Sunteți pe pagina 1din 18

Comunitatea huulilor din Bucovina (Brodina)

Structura lucrrii Comunitatea huulilor din Bucovina (Brodina)...................................................................1 1.Introducere................................................................................................................2 Justificarea alegerii zonei Brodina..............................................................................2 !etalii des"re comuna.................................................................................................2 #urism..........................................................................................................................2 !escrierea stemei.........................................................................................................$ %raze uzuale zveceaine fraze&....................................................................................' Istoria misterioas a huulilor din Bucovina................................................................' Incondeierea oului( arta si mestesug............................................................................) *+servatia...................................................................................................................., %rontiere s"atiale........................................................................................................., %rontiere interne...........................................................................................................!in surse scrise............................................................................................................Case din Brodina........................................................................................................... 2./hidul de interviu...................................................................................................11 Interviul......................................................................................................................12 Inter"retarea interviului.............................................................................................1) $.Concluzii.................................................................................................................10 '.Bi+liografie.............................................................................................................1-

1. Introducere 1etodele folosite in acest studiu au fost documentarea( utilizarea o+servaiei 2i realizarea interviului. Justificarea alegerii zonei-Brodina 3m ales acest catun deoarece comunitatea de hutuli care locuiesc aici este o comunitate izolata de munte si am vrut sa aflu mai multe des"re ea( intr un studiu cu amanunte si date "recise. Detalii despre comuna Comuna Brodina( situat "e r4ul Suceava( este format din mai multe sate( rs"4ndite 5n *+cinile Bucovinei. 6umele comunei 7Brodina8 a"are "entru "rima data 5n 1.9-( c4nd s a constituit su+ aceast denumire. (Brod : vad sau loc de trecere ;cu "iciorul8 a unui r4u.) In "rezent ( comuna cu"rinde urmtoarele sate & 1.Brodina( 2. %alcu( $.Sadu( '. Brodina de Jos( ).Cununschi( 0.!u+iusca( ,. <hre2te ( -.=alomestra( ..>altin 2i 19.6orocu.. (Cel mai vechi sat al comunei Brodina( este satul Sadu. Turism Comuna are o zon im"ortant 5m"durit? drumurile rele 5m"iedic 5ns venirea turitilor 5n nite locuri care seamn cu un "aradis montan. >strvria de la @ilometrul 12( situat 5n inima "durilor( este un "unct de atrac ie "entru oricine( dar( din "cate( necunoscut de montaniarzi. =ona nu este cu nimic mai "reAos dec4t Batra !ornei sau Balea >rahovei. Ca+ana Sadu care a"arine !ireciei Silvice Suceava( este aezat 5n miAlocul "durii( este o construcie deose+it( care "oate fi un nou o+iectiv turistic "entru cei care vor schim+area decorului( linitea( li+ertatea i "acea munilor. !in "cate( actualmente este folosit doar de cei mari( care se +ucur de confortul i "reurile mici( nedorind s ai+ concuren celor muli i 5ndre"tii s se +ucure de frumoasele coline ale Bucovinei. C4ul Suceava( care este linistit mai tot anul( are uneori accese de furie i "rovoac inundaii (5n 299- cantitatea de a" a fost de 1999 de ori mai mare dec4t cea normal( "roduc4nd ravagii caselor de "e malurile r4ului). !ei lucrrile de 5ndiguire au 5nce"ut( tim"ul trece( iar riscul unei catastrofe se "streaz. >o"ulaia este de $.0$- locuitori.

Descrierea stemei Stema comunei Brodina se com"une dintr un scut cu fond rou. Scutul are un +r4u undat de argint. Dn "artea su"erioar se afl un cal 5n mers( s"re drea"ta( de argint. Dn "artea inferioar( trei +razi dezrdcinai( cel din miAloc mai 5nalt( toi de argint. Scutul este tim+rat cu o coroan mural cu un turn de argint. Semnificaiile elementelor 5nsumate& >ro"unerea de stem a comunei Brodina asigur concordana elementelor acesteia cu s"ecificul economic( social( cultural i tradiia istoric ale comunei( res"ect4nd tradiia heraldic a acestei zone i legile tiinei heraldicii. Coroana mural cu un turn de argint semnific fa"tul c aezarea este comun.

Euulii (5n ucrainean ( transliterat huul) s5nt un su+gru" etnic ucrainean ce trie2te 5n Bucovina( 1aramure2( #ranscar"atia 2i >ocuia. Euulii 5i s"un teritoriului "e care locuiesc uul!cina ("#$%&)( numit 5n rom4n 2i Fara Euulilor. Dn Com4nia( huulii locuiesc 5n comunele Brodina( Breaza( C5rli+a+a( 1oldova Sulia( 1oldovia( Izvoarele Sucevei( Batra 1oldoviei 2i Glma (din Audeul Suceava) 2i 5n comunele Bistra( >oienile de su+ 1unte( Ce"edea( Cona de Sus( Cuscova 2i Bi2eu de Sus (din Audeul 1aramure2) 2i 5n satele 2i ctunele aferente. Cu securea( "usca si +altagul( a"roa"e com"let izolati( hutulii si au castigat "e merit faima de oameni ai "adurii( sal+atici( mandri si orgoliosi din fire( un fel de amerindieni euro"eni( creatori ai unei rase de cai cu calitati remarca+ile. Cs"4ndirea huulilor 5n Bucovina 5n 1.19 este redat "e harta de mai Aos (surs& Hi@i"edia)( unde sunt re"rezentai cu culoarea gal+en 5nchis.

Iocalitati din Com4nia 5n care eJista vor+itori ai dialectului hutul& Izvoarele Sucevei( 1oldova Sulita( Benia( Breaza de Sus( Breaza( 1agura( Iu"cina( Cosilava( Brodina( Brodina de Sus( Sodau( =alomestra( Cunurschi( !otulsca( 3rgel( Cosca( !amacusa( Cium4rna( Iedu( C4rli+a+a( 1oldovita( Batra 1oldovitei( Glma( 6isi"itu( >altin. 'raze uzuale - z(eceaine fraze)

da : tac nu : ni multumesc : ghecuiu 5ncotro mergiK : cuda idesK unde locuiestiK : de te AeiesK +una dimineata :do+rei ranoc +una ziua : do+reidini +una seara : do+rei vecer noa"te +una : na do+ranici stii (sa vor+esti) hutulaLrusinaLrutenaK : te znaesi "u ruschiiK nu( vor+esc numai rom4neste : ni( ia l5s hoMoriu "u rumunschii la revedere (literal& !a !oamne sanatate) : !ai Boh zdorovi ce mai faciK : so mai ro+esK c4t e oraK : cotra hodenaK nu 5nteleg : ia ni ruzumiiu

NvloschiiO

*storia misterioas+ a huulilor din Buco(ina 1isterio2i 2i discrei( oameni ai munilor 2i "durilor( din care 2i au asigurat traiul( "rin "relucrarea lemnului( creatori de art 2i clrei "rice"ui( huulii sunt cei care au dus mai de"arte faima 5ncondeierii oulor( 5ncrustaiilor 5n lemn 2i os( "recum 2i "ortul "o"ular din zona de munte. *riginea huulilor a rmas un mister( de a lungul tim"ului( 5n ciuda 5ncercrilor de a i ali"i etnicilor ucraineni.

'

*ncondeierea oului, arta si mestesug

-icii incondeietori din Brodina.

Se consider c huulii s au retras 5n nordul Bucovinei( venind ca fugari din /aliia( din cauza +irurilor( a greutii 2i duratei 5nde"linirii serviciului militar( a cauzelor economice 2i a celor religioase ("rocesul de catolicizare din tim"ul st"4nirii "oloneze( a"oi de ctre cea ha+s+urgic). 6ici ei nu 52i cunosc "rea +ine istoria( "entru c( asemeni vechilor daci( nu au o+i2nuit s o scrie. !ar 2i au transmis din tat 5n fiu 2i din mam 5n fiic frumoasele )

tradiii 2i iu+irea fa de natur( acestea fiind valorile du" care s au ghidat de a lungul sutelor de ani.

Observatia

3m ramas mirata de case de fa"tul ca erau foarte risi"ite dar mai ales am fost uimita ca "oate eJista atata frumusete. Intr adevar( 7un loc uitat de !umnezeu8. >are de veacuri un colt uitat de lume( atata liniste il inconAoara( de"arte de agitatia marilor orase. Intr adevar aici te "oti reculege si asculta calmul a"elor lim"ezi de munte. 'rontiere spatiale Comuna Brodina( situat "e r4ul Suceava( este format din mai multe sate( rs"4ndite 5n *+cinile Bucovinei. <a se 5nvecineaz cu comunele Glma( StraAa( Izvoarele Sucevei i marcheaz grania cu Gcraina.

'rontiere interne 3m o+servat ca relaiile dintre gru"uri 5n s"aiul studiat sunt distante( 5n s"ecial 5ntre romani si cei care isi s"un hutuli. 3m intalnit un locuitor care ne a "ovestit c mai demult( in trecut( oamenii se 5nt4lneau( mergeau la sezatori si la hore 5m"reun( se vizitau unii "e alii( lucru care acum se 5nt4m"l mai "uin datorita "ierderii legaturilor dintre locuitori("lecarea celor tineri( im+atranirea satului( "ierderea unora dintre traditii si o+iceiuri). Din surse scrise 7!in "unct de vedere rasial( huulii sunt cei mai interesani( deoarece sunt descendenii montani ai "ionierilor slavi ce s au sta+ilit 5n Car"ai 5nc din secolul al BIII lea !.E. 2i( "rin izolare( au rmas de sine stttori. 3u fost studiai 5n funcie de sat( un factor geografic de o im"ortan considera+il.8 (/retchen <ngle Schafft De la rasism la genocid, antropologia /elui de-al Treilea 0eich( 299'( "ag. -0( "aragraf tradus din lim+a englez de 1arian C /hilea) PEuulii( tri+ vechi de munte ras"4ndit 5n 1unii Car"ai 5nce"4nd din >olonia 2i "4n 5n 1aramure2 2i Bucovina( sunt cea mai veche "o"ulatie slav din estul <uro"ei. <i

sunt considerai dacii "o"ulaiei slave care trie2te astzi "e teritoriul Com4niei( Gcrainei( >oloniei sau Slovaciei. >rima dat( "o"orul huul este mentionat in 1oldova 5n izvoarele de cancelarie domneasc "e la sfarsitul secolului al QBII lea( du" asediul Bienei (10-$). Cu numele de ruteni sunt catalogai ucrainenii venii din /aliia 5n secolele QB QBIII. Cercettorii cred c acest cuv4nt ar avea la origine ro2ul (5n original rut)( culoare cu care rusinii de odinioar 52i vo"seau casele.P (Ioan Boti2( 1azeta de -aramure!) PCelor din Bucovina 2i 1aramure2 li se s"une PhuuliiP sau PhuaniiP( cei dint4i fiind atestai din secolul al BI lea. Iim+a lor matern este 5nrudit cu graiurile ucrainene car"atice( cu unele influene +ucovinene.P (Cosmina I. Ionescu( ziarul 2iua) P!e2i se aseamn cu rutenii la vor+( huulii se deose+esc de ace2tia "rin fizionomie 2i religie. Iim+a este +ogat 5n elemente romanice( iar "rin "ort( tradiii 2i o+iceiuri( se aseamn mult cu rom4nii. >reuiesc calul 2i au o industrie casnic foarte +ogat 2i diversificat( +azat 5n mare "arte "e lemn.P (*leg CoAocaru( 0e(ista Bilan) PEuulii localizai 5n zona muntoas a /aliiei ar fi( du" <minescu( daci slavizai vor+ind un su+dialect al lim+ii slave( cu influene "olone 2i mai ales rom4ne2ti (terminaia ((escu8( nume de "ersoane( "ort( fizionomie). Ri 1i@losich gsea un caracter rom4nesc numelui huulilor 2i un caracter a+solut rom4nesc tuturor munilor lor( felului de via( tehnicii 2i metodei de "regtire a +r4nzei.P (-oldo(a 3oastr+) *riginea numelui& uul 5nseamn Pcel care se n"uste2te din muni ctre locuitorii din valeP. Gneori termenul avea sensul de Pom care ucideP. !u" istoricul 1ihai Iaco+escu( numele lor ar veni 5ns de la termenul de huan( Phut@ateseP( sltare( legnat( nume inial dat cailor( eJtins a"oi 2i utilizat "eiorativ 2i "entru "o"ulaie. /ase din Brodina

19

2. Ghidul de interviu /hidul de interviu a fost "regatit dinainte( in mare "arte am res"ectat intre+arile asa cum le am conce"ut( insa nu am mai reusit sa "un altele din cauza li"sei de tim". Care este numele dvs si ocu"atiaK !ar educatiaK Cand si unde v ati nascutK Ce meserie aveau "arintiiK Cati frati ati avut K Cati co"iiK Ce educatie ati "rimit in cadrul familieiK In ce masura v a afectat comunismulK Iocuiti de mult tim" in acest catunK Cum erau oamenii "e vremea tineretiiK S a schim+at mult catunul de cand locuiti aiciK S a modernizat satul in ultima vremeK Cate "ersoane locuiesc aiciK Care au fost ra"orturile dvs cu veciniiK !ar cu ceilalti consateni K Ce traditii( o+iceiuri se mai "astreaza K 3m inteles ca acest catun eJista de mai mult tim". Ce stiti( ce ati auzit de acest lucruK Ce institutii sunt in sat K Ia ce evenimente ati luat "arte de a lungul tim"ului K 3ti avut conflicte cu vecinii K

11

3ti avut tensiuni in familie sau cu alte familiiK 3ti cum"arat casa si "amantulK !in ce este construita casaK *nter(iul Interviu cu un hutul( traitor "e meleaguri +ucovinene( din localitatea Brodina. Interviul a fost scurt din li"sa tim"ului celui intervievat. !esi scurt( am aflat multe detalii.Casa trista "arca isi s"une marturia eJistentei de doua veacuri. !oar "rivind in Aur( te "ierdeai in atata frumusete( atata verdeata( co"acii im+ratisau totul. #i se "area ca te "ierzi in vesnicie( in "ustietate( intr o surda si muta imensitate de natura. Interviul desfasurandu se afara( unele lucruri s au "ierdut din cauza fa"tului ca nu le am auzit (vantul +atea foarte "uternic). Gn +atranel sim"lu la vor+a sim"lu la "ort. Batranelul a iesit in intam"inare la +ataile cainelui si s a im+ratisat cu ne"otul sau cu care eram. 6e a intre+at cine suntem. 6e am asezat "e o +anca si am ince"ut sa de"anam "ovesti... /are este numele d(s si ocupatia4 1a numesc Bolo2eniuc /heorghe 2i sunt agricultor. Dar educatia4 3m , clase "rimare( "entru ca "e vremea mea doar atat se studia la scoala din sat. /and si unde (-ati nascut4 1 am nascut la Brodina( unde locuiesc si acum( 5n anul 1.$'. /e meserie a(eau parintii4 >arintii mei erau tarani fara scoala( "e atunci numai "o"a si "rimarul aveau scoala. /ati frati ati a(ut 4 3m mai avut 0 frati.

12

/ati copii4 1 am casatorit in anul 1.)2 cu 6atalia 2i avem ) co"ii( casatoriti care nu mai locuiesc niciunul cu noi. %ata cea mica Ileana locuieste cel mai a"roa"e la StraAa. /e educatie ati primit in cadrul familiei4 Chiar daca nu avea scoala( mama ne a invatat mereu frica lui !umnezeu( ne a invatat sa iu+im "ortul "o"ular 2i tot ceea ce inseamna +iserica. *n ce masura (-a afectat comunismul4 Comunismul ne a afectat "e toti( dar la noi( sat de munte nu "rea eram controlati asa tot tim"ul si mai "uteam face +ani cu lemn( cu animale "e care le taiam. 5ocuiti de mult timp in acest catun4 !a( desi avem casa si la StraAa( eu locuiesc aici la Brodina in casa +unicilor mei( unde au locuit si "arintii mei. 6ti cumparat casa si pamantul4 Casa am mostenit o si m am mutat in ea du"a moartea mamei. Din ce este construita casa4 Casa este construita din lut( si este varuita la eJterior( aco"erisul este din lemn( singurul "e care l am refacut deoarece era s"art si "loua in casa. 6 am vrut sa o modernizez "entru ca asa au trait doua generatii asa vreau sa traiesc si eu. /um erau oamenii pe (remea tineretii4 <rau oameni harnici( erau mai multi ca acum. Bar+atii lucrau in "adure( iar femeile stateau acasa cu co"iii si animalele. 6e intalneam duminica in sat la hore( unde mergeam numai in "ortul "o"ular( de fa"t( asa m am si casatorit( im+racat in "ortul "o"ular. 7-a schim8at mult catunul de cand locuiti aici4 7-a modernizat satul in ultima (reme4 %iind un sat de munte cu casele destul de risi"ite( la noi nu "rea a aAuns modernizarea( in centru satului s au mai schim+at( s a asfaltat( s a modernizat scoala.

1$

/ate persoane locuiesc aici4 6u "ot sa s"un cu eJactitate cati mai locuiesc aici( deoarece tinerii au "lecat toti "e la scoli( "rin alte tari( am ramas doar noi cei +atrani. /are au fost raporturile d(s cu (ecinii4 >ot sa zic am avut vecini foarte +uni( ne am aAutat la nevoie. Si e greu aicea sa te certi cand vecinul e tare de"arte. Dar cu ceilalti consateni 4 Ca in orice loc au fost vremuri +une si vremuri rele( dar le am trecut "e toate cu voia lui !umnezeu.. /e traditii, o8iceiuri se mai pastreaza 4 Batranii mai "astreaza traditia "ortului "o"ular( la +iserica mai ales nu se im+raca in alte straie decat in astea( in rest noi tinem du"a legea veche sar+atorile adica cu doua sa"tamani mai tarziu ca romanii. 6m inteles ca acest catun e9ista de mai mult timp. /e stiti, ce ati auzit de acest lucru4 !in cate stiu eu hutulii sunt de cateva sute de ani in zona asta( ei sunt oameni ai muntelui( care trudesc la "adure. Stiu de la tata ca si +unicul lui a trait tot in zona asta. /e institutii sunt in sat 4 <ste o scoala( dar e la centru e de mers ) @m( o +iserica( iar dis"ensarul are doctor numai 2 zile "e sa"tamana ca in rest merge la satele din Aur. 5a ce e(enimente ati luat parte de-a lungul timpului 4 <ram mic cand a ince"ut Caz+oiul( si ne au evacuat ca au venit rusii "este noi in S'9( au fost vremuri grele( cand ne am intors am gasit toate geamurile s"arte( tot din casa furat. 1ama ingro"ase niste "erne si niste faina dar au gasit o si le au luat. Ia alti oameni din sat rusii le au farmat casele cu totul. 6ti a(ut tensiuni in familie sau cu alte familii4 1 am im"acat +ine cu familia mea( chiar multumesc lui !umnezeu ca "rin sat am auzit atatea... In general cu toata lumea m am inteles +ine. * multumire "area sa se citeasca "e chi"ul sau...

1'

*nterpretarea inter(iului !u"a interviu( +atranelul ne a invitat si in casa. Beche de a"roa"e 299 de ani( casa "e afara nu "area sa ne im"resioneze( dar inauntru am o+servat ca "e Aos nu avea altceva decat lut( iar lumina electrica nu avea( folosea o lam"a cu gaz din alea vechi. 3m ramas uimiti(eram vreo $ "ersoane) ca traia acolo( avand in vedere ca mai avea o casa relativ noua( in satul vecin( dar( ne a zis el( "refera sa stea aici( in casa +unicilor. 3m ramas marcati de "ustietate( de liniste( de izolare( de as"ectul "rimitiv al casei... >arca te atragea in ea aceasta "ustietate. Casele intr adevar erau risi"ite.

1)

3. Concluzii Euulii nu s5nt considerai o etnie de sine stttoare( fiind 5nglo+ai ucrainenilor. <i "ar a se 5nrudi( mai mult cultural dec5t lingvistic( cu alte "o"ulaii slavofone ce locuiesc 5n 1unii Car"ai 2i anume cu +oi@ii( rutenii( lem@ii 2i goralii. >ortul este vizi+il distinct de cel al "o"ulaiilor 5nvecinate( muzica are unele elemente comune cu cea maghiar( 5n vreme ce unele o+iceiuri 52i gsesc analogii la alte "o"ulaii car"atice( cum ar fi maramure2enii vor+itori de rom4n. Iocuitori ai munilor din Bucovina( huulii s5nt o etnie "uin numeroas( dar d5rz( enigmatic 2i destul de controversat( care niciodat nu 2i a conservat trecutul 5n izvoare oficiale scrise( ci a transmis totul ver+al( din generaie 5n generaie. >oate de aceea le vine greu astzi s dovedeasc( a2a cum 52i doresc( c ei nu ar tre+ui s fie considerai( a2a cum se 5nt5m"l 5n "rezent( un fel de ucraineni doar "entru c s5nt vor+itorii unei lim+i cu sonoriti slave. Euulii 2i au constituit asociaii "entru a 2i salva tradiiile( au 5nce"ut s 2i susin cu tot mai mult fermitate identitatea 2i s"er c acum( c5nd au devenit 2i ei ceteni euro"eni( le va fi mai u2or s fie acce"tai 2i res"ectai "entru ceea ce au fost ei 5n2i2i de veacuri( nu "entru ceea ce seamn a fi. !e altfel( de2i nu au fost niciodat o etnie +ogat 2i au avut ca avere mai mult cinstea( sim"litatea( o+iceiul de a munci din greu 2i dragostea infinit "entru natur( huulii 2tiu c au contri+uit 2i ei la integrare( la zestrea <uro"ei.P (Iuliana >o"escu 5n ziarul P<venimentulP) Dn Com4nia( huulii dis"un de o organizaie "ro"rie( G/3<E (;Gniunea /eneral a <tniei Euule8)( care a iniiat %estivalul Euulilor( la Eerghelia Iucina din comuna 1oldova Sulia( cele+r "entru caii de ras huul crescui acolo. %estivalul a devenit o manifestaie anual( inut de o+icei 5n "rima duminic din iulie.

10

1,

4. Biblio ra!ie htt"&LLMMM.natgeo.roLlocuri si oameniLcomunitatiL.909 hutulii din +ucovinaKshoMall:1 htt"&LLro.Mi@i"edia.orgLMi@iLEuTC-T.Buli htt"&LLMMM.monitorulsv.roLIocalL299. 9, 9,L%estivalul hutulilor in tara cailor hutuli htt"&LLro.Mi@i"edia.orgLMi@iLBrodina(USuceava htt"&LLen g+.face+oo@.comLnote."h"KnoteUid:1-2))0,--')---2 htt"&LLcomuna +rodina suceava.+logs"ot.comL

1-