati e" anumite profesii !suflatori$ sticlari$ hamali" favorizeaza aparitia herniilor =B. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la incarcerarea unei hernii este corecta: a" apare mai des in herniile. ombilicale si femurale$ in care inelul este mai rigid b" cauza determinanta Mefort instalat brusc c" congestia de ansa jeneaza circulatia venoasa d" hernia devine ireductibila prin sindromul de garou se instaleaza ischemierea ansei e$ apar aderente ale continutului la sac si ale sacului la peretele abdominal =3 Care din afirmatiile urmatoare referitoare la hernia inghinala oblica externa este falsa:

a" punctul herniar M hernie la orificiul inghinal profund b" 3. inghinala interstitiala este in canalul inghinal c$ bubonocel Q h. inghinala incompleta d" h. inghinala funiculara M h. la nivelul funiculului$ trece de orificiul inghinal superficial e" h. inghino scrotala se palpeaza la nivelul scrotului =C. ,lacard eritematos rosu$ cald$ dureros la nivelul sanului$ insotit de adenopatie dureroasa. Sugereaza: f" g" h$ i" j" galactoforita acuta tumora mamara limfangita acuta maladia 'eclus tumora ,h:llodes

=;. +natomo G patologic maladia 'eclus este caracterizata prin: f$ prezenta de multiple chiste incon)urate de tesut de scleroza# g" chist voluminos ce contine lapte alterat h" multipli noduli perimamelonar i" noduli pseudotumorali diseminati j" nodul dur$ neregulat$ aderent =7. Scurgere de secretii sanguinolente prin mamelon$ fara prezenta unei tumori palpabile$ ne orienteaza spre: e$ papilom intraductal f" angiom mamar g" tumora ,h:llodes h" carcinom mamar i" mastita acuta =D. Expresia mamografica a malignitatii intr o tumora de san este: f" nodul policiclic cu lizereu de securitate g" opacitate rotunda bine delimitata h$ imagine stelata cu prelungiri spiculiforme i" micronoduli diseminati in glanda j" opacitate de intensitate redusa retromamelonar

=E. ,lacard eczematoid mamelonar$ sugereaza diagnosticul: f" psoriazis mamar g" dermatita seboreica h" fibroadenom mamar i$ boala Paget j" maladia 'eclus =F. -n care din urmatoarele situatii nu este indicat sondajul vezical: f" retentie acuta de urina la barbat g" interventii chirurgicale in micul bazin h$ ruptura traumatica a uretrei i" bolnavii varstnici cu +SC si incontinenta de urina j" bolnavii cu diferite forme de soc B8. Spalatura gastrica este indicata in urmatoarea situatie: f" bolnavii casectici sau cu insuficienta respiratorie g" bolnavii cu cardiopatii decompensate h" bolnavii cu anevrism de arc aortic i$ intoxicatii acute accidentale sau voluntare j" intoxicatie acuta dupa C ore de la ingestia toxicului B=. f$ g" h" i" *riada sindromului de hipertensiune intracraniana este reprezentata de: cefalee varsaturi modificari ale fundului de ochi cefalee$ enoftalmie$ lipotimie varsaturi$ lipotimie$ midriaza afazie$ hemipareza$ greata

j" BB. f" g" h$ i" j" B3. f$ g" h" i" j" BC. f$ g" h" i" j" B;. f" g$ h" i" j" B7. f" g" h" i$ j" BD. f" g$ h" i" j" BE. e" f" g$ h" i" BF. f. g. h. i. j. 38. f. g. h.

mioza$ ptoza palpebrala$ febra inalta 2racturile complete ale craniului sunt: fracturile liniare multiple fracturile cu infundare fracturile comunicante cu sinusurile nazale fracturile tangentiale diastaza suturilor -nvestigatiile paraclinice utilizate in hematoamele posttraumatice sunt: punctia lombara C/ arteriografia cerebrala arteriografia$ E4<$ fundul de ochi elecroencefalograma$ hemograma$ radiografie torace arteriografia$ E4<$ C* radiografie craniana$ E4<$ arteriografia Semnul lui *rousseau !mana de mamos" apare in: hipoparatiroidie hiperparatiroidie hipotiroidie hipertiroidie gusa *ahicardia si tremuraturile extremitatilor se intalnesc in: hipotiroidia hipertiroidia hipoparatiroidia gusa exoftalmica hiperparatiroidia 1olumul sanguin minim pentru o perfuzie eficace este de: 38 ml 5 Jg corp 78 ml 5 Jg corp D; ml 5 Jg corp >+ ml 2 Gg corp C8 ml 5 Jg corp 2aza catabolica G exergonica din soc este determinata de veriga de compensare: hemodinamica neuroendocrina metabolica vasculara corticala 2aza anabolica a socului este o faza de: compensare adrenergica compensare +C*3 G cortizolica de recuperare de decompensare de decompensare metabolica 3erniile interne se produc mai frecvent in urmatoarele zone$ cu exceptia : 2osetele paraduodenale 2osetele paracecale 3iatusul IinsloL Marea incizura ischiatica 2oseta intersigmoidiana 3ernia ombilicala fetala este caracterizata de urmatoarele elemente: apare dupa L%%% de viata intrauterina este caracterizata de absenta peritoneului inaintea viscerelor herniate aplazie parietala importanta$ cu perete amorf$ avascular

i. j. 3=. f. g. h. i. j. 3B. f. g. h. i. j. 33. f. g. h. i. j. 3C. f. g. h. i. j. 3;. f. g. h. i. j.

viscerele herniate sunt aderente la marginile defectului parietal viscerele herniate sunt ireductibile Evisceratiile libere sunt caracterizate de urmatoarele elemente$ cu exceptia : +par in primele 3 ; zile postoperator ,ot fi cauzate de un efort de tuse sau varsatura 'eintegrare facila a viscerelor exteriorizate Sunt precedate de o supuratie profunda a plagii 1iscerele sunt fixate la marginile bresei parietale Boala %upu:tren este caracterizata de urmatoarele elemente clinice si etiopatogenice$ cu exceptia : +paritia de noduli fibrosi la nivel palmar 'etractia degetelor in flexie Cauzata de microtraumatismele repetate ale aponevrozei palmare "paritia de durere si parestezie in teritoriul nervului median -mposibilitatea mecanica a extensiei degetelor 3idartroza este caracterizata de urmatoarele elemente$ cu exceptia: 2unduri de sac articulare tumefiate prin acumulare lichidiana Miscari anormale de lateralitate ale genunchiului Cand este acumulata o cantitate mare lichidiana$ se poate percepe fluctuenta &a percutie se poate simti semnul > cubului de gheata? +spectul lichidului revarsat este seros ,entru diagnosticul diferential al unei hernii lombare pot fi utile urmatoarele investigatii$ cu exceptia : laparoscopia diagnostica urografia i.v. tranzitul baritat irigografia computer tomografia Continutul sacular al unei hernii ombilicale poate fi reprezentat de urmatoarele viscere$ cu exceptia : epiploon ligament falciform duodenul %% stomac intestin subtire

37. -n fiziopatologia traumatismelor toracice putem intalni urmatoarele sindroame$ cu exceptia: a" sindromul de compresiuneH b$ sindromul de iritatie peritonealaJ c" sindromul instabilitatii toraciceH d" sindromul de incarcare traheo bronsicaH e" sindromul de dezechilibru acido bazic si hidroelectrolitic. 3D. -n traumatismele toracice pure nu intalnim: a" hemotorax masivH b$ hemoperitoneuJ c" tamponada cardiacaH d" instabilitate toracica severa e" pneumotorax compresiv 5 sufocant. 3E. &eziunile pulmonare intalnite in traumatologia toracica sunt$ cu exceptia: a" contuzia pulmonaraH b$ fracturile costaleJ c" hematomul pulmonar traumaticH d" ruptura pulmonaraH e" corpi straini intrapulmonari. 3F. Stadiul de abcedare al pleureziei purulente acute nu este caracterizat de: a" ingrosare marcata a pleurei visceraleH b" ingrosare marcata a pleurei parietaleH

c" d$ e"

puroi consistentH aderente slabe ce se desfac usorJ aderente intinse in suprafata$ groase si rezistente

C8. -n tratamentul medical al pleureziei purulente acute nu se include: a" antibioterapia sistemicaH b$ pleurotomia larga cu rezectie de coastaJ c" reechilibrarea hidroelectroliticaH d" tratament simptomatic analgeticH e" gimnastica respiratorie. C=. ,leurezia purulenta tuberculoasa nu este caracterizata de: a" afectarea starii generaleH b" scadere ponderalaH c" dispnee si cianozaH d" noduli de inoculare tuberculoasa la peretele toracic !dupa punctii repetate"H e$ vindecare spontana de regula. CB. )rmatoarea afirmatie privind vena safena mare este falsa: a" este o vena superficiala a membrului inferiorH b" se formeaza din arcada dorsala a picioruluiH c" are originea situata premaleolar medialH d" se varsa in vena femurala la nivelul trigonului ScarpaH e$ urmeaza un traiect ascendent pe fata laterala a gambei si a coapsei. C3. 1aricele hidrostatice stadiul -- nu prezinta: a$ tulburari trofice cutanateJ b" pachete varicoaseH c" lacuri venoaseH d" hiperpresiune venoasa ortostatica partial reductibila la mersH e" B 3 comunicante insuficiente. CC. %iagnosticul diferential in boala varicoasa nu se face cu: a" hernia femuralaH b" adenopatia femuralaH c" anevrismul de artera femuralaH d" sindromul posttromboticH e$ hernia inghinala. C;. -n tratamentul bolii varicoase nu se poate folosi: a" profilaxie cu substante venotropeH b" tratament chirurgical prin strippingH c$ profilaxie prin repaus prelungit in ortostatismJ d" terapie sclerozantaH e" compresia elastica !metoda adjuvanta".

C7. 0acroscopic$ in tromboflebita$ trombusul este: a" scurtH b" galbuiH c" foarte rezistentH d" cu extremitatea proximala fixataH e$ cu extremitatea proximala libera. CD. -ntre complicatiile si sechelele trombozelor venoase ale membrelor nu se afla: a$ embolia cerebralaJ b" embolia pulmonaraH c" gangrena membrului inferiorH d" insuficienta venoasa cronicaH e" dermatitele pigmentare.

CE. -ntre obiectivele tratamentului curativ in trombozele venoase profunde ale membrelor nu se afla: a$ tratamentul chirurgical preventivJ b" oprirea extinderii A5 liza trombusuluiH c" mentinerea circulatiei venoaseH d" tratamentul factorilor cauzaliH e" calmarea durerii si anxietatii. CF. Semnele clinice din embolia pulmonara nu includ: a" dispneeH b" cianozaH c" durere toracicaH d$ hipertensiune arterialaJ e" hemoptizie. ;8. Cel mai frecvent embolia pulmonara se poate confunda cu: a" edemul pulmonar acutH b" criza de astm bronsicH c" anevrismul de aortaH d$ infarctul miocardic acutJ e" pericarditele.