INFLATIA SI SOMAJUL INLFATIA Printre cele mai importante fenomene de dezechilibru din economiile contemporane si care preocupa in mod

constant stiinta economica se numara inflatia si somajul. Punctele de vedere cu privire la natura si cauzele inflatiei sunt numeroase si sensibil diferite. In general, inflatia este o stare caracterizata prin cresterea permanent mai rapida a volumului puterii de cumparare a masei monetare fata de volumul bunurilor materiale si serviciilor, astfel incat, din aceasta, rezulta cresterea veniturilor banesti nominale! si a preturilor, in timp ce valoarea banilor scade" Asadar, inflatia este un dezechilibru major al economiei caracterizat prin existenta in circulatie a unei mase monetare care depaseste nevoile economiei si care determina: - cresterea sensibila si generalizata a preturilor - scaderea puterii de cumparare a banilor. Cadrul conceptual al analizei mecanismelor inflationiste este teoria cantitativa a banilor, a carei formalizare ii apartine lui Irving Fisher: M # $ % & # T vezi formula masei monetare si echilibrul pietei monetare! " # masa monetara $ # viteza de circulatie a banilor P # nivelul preturilor % # volumul tranzactiilor Pe baza acestei relatii, se poate concluziona ca orice crestere a diferentei dintre cantitatea de bani si cantitatea de bunuri supuse vanzarii, la o viteza de circulatie a banilor constanta, are ca efect diminuarea puterii de cumparare a banilor.
MASU'A'(A INFLATI(I

Prima tendinta prin care se manifesta inflatia este cresterea generalizata a preturilor& ca urmare, o modalitate practica de masurare a inflatiei este folosirea indicelui )eneral mediu al preturilor bunurilor din economie *I+&, I'P exprima, in linii generale, cresterea preturilor ca fenomen de ansamblu care afecteaza economia& pentru a fi considerata expresie a unui fenomen inflationist, cresterea I'P trebuie sa fie rezultatul cresterii unei parti importante a preturilor din economie in decursul unei perioade (si nu doar expresia cresterii accidentale a preturilor anumitor bunuri).
1

Indicele pretului pentru un bun sau serviciu se determina ca un raport procentual intre pretul sau actual si cel existent la un moment dat in trecut. Ip % p- . p/ *0, *a nivelul economiei nationale, inflatia se poate aprecia cu ajutorul indicelui )eneral mediu al preturilor *I+&, + care exprima evolutia preturilor bunurilor finale incluse in PI, sau P-, dintr.o anumita perioada. 'ata inflatiei *'I, e#prima in marime procentuala ritmul de crestere a preturilor bunurilor finale luate in calculul &I1 si.sau &N1 intr2o perioada determinata de timp, de obicei, - an" 'I % I+& 3 -// 4alcularea ratei inflatiei in economie pentru - an se poate face si raportand valoarea bunurilor si serviciilor finale luate in calculul &I1 in preturile anului t- la valoarea acelorasi bunuri finale din t -, dar in preturile anului anterior, t/" 'I % &I1 din t- , in preturile anului t- . &I1 din t- , in preturile anului t/ Avand in vedere legatura directa dintre pretul bunurilor de consum si nivelul de trai, pentru calcularea ratei inflatieise foloseste, de regula, indicele preturilor bunurilor de consum. (IPC). Indicele preturilor bunurilor de consum *I&4, este un indicator de ma#ima sinteza economica ce masoara ci caracterizeaza evolutia de ansamblu a preturilor marfurilor cumparate si a tarifelor serviciilor utilizate de catre populatie intr2o anumita perioada *denumita perioada curenta, , fata de o perioada anterioara *numita perioada de baza sau perioada de referinta," 'I % I&4 3 -// /I
-ivelul mediu anual -ivelul la sfarsitul perioadei

0112 6,0 48,8

0110 082,3 333,9

0113 302,5 011,3

0114 067,0 316,6

0115 047,8 70,8

0116 43,4 38,9

0117 49,9 67,1

0118 065,9 060,5

0119 61,0 52,7

Calculul ratei inflatiei este foarte important in studiile comparative pe tari si pentru ajustarea politicilor monetare si fiscale& rata inflatiei este un element de referinta in stabilirea nivelului salariilor, pensiilor, alocatiilor, burselor etc.

Indexarea acestor categorii de venituri este considerata o garantie pentru mentinerea si cresterea puterii de cumparare, respectiv a salariului real si a veniturilor reale. Cea de a doua tendinta prin care se manifesta inflatia este scaderea puterii de cumparare a banilor + fata de o perioada anterioara *considerata t /,, cresterea diferentei dintre masa monetara si volumul bunurilor destinate vanzarii in economie determina cresterea preturilor si scaderea cantitatii de bunuri ce poate fi cumparata cu o unitate monetara5 &uterea de cumparare a banilor in t- % M t- . I+& # - . M t% - . I+&

4AU6(L( INFLATI(I

Ca orice fenomen complex, inflatia este explicata prin cauze multiple, cum sunt: - cresterea excesiva a creditului - acoperirea deficitului bugetar si a balantei de plati externe prin emisiune monetara! - cresterea costurilor - cresterea salariilor fara acoperire in cresterea productivitatii muncii - scaderea productiei de bunuri si servicii sau ramanerea in urma a acesteia fata de evolutia masei monetare. Puncte de vedere cu privire la cauzele inflatiei: - emisiune excesiva de semne banesti + inflatia prin moneda (". Friedman) - excesul de cerere solvabila + inflatia prin cerere - insuficienta productiei si majorarea veniturilor doar prin cresterea preturilor + inflatia prin oferta sau reala (:oan /obinson) - cresterea excesiva a creditului + inflatia prin credit - cresterea costurilor productiei + inflatia prin costuri (:.;. 'albraith).

M(4ANISM(L( INFLATI(I

Punctul de pornire al manifestarilor de tip inflationist este dezec7ilibrul dintre masa monetara 3 devenita e#cedentara 3 si volumul bunurilor si serviciilor e#istente in economie" Indiferent de cauzele care genereaza acest dezechilibru, e#cedentul de masa monetara de care dispun a)entii economici reprezinta o cerere de bunuri si servicii nesatisfacuta"
3

Activitatile economice pot avea sau nu <<<<<<<<<<! capacitatea de a spori volumul bunurilor si serviciilor la nivelul cererii nesatsifacute. Cu cat reactia de adaptare a ofertei la nivelul si structura cererii este mai rapida, cu atat se restabileste mai repede echilibrul si spectrul inflatiei sau inflatia insasi se diminueaza. =aca insa din diferite motive + insuficienta factorilor de productie, imposibilitatea de a mari eficienta lor, pro)resul te7nico2stiintific lent etc . + volumul bunurilor si serviciilor ramane in urma masei monetare, aceasta situatie determina o crestere a preturilor si o scadere proportionala a puterii de cumparare a banilor, concretizand prezenta inflatiei. =ecisiva pentru instalarea starii de inflatie este elasticitatea ofertei + cresterea sau scaderea volumului fizic al bunurilor economice in raport cu variatia veniturilor, deci cu disponibilitatile banesti existente in economie (in proprietatea agentilor economici).

"ecanismul descris este propriu inflatiei interne + inflatia generata de procese care au loc in interiorul unei economii. Pe langa acesta exista si mecanisme ale inflatiei importate, care interfereaza cu cele dintai, amplificand fenomenul inflationist. ,unurile economice importate si preturile lor intra in calculul indicelui preturilor tarii importatoare. =aca preturile bunurilor importate sunt mai mari decat in trecut, consumul acestor bunuri in economia imprtatoare va avea ca efect cresterea costurilor. Pentru a nu.si diminua profiturile, firmele consumatoare ale acestor bunuri vor transfera cresterea costurilor asupra preturilor de vanzare. =aca lantul propagarii se opreste aici, cresterea preturilor va fi evidenta doar la bunurile economice pentru producerea caroara s.au folosit importurile. =aca insa agentii economici care folosesc bunurile ale caror preturi au crescut nu vor accepta sa.si vada diminuata puterea lor de cumparare, atunci vor actiona si ei pentru cresterea veniturilor lor nominale, contribuind astfel la propagarea lantului inflationist. Amplitudinea acestui mecanism variaza de la tara la tara: - cu cat ponderea bunurilor importate este mai scazuta, cu atat impactul inflatiei importate asupra cresterii preturilor interne este mai scazut asta este o mare prostie! - cu cat elasticitatea cererii in raport cu preturile bunurilor de import este mai mare, cu atat impactul inflatiei importate este mai scazut asta asa e! - daca firmele importatoare si cele care consuma bunuri de import accepta sa. si reduca beneficiile, iar salariatii lor isi limiteaza solicitarile de majorare a salariilor nominale, atunci preturile isi vor atenua tendinta de crestere Fiind data tendinta de accentuare a dependentelor economice internationale si de amplificare a relatiilor economice intre tari, mecanismul inflatiei importate dobandeste o importanta sporita, ceea ce demonstreaza stoparea inflatiei si combaterea efectelor sale trebuie sa fie o preocupare a tuturor guvernelor stimati telespectatori<!. >e considera ca o economie este sanatoasa si evolueaza in parametri normali atunci cand ritmul de crestere si structura PI, si?sau P-, pe locuitor evolueaza in pas cu masa monetara din economie.

&OLITI4I SI MASU'I ANTIINFLATIONIST(

Categoriile de agenti economici care suporta consecintele ne)ative ale inflatiei: - cumparatorii + pentru ca trebuie sa faca fata cresterii preturilor determinate de inflatie - agentii economici cu venituri mici si fixe + pentru ca nu pot compensa pierderile provocate prin cresterea, in timp, a preturilor - posesorii de economii + pentru ca puterea de cumparare a banilor scade si, o data cu aceasta, resursele lor se diminueaza in mod relativ. Categoriile de agenti economici care pot fi avanta8ati de inflatie5 - debitorii + care, la contractarea creditelor, primesc sume ce reprezinta o anumita putere de cumparare, iar la restituire, in conditiile preturilor majorate de inflatie, sumele respective reprezinta o putere de cumparare mai mica - agentii economici care isi convertesc disponibilitatile banesti in monedele mai stabile ale altor tari si le transforma, dupa un timp, in moneda nationala + castiga diferenta dintre rata inflatiei interne (mai mare) si cea a monedei straine. &oliticile si masurile antiinflationiste se impart in 3 mari grupe: a. masuri de aparare si protectie a agentilor economci impotriva cresterii preturilor si scaderii puterii de cumparare a banilor b. masuri de diminuare si control a inflatiei. a. Includ: - inde#area + cresterea procentuala sau in suma absoluta a veniturilor agentilor economici, in special a salariilor si a pensiilor, lunar, trimestrial sau semestrial, astfel incat sa se acopere partial sau total cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor, generate de inflatie - cresterea dobanzilor platite celor ce isi pastreaza disponibilitatile banesti la banci - acordarea de compensatii de catre stat si intreprinderi pentru salariati, pensionari si alte categorii ale populatiei - subventionarea preturilor unor produse pentru a le mentine constante sau pentru a incetini ritmul cresterii lor. b. Includ masuri care, prin natura lor, contribuie la refacerea echilibrului economic deteriorat de inflatie, actionand concomitent asupra masei monetare si asupra volumului de bunuri si servicii: Asupra masei monetare se actioneaza pentru diminuarea ei prin: cresterea ratei dobanzii la creditele acordate de banci masuri care contribuie direct la restrangerea masei monetare vezi Piata monetara! @inghetareaA, mentinerea la acelasi nivel a salariilor si a preturilor
6

echilibrarea bugetului de stat si a balantei de plati externe. Asupra volumului de bunuri si servicii se actioneaza pentru sporirea lui prin: dezvoltarea activitatilor productive cu scopul de a mari oferta de bunuri si servicii introducerea si dezvoltarea productiei noilor bunuri si servicii schimbarea si adaptarea structurii activitatilor economice in vederea apropierii ofertei de volumul si structura cererii de bunuri economice.

-ici una dintre masurile ce pot fi concepute si aplicate nu are o actiune @puraA, adica nu vizeaza numai o componenta si nu produce efecte numai de un anumit gen. Impotriva inflatiei se promoveaza intotdeauna 9pac7ete de masuriA, care trebuie concepute in asa fel incat sa se completeze cat mai bine pe termen mediu si lung, intrucat implica readaptari ale intregii economii la o noua stare de echilibru, ceea ce nu se poate realiza dintr.odata, pe termen scurt.

SOMAJUL Soma8ul este o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca& sunt someri toti cei apti de munca dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, total sau partial, numai in anumite momente ale dezvoltarii economice. >omerii reprezinta un surplus de forta de munca in raport cu numarul celor angajati in conditiile de rentabilitate impuse de economia de piata. Conform unei alte definitii, >unt someri toti cei care au inregistrate cereri de angajare la oficiile de plasare a fortei de munca sau toti cei ale caror cereri nu au fost satisfacute pana la sfarsitul fiecarei luni, indiferent daca solicita locuri de munca permanente sau temporare, cu timp de lucru partial sau deplin, si daca au un loc de munca, dar cauta altul, mai adecvat cu aspiratiile proprii. Conform ,iroului International al "uncii, este somer orice persoana care indeplineste simultan urmatoarele conditii: - are mai mult de 05 ani - este apta de munca - nu munceste - este disponibila pentru o munca salariata sau nesalariata - cauta un loc de munca.

Potrivit acestei interpretari, sunt considerati someri: - persoanele concediate si fara alt loc de munca - persoanele aflate in cautarea primului loc de munca (absolventi ai invatamantului secundar, profesional, universitar) - persoanele + de regula, femei + care, dupa o intrerupere voluntara a activitatii, solicita reluarea acesteia - persoanele ocupate cu timp partial, temporara sau sezonier, aflate in cautarea unui loc de munca cu timp complet - persoanele care si.au pierdut sau au renuntat la statutul anterior (lucrator independent, patron, lucrator familial neremunerat) si cauta pentru prima data un loc de munca salariat. In aceste acceptiuni, somajul apare exclusiv ca un rezultat al ofertei de munca, cererea + cealalta latura a pietei muncii + nefiind luata in considerare. Aprecierea corecta a somajului si a situatiei de pe piata muncii presupune insa corelarea cererii cu oferta de locuri de munca: - o crestere a ofertei de munca ce are loc simultan cu scaderea cererii determina deteriorarea situatiei ocuparii fortei de munca, aparitia sau extinderea somajului& - cresterea cererii si scaderea ofertei determina diminuarea somajului. >omajul se caracterizeaza prin: - nivelul la care a a8uns5 acesta se poate exprima in 3 moduri: a" in mod absolut + ca masa a somajului, numar de someri b" in mod relativ + ca rata a somajului (/>), calculata fie sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor (>) si populatia ocupata (PB), fie sub forma raportului procentual dintre numarul somerilor (>) si populatia activa sau disponibila (PA): 'S % S . &O # -// 'S % S . &A #-//

intensitatea cu care se manifesta5 a" somaj total + daca presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii b" somaj partial + daca presupune diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei saptamanii de lucru si diminuarea corespunzatoare a salariului. durata5 perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii depuse pana la reluarea normal a muncii structura5 componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc.

Soma8ul se formeaza pe baza a : mari procese5 a" pierderea locurilor de munca de catre o parte a populatiei ocupate b" cresterea ofertei de munca prin realizarea de catre noile generatii a varstei legale pentru angajare si afirmarea nevoii de a lucra de catre unele persoane apte de munca, dar inactive, in conditiile unei cereri de munca inferioare acestei cresteri. a" In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determina, se disting urmatoarele forme sau )enuri de soma85 0. Soma8ul ciclic sau con8unctural : este cauzat de crize sau conjuncturi nefavorabile, trecatoare, dar care se repeta la intervale de timp mai lungi sau mai scurte vezi ciclicitatea activitatii economice! 3. Soma8ul structural: este determinat de modificarea structurii economiei pe activitati, ramuri si subramuri sub incidenta evolutiei nevoilor, crizei energetice, revolutiei tehnico.stiintifice, altor factori 4. Soma8ul te7nolo)ic: este determinat de inlocuirea vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si restrangerii locurilor de munca prin reorganizarea unor activitati sau firme. >omajul structural poate fi resorbit total sau partial in decursul unor perioade de avant economic indelungat& celelalte doua forme se pot resorbi si ele intr. un timp indelungat, prin masuri care se realizeaza concomitent pe multiple planuri: cresterea investitiilor reorientarea invatamantului recalificarea celor afectati de somaj

b" Cel de.al doilea proces genereaza somaj datorita starii economiei care, prin nivelul dezvoltarii, dinamica si alte caracteristici, nu poate asigura crearea de locuri de munca in pas cu cresterea ofertei de munca. "ai ales in deceniile postbelice, dimensiunile si dinamica somajului pe tari si perioade au fost influentate de mi)ratia internationala a fortei de munca + de deplasarea populatiei active disponibile dintr.o tara in alta in cautarea unui loc de munca: aceasta diminueaza oferta de munca in tara de origine si o majoreaza in tara de destinatie, ceea ce determina evolutia corespunzatoare a somajului. =in punct de vedere economic, soma8ul este apreciat ca e#presie a dezec7ilibrelor e#istente in economie5 dezec7ilibrul de pe piata muncii5 somajul apare cand pe aceasta piata oferta este superioara cererii& in conditii de echilibru, orice persoana care doreste sa se angajeze gaseste un loc de munca si nu exista soma8 involuntar + adica nu exista persoane care sa nu se poata incadra in munca daca urmaresc acest obiectiv. In schimb, poate exista soma8 voluntar +

persoane care nu se pot angaja in vreo activitate deoarece nivelul ridicat al salariilor impus prin negocierile colective determina diminuarea cererii de munca. dezec7ilibrul de pe piata bunurilor si serviciilor5 somajul este considerat consecinta unei productii de bunuri economice inferioare cererii& ratiunea majora a acestei insuficiente a ofertei tine de inexistenta sau insuficienta capacitatilor de productie, insuficienta resurselor destinate capitalului ca factor de productie in raport cu mana de lucru disponibila. &olitici sau masuri pentru diminuarea soma8ului5 a" masuri care ii privesc pe someri5 garantarea unui venit minim pentru someri prin indemnizatia de somaj (in /omania se acorda pentru 383 zile si este urmata de o alocatie de sprijin pentru o perioada de maximum 09 luni) pregatirea, calificarea si orientarea celor care cauta un loc de munca facilitati acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi dezvoltarea activitatilor publice (cu toate ca, in acest domeniu, se pune si problema rationalizarii fortei de munca) trecerea la noi forme de angajare + pe timp partial sau cu orar atipic, pe durata medie sau scurta, stagii pentru operatii specifice etc. realizarea investitiilor pentru crearea de noi locuri de munca dezvoltarea activitatilor de protectie a mediului, de refacere a echilibrului ecologic si de prevenire a degradarii mediului. b" masuri care privesc populatia ocupata *efectiv activa,5 prevenirea cresterii somajului prin pregatirea si calificarea corespunzatoare a fortei de munca diminuarea somajului prin reducerea timpului de munca si a duratei vietii active repatrierea emigrantilor in tarile lor impartirea muncii + atunci cand cantitatea de munca necesara nu poate sa creasca, singurul mod de a.I face pe toti sau pe cat mai multi sa munceasca este ca fiecare sa munceasca mai putin (cu diminuarea corespunzatoare a salariilor) stimularea investitiilor pentru crearea de noi locuri de munca si cresterea productivitatii garantarea locurilor de munca pentru cei care lucreaza: singura modalitate de realizare a acestui deziderat este inscrierea acestei clauze in acordurile incheiate intre firma si salariati cu prilejul negocierilor colective c" alte masuri5 masuri care vizeaza acceptarea de catre cei aflati in cautarea unui loc de munca a angajarii cu contracte de scurta durata, cu program zilnic redus si atipic

Printre revendicarile tuturor sindicatelor figureaza: - ameliorarea conditiilor de viata ale celor afectati de somaj

10

cresterea indemnizatiei si a ajutorului de somaj prelungirea perioadei de timp pentru care se acorda aceste forme de sprijin imbunatatirea asistentei sanitare si sociale de care beneficiaza somerii si familiile acestora garantarea locurilor de munca cresterea salariilor ameliorarea conditiilor de odihna inlaturarea marilor discrepante intre salarizarea barbatilor si cea a femeilor.

11