Sunteți pe pagina 1din 486

TITLUL I. Notiuni introductive 1.1. Notiuni de drept bancar Istoricul notiunii de drept bancar.

Premisele aparitiei notiunii de drept bancar Pina la inceputul anilor '90, dreptul bancar exista numai la nivel conceptual, inglobind norme juridice ce apartineau dreptului civil acesta reglementa raporturile ba!ate pe egalitatea bancilor intre ele sau "ata de clientela lor. Totalitatea acestor reguli "orma grupa #relatiilor de decontari si credit$ din cadrul obiectului dreptului civil%. &upa cum se remarca in doctrina, aceasta reglementare atingea numai supra"ata relatiilor in cau!a, lasind "ara atentie mecanismele importante ale relatiilor de decontari si credit, ex. decontarile interbancare, sistemul conturilor de corespondent etc.' dreptului "inanciar acesta continea norme guvernind organi!area si activitatea bancii de stat a U.(.).). si a bancilor speciali!ate de stat *Tlpo+,Tpo-.a-/, 0neui1/2-2+.a-/, /n3icou.a-/ s.a.45 6 si "iresc, deoarece pina in %990 bancile operau in exclusivitate cu mijloacele statului *cu exceptia bancii de economii de stat 5 ,.ep.an/4, ast"el incit bancile e"ectuau mai curind deservirea de casa a clientilor, iar relatiile bancare din acea perioada puteau "i "ara ec7ivoc numite relatii de drept public1. ,a e"ect, in doctrina juridica nu numai ca nu se utili!a termenul de #drept bancar$, existenta lui era totalmente negata de teoria socialista a dreptului, iar sintagma #drept bancar$ era utili!ata doar ca sinonom al legislatiei bancare 5 compartiment al legislatiei civile, sau, dupa ca!, "inanciare8. &reptul bancar era considerat un institut "ie al dreptului civil, "ie al dreptului "inanciar savantii rusi I.). 9urevici: si 6.;.(ovins<i. considerau dreptul bancar o subramura a dreptului "inanciar, iar +.L./ogan era de parerea ca relatiile juridice bancare sint de natura civila=. Notiunea de drept bancar s5a a"irmat in limbajul curent> o data cu aparitia si de!voltarea sistemului bancar al (epublicii +oldova, dupa adoptarea de catre Parlament a Legii nr. :995?II din %% iunie %99% #,u privire la 0anca Nationala de )tat a +oldovei'$', si Legii nr. .0%5?II din %' iunie %99% #,u privire la banci si activitatea bancara$%0. ;st"el, crearea unor banci noi si@sau comerciali!area celor existente *%4 si "ormarea in consecinta a unui sistem bancar bi5nivelar *'4, ceea ce a stimulat de!voltarea pietei serviciilor "inanciare si celei de capital *14, au condus la aparitia termenului de drept bancar, ca notiune generica pentru a desemna initial normele ce veneau sa complete!e prevederile normelor de drept civil si "inanciar, in materia activitatii bancare. Totusi, dupa cum remarca unii autori, argumentul a"irmarii acestui termen in limbajul curent nu este su"icient pentru a a"irma existenta dreptului bancar Acu acelasii succes se poate vorbi despre dreptul editorial, dreptul acvatic, dreptul minier, dreptul atomic sau oricare alt "el de drept$. ,ompartimentele urmatoare vin sa justi"ice notinea de drept bancar ca ramura de drept si stiinta juridica. Definitie Notiunea de drept bancar este susceptibila de o dubla acceptiune ca ramura de drept si ca stiinta juridica. &octrina juridica a stabilit mai multe de"initii ale ramurii dreptului bancar. Unii autori indica la sinonimia sintagmei #drept bancar$, in calitatea sa de ramura de drept, cu #legislatie bancara$%'. ,7ristian 9avalda si 3ean )tou""let de"inesc dreptul bancar ca o totalitate de reguli a4 ce "ixea!a statutul intreprinderilor din s"era #comertului cu bani$ si, b4 care sint aplicabile activitatii lor. &upa cum mentionea!a autorii, dreptul bancar este un drept al unei pro"esiuni%1. )avantii americani Pollard, Passei<, 6llis si &ailB a"irma ca dreptul bancar constituie o ramura de drept, ce stabileste nu numai principiile organi!arii si "unctionarii bancilor, ci cuprinde si normele care reglementea!a conditiile de acordare a serviciilor "inanciare si celor conexe lorN. )avantul german (. /o7ls mentionea!a ca dreptul bancar #exista ca drept public si drept privat... &reptul bancar public cuprinde supraveg7erea de stat asupra activitatilor bancare si organi!arii
%

acestora. &reptul bancar privat, este dreptul contractelor si tran!actiilor bancare$%:. )avantul canadian 2. 2gilivie considera ca dreptul bancar cuprinde reglementarile activitatii bancilor si altor institutii "inanciare, reglementari care sint stabilite prin lege si practica judiciara%.. &octrina juridica rusa cunoaste o elaborare mai succinta a notiunii de drept bancar. ;st"el, L.9. 6"imova de"ineste dreptul bancar drept o stiinta juridica, avind obiect de studiu totalitatea actelor normative, ce reglementea!a modul de organi!are si activitate a institutiilor de credit, care sint de regula banci, cit si de e"ectuare de catre ele a operatiunilor bancare$. 2.+. 2leini< a"irma ca dreptul bancar este "ormat din totalitatea normelor si institutiilor juridice, ce reglementea!a prin combinarea intereselor publice si private, relatiile sociale ce apar in procesul crearii sistemului bancar *%4, cit si relatiile cu participarea bancilor avind obiect circulatia instrumentelor "inanciare in calitatea lor de mijloc de sc7imb, etalon al valorii si mar"a *'4%>. Totusi toate de"initiie in cau!a se racordea!a la un numitor comun recunoasterea dreptului bancar ca totalitate de norme ce reglementea!a activitatatea bancara. in "unctie de scopul lor speci"ic de reglementare *statutul juridic al bancilor, sau operatiunile des"asurate de ele4, aceste norme au natura materiala sau procedurala *pentru detalii ve!i in"ra intrebarea 1 #I!voarele reglementarii juridice a dreptului bancar$4. ,onsideram ca toate de"initiile sus5mentionate re"lecta, cu o complexitate si ex7austivitate di"erita de la o notiune la alta, esenta dreptului bancar - ramura a dreptului care inglobeaza totalitatea normelor juridice de natura publica si privata, ce au ca obiect de reglementare organizarea si functionarea sistemului bancar, statutul juridic al bancilor si regimul juridic al operatiunilor bancare. Metoda reglementarii juridice a relatiilor bancare +etoda unei ramuri de drept este de"inita ca #modul in care statul actionea!a asupra unor relatii sociale$%9. Ciecare ramura de drept este caracteri!ata prin metoda sa proprie, particularitatile careia se exprima intr5o maniera concentrata prin statutul juridic al subiectilor, temeiurile de "ormare a raporturilor juridice, modurile de stabilire a continutului acestora, sanctiunile juridice'0. &upa cum s5a a"irmat in doctrina, metoda dreptului bancar combina metoda autoritara, ba!ata pe subordonarea institutiilor bancare bancii centrale, cu metoda egalitatii juridice a bancilor in relatiile lor cu clientela sau cu alte banci'%. In ceea ce priveste speci"icul metodei dreptului bancar, acestea se caracteri!ea!a prin existenta unui sistem elaborat de principii, pre!umptii si derogari *ex. norme cu privire la su"icienta capitalului ponderat la risc, secretul bancar etc4D utili!area "recventa a u!antelor in materie bancaraD di""erentierea normelor juridice in "unctie de destinatarul lorD existenta unor reguli speci"ice *ex. cele reglementind standardele de prudenta bancara, cele procedurale etc4. Locul dreptului bancar in sistemul de drept 2piniile exprimate in literatura de specialitate asupra locului dreptului bancar in sistemul de drept, sint eterogene. Unii autori neaga *mai corect, negau4 independenta dreptului bancar "ata de alte ramuri de drept *ex. I.). 9urevici, 6.;. (ovins<ii si +.L. /ogan 5 pentru detalii ve!i supra compartimentul #Istoricul notiunii de drept bancar$4. ;lti autori, declarind apartenenta normelor bancare la dreptul comercial, declara totusi oportunitatea metodologica si sistemica a studierii separate a acestora in cadrul unui curs aparte''. 2 alta pleiada de autori a"irma autonomia dreptului bancar ca ramura de drept ex. ve!i supra notiunile dreptului bancar, date de savantii "rance!i ,7ristian 9avalda si 3ean )tou""let'1 si savantii americani Pollard, Passei<, 6llis si &ailB. ;l patrulea grup de autori se mentin pe po!itii mai putin categorice. Unii plasea!a dreptul bancar la jonctiunea notiunilor de #ramura de drept$ si #subramura de drept$, ex. ,abatova L.9, a"irma ca dreptul bancar nu este nici ramura, nici subramura a dreptului,
'

deoarece a4 relatiile reglementate de el nu poseda un asa grad de #speci"icitate$ care sa le permita sa "orme!e obiectul unei ramuri de dreptD b4 metoda de reglementare a activitatii bancare contine atit elemente dispo!itive, cit si imperative'8. ;ltii mentionea!a ca dreptul bancar este o totalitate de norme, in curs de a deveni ramuraEa.cirepjului':. In ceea ce ne priveste, ne raliem la parerea acelor autori care sustin autonomia dreptului bancar ca ramura de drept. ;ceasta deoarece, dupa cum am indicat mai sus, dreptul bancar poseda un obiect distinct si o metoda aparte de reglementare a raporturilor juridice bancare. 2r, o ramura de drept se caracteri!ea!a prin doua elemente de ba!a, ce o delimitea!a de alte ramuri obiectul propriu de reglementare si metoda speci"ica'.. ;cceptarea apartenentei dreptului bancar la alte ramuri de drept 5 cum ar "i dreptul civil, dreptul comercial sau dreptul "inanciar 5 ar ec7ivala cu identi"icarea obiectului si metodei dreptului bancar cu obiectul si metoda acestor ramuri, ceea ce nu ar "i corect. La justi"icarea autonomiei dreptului bancar ca ramura de drept este necesar de a tine cont de perspectiva evolutiva a acestuia. in acest ca!, pot "i explicate po!itiile exponentilor doctrinei socialiste'=, care plasau dreptul bancar in cadrul unor alte ramuri de drept, spre exemplu dreptul "inanciar 5 in conditiile unei economii centrali!ate, in cadrul careia cvasitotalitatea bancilor operau cu mijloacele banesti ale statului, iar insasi creditarea se e"ectua in mod plani"icat, dreptul bancar era nimic mai mult decit un compartiment al dreptului "inanciar care reglementa gestiunea "inantelor publice, iar relatiile juridice cu participarea bancilor erau, "ara ec7ivoc, de natura publica. Totusi este di"icil de a identi"ica locul dreptului bancar in structura sistemului national de drept 5 adica de a5% plasa pe acesta in grupul ramurilor de drept public sau privat. +ulti autori mentionea!a "aptul ca normele bancare au o natura mixta 5 unele din ele sint de natura publica *ex. normele menite sa asigure securitatea sistemului bancar prin stabilirea cerintelor prudentiale si de asigurare a depo!itelor4, esenta celorlalte insa invederea!a apartenenta acestora la dreptul privat *ex. normele re"eritoare la relatiile banca5client in cadrul raporturilor de constituire si gestionare a conturilor4'>. Imixtiunea elementelor de drept public in cel privat este un simptom al interconexiunii dreptului bancar cu alte ramuri de drept, si nu numai. Pe de o parte, normele de drept bancar care stabilesc principiile organi!arii si "unctionarii institutiilor "inanciare constituie o "orma de exprimare a politicii monetar5creditare a statului, in acest sens, normele dreptului bancar au tangenta cu normele de drept statal si administrativ. Totodata, este necesar de mentionat ca intelegerea principiilor dreptului bancar este legata indispensabil de studierea domeniilor reglementate de normele acestei ramuri de drept teoria "inantelor, creditului si contabilitatii'9. ,aracterele si tendintele dreptului bancar contemporan Tendintele de!voltarii dreptului bancar la etapa contemporana, mentionate in doctrina, sint urmatoarele dinamismul evoluant al legislatiei bancare interne, cit si al instrumentelor materiale de drept international uni"orm in domeniull bancarD corporativitatea dreptului bancar. ;ceasta tendinta isi are "undamentul in particularitatea dreptului bancar, indicata de 9avalda si )tou""let 5 #drept al pro"esiunii$. Pe cale de consecinta, pentru dreptul bancar este caracteristica rata inalta a reglementarilor, elaborate de banca centrala a statului, si nu de catre organul legislativ. in (epublica +oldova activitatea bancara este reglementata aproape in totalitate de actele normative elaborate de 0anca Nationala a +oldovei, numarul legilor, 7otaririlor Parlamentului si 9uvernului in acest domeniul "iind redus. complexitatea si specificitatea normelor de drept bancar, continutul carora este puternic in"luentat de legitatile economice si "inanciare ale activitatii bancare. ;ceasta este o consecinta, totodata, a unor "enomene noi in activitatile bancare traditionale a4 importanta cresinda decontarilor prin virament, in utili!area carora rationamentele legale incep a "i substituite prin consideratiunile e"icientei si utilitatii *%4, in acelasii timp, sint tot mai "recvent utili!ate modalitati principial noi de decontare *ex. platile electronice4 *'4D dematariali!area continua a banilor si valorilor mobiliare, ce sc7imba "i!ionomia riscurilor a"erente circulatiei acestora *ex. riscurile pierderii sau deposedarii sint substituite prin riscul in"latiei, "alimentului etc4D
1

implicarea te7nologiilor in"ormationale in operatiunile bancare, ceea ce conduce la aparitia noilor institutii si norme *ex. )tandardele Internationale de Trans"er al &atelor prin Teletransmisiune *UN,I&4, sistemul de clearing bancar electronic )FICTD aparitia #banilor electronici$ etc4. internationalizarea dreptului bancar, in sensul penetrarii tot mai vaste a reglementarilor nationale in domeniull bancar de catre standardele internationale aprobate atit la nivel interguvernamental, cit si neguvernamental *codi"icari ale u!antelor bancare4. 1.2. aporturile juridice bancare Definitia si clasificarea ,on"orm opiniei majoritare exprimate in doctrina, raportul juridic se pre!inta ca o varietate a raporturilor sociale, reglementata de norma juridica, participantii careia dispun de drepturi si obligatii reciproce, pe care le reali!ea!a cu scopul satis"acerii intereselor si necesitatilor lor, intr5 un mod aparte, reglementat si garantat de stat in persoana organelor lui1$. 2biectul dreptului bancar se deduce din de"initia lui si determina locul acestuia in sistemul de drept. ;st"el, de"initiile indicate mai sus denumesc in majoritatea lor obiectul dreptului bancar5 relatiile juridice bancare. Totusi doctrina e mai putin uni"orma la de"inirea notiunii de relatie juridica bancara *sau raport juridic bancar4. 2.+. 2leini< a"irma ca totalitatea acestor raporturi constituie notiunea de #activitate bancara$, de"inindu5le ca relatii sociale reglementate de normele de drept public si privat, care se "ormea!a in procesul activitatii bancilor si altor institutii creditare1%. &upa 9avalda si )tou""let obiectul dreptului bancar il constituie raporturile juridice legate de crearea, "unctionarea si lic7idarea institutiilor bancare1'. 2 descriere mai incapatoare se contine in notiunea dreptului bancar, pre!entata de Pollard, Passei<, 6llis si &ailB$ 5 acesteia includ in notiunea de drept bancar si relatiile legate de acordarea serviciilor "inanciare si a altor servicii conexe. L. 9. 6"imova considera ca dreptul bancar reglementea!a un cerc de relatii juridice, ce este insu"icient pentru a5si justi"ica autonomia ca ramura de drept cele legate de activitatea bancilor comericale si a bancii nationale, cit si de organi!area sistemului ereditar si acordarea de catre banci a serviciilor clientelei sale. Ne raliem la po!itia autorilor rusi 2.+. 2leini< si L.9. 6"imova, agreind parerea ca relatiile juridice bancare ce se "ormea!a in procesul activitatii *si nu simplu "unctionarii A ceea ce poate "i redus la activitatea interna a bancilor si altor institutii creditare 5 n.n.4 bancilor comerciale "ac parte integranta din obiectul dreptului bancar. (elatiile juridice bancare sint speci"ice prin subiectii lor 5 bancile sau institutiile "inanciare. &in acest punct de vedere, acestea se clasi"ica in relatiile intre Parlament si 0anca Nationala *ex. re"eritoare la raportarea asupra situatiei monetare, aprobarea politicii monetar5creditare4D relatiile intre 9uvern si 0anca Nationala *ex. re"eritoare la repre!entarea mutuala4D relatiile intre 0anca Nationala si bancile comerciale *ex. re"eritoare la licentierea bancilor, controlul si supraveg7erea lor4D relatiile intre banci comerciale avind ca obiect e"ectuarea operatiilor bancare *ex. de desc7idere a conturilor de corespondent, de e"ectuare a decontarilor interbancare4D relatiile intre banci avind ca obiect crearea uniunilor, asociatiilor, caselor de clea5ring si altor "ormatiuni colectiveD relatiile intre banci si clientela *ex. cu privire la desc7iderea conturilor, e"ectuarea platilor, obtinerea creditului4D Un alt criteriu de clasi"icare ar "i natura activitatilor bancare, ce constituie unul din obiectul relatiilor in cau!a. Utili!ind acest criteriu, deosebim relatiile juridice ce se "ormea!a cu privire la $ operatiile bancare active *ex. acordarea creditelor, scontul cambiilor4D operatiile bancare passive *ex. institutia juridica a contului bancar, emisiunea de catre banci a valorilor mobiliare4D operatiile bancare de intermediere *ex. relatiile de plati4D operatiile bancare "acultative *ex. acordarea serviciilor de consultanta4, in "unctie de continutul raporturilor juridice bancare, deosebim raporturile
8

patrimoniale *ex. legate de atragerea si amplasarea mijloacelor banesti4D nepatrimoniale *ex. legate de protectia secretului bancar4. in "unctie de speci"icul raporturilor juridice bancare, distingem cele materiale *ex. re"eritoare la operatiunile bancare4D si organi!ationale, sau procedurale *ex. cu privire la stabilirea structurii interioare a bancilor, sau a sistemului bancar in general4. in "unctie de i!vorul si sursa de reglementare a rapoartelor juridice bancare, acestea se clasi"icam relatii provenind din normele de drept, care la rindul lor pot "i $ relatii provenind din normele continute in legi si alte acte normative *ex. cu privire la "ormarea re!ervelor obligatorii ale bancilor comerciale4D relatii provenind din acte administrative *ex. cu privire la eliberarea licentelor4D relatii provenind din contracte *ex. cu privire la desc7iderea contului bancar4. )tructura raportului juridic bancar in teoria generala a dreptului e larg raspindita teoria care intelege prin structura raportului juridic totalitatea elementelor acestuia, adica subiectele, obiectul si continutul raportului18. !biectul 2biectul unui raport juridic este #conduita umana, ce se reali!ea!a de catre subiectii raportului juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor$::, ori, intr5o "ormula mai simpla, ceea re"eritor la ce apare si exista raportul respectiv. &in de"initiile raportului juridic bancar, pre!entate mai sus, conc7idem ca obiect al acestora este lato sensu 5 activitatea bancaraD stricto sensu - activitatea bancilor comericale si a 0ancii Nationale, cit si organi!area sistemului ereditar si acordarea de banci a serviciilor catre clientela sa. &upa cum s5a mentionat mai sus, obiectul raporturilor juridice bancare constituie unul din criteriile de clasi"icare a acestora. Activitatea bancara, ca obiect al raporturilor juridice bancare, a constituit obiectul de studiu al doctrinelor juridice si economice bancare, de"initiile ei "iind multiple. ,ele mai timpurii de"initii le intilnim in doctrina economica a (usiei tariste )e""le de"inea activitatea bancara drept #domeniul de comert, ce consta in transmiterea in "olosinta a capitalului mobil inlocuibil. ;cest capital prin intermediul creditului este directionat spre producerea si circuitul bunurilor, sau spre rambursarea, prin intermediul platilor, a valorii banesti a acestor bunuri$D un alt economist, Li"man, considera ca activitatea bancara este #acel domeniul al comertului, care5si propune drept scop colectarea, pastrarea si acordarea in "olosinta a capitalului banesc. intr5un cuvint, activitatea bancara consta in #comertul cu capital$D pe po!itii similare se mentinea si economistul german din acea perioada ;dol" Geber1.. "ubiectele )ubiectii raportului juridic bancar sint, dupa cum s5a mentionat mai sus clientela bancii. &in ea pot "ace parte persoane "i!ice sau juridice, indi"erent de modul de organi!are si "orma de proprietate, cit si intreprinderile cu investitii straine, persoanele "i!ice si juridice straine. H bancile si alte institutii "inanciare, cit si "ormatiunile colective ale acestora. ;cestei categorii ii apartin 0anca Nationala a +oldovei si bancile comerciale sau alte institutii "inanciare. Un loc aparte il ocupa 0anca pentru &e!voltare si Investitii a +oldovei. +odul de organi!are, lic7idare si activitate al acestor subiecti va constitui obiectul studiului continut in Titlul III. organele puterii si administratiei de stat *Parlamentul, 9uvernul, organele administratiei publice locale4. #ontinutul ,ontinutul raportului juridic este "ormat din totalitatea drepturilor subiective si obligatiilor juridice ale subiectilor acestei relatii. &reptul subiectiv deseori este de"init ca o masura a comportamentului permis, liber si garantat de lege$. &repturile subiective ca element al continutului raportului bancar poarta o amprenta a speci"icitatii, combinind in ele atit natura contractuala, cit si cea legala *ex. raporturile legate de e"ectuarea platilor5 drepturile subiective
:

ale ordonatorului platii sint indicate in contractul inc7eiat cu banca, insa legislatia bancara re"eritoare la decontari stabileste obligatiile bancii si procedura de e"ectuare a decontarilor. ;st"el, dreptul subiectiv evocat este asigurat printr5o totalitate a obligatiilor atit contractuale, cit si legale, ale bancii4. ,ontinutul concret al drepturilor si obligatiilor subiectilor va "i examinat pe parcursul studierii partii speciale a dreptului bancar, cu re"erinta la operatiile bancare speci"ice. %.1. I!voarele reglementarii juridice a dreptului bancar Teoria generala a dreptului de"ineste i!vorul dreptului ca act al creatiei de drept, obiectivi!at in "orma documentara, care este sursa a normelor de drept respective si concomitent "orma a existentei lor juridice1>. &esi in opinia unui grup de autori aceasta este o notiune prea restrinsa, ne raliem la aceasta notiune considerind argumentele oponentilor ei nejusti"icate19. Particularitatile i!voarelor apartinind ramurii dreptului bancar sint ponderea inalta a actelor subordonate legii *circa =0I din acestea constituind deci!iile ,onsiliului de ;dministratie ale 0ancii Nationale a +oldovei4D dinamismul inalt al de!voltarii legislatiei bancare *ex. aproximativ '0I din actele 0ancii Nationale a +oldovei, ce contin reglementari noi sau le substituie cele precedente, au "ost aprobate in %99>4. Legislatia bancara a epublicii Moldova $azele constitutionale ale activitatii bancare Normele cu privire la activitatea bancara, continute in ,onstitutia (epublicii +oldova din '9 iulie %998, sint de urmatoarele "eluri norme ce se re"era nemijlocit la activitatea bancara art. %10 #)istemul "inanciar5de credit$. ;cest articol acorda monopolul emisiunii monedei nationale 5 leul *declarat moneda o"iciala4 5 0ancii Nationale a (epublicii +oldova, la deci!ia ParlamentuluiD norme ce se re"era indirect la activitatea bancara. ;cestea sint a4 normele ce reglementea!a drepturile si obligatiile cetatenilor *ex. art. 8. 5 dreptul la proprietate privata si garantiile lui4D b4 norme ce stabilesc competenta adoptarii actelor normative bancare *ex. art. .. 5 aprobarea legilor de catre Parlament4. Importanta principiilor constitutionale ale activitatii bancare consta in "aptul ca acestea servesc drept cadru general pentru elaborarea si adoptarea legilor si actelor subordonate legii in acest domeniul *cele contrare ,onstitutiei neavind "orta juridica 5 art. =4 *%4D totodata, aceste norme stabilesc minimul de drepturi si garantii pentru subiectii tuturor raporturilor juridice, inclusiv celor bancare *'4. Legile generale si speciale in domeniul bancar Totalitatea legilor organice si ordinare, ce au incidenta asupra sectorului bancar al republicii, se grupea!a in doua categorii de ba!a legi generale *obiectul de reglementare al carora nu il constituie activitatea bancara, insa unele norme din legile mentionate privesc anumite aspecte ale activitatii bancare4, si legi speciale *care au "ost elaborate cu scopul reglementarii raporturilor juridice bancare4. Legile generale, aplicabile activitatii bancare Legea (epublicii )ovetice )ocialiste +oldovenesti #,u privire la aprobarea ,odului ,ivil al(.).). +oldovenesti $,'..%'.%9.8D Legea (epublicii +oldova #,u privire la proprietate$, nr. 8:95?%%,''.0%.%99%8ID $ Legea (epublicii +oldova #,u privire la antreprenoriat si intreprinderi$, nr. >8:5 ?II, 01.0%.%99'8'D $ Legea (epublicii +oldova #Privind limitarea activitatii monopoliste si de!voltarea concurentei$, nr. 90.5?II, '9.0'.%99'81D Legea (epublicii +oldova #,u privire la secretul comercial$, nr. %=%5?III, 0..0=.%99888D Legea (epublicii +oldova #,u privire la leasing$, =1% 5?III, %:.0'.%99.8:D Legea (epublicii +oldova #,u privire la gaj$, >1>5?III, '1.0:.%99. s.a. ;ceste legi stabilesc cerintele generale "ata de "ormele organi!ational5juridice ale activitatilor de antreprenoriat, regulile generale cu privire la tran!actii si raspunderea contractuala etc.
.

in calitate de legi speciale bancare putem mentiona Legea (epublicii +oldova #,u privire la indexarea veniturilor banesti ale populatiei$, nr. >'85?II, '8.%'.%99%D $ Legea (epublicii +oldova #,u privire la bani$, nr. %'1'5?II, %:.%'.%99'8=D Legea cambiei, nr. %:'=5?II, ''.0..%9918>D Legea (epubl icii +oldova #Privind 0anca Nationala a +oldovei$, nr. :8>5?III, '%.0=.%99:D Legea institutiilor "inanciare, nr. ::05?UI, '%.0=.%99::0D ' Legea (epublicii +oldova #Privind asociatiile de economii si imprumut ale cetatenilor$, %:0:5?III, %>.0'.%99>:%D Legea (epublicii +oldova #Privind 0anca pentru &e!voltare si Investitii a +oldovei$, %:::5 ?III,':.0'.%99>:', si altele. ;ceste legi stabilesc principiile de activitate in sectorul bancar, principii ce se vor aplica prioritar cu titlu de lex specialis, in ca!ul in care continutul legii speciale di"era de regulile similare preva!ute de legea generala. %ctele normative ale $ancii Nationale a Moldovei Nu ne propunem ca scop de a "ace o lista oricit de aproximativa a actelor normative emise de 0anca Nationala a +oldovei, dat "iind numarului lor enorm *numai cele mai importante sint mai mult de =04, aceasta ar "i o problema di"icila. in cele ce urmea!a vom trece in revista numai speci"icul acestor i!voare "ata de celelalte. ,on"orm art. %% al legii, 0anca Nationala emite 7otariri, regulamente, instructiuni si dispo!itii. ;cele din aceste acte, ce sint obligatorii pentru bancile comerciale, alte persoane juridice si "i!ice, se publica in Monitorul Oficial al Republicii Moldova" si intra in vigoare de la data publicarii sau de la data indicata in actul 0.N.+. *in acest ultim ca! "iind obligatorie aducerea lui la cunostinta publicului4. ;rt. ' al legii de"ineste actele sus5mentionate, dupa cum urmea!a (egulament 5 norma obligatorie, emisa de 0anca Nationala in scopul executarii legii, pentru una sau mai multe categorii de institutii "inanciare si alte persoane juridiceD 2rdonanta 5 norma obligatorie, emisa de 0anca Nationala in scopul executarii legii, cu privire la una sau mai multe institutii "inanciare care constituie mai putin de o categorie de institutii "inanciare. $ (ecomandare 5 indrumare a 0ancii Nationale "ara putere obligatorie. Legea nu da de"initiile instructiunii si 7otaririi 0.N.+.. Totusi practica arata ca regulamentele si instructiunile sint aprobate prin -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0.N.+.. &in aceasta se poate conc7ide, ca 7otaririle sint actele emise de ,onsiliul de ;dministratie al 0.N.+., si data "iind cerinta ca toate actele indicate la art. %% sa "ie aprobate de el, acestea vor "i aprobate prin 7otaririle consiliului. Totodata, aceste 7otariri pot avea si un caracter operativ, reglementind probleme de ordin curent din activitatea 0.N.+.. ;ceasta conclu!ie este con"irmata de redactia articolele '% si '. ale legii. Pe masura examinarii unor compartimente aparte din cursul de "ata, va "i pre!entata lista actelor normative ale 0.N.+. re"eritoare la tema in cau!a. ;ctele internationale de drept uni"orm ;ctele intermantionale in materie de drept bancar se clasi"ica in 1 grupe mari #onventiile bi5 si multilaterale, ce actionea!a pe teritoriul statelor semnatare *ex. ,onventiile de la 9eneva din %910 cu privire la cambie, legea uni"orma a cambiei si ni&""ltle timbru in operatiile cambialeD ,onventiile de la 9eneva din %91% cu privire la cec, legea uni"orma a cecutului si taxa de timbru in operatiile cu cecuri, etc.4 &zante uniformizate, ce reglementea!a e"ectuarea unor operatiuni bancare *ex. Publicatia nr. :00 a ,.I.,, de la Paris #(eguli si u!ante uni"orme cu privire la acreditivul documentar$, intrata in vigoare la 0%.0%.%998D Publicatia nr. :'' a ,.I.,. de la Paris #(eguli si u!ante uni"orme cu privire la incasso documentar$, intrata in vigoare la 0%.0%.%99>D etc4. Particularitatea acestor acte este aplicabilitatea lor "ata de operatiunile reglementat doar atunci cind partile prevad expres aplicarea lor, prin inserarea clau!ei respective in contractul inc7eiat.
=

"tandardele internationale, ex. cele elaborate de 2rgani!atia Internationala de )tandardi!are *I)2 5 engl. International Organization for Standartization . )tardardele in cau!a pre!inta totalitatea de cerinte te7nice, agreate de I)2 pentru documentele bancare. (espectarea lor este importanta deoarece la standardele I)2 s5au aliniat multe din tarile lumii. Un exemplu al acestor standarde sint &irectoriile Natiunilor Unite pentru )c7imbul 6lectronic de &ate in domeniile ;dministratiei, ,omertului si Transportului, publicate de I)2 in %991 *United Na5tions &irectories "or 6lectronic &ata Interc7ange "or ;dministration, ,ommerce and Transport5 UN@6&IC;,T&irectories J%991K4. Unii autori indica si alte i!voare ale dreptului bancar, cum ar "i actele bancilor comerciale, practica arbitrala, u!antele bancare:1.

TITLUL II. Notiuni generale despre banci si sistemul bancar '.%. Istoricul aparitiei bancilor si pro"esiunii bancare. Provenienta termenului #banca$ in literatura de specialitate este discutabila problema aparitiei bancilor ca institutii "inanc iar5creditare. ;st"el, unii autori a"irma ca bancile au aparut in conditiile capitalismului manu"acturier, in "orma caselor bancare *care, spre deosebire de cele camataresti, acordau credit capitalistilor industriali si comerciali pentru o dobinda moderata4, iar apoi in "orma bincilor5societati pe actiuni. 0anc7erii si bancile 5 ca #"orme speciale ale intreprinderilor capitaliste$:8 A au aparut in primul rind in orasele italiene *Genetia, 9enova4 in sec. ?IG5?G::. ;lti autori arata ca bancile apar pentru prima data in perioada "eudala:.. insa majoritatea autorilor considera ca bancile au aparut inca in epoca antic7itatii$.
>

;st"el, con"lictul doctrinal re"eritor le aparitia bancilor si activitatii bancare, cuprinde nu o perioada de citeva decenii sau c7iar secole, ci de doua milenii. 6timologia cuvintului banca nu "acilitea!a citusi de putin identi"icarea originii istorice a bancilor. &r. Urs 6mc7, &r. -ugo (en! si Cran! 0osc7 mentionea!a ca termenul de banca provine de la cuvintul italian #banco$, dupa denumirea tejg7elei camatarilor italieni, ce se ocupau cu sc7imbul banilor in pietele publice:>. &e aceeasi parere sint si autorii v. % al monogra"iei !"aii#oec#uu nop$d%e.ib"&'. ;st"el, primele banci au aparut in ba!a sc7imbului de monede.0. Totusi, daca ar "i sa pornim de la notiunea de #banca$ la stabilirea momentului aparitiei acestor institutii, vom vedea ca desi exista o legatura strinsa intre aparitia sc7imbului de monede si aparitia bancilor, #comertul cu bani$ nu a "ost conditia sine (ua non pentru aparitia societatilor bancare. ,u alte cuvinte, se poate a"irma ca aceasta activitate legata de sc7imbul banilor a dus la aparitia pro"esiunii bancare dar nu in mod necesar si a bancilor in general. &upa cum a"irma autorii monogra"iei !"aii#oec#uu nop$enb", existenta relatiilor dintre creditor si debitor nu inseamna ca aceste relatii au natura bancara 5 exista o di"erenta intre raporturile bancare si cele camataresti. ;ceasta deosebire consta in urmatoarele creditarea bancara are in principiu ca scop satis"acerea intereselor economice ale debitorului, si nu a necesitatilor de consumD operatiile de credit ale bancii sint e"ectuate in mod sistematic, spre deosebire de cele camatarestiD ultimul speci"ic al relatiilor bancare este combinarea relatiilor de credit cu deservirea contului clientului de catre banca.%. ;st"el, sarcina stabilirii momentului aparitiei bancilor este legata de stabilirea perioadei in care au aparut institutiile care au inceput sa e"ectue!e operatiile sus5mentionate. in aceasta ordine de idei, ne raliem la parerea acelor autori care a"irma ca #originea practicilor bancare se pierde in negura timpurilor$.'. Primele probe ale existentei operatiunilor bancare le gasim in 6poca antica ,odul regelui babilonean -ammurabi, descoperit sub ruinele templului din )usa in anul %90% si expus in +u!eul Luvru, ne vorbeste despre existenta in acea epoca a normelor ce reglementau imprumuturile de cereale *cu o dobinda anuala de 11I4 si argint *cu o dobinda anuala care varia intre %'I si '0I4, cerind ca toate contractele de imprumut sa "ie vi!ate la "unctionarii de stat. 2 alta dovada a existentei operatiunilor bancare in epoca antica o constituie tablele de contabilitate, care au "ost descoperite sub ruinele templului Uruc din +esopotamia. ;ceste table dovedesc ca templul din Uruc, care datea!a cu anii 180051'00 i.-r., prin activitatile sale de inregistrare a operatiunilor e"ectuate cu depunerile banesti a"late la pastrarea lui si prin crearea primelor "orme ale decontarilor pe cont *trans"erul de pe o tabla pe alta, sau #trans"erit$4, s5a a"irmat ca unul din cele mai vec7i edi"icii bancare din istoria omenirii. &eci e"ectuarea trans"erurilor de mijloace la cererea clientului isi are originea in Mesopotamia antica'(. in 9recia antica, operatiunile bancare erau e"ectuate atit de persoane juridice, cit si "i!ice. in templele grecesti din &elp7i, &elos, )amos, 6"es, se concentrau bogatiile acumulate pe parcursul ra!boaielor duse de 9recia spre ex. in templul ;rtemidei din 6"es se acumula te!aurul de pe tarmul asiatic al 9reciei, iar in templul lui ;pollo din &elp7i se concentrau bogatiile din partea europeana a 9reciei. 2peratiunile de sc7imb erau practicate si de zarafi, numiti in 9recia #trape!istii$ *de la #trape!a$ 5 denumirea greaca a tejg7elelor camataresti, instalate in pietele publice 5 ;gora4. Pledoariile lui )ocrate si &emostene invederea!a complexitatea, minutio!itatea si pro"esionalismul operatiunilor e"ectuate de trape!isti. in scopul evitarii in"luentei negative 5 dupa parerea criticilor.8 politicilor camataresti din ;tena si &elos 5 unele orase5cetati grecesti )polisuri au inceput a desc7ide, cu incepere din sec. IG, primele banci publice care, pe linga e"ectuarea operatiunilor de imprumut si sc7imb de moneda, si5au asumat si "unctia de stringere a impo!itelor si batere a monedei. ,olegi de breasla cu #trape!istii$ din 9recia antica au "ost mensarii *sau !collectarii" din oma
9

;ntica ),*nensae" erau denumite bancile publice create in (oma, colaboratori ai carora au "ost mensarii, sau mensarienii4. Prin urmare, (oma a preluat traditia greaca a bancilor publice, menita sa acorde imprumuturi "ara ca$ata, in interesele nevoiasilor. Institutiile bancare publice erau dirijate de "unctionarii statului, activind in con"ormitate cu reglementarile regale. 0anc7erii privati insa isi des"asurau activitatea in provincie, in birourile inc7iriate de stat, care se numeau tabernae. )e motiva raspindirea acestor comercianti in provincii prin "aptul ca la peri"erie nivelul dobin!ii era liberali!at, in perioada antica imprumutul banilor se "acea in conditiile unei dobin!i, care uneori se ridica la 1.I anual. &espre evolutia activitatilor bancare in Dacia traiana ne povestesc cele circa :0 de tablite cerate, descoperite intre anii %=>. si %>:: in galeriile minelor de aur, construite de imperatorul Traian pe teritoriile dacilor cuceriti. &oua!eci si cinci de tablite din acestea, ce s5au pastrat in po"ida "ragilitatii sale *tablitele 5 tript+c,on 5 sint con"ectionate din lemn de brad, iar inscriptiile pe ele sint "acute cu ciara4 mai mult de %. secole, au "ost publicate integral la 0erlin, de catre istoricianul T7eodor +ommsen, in volumul III al operei sale -orpus Inscriptionu$ .atinaru$. ,ea dea 0ea tablita, reprodusa la pag. 91% a lucrarii mentionate, contine contractul pentru constituirea unei societati bancare 5 Societas /anistariaef'&, redactat la '> martie anul %.=.*i. 2 alta etapa de de!voltarea a activitatilor bancare si a bancilor are loc in perioada numita 6vul +ediu ;ctivitatea bancara in epoca medievala a regresat in comparatie cu cea sclavagista. Una din cau!ele de ba!a a "ost inter!icerea de catre biserica, prin 7otarirea ,onsiliului de la Niceea din anul 1':, a imprumuturilor aducatoare de dobinda. ;ceasta masura a "ost inspirata de 0iblie, care in 6vang7elia de la )"intul Luca spune #Iubiti5va dusmanul, "aceti numai bine si imprumutati "ara a pretinde ceva$. Totodata, bisericile din 0i!ant au cunoscut o de!voltare "urtunoasa, gratie "aptului ca in :'95:18 imparatul 3ustinian codi"ica u!urile romane in domeniul bancar, stabilind nivelul dobin!ii de .I anual, cu exceptia creditelor maritime *%'I4 si bisericesti *1I4. 2ccidentul medieval insa exista sub interdictia perceperii dobin!ilor pentru creditele acordate. Pe de alta parte, tendinta de liberali!are a restrictiilor canonice impuse activitatilor camataresti in aceasta perioada, nu s5a mani"estat cu aceeasi intensitate in 6uropa 2ccidentala 5 mai receptiv la exigentele bisericii, regele ,7arlemagne in anul =>9 extinde interdictia dobin!ii, aplicabila clerului, si asupra operatiunilor de imprumut ale laicilor5"enomen care este explicabil prin usurinta relativa a aplicarii acestei masuri in conditiile economiei naturale, raspindita in 6uropa 2ccidentala, si mult mai putin in 0i!ant. )ecolul ?, care cunoaste cuceririle normande si cruciadele, nu a sc7imbat totusi in mod substantial atitudinea bisericii "ata de activitatile bancare 5 c7iar dupa sc7isma dintre (oma si 0i!ant, ce a condus la separarea bisericii ortodoxe de cea catolica, crestinismul si5a rea"irmat ostilitatea "ata de practicarea dobin!ii, la consiliul de la Latran *%%=94 si cel de la Gienna *%1%%4. Totusi aceste masuri nu au impiedicat clerul sa se a"irme in calitatea sa de banc7er creditele se acordau cu conditia garantarii rambursarii creditului prin stabilirea ipotecii, biserica avind dreptul de a valori!a "ructele ei pe durata acordarii creditului. 2 alta modalitate utili!ata de cler a "ost participarea la veniturile reali!ate de debitor de pe urma valori"icarii imprumutului. 6ste necesar de mentionat ca atitudinea negatorie a bisericii nu a "ost unicul, si probabil nici c7iar cel mai important, obstacol in de!voltarea relatiilor bancare in perioada medievala caderea Imperiului (oman a aruncat civili!atia in 7aosul unor economii naturale separate una de alta, in aceste circumstante so"isticarea institutelor elaborate de romani pierdindu5si relevanta. Pina la epoca cruciadelor, 6uropa era cutreierata doar de camatari particularii, acestia "iind cu preponderenta negustori veniti din 2rient. +obilitatea cruciadelor a revigorat necesitatea in sc7imbul de moneda, constituind cau!a principala a inventarii ca$biei. Tendintele mentionate nu se mani"estau in (usia din acea perioada 5 situatie datorata di"erentei spectaculoase intre regimurile politice din tarile 6uropei 2ccidentale, si cel din (usia in timpurile lui Iaroslav cel intelept dobinda era permisa desi a "ost stabilit pla"onul ei maxim 5 '0I anual, acest pla"on putea "i ridicat pina la 80I anual 5 in ca!urile imprumuturilor de scurta
%0

durata. 6rau pedepsiti doar camatarii, care luau pentru imprumut dobin!i mai mari de .0I. Perioada (enasterii Turbulenta secolelor ?IG5?G%, marcata prin importante evenimente istorico5politice *ex. ra!boiul de %00 de ani4, stiinti"ice *ex. inventarea tiparului4, georga"ice *ex. descoperirea ;mericii4 etc, a in"luentat si activitatile bancare, probabil cel mai semni"icativ re!ultat al acestor sc7imbari "iind reaparitia bancilor publice in )pania *0aula de -a$bi, %80%, 0arcelona4 si Italia )-asa di Sari 1eorgio . Unii autori arata ca aparitia bancii )an 9eorgio din 9enova in %80=5%80> a marcat crearea primei banci in sensul contemporan al cuvintului.=. Italia, orasele medievale ale careia *Genetia, Clorenta4 au devenit veritabile centre comerciale ale intregii 6urope, continua sa explore!e avantajele po!itiei sale geopolitice *i.e. patrie a bisericii catolice, unde se scurgeau impo!itele colectate de biserica4. ;nume aici se restabileste traditia camatareasca, initial in cadrul clerului 5preotii "ranciscani se unesc sub egida municipalitatii intr5 o retea, denimita #+untele de Pietate$, ce are ca scop acordarea unor imprumuturi nevoiasilor. &esi initial "ara dobinda, reteaua cu timpul incepe a percepe un modest comision de la debitori, pentru acoperirea c7eltuielilor de "unctionare 5 tendinta ce se ampli"ica, pentru ca in anul %:%: consiliul crestin de la Latran *(oma4 sa legitime!e dobin!ile percepute de aceste asociatii bancare, incep sa se revitali!e!e si traditiile banc7erilor privati 5 primii care se "ac renumiti prin pro"esionalismul lor, sint cei din nordul Italiei, din Lombardia *expressile contemporane, cum ar "i #creditul lombard$, sau "aimoasa .o$bard Street in Londra, "iind probabil inspirate de traditia bancara din Lombardia4. 2 trasatura speci"ica a secolului al ?GI5lea este deplasarea centrului comertului mondial din regiunea mediteraneana spre tarile situate pe malul oceanul atlantic. &iminuarea constanta a calitatii banilor5moneda si modi"icarile nenumarate ale etalonului monetar, cit si expansiunea excessiva a creditului provoaca un lant de "alimente importante 5 ex. incetarea platilor de catre casele regale din Cranta, )pania si Portugalia, in %::=D "alimentul unui numar impunator de banci private. ,a reactie la aceste "enomene, au inceput a reapare bancile publice 5 in %:>= este creata 2anco di Rialto, urmata in %.%9 de 2anco di 1iro. 2anco di Sint A$brogio este "ondata in %:91 la +ilano, A$sterda$sc,e 3isselban4-la ;msterdam in %.09. Putin cite putin, italienii incep a pierde po!itia monopolista pe piata serviciilor bancare. &upa crearea in %:1% a primei burse de la ;nvers, incepe a"irmarea distinctiei intre pietele "inanciare si banci 5 daca primele con"runta in mod direct cererea *debitorii4 si o"erta *creditorii4de imprumut, bancile tratea!a in mod separat cu "iecare din cele doua categorii sus5 mentionate. Perioada capitalista )ecolele ?GII5?GIII se caracteri!ea!a prin #etati!area$ activitatilor bancareAimplicarea statului in activitatea bancara, determinata de a4 exigenta controlului asupra bancilor comerciale, si b4 necesitatea reali!arii monopolului nou5aparut 5 emisiunea monetara, ca aparitie a banului57irtie. Primul exemplu al acestor "enomene este 2anca din A$sterda$ *%.094, ce incepe a elibera depunatorilor certi"icate negociabile 5 o "orma incipienta a monedei de cont, cotate "ata de moneda o"iciala *"lorinul sau guldenul4. Totusi utili!area acestei prime "orme a monedei "iduciare este impovarata de dobin!i si comisioane. Urmea!a exemplul 2ancii 5enetiei *%.1=4 care, in a"ara de primirea depo!itelor la termen, incepe sa elibere!e certi"icate de depo!it, ce se a"irma ca o "orma incipienta a monedei de banca desi emise la scadenta, ele pot "i rambursate inainte de termen 5 insa in acest ultim ca!, nu la valoarea nominala, ci la pret negociabil. Pentru a evita inconventientele negociabilitatii rambursarii inainte de termen a certi"icatelor, emise de bancile din ;msterdam si Genetia, comercialntul suede! Palmstruc7 "ondea!a in %.:. 2anca din Stoc,ol$, care emite, in ba!a depo!itelor constituite in acest sens, certi"icate bancare care nu comporta costuri suplimentare la rambursarea lor *nici procentuale 5 dobin!i, nici "ixe 5 comisioane4. ,erti"icatele mentionate devin ast"el prima "orma istorica a bancnotelor, sau $onedei fiduciare6', ca o alternativa celei metalice. 0anca din )toc7olm a "ost si prima banca ce
%%

a inceput sa distribuie lic7iditate "ara atragerea prealabila a depo!itelor cu acest scop. 6xemplul bancii din )toc7olm a "ost preluat de 2anca Angliei, "ondata in %.98 depunatorilor de numerar li se o"erea alegerea intre desc7iderea unui cont purtator de dobinda, sau ridicarea ec7ivalentului depo!itului constituit in bilete de banca ale bancii regale. Traditia bancilor de emisiune a monedei "iduciare a "ost continuata de 2anca Statelor 7nite ale A$ericii *%=9%4 si 2anca 8rantei, "ondata de generalul 0onaparte in %>00. &upa esecurile din %>:. si %>.: de constituire a unei banci unice de emisiune, prin e"ectul legii din %= aprilie %>>0 este creata 2anca 9ationala a Ro$iniei *statutul careia este aprobat la '' mai %>>04. Perioada moderna )ecolul al ?i?5lea este semni"icativ prin extinderea etalonului metalic al valorii monedei "iduciare. Prima banca ce a initiat ceea ce in terminologia bancara a "ost ulterior desemnat prin termenul convertibilitate a "ost 0anca ;ngliei. &esi prin e"ectul #0an< (estric5tion ;ct$ din %=9=, parlamentul engle! inter!ice rambursarea in numerar a biletelor emise de banca reginei, stabilind asa5numitul curs fortat al lirei sterline *este necesar insa de mentionat ca imposibilitatea convertirii banilor57irtie in aur a "ost #compensata$ cu neobligativitatea acceptarii acestora ca mijloc de plata 5 deci, anularea cursului legal al banilor57irtie4, $oneda scriptica sau scripturala britanica isi restabileste ec7ivalentul metalic 5 initial prin restabilirea traditiei bi$etalis$ului, ce presupunea convertibilitatea lirei sterline scripturale in ec7ivalentul sau "ie in aur, "ie in argint. Totusi, mentinerea ec7ivalentei valorice intre bancnote, pe de o parte, si aur sau argint, pe de alta parte, implica si mentinerea raportului valoric intre aur si argint 5 iata de ce bi$etalis$ul este abandonat in "avoarea etalonului aur, la inceptut de +area 0ritanie *%>%.4, apoi de Cranta *%>=>4 si de )tatele Unite *%9004. in secolul ?? apare divi!iunea institutiilor bancare in banci, case bancare *sau banci private si institutii parabancare. &aca primele e"ectuau toata gama de servicii bancare, a doua categorie nu se ocupa nici de emisiunea monetara, nici de colectarea depo!itelor. Puterea caselor bancare se ba!a pe notorietatea si averea personala a "ondatorilor 5exemple ale acestor banci "amiliale "iind $erc,ant s ban4s in +area 0ritanie *precum banca "amiliei (ot7s7ild4. Institutiile parabancare, la rindul lor, se clasi"icau in case de economii *ce colectau depo!ite, oricit de mici, cu scopul plasamentului lor ulterior "ara risc 5 activitatea de aducea depunatorilor o dobinda modesta, dar stabila4, cooperative de credit *asociatii ale persoanelor ce isi puneau in comun acumularile in scopul creditarii reciproce, ba!ate mai mult pe increderea reciproca intre membrii acestor asociatii inc7ise, decit pe garantii reale4. Perioada socialista si re"orma bancara din anii '90 in perioada sovetica, activitatea bancara se a"la sub semnul monopolului statului, "iind dirijata in mod centrali!at prin metode de comanda'%''. 2peratiunile bancare se reduceau la mentinerea viabilitatii intreprinderilor socialiste prin distribuirea centrali!ata de "onduri sub "orma de credite la o dobinda, stabilita tot de stat. insesi bancile erau entitati monopoliste cu capital integral de stat, "iind doar citeva la numar trei banci de stat cele mai mari 5 Coc.a-/ ,,,P, ,rpo-.a-/ ,,,P si 0neiiiTopr9aii/ ,,,P. (e"orma economica, inceputa de administratia primului *si ultimului4 presedinte al U.(.).). +i7ail 9orbaciov *desemnata prin termenul #riepecrpo-/a$4 a pus si inceputul re"ormei sistemului bancar, initiata prin doua 7otariri ale )ovietului +inistrilor din U.(.).)., adoptate in %9>=. in literatura de specialitate aceasta perioada este considerata ca pri$a etapa a refor$ei bancare sovietice:". in con"ormitate cu 7otaririle mentionate, 0anca de )tat a U.(.).). 5 Coc9a-/ ,,,P5era lipsita de monopolul sau si de capacitatea de a presta nemijlocit servicii "inanciare clientelei. Un alt e"ect important al 7otaririlor sus5mentionate este crearea in ba!a retelei existente a celor 1 banci mentionate mai sus, a cinci banci speciali!ate #ramurale$ 0anca pentru ;ctivitate 6conomica 6xterna *0neiu1/2-2+.a-/ ,,,P4, 0anca de ,onstructii si Industrie *npo+,Tpo"i.a-/ ,,,P4, 0anca ,omplexului ;groindustrial *;rponpo+.a-/ ,,,P4, 0anca 9ospodariei Locativ 5 ,omunale si &e!voltarii )ociale P/uncou9a-/ ,,,P4, si, in s"irsit, a unei banci, ce concentra depunerile persoanelor "i!ice, si asigura gestiunea mijloacelor persoanelor "i!ice si a platilor catre acestea 5 0anca de 6conomii *,.ep.aii/ ,,,P=%4. Totusi aceste actiuni re"ormiste
%'

s5au soldat cu un succes moderat 5 re"orma super"iciala a relatiilor bancare din U.(.).)., e"ectuata prin vec7ile mijloace administrative de comanda, nu a sporit e"icienta bancilor sovietice desi majorarea numarului bancilor le5a apropiat pe acestea de clientela, nu s5a produs nici o sc7imbare in calitatea si diversitatea serviciilor "inanciare prestate, s5a pastrat atit vec7ea ordine de distribuire a resurselor creditare de stat, cit si po!itia monopolista a bancilor sovietice in raport cu clientela *care nu avea dreptul de a5si alege banca4. ,u alte cuvinte, re!ultatul sc7imbarilor cosmetice ale sistemului bancar sovietic in %9>= a "ost substituirea monopolului celor trei banci initiale, cu oligopolia celor cinci banci nou5create. A doua etapa a refor$ei siste$ului bancar sovietic, ce cuprinde anii %9>>5%9>9, este marcata de subminarea po!itiei monopoliste a bancilor speciali!ate sovietice de catre bancile cooperatiste si comerciale nou5create. in primavara anului %9>> )ovietul )uprem al U.(.).). a aprobat Legea cu privire la cooperatie=', art. '1 al careia prevedea posibilitatea crearii bancilor cooperatiste 5 norma, ce a avut un e"ect enorm prima banca cooperatista a "ost inregistrata deja la '8 august %9>>, iar catre data de 1 august %990 0anca de )tat a U.(.).) inregistrase deja 1:> *vs. : banci monopoliste existente pina la aprobarea legii mentionateL4 banci comerciale si cooperatiste. in aprilie %9>9 a "ost creata ;sociatia unionala a bancilor comerciale. ;st"el, al doilea val re"ormist a !druncinat de o maniera temeinica si ireversibila "undamentele vec7iului sistem bancar sovietic. insa evolutia bancilor comerciale si cooperatiste continua sa "ie "rinata de obstacolele, pe care le creau bancile de stat, desi un lucru era cert in U.(.).). incepuse constituirea unui sistem bancar trinivelar *0anca de )tat, bancile de stat ramurale, si bancile comerciale@ cooperatiste4. Problemele cu care s5a con"runtat sistemul socialist in cadrul etapei a doua a re"ormei bancare au stimulat cautarea unor solutii noi pentru a "ace "ata noilor exigente 5 in decembrie %990 au "ost aprobate doua legi care au anuntat inceputul ultimei, cea de a treia etapa a refor$ei bancare; legea cu privire la banca centrala a Cederatiei (use=1 si legea cu privire la banci si activitatea bancara=8. )pre deosebire de celelalte doua etape precedente, etapa a treia a re"ormei a continuat deja in mod individual pentru "iecare din tarile5membre ale U.(.).). in anii %9905%99%, ca re!ultat al miscarilor nationale din "ostele republici ale imperiului socialist, multe din ele isi declarasera suveranitatea si independenta "ata de +oscova. &in rindul lor "acea parte si tinarul stat (epublica +oldova, care si5a declarat independenta la '= august %99%, prin e"ectul legii nr. .9%5?II #Privind &eclaratia de independenta a (epublicii +oldova$=:. 6venimentele ulterioare, legate de crearea si evolutia sistemului bancar al (epublicii +oldova, vor "i anali!ate la compartimentul respectiv infra. '.'. ;paratul si sistemul bancar ;paratul bancar ,on"orm de"initiei lui /iritescu, aparatul bancar constituie un ansamblu coerent al di"eritelor categorii de banci, care "unctionea!a intr5o tara, raspun!ind cerintelor unui anumit mod de productie si unei anumite etape de de!voltare socio5economica=.. &upa structura ierar7ica a aparatelor bancare nationale, acestea pot "i bi5 sau polinivelare. in toate ca!urile insa, in vir"ul #piramidei$ se a"la banca centrala a statului *in (+ 50anca Nationala a +oldovei4, ce reali!ea!a politicile monetara, valutara si de credit ale statului in cau!a. in aparatele bancare bi5nivelare, al doilea sistem este alcatuit din reteaua bancilor comerciale. in unele state exista aparate bancare cu mai mult decit doua niveluri, ex. in "osta U.(.).). dupa re"orma bancara din %9>= aparatul bancar era constituit din trei niveluri banca de stat a U.(.).)., bancile de stat ramurale, bancile comerciale si cooperatiste. )istemul bancar )avantul romin Gictor 3inga de"ineste sistemul bancar ca #un ansamblu de banci di"erite, organi!at in jurul si sub conducerea bancii centrale, in vederea coordonarii activitatii de scont si reescont, de credite, de plasamente si de administrare a depo!itelor bancare$==. ,ostin /iritescu de"ineste sistemul bancar #ca cuprin!ind inlantuirea logica a operatiilor si tran!actiilor active si pasive e"ectuate de aparatul bancar$=>. ,u titlu de conclu!ie, daca aparatul bancar este termenul ce desemnea!a totalitatea bancilor dintr5o tara, conceptul de siste$ bancar priveste aceasta totalitate intr5o
%1

prisma dinamica a interconexiunii. Totusi in multe i!voare doctrinale nu se "ace inca distinctia intre aparatul bancar si sistemul bancar, acestea utili!indu5se ca sinonime. ,onsideram ca elaborarea de catre doctrina a unei opinii clare asupra notiunilor mentionate este o perspectiva inevitabila. )istemele bancare ale tarilor capitaliste de!voltate "istemul bancar al ).U.;. )istemul bancar al ).U.;. este "ormat din doua niveluri %. 0anca ,entrala a ).U.;., numita )istemul Cederal de (e!erva )S8R <8ederal Re-serve S+ste$ , care a "ost creata in %9%1. 6a este condusa de ,onsiliul 9uvernatorilor )2oard of 1overnors , "ormat din sapte persoane aprobate de )enat la propunerea Presedintelui, cu un mandat de %8 ani. Cunctiile principale ale ,onsiliului sint controlul asupra activitatii bancilor5 membre ale )istemului Cederal de re!erva *%4 si stabilirea directiilor politicii monetar5creditare a ).U.;. *'4. '. 0ancile comerciale )co$$ercial ban4s , in numar de circa %: 000, cit si institutiile bancare speciali!ate. Pentru bancile nationale ale statelor <9ational ban4s calitatea de membru al ).C.(. este obligatorie, spre deosebire de restul bancilor comerciale. in total in ).L3.;. mai putin de 80 la suta din bancile comerciale sint membre ale )C(. ;cest "apt este determinat de cerinta mentinerii nivelului minim al capitalului de re!erva, care este pre!entata "ata de bancile5membreD desi calitatea de membru al )istemului Cederal de (e!erva atribuie si unele privilegii bancilor comerciale, adica posibilitatea participarii la sistemul de decontari centrali!at, cit si accesul la re"mantarea centrali!ata din mijloacele )C(. ,lasi"icarea bancilor americane in comerciale *cele mai mari din care sint ,itBban<, ,7ase +an7attan 0an< si 0an< o" ;merica4 si de investitii *repre!entate4 a "ost initiata prin legea bancara din %911 *;ctul 9lass5)tigoll4, "iind determinata de dilema pe care a inaintat5o cri!a economica din acei ani in "ata bancilor americane "ie a e"ectua numai operatiuni cu titluri de valoare, "ie a e"ectua alte operatiuni bancare. Principiul specializarii, exempli"icat prin sistemul bancar al ).U.;., este diametral opus principiului universalitatii, exempli"icat prin sistemul bancar al 9ermaniei *ve!i in"ra4. ;cestea, doua principii constituie modelele de ba!a ale reglementarii sistemului bancar. &in institutiile de gen bancar ale sistemului bancar al ).U.;. "ac parte approximativ :00 de banci de economii mutuale *+utual )avings 0an<s4, asociatiile de credite si economii *)avings and Loan ;ssociations4 in numar de circa 8:00, cit si aproape '' 000 de uniuni de credit *,redit Unions4. in timp ce "unctia de ba!a a primelor doua "orme mentionate de institutii bancare este de a atrage mijloacele banesti temporar disponibile pentru a e"ectua operatiuni de credit ipotecar, uniunile de credit sint "ormatiuni benevole ale membrilor colectivelor de munca, sindicatelor etc. pentru acumularea mijloacelor banesti si acordarea creditelor de consum membrilor acestor "ormatiuni. "istemul bancar al )aponiei Primele banci comerciale au aparut in 3aponia in anul %>=', numarul lor cresind care pina la s"irsitul deceniului pina la %:0. ;ceste banci comerciale aveau "iliale in toata tara si erau imputernicite de a emite monede. intrucit "iind "aptul ca aceste monede erau neconvertibile, activitatea #"ructuoasa$ a bancilor japone!e nu ducea decit la sporirea in"latiei, ceea ce a constituit "actorul determinant pentru crearea in anul %>>' al 0ancii 3aponiei. 6a a "ost in"iintata pe un termen de trei!eci de ani, monopoli!ind activitatea de emisie in tara. in anul %9%' mandatul de activitate a 0ancii 3aponiei a "ost prelungit cu 10 de ani, pentru ca prin legea din %98' acestei banci sa5i "ie atribuit statutul de banca centrala a statului si un mandat nelimitat de activitate. La momentul crearii sale 0anca 3aponiei a "ost instituita in "orma de societate pe actiuni cu un capital de %00 mln Beni, ::I din care a "ost subscris de stat, iar restul, de persoane particulare in conditiile unui dividend de 8I anual *care putea sa creasca pina la :I in anii in care banca avea un pro"it deosebit de mare4. Pentru a conduce 0anca 3aponiei a "ost instituit ,onsiliul Politic, in componenta de = membri, din care primul este 9uvernatorul bancii, doi sint numiti de guvern din partea +inisterului Cinantelor *acesti trei membri avind un mandat nelimitat de activitate4, iar 8 sint recrutati pe un termen de 8 ani de guvern din repre!entantii
%8

monopoluri "inanciar5industriale ale tarii. 6ste notabil "aptul ca numai ultimii 8 repre!entanti ai cercurilor de a"aceri ale 3aponiei au dreptul de vot la sedintele ,omitetului Politic al 0ancii 3aponiei. )istemul bancar al 3aponiei nu este o exceptie de la regula generala a binivelismului sistemelor bancare nationale, al doilea nivel dupa 0anca 3aponiei "iind "ormat de bancile comerciale si institutiile creditare care indeplinesc "unctii parabancare. &atorita proceselor de concentrare a sectorului comercial, care au avut loc in prima jumatate a secolului, sistemul actual al bancilor comerciale japone!e este caracteri!at printr5o puternica centrali!are a "ortei "inanciare intr5un numar mic de banci, numite banci orasenesti. ;cest "enomen exista in conditiile in care numarul total de banci in 3aponia este de aproximativ %.0. Totodata bancile orasenesti nu sint in pre!ent universale, in po"ida tendintelor de internationali!are si universali!are a operatiunilor bancare pe piata "inanciara internationala, desi prin legea bancara din %9>' bancilor din 3aponia li s5a acordat dreptul de a e"ectua, cu titlu de operatii "acultative, comertul cu titlurile de valoare. 0ancile regionale, "iind organi!ate pe linga organele puterii locale, nu au o pondere sensibila la activitatea bancara a tarii. in ceea ce priveste bancile de creditare indelungata, actualmente in 3aponia sint trei institutii de acest "el Industrial 0an< o" 3apan, Long5term ,redit 0an< o" 3apan si Nippon ,reditban<, toate "iind instituite prin legea din %9:'. in s"irsit, bancile de trust japone!e, = la numar, prestea!a servicii investitionale si de gestionare de "onduri. (e"erindu5ne la institutiile "inanciare care prestea!a servicii bancare, merita atentie cele doua mari institutii "inanciare de stat, care "inantea!a de!voltarea micului antreprenoriat si a in"rastructurii, si anume 0anca 3apone!a de &e!voltare, care acorda credite cu pre"erinta intreprinderilor de constructie a navelor maritime si intreprinderilor din sectorul energetic, cit si 0anca de 6xport5Import a 3aponiei, care deserveste operatiunile de comert exterior, marea majoritate revenind operatiunilor de export de te7nica si utilaje. )peci"icul activitatii bancilor japone!e consta in "aptul ca activitatea lor este "oarte putin reglementata de legi si c7iar de regulamente ale 0ancii 3aponiei. &e "apt, "unctia de reglementare revine +inistrului Cinantelor, care prin indicatiile sale orale, ce nu au putere de lege, conduce activitatea bancilor din tara. "istemul bancar al *lvetiei )istemul bancar elvetian se incadrea!a de asemenea in categoria sistemelor bancare "ormate din doua niveluri. Primul nivel il "ormea!a banca centrala 5 #0anca Nationala 6lvetiana$ *germ. Sc,=eizerisc,e 9ationalban4 , creata in "orma de societate pe actiuni cu capital mixt, pac7etul actiunilor de control apartinind statului. ;ctivitatea bancii este condusa de ,onsiliul bancii, majoritatea membrilor caruia se numeste de 0undesrat, o mica parte din componenta sa "iind "ormata din membrii numiti de ;dunarea generala a actionarilor bancii. ;l doilea nivel al sistemului bancar elvetian este "ormat din bancile comerciale. )peci"ic pentru categori!area lor este "aptul ca la ba!a ei s5a pus criteriul capacitatii "inanciate a bancilor comerciale. ;st"el, o categorie aparte a sistemului bancar elvetian o constituie asa5numitele #grossban<$, adica cinci din cele mai mari banci elvetiene 5 7niunea 2ancilor "lvetiene *"r. 7nion de 2an(ue Suisse, germ. Sc,=eizerisc,e 2an4gesellsc,aft , Societatea 2ancilor "lvetiene *"r. )ociete de 0anMue )uisse, germ. )c7Nei!erisc7e 0an<verein4, 2anca !-reditul "lvetian" *"r. ,redit )uisse, germ. )c7Nei!erisc7e /reditanstalt4, 2anca >opulara "lvetiana *germ. )c7Nei!erisc7e Gol<sban<4 si 2anca .oi *germ. 0an< Leu4 *in germana denumirea acestei banci inseamna 0anca #Leul$4, care si5au concentract activitatea in cele trei centre bancare ale tarii 5Oiiric7, 0asel si 9eneva. )imilar #grossbancilor$ germane, aceste cinci banci susmentionate sint banci universale. ;lt speci"ic al sistemului bancar elvetian este "aptul ca o parte a lui este "ormata din banc7erii privati *germ. >rivatban4iers si casele bancare private, in present numarind aproape 10 de institutii de acest gen in toata tara. Un rol important in activitatea bancara a 6lvetiei il joaca bancile cantonale *germ. #antonalban4en 5 '9 la numar corespun!ator numarului de cantoane in Cederatia 6lvetiana. Toate sint de stat, activitatea lor e"ectuindu5se de "unctionarii de stat cu participarea organelor
%:

administratiei locale. ;ctualmente si aceasta veriga a sistemului bancar operea!a calau!indu5se de principiul universalitatii operatiunilor bancare e"ectuate. ;ceeasi universalitate este urmata de bancile regionale si casele de economii *germ. Spar4assen und Regionalban4en , care constituie un grup "oarte eterogen de institutii bancare, unele din ele "iind constituite din capital de stat, altele din capital mixt, celelalte din capital, imbracind cele mai di"erite "orme organi!ationale. Totusi scopul lucrativ comun al activitatii lor este elementul care le intruneste intr5o categorie aparte. ,ea mai numeroasa categorie a institutiilor "inanciare din 6lvetia este "ormata din casele de credit *germ. /arle,ens4assen , in numar de circa %000 in toata tara. 6le "unctionea!a pe ba!a principiului creditarii mutuale intre membrii acestor case de credit. "istemul bancar al Marii $ritanii )istemul bancar engle! este binivelar, avind in "runtea sa 0anca ;ngliei * engl. 2an4 of "ngland care in con"ormitate cu legea britanica din %988 a "ost imputernicita sa e"ectue!e emisiune de bancnote in limitele ,ommonNealt75ului, e"ectuind si alte atribute ale bancii centrale a statului. La conducerea bancii se a"la ,urtea de &irectori *engl. -ourt of /irectors , membrii careia sint numiti de ,amera Lor!ilor la propunerea +inisterului Cinantelor al +arii 0ritanii. &esi "ormal Tre!oreria de )tat *engl. 0reasur+ are dreptul de a emite ordonante obligatorii pentru 0anca ;ngliei, de "apt asemenea ca!uri sint doar exceptie de la regula generala a independentei 0ancii ;ngliei la stabilirea si la promovarea politicii monetar5creditare a statului. Nivelul bancilor comerciale al sistemului bancar engle! este "oarte eterogen, "iind "ormat din urmatoarele categorii de banci 2ancile depozitare *engl. /eposit 2an4s , care constituie o catogorie aparte a institutiilor bancare datorita principiului strictei speciali!ari a activitatii institutiilor bancare din +area 0ritanie, principiu care a guvernat mult timp activitatea bancilor comerciale din tara, a carui in"luenta se simte si acum. ;st"el, era considerat ca activitatea de atragere a mijloacelor banesti de la public este incompatibila cu operatiunile bancare cu titlurile de valoare, bancile "iind clasi"icate in "unctie de genul de operatiuni e"ectuate. 6ste necesar de mentionat ca tipul bancilor depo!itare s5 a constituit istoric ca cea mai in"luenta si puternica categorie a institutiilor bancare engle!e. ;ceasta a"irmatie se re"era la cele sase banci care detin partea leului in activitatile pe piata bancara engle!a, alcatuind grupul numit #London ,learing 0an<s$,din care patru banci sint de banci cu un renume international 0ar<laBs 0an<, National Festminster 0an<, +idland 0an< si LloBds 0an<. Initial, aceste banci se speciali!au in atragerea mijloacelor banesti cu scopul plasarii lor pe termen scurt si mediu, actualmente activitatea lor insa include si operatiuni active pe termen indelungat. &ispunind in total de circa %' 000 de sucursale in tot ,ommonNealt75ul, bancile sus5mentionate concentre!a circa .0I din volumul total al depo!itelor in bancile britanice. 2ancile co$erciale *engl. Merc,ant 2an4s , circa :0 la numar, care se speciali!ea!a in activitatile de"inite generic in literatura de specialitate ca !ingeneering financiar", adica in solutionarea problemelor "inanciare ale clientilor lor in mod individual. La aceasta categorie se re"era in primul rind casele bancare private, cum sint -ill )amuel P ,o., -amros 0an<, /leinNort 0enson, ).9. Farburg etc. ;ctivitataea de ba!a a unei parti din aceste institutii se axa pe acordarea creditelor in "orma acceptarii cambiilor trase asupra lor de catre clientii acestor banci, "apt care determina si denumirea lor de ,ase de ;cceptare *engl. Accepting ?ouses . 2ancile straine *engl. Overseas 2an4s , "ormate din circa '%1 banci ale statelor europene, ).U.;. si 3aponiei, sint repre!entate pe piata bancara engle!a. ,ota parte a acestor banci in volumul total al depo!itelor in bancile care "unctionea!a in tara, este impunatoare circa ::I din depo!itele in valutele convertibile sint plasate in bancile straine. ;cest "apt se datorea!a probabil retelei vaste a repre!entantelor acestor banci in toata lumea. Totodata un grup distinct al institutiilor sus5numite il constituie bancile straine membre ale asa5 numitului grup al #altor banci britanice$ *engl. Ot,er 2ritis, 2an4s , adica bancile actualei +arii 0ritanii, care anterior "unctionau in coloniile Imperiului 0ritanic. 2ancile consortiale *engl. -onsortiu$ 2an4s , adica "ormatiunile bancare internationale, cum sint +idland and
%.

International 0an<s Ltd., Festern ;merican 0an< 6urope Ltd., Industrial ,ommercial 0an< etc. ,asele de scont *engl. /iscount?ouses , care exercita "unctia de re"inantare a bancilor comerciale engle!e *banca bancilor4. in total in +area 0ritanie sint %> institutii de acest "el care creditea!a bancile comerciale din tara, desc7id acestor banci conturi de depo!it, participa impreuna cu 0anca ;ngliei la plasarea obligatiilor de stat. 2ancile de econo$ii *engl. 0rustee Savings 2an4s , in total %> la numar, care accepta depo!ite pe termen lung pentru anumite scopuri, aceste depo!ite bucurindu5se de un regim pre"erential *neimpo!itarea dobin!ilor pentru ele, garantia statului privind rambursarea depo!itului si de plata a dobin!ii etc4. )ocietatile de "inantare a constructiilor *engl. 2uilding Societies , care accepta depo!ite de economii pentru "inantarea constuctiilor. ;lte institutii "inanciare, la care se re"era serviciul postal de stat *engl. 9ational 1iro , care prestea!a servicii de decontari, cit si casele "inanciare *engl. 8inancial ?onses , activitatea de ba!a a carora este acordarea creditelor de consum. "istemul bancar al +ermaniei )istemul bancar binivelar al 9ermaniei are in "runtea sabanca centrala a tarii 5 &eutsc7e 0undesban<, care indeplineste cumulativ "unctiile de banca de emisie, banca a bancilor si banca a statului. Nivelul bancilor comerciale este "ormat din doua categorii principale de banci 2ancile universale *germ. 7niversalban4en , la care se re"era in primul rind bancile de credit *germ. #reditban4en , cele mai mari "iind asa5numitele #grossban<en$ *bancile mari4 A con"orm clasi"icarii &eutsc7e 0undesban< acestea sint &eutsc7e 0an<, &resdener 0an< si ,ommer!ban<. ,ategoria bancilor de credit include si o retea vasta de banc7eri particulari *germ. >nvatban4iers , care exercita pro"esiunea bancara in nume propiu si pe contul si riscul lor. 6xemple ale caselor bancare particulare ramase si pina acum in 9ermania sint Trin<aus P 0ur<7ardt *&usseldor"56ssen4, )al. 2ppen7eim jr. P ,ie. *Cran<"urt pe +ain4, +erc<, Cinc< P ,o. *+iinc7en4 etc. Un alt component al structurii complexe a bancilor universale este "ormat din reteaua caselor de stat de economii si a girocentralelor *germ. Spar4assen und 1irozentralen , structurate dupa regiunea de deservire in trei niveluri, in "runtea #subsistemului$ dat "iind &eutsc7e 9iro!entrale din Cran<"urt pe +ain. 2 structura similara centrali!ata este caracteristica si pentru sistemul intovarasirilor de credit, sau bancilor cooperatiste *germ. #reditgenossensc,afteri , in "runte cu 0anca ,ooperatista a 9ermaniei sau &9 0an<. ;semenea institutii pre!inta o "orma intermediara intre cooperativele de productie si cooperativele de credit, avind proportii mici si prestind servicii de creditare membrilor sai. in s"irsit, in grupul bancilor de credit intra si bancile regionale *germ. Regionalban4en , activitatea carora se limitea!a la un anumit teritoriu, ca spre exemplu National50an< *6ssen4, 0aBerisc7e -Bpot7e<en und Fec7sel50an<, 0aBerisc7e Gereinsban< si Fest"alenban< *0o7um4 *%4, cit si bancile speciali!ate in deservirea unei categorii anume de clientela, cum ar "i banca sindicala 0an< "ur 9emeinNirtsc7a"t. 2ancile specializate *germ. Spezialban4en , "ormate din institutiile de credit real *germ. Real4reditinstitute , printre care enumeram bancile ipotecare particulare *germ. ?+pot,e4enban4en , care de regula sint intreprinderi a"iliate ale #grossbancilor$ *ex. Cran<"urter -Bpot7e<enban< este in proprietatea &eut7sc7e 0an< etc.4 *%4, institutiile de credit "unciar de stat *germ. 1rund4reditanstalten *'4, si casele de stat sau particulare de economii pentru constructii *germ. 2auspar4sseri , cum ar "i 0auspar<asse )c7Nabisc7 -ali si altele. 0ancile creditului de consum *germ. 0eilza,lungs4reditinstitute - o alta categorie a bancilor speciali!ate 5 o"era credite pentru necesitatile de consum ale populatiei, rambursarea carora se reali!ea!a treptat. +ajoritatea institutiilor de acest gen sint organi!ate in "orma de societati cu raspundere limitata sau societati in comandita. Ultima categorie a bancilor speciali!ate include asa5numitele institutii creditare speciale *germ. /reditinstitute mit )onderau"gaben4 5 institutiile creditare de stat sau particulare care exercita "unctii bancare speci"ice, cum ar "i Industrie<reditban< ;9 5 &eutsc7e Industrieban< care
%=

"inantea!a prin credite pe termen lung intreprinderile industriale incapabile sa emita actiuni proprii, ;us"u7r<redit59esellsc7a"t mb- *;/;4 ce creditea!a comertul exterior al 9ermaniei etc. "istemul bancar al ,rantei )istemul bancar "rance! are un speci"ic aparte, care5% individuali!ea!a in raport cu sistemele bancare ale altor tari straine. in primul rind, el se caracteri!ea!a printr5o centrali!are pronuntata si un control aspru al activitatii bancilor comerciale. in al doilea rind, acest control este e"ectuat nu de banca centrala a tarii, ci de +inisterul Cinantelor, care are in subordinea sa trei institutii "inanciare centrale din republica 2anca 8rantei *"r. 2an(ue de 8rance creata in %>00. 0anca Crantei ca banca centrala a statului este intr5un "el limitata in competenta sa traditionala, in sensul ca imputernicirile ei ca banca a statului sint "oarte limitate, aceste "unctii "iind delegate tre!oreriei de stat. Totusi 0anca Crantei si5a pastrat "unctiile sale de banca de emisie si banca a bancilor. -onsiliul 9atioanal de -redit *"r. -onseil 9ational du -redit . &esi o"icial acest organ stabileste multe conditii ale activitatii bancilor comerciale in tara *ex. reservele minime ale lor in 0anca Crantei4, de "apt aceste "unctii sint exercitate de 0anca Crantei, consiliul "iind in "ond un organ ce supraveg7ea!a activitatea bancii centrale. -o$isia -ontrolului 2ancar *"r. -o$ission de -ontrole des 2an(ues supraveg7ea!a respectarea de catre bancile comerciale a reglementarilor emise de Parlament, +inisterul Cinantelor si 0anca Crantei. )istemul bancar "rance! nu constituie o exceptie de la regula generala a binivelismului sistemelor bancare nationale. Geriga bancilor comerciale "rance!e o putem conventional separa in doua categorii distincte bancile si alte institutii "inanciare, capitalul carora este integral de stat, pe de o parte, si bancile si institutiile "inanciare #comerciale$, pe de alta parte. 0ancile si alte institutii "inanciar5creditare de stat pot "i incluse in sistemul bancar al Crantei pur nominal, deoarece ele sint in subordinea nu a 0ancii Crantei, ci a ministerelor si altor organe de stat in parte *%4, exercitind "unctii bancare speci"ice *creditarea exportului de stat, a comen!ilor de stat etc.4 *'4. )e alatura acestei grupe si bancile cu capital mixt de stat si privat, printre care remarcam bancile populare *"r. ban(ues populaires , casele de credit agricol in "runtea carora se a"la banca ,redit ;gricole, si intovarasirile de credit din sistemul uniunii ,redit +utuel. in s"irsit, unele activitati bancare in Cranta sint e"ectuate de insusi statul, prin intermediul Tre!oreriei de )tat *"r. 0resor >ublic , a ,asei Nationale Postale de 6conomii *"r. -aisse 9ationale d'"pargne >ostale si a retelei caselor speciali!ate de economii in "runte cu ,asa de &epo!ite *"r. -aisse des /epits et -onsignations . ,elelalte banci si institutii "inanciare din Cranta "ormea!a #sectorul privat$. ,ea mai puternica si in"luenta parte a lui este "ormata din bancile de depo!ite *"r. 2an(ues de /epots , trei din ele 50anMue Nationale de Paris, ,redit LBonnais si )ociete 9enerale 5 "iind cele mai mari banci din Cranta, iar 0anMue Nationale de Paris "iind cea mai mare banca a ,omunitatii 6uropene. Printre celelalte componente ale partii comerciale a bancilor "rance!e vom mai mentiona bancile regionale si locale, bancile de a"aceri *"r. ban(ues d'affaires si bancile de creditare pe teremen lung si pe termen mediu *"r. ban(ues de credit a long et $o+en ter$e . '.1. Notiunea si caracteristica generala a societatilor bancare &e"initia bancii )arcina de"inirii termenului #banca$ este la "el de tentanta atit pentru doctrina, cit si pentru jurisprudenta si, in s"irsit, pentru legislator. +ai mult decit atit, de"initia bancii va "i di"erita, in "unctie de prisma anali!ei activitatilor bancare ast"el, de"initiile date bancilor in doctrina economica se vor deosebi de cele pe care le gasim in literatura juridica de specialitate. ;st"el, conc7idem ca de"initia bancii poate "i doctrinala si legala. La rindul sau, cea doctrinala poate "i econo$ica sau %uridica. Tinind cont de "aptul ca obiectul pre!entului curs este anali!a juridica a raporturilor bancare, ne vom limita la iefin@@u@e %uridice ale bancii, o"erite atit de savantii in domeniull dreptului bancar, cit si de legislatorii din di"erite tari. Totusi, tinind cont de relatia interdependenta intre normele de drept bancar si teoriile economice bancare, examinarea aspectelor juridice ale activitatii bancilor va "i complementata, dupa necesitate, cu
%>

"undamentarea economica a activitatilor acestora. &e"initiile bancii, "ormulate in legislatiile tarilor straine, se caracteri!ea!a printr5o varietate ce uneori merge de la o extrema la alta. )inteti!ind de"initiile normative ale bancii, vom ajunge la conclu!ia ca legislatorii utili!ea!a, aparte sau cumulat, urmatoarele criterii pentru a de"ini institutiile "inanciare bancare *totodata delimitindu5le de la alte institutii "inanciare4=9 $ criteriul licentierii. ,on"orm acestui criteriu, legislatorul recunoaste statutul de banca doar dupa institutia "inanciara, care a primit permisul bancii centrale pentru a e"ectua operatiuni bancare. Pe cit de "ormalist s5ar parea la prima vedere, criteriul acesta are menirea de a separa bancile de alte institutii "inanciare numai cele licentiate sint considerate de legislator drept banci. criteriul activitatilor. Legislatiile care utili!ea!a acest criteriu de"inesc banca dupa tipul operatiunilor care aceasta le e"ectuea!a, "ara relevanta daca institutia in cau!a a respectat "ormalitatile de licentiere sau nu. &e regula, legislatiile nationale solicita intrunirea a trei "unctii pentru a cali"ica institutia "inanciara drept banca con"orm criteriului anali!at acceptarea depo!itelor exigibile, asigurarea unui sistem compensatoriu de decontari si acordarea creditelor. ;ceste trei "unctii sint in armonie si cu de"initia institutiei "inanciare, continute in a doua &irectiva a ,onsiliului ,6 >9@.8.@,66 din %: decembrie %9>9 *a doua directiva bancara a U64>0. criteriul asigurarii depozitelor. Pentru cali"icarea institutiei "inanciare drept banca con"orm acestui criteriu, este relevanta asigurarea depo!itelor acesteia la o agentie guvernamentala creata prin e"ectul legii. Totodata, acest criteriu imbina morcovul cu biciul in eventualitatea in care o institutie "inanciara care e"ectuea!a operatiuni proprii bancilor, isi propune obtinerea asigurarii guvernamentale a depo!itelor constituite, institutia in cau!a va "i obligata sa se con"orme exigentelor stabilite de lege pentru banci. Legislatiile lumii sint eterogene din punctul de vedere al utili!arii unuia sau mai multor din criteriile sus5mentionate, pentru de"inirea bancii. Totusi si aici divi!iunea traditionala a sistemelor de drept in grupul celor de inspiratie anglo5saxona *sistemul co$$on la= si cel de inspiratie continentala *sistemele civiliste de insiratie "ie "rance!a, "ie germana4 se "ace simtita daca pentru legislatiile bancare din "amilia co$$on la= este caracteristica utili!area primului criteriu, cumulat sau nu cu cel de5al doilea, legislatiile continentale acorda pre"erinta modelului "rance! de de"inire a bancii reiesind din activitatile acesteia. Totusi aceasta tendinta nu este lipsita de exceptii 5 acestea "iind datorate mai curind neconsecutivitatii legislatorilor din statele5 "oste membre ale ,.).I., unele din care au abandonat traditia "rance!a in domeniul respectiv. In cele ce urmea!a vom exempli"ica putin a"irmatiile de mai sus. Legea bancara canadiana utili!ea!a criteriul "ormalist al licentierii pentru de"inirea bancilor, cu alte cuvinte, legea mentionata nu contine nici o de"initie a bancii, ci doar indicarea aplicabilitatii ei "ata de institutiile "inanciare indicate in anexele nr. % si nr. ' a legii>%. ;celasii criteriu 5 intr5o "ormulare putin di"erita 5 se contine in legislatiile bancare ale +arii 0ritanii>', (epublicii /a!a<7stan>1 si 9eorgiei>8. Legea bancara a (usiei utili!ea!a ambele criterii 5 al licentierii si al activitatilor 5 pentru de"inirea bancii>:. Pe po!iti similare se situa si legislatia bancara americana>. 5po!itie ce s5a plasat in directia cumularii criteriului licentierii cu un alt criteriu 5 cel al asigurarii depo!itelor 5 o data cu re"orma bancara din %9>'>=. Legislatia bancara "rance!a utili!ea!a criteriul activitatilor pentru a de"ini banca>>. ;ceeasi po!itie o au legislatorii elvetian>9, romin90, din republicile +oldova9%, 6stonia9' si ;!erbaidjan$. >: in con"ormitate cu art. %, banca este o intreprindere comerciala cu drept de persoana juridica, careia in corespundere cu legea si in ba!a licentei *permisiunii4 eliberate de 0anca ,entrala a Cederatiei (use, i s5a acordat dreptul de a atrage mijloacele banesti de la persoanele juridice si "i!ice, si in nume propriu sa Ic imprumute in conditii de rambursabilitate, plata si scadentaD cit si sa e"ectuie!e alte operatiuni bancare 5 vezi Legea Cederatiei (use ,,,u privire la banci si activitatea bancara$ din 0'.%'.%990, nota =8 supra. >*% 5ezi U) 0an< -olding ,ompanB ;ct, %9:. *as ammcndcd4. >= 5ezi 9arn5)t 9crmain &cpositorB Institutions ;ct o" %9>', in virtutea caruia s5a stabilit
%9

di"erenta intre asigurarea depo!itelor bancilor, pe de o parte, si a altor institutii "inanciare *in ca!ul dat al ;sociatiilor de Imprumut si 6conomii4, pe de alta parte. $ ,on"orm legii, banca este institutia, care e"ectuea!a operatiuni bancare. ,on"orm art. % alin.', operatiunile bancare includ receptia mijloacelor banesti de la public, operatiile de credit, cit si punerea la dispo!itia clientelei ori gestiunea mijloacelor de plata. Totodata, aceasta lista nu arc un caracter ex7austiv, "iind permisa e"ectuarea altor operatiuni considerate in mod "iresc accesorii practicii bancare. ;ceasta autoritare re!ulta din prevederile art. : al legii *cx. operatiile cu titlurile de valoare, servicii de consultanta, ctc.4 5 vezi Loi nQ >858. du '8 janvicr %9>8 relative i l'aclivitc ct au controlc des ctablisscmcnts de credit, Aournal OAficiel du ': janvicr %9>8 cn vigucur le ': juillet %9>8. $' Legea "ederala elvetiana cu privire la banci si casele de economii din 0>.%%.%918 nu o"era notiunea de banca, art. % stipulind numai ca legea actionea!a in privinta bancilor, banc7erilor particulari *societatilor in nume colectiv si societatilor in comandita, intreprinderilor individuale4, cit si asupra caselor de economii si tuluror intreprinderilor intrunite sub titlul generic de #banca$. Totusi 2rdonanta cu privire la banci si casele de economii *%9>94 a 0ancii Nationale 6lvetiene *0N) 5 0anMuc Nationale )uissc4 de"ineste ca sint considerate banci intreprinderile, activitatea de ba!a a carora se re"era la sectorul "inanciar, si in particular la a4 acceptarea, cu titlu de pro"essiunc, a depo!itelor de la public, sau atragerea mijloacelor de la public pentru "inantarea, din propriul cont, a unui numar indeterminat de persoane "i!ice si juridice cu care acestea nu "ormea!a entitati economiceD b4 re"inantarca din contul altor banci, pentru a reali!a mai apoi creditarea unui numar indeterminat de persoane, cu care nu "ormea!a entitati economice. 90 Legea bancara a (ominici din %918 in art. % de"inea banca in "elul urmator #Prin intreprinderea bancara se intelege orice intreprindere comerciala a carui obiect principal este acela de a savirst orice "el de operatiuni asupra sumelor de bani in mumerar, creditelor, asupra e"ectelor de comert, asupra di"eritelor valori negociabile, precum si alte operatiuni in legatura cu acestea$. &e"initia susmentionata a "ost substituita de cea continuta in art. 1 al Legii Nr. 11 din '9.01.%99% privind activitatea bancara #)ocietatile comerciale bancare sint persoane juridice al carui principal obiect de aclivitate il constituie atragerea de "onduri de la persoanele juridice si "i!ice, sub "orma de depo!ite sau instrumente negociabile, platibilc la vedere sau la termen, precum si acordarea creditelor$ 5 vezi Monitorul Oficial al Ro$iniei, nr. =0 din 01.08.%99%. $ ;rticolul ' din legea (epublicii +oldova #,u privire la 0anca Nationala a +oldovei$, si articolul 1 al Legii institutiilor "inanciare de"inesc banca drept o #institutie "inanciara care prin activitatea sa accepta de la persoane "i!ice sau juridice depo!ite sau ec7ivalente ale acestora ce sint trans"erabile prin di"erite instrumente de plata, si care utili!ea!a aceste mijloace total sau partial pentru a acorda credite sau a "ace investitii pe propriul sau cont si risc$ A vezi notele 89 si :0 supra. 2 examinare nuantata a de"initiilor mentionate, se va contine in capitole ce urmea!a, dedicate sistemului bancar al (epublicii +oldova. n 5ezi R 8, 6stonian ,redit Institutions ;ct, passed 9 CcbruarB %999 *(T % %999, '1, 1894. 1 5ezi art. % din 1a/2- ;aepoaCup/a-,/2PecnB.jiii/- #2 .an/ax - .an/20,/2ii aeaTeji+iocra 0 ;1ep.aiiiT4/a-,/o"i PeciiB.ji-/e$, Ns %'15 %C 2T %8 -I2-- %99. r. Unele legislatii bancare "ormulea!a intr5un mod extensiv criteriul activitatilor la de"initia banciiD ast"el, art. % al legii bancare a Norvegiei de"ineste implicit bancile drept institutiile "inanciare, care isi "inantea!a activi tatatile din contul atragerii depo!itelor de la un numar nedeterminat de deponenti%%8. in ceea ce priveste de"initia doctrinala a bancii, parerile exprimate in acest sens in literatura de specialitate sint si mai diverse. 6ste notorie distinctia intre de"initiile bancii, continute in doctrina dreptului bancar, si cele, o"erite de savantii 5 economisti daca primul grup al autorilor se axea!a pe unul sau mai multe din criteriile utili!ate de legislatorii nationali pentru de"inirea bancii, de"initiile o"erite de doctrina economica bancara se caracteri!ea!a printr5o varietate de opinii si po!itii, ce "ace di"icila clasi"icarea lor. Printre de"initiile o"erite de doctrina dreptului bancar, remarcam urmatoarele ,ostin +. /iritescu in monogra"ia sa Moneda.Mica enciclopedie de"ineste banca drept o intreprindere de
'0

stat sau particulara, ale carei "unctii principale sint a4 atragerea mijloacelor temporar disponibile ale clientilor in conturile desc7ise acestoraD b4 acordarea de credite pe di"erite termeneD c4 e"ectuarea de viramente intre conturile desc7ise la alte banciD d4 emiterea de instrumente de credit si e"ectuarea de tran!actii cu asemenea instrumenteD e4 vin!area5cumpararea de valuta si alte operatiuni valutare. 2 de"initie generala a bancii o gasim si in enciclopedia >etit .arousse; banca este o institutie publica sau privata care "acilitea!a platile persoanelor "i!ice si juridice, avansea!a mijloacele creditare, gestionea!a mijloacele de plata9:. +ircea N. ,ostin a"irma ca banca comerciala este #banca speciali!ata in primirea de depuneri la vedere si in acordarea de credite comerciale pe termen scurt. ;semenea banci "unctionea!a cu precadere in tarile cu economie de piataD in Cranta ele sint denumite banci de depo!ite *"r. 2an(ues de depits '"'. in s"irsit, dr. Urs 6mc7, dr. -ugo (en! si dr. Cran! 0osc7 mentionea!a ca banca este o institutie care, cu titlu de posesiune, atrage mijloacele banesti in calitate de depo!it *operatiuni creditare pasive4 si in acelasii timp "inantea!a din cont propriu un numar indeterminat de persoane *operatiuni creditare active49=. ,u titlu de comparatie, vom expune in rindurile ce urmea!a unele din notiunile bancii, o"erite de savantii 5 economisti +i7ai 9. 6mireanu considera ca banca este o #intreprindere care are drept scop sa inlesneasca si sa mujloceasca circulatia monetara si a creditului$9%%. Pro"essorii 0. /ojiecii-/20 si Al. /pojii5 i/20eT,/aa de"inesc banca drept o organi!atie, in"iintata pentru atragerea mijloacelor banesti si imprumutarea lor in nume propriu, in conditii de rambursare, plata si scadenta. 6x5viceguvernatorul 0ancii Crantei 9outier a"irma ca banca #repre!inta comertul care consta in a e"ectua pentru contul altora incasari si plati, a "ace cumparari si vin!ari de monede, "ie de metale pretioase, "ie de e"ecte publice sau de comert$$%0. Tae7o /im de"ineste banca drept un intermediar "inanciar, care o"era depo!ite exigibile si credite comerciale, ambele in conditii speciale$%%. Cunctiile bancii ,lasi"icarea "unctiibr bancii se e"ectuea!a in "unctie de perspectiva luata ca ba!a ast"el, in literatura economica in calitate de "unctii principale ale bancii sint indicate a4 intermedierea in creditarea activitatilor comerciale *ce se mani"esta d.p.d.v. macroeconomic in redistribuirea mijloacelor "inanciare liber disponibile in ba!a cererii si o"ertei lor4D b4 stimularea acumularii de capital in economia nationala *prin e"icienti!area maxima a utili!arii mijloacelor "inanciare disponibile 5 unul din aspectele5c7eie in politica de atragere a mijloacelor banesti de catre banci. ;ceasta este imposibil "ara mentinerea increderii clientelei bancilor4D c4 intermedierea in e"ectuarea platilor, ceea ce in cadrul unui sistem bancar descentrali!at se ba!ea!a pe legile pietei serviciilor "inanciareD d4 intermedierea in operatiile cu valori mobiliare%0'. &at "iind "aptul ca reglementarea juridica a activitatilor bancare reiese din natura economica a "unctiilor acestora, clasi"icarea "unctiilor bancii este asemanatoare 5 ast"el, pro". Luc7ian ,. Ionescu indica 1 "unctii principale ale bancii a4 atragerea depo!itelor banesti ale clientilorD b4 permiterea acordata clientilor de a5si retrage banii si de a5i trans"era pe alte conturiD c4 acordarea imprumuturilor clientilor care solicita credite%01. 6 lesne de observat ca "unctiile sus5mentionate corespund cu continutul criteriului activitatilor, mentionat mai sus ca una din modalitatile utili!ate de legislatiile nationale pentru a de"ini termenul de banca. &upa cum vom observa mai departe, aceasta clasi"icare este identica clasi"icarii operatiunilor bancare. Identitatea mentionata nu este de natura sa indice similitudinea intre "unctiile bancii si operatiunile bancare, ci mai curind ideea ca clasi"icarea propusa de autorii romini corespunde mai degraba operatiunilor bancare decit "unctiilor bancii. )intem de parerea ca "unctiunile bancii trebuie anali!ate la general, avind ca punct de reper rolul bancii in sistemul monetar. &eaceea, ne raliem la clasi"icarea propusa de 0.-. /onec--/20a si 3I.CI. /ponii/20eii/a"l. 2 perspectiva putin di"erita este utili!ata de Ion Turcu, care clasi"ica "unctiile bancilor in doua categorii "unctii evidente si "unctii implicite. La prima categorie, pe care autorul o examinea!a prin prisma dinamica, se re"era "unctia de agent de sc,i$b *ex. trape!istii in 9recia antica4, ce evoluea!a initial la "unctia de banc,er *institutia ce acorda credit4, si apoi la ceea
'%

definanciar *carei asuma "inantarea a"acerilor4. in grupul "unctiilor implicite, anali!ate de asemenea intr5un cadru evolutiv, autorul mentionea!a "unctia de organizator *bancile organi!ea!a tra"icul de plati, stabilind ast"el ordinea in cadrul circuitului monetar4, ce se trans"orma in "unctia de co$pensator *in spatiu A al activelor monetareD in timp 5 al cererii si o"ertei de "onduri4, iar din aceastaD in "unctia de creator al $onedei aditionale *bancile ca emitente ale unui volum excesiv, in comparattie cu marimea depo!itelor atrase, a titlurilor de credit4%08. ,lasi"icarea propusa este in mod evident in"luentata de conceptiile economice ale "unctiilor institutiilor de credit in cadrul unei economii de piata, anali!ind implicatiile "inanciare, si mai putin cele legale, ale exercitarii de catre banci a celor trei "unctii mentionate la inceputul pre!entului compartimentD ast"el, din reali!area de catre banci a "unctiei de organi!are a tra"icului de plati autorul deduce "unctia co$pensatoare, din colectarea depo!itelor, "unctia creatoare de $oneda scripturala, iar din acordarea creditelor, "unctia de creatie econo$ica. &esi consideram in principiu corecta anali!a celor trei "unctii ale bancilor, intr5o perspectiva dinamica si tinind cont de impactul reali!arii acestora asupra economiei in genere, consideram totusi ca acest studiu tine mai putin de obiectul de examinare a dreptului bancar. !peratiunile bancare &e la bun inceput este necesar de delimitat operatiunile bancare de activitatile societatilor bancare. ;ctivitatea bancara inglobea!a doar prima categorie 5 in ca! contrar, in perimetrul dreptului bancar ar nimeri actiunile bancilor ce tin de speci"icul activitatii lor, avind deseori o semni"icatie pur logistica, ex. procurarea imobilelor pentru sediile o"iciilor centrale, a sucursalelor si "ilialelor, procurarea ec7ipamentelor in acelasii scop, contractarea cu angajatii etc'$:. Particularitatea problemei in cau!a consta in "aptul ca in majoritatea ca!urilor doctrina juridica anali!ea!a esenta si clasi"icarea operatiunilor bancare, si mai putin insasi notiunea de #operatiune bancara$. /ictionarul "xplicativ al .i$bii Ro$ine de"ineste #operatiunea$ drept e"ectuare a unei tran!actii "inanciare sau comercialeD inscriere intr5un registru a unei tran!actii e"ectuate$%0.. Printre putinele de"initii doctrinale remarcam notiunea &nei 2.+. 2nemi-/, con"orm careia aceasta notiune include insasi "orma si ba!a legala a actiunilor e"ectuate de catre banci *contractele bancare4, cit si actinile bancare propriu5!ise indreptate spre reali!area raporturilor juridice bancare *intrunind raporturile bancare contractuale si cele i!vorind din reglementarile legale4. Particularitatea acestor operatii consta in "aptul ca ele sint savirsite cu titlu de meserie, in mod permanent, de catre banci%0=D participantii la raporturile bancare se a"la in po!itii lipsite de ec7itateD poarta o puternica amprenta de incredere "ata de banca *incepind cu alegerea ei si inc7eind cu operatiunile "iduciare4D se e"ectuea!a in ba!a unor reguli standardi!ate si uni"orme *apartinind atit ordinii juridice nationale, cit si celei internationale4D suporta impactul unei reglementari detaliate din partea statului *la nivel national4 sau a comunitatii internationale *la nivel regional si international4%0>. &upa cum se mentionea!a in literatura de specialitate, operatiunile e"ectuate de bancile comerciale pot "i grupate in urmatoarele categorii atragerea mijloacelor banesti temporar disponibile de la persoanele "i!ice si juridice )operatiuni bancare pasive B plasarea mijloacelor banesti in "orma de credite acordate persoanelor "i!ice si juridice )operatiunile bancare active B intermedierea in e"ectuarea decontarilor intre persoanele "i!ice si juridice )organizarea traficului de plati 'C'B alte operatiuni in contul propriu sau al clientilor operatiunile cu valori mobiliareD gestionarea "iduciara a "ondurilor clientilorD operatiunile valutareD depo!itul metalelor pretioase si pietrelor scumpeD operatiuni creditare speci"ice *leasing5ul "inanciar, "actoringul, "or"etarea4 etc. )tructura programului cursului se axea!a pe clasi"icarea respectiva a operatiunilor bancilor.
''

Totalitatea acestor operatiuni "ormea!a notiunea de #activitate bancara$. ;ctiviatea bancara este si ea o varietate a activitatii de antreprenoriat. Totusi unii autori pe buna dreptate invederea!a speci"icul acestei activitati, de"inind5o ca sistema de actiuni e"ectuate de subiecti speciali de drept, ca participanti ai sistemului bancar unic si avind ca obiect banii, valorile mobiliare si valutare in calitatea lor de mijloace de plata, de acumulare si de mar"a. Prin urmare, activitatea bancara se evidentia!a in raport cu alte activitati de antreprenoriat, prin regumul juridic distinct, de acces la activitatea mentionata 5 licentierea activitatii bancare. ;ceasta se e"ectuea!a in con"ormitate cu prinvipiile descrise in compartimentul #;utori!area bancilor$ in"ra H inter!icerea e"ectuarii de catre banci a altor activitati de productie, comert sau asigurareD existenta raspunderii pentru e"ectuarea nelicentiata a activitatilor bancare. Particularitatile activitatii bancare ca activitate de anterprenoriat, se perpetuea!a si pe plan "iscal impo!itarea veniturilor bancilor se e"ectuea!a aproape pretutindeni intr5un mod distinct. )e mai mentionea!a ca aceasta notiune economica este tratata pe plan juridic drept o totalitate de operatiuni bancare de"inite de legislatie$0. Unii autori "ac distinctia intre activitatea bancara stricto sensu *totalitate de operatii bancare pentru e"ectuarea carora este necesara organi!area persoanei juridice in calitate de banca si primirea licentei respective de la banca centrala4 si lato sensu *totalitatea operatiunilor bancare e"ectuate de institutiile "inanciare in genere4'$. Totusi, tinind cont de "aptul capina si in sistemele de drept care cunosc clasi"icarea institutiilor "inanciare in cele bancare si nebancare, aceasta divi!are presupune acordarea prerogativei de a e"ectua anumite operatii bancare numai bancilor. &e regula, bancile monopoli!ea!a "unctia de intermediere a decontarilor si organi!area tra"icului de plati, cit si unele operatiuni speci"ice *cum ar "i, de exemplu, cele valutare4. ,onsideram ca se poate vorbi despre activitate bancara numai in ca!ul in care bancile sint imputernicite de a a"ectua si operatiunile sus5mentionate. ;lt"el, operatiunile e"ectuate de entitati nebancare vor "i de"inite ca operatiuni "inanciare si nu bancare. &espre de"initia legislativa a activitatilor bancare in (epublica +oldova vom relata la compartimentul > de mai jos #)istemul bancar al (epublicii +oldova$. '.8. ,lasi"icarea societatilor bancare ,lasi"icarea in "unctie de apartenenta capitalului In "unctie de apartenenta capitalului, bancile comerciale se clasi"ica in $anci comerciale cu capital integral de stat. In (epublica +oldova unica banca cu capital integral de stat este 0anca Nationala a +oldovei. ,apitalul acesteia constituie :0 milioane lei. &etalii cu privire la modul de constituire si modi"icare a capitalului 0.N.+. vezi mai jos compartimentul #)istemul bancar al (epublicii +oldova$. $anci comerciale cu capital mixt. ,apitalul bancilor in cau!a este partial detinut de catre stat si partial de catre privati 5 persoane "i!ice si juridice. La s"irsitul anului %99: in +oldova erau : banci cu capital mixt 0,; #0anca de economii$, 0,; #+oldova5;groindban<$, 0,; #0anca sociala$, 0,; #+oldindconban<$ si 0, #6ximban<$%%'. $anci comerciale cu capital privat. ,apitalul bancilor mentionate este integral de provenienta nestatala. ,ategoria respectiva de banci poate "i clasi"icata in "unctie de provenienta capitalului banci cu investitii straine *care pot "i de doua "eluri banci mixte si banci straine4 si banci locale. )tatutul juridic al bancilor cu investitii straine este reglementat, in a"ara de legislatia bancara, si de legislatia cu privire la investitii straine$1. ,lasi"icarea in "unctie de "orma organi!ational5juridica in "unctie de acest criteriu, bancile comerciale pot "i *in practica bancara internationala4 constituite in orice "orma organi!ational5juridica. &in acest punct de vedere, bancile pot "i constituite atit in "orma de societati de persoane *adica societate in nume colectiv, intreprindere in comandita4, societati de persoane si de capital *adica societate in comandita pe actiuni4 sau societati de capital *adica societate pe actiuni sau societate cu raspundere limitata4. +ai mult decit atit, legislatiile unor tari permit c7iar "unctionarea caselor bancare *"orma aparuta in
'1

perioada medievala, care este asemanatoare cu intreprinderea individuala. Totusi casele bancare au si un speci"ic aparte 5 ele pot "i si #"amiliale$ *pentru detalii ve!i compartimentul #)istemul bancar contemporan. )istemele bancare ale tarilor capitaliste de!voltate$4. In (epublica +oldova clasi"icarea data a evoluat de la permisiunea de constituire a bancilor in orice "orma organi!ational juridica *permisiune continuta in vec7ea lege cu privire la banci si activitatea bancara'l84 la limitarea arealului de "orme organi!ational5juridice in care poate "i constituita o banca locala, la numai una, cea a societatilor pe actiuni *con"orm actualei legi #,u privire la institutiile "inanciare$$:4. Pentru detalii ve!i compartimentul #)istemul bancar al (epublicii +oldova$. ,lasi"icarea in "unctie de genurile de activitate in "unctie de acest criteriu, deosebim 0ancile comerciale universaleD 0ancile comerciale speciali!ate. 0ancile comerciale universale sint cele care sint imputernicite, prin permisiunea acordata con"orm legislatiei statului de resedinta, de a e"ectua tot spectrul de activitati bancare preva!ute de legislatia statului mentionat. 0ancile comerciale specializate sint acelea activitatea carora se locali!ea!a intr5un domeniul distinct al activitatilor "inanciare. 6xista o tipologie aparte a bancilor speciali!ate, dupa cum urmea!a H banci ipotecare. &omeniul de speciali!are al acestor banci il constituie creditarea sub garantia gajului imobiliarD banci de lombard. &omeniul de speciali!are al acestor banci il constituie creditarea sub garantia gajului mobiliarD banci investitionale. ;ceasta categorie de banci se speciali!ea!a pe acordarea intregului spectru de servicii investitionale *gestiunea "ondurilor, servicii de consultanta etc.4Detc. )istemele bancare din lumea contemporana se clasi"ica dupa criteriul mentionat in cele ce permit "unctionarea bancilor universale si cele care grupea!a bancile dupa speci"icul activitatii lor. +odelul clasic al sistemului bancar national ba!at pe principiul universalitatii bancilor, este sistemul bancar al 9ermaniei *ve!i supra4. ,a exemplu al sistemului bancar national, ce "ace deosebire intre banci in "unctie de genul lor de activitate, este sistemul bancar al ).U.;. *clasi"icarea bancilor in banci comerciale si banci de investitii, introdusa prin ;ctul 9lass5)tigoll din %9114. )istemul bancar al (epublicii +oldova este permissiv, "iind costruit dupa modelul german 5 legea locala nu limitea!a aria operatiunilor "inanciare ale bancilor in "unctie de tipul lor bancile universale sint cele care au dreptul de a e"ectua toate activitatile "inanciare, indicate in articolul '. al legii #,u privire la institutiile "inanciare$. Pentru a obtine acest drept, bancile respective trebuie sa obtina de la 0anca Nationala a +oldovei autori!atie de tip #,$ 5 permis care con"irma corespunderea bancii unor exigente de natura patrimoniala *existenta unui capital social minim de o marime mai ridicata ca la celelalte banci4. ;ctualmente din doua!eci de banci comerciale, autori!ate de 0anca Nationala a +oldovei, de acest tip de licenta dispun 9 banci$.. Pentru detalii ve!i compartimentul #)istemul bancar al (epublicii +oldova$. ,elelalte banci, care dispun de licente de tip ; sau 0, nu devin prin aceasta banci speciali!ate 5 limitarile impuse de licentele mentionate, decurg nu din speciali!area bancilor in cau!a, "iind doar o masura prudentiala, impusa de 0anca Nationala a +oldovei tinind cont de volumul mai mic de capital minim al acestor banci. '.:. Institutii "inanciar 5 monetare internationale Institutiile speciali!ate ale 2.N.U. ,ondul Monetar -nternationa. /,.M.-.0 6ngl. International +onetarB Cound *I+C4, "r. Cond International +onetaire *C.I.+.44 C.+.I. a aparut in urma con"erintei monetare si "inanciare a 2.N.U. de la 0retton Foods din %988%%=, devenind institutie speciali!ata a 2.N.U. din %98=. in con"ormitate cu )tatutul C.+.I., "unctiile de ba!a ale lui sint urmatoarele promovarea cooperarii monetare internationale in vederea asigurarii unui mecanism permanent de consultare si colaborare in probleme monetare intre tarile5membreD
'8

"acilitarea expansiunii si a de!voltarii ec7ilibrate a comertului pe scara internationalaD sprijinirea crearii unui sistem multilateral de plati pentru tran!actiile curente ale membrilor C.+.I.D minimali!area restrictiilor de ordin valutarD $ creditarea tarilor5membre ale C.+.I., si reducerea in acest "el a duratei si e"ectelor negative ale de!ec7ilibrului balantelor de plati externe ale tarilor mentionate. 2rganele de lucru ale C.+.I. sint %. ,onsiliul 9uvernator, care este organul suprem de conducere, inclu!ind repre!entantii tarilor5 membre *de regula, ministrii "inantelor sau guvernatorii bancilor centrale4. in "unctiile ,onsiliului intra aprobarea (aportului anual de activitate a C.+.I., primirea noilor membri in C.+.I., revi!irea cotei de participare a membrilor C.+.I. sau a )tatutului C.+.I. '. ,onsiliul de administratie, care dirijea!a activitatea C.+.I. in perioada intre sedintele ,onsiliului 9uvernator. ,onsiliul este compus din '' de directori executivi. 1. &irectorul general al C.+.I., care este cetatean european. &irectorul conduce activitatea curenta a C.+.I., pregateste si convoaca sedintele ,onsiliilor de administratie, si guvernatorul, care conduce lucrarile lor etc. &irectorul general este ales pe un termen de : ani de catre ,onsiliul de administratie. C.+.I. este organi!at in "orma de societate pe actiuni, in care "iecare membru are dreptul de vot ponderat in cadrul ,onsiliului guvernator *la intrarea in C.+.I., "iecare tara5membru primeste dreptul la ':0 de voturi ex officio, plus cite un vot pentru "iecare %00 000 U)& *sau &.).T.4 din cota sa de participare la capitalul C.+.I.4. Tarile5membre ale C.+.I. varsa cotele lor de participare in capitalul C.+.I. in "elul urmator ':I din cota de participare se plateste in aur sau &.).T., si =:I 5 in moneda nationala a tarii respective, care ramine insa Ia dispo!itia tarii5 membre. +arimea cotei de participare este di"erita de la tara la tara, stabilindu5se in "unctie de urmatorii "actori nivelul de de!voltare a tarii *%4, volumul comertului exterior al ei *'4 si venutul national al tarii in cau!a *14. C.+.I acorda credite tarilor membre, "olosind in acest scop unitatea de plata a C.+.I 5#&reptul )pecial de Tragere$ *&.).T.4 *engl. Special/ra=ing Rig,ts 5 ).&.(.4, valoarea caruia se stabileste in ba!a cosului valutar ponderat, "ormat din cinci valute dolarul american, marca germana, lira sterlina, Benul japone! si "rancul "rance!. &.).T. a "ost creat in ba!a unui credit suplimentar de . mlrd. de dolari ).U. ;., pus la dispo!itia C.+.I. de catre principalii %0 membri ai lui, ce au semnat in acest scop in anul %9.% #;cordul 9eneral de imprumut$. (epublica +oldova a devenit membra a C.+.I. in ba!a -otaririi Parlamentului (epublicii +oldova din '>.0=.%99' nr. %%0=5?II #,u privire la aderarea (epublicii +oldova la Condul +onetar International, 0anca Internationala pentru (econstructie si &e!voltare si la organi!atiile a"iliate$$>. (epublica este repre!entata in C.+.I. de guvernatorul 0.N.+., aceasta banca servind in calitate de agent "iscal in relatiile cu C.+.I. si totodata gestionind platile si incasarile cu C.+.I. )uma de subscriptie a republicii la C.+.I. initial constituia 90 mln. &.).T., "iind majorata in octombrie %99> la %'1.' mln &.).T.%$. "istemul $ancii Mondiale )istemul 0ancii +ondiale este actualmente "ormat din : institutii speciali!ate 0anca Internationala pentru (econstructie si &e!voltarea *0.I.(.&.4D ;sociatia Internationala pentru &e!voltare *;.I.&.4 )ocietatea Cinanciara Internationala *).C.I.4 ;gentia +ultinationala pentru ;tragerea InvestitiilorD ,entrul International Pentru )olutionarea Litigiilor re"eritoare la Investitii. Tinind cont de "aptul ca doar primele trei sint institutii "inanciar5monetare, in rindurile ce urmea!a ne vom re"eri doar la ele. 2anca Internationala pentru Reconstructie si /ezvoltare 6ngl. International 0an< "or (econstruction and &evelopment 5 I0(&. ;ceasta institutie "manciar5bancara a "ost creata, ca si C.+.I., in ba!a 7otaririlor adoptate la ,on"erinta monetara si "inanciara a 2.N.U. de la 0retton Foods din %988%'$. 0.I.(.&., impreuna cu cele doua "iliale ale
':

sale 5 )ocietatea Cinanciara Internationala%'% si ;sociatia Internationala pentru &e!voltare *engl. International /evelop$ent Asso-ciation I&;4, "ormea!a 0anca +ondiala *engl. 3orld 2an4, "r. 2an(ue Mondiale . in con"ormitate cu )tatutul sau, 0.I.(.&. are urmatoarele sarcini sprijinirea reconstructiei si de!voltarii tarilor membre prin intermediul investitiilor de capitalD creditarea in scopuri productive a statelor membre ale 0.I.(.&.D sprij inirea de!voltarii comertului international si mentinerea ec7ilibrului balantelor de plati a statelor membre. ;ceste sarcini sint implementate de 0.I.(.&. atit prin creditarea directa a tarilor5membre ale acestei organi!atii, cit si prin operatiuni creditare indirecte *in "orma eliberarii garantiilor pentru imprumuturile obtinute de statele membre pe piata "inanciara internationala4. ,apitalul 0.I.(.&. este "ormat din varsamintele membrilor ei si din "ondurile atrase de pe piata "inanciara internationala, conditia de respectat "iind ca %0I din cota "iecarui stat participant sa "ie depusa in aur sau dolari ).U.;., iar restul 90I, in moneda nationala a statului in cau!a, raminind in posesia lui. ,uantumul participarii "inanciare a "iecarui membru al 0.I.(.&. la "ormarea capitalului ei se stabileste in "unctie de posibilitatile lui, cit si cota lui de participare in capitalul C.+.I. ;ctualmente %81 de state ale lumii sint membre ale 0.I.(.&.%''. 0.I.(.&. este organi!ata asemenea C.+.I., in "orma de societate pe actiuni, "iecare actiune avind valoare nominala de %00 000 dolari ).U.;. Gotul statelor membre la ,onsiliul 9uvernatorilor 0.I.(.&. este ponderat, in "unctie de cota de participare a "iecarui stat. In ceea ce priveste calitatea de membru al 0.I.(.&., orice stat membru al C.+.I. poate deveni membru ale 0.I.(.&. 2rganele de conducere a 0.I.(.&. sint %. ,onsiliul 9uvernatorilor. ;cesta este organul suprem de conducere a 0.I.(.&., in "unctiile caruia intra primirea noilor membri in 0.I.(.&., aprobarea )tatutului bancii, modi"icarea marimii capitalului bancii si a statutului ei, aprobarea (apoartelor anuale de activitate a 0.I.(.&., pre!entate de ,onsiliul directorilor etc. '. ,onsiliul &irectorilor, care conduce activitatea 0.I.(.&. in perioada intre sedintele ,onsiliului 9uvernatorilor. in literatura de specialitate poate "i intilnita si alta denumire a acestui organ de conducere a 0.I.(.&. ,onsiliul de administratie. &in ,onsiliu "ac parte '% de directori executivi, alesi de ,onsiliul 9uvernatorilor. 1. Presedintele 0.I.(.&., care conduce activitatea curenta a bancii. ,andidatura Presedintelui este propusa de ,onsiliul &irectorilor si aprobata de ,onsiliul 9uvernatorilor. in con"ormitate cu prevederile statutare ale 0.I.(.&., presedinte al ei poate "i numai un cetatean al ).U.;. in activitatea sa, 0.I.(.&. acorda imprumuturi pe un termen pina la '0 de ani *termen care poate "i prelungit maximum cu : ani4, cu respectarea urmatoarelor conditii imprumutul se va acorda numai pentru un scop productiv *de regula, in ba!a unui proiect de investitii4 *%4D proiectul "inantat trebuie sa pre!inte siguranta d.p.d.v. te7nic si economic *'4D statul care solicita acordarea creditului poate dovedi lipsa posibilitatilor de a obtine imprumut pe alte piete "inanciare in conditii mai convenabile decit cele propuse de 0.I.(.&. *14D statul solicitant poate garanta rambursarea creditului acordat *84. ,reditul se acorda cu o dobinda, marimea careia se stabileste in "unctie de marimea dobin!ilor existente pe piata "inanciara internationala. &in luna iulie %9=., nivelul dobin!ii 0.I.(.&. se stabileste periodic in raport cu dobinda medie ponderata pe care 0.I.(.&. a platit5o in %' luni precedente, plus 0,:I in calitate de comision pentru deservirea operatiunii de credit. Totodata 0.I.(.&. nu percepe dobinda pentru partea ne"olosita a imprumutului, ci numai un comision anual de 0,=:I din suma totala a creditului. (epublica +oldova a devenit membra a 0.I.(.&. in ba!a -otaririi Parlamentului (epublicii +oldova din '>.0=.%99' Nr. %%0=5?II%''. Asociatia Internationala pentru /ezvoltare )A.I./. 6ngl. International /evelop$ent Association- I/A. ;ceasta institutie a "ost in"iintata in %9.0 cu acelasi sediu ca 0.I.(.&. 5 Fas7ington, ).U.;. ;sociatia a devenit institutie speciali!ata a 2.N.U. in %9.%, "iind un organ menit sa acorde credite tarilor in de!voltare%'8, pe un termen de pina la :0 ani. ,onditiile de creditare stabilite de ;sociatie, in a"ara de durata lunga de acordare
'.

a creditului, prevad s o perioada lunga de garantie *pina la %0 ani4, cit si "aptul ca creditele se acorda statelor solicitante "ara perceperea dobin!ii *;sociatia percepind numai un comision te7nic in marime de 0,=:I anual4. ,reditele se acorda cu respectarea acelorasi cerinte ca cele stabilite pentru creditele acordate de 0.I.(.&., si c7iar dosarele de credit sint "ormate si anali!ate de acelasii personal administrativ, ;sociatia neavind sediu si personal propriu. ,apitalul ;.I.&. este "ormat din subscriptiile membrilor sai *adica a tarilor in de!voltare si a tarilor de!voltate, ultimele depunand %0I din cota lor de participare 5 in valuta convertibila, iar restul 90I 5 in valuta lor nationala, care ramine in posesia lor4, din subventiile tarilor de!voltate, din trans"erurile de bene"icii ale 0.I.(.&., cit si din veniturile proprii ale ;sociatiei. &upa cum s5a mentionat mai sus, ;sociatia nu are organe proprii de conducere, "olosind in activitatea sa personalul 0.I.(.&., care prin intermediul ;sociatiei are posibilitatea de a acorda credite in conditii avantajoase tarilor in de!voltare "ara a incalca prevederile sale statutare re"eritoare la comercialitatea si garantarea rambursabilitatii creditului. +oldova a devenit membra a ;.I.& in ba!a -otaririi Parlamentului (epublicii +oldova din '>.0=.%99' Nr. %%0=5?IC:. Societatea 8inanciara Internationala )S.8.I. A "ost creata in %9:.''. cu sediul la Fas7ington, ).U.;., avind ca scop acordarea sprijinului intreprinderilor particulare din statele in de!voltare, care sint membre ale )ocietatii. in %9:= )ocietatea devine institutie speciali!ata a 2.N.U. ,a si ;.I.&., ).C.I. nu are aparat propriu, "olosind administratia 0.I.(.&. *Presedintele ).C.I. este presedintele 0.I.(.&.4. ,erintele pre!entate "ata de creditele acordate de ).C.I. sint similare celor pre!entate "ata de creditele 0.I.(.&. ,reditele ast"el acordate nu pot depasi :0I din costul intreprindeiri creditate, "iind acordate pe un termen de la = la %' ani, cu o dobinda apropiata de cea a pietei sau %I din valoarea creditului in calitate de comision pentru partea acordata si ne"olosita. +etoda de creditare se ba!ea!a pe investitiile directe in capitalul intreprinderii, care a permis ).C.I. de a participa la gestionarea activitatii intreprinderii creditate. (epublica +oldova a devenit membra a ).C.I. in ba!a -otaririi Parlamentului (epublicii +oldova din '>.0=.%99' Nr. %%0=5?II #,u privire la aderarea (epublicii +oldova la Condul +onetar International, 0anca Internationala pentru (econstructie si &e!voltare si la organi!atiile a"iliate$%'=. 0anca (eglementarilor Internationale *0.(.I.4 0.(.I. a "ost creata in %910 in con"ormitate cu acordurile ,on"erintei de la -aga, ce a elaborat reglementarile platilor reparatorii ale 9ermaniei stabilite prin Tratatul de la Gersailles. &upa %91%, in care in urmamoratoriului -oover 9ermania a "ost absolvita de obligatiile sale reparatorii, 0.(.I. si5a reorientat activitatea. ;ctualmente ea e"ectuea!a operatii bancare curente, mai ales pe contul bancilor centrale ale statelor membre a ei. ;re sediul la 0a!ei, 6lvetia, incorporind circa 10 state europene si extraeuropene'. 0.(.I. este organi!ata in "orma de societate pe actiuni cu un capital de %,: mlrd "ranci elvetieni aur. La activitatea ei participa toate bancile centrale ale statelor europene, cit si Cederal (eserve )Bstem din ).U.;. ,onducerea 0.(.I. este reali!ata de ,onsiliul de administratie organul suprem de conducere, care include %1 membri *din care %0 sint numiti de cinci banci centrale "ondatoare ale 0.(.I. 5 ale 0elgiei, +arii 0ritanii, Crantei, Italiei si 9ermanieiD iar 1 de catre bancile centrale ale 6lvetiei, 2landei si )uediei4, activitatea curenta a 0.(.I. "iind gestionata de &irectorul ei general, ales de ,onsiliul de administratie. Institutii "inanciar5monetare regionale 0anca 6uropeana pentru (econstructie si &e!voltare *6ngl. 6uropean 0an< "or (econstruction and &evelopment 5 60(&4 0.6.(.&. a "ost in"iintata din initiativa Crantei in ba!a ;cordului de creare a 0.6.(.&., semnat de 8' de state "ondatoare la 09.08.%990 la Paris. 0.6.(.&. isi are sediul in Londra, +area 0ritanic in con"ormitate cu )tatutul 0.6.(.&., scopul ei este de a conjuga rolul sau de institutie de "inantare a in"rastructurii *tip 0.I.(.&.4 cu rolul de banca de a"aceri. ,apitalul 0.6.(.&.
'=

este de %0 mlrd 6,U, dintre care :% I sint subscrise de %' state "ondatoare ale Uniunii 6uropene, %0I apartin ).U.;., >,:I 3aponiei si %1,:I constituie cota de participare a statelor din 6uropa ,entrala si de 6st. +oneda de lucru a 0.6.(.&. o constituia 6,U *engl. "uropean -urrenc+ 7nit , iar din %99> 5 o data cu crearea 0ancii 6uropene si a unitatii monetare a Uniunii 6uropene *6U(24 5 dolarul ).U.;.. )tructura activitatii creditare a 0.6.(.&. este urmatoarea 80I din imprumuturile 0.6.(.&. sint acordate sectorului public, iar restul sint investite in sectorul privat. 0.6.(.&. acorda imprumuturi numai statelor din 6uropa ,entrala si de 6st. 2rganele delucru ale 0.6.(.&. sint ,onsiliul 9uvernatorilor *%4, care alege pe un termen de 8 ani presedintele 0.6.(.&. *'4. (egimul juridic al relatiilor intre 0.6.(.& si (epublica +oldova, este guvenat de doua categorii de acte juridice $ Legea cu privire la statutul, imunitatea, privilegiile si "acilitatile acordate 0ancii 6uropene de (econstructie si &e!voltare in (epublica +oldova, nr. '0=5?III, '9.0=.%998%'>D ;cordurile, semnate intre (epublica +oldova si 0.6.(.&. ;ceste acorduri sint multiple, primul "iind inc7eiat in %99'%'9, iar cele mai recente "iind inc7eiate in decembrie %99>$$. ,on"orm art. % al legii nr. '0=5?III, 0.6.(.&. dispune in (epublica +oldova de personalitate juridica, avind dreptul la inc7eierea de contracte, ac7i!itionarea si depunerea de bunuri si servicii si intentarea de actiuni juridice. Totodata, aditional la regimul national al personalitatii juridice al 0.6.(.&., declarat de catre lege cu re"erinta la capacitatea sa juridica, articolele urmatoare declara imunitatile acordate bancii pe teritoriul republicii imunitatea de jurisdictie *art. '4D imunitatea bunurilor bancii *de perc7e!itie, rec7i!itionare, con"iscare, expropriere sau alta "orma de retragere sau instainarea prin deci!ii executive sau legislative4 *ari. 14D imunitatea ar7ivelor *art. :4D imunitatea persoanelor cu "unctii de raspundere *art. >4. in plus, legea declara si alte "alicitati, acordate bancii pe teritoriul tarii privelegiile in domeniull comunicatiilor *art. =4, "acilitatile la impo!itare *art. >4. $anca *uropeana de -nvestitii /$.*.-.0 ;ceasta institutie "inanciara a "ost creata in %9:> in cadrul ,omunitatii 6conomice 6uropene *Pietei ,omune4, avind sediul la Luxemburg. &irectia de ba!a a activitatii 0.6.I. este creditarea intreprinderilor particulare si a institutiilor "inanciare din tarile membre ale ei. ,onducerea 0.6.I. are urmatoarea structura %. ,onsiliul 9uvernatorilorD '. ,omitetul de administratie *compus din %' administratori si %' supleanti4D 1. ,omitetul de directie *din care "ac parte Presedintele 0.6.I. si doi vicepresedinti4. ,reditele 0.6.I. se acorda in conditiile imposibilitatii obtinerii mijloacelor pe alte piete "inanciare *%4, sub garantia proiectului investitional *'4, pe un termen de %05%: ani *14. $anca %fricana de Dezvoltare /$.%f.D.0 0.;".&. a "ost creata in %9.1 in cadrul ;dunarii ,onstitutive din /7artum, )udan, la care au participat repre!entantii a circa '0 state membre ale 2rgani!atiei Unitatii ;"ricane. 0.;".& a devenit operationala din %9.:, stabilindu5se cu sediul in ;bidjan. La ba!a activitatii 0.;".&. se a"la creditarea statelor si inreprinderilorparticulare care bane"icia!a de garantii respective din statele membre ale acestei institutii "inanciare regionale. $anca %mericii #entrale pentru -ntegrarea *conomica /$.%.#.-.*.0 0. ;.,.I.6. a luat "iinta in anul %9.% prin ,onventia semnata de cinci state latinoamericane ,osta5(ica, 9uatemala, 6l )alvador, -onduras si Nicaragua. )ediul 0.;.,.I.6. este in Tegucigalpa, -onduras. ,apitalul initial al bancii a "ost stabilit in marime de '00 mln dolari ).U.;. 2rganele de conducere ale bancii sint ;dunarea 9uvernatorilor, ,onsiliul de administratie si presedintele bancii. &omeniile prioritare de creditare sint in"rastructura subregionala, investitiile de lunga
'>

durata, de!voltarea comertului intre tarile membre etc. $anca %raba pentru Dezvoltare *conomica in %frica /$.%.D.*.%.0 Ciind in"iintata in ba!a Tratatului de la ,airo din %9=8, elaborat in cadrul ,on"erinta Ligii ;rabe din %9=1, ;lger, 0.;.&.6.;. si5a inceput activitatea in ianuarie %9=:, avind sediul la /7artoum, )udan. )copul ei a "ost identi"icat ca stimularea de!voltarii tarilor a"ricane nemembre ale Ligii ;rabe, prin intermediul investitiei capitalurilor arabe in economia acestor tari. 2rganele de conducere ale 0.;.&.6.;. sint ,onsiliul 9uvernatorilor *%4, ,onsiliul de administratie *din care "ac parte Presedintele 0.;.&.6.;. si %% membri, alesi de ,onsiliul 9uvernatorilor pe termen de 8 ani4 *'4 si ,omisia permanenta pentru programe *care intruneste ministrii de externe ai tarilor membre4. $anca %siatica de Dezvoltare /$.%s.D.0 0.;s.&. a "ost in"iintata in anul %9.., avind sediul la +anila *Cilipine4. ,on"orm )tatutului 0ancii, activitatea ei se axea!a pe contribuirea la de!voltarea economica a tarilor din regiune. )tatutul bancii cere ca cel putin .0I din capitalul bancii sa apartina statelor asiatice, admitindu5 se ca restul capitalului sa "ie procurat prin subscriptii publice. $anca -nteramericana de Dezvoltare /$.-.M.0 0anca Interamericana de &e!voltare a aparut in anul %9:9, avind ca "ondatori %9 state membre ale 2rgani!atiei )tatelor ;mericane. in %9=0 s5a admis calitatea de actionar si pentru statele5 nemembre ale 2rgani!atiei )tatelor ;mericane. ,apitalul 0.I.&. este "ormat din varsamintele membrilor, imprumuturile pe alte pieti "inanciare. ).U.;. au creat in cadrul 0.I.&. un "ond special de creditare, utili!abil in ca!uri exceptionale. $anca -nterstatala 0anca Interstatala a "ost "ondata in ba!a ;cordului cu privire la "ondarea 0ancii Interstatale, semnat in cadrul ,omunitatii )tatelor Independente, la '' ianuarie %99'%1%. ,on"orm )tatutului bancii, care "ace parte integranta din ;cordul mentionat mai sus, organul de conducere al bancii este ,onsiliul, in care +oldova este repre!entata de 9uvernatorul 0ancii Nationale. ,apitalul bancii este "ormat din contributiile statelor membre ale acesteia, constituind : mlrd ruble rusesti. ;cordul de creare a 0ancii Interstatale a "ost rati"icat de (epublica +oldova in decembrie %991%%', cu o luna mai tir!iu dupa introducerea valutei nationale a (epublicii +oldova 5leul%$. ,on"runtarea acestor doua date nu este intimplatoare 5 unul din rationamentele de ba!a care au condus se"ii statelor5membre ale ,.).I. la crearea aceastei #institutii internationale de decontari si creditar5"inanciara$%18 a "ost asigurarea executarii #;cordului cu privire la sistemul monetar unic si politica monetar5creditara si valutara coordonata a statelor care au pastrat rubla in calitate de mijloc legal de plata$$:. &esi +oldova iesise deja din sistemul rublei la momentul rati"icarii acordului 5 ceea ce limita substantial relevanta acordului pentru republica 5 neconcordanta aceasta se explica prin rati"icarea cu intir!iere a acordului acesta a "ost semnat in ianuarie %991, pe cind moneda nationala #leul$ a "ost introdusa, dupa cum s5a mentionat mai sus, cu %0 luni mai tir!iu. ,u alte cuvinte, la momentul negocierii acordului acesta era actual pentru +oldova. Totusi scopul ;cordului nu se limitea!a doar la asigurarea unui cadru pentru coordonarea politicilor monetare ale tarilor care au pastrat rubla ca mijloc legal de plata, ci #in scopurile organi!arii sistemului decontarilor interstatale multilaterale, sporirii e"ectului valutar5"inanciar asupra executarii creantelor interstatale reciproce si in"luentei mecanismului de plati si decontari asupra extinderii legaturilor nemijlocite dintre intreprinderi, organi!atii si structuri comerciale$%1.. in vederea executarii celor doua scopuri "undamentale ale sale, banca are anumite "unctii, enumerate in ;rticolul 1 al ;cordului. ;st"el, 0anca interstatala a. organi!ea!a si reali!ea!a decontarile interstatale multilaterale, inc7eierea lor periodica in ba!a de clearing multilateral *stingerea creantelor reciproce4D b. organi!ea!a, in ba!a imputernicirii primite de la organele legislative ale Partilor ,ontractante interesate, care este per"ectata prin inc7eierea unui acord corespun!ator, emisia rublei in numerar si emisia creditara de catre bancile centrale *nationale4 ale Partilor ,ontractanteD
'9

c. studia!a si anali!ea!a economia Partilor ,ontractante, pregateste propuneri si recomandari pentru bancile centrale*nationale4, in scopul coordonarii politicii lor monetar5creditare si valutareD d. coordonea!a activitatea bancilor centrale *nationale4 ale Partilor ,ontractante in domeniull metodologiei e"ectuarii operatiunilor de decontare si plata, organi!arii sistemului evidentei contabile si a darilor de seama in ba!a operatiunilor de decontare si a altor operatiuni, elaborea!a propuneri pentru apropierea regimurilor supraveg7erii bancilor comercialeD e. creditea!a te7nic si se!onier bancilor centrale *nationale4 in procesul e"ectuarii decontarilor reciproce interstatale multilaterale. ;nali!a "unctiilor bancii permite de a trage citeva conclu!ii. ;st"el, "unctiile b. si c. nu pre!inta relevanta pentru +oldova, deoarece tin de politica monetara unica a tarilor din sistemul rublei. Prin urmare, semni"icatia veritabila a 0ancii interstatale pentru (epublica +oldova ca membru al ei, este "acilitarea trans"erurilor interstatale in cadrul ,)I, la care se re"era "unctiile a., d. si e. de mai sus. Trebuie de spus ca si necesitatea acestor "unctii este discutabila A pe de o parte, unele "unctii ale 0ancii interstatale dublea!a "unctiile altor institutii "inanciare internationale, ex. elaborarea propunerilor pentru apropierea regimurilor supraveg7erii bancare este un domeniul de activism traditional al 0ancii (eglementarilor Internationale cu sediul la 0a, el, 6lvetiaD pe de alta parte, unele "unctii au un continut mai mult declarativ decit practic 5 spre exemplu, 1 este di"icil de imaginat ca 0anca Interstatala initial isi propunea sa o"ere credite te7nice si se!oniere bancilor centrale ale statelor5tnembre ale ,.).I., tinind cont de di"icultatile stabili!arii sistemului "inanciar5monetar, cu care s5au con"runtat in acea perioada toate tarile5membre ale bancii. Cinalmente, unele "unctii ale bancii nu puteau "i asigurate la acelasii nivel de e"icienta ca cel asigurat de alte mecanisme internationale alternative 5spre exemplu, acelasii clearing interbancar se putea cu usurinta asigura prin sistemul conturilor de corespondent desc7ise in ba!a bilaterala de catre bancile centrale ale statelor, iar decontarile, prin sistemul )FICT'$. ;ceste de"iciente in identi"icarea rolului si, ca urmeare, a "unctiilor 0ancii interstatale, probabil au jucat rolul lor in ine"icienta si neimplementarea prevederilor ;cordului si )tatutului bancii. insa in a"ara de de"icientele de ordin pur juridic si economic, in reglementarea statutului juridic al bancii nu trebuie de desconsiderat si rationamentele de ordin politic care au condus la de!interesul statelor membre in promovarea acestui organ de coordonare a politicilor monetare. ,au!a de ba!a a opo!itiei politice re!ida probabil in reminiscentele ideologiei imperiale, care au asigurat un rol #conducator$ 0ancii centrale a Cederatiei (use in gestiunea bancii. ;st"el, articolul 1 al )tatutului bancii prevedea ca capitalul bancii se "ormea!a nu numai din "ondurile proprii si contributiile membrilor, ci si din mijloacele liniei de credit, desc7ise bancii de catre 0anca ,entrala a Cederatiei (use*l4D acelasii articol arata ca evidenta contabila se va pastra in ruble rusesti *de alt"el, in aceleasi ruble statele membre erau obligate sa mentina activele lor la banca4 *'4 etc. Iata de ce consideram explicabil "aptul ca prevederile ;cordului de constituire a 0ancii Interstatale au ramas pina acum numai pe 7irtie. ;ceasta este o trasatura caracteristica nu numai pentru acordul evocat, ci si pentru majoritatea actelor interguvernamentale inc7eiate in cadrul ,omunitatii )tatelor Independente. $anca Marii Negre pentru #omert si Dezvoltare 0anca +arii Negre pentru ,omert si &e!voltare a "ost "ormata prin ;cordul de la Ti"lis *9eorgia4 din 10 iunie %991. (epublica +oldova a rati"icat acest acord la '> noiembrie I99:%1) ;N6?6 Anexa II. :. ;cord privind crearea 0ancii Internationale pentru (econstructie si &e!voltare, Fas7ington %988 din ''.0=.%988 9UG6(N6L6 IN NU+6L6 ,;(2(; 6)T6 )6+N;T P(6O6NTUL ;,2(& ;U ,2NG6NIT ;)UP(; ,6L2( ,6 U(+6;O; ;rticol introductiv
10

0anca Internationala pentru (econstructie si &e!voltare este in"iintata si va "unctiona in con"ormitate cu dispo!itiile urmatoare ;rticolul I. 2biective 0anca are ca obiective *i4 )a contribuie la reconstructia si de!voltarea teritoriilor statelor membre, inlesnind investitiile de capitaluri in scopuri productive, inclusiv re"acerea economiilor distruse sau dislocate de ra!boi, readaptarea aparatului de productie la necesitatile din timp de pace si incurajarea de!voltarii mijloacelor si resurselor productive in tarile mai putin de!voltate. ii4 )a promove!e investitiile straine particulare prin garantii sauparticipatii la imprumuturi si alte investitii e"ectuate de "urni!ori particulari de capitaluriD atunci in care capitalurile private nu sint disponibile in conditii re!onabile, sa complete!e investitia privata, "umi!ind in scopuri productive, in conditii convenabile, mijloacele "inanciare din capitalul sau propriu, din "onduri procurate si din alte resurse, *iii4 )a promove!e de!voltarea ec7ilibrata, in larga perspectiva, a comertului international si ec7ilibrul balantelor de plati externe, prin incurajarea investitiilor internationale destinate de!voltarii resurselor productive ale membrilor, contribuind prin aceasta la sporirea productivitatii, ridicarea nivelului de trai si imbunatatirea conditiilor de munca de pe teritoriile lor. *iv4 )a coordone!e imprumuturile acordate sau garantate de ea cu imprumuturile internationale de alta provenienta, ast"el incit sa se dea prioritate celor mai utile si urgente proiecte, indi"erent de dimensiunile lor. *v4 )a conduca operatiunile sale tinind seama de e"ectele investitiilor internationale asupra conditiilor economice din teritoriile membrilor si, in primii ani de dupa ra!boi, sa inlesneasca tran!itia de la economia de ra!boi la economia de pace. in toate deci!iile sale, 0anca se va conduce dupa obiectivele enuntate mai sus. ;rticolul II. 2btinerea calitatii de membru si capitalul bancii )6,TIUN6; %. ,alitatea de membru *a4 +embrii "ondatori ai 0ancii vor "i acei membri ai Condului +onetar International care vor accepta calitatea de membru al bancii inainte de data speci"icata la articolul ?I, sectiunea ' *e4. *b4 ,alitatea de membru al bancii va "i accesibila altor membri ai Condului la timpul si in conditiile prescrise de banca. )6,TIUN6; '. ,apitalul autori!at *a4 ,apitalul social autori!at al bancii se va ridica la %0 miliarde dolari ai )tatelor Unite, in greutatea si cu titlul in vigoare la % iulie %988. ,apitalul social va "i impartit in %00 000 actiuni, avind o valoare de %00 000 dolari "iecare, a caror subscriere va "i permisa numai membrilor. *b4 ,apitalul social poate "i majorat atunci in care banca socoteste oportun, cu o majoritate de trei patrimi din totalul voturilor existente. )6,TIUN6; 1. )ubscrierea actiunilor *a4 Ciecare membru va subscrie actiuni la capitalul bancii. Numarul minim de actiuni care urmea!a sa "ie subscrise de membrii "ondatori este cel indicat in anexa ;. Numarul minim de actiuni ce poate "i subscris de ceilalti membri va "i "ixat de banca, care va re!erva o parte su"icienta din capitalul sau social in vederea subscrierii de catre asemenea membri. *b4 0anca va stabili reguli cu privire la conditiile in care membrii vor putea subscrie actiuni ale capitalului autori!at al bancii, peste subscrierile lor minime. *c4 in ca! de majorare a capitalului autori!at, "iecare membru va avea o posibilitate re!onabila de subscriere, in conditiile stabilite de banca, a unei parti din sporul de capital, ec7ivalenta cu proportia subscrierii anterioare "ata de capitalul social total al banciiD totusi, nici un membru nu va "i obligat sa subscrie o parte oarecare din sporul de capital. )6,TIUN6; 8. Pretul de emisiune al actiunilor ;ctiunile a"erente subscrierilor minime ale membrilor "ondatori vor "i emise la paritate. ,elelalte actiuni vor "i de asemenea emise la paritate, a"ara de ca!ul in care banca, in imprejurari speciale, ar decide cu majoritatea voturilor existente sa le emita in alte conditii.
1%

)6,TIUN6; :. &ividerea capitalului subscris si cererile de varsamint asupra acestui capital )ubscrierea "iecarui membru va "i divi!ata in doua parti, dupa cum urmea!a *i4 '0 la suta vor "i varsati sau vor putea "ace obiectul unei cereri de varsamint potrivit sectiunii = *i4 a acestui articol, in masura in care banca are nevoie pentru operatiunile sale. *ii4 restul de >0 la suta va putea "i cerut de banca numai atunci in care va avea nevoie pentru a "ace "ata unor obligatii create pe ba!a articolului IG, sectiunea I *a4 *ii4 si *iii4. ,ererile de varsamint pentru subscrierile neac7itate vor "i uni"orme pentru toate actiunile. )6,TIUN6; .. Limitarea angajamentelor ;ngajamentele derivind din actiuni vor "i limitate la partea neplatita din pretul de emisiune al actiunilor. )6,TIUN6; =. +odalitatea de plata a subscrierilor de actiuni Plata subscrierilor de actiuni va "i e"ectuata in aur sau in dolari ai )tatelor Unite si in monedele membrilor, dupa cum urmea!a *i4 potrivit )ectiunii : *i4 din pre!entul articol, ' la suta din pretul "iecarei actiuni va "i platibil in aur sau in dolari ai )tatelor Unite si, in ca!ul cererilor de varsamint, restul de %> la suta va "i varsat in moneda membruluiD *ii4 in ca!ul unei cereri de varsamint pe ba!a sectiunii : *ii4 a pre!entului articol, plata va putea "i e"ectuata, la alegerea membrului, "ie in aur sau in dolari ai )tatelor Unite, "ie in moneda necesara bancii pentru a onora angajamentele sale care iu determinat cererea de varsamintD *iii4 in care un membru e"ectuea!a varsaminte intr5o moneda oarecare, in con"ormitate cu alineatele *i4, *ii4 de mai sus, aceste varsaminte vor trebui sa "ie egale in valoare cu obligatia membrului care re!ulta din cererea de varsamint. ;ceasta obligatie va "i o parte proportionala din capitalul social al bancii, asa cum a "ost autori!at si de"init la sectiunea ' din pre!entul articol. )6,TIUN6; >. Termenul de plata a subscrierilor *a4 ,ei ' la suta platibili pentru "iecare actiune, in aur sau in dolari ai )tatelor Unite, pe ba!a sectiunii = *i4 a pre!entului articol, vor "i varsati in termen de .0 !ile de la data la care banca va incepe operatiunile sale, insa *i4 orice membru "ondator al carui teritoriu metropolitan a su"erit in timpul ra!boiului pre!ent de pe urma ostilitatilor sau ocupatiei inamice va avea dreptul de a amina plata unei jumatati de procent pe timp de : ani de la acea dataD *ii4 orice membru "ondator care nu poate e"ectua o ast"el de plata deoarece nu si5a redobindit inca posesiunea asupra re!ervelor sale de aur, care sint inca con"iscate sau imobili!ate ca urmare a ra!boiului, poate amina in intregime plata, pina la o data pe care o va decide banca. *b4 (estul varsamintului pentru "iecare actiune, platibil pe ba!a sectiunii = *i4 a pre!entului articol, va "i e"ectuat in "orma si la data "ixata de banca, insa *i4 in rastimp de un an de la data inceperii operatiunilor sale, banca nu va cere mai putin de > la suta din pretul actiunii, peste plata a ' la suta la care se re"era punctul *a4 de mai susD *ii4 nu se va cere vreodata, in orice perioada de 1 luni, mai mult de : la suta din pretul actiunii. )6,TIUN6; 9. +entinerea valorii unor disponibilitati in moneda ale bancii *a4 &aca *i4 paritatea monedei unui membru se reduce sau daca *ii4 cursul extern al monedei unui membru a sca!ut, dupa parerea bancii, intr5o masura importanta in cuprinsul teritoriilor acestui membru, acesta va varsa bancii, intr5un termen re!onabil, o suma suplimentara in propria sa moneda, su"icienta pentru a mentine valoarea pe care activele bancii in moneda acestui membru au avut5o in perioada in care s5a e"ectuat subscrierea initiala si care provin "ie din varsamintele "acute de el bancii la
1'

inceput pe ba!a articolului II, sectiunea = *i4, "ie din varsamintele in ba!a articolului IG, sectiunea ' *b4, "ie din orice varsamint suplimentar de moneda e"ectuat in con"ormitate cu dispo!itiile pre!entului paragra", in masura in care monedele nu au "ost rascumparate de membru cu aur sau cu monede ale unui alt membru, acceptate de banca. *b4 in ca! de majorare a paritatii monedei unui membru, banca ii va restitui intr5un termen re!onabil, o suma in moneda acestuia, egala cu cresterea in valoare a sumelor in aceasta moneda, mentionate mai sus la punctul *a4. *c4 0anca poate deroga de la dispo!itiile paragra"elor precedente in ca!ul in care Condul +onetar International procedea!a la o modi"icare uni"orm proportionala a paritatii monedelor tuturor membrilor sai. )6,TIUN6; %0. (estrictii privind dreptul de a dispune asupra actiunilor ;ctiunile nu vor "i gajate si nici grevate de sarcini in vreun modD de asemenea, ele nu vor putea "i trans"erate decit bancii. ;rticolul III. &ispo!itii generale privitoare la imprumuturi si garantii )6,TIUN6; %. Utili!area resurselor *a4 (esursele si serviciile bancii vor "i utili!ate exclusiv in bene"iciul membrilor, luindu5se in consideratie in mod ec7itabil atit proiectele de de!voltare, cit si proiectele de reconstructie. *b4 in scopul de a inlesni re"acerea si reconstructia economiei membrilor ale caror teritorii metropolitane au su"erit mari devastari ca urmare a ocupatiei inamice sau a ostilitatilor, banca, in determinarea conditiilor si clau!elor de imprumut consimtite acestor membri, se va preocupa indeosebi sa usure!e sarcina "inanciara si sa accelere!e inc7eierea acestei opere de restaurare si reconstructie. )6,TIUN6; '. 2peratiuni ale membrilor cu banca 2rice membru va trata cu banca numai prin intermediul Tre!oreriei sale, bancii centrale, "ondului de stabili!are sau oricarui alt organism "inanciar analog, iar banca va trata cu membrii numai prin aceleasi organisme. )6,TIUN6; 1. Limitari ale garantiilor si imprumuturilor bancii )uma totala neamorti!ata a garantiilor, participatiilor la imprumuturi si imprumuturilor directe acordate de banca nu va putea "i sporita daca prin aceasta totalul va depasi cu %00 la suta capitalul subscris, re!ervele si bene"iciul bancii. )6,TIUN6; 8. ,onditii in care banca poate garanta sau acorda imprumuturi 0anca poate garanta, acorda imprumuturi sau participa la imprumuturi in "avoarea oricarui membru sau a oricarei subdivi!iuni politice a unui membru si a oricarei intreprinderi comerciale, industriale sau agricole situate pe teritoriile unui membru, in urmatoarele conditii *i4 ;tunci in care membrul pe teritoriile caruia urmea!a sa se reali!e!e proiectul nu este el insusi cel care contractea!a imprumutul, membrul, banca centrala sau orice organism analog al membrului, acceptabil de banca, sa garante!e integral rambursarea capitalului si plata dobin!ilor si a altor sarcini a"erente imprumutului. *ii4 0anca sa capete convingerea ca, tinind seama de situatia pietei, imprumutatul nu ar putea obtine intr5alt "el imprumutul in conditii care, dupa parerea bancii, sa "ie re!onabile pentru imprumutat. *iii4 Un comitet competent, asa cum este preva!ut la articolul G, sectiunea =, sa pre!inte un raport scris recomandind proiectul, dupa examinarea apro"undata a cererii. *iv4 0anca sa aprecie!e ca dobinda si celelalte sarcini "inanciare sint re!onabile si ca aceasta dobinda si celelalte sarcini, ca si termenele de rambursare a capitalului sint bine adaptate la natura proiectului. *v4 ;cordind sau garantind un imprumut, banca sa examine!e cu grija perspectivele ca imprumutatul si, in ca!ul in care imprumutatul nu este membru, garantul, sa "ie in masura sa "aca "ata obligatiilor a"erente acestui imprumutD in plus, banca va trebui sa actione!e cu prudenta, in interesul atit al membrului in cau!a pe teritoriile caruia trebuie reali!at proiectul, cit si in acela al colectivitatii membrilor.
11

*vi4 in care garantea!a un imprumut acordat de alti "urni!ori de capitaluri, banca sa primeasca o compensatie potrivita pentru riscul asumat. *vii4 imprumuturile acordate sau garantate de banca trebuie, cu exceptia unor imprejurari speciale, sa serveasca la reali!area unor proiecte speci"ice de reconstructie sau de!voltare. )6,TIUN6; :. Utili!area imprumuturilor garantate, acordate de banca sau la care aceasta participa *a4 0anca nu va impune conditii in sensul ca produsul unui imprumut sa "ie c7eltuit pe teritoriile unui membru determinat sau ale unor anumiti membri. *b4 0anca va lua masuri ca suma unui imprumut sa "ie utili!ata exclusiv pentru obiectivele pentru care a "ost acordata, tinind seama de considerentele de economie si e"icienta si "ara a permite in"luente sau considerente politice sau de alta natura decit cea economica. *c4 in ca!ul imprumuturilor acordate de banca, aceasta va desc7ide un cont pe numele imprumutatului, iar suma imprumutului va "i creditata in acest cont, in moneda sau in monedele speci"icate in contractul de imprumut. imprumutatul nu va "i autori!at de banca sa traga asupra acestui cont decit pentru a "ace "ata c7eltuielilor legate de proiect, pe masura ce acestea vor "i realmente e"ectuate. )6,TIUN6; .. imprumuturi acordate ,orporatiei Cinanciare Internationale *a4 0anca poate consimti sa participe, sa garante!e sau sa acorde imprumuturi ,orporatiei Cinanciare Internationale, institutie a"iliata bancii, in legatura cu operatiunile sale de imprumut. )uma totala exigibila a !iselor imprumuturi, participatii si garantii nu va "i majorata daca, in momentul sau in urma unor ast"el de imprumuturi, participatii sau garantii, suma totala a datoriei exigibile *inclusiv garantarea unei datorii4 a !isei ,orporatii din orice sursa va depasi o suma egala cu de 8 ori suma bruta a capitalului subscris si a re!ervelor. *b4 &ispo!itiile sectiunilor 8 si : *c4 ale articolului III si ale sectiunii 1 a articolului IG nu se aplica imprumuturilor, participatiilor si garantiilor autori!ate de pre!enta sectiune. ;rticolul IG. 2peratiuni )6,TIUN6; %. +etode de acordare sau "acilitare a imprumuturilor *a4 0anca poate acorda sau inlesni imprumuturi care indeplinesc conditiile generale ale articolului III pe una din urmatoarele cai *i4 ;cordind imprumuturi directe sau participind la ele pe ba!a "ondurilor proprii provenite din capitalul sau varsat diminuat cu pierderile, majorat cu bene"iciul si, pe ba!a sectiunii . din pre!entul articol, cu re!ervele sale. *ii4 ;cordind imprumuturi directe sau participind la acestea cu "onduri obtinute de pe piata unui membru sau prin orice alt "el de imprumut al bancii. *iii4 9arantind, in intregime sau in parte, imprumuturi e"ectuate de "urni!ori privati de capitaluri pe caile obisnuite de investitie. *b4 0anca poate imprumuta "onduri pe ba!a alineatului *a4 *ii4 de mai sus sau garanta imprumuturi pe ba!a alineatului *a4 *iii4 de mai sus numai cu autori!area membrului de pe pietele caruia sint obtinute "ondurile si a membrului in moneda caruia este exprimat imprumutul, si numai daca !isii membri accepta ca suma imprumutului sa poata "i presc7imbata "ara restrictie contra monedei oricarui alt membru. )6,TIUN6; '. Libertatea de a dispune si trans"era monedele *a4 +onedele in care se "ac varsamintele catre banca pe ba!a articolului II, sectiunea = *i4 vor "i imprumutate numai cu aprobarea, in "iecare ca!, a membrului a carui moneda este in cau!a totusi, in ca! de necesitate si dupa cererea integrala de varsamint a capitalului subscris al bancii, !isele monede vor "i "ara restrictie din partea membrilor ale caror monede sint o"erite, utili!ate sau sc7imbate contra monedelor necesare pentru a "ace "ata platilor contractuale de dobin!i, altor sarcini si amorti!arii imprumuturilor proprii ale bancii, sau pentru a "ace "ata angajamentelor bancii in legatura cu asemenea plati contractuale privind imprumuturile garantate de ea. *b4 +onedele primite de banca de la imprumutati sau garanti in contul capitalului imprumuturilor directe e"ectuate in monedele vi!ate la paragra"ul *a4 de mai sus vor putea "i sc7imbate contra monedelor altor state membre sau reimprumutate numai cu aprobarea, in "iecare ca!, a
18

membrilor ale caror monede sint in cau!aD de necesitate si dupa cererea integrala de varsamint a capitalului subscris al bancii, !isele monede vor putea "ara restrictie din partea membrilor ale caror monede sint o"erite sa "ie utili!ate sau sc7imbate contra monedelor necesare pentru a "ace "ata platilor contractuale de dobin!i, altor sarcini sau amorti!ari privind imprumuturile proprii ale bancii, sau pentru a "ace "ata angajamentelor bancii privitoare la asemenea plati contractuale privind imprumuturile garantate de ea. *c4 +onedele primite de banca de la imprumutati sau de la garanti in contul capitalului imprumuturilor directe acordate de banca pe ba!a sectiunii % a4 *ii4 a pre!entului articol vor "i pastrate si utili!ate "ara restrictii din partea membrilor, "ie pentru a e"ectua amorti!ari, "ie pentru a rambursa cu anticipatie sau a rascumpara in intregime sau in parte obligatiuni proprii ale bancii. *d4 Toate celelalte monede de care poate dispune banca, inclusiv cele care sint obtinute de pe piata sau imprumutate intr5alt "el pe ba!a sectiunii % *a4 *ii4 a pre!entului articol, cele obtinute din vin!area de aur, cele primite in plata dobin!ilor si altor sarcini re"eritoare la imprumuturi directe e"ectuate pe ba!a sectiunilor % *a4 *i4 si *ii4 si cele primite in plata comisioanelor si altor sarcini pe ba!a sectiunii % *a4 *ii4 vor "i utili!ate sau presc7imbate contra celorlalte monede sau aur necesare operatiunilor bancii, "ara restrictii din partea membrilor ale caror monede vor "i ast"el o"erite. *e4 +onedele obtinute de pe pietele membrilor de catre imprumutati pe ba!a imprumuturilor garantate de banca in con"ormitate cu sectiunea % *a4 *iii4 a pre!entului articol vor "i de asemenea utili!ate sau presc7imbate contra altor monede "ara restrictii din partea membrilor. )6,TIUN6; 1. Curni!area de monede pentru imprumuturi directe &ispo!itiile urmatoare se vor aplica imprumuturilor directe e"ectuate in con"ormitate cu sectiunea % *a4 *i4 si *ii4 din pre!entul articol. *a4 0anca va "urni!a imprumutatului monedele membrilor, altii decit membrul pe teritoriile caruia se reali!ea!a proiectul, de care imprumutatul are nevoie pentru a "ace "ata c7eltuielilor de e"ectuat pe teritoriile acestor alti membri pentru a atinge obiectivele imprumutului. *b4 in imprejurari exceptionale, in care moneda locala necesara pentru obiectul imprumutului nu va putea "i obtinuta de imprumutat in conditii re!onabile, banca va putea sa5i "urni!e!e acestuia, ca parte a imprumutului, o suma corespun!atoare in aceasta moneda. *c4 &aca proiectul sporeste in mod indirect necesitatile de devi!e straine ale membrului pe teritoriile caruia se reali!ea!a proiectul, banca va putea, in mod exceptional, sa procure imprumutatului, ca parte a imprumutului, o cantitate corespun!atoare de aur sau devi!e, straine care nu va trebui sa depaseasca suma c7eltuielilor locale e"ectuate de imprumutat in legatura cu obiectivul imprumutului. *d4 In imprejurari exceptionale, banca va putea, la cererea unui membru pe teritoriile caruia va "i c7eltuita o parte din imprumut sa rascumpere cu aur sau devi!e straine o parte din moneda membrului ast"el c7eltuitaD totusi partea ast"el rascumparata nu va depasi, in nici un ca!, suma cu care c7eltuiala din imprumut e"ectuata pe aceste teritorii, a dus la o nevoie sporita de devi!e straine. )6,TIUN6; 8. &ispo!itii privind plata in ca!ul imprumuturilor directe ,ontractele de imprumut inc7eiate pe ba!a sectiunii % *a4 *i4 sau *ii4 din pre!entul articol vor tine seama de urmatoarele conditii de plata *a4 ,onditiile si modalitatile platilor de dobin!i si amorti!are, scadentele si datele de rambursare ale "iecarui imprumut vor "i "ixate de banca. ;ceasta va "ixa, de asemenea, procentul si orice alte conditii si modalitati aplicabile comisioanelor ce urmea!a a "i prelevate cu oca!ia !isului imprumut. in ca!ul imprumuturilor e"ectuate pe ba!a sectiunii % *a4 *ii4 din pre!entul articol in cursul primilor !ece ani de "unctionare a bancii, procentul acestui comision nu va "i mai mic de % la suta pe an, nici mai mare de % %@' la suta pe an si va "i calculat asupra partii
1:

nerambursate din "iecare imprumut. La expirarea acestei perioade de !ece ani, procentul comisionului va putea "i redus de banca, in ceea ce priveste atit transele neac7itate din imprumuturile deja acordate, cit si imprumuturile viitoare, daca re!ervele acumulate de banca pe ba!a sectiunii . a pre!entului articol si din alte incasari sint, dupa parerea sa, su"iciente pentru a justi"ica o reducere. in ca!ul imprumuturilor viitoare, banca va avea, de asemenea, "acultatea de a majora procentul comisionului peste limita indicata mai sus, daca experienta arata ca o majorare este oportuna. *b4 Toate contractele de imprumut vor speci"ica moneda *sau monedele4 in care platile corespun!atoare vor "i e"ectuate catre banca. Totusi platile vor putea, la alegerea imprumutatului, sa "ie e"ectuate in aur sau, sub re!erva asentimentului bancii, in moneda unui membru altul decit cel stipulat in contract. *i4 in ca!ul imprumuturilor e"ectuate pe ba!a sectiunii % *a4 *i4 din pre!entul articol, contractele de imprumut vor prevedea ca platile catre banca e"ectuate pentru dobin!i, alte sarcini si amorti!ari vor "i "acute in moneda imprumutata, a"ara de ca!ul in care membrul a carui moneda este imprumutata accepta ca asemenea plati sa "ie "acute intruna sau mai multe monede anume speci"icate. in con"ormitate cu dispo!itiile articolului II, sectiunea 9 *c4, aceste plati, e"ectuate intr5o moneda speci"icata in acest scop de catre banca cu o majoritate de trei patrimi din totalul voturilor existente, vor "i ec7ivalente cu valoarea !iselor plati contractuale la data la care au "ost "acute imprumuturile, *ii4 in ca!ul imprumuturilor e"ectuate pe ba!a sectiunii % *a4 *ii4 a pre!entului articol, suma totala neac7itata si rambursabila bancii intr5o moneda data nu va depasi, in nici un moment, suma totala a imprumuturilor neac7itate contractate de banca pe ba!a sectiunii % *a4 *ii4 si rambursabile in aceeasi moneda. *c4 &aca, in urma unei penurii acute de devi!e straine, un membru nu poate asigura, con"orm modalitatilor stipulate, serviciul oricarui imprumut contractat de el sau garantat de el sau de unul din organismele sale, el va putea cere bancii o usurare a conditiilor de plata. &aca banca recunoaste ca o anumita usurare este in interesul membrului in cau!a, al operatiunilor bancii si al totalitatii membrilor, ea va putea pune in aplicare unul din cele doua sau ambele paragra"e urmatoare, in ceea ce priveste serviciul anual al imprumutului sau o parte din el *i4 0anca va putea, dupa aprecierea sa, sa se inteleaga cu membrul in cau!a, in sensul de a accepta ca serviciul imprumutului sa "ie e"ectuat in moneda membrului in cursul unor perioade care sa nu depaseasca 1 ani, luindu5se masuri potrivite cu privire la utili!area acestei monede si la mentinerea valorii sale de sc7imb, ca si la rascumpararea unei asemenea monede in conditii corespun!atoare. *ii4 0anca va putea modi"ica conditiile de amorti!are sau prelungi perioada de amorti!are, sau combina aceste doua masuri. )6,TIUN6; :. 9arantii *a4 ;tunci in care garantea!a un imprumut contractat pe caile de investitie obisnuite, banca va percepe un comision de garantie platibil periodic asupra sumei neamorti!ate a imprumutului, la nivelul "ixat de ea. in timpul primilor !ece ani de "unctionare a bancii, acest nivel nu va "i in"erior lui % la suta pe an si nici superior lui % %@' la suta pe an. La expirarea acestei perioade de !ece ani, procentul comisionului va putea "i redus de banca, in ceea ce priveste atit transele ramase inca de ac7itat din imprumuturile deja garantate, cit si imprumuturile viitoare, daca re!ervele acumulate de banca pe ba!a sectiunii . a pre!entului articol si prin alte incasari ale sale, sint, dupa parerea sa, su"iciente pentru a justi"ica o reducere. in ceea ce priveste imprumuturile viitoare, banca va avea de asemenea "acultatea sa majore!e comisionul dincolo de limita indicata mai sus, daca experienta arata ca o ast"el de majorare este oportuna. *b4 ,omisioanele de garantie vor "i varsate de catre imprumutat direct bancii. *c4 9arantiile bancii vor preci!a ca banca va putea sa puna capat angajamentului ei in ceea ce priveste plata dobin!ilor daca, in urma carentei imprumutatului si eventual a garantului, banca se o"era sa cumpere la paritate, plus dobin!ile acumulate pina la data mentionata in o"erta, obligatiunile sau alte titluri garantate. *d4 0anca va avea dreptul de a "ixa orice alte conditii si modalitati de garantie. )6,TIUN6; ..
1.

(e!erva speciala )uma comisioanelor percepute de banca con"orm sectiunilor 8 si : din pre!entul articol va "i pastrata ca re!erva speciala, pentru a "ace "ata angajamentelor bancii, potrivit sectiunii = a pre!entului articol. (e!erva speciala va "i pastrata in acea "orma lic7ida, autori!ata prin pre!entul ;cord, pe care o vor 7otari directorii executivi. )6,TIUN6; =. +odalitati de executare a angajamentelor bancii in ca! de neplata In ca! de neplata a imprumuturilor acordate sau garantate de banca, precum si a celor la care banca a participat *a4 0anca va e"ectua toate aranjamentele posibile pentru a ajusta obligatiile re!ultind din imprumuturi, inclusiv intelegerile preva!ute de sectiunea 8 *c4 din pre!entul articol sau cele similare lor. *b4 Platile e"ectuate de banca pentru a onora angajamentele sale re!ultind din imprumuturi sau garantii, pe ba!a sectiunilor % *a4 *ii4 si *iii4 din pre!entul articol vor "i imputate *i4 in primul rind asupra re!ervei speciale preva!ute la sectiunea . din pre!entul articolD *ii4 apoi, in masura necesara si la libera alegere a bancii, asupra celorlalte re!erve, bene"iciului si capitalului de care banca dispune. *c4 Pentru a "ace "ata platilor contractuale de dobinda, altor sarcini si amorti!ari a"erente imprumuturilor proprii ale bancii, sau pentru a "ace "ata angajamentelor acesteia privitoare la plati analoge privind imprumuturile pe care le5a garantat, banca, in ca! de necesitate, va putea cere varsamintul unei "ractiuni corespun!atoare din subscriptiile nevarsate ale membrilor in con"ormitate cu art. II sectiunile : si =. In plus, daca banca aprecia!a ca o neplata va dura mai mult timp, va putea sa ceara varsamintul unei "ractiuni suplimentare din aceste subscriptii nevarsate, care sa nu depaseasca in cursul unui an % la suta din subscriptiile totale ale membrilor si care sa "ie destinate *i4 rascumpararii inainte de scadenta, sau respectarii intr5alt "el a angajamentului sau privind totalul sau o parte din capitalul neac7itat al unui imprumut garantat de ea, al carui debitor se a"la in stare de neplataD *ii4 rascumpararii sau respectarii intr5alt "el a angajamentului sau privind propriile sale imprumuturi neac7itate. )6,TIUN6; >. 2peratiuni diverse in a"ara de operatiunile speci"icate in alte parti din pre!entul ;cord, banca va avea dreptul *i4 sa cumpere si sa vinda titlurile emise de ea, ca si titlurile garantate de ea sau cele in care ea a investit "onduri, cu conditia ca sa obtina aprobarea membrului pe teritoriile caruia urmea!a sa "ie cumparate sau vindute aceste titluriD *ii4 sa garante!e, in scopul de a le "acilita vin!area, titlurile in care ea a investit "onduriD *iii4 sa imprumute moneda oricarui membru, cu aprobarea acestui membruD *iv4 sa cumpere si sa vinda alte titluri pe care directorii, cu majoritate de trei patrimi din totalul voturilor existente, le vor putea socoti potrivite pentru plasarea in intregime sau in parte a re!ervei speciale potrivit sectiunii . din pre!entul articol. in exercitarea drepturilor acordate de pre!enta sectiune, banca va putea trata cu orice persoana, societate de persoane, asociatie, corporatie sau alta entitate juridica stabilita pe teritoriul oricarui membru. )6,TIUN6; 9. ;vertisment de inscris pe titluri 2rice titlu garantat sau emis de banca va avea inscris vi!ibil, pe "ata, o declaratie din care sa re!ulte ca !isul titlu nu constituie un angajament al vreunui guvern, a"ara de ca!ul in care se mentionea!a expres pe titlu. )6,TIUN6; %0. Inter!icerea oricarei activitati politice 0anca si repre!entantii sai nu vor interveni in a"acerile politice ale vreunui membru, nici nu se vor lasa in"luentati in deci!iile lor de orientarea politica a membrului *sau membrilor4 in cau!a. &eci!iile lor vor "i intemeiate exclusiv pe considerente economice, iar aceste considerente vor "i cintarite impartial, pentru a atinge obiectivele enuntate la articolul %.
1=

Articolul 5. 2rgani!are si conducere )6,TIUN6; %. )tructura bancii 0anca va avea un ,onsiliu al guvernatorilor, directori executivi, un presedinte, precum si alti "unctionari superiori si salariati pentru indeplinirea sarcinilor care vor "i stabilite de banca. )6,TIUN6; '. ,onsiliul guvernatorilor *a4 Toate puterile bancii sint con"erite ,onsiliului guvernatorilor, care se compune din cite un guvernator si un supleant, numiti de "iecare membru, intr5un mod ce va "i determinat de acesta din urma. Ciecare guvernator si "iecare supleant vor detine mandatul pe : ani, a"ara de ca!ul in care membrul care i5a numit 7otaraste alt"el, mandatul lor putind "i c7iar reinnoit. Nici un supleant nu poate vota decit in absenta titularului. ,onsiliul va alege pe unul dintre guvernatori ca presedinte. *b4 ,onsiliul guvernatorilor poate delega directorilor executivi dreptul de a exercita orice atributii ale ,onsiliului, cu exceptia urmatoarelor *i4 admiterea de noi membri si stabilirea conditiilor de admitere a acestoraD *ii4 majorarea sau reducerea capitalului socialD *iii4 suspendarea unui membruD *iv4 7otarirea cu privire la recursurile contra interpretarilor pre!entului ;cord date de directorii executiviD *v4 inc7eierea acordurilor de cooperare cu alte organi!atii internationale *in a"ara de ca!ul in care este vorba de acorduri o"icioase cu caracter administrativ si temporar4D *vi4 deci!ia de suspendare in mod permanent a operatiunilor bancii si reparti!are a activelor saleD *vii4 "ixarea repartitiei venitului net al bancii. *c4 ,onsiliul guvernatorilor va tine o adunare anuala si alte adunari ce pot "i "ixate de ,onsiliu sau convocate de directorii executivi. intrunirile ,onsiliului vor "i convocate de directorii executivi ori de cite ori sint cerute de : membri, sau de membrii care intrunesc un s"ert din totalul voturilor existente. *d4 Pentru orice intrunire a ,onsiliului guvernatorilor este necesara pre!enta majoritatii guvernatorilor, dispunind de cel putin doua treimi din totalul voturilor existente. *e4 ,onsiliul guvernatorilor poate stabili, prin regulament, o procedura prin care directorii executivi, atunci in care socotesc ca o asemenea actiune este con"orma cu interesele bancii, sa obtina, intr5o c7estiune determinata, un vot al guvernatorilor "ara a mai convoca o intrunire a ,onsiliului. *"4 ,onsiliul guvernatorilor, precum si directorii executivi, in masura imputernicirii lor, pot adopta ast"el de reguli si regulamente ce pot "i necesare sau potrivite conducerii operatiunilor bancii. *g4 9uvernatorii si supleantii lor isi vor indeplini atributiile "ara a primi o indemni!atie din partea bancii, insa banca le va rambursa c7eltuielile re!onabile oca!ionate de participarea la sedinte. *74 ,onsiliul guvernatorilor va "ixa remuneratia directorilor executivi, precum si salariul si conditiile contractului de serviciu al presedintelui. )6,TIUN6; 1. Gotarea *a4 Ciecare membru va dispune de doua sute cinci!eci de voturi, plus un vot suplimentar pentru "iecare actiune din capital pe care o detine. *b4 ,u exceptia ca!urilor speciale preva!ute, orice problema supusa bancii va "i re!olvata cu majoritatea voturilor exprimate. )6,TIUN6; 8. &irectori executivi *a4 &irectorii executivi vor "i responsabili pentru conducerea operatiunilor generale ale bancii si in acest sens, vor exercita toate puterile ce le5au "ost delegate de ,onsiliul guvernatorilor. *b4 &irectorii executivi vor "i in numar de doispre!ece, "ara a "i necesar sa "ie guvernatori, dintre care *i4 ,inci vor "i numiti, cite unul din "iecare din cei cinci membri care detine cel mai mare numar de actiuniD
1>

*ii4 )apte vor "i alesi, con"orm anexei 0 de toti guvernatorii, altii decit cei numiti de cei cinci membri vi!ati mai sus sub *i4. in spiritul pre!entului paragra", prin #membri$ se inteleg guvernele statelor enumerate la anexa ;, "ie ca este vorba de state "ondatoare, "ie de cele care au devenit membre in aplicarea articolului ', sectiunea % *b4. in care guvernele altor state vor deveni membri. ,onsiliul guvernatorilor va putea, cu o majoritate de patru cincimi din totalul voturilor existente, sa mareasca numarul total al directorilor executivi, prin sporirea numarului directorilor executivi ce urmea!a a "i alesi. &irectorii executivi vor "i numiti sau alesi la "iecare doi ani. *c4 Ciecare director executiv va numi un supleant care va avea depline puteri sa actione!e in numele sau in care el nu este pre!ent. ;tunci in care directorii executivi care i5au numit sint pre!enti, supleantii pot sa asiste la adunari, dar "ara drept de vot. *d4 &irectorii executivi vor ramine in "unctiune atita timp cit succesorii lor nu vor "i numiti sau alesi. &aca postul unui director executiv ales devine vacant, cu mai mult de 90 de !ile inainte de expirarea mandatului sau, un alt director executiv va "i ales pentru durata ramasa a mandatului, de catre guvernatorii care l5au ales pe directorul executiv precedent. ;legerea va "i "acuta cu majoritatea voturilor exprimate. ,it timp postul va ramine vacant, supleantul directorului executiv precedent va exercita atributiile sale, cu exceptia aceleia de a numi un supleant. *e4 &irectorii executivi vor "unctiona in permanenta la sediul central al bancii si se vor intruni ori de cite ori va "i necesar pentru operatiunile bancii. *"4 Pentru orice intrunire a directorilor executivi este necesara pre!enta majoritatii directorilor care dispun de cel putin o jumatate din totalul voturilor existente. *g4 Ciecare director numit va dispune de numarul de voturi atribuite, in conditiile sectiunii 1 a pre!entului articol, membrului care %5a numit. Ciecare director ales va dispune de numarul de voturi care au contribuit la alegerea sa. Toate voturile de care dispune un director vor "i date in bloc. *74 ,onsiliul guvernatorilor va adopta regulamente pe ba!a carora un membru care nu este indreptatit sa numeasca un director in conditiile preva!ute mai sus sub *b4, va putea desemna un repre!entant care sa asiste la toate adunarile directorilor unde se va examina o cerere pre!entata de acest membru sau o problema care il a"ectea!a in mod special, *i4 &irectorii executivi pot numi orice comitete vor crede de cuviinta. ,alitatea de membru la aceste comitete nu este re!ervata numai guvernatorilor, directorilor executivi sau supleantilor lor. )6,TIUN6; :. Presedintele si )ecretariatul *a4 &irectorii executivi vor alege un presedinte care nu va "i un guvernator, un director executiv sau supleant. Presedintele va pre!ida intrunirile directorilor executivi, insa nu va lua parte la vot, a"ara de ca!ul in care exista o paritate de voturi, situatie in care votul sau va "i decisiv. 6l va putea sa ia parte, "ara drept de vot, la reuniunile ,onsiliului guvernatorilor. +andatul presedintelui va inceta atunci in care directorii executivi vor decide ast"el. *b4 Presedintele va "i se"ul serviciilor bancii si va conduce a"acerile curente sub directivele directorilor executivi. 6l va "i responsabil pentru organi!area, sub controlul general al directorilor executivi, a tuturor serviciilor, va numi si revoca pe "unctionarii superiori si subalterni. *c4 in exercitarea "unctiunilor lor presedintele, "unctionarii superiori si "unctionarii subalterni ai bancii vor avea indatoriri numai "ata de banca si nu "ata de alta autoritate. Ciecare membru al bancii va respecta caracterul international al acestei indatoriri si se va abtine de la orice incercare de a in"luenta un "unctionar oarecare al bancii in exercitarea "unctiilor sale. *d4 La numirea personalului presedintele, "ara a neglija interesul capital de a5si asigura concursul celor mai activi si mai competenti, va tine seama de importanta unei recrutari e"ectuate pe o ba!a geogra"ica cit mai larga cu putinta. )6,TIUN6; .. ,onsiliul consultativ *a4 Ga "i creat un consiliu consultativ, compus din cel putin = persoane, alese de ,onsiliul guvernatorilor si care va cuprinde repre!entanti ai bancilor, comertului, industriei, muncii, agriculturii si cu o repre!entare cit mai larga cu putinta a di"eritelor natiuni. in sectoarele in care
19

exista organi!atii internationale speciali!ate, membrii repre!entind aceste sectoare in ,onsiliu, vor "i alesi de acord cu !isele organi!atii. ,onsiliul va da avi!e bancii cu privire la politica sa de ansamblu. 6l se va intruni anual si in toate ca!urile in care va cere banca. )6,TIUN6; =. ,omitetele de imprumuturi ,omitetele insarcinate sa raporte!e cu privire la imprumuturi, pe ba!a articolului III, sectiunea 8, vor "i numite de banca. Ciecare din aceste comitete va cuprinde un expert ales de guvernatorul repre!entind membrul pe teritoriul caruia va "i reali!at proiectul, precum si unul sau mai multi te7nicieni ai bancii. )6,TIUN6; >. (elatii cu alte organi!atii internationale *a4 in cadrul pre!entului ;cord, banca va coopera cu toate organi!atiile internationale generale, precum si cu organi!atiile publice avind "unctii speciali!ate in domenii conexe. 2rice aranjament in vederea unei ast"el de cooperari, daca presupune o modi"icare a unei clau!e oarecare din pre!entul ;cord, va putea "i reali!at numai in urma unui amendament la !isul ;cord, in con"ormitate cu articolul GIII. *b4 in care va 7otari asupra cererilor de imprumut sau de garantii privitoare la probleme ce tin direct de competenta unei organi!atii internationale de tipul speci"icat in paragra"ul precedent si in care participarea membrilor bancii este preponderenta, aceasta va lua in consideratie punctele de vedere si recomandarile !isei organi!atii. )6,TIUN6; 9. ;mplasarea sediilor *a4 )ediul central al bancii va "i instalat pe teritoriul membrului care detine cel mai mare numar de actiuni. *b4 0anca va putea desc7ide agentii sau sucursale pe teritoriile oricarui membru al bancii. )6,TIUN6; %0. 2"icii si consilii regionale *a4 0anca va putea in"iinta o"icii regionale si "ixa amplasarea si !ona de competenta a "iecarui o"iciu regional. *b4 Ciecare o"iciu regional va "i indrumat de un consiliu regional, repre!entind intreaga !ona si ales ast"el cum va decide banca. )6,TIUN6; %%. &epo!itari *a4 2rice stat membru va desemna, ca depo!itar al tuturor activelor bancii in moneda sa, banca sa centrala sau, in lipsa, o alta institutie care sa poata "i acceptata de banca. *b4 0anca poate pastra alte active ale sale, inclusiv aurul, la depo!itarii desemnati de cei cinci membri care poseda cel mai mare numar de actiuni si la alti depo!itari desemnati pe care banca ii va putea alege. La inceput, cel putin jumatate din activele in aur ale bancii va "i incredintata depo!itarului desemnat de membrul pe al carui teritoriu banca are sediul sau central si patru!eci la suta cel putin vor "i incredintate depo!itarilor desemnati de ceilalti patru membri indicati mai sus, "iecare din acesti depo!itari trebuind sa detina, la inceput, o cantitate de aur cel putin egala cu aceea care va "i "ost varsata pentru plata pretului actiunilor de catre membrul care %5a desemnat pe !isul depo!itar. Totusi toate trans"erurile de aur la care va proceda banca vor "i e"ectuate tinindu5se seama de c7eltuielile de transport si de necesitatile probabile ale bancii. in imprejurari grave, directorii executivi vor putea trans"era in intregime sau in parte activele in aur ale bancii in orice loc care o"era o protectie convenabila. )6,TIUN6; %'. Corma disponibilitatilor in moneda 0anca va accepta de la orice membru, in locul oricarei parti din valuta membrului platita bancii pe ba!a articolului II sectia = *i4, sau pentru a amorti!a un imprumut contractat in aceasta moneda si de care banca nu are nevoie pentru operatiunile sale, bonuri sau angajamente similare emise de guvernul statului membru sau de depo!itarul desemnat de elD aceste e"ecte nu vor "i negociabile, nu vor "i purtatoare de dobin!i si vor "i platibile la vedere la valoarea lor nominala prin inscrierea lor in creditul contului desc7is la banca depo!itarului desemnat. )6,TIUN6; %1. Publicarea de rapoarte si "urni!area de in"ormatii *a4 0anca va publica un raport anual cuprin!ind o situatie experti!ata a conturilor sale si va di"u!a membrilor, la intervale de maximum 1 luni, o situatie sumara a "inantelor sale si un cont de pro"it si pierderi, relie"ind re!ultatele operatiunilor sale. *b4 0anca va putea publica si alte asemenea rapoarte pe care le va socoti utile pentru indeplinirea scopurilor sale.
80

*c4 6xemplare de pe toate rapoartele, situatiile si publicatiile e"ectuate pe ba!a pre!entei sectiuni vor "i adresate statelor membre. )6,TIUN6; %8. (epartitia venitului net *a4 ,onsiliul guvernatorilor va determina in "iecare an partea din venitul net care, dupa constituirea re!ervei speciale, va "i virata la re!erva generala si partea care, eventual, va "i distribuita. *b4 In ca! de distribuire, "iecare membru va primi ca prim varsamint din suma distribuita anual, o suma necumulativa de ' la suta cel mult, calculata pe ba!a mediei imprumuturilor rimase in timpul anului, acordate pe ba!a articolului IG, sectia % *a4 *i4, in moneda corespun!atoare subscriptiei. &upa ce s5a ac7itat acest prim varsamint de ' la suta, restul ramas a "i distribuit va "i ac7itat tuturor membrilor proportional cu actiunile lor. Plata va "i "acuta "iecarui membru in moneda sa proprie sau, daca aceasta moneda nu este disponibila, intr5o alta moneda acceptata de el. &aca aceste plati sint e"ectuate in alte monede decit acea a membrului, trans"erul monedei si utili!area ei dupa plata, de catre bene"iciar, nu vor "ace obiectul nici unei restrictii din partea altor membri. Articolul 5I. (etragerea si suspendarea calitatii de membruD suspendarea operatiunilor )6,TIUN6; %. &reptul membrilor de a se retrage 2rice membru se poate retrage oriin care din banca, noti"iin careu5i in scris 7otarirea sa la sediul ei central. (etragerea va deveni e"ectiva la data primirii noti"icarii. )6,TIUN6; '. )uspendarea calitatii de membru &aca un membru nu indeplineste vreuna din obligatiile sale "ata de banca, aceasta va putea sa5i suspende calitatea de membru in urma unei deci!ii luate cu majoritatea guvernatorilor care detin majoritatea numarului total de voturi existente. +embrul ast"el suspendat va pierde in mod automat calitatea de membru la un an de la data suspendarii sale, a"ara de ca!ul in care s5a luat, cu aceeasi majoritate, o deci!ie de repunere in drepturi. in timpul cit este suspendat, un membru nu va "i indreptatit sa exercite un drept oarecare preva!ut in pre!entul ;cord, cu exceptia aceluia de a se retrage, insa va ramine supus tuturor obligatiilor. )6,TIUN6; 1. incetarea calitatii de membru al Condului +onetar International 2rice stat care incetea!a de a mai "i membru al Condului +onetar International va inceta in mod automat, la trei luni dupa aceasta, de a "i membru al bancii, a"ara de ca!ul in care aceasta a consimtit, cu o majoritate de trei patrimi din totalul voturilor existente, sa5% autori!e a ramine membru. )6,TIUN6; 8. (eglementarea conturilor cu guvernele care incetea!a de a "i membre *a4 in care un guvern incetea!a de a "i membru, el va ramine responsabil pentru obligatiunile sale directe, ca si pentru angajamentele sale conexe "ata de banca, atita timp cit o parte din imprumuturi sau garantii contractate inainte de a "i incetat de a "i membru au ramas in vigoareD totusi el va inceta de a5si asuma angajamente privind imprumuturile si garantiile acordate ulterior de banca, ca si de a participa atit la distribuirea veniturilor, cit si la c7eltuielile bancii. *b4 ;tunci in care un guvern incetea!a de a "i membru, banca va lua toate masurile pentru rascumpararea actiunilor sale in cadrul reglementarii conturilor cu acest guvern, in con"ormitate cu dispo!itiunile paragra"elor *c4 si *d4 de mai sus. in acest scop, pretul de rascumparare al actiunilor va "i egal cu valoarea re!ultata din conturile bancii in !iua in care guvernul va inceta de a "i membru. *c4 ;c7itarea actiunilor rascumparate de banca, pe ba!a pre!entei sectiuni, va "i supusa urmatoarelor conditii *i4 2rice suma datorata guvernului in sc7imbul actiunilor sale va "i retinuta de banca atita timp cit acest guvern, banca sa centrala sau unul din organismele sale va ramine angajat ca imprumutat sau garant "ata de banca, si aceasta suma va putea servi, dupa aprecierea bancii, la ac7itarea unuia dintre aceste angajamente, pe masura ce ajunge la scadenta. Nici o suma nu va "i retinuta din cau!a angajamentelor guvernului re!ultind din subscrierea sa la actiunile bancii, pe
8%

ba!a articolului II, sectiunea : *ii4, in nici un ca!, o suma datorata unui membru in sc7imbul actiunilor sale nu5i va "i varsata mai inainte de sase luni de la data la care el va inceta sa "ie membru, *ii4 Gor putea "i e"ectuate, din timp in timp, varsaminte asupra pretului actiunilor dupa remiterea acestora de catre guvern, in masura in care suma datorata cu titlu de pret de rascumparare, asa cum este de"init mai sus sub *b4, va depasi totalul angajamentelor re!ultind din imprumuturile si garantiile indicate mai sus sub *c4 *i4, pina in momentul in care "ostul membru va "i incasat pretul integral al rascumpararii. *iii4 Platile vor "i e"ectuate in moneda tarii bene"iciare sau, la alegerea bancii, in aur. *iv4 &aca banca su"era pierderi in legatura cu garantiile, participatiile la imprumuturi sau imprumuturi care erau in curs la data la care guvernul a incetat de a "i membru si daca suma acestor pierderi depaseste, la aceasta data suma re!ervei constituite pentru a5i "ace "ata, !isul guvern va "i obligat sa ramburse!e la cerere suma cu care pretul de rascumparare al actiunilor sale ar "i "ost redus daca pierderile ar "i "ost luate in consideratie la "ixarea pretului de rascumparare. in plus, guvernul "ost membru va ramine responsabil pentru orice cerere de varsamint in contul capitalului nevarsat in ba!a articolului II, sectiunea : *ii4 in masura in care ar "i "ost obligat sa e"ectue!e acest varsamint, daca pierderea de capital si cererea de varsamint ar "i survenit in !iua "ixarii pretului de rascumparare. *d4 &aca banca suspenda operatiunile sale in mod permanent, in con"ormitate cu sectiunea : *b4 a pre!entului articol, in urmatoarele sase luni de la data la care un guvern incetea!a de a "i membru, toate drepturile !isului guvern vor "i determinate prin dispo!itiile sectiunii : din pre!entul articol. )6,TIUN6; :. )uspendarea operatiunilor si reglementarea angajamentelor bancii *a4 in imprejurari speciale, directorii executivi vor putea suspenda temporar orice noua operatiune de imprumut si garantie, pina in care ,onsiliul guvernatorilor va putea delibera si decide cu privire la aceasta. *b4 0anca poate suspenda, in mod permanent, orice noua operatiune de imprumut si garantie, printr5un vot al majoritatii guvernatorilor care detin majoritatea voturilor existente. &upa o ast"el de suspendare a operatiunilor, banca va inceta imediat toate activitatile, cu exceptia celor care se re"era la reali!area metodica, la conservarea si la apararea activelor sale, precum si la reglementarea obligatiunilor sale. *c4 (esponsabilitatea tuturor membrilor in legatura cu subscrierile nevarsate din capitalul social al bancii, precum si aceea care re!ulta din deprecierea monedelor proprii vor ramine in vigoare pina in care toate pretentiile creditorilor, inclusiv cele conexe, vor "i "ost satis"acute. *d4 Toti creditorii titulari de creante directe vor "i platiti in primul rind din activele bancii, iar apoi din varsamintele e"ectuate la banca in urma cererii de varsamint a subscriptiilor nevarsate. inainte de a e"ectua vreo plata creditorilor titulari de creante directe, directorii executivi vor lua toate masurile, necesare dupa parerea lor, pentru a asigura titularilor de creante conexe o repartitie pe aceleasi ba!e ca si creditorilor titulari de creante directe. *e4 Nici o distributie nu va "i "acuta membrilor in contul subscrierilor la capitalul bancii, inainte ca *i4 toate obligatiunile "ata de creditori sa "i "ost reglementate sau sa se "i luat toate masurile in acest scop, si *ii4 majoritatea guvernelor, detinind majoritatea voturilor existente, sa "i 7otarit sa se procede!e la o distributie. *"4 In care o deci!ie de e"ectuare a unei distributii va "i "ost luata, asa cum se arata mai susla*e4, directorii executivi vor putea, cu majoritate de doua treimi, sa procede!e la distributii succesive ale activelor bancii intre membri, pina in care toate activele vor "i "ost distribuite. ;ceasta distributie nu va putea interveni decit dupa lic7idarea tuturor creantelor in curs ale bancii asupra "iecarui membru. *g4 inainte de orice distributie a activelor, directorii executivi vor "ixa cota "iecarui membru, proportionala cu raportul dintre actiunile detinute de el si totalul actiunilor in circulatie ale bancii.
8'

*74 &irectorii executivi vor evalua activele ce urmea!a a "i impartite la data distributiei, apoi vor proceda la aceasta in "elul urmator *i4 )e va plati "iecarui membru, in obligatiuni ale sale sau ale organismelor o"iciale ori persoanelor juridice de pe teritoriile sale, in masura in care acestea sint disponibile pentru distributie, o suma egala in valoare cu ponderea pe care partea sa o are in suma totala ce urmea!a sa "ie distribuita. *ii4 2data e"ectuata plata pe ba!a prevederilor de la punctul *i4, orice sold datorat unui membru va "i varsat in propria sa moneda, in masura in care banca dispune de ea, pina la concurenta unei sume ec7ivalente cu acest sold. *iii4 2rice sold restant datorat unui membru dupa platile indicate mai sus, sub *i4 si *ii4, va "i ac7itat in aur sau in moneda pe care o va accepta, in masura in care banca detine ast"el de mijloace de plata, pina la concurenta unei sume ec7ivalente cu acest sold. *vi4 Toate activele detinute de banca, ramase in urma platilor aratate mai sus sub *i4, *ii4 si *iii4, vor "i distribuite membrilor in mod proportional. *i4 2rice membru care primeste active distribuite de banca, in aplicarea paragra"ului *74 de mai sus, va "i subrogat in toate drepturile acordate bancii asupra acestor active inainte de distribuirea lor. Articolul 5II. )tatut, imunitati si privilegii )6,TIUN6; %. 2biectul pre!entului articol Pentru a pune banca in situatia de a indeplini "unctiile care ii sint incredintate, se vor acorda bancii pe teritoriile "iecarui membru statutul juridic, imunitatile si privilegiile mentionate in pre!entul articol. )6,TIUN6; '. )tatutul juridic al bancii 0anca va avea personalitate juridica deplina si indeosebi capacitatea *i4 de a contractaD *ii4 de a dobindi si a dispune de bunuri mobile si imobileD *iii4 de a se pre!enta in "ata instantelor judecatoresti. )6,TIUN6; 1. )ituatia bancii in ce priveste urmaririle judiciare 0anca nu poate "i urmarita decit in "ata unei instante care sa aiba competenta asupra teritoriilor unui membru unde ea are un sediu, unde a imputernicit pe un agent sa apere interesele bancii Injustitie sau sa primeasca noti"icari judiciare, avi!e sau somatii, sau unde a emis ori a garantat titluri. Nici o actiune judecatoreasca nu va putea totusi sa "ie intentata de membri sau de persoane care actionea!a in numele membrilor, sau care valori"ica drepturi cedate de acestia. Proprietatile si activele bancii, oriunde ar "i situate si oricine ar "i detinatorul, se vor bucura de imunitate "ata de orice "orma de con"iscare, sec7estrare sau urmarire, cit timp nu va "i "ost pronuntata impotriva bancii o 7otarire de"initiva. )6,TIUN6; 8. Imunitatea activelor de sec7estru Proprietatile si activele bancii, oriunde ar "i situate si oricare ar "i detinatorul, nu vor putea "ace obiectul unei perc7e!itii, rec7i!itii, con"iscari, exproprieri sau oricarei alte "orme de preluare de catre puterea executiva sau legislativa. )6,TIUN6; :. Inviolabilitatea ar7ivelor ;r7ivele bancii vor "i inviolabile. )6,TIUN6; .. )cutirea de restrictii a activelor bancii in masura necesara reali!arii operatiunilor preva!ute in pre!entul ;cord si in con"ormitate cu dispo!itiile acestuia, toate proprietatile si activele bancii vor "i scutite de restrictii, reglementari, controale si moratorii de orice natura. )6,TIUN6; =. Privilegiu in materie de comunicari )tatele membre vor aplica comunicarilor o"iciale ale bancii acelasii tratament ca si comunicarilor o"iciale ale altor state membre. )6,TIUN6; >. Imunitati si privilegii in "avoarea conducatorilor si personalului Toti guvernatorii, directorii executivi, supleanti, conducatorii si intregul personal al
81

bancii *i4 se vor bucura de imunitate "ata de orice urmarire pentru actele indeplinite de ei in exercitiul o"icial al "unctiunilor lor, a"ara de ca!ul in care banca va "i renuntat la aceasta imunitateD *ii4 daca nu sint cetateni ai statului in care isi exercita "unctiunile, ei vor bene"icia de aceleasi imunitati in materie de restrictii la imigrare, de inregistrare a strainilor, de obligatiile serviciului militar, precum si de aceleasi "acilitati in materie de restrictii valutare, ca si cele care sint acordate de statele membre repre!entantilor, o"icialitatilor si personalului de rang ec7ivalent al altor membriD *iii4 vor bene"icia, in materie de "acilitati de calatorie, de acelasii tratament care este acordat de membri repre!entantilor, o"icialitatilor si personalului de rang ec7ivalent al altor membri. )6,TIUN6; 9. )cutiri de impo!ite *a4 0anca, activele sale, bunurile, veniturile, ca si operatiunile si tran!actiile sale autori!ate prin pre!entul ;cord, vor "i scutite de orice impo!it si de orice taxe vamale. 0anca va "i, de asemenea, scutita de orice obligatie de a colecta sau plati vreun impo!it sau vreo taxa. *b4 Nici un impo!it nu va "i perceput asupra sau in legatura cu retributiile si salariile platite de banca directorilor executivi, supleantilor, conducatorilor sau "unctionarilor sai, daca nu sint cetateni, supusi sau nationali ai tarii in care isi exercita "unctiile lor. *c4 Nici un impo!it de nici o natura nu va "i perceput asupra obligatiunilor sau titlurilor emise de banca, inclusiv asupra dividendelor si dobin!ilor acestora, oricine ar "i detinatorul acestor titluri *i4 daca acest impo!it se aplica in mod discriminatoriu unor ast"el de obligatiuni sau titluri numai din cau!a ca ele sint emise de bancaD *ii4 daca un ast"el de impo!it are drept singur temei juridic locul sau moneda in care aceste obligatiuni sau titluri au "ost emise, platibile sau platite, sau locul unde se a"la sediul ori biroul de operatiuni al bancii. *d4 Nici un impo!it de nici un "el nu va "i perceput asupra unei obligatiuni sau titlu garantate de banca *inclusiv asupra dividendelor si dobin!ilor corespun!atoare4, oricare ar "i detinatorul acestor titluri *i4 daca acest impo!it constituie o masura discriminatorie impotriva unei ast"el de actiuni sau obligatiuni pentru simplul "apt ca sint garantate de banca, sau *ii4 daca un ast"el de impo!it are drept singur temei juridic amplasarea unui sediu sau birou de operatiuni al bancii. )6,TIUN6; %0. ;plicarea pre!entului articol Ciecare membru va lua pe propriile sale teritorii toate masurile necesare in vederea transpunerii in propria sa legislatie a principiilor expuse in pre!entul articol si va in"orma banca cu privire la masurile detaliate pe care le va "i luat in acest scop. Articolul 5III. ;mendamente *a4 2rice propunere pentru introducerea de modi"icari in pre!entul ;cord, "ie ca emana de la un membru, un guvernator sau de la directorii executivi, va "i comunicata presedintelui ,onsiliului guvernatorilor, care o va supune !isului ,onsiliu. &aca amendamentul propus este aprobat de ,onsiliu, banca va intreba prin scrisori sau telegrame circulare, adresate tuturor membrilor, daca accepta amendamentul propus. In care trei cincimi din membri, repre!entind patru cincimi din totalul voturilor existente vor "i acceptat amendamentul propus, banca va certi"ica "aptul printr5o comunicare scrisa adresata tuturor membrilor. *b4 Prin derogare de la alineatul *a4 de mai sus, acceptarea tuturor membrilor este ceruta in ca!ul oricarui amendament care modi"ica *i4 dreptul de retragere din banca, preva!ut de articolul ., sectiunea %D *ii4 dreptul asigurat de articolul II, sectiunea 1 *c4D *iii4 limitarea angajamentelor preva!uta de articolul II, sectiunea .. *c4 ;mendamentele vor intra in vigoare, pentru toti membrii, la 1 luni dupa data comunicarii
88

o"iciale, in a"ara de ca!ul in care un termen mai scurt a "ost speci"icat in scrisoarea sau telegrama circulara. Articolul ID. Interpretare *a4 2rice problema de interpretare a dispo!itivelor pre!entului ;cord, care s5ar ivi intre orice membru si banca sau intre orice membri intre ei, va "i supusa directorilor executivi spre re!olvare. &aca problema priveste, in special, un membru neindreptitit sa numeasca un director, el va avea dreptul sa "ie repre!entat, in con"ormitate cu articolul G, sectiunea 8 *74. *b4 in toate ca!urile in care directorii executivi au dat o deci!ie pe ba!a alineatului *a4 de mai sus, orice membru poate cere ca problema sa "ie de"erita ,onsiliului guvernatorilor, a carui deci!ie va "i de"initiva. in asteptarea deci!iei ,onsiliului, banca poate, daca aprecia!a ast"el, sa lucre!e pe ba!a deci!iei directorilor executivi, *c4 2ri de cite ori apare o neintelegere intre banca si un membru care s5a retras, sau intre banca si un membru in cursul suspendarii permanente a operatiunilor bancii, aceasta neintelegere va "i supusa arbitrajului unui tribunal compus din trei arbitri, dintre care un arbitru numit de banca, un arbitru numit de membrul implicat si un supraarbitru care, a"ara de a!ul in care partile au decis alt"el, va "i numit de Presedintele ,urtii Permanente de 3ustitie Internationala sau de o alta autoritate desemnata de regulamentul adoptat de banca. )upraarbitrul va avea puteri depline pentru a solutiona toate problemele de procedura asupra carora partile ar "i in de!acord. Articolul D. ;probare tacita 2ri de cite ori aprobarea unui membru va "i necesara pentru ca banca sa poata actiona, aceasta aprobare va "i, in a"ara ca!ului vi!at la articolul GIII, considerata ca data, daca acest membru nu si5a pre!entat obiectiunile intr5un termen re!onabil pe care banca va avea "acultatea de a5% "ixa, atunci in care va noti"ica membrului masura propusa. ArticolulDI. &ispo!itiuni "inale )6,TIUN6; %. Intrarea in vigoare Pre!entul ;cord va intra in vigoare dupa ce a "ost semnat in numele guvernelor a caror subscriere minima repre!inta cel putin sai!eci si cinci la suta din totalul subscrierilor mentionate in anexa ; si in care documentele vi!ate de sectiunea ' *a4 a pre!entului articol vor "i "ost depuse in numele lor, dar in nici un ca! pre!entul ;cord nu va intra in vigoare inainte de % mai %98:. )6,TIUN6;'. )emnatura *a4 Ciecare guvern, in numele caruia va "i semnat pre!entul ;cord, va depune, la guvernul )tatelor Unite, o declaratie in care va mentiona ca a acceptat pre!entul ;cord in con"ormitate cu legile sale si a luat toate masurile necesare pentru aducerea la indeplinire a tuturor obligatiilor decurgind din pre!entul ;cord. *b4 Ciecare guvern va deveni membru al bancii la data depunerii in numele sau a instrumentului vi!at mai sus sub *a4, sub re!erva ca nici un guvern nu va deveni membru al bancii inainte ca pre!entul ;cord sa "i intrat in vigoare, in conditiile sectiunii % din pre!entul articol. *c4 9uvernul )tatelor Unite ale ;mericii va in"orma guvernele tuturor statelor ale caror nume sint mentionate in anexa ; si toate guvernele a caror calitate de membru a "ost acceptata in con"ormitate cu articolul II, sectiunea % *b4 despre toate semnaturile intrunite de pre!entul ;cord si despre depunerea tuturor instrumentelor vi!ate mai sus sub *a4. *d4 in momentul in care pre!entul ;cord va "i semnat in numele sau, "iecare guvern va transmite guvernului )tatelor Unite ale ;mericii o sutime dini I din pretul "iecarei actiuni, in aur sau in dolari ai )tatelor Unite, in scopul de a acoperi c7eltuielile de administratie ale bancii. ;ceasta plata va "i creditata in contul platii ce urmea!a a "i e"ectuata con"orm articolului II, sectiunea > *a4. 9uvernul )tatelor Unite ale ;mericii va pastra !isele "onduri intr5un cont special de depo!it si le va transmite ,onsiliului guvernatorilor bancii, atunci in care va "i convocata adunarea initiala preva!uta la sectiunea 1 a pre!entului articol. &aca pre!entul ;cord nu a intrat in vigoare la 1% decembrie %98:, guvernul )tatelor Unite va restitui !isele "onduri guvernelor care le5au transmis. *e4 Pre!entul ;cord va ramine, pina la 1% decembrie %98:, desc7is semnaturii, la Fas7ington, de catre repre!entantii guvernelor statelor enumerate la anexa ;. *"4 &upa data de 1% decembrie %98:, pre!entul ;cord va "i accesibil pentru semnare guvernului
8:

oricarei tari a carei calitate de membru va "i "ost acceptata in con"ormitate cu articolul II, sectiunea % *b4. *g4 Prin semnarea pre!entului ;cord, toate guvernele il accepta, atit in numele lor propriu, cit si in numele tuturor coloniilor, teritoriilor de peste mari, teritoriilor de sub protectia, suveranitatea sau autoritatea lor si a tuturor teritoriilor asupra carora exercita un mandat. *74 in ca!ul guvernelor ale caror teritorii metropolitane au su"erit ocupatia inamica, depunerea instrumentului vi!at mai sus sub *a4 poate "i aminata pina la cea de a unspre!ecea !i de la data la care aceste teritorii au "ost eliberate. &aca totusi declaratia unui asemenea guvern nu a "ost depusa inainte de expirarea !isei perioade, semnatura depusa in numele !isului guvern va deveni nula, iar partea din subscrierea sa, depusa con"orm dispo!itiilor de la punctul *b4, ii va "i restituita, *i4 Paragra"ele *d4 si *74 vor intra in vigoare, in ce priveste pe "iecare guvern semnatar, incepind de la data semnaturii sale. )6,TIUN6; 1. Inaugurarea bancii *a4 &in momentul in care pre!entul ;cord va intra in vigoare, in con"ormitate cu sectiunea % din pre!entul articol, "iecare membru va numi un guvernator, iar membrul caruia ii va "i "ost alocat numarul cel mai mare de actiuni din anexa ; va convoca prima reuniune a ,onsiliului guvernatorilor. *b4 La prima reuniune a ,onsiliului guvernatorilor vor "i luate masuri pentru desemnarea cu titlu provi!oriu a directorilor executivi. 9uvernele celor cinci state carora le este atribuit cel mai mare numar de actiuni din anexa ; vor numi directori executivi cu titlu provi!oriu. &aca unul sau mai multe dintre aceste guverne nu au devenit membre, posturile la care ele vor avea drept sa numeasca directori executivi vor ramine vacante pina la data cea mai apropiata din aceste doua momentul in care ele devin membre sau pina la % ianuarie %98.. )apte directori executivi provi!orii vor "i alesi in con"ormitate cu dispo!itiunile de la anexa 0 si vor ramine in "unctiune pina la data primei alegeri regulate a administratorilor, care va avea loc cit mai curind posibil dupa % ianuarie %98.. *c4 ,onsiliul guvernatorilor poate delega directorilor executivi provi!orii orice puteri, cu exceptia celor care nu pot "i delegate directorilor executiv.. *d4 0anca va noti"ica membrilor data la care ea va "i gata sa5si inceapa operatiunile. Cacut la Fas7ington, intr5un exemplar unic, care va ramine oepus in ar7ivele guvernului )tatelor Unite ale ;mericiiD !isul guvern va trimite copii certi"icate dupa acesta tuturor guvernelor ale caror nume sint mentionate in anexa ;, precum si tuturor guvernelor a caror calitate de membru va "i acceptata in con"ormitate cu articolul II, sectiunea % *b4. Anexa II. E. ;cord cu privire Ia crearea ,orporatiei "inanciare internationale, Fas7ington %9:: din ':.0:.%9:: 9uvernele, in numele carora se semnea!a acest acord convin urmatoarele ;rticol introductiv ,orporatia Cinanciara Internationala *denumita de acum inainte ,orporatie4 este in"iintata si va "unctiona potrivit urmatoarelor prevederi Articolul :. )copul )copul ,orporatiei este sa promove!e de!voltarea economica prin incurajarea cresterii intreprinderilor productive private din tarile membre, indeosebi in !onele mai putin de!voltate, completind ast"el activitatile 0ancii Internationale pentru (econstructie si &e!voltare *denumita de acum inainte banca4. Pentru reali!area acestui scop, ,orporatia *i4 va acorda asistenta, in asociatie cu investitori particulari, pentru "inantarea in"iintarii, imbunatatirii si de!voltarii intreprinderilor productive particulare care sa contribuie la de!voltarea tarilor membre prin investitii, "ara garantarea rambursarii de catre guvernul respectiv, in ca!ul in care nu este disponibil su"icient capital particular, in conditii re!onabileD *ii4 va incerca sa aduca laolalta posibilitatile de investitii, capitalul particular si strain si conducerea competentaD *iii4 va incerca sa stimule!e si sa ajute la crearea conditiilor care sa conduca la "luxul
8.

capitalului intern si strain in investitii productive in tarile membre. ,orporatia se va calau!i in luarea deci!iilor dupa prevederile acestui articol. ArticolulII. ,alitatea de membru si capitalul )6,TIUN6; %. ,alitatea de membru a4 +embrii "ondatori ai ,orporatiei vor "i acei membri ai bancii inscrisi in lista #;$ anexata, care vor accepta calitatea de membru al ,orporatiei la data sau inaintea datei speci"icate in art. I?, sectiunea ' *c4. b4 ,alitatea de membru va "i desc7isa si altor membri ai bancii la acele date si in concordanta cu acele conditii pe care le va stabili ,orporatia. )6,TIUN6; '. ,apitalul de ba!a a4 ,apitalul de ba!a autori!at al ,orporatiei va "i de %00 000 000 dolari ).U.;. b4 ,apitalul de ba!a autori!at va "i divi!at in %00000 actiuni avind o valoare paritara de % 000 dolari ).U.;. "iecare. 2ricare din actiunile care nu au "ost subscrise initial de membrii "ondatori vor "i disponibile subscrierii ulterioare, potrivit sectiunii 1 d4 din acest articol. c4 Golumul capitalului de ba!a autori!at poate "i majorat oriin care de catre ,onsiliul guvernatorilor, dupa cum urmea!a *i4 printr5o majoritate de voturi exprimate in ca!ul in care cresterea de actiuni la capitalul de ba!a pentru subscrierea initiala a membrilor, altii decit membrii "ondatori, cu conditia ca totalul oricaror cresteri autori!ate in con"ormitate cu acest paragra" sa nu depaseasca %0 000 actiuniD *ii4 in oricare alt ca!, printr5o majoritate de trei patrimi din totalul puterii de vot. d4 in ca!ul unei majorari autori!ate in con"ormitate cu paragra"ele c4 *ii4 de mai sus, "iecare membru va avea oca!ia sa subscrie, potrivit conditiilor pe care le va decide ,orporatia, intr5o proportie din cresterea capitalului de ba!a ec7ivalenta cu proportia capitalului sau subscris "ata de capitalul total de ba!a al ,orporatiei, dar nici un membru nu va "i obligat sa subscrie la o parte din capitalul majorat. e4 6miterea de actiuni la capitalul de ba!a, altele decit cele subscrise "ie prin subscrierea initiala, "ie con"orm paragra"ului d4 de mai sus, va necesita o majoritate de trei patrimi din totalul puterii de vot. "4 ;ctiunile capitalului de ba!a al ,orporatiei vor "i disponibile pentru subscrierea numai de catre membri si vor "i emise numai pentru membri. )6,TIUN6; 1. )ubscrieri a4 Ciecare membru "ondator va subscrie numarul de actiuni din capitalul de ba!a stabilit in dreptul numelui sau din lista #;$. Numarul actiunilor din capitalul de ba!a ce va "i subscris de alti membri va "i determinat de ,orporatie. b4 ;ctiunile din capitalul de ba!a subscrise initial de membrii "ondatori vor "i emise la paritate. c4 )ubscrierea initiala a "iecarui membru "ondator va "i platibilain intregime in termen de 10 de !ile de la ultima dintre "ie data la care ,orporatia isi incepe operatiunile con"orm art. I?, sectiunea 1 b4, "ie data la care respectivul "ondator devine membru, sau la o data ulterioara pe care o va 7otari ,orporatia. Plata se va "ace in aur sau in dolari ).U.;. ca raspuns la o cerere a ,oiporatiei care va speci"ica locul sau locurile pentru e"ectuarea platii. d4 Pretul si alte conditii ale subscrierii de actiuni la capitalul de ba!a, altele decit subscrierea initiala de catre membrii "ondatori, vor "i determinate de ,orporatie. )6,TIUN6; 8. Limitarea raspunderii in virtutea calitatii sale de membru, nici un membru nu este raspun!ator pentru obligatiile ,orporatiei. )6,TIUN6; :. (estrictie asupra trans"erului si grevarii actiunilor ;ctiunile din capitalul de ba!a nu vor "i o"erite drept garantii sau grevare, in nici un "el, si vor "i trans"erabile numai ,orporatiei. Articolul III. 2peratiuni )6,TIUN6; %. 2peratiuni de "inantare ,orporatia poate "ace investitii din "ondurile sale in intreprinderi productive particulare de pe teritoriile membrilor sai. 6xistenta unui interes guvernamental sau a altui interes public intr5o ast"el de intreprindere nu va impiedica corporatia de a "ace o investitie
8=

in aceasta. )6,TIUN6; '. Corme de "inantare $ ,orporatia poate "ace investitii din "ondurile sale sub "orma sau "ormele pe care le considera corespun!atoare conditiilor. *;mendat la '% septembrie %9.%.4. )6,TIUN6; 1. Principii operationale 2peratiunile corporatiei se vor conduce dupa urmatoarele principii *i4 corporatia nu va intreprinde nici o "inantare pentru care, dupa opinia sa, s5ar putea obtine capital particular su"icient in conditii re!onabileD *ii4 corporatia nu va "inanta o intreprindere de pe teritoriile vreunui membru, daca membrul are obiectii asupra acestei "inantariD *iii4 corporatia nu va impune conditii ca sumele din "inantare sa "ie c7eltuite pe teritoriile unei anumite tariD *iv4 corporatia nu isi va asuma raspunderea pentru conducerea vreunei intreprinderi in care a investit si nu va exercita drepturi de vot in acest scop sau in alt scop, care, dupa opinia sa, este de domeniull controlului conducerii. *;mendat in '% septembrie %9.%.4D *v4 corporatia va intreprinde operatiunea de "inantare in conditiile pe care le considera corespun!atoare, tinind seama de cerintele intreprinderii, de riscurile care sint asumate de ,oiporatie si de conditiile obtinute in mod normal de investitorii particulari pentru o "inantare similaraD *vi4 corporatia va incerca sa5si reintregeasca "ondurile prinvin!area investitiilor sale catre investitori particulari, ori de cite ori poate sa "aca aceasta in mod corespun!ator, in conditii satis"acatoareD *vii4 corporatia va incerca sa mentina o diversi"icare judicioasa a investitiilor sale. )6,TIUN6; 8. Protejarea intereselor in eventualitatea ca exista sau este posibila aparitia unui ca! de culpa cu privire la oricare din investitiile sale, insolvabilitatea e"ectiva sau anticipata a intreprinderii in care va "i "ost "acuta aceasta investitie, sau alte situatii care, dupa opinia ,orporatiei, ameninta sa puna in primejdie aceasta investitie, nimic din cadrul acestui acord nu va impiedica ,orporatia de a intreprinde o asemenea actiune sau de a exercita asemenea drepturi pe care le considera necesare pentru protejarea intereselor sale. )6,TIUN6; :. ;plicabilitatea anumitor restrictii valutare Condurile primite de@sau platibile corporatiei cu privire la investitiile ,orporatiei "acute pe teritoriile oricarui membru, in con"ormitate cu sectiunea % din acest articol, nu vor "i eliberate decit pe ba!a oricarei prevederi din acest articol re"eritoare la restrictiile valutare, reglementarile si controalele generale aplicabile in vigoare pe teritoriile acelui membru. )6,TIUN6; .. &iverse operatiuni Pe linga operatiunile speci"icate in alta parte in acest acord, ,orporatia va "i imputernicita *i4 sa contracte!e imprumuturi si, in aceasta privinta, sa "urni!e!e acele garantii colaterale sau alt"el de garantii pe care le va considera necesare, cu conditia totusi ca inainte de a "ace o vin!are publica a obligatiunilor sale pe piata unui membru, ,orporatia sa "i obtinut aprobarea acelui membru, ca si a membrului in a carui moneda vor "i exprimate obligatiunileD daca, si atita vreme cit ,orporatia va "i indatorata cu imprumuturi de la sau garantate de banca, suma totala atrasa si nerambursata din imprumuturile contractate sau garantiile date de ,orporatie nu va "i majorata, daca la acea data sau ca re!ultat al acestei majorari, suma totala a garantiei *inclusiv garantarea oricarei datorii4 contractata de ,orporatie din oricare sursa si nerambursata la acel moment va depasi o suma egala cu de 8 ori capitalul sau subscris nea"ectat si re!erveleD *ii4 sa investeasca "onduri care nu sint necesare in operatiunile sale de "inantare in ast"el de obligatiuni, dupa cum poate 7otari si de a investi "onduri detinute pentru
8>

pensii sau scopuri similare in titluri usor comerciali!abile, "ara a se supune restrictiilor impuse de alte sectiuni din acest articolD *iii4 sa garante!e titlurile in care a investit pentru a "acilita vin!area lorD *iv4 sa cumpere si sa vinda titlurile pe care le5a emis sau garantat sau in care a investitD *v4 sa exercite alte asemenea atributii legate de activitatea sa, dupa cum va "i necesar sau de dorit pentru promovarea scopurilor sale. )6,TIUN6; =. 6valuarea monedelor &e cite ori va deveni necesar, potrivit acestui acord, sa se estime!e o moneda in "unctie de valoarea altei monede, aceasta estimare va "i 7otarita de corporatie in mod re!onabil dupa consultarea cu Condul +onetar International. )6,TIUN6; >. ;verti!are pe titlurile de valoare Ciecare titlu emis sau garantat de ,orporatie va purta pe "ata sa o mentiune clara, in sensul ca aceasta nu constituie o obligatie a bancii sau, daca nu este mentionat in mod expres pe titlu, a unui guvern. )6,TIUN6; 9. ;ctivitate politica pro7ibita ,orporatia si "unctionarii sai nu se vor amesteca in a"acerile politice ale vreunui membru si nu vor "i in"luentati in deci!iile lor de caracterul politic al membrului sau membrilor respectivi. Pentru deci!iile lor vor "i relevante doar considerentele economice, iar aceste considerente vor "i evaluate impartial pentru a reali!a scopurile a"irmate in acest acord. Articolul I5. 2rgani!area si conducerea )6,TIUN6; %. )tructura corporatiei ,orporatia va avea un ,onsiliu al guvernatorilor, un ,onsiliu al directorilor, un presedinte al ,onsiliului directorilor, un presedinte, precum si "unctionarii si personalul care sa indeplineasca sarcinile pe care le poate 7otari ,orporatia. )6,TIUN6; '. ,onsiliul guvernatorilor a4 Toate imputernicirile ,orporatiei vor "i investite in ,onsiliul guvernatorilor. b4 Ciecare guvernator si guvernator supleant al bancii numit de un membru al bancii, care este si membru al ,orporatiei, va "i ex officio guvernator sau guvernator supleant al ,orporatiei. Nici un guvernator supleant nu are drept de vor decit in absenta principalului guvernator. ,onsiliul guvernatorilor va alege pe unul dintre guvernatori in "unctia de presedinte al ,onsiliului guvernatorilor. 2ricare guvernator sau guvernator supleant va inceta sa detina "unctia daca membrul prin intermediul caruia a "ost numit va inceta sa mai "ie membru al ,orporatiei. c4 ,onsiliul guvernatorilor poate delega ,onsiliului directorilor mandatul de a exercita oricare din imputernicirile sale, cu exceptia imputernicirii de *i4 a admite noi membri si de a 7otari conditiile admiterii lorD *ii4 a majora sau reduce capitalul de ba!aD *iii4 a suspenda un membruD *iv4 a decide asupra sesi!arilor privind interpretarile acestui acord date de ,onsiliul directorilorD *v4 a "ace aranjamente de cooperare cu alte organi!atii internationale *altele decit aranjamentele neo"iciale cu caracter temporar si administrativ4D *vi4 a decide suspendarea permanenta a operatiunilor ,orporatiei si reparti!area activului sauD *vii4 a declara dividendeD *viii4 a amenda acest acord. i4 ,onsiliul guvernatorilor va tine o intilnire anuala si alte intilniri care pot "i preva!ute de ,onsiliul guvernatorilor sau convocate de ,onsiliul directorilor. e4 intilnirea anuala a ,onsiliului guvernatorilor va "i corelata cu intilnirea anuala a ,onsiliului guvernatorilor bancii. "4 Numarul necesar de participanti pentru orice intilnire a ,onsiliului guvernatorilor va "i o
89

majoritate a guvernatorilor exercitind nu mai putin de doua treimi din totalul drepturilor de vot. g4 ,orporatia poate stabili, prin regulament, o procedura prin care ,onsiliul directorilor sa poata obtine un vot al guvernatorilor, intr5o anumita problema, "ara convocarea ,onsiliului guvernatorilor. 74 ,onsiliul guvernatorilor si ,onsiliul directorilor, in masura in care acesta din urma este autori!at, pot sa adopte acele reguli si reglementari care sint necesare sau potrivite pentru conducerea ,orporatiei. i4 9uvernatorii si guvernatorii supleanti vor "unctiona ca atare "ara compensatie din partea ,orporatiei. )6,TIUN6; 1. Gotarea a4 Ciecare membru va avea ':0 voturi plus cite un vot suplimentar pentru "iecare actiune detinuta din capital. b4 ,u exceptia celor preva!ute alt"el in mod expres, toate problemele care stau in "ata ,orporatiei vor "i 7otarite printr5o majoritate de voturi. )6,TIUN6; 8. ,onsiliul directorilor a4 ,onsiliul directorilor va raspunde de conducerea operatiunilor generale ale ,orporatiei si, in acest scop, va exercita intreaga autoritate acordata prin acest acord sau delegata de ,onsiliul guvernatorilor. b4 ,onsiliul directorilor ,orporatiei va "i compus ex officio din "iecare director executiv al bancii care va "i "ost "ie *i4 numit de un membru al bancii care este si membru al ,orporatiei, "ie *ii4 ales printr5o votare in care voturile a cel putin unui membru al bancii care este si membru al ,orporatiei vor "i in sprijinul alegerii sale. )upleantul "iecarui director executiv al bancii va "i ex officio un director supleant al ,orporatiei. 2ricare director va inceta sa detina "unctia sa daca membrul de catre, care a "ost numit sau daca toti membrii ale caror voturi au "ost in "avoarea sa vor inceta de a mai "i membri ai ,orporatiei. c4 Ciecare director care este director executiv numit al bancii va avea dreptul sa5si exercite numarul de voturi pe care membrul prin ca"e a "ost ast"el numit are dreptul sa si le exercite in cadrul ,orporatiei. Ciecare director care este director executiv ales al bancii va avea dreptul sa exercite voturile pe care membrul sau membrii ,orporatiei, ale caror voturi au "ost in "avoarea lui la banca, au dreptul de a le exercita in cadrul ,orporatiei. Toate voturile la care un director are dreptul vor "i exercitate in mod unitar. d4 &irectorul supleant va avea puteri depline de a actiona in absenta directorului care %5a numit. in care directorul este pre!ent, supleantul sau poate participa la intruniri, dar nu va vota. e4 Numarul necesar de participanti pentru o intrunire a ,onsiliului directorilor va "i o majoritate a directorilor care exercita nu mai putin de o jumatate din dreptul de vot total. "4 ,onsiliul directorilor se va intruni ori de cite ori a"acerile ,orporatiei reclama aceasta. g4 ,onsiliul guvernatorilor va adopta reglementari potrivit carora un membru al ,orporatiei, care nu are dreptul de a numi un director executiv al bancii, poate trimite un repre!entant pentru a participa la orice intrunire a ,onsiliului directorilor ,orporatiei in care se anali!ea!a o cerere "acuta de acel membru sau o problema care a"ectea!a direct acel membru. )6,TIUN6; :. Presedintele ,onsiliului directorilor, presedintele ,orporatiei si personalul a4 Presedintele bancii va "i ex officio presedintele ,onsiliului directorilor ,orporatiei, dar nu va avea drept de vot, cu exceptia unui vot decisiv in ca!ul unui balotaj. 6l poate participa la intrunirile ,onsiliului guvernatorilor, dar nu va avea drept de vot la aceste intruniri. b4 Presedintele ,orporatiei va "i numit de ,onsiliul directorilor la recomandarea presedintelui ,onsiliului directorilor. Presedintele va "i se"ul personalului "unctional al ,orporatiei. )ub indrumarea ,onsiliului directorilor si sub supraveg7erea generala a presedintelui acestuia, el va conduce a"acerile obisnuite ale ,orporatiei si, sub controlul lor general, va raspunde de organi!area, numirea si demiterea "unctionarilor si personalului. Presedintele ,orporatiei poate participa la intrunirile ,onsiliului directorilor, dar nu va avea drept de vot la aceste intruniri. Presedintele ,orporatiei va inceta sa5si mentina "unctia prin deci!ia ,onsiliului directorilor cu care presedintele ,onsiliului directorilor este de acord.
:0

c4 Presedintele corporatiei, "unctionarii si personalul ,orporatiei, in exercitarea "unctiei, datorea!a intreaga raspundere ,orporatiei si nici unei alte autoritati. Ciecare membru al ,orporatiei va respecta caracterul international al acestei raspunderi si se va abtine de la orice incercare de a in"luenta pe oricare din ei in ceea ce priveste exercitarea "unctiilor lor. d4 ;vind in vedere importanta deosebita de a asigura nivelurile cele mai inalte de e"icienta si de competenta pro"esionala, se va acorda atentia cuvenita importantei recrutarii personalului ,orporatiei pe o ba!a geogra"ica cit se poate de larga. )6,TIUN6; .. (elatiile cu banca a4 ,orporatia va "i o entitate separata si distincta de cea a bancii, iar "ondurile ,orporatiei vor "i tinute separat de cele ale bancii. Prevederile acestei sectiuni nu vor impiedica ,orporatia de a "ace aranjamente cu banca in privinta "acilitatilor, personalului si serviciilor si aranjamente pentru rambursarea c7eltuielilor administrative platite in primul moment de una dintre organi!atii in numele celeilalte. b4 Nimic din cadrul acestui acord nu va "ace ,orporatia raspun!atoare de actiunile sau obligatiile bancii, sau banca raspun!atoare de actiunile sau obligatiile ,orporatiei. )6,TIUN6; =. (elatii cu alte organi!atii internationale ,orporatia, actionind prin intermediul bancii, va inc7eia aranjamente o"iciale cu Natiunile Unite si poate inc7eia ast"el de aranjamente cu alte organi!atii internationale publice care au raspunderi speciali!ate in domenii conexe. )6,TIUN6; >. ;mplasarea birourilor 0iroul principal al ,orporatiei va "i in aceeasi localitate cu biroul principal al bancii. ,orporatia poate stabili in"iintarea altor birouri pe teritoriile oricarui membru. )6,TIUN6; 9. &epo!itari Ciecare membru va desemna banca sa centrala ca depo!itara la care ,orporatia poate si5si pastre!e drepturile in moneda unui ast"el de membru sau alte active ale ,orporatiei sau, daca nu are banca centrala, va desemna in acest scop alta institutie care poate "i acceptata de ,orporatie. )6,TIUN6; %0. ,anale ale comunicatiei Ciecare membru va desemna o autoritate corespun!atoare cu care ,orporatia sa poata comunica in legatura cu orice problema ivita, potrivit acestui acord. )6,TIUN6; %%. Publicarea rapoartelor si asigurarea in"ormatiilor a4 ,orporatia va publica un raport anual care sa contina o dare de seama de bilant certi"icata a conturilor sale, care va circula in rindul membrilor, la intervale de timp potrivit, o dare de seama in re!umat a situatiei sale "inanciare si o situatie de venituri si c7eltuieli care sa arate re!ultatele operatiunilor sale. b4 ,orporatia poate publica alte asemenea rapoarte pe care le considera oportune pentru reali!area scopurilor sale. c4 ,opiile tuturor rapoartelor, darilor de seama si publicatiilor e"ectuate potrivit acestei sectiuni vor "i distribuite membrilor. )6,TIUN6; %'. &ividende a4 ,onsiliul guvernatorilor poate 7otari periodic ce parte din veniturile si excedentul net al ,orporatiei va "i reparti!ata ca dividende, dupa ce sint asigurate re!ervele. b4 &ividendele vor "i reparti!ate pro rata proportional cu capitalul de ba!a detinut de membri. c4 &ividendele vor "i platite in modul si in moneda sau monedele pe care le va decide ,orporatia. Articolul 5. (etragereaD suspendarea calitatii de membruD suspendarea operatiunilor )6,TIUN6; %. (etragerea membrilor 2rice membru se poate retrage din cadrul ,orporatiei oriin care prin transmiterea unei instiintari in scris ,orporatiei, la sediul sau principal. (etragerea va deveni e"ectiva la data la care este primita aceasta instiintare. )6,TIUN6; '. )uspendarea calitatii de membru a4 &aca un membru nu reuseste sa5si indeplineasca obligatiile "ata de ,orporatie, ,orporatia poate suspenda calitatea sa de membru prin deci!ia majoritatii guvernatorilor, exercitind o majoritate a puterii de vot totale. +embrul ast"el suspendat va inceta in mod automat sa "ie
:%

membru la un an de la data suspendarii sale, daca este luata o deci!ie de aceeasi majoritate pentru repunerea in drepturi a membrului. b4 in perioada suspendarii, membrul nu va avea dreptul de a exercita nici un drept potrivit acestui acord, cu exceptia dreptului de retragere, dar va "i supus in continuare tuturor obligatiilor. )6,TIUN6; 1. )uspendarea sau incetarea calitatii de membru al bancii 2ricarui membru caruia i se suspenda calitatea de membru sau incetea!a de a "i membru al bancii, in mod automat va suspenda si calitatea de membru al ,orporatiei sau va inceta de a "i membru al ,orporatiei dupa ca!. )6,TIUN6; 8. &repturi si obligatii ale guvernelor care incetea!a de a mai "i membre a4 in care un guvern incetea!a de a mai "i membru, acesta va ramine raspun!ator pentru toate sumele pecare le datorea!a ,orporatiei. ,orporatia va rascumpara capitalul acestui guvern ca parte a acordului privind conturile cu acesta, potrivit prevederilor acestei sectiuni, dar guvernul nu va avea alte drepturi potrivit acestui acord, cu exceptia celor preva!ute in aceasta sectiune si in art. GIII *c4. b4 ,orporatia si guvernul pot conveni asupra rascumpararii capitalului guvernului in conditii potrivite imprejurarilor, "ara re"erire la prevederile paragra"ului c4 de mai jos. ;cest acord poate avea in vedere, printre altele, o reglementare "inala a tuturor obligatiilor guvernului "ata de ,orporatie. c4 &aca acest acord nu se va "ace in curs de . luni dupa ce guvernul incetea!a de a mai "i membru sau la o data pe care ,orporatia si guvernul respectiv o pot conveni, pretul de rascumparare a capitalului de ba!a al guvernului va "i valoarea aratata de documentele ,orporatiei la data in care guvernul incetea!a de a mai "i membru. (ascumpararea capitalului se va supune urmatoarelor conditii *i4 platile pentru actiunile din capitalul de ba!a se pot "ace periodic la predarea acestora de catre guvern, in ast"el de rate, la acele date si in acea moneda sau acele monede disponibile pe care le 7otaraste in mod re!onabil ,orporatia, tinind seama de po!itia "inanciara a ,orporatieiD *ii4 orice suma datorata guvernului pentru capitalul sau de ba!a va "i retinuta atita vreme cit guvernul respectiv sau oricare din agentiile sale ramin obligate ,orporatiei privind plata oricarei sume, iar aceasta suma poate "i compensata, in "unctie de optiunea ,orporatiei, pe masura ce devine scadenta, cu suma datorata de ,orporatieD *iii4 daca ,orporatia su"era o pierdere neta din investitii "acute con"orm cu art. III, sectiunea %, si pe care le detine la data in care guvernul incetea!a de a "i membru, iar suma acestei pierderi depaseste volumul re!ervelor preva!ute la acea data pentru aceasta, guvernul va rambursa la cerere suma cu care pretul de rascumparare a actiunilor din capitalul de ba!a s5ar "i redus daca aceasta pierdere s5ar "i luat in considerare in care a "ost determinat pretul de rascumparare, d4 in nici un ca!, nici o parte a capitalului de ba!a datorata unui guvern potrivit acestei sectiuni nu va "i platita inainte de . luni de la data la care guvernul incetea!a de a "i membru. &aca in timp de . luni de la data la care un guvern incetea!a de a "i membru ,orporatia suspenda operatiunile potrivit sectiunii a :5a a acestui articol, toate drepturile acestui guvern vor "i determinate prin prevederile acestei sectiuni : si guvernul va "i considerat inca membru al ,orporatiei in ba!a prevederilor acestei sectiuni :, cu exceptia "aptului ca nu va avea drept de vot. )6,TIUN6; :. )uspendarea operatiunilor si reglementarea obligatiilor a4 ,orporatia poate suspenda permanent operatiunile sale prin votul majoritatii guvernatorilor care isi exercita majoritatea puterii de vot. &upa o ast"el de suspendare a operatiunilor corporatia isi va inceta toate activitatile, exceptind cele legate de reali!area ordonata, conservarea si pastrarea activelor sale si reglementarea obligatiilor sale. Pina la reglementarea acestor obligatii si reparti!area activelor, ,orporatia va continua sa existe si toate drepturile reciproce si obligatiile ,orporatiei si ale membrilor sai, potrivit acestui acord, vor continua nestirbite, dar nici un membru nu va "i suspendat sau retras si nu se va "ace nici o reparti!are membrilor, cu exceptia celor preva!ute in aceasta sectiune. b4 Nici o reparti!are nu va "i "acuta membrilor in contul subscriptiilor lor la capitalul de ba!a al corporatiei pina in care toate obligatiile sale "ata de creditori nu vor "i ac7itate sau asigurate si
:'

pina in care ,onsiliul guvernatorilor, prin votul majoritar al guvernatorilor care5isi exercita majoritatea din totalul puterii de vot, nu va decide sa "aca aceasta reparti!are. c4 ,on"orm celor de mai sus, corporatia va reparti!a activele ,orporatiei membrilor pro rata, proportional cu capitalul de ba!a detinut de acestia, cu conditia, in ca!ul "iecarui membru, a reglementarii anterioare a tuturor creantelor neac7itate ale ,orporatiei "ata de acest membru. (eparti!area se va "ace la acele date, in acele monede si in numerar sau alte active pe care corporatia le va considera corecte si ec7itabile. ,otele reparti!ate membrilor nu este neaparat nevoie sa "ie uni"orme cu privire la tipul activelor reparti!ate sau la valuta in care sint exprimate. d4 2rice membru care primeste active reparti!ate de ,orporatie, urmare acestei sectiuni, se va bucura de aceleasi drepturi cu privire la aceste active ca si corporatia inainte de reparti!area lor. Articolul 5I. )tatut, imunitati si privilegii )6,TIUN6; %. )copul articolelor Pentru a da posibilitate ,orporatiei de a5si indeplini "unctiile cu care este imputernicita, statutul, imunitatile si privilegiile stabilite in acest articol vor "i acordate ,orporatiei pe teritoriile "iecarui membru. )6,TIUN6; '. )tatutul ,orporatiei ,orporatia va avea personalitate juridica deplina si, in special, capacitatea *i4 de a contractaD *ii4 de a ac7i!itiona si dispune de proprietati imobiliare si mobiliareD *iii4 de a institui proceduri legale. )6,TIUN6; 1. Po!itia ,orporatiei cu privire la procesul judiciar ;ctiunile impotriva ,orporatiei pot "i aduse numai in "ata unui tribunal cu jurisdictie competenta pe teritoriile unui membru unde corporatia are un sediu, are un agent numit in scopul acceptarii citatiei sau instiintarii procesului, sau unde a emis sau garantat titluri. Totusi nu vor "i admise actiuni ale membrilor sau persoanelor care actionea!a in numele sau care accepta drepturi din partea altor membri. Proprietatea si activele ,orporatiei, oriunde ar "i amplasate si indi"erent cine le detine, vor "i imune "ata de toate "ormele de con"iscare sau executare silita inainte de pronuntarea sentintei "inale impotriva ,orporatiei. )6,TIUN6; 8. Imunitatea activelor "ata de con"iscare Proprietatea si activele ,orporatiei, oriunde locali!ate si de oricine detinute, vor "i imune de cercetare, rec7i!itionare, con"iscare, expropriere sau alta "orma de urmarire prin actiune executiva sau legislativa. )6,TIUN6; :. Imunitatea ar7ivelor ;r7ivele ,orporatiei vor "i inviolabile. )6,TIUN6; .. Neimpunerea de restrictii activelor ,orporatiei in masura necesara executarii operatiunilor preva!ute in acest acord si in con"ormitate cu prevederile art. III, sectiunea :, si a celorlalte prevederi ale acordului, toate proprietatile si activele ,orporatiei vor "i libere de restrictii, reglementari, controale si moratorii de orice "el. )6,TIUN6; =. Privilegiul comunicatiilor ,omunicatiile o"iciale ale coiporatiei vor bene"icia din partea "iecarui membru de acelasii tratament pe care il acorda comunicatiilor o"iciale cu alti membri. )6,TIUN6; >. Imunitatile si privilegiile "unctionarilor si lucratorilor Toti guvernatorii, directorii, loctiitorii, "unctionarii si lucratorii ,orporatiei *i4 vor "i imuni "ata de actiuni judiciare cu privire la activitatile indeplinite de ei in calitatile lor o"icialeD *ii4 daca nu au nationalitate locala, li se vor acorda aceleasi imunitati "ata de restrictiile de imigrare, "ata de cerintele de inregistrare pentru straini si "ata de obligatiile nationale de serviciu militar si aceleasi "acilitati in ceea ce priveste restrictiile valutare asa cum sint acordate de tarile membre ale ,orporatiei repre!entantilor, o"icialitatilor si lucratorilor de acelasii rang cu cei ai celorlalte tari membreD
:1

*iii4 li se va acorda acelasii tratament cu privire la "acilitati de calatorie ca si cel acordat de membrii repre!entantilor, o"icialitatilor si lucratorilor de acelasii rang cu cei ai celorlalte tari membre. )6,TIUN6; 9. Imunitati "ata de impo!itare a4 ,orporatia, activele sale, proprietatea, venitul si operatiunile sale din tran!actiile autori!ate de acest acord vor "i imune de orice impo!itare si orice taxe vamale. ,oiporatia va "i, de asemenea, imuna "ata de obligatia de a colecta sau plati orice impo!it sau taxa. b4 Nu se va impune nici un impo!it asupra sau cu privire la salarii si stimulente platite de ,orporatie directorilor, loctiitorilor, o"icialitatilor sau lucratorilor ,orporatiei care nu sint cetateni, subiecti locali sau nu au nationalitate locala. c4 Nu se va percepe nici un impo!it asupra obligatiunilor sau titlurilor emise de ,orporatie *inclusiv dividende sau dobin!i4 de oricine ar "i detinuteD *i4 care "ace discriminari impotriva acestor obligatiuni sau titluri numai pentru ca sint emise de ,orporatieD sau *ii4 daca singura ba!a jurisdictionala pentru aceasta impo!itare este locul sau moneda in care sint emise, devenite platibile sau platite, sau locul oricarei a"aceri sau oricarui sediu mentinute de ,orporatie. d4 Nu se percepe nici un "el de impo!it asupra oricarei obligatiuni sau titlu garantat de catre ,orporatie *inclusiv dividendele sau dobin!ile4, indi"erent de detinatorul acestora *i4 care "ace discriminari "ata de asemenea obligatie sau titlu numai pentru ca este garantat de ,orporatieD sau *ii4 daca ba!a jurisdictionala pentru aceasta impo!itare este locali!area sediului sau locul a"acerilor ,orporatiei. )6,TIUN6; %0. ;plicarea articolelor Ciecare membru va lua masurile necesare, in propriul sau teritoriu, cu scopul de a pune in aplicare e"ectiv in legislatia proprie principiile stabilite de acest acord si va in"orma ,orporatia asupra actiunilor detaliate pe care le5a intreprins. )6,TIUN6; %%. (enuntare ,orporatia poate renunta la privilegiile si imunitatile con"erite, potrivit acestui articol, in masura in care si in conditiile pe care le 7otaraste. Articolul 5II. ;mendamente a4 ;cest acord poate "i amendat prin votul a trei cincimi din guvernatorii care exercita patru cincimi din totalul voturilor. b4 Prin exceptie de la paragra"ul a4 de mai sus, votul a"irmativ al tuturor guvernatorilor este necesar in ca!ul unui amendament care modi"ica *i4 dreptul de a se retrage din ,orporatie potrivit art. G, sectiunea %D *ii4 dreptul de preemtiune asigurat prin art. II, sectiunea ' d4D *iii4 limitarea obligatiei preva!ute in art. II, sectiunea 8. c4 2rice propunere de amendament privind acest acord, "ie ca emana din partea unui membru, guvernator sau ,onsiliul directorilor, va "i comunicata presedintelui ,onsiliului guvernatorilor care va supune propunerea ,onsiliului guvernatorilor. &aca amendamentul a "ost corespun!ator adoptat, ,orporatia va certi"ica aceasta prin comunicare o"iciala adresata tuturor membrilor. ;mendamentele vor intra in vigoare pentru toti membrii la trei luni dupa data comunicarii o"iciale, daca ,onsiliul guvernatorilor nu va speci"ica o perioada mai scurta. Articolul 5III. Interpretare si arbitraj a4 2rice problema de interpretare a prevederilor acestui acord care se iveste intre un membru si ,orporatie sau intre membrii corporatiei va "i supusa pentru deci!ie ,onsiliului directorilor. &aca problema in"luentea!a in special un membru al ,orporatiei care nu are dreptul de a numi un director executiv al bancii, acesta va avea dreptul de repre!entare in concordanta cu art. IG, sectiunea 8 g4. b4 in ca!ul in care ,onsiliul directorilor a dat o deci!ie potrivit paragra"ului a4 de mai sus, orice membru poate cere ca problema sa "ie pre!entata ,onsiliului guvernatorilor, a carui deci!ie va "i "inala. Pina la obtinerea deci!iei ,onsiliului guvernatorilor, ,orporatia poate actiona dupa cum considera necesar, pe ba!a deci!iei ,onsiliului directorilor.
:8

c4 &e cite ori se iveste un de!acord intre corporatie si o tara care a incetat de mai "i membra sau intre ,orporatie si un membru pe durata suspendarii permanente a ,orporatiei, acest de!acord va "i supus arbitrajului unui tribunal "ormat din trei arbitri, unul numit de ,orporatie, altul de tara implicata si unul care, daca partenerii nu convin alt"el, va "i numit de presedintele ,urtii Internationale de 3ustitie sau alta asemenea autoritate care poate "i stabilita prin reglementarea adoptata de ,orporatie. ;rbitrul va avea putere deplina de a solutiona toate problemele de procedura, in orice situatie de de!acord intre parti cu privire la acestea. ArticolulID. Prevederi "inale )6,TIUN6; %. Intrarea in vigoare ;cest acord va intra in vigoare dupa ce a "ost semnat din partea a nu mai putin de 10 de guverne ale caror subscriptii insumea!a nu mai putin de =:I din totalul subscriptiilor stabilite in lista #;$ si dupa ce instrumentele aratate in sectiunea ' a4 a acestui articol au "ost depuse din partea lor, dar in nici un ca! acest acord nu va intra in vigoare inainte de % octombrie %9::. )6,TIUN6; '. )emnatura a4 Ciecare guvern din partea caruia este semnat acest acord va depune la banca instrumentele stabilite prin care a acceptat acest acord "ara re!erve, potrivit legislatiei sale si a luat toate masurile necesare pentru a5i da posibilitatea de a5si indeplini obligatiile potrivit acordului. b4 Ciecare guvern va deveni membru al ,orporatiei de la data depunerii din partea sa a instrumentelor cuprinse in paragra"ul a4 de mai sus, dar nici un guvern nu va deveni membru inainte ca acest statut sa intre in vigoare potrivit sectiunii % a acestui articol. c4 ;cest acord va ramine desc7is semnarii pina la 1% decembrie %9:., la sediul principal al bancii, din partea guvernelor tarilor care sint pre!entate in lista #;$. d4 &upa ce acest acord va intra in vigoare, el va "i desc7is pentru semnare din partea guvernului oricarei tari a carei calitate de membru a "ost aprobata urmare art. II, sectiunea % b4. )6,TIUN6; 1. Inaugurarea ,orporatiei a4 indata ce acest acord intram vigoare, potrivit sectiunii la acestui articol, presedintele ,onsiliului directorilor va convoca o sedinta a ,onsiliului directorilor. b4 ,orporatia va incepe operatiunile la data in care este tinuta aceasta sedinta. c4 Pina la prima sedinta a ,onsiliului guvernatorilor, ,onsiliul directorilor poate exercita toate puterile ,onsiliului guvernatorilor, cu exceptia celor re!ervate ,onsiliului guvernatorilor potrivit acestui acord. inc7eiat la Fas7ington, intr5un singur exemplar care va ramine depus in ar7ivele 0ancii Internationale pentru (econstructie si &e!voltare, care a indicat prin semnatura sa acordul de a actiona ca depo!itar al acestui acord si de a noti"ica tuturor guvernelor ale caror nume sint pre!entate in lista #;$ la data in care acest acord va intra in vigoare potrivit art. I?, sectiunea % din acesta. Anexa II. F. ;cord cu privire la crearea ;sociatiei Internationale pentru &e!voltare, Fas7ington, %9.0 ;doptat la Fas7ington la '. ianuarie %9.0 9uvernele, in numele carora este semnat pre!entul ;cord, ,onsiderind ca cooperarea reciproca in scopuri economice constructive, de!voltarea viabila a economiei mondiale si de!voltarea ec7ilibrata a comertului international "avori!ea!a relatiile internationale care duc la mentinerea pacii si prosperitatii in lumeD ca o accelerare a de!voltarii economice care va promova standarde mai inalte de trai si progres economic si social in tarile mai putin de!voltate este de!irabila nu numai in interesele acelor tari, ci si in interesele intregii comunitati internationaleD ca atingerea acestor obiective va "i "acilitata de cresterea "luxului international de capital public si privat care va contribui la de!voltarea resurselor tarilor mai putin de!voltate, au convenit asupra celor ce urmea!a ;rticol Introductiv ;)2,I;TI; INT6(N;TI2N;L; P6NT(U &6OG2LT;(6 *numita in continuare ;sociatia4 este in"iintata si va "unctiona in con"ormitate cu urmatoarele prevederi
::

Articolul I. )copuri )copurile ;sociatiei cuprind promovarea de!voltarii economice, cresterea productivitatii si, ast"el, ridicarea standardelor de trai in regiunile mai putin de!voltate ale lumii care detin calitatea de membru al ;sociatiei, in special, prin acordarea "inantarii pentru satis"acerea necesitatilor importante de de!voltare in conditii care sint mai "lexibile si se ras"ring mai putin grav asupra balantei de plati, in comparatie cu cele ale imprumuturilor conventionale, promovind, in acest mod, obiectivele de de!voltare ale 0ancii Internationale pentru (econstructie si &e!voltare *numita in continuare 0anca4 si completind activitatile sale. ;sociatia se va calau!i de prevederile pre!entului ;rticol la adoptarea tuturor deci!iilor sale. Articolul II. ,alitatea de membruD )ubscriptii initiale P;(;9(;CUL %. ,alitatea de membru a4 +embri originari ai ;sociatiei vor "i acei membri ai 0ancii speci"icati in Lista ;, care accepta calitatea de membru al ;sociatiei la data sau pina la data stipulata in ;rticolul ?I, Paragra"ul ' c4. b4 ,alitatea de membru va "i atribuita altor membri ai 0ancii in termenele si conditiile stabilite de ;sociatie. P;(;9(;CUL '. )ubscriptiile initiale a4 in ceea ce priveste calitatea de membru, "iecare membru va subscrie "onduri pentru cuantumul sumei care i se atribuie. ;st"el de subscriptii sint mentionate in continuare ca subscriptii initiale. b4 )ubscriptia initiala, stabilita pentru "iecare membru originar, va "i pre!entata in suma speci"icata in dreptul numelui sau in Lista ; si va "i exprimata in dolari )U;, valoarea lor "iind stabilita la % ianuarie %9.0. c4 Oece procente din subscriptia initiala a "iecarui membru originar vor "i ac7itate in aur sau in valuta liber convertibila, precum urmea!a cinci!eci de procente in decurs de trei!eci de !ile de la data demararii activitatii ;sociatiei, potrivit ;rticolului ?I, Paragra"ul 8, sau la data in care membrul originar va deveni membru, oricare aceasta din urma, douaspre!ece si o doime procente la un an de la demararea activitatilor ;sociatieiD si douaspre!ece si o doime procente in "iecare an in continuare, la intervale de un an, pina va "i platita in intregime portiunea de !ece procente din subscriptia initiala. d4 Noua!eci de procente ramase din subscriptia initiala a "iecarui membru originar vor "i ac7itate in aur sau valuta liber convertibila, in ca!ul membrilor speci"icati in Partea I a Listei ; si in valuta membrului care subscrie, in ca!ul membrilor speci"icati in Partea II a Listei ;. ;ceasta portiune de noua!eci de procente din subscriptiile initiale ale membrilor originari va "i ac7itata in cinci rate anuale egale, dupa cum urmea!a prima rata 5 in decurs de trei!eci de !ile de la data demararii activitatii ;sociatiei, potrivit ;rticolului ?I, Paragra"ul 8 sau la data in care membrul originar va deveni membru, oricare va "i aceasta din urmaD a doua rata 5 la un an de la demararea activitatii ;sociatiei si ratele urmatoare 5 in "iecare an in continuare, la intervale de un an, pina va "i platita in intregime portiunea de noua!eci de procente din subscriptia initiala. e4 ;sociatia va accepta de la orice membru, in sc7imbul oricarei parti a valutei statului membru, platite sau platibile de membru potrivit subparagra"ului precedent d4, sau potrivit Paragra"ului ' al ;rticolului IG de care ;sociatia nu are nevoie pentru operatiunile sale, bancnote sau obligatiuni similare, emise de guvernul statului membru sau de depo!itarul desemnat de un asemenea membru, care nu vor "i supuse negocierii, nu vor "i aducatoare de dobinda si vor "i ac7itate la cerere con"orm valorii lor subscrise in contul ;sociatiei pentru depo!itarul desemnat. "4 in scopul pre!entului ;cord, ;sociatia va considera drept #valuta liber convertibila$ *i4 valuta membrului, care este stabilita de ;sociatie dupa consultare cu Condul +onetar International ca "iind adecvat convertibila in valutele altor membri in scopul operatiunilor ;sociatieiD sau *ii4 valuta membrului, pe care un asemenea membru este de acord s5o converteasca in valutele altor membri, in scopul operatiunilor ;sociatiei. g4 ,u exceptia ca!ului in care ;sociatia decide alt"el, "iecare membru dintre cei speci"icati in Partea I a Listei ; va mentine cu privire la valuta sa, platita ca valuta liber convertibila, potrivit
:.

subparagra"ului d4 al pre!entului Paragra", convertibilitatea existenta la momentul ac7itarii. 74 ,onditiile in care pot "i "acute subscriptiile initiale de catre alti membri decit membrii originari, precum si sumele si conditiile respective de plata, vor "i stabilite de ;sociatie potrivit Paragra"ului % b4 al pre!entului ;rticol. P;(;9(;CUL 1. Limitarea raspunderii Nici un membru nu va "i tras la raspundere pentru obligatiile ;sociatiei din cau!a calitatii de membru. Articolul III. ,ompletarea resurselor P;(;9(;CUL %. )ubscriptii suplimentare a4 ;sociatia va revedea caracterul adecvat al resurselor sale atunci in care va considera ca aceasta este necesar in ba!a gra"icului de in"aptuire a platii pentru subscriptiile initiale ale membrilor originari si la intervale de aproximativ cinci ani in continuare, si, daca va considera oportun, va autori!a o crestere generala a subscriptiilor. in po"ida celor sus5mentionate, cresterile generale sau individuale in numarul subscriptiilor pot "i autori!ate in orice moment, cu conditia ca o crestere individuala va "i luata in considerare numai la solicitarea statului membru implicat. )ubscriptiile, potrivit acestui paragra", se mentionea!a in actul respectiv ca subscriptii suplimentare. b4 in temeiul prevederilor paragra"ului c4 de mai jos, in care sint autori!ate subscriptii suplimentare, sumele autori!ate pentru subscriptie precum si termenii si conditiile respective vor "i stabilite de ;sociatie. c4 ;tunci in care este autori!ata vreo subscriptie suplimentara, "iecare membru va avea posibilitatea de a subscrie in conditii re!onabile stabilite de ;sociatie o suma care ii va permite sa5si mentina puterea relativa de vot, desi nici un membru nu va "i obligat sa subscrie. d4 Toate 7otaririle luate potrivit prevederilor pre!entului paragra" vor "i adoptate prin majoritatea de doua treimi din puterea totala de vot. P;(;9(;CUL '. (esurse suplimentare "urni!ate de un membru in valuta unui alt membru a4 ;sociatia poate inc7eia acorduri in termeni si conditii potrivit prevederilor pre!entului ;cord, precum putea "i 7otarit, pentru a primi de la orice membru, pe linga sumele ac7itate de acesta, din contul subscriptiilor sale initiale sau al oricaror subscriptii suplimentare, resurse suplimentare in valuta unui alt membru, cu conditia ca ;sociatia nu va inc7eia nici un "el de acorduri, cu exceptia ca!ului in care ;sociatia este satis"acuta de "aptul ca statul membru, valuta caruia este implicata, convine asupra utili!arii valutei respective in calitate de resurse suplimentare precum si asupra termenelor si conditiilor care reglementea!a utili!area. ;cordurile in ba!a carora sint obtinute resurse de acest gen pot include prevederi cu privire la trans"erul de cistiguri pe resurse si privitor la trans"erul resurselor in ca!ul in care statul membru care le "urni!ea!a, incetea!a sa "ie membru sau ;sociatia isi suspenda in mod permanent activitatea. b4 ;sociatia va acorda statului membru contribuabil un ,erti"icat )pecial de &e!voltare, care preci!ea!a suma si valuta resurselor alocate, precum si termenele si conditiile acordului care se re"era la aceste resurse. ,erti"icatul )pecial de &e!voltare nu o"era nici un drept la vot si poate "i transmisibil numai ;sociatiei. c4 Nici o dispo!itie a pre!entului Paragra" nu poate impiedica ;sociatia sa accepte resurse de la un membru in valuta proprie a acestuia in conditii asupra carora se poate conveni. Articolul I5. Galute P;(;9(;CUL %. Utili!area valutelor a4 Galuta oricarui membru dintre cei speci"icati in Partea II a Listei ;, indi"erent daca este sau nu liber convertibila, primita de ;sociatie in temeiul ;rticolului II, Paragra"ul ' d4, ca plata pentru o portiune de noua!eci de procente, platibila in valuta statului membru respectiv, precum si valuta acestui membru, obtinuta sub "orma capitalului de ba!a, dobin!ii sau cu alt titlu, poate "i utili!ata de ;sociatie pentru c7eltuieli administrative suportate de ;sociatie pe teritoriul acestor membri atita timp cit acest lucru este in concordanta cu politicile monetare temeinice, ca plata pentru bunurile produse si serviciile prestate pe teritoriul acestor membri si poate "i ceruta pentru proiectele "inantate de ;sociatie si locali!ate pe aceste teritoriiD si, in plus, in masura si la momentul in care acest lucru este justi"icat de situatia economica si "inanciara a statului membru implicat precum este stabilit prin acordul dintre membru si ;sociatie, asemenea valuta va "i liber
:=

convertibila sau, in ca! contrar, utili!ata pentru proiectele "inantate de ;sociatie si locali!ate in a"ara teritoriului statului membru. b4 ,aracterul utili!abil al valutelor primite de ;sociatie ca plata pentru subscriptii, altele decit subscriptiile initiale ale membrilor originari si valutele obtinute sub "orma capitalului de ba!a, dobin!ii sau cu alt titlu, vor "i reglementate de termenele si conditiile in ba!a carora asemenea subscriptii sint autori!ate. c4 ,aracterul utili!abil al valutelor primite de ;sociatie in calitate de resurse suplimentare altele decit subscriptiile si valutele obtinute sub "orma capitalului de ba!a, dobin!ii sau cu alt titlu, vor "i reglementate de conditiile acordurilor in ba!a carora ast"el de valute sint primite. d4 Toate celelalte valute primite de ;sociatie pot "i liber utili!ate si convertite de ;sociatie si nu vor "i supuse restrictiilor din partea statului membru a carui valuta este utili!ata sau convertitaD cu conditia ca cele sus5mentionate sa nu impiedice ;sociatia sa inc7eie acorduri cu statul membru pe teritoriul caruia este locali!at orice proiect "inantat de ;sociatie, care limitea!a utili!area de catre ;sociatie a valutei acestui membru, valutei obtinute sub "orma capitalului de ba!a, dobin!ii sau cu alt titlu in legatura cu o ast"el de "inantare. e4 ;sociatia va lua masurile potrivite pentru asigurarea asupra "aptului ca in intervale de timp re!onabile, portiunile subscriptiilor, platite in temeiul ;rticolului II, Paragra"ul ' d4 de catre membrii speci"icati in Partea % a Listei ;, vor "i utili!ate de ;sociatie relativ proportional, cu conditia totusi ca asemenea portiuni ale subscriptiilor respective care sint platite in aur sau in alta valuta decit cea a statului membru care a subscris sa poata "i utili!ate mai rapid. P;(;9(;CUL '. +entinerea valorii proprietatii valutare a4 2riin care valoarea subscrisa a valutei statului membru este redusa sau valoarea sc7imbului valutar a valutei statului membru a su"erit, in opinia ;sociatiei, o devalori!are semni"icativa in cadrul teritoriului statului membru respectiv, acel membru va plati ;sociatiei, in termen re!onabil, o suma suplimentara in valuta proprie, suma su"icienta pentru a mentine valoarea existenta la momentul subscriptiei a sumei in valuta, care apartine statului membru respectiv, platita ;sociatiei de catre membru in temeiul ;rticolului II, Paragra"ul ' d4 si valuta "urni!ata in con"ormitate cu prevederile pre!entului paragra", indi"erent de "aptul daca aceasta valuta este sau nu pastrata sub "orma bancnotelor, acceptate potrivit ;rticolului II, Paragra"ul ' e4, cu conditia totusi ca cele sus5mentionate sa "ie aplicate numai pentru perioada si in masura in care valuta respectiva nu a "ost initial platita sau convertita in valuta unui alt membru. b4 2riin care valoarea subscrisa a valutei statului membru a crescut sau valoarea de sc7imb a valutei statului membru a urcat, in opinia ;sociatiei, semni"icativ in cadrul teritoriului statului membru respectiv, ;sociatia va restitui acelui membru, in termen re!onabil, o suma in valuta acelui membru egala cu cresterea valorii sumei in valuta respectiva, la care se aplica prevederile subparagra"ului a4 al acestui Paragra". c4 ;sociatia poate renunta la prevederile paragra"elor precedente in care Condul +onetar International "ace o sc7imbare uni"orm proportionala a valorii subscrise a valutelor tuturor statelor membri ai acestuia. d4 )umele "urni!ate in con"ormitate cu prevederile subparagra"ului a4 al acestui Paragra" in scopul mentinerii valorii oricarei valute vor "i convertibile si utili!abile in aceeasi masura ca si valuta respectiva. Articolul 5. 2peratiuni P;(;9(;CUL %. Utili!area resurselor si conditii de "inantare a4 ;sociatia va acorda "inantare pentru de!voltarea ulterioara a regiunilor mai putin de!voltate ale lumii, care detin calitatea de membru al ;sociatiei. b4 Cinantarea acordata de ;sociatie va urmari scopurile care, in opinia ;sociatiei, constituie o prioritate de de!voltare tinind cont de necesitatile regiunii sau regiunilor implicate si, cu exceptia circumstantelor deosebite, va "i destinata proiectelor concrete. c4 ;sociatia nu va acorda "inantare daca, in opinia ei, o ast"el de "inantare este disponibila din surse private in conditii re!onabile pentru recipient sau poate "i acordata sub "orma unui imprumut o"erit de 0anca.
:>

d4 ;sociatia nu va acorda "inantare decit in urma recomandarii unui comitet competent, "ormulate dupa un studiu minutios al calitatilor propunerii. Ciecare comitet de acest gen va "i "ormat de ;sociatie si va include un candidat din partea 9uvernatorului sau 9uvernatorilor, care va repre!enta statul sau statele membre pe teritoriul carora este locali!at proiectul in cau!a si unul sau mai multi membri din cadrul personalului te7nic al ;sociatiei. ,erinta includerii candidaturii unui 9uvernator sau unor 9uvernatori nu se aplica in ca!ul in care "inantarea se acorda unei organi!atii publice internationale sau regionale. e4 ;sociatia nu va acorda "inantare unui proiect daca statul membru pe teritoriul caruia este locali!at proiectul are obiectii la aceasta "inantare, cu exceptia ca!ului in care ;sociatia nu va trebui sa se asigure ca membrii individuali nu au obiectii in ca!ul "inantarii acordate unei organi!atii publice internationale sau regionale. "4 ;sociatia nu va impune conditia ca pro"itul in urma "inantarii acordate sa "ie c7eltuit pe teritoriul unui sau unor anumite state membre. ,ele sus5mentionate nu vor impiedica ;sociatia sa respecte restrictiile impuse cu privire la utili!area "ondurilor solicitate in con"ormitate cu prevederile acestor ;rticole, inclusiv restrictiile re"eritoare la resursele suplimentare, in temeiul acordului dintre ;sociatie si contribuabil. g4 ;sociatia va inc7eia acorduri pentru a garanta "aptul ca bene"iciul "inantarii este utili!at doar in scopul in care a "ost acordata "inantarea, acordind atentia cuvenita importantei economiei, comertului international e"icient si competitiv, s"idind in"luentele si considerentele politice sau cele de alta natura non5economica. 74 Condurile acordate in urma operatiunii "inanciare vor "i puse la dispo!itia recipientului numai pentru a acoperi c7eltuielile ce tin de proiect pe masura ce acestea apar in concret. P;(;9(;CUL '. Corme si conditii de "inantare a4 ;sociatia va acorda "inantare sub "orma de imprumuturi. ;sociatia poate totusi acorda un alt tip de "inantare, "ie *i4 din "onduri subscrise, potrivit ;rticolului III, Paragra"ul %, si "onduri obtinute sub "orma capitalului de ba!a, dobin!ii sau cu alt titlu, daca autori!atia pentru asemenea subscriptii prevede expres o ast"el de "inantareD "ie *ii4 in circumstante deosebite, din resurse suplimentare "urni!ate ;sociatiei si "onduri obtinute sub "orma capitalului de ba!a, dobin!ii sau cu alt titlu, daca acordurile, potrivit carora resursele respective sint "urni!ate in mod expres, autori!ea!a o ast"el de "inantare. b4 Potrivit paragra"ului sus5mentionat, ;sociatia poate acorda "inantare sub ast"el de "orme si in conditii pe care le considera potrivite, luind in considerare situatia economica si perspectivele regiunii sau regiunilor implicate, precum si caracterul si cerintele proiectului. c4 ;sociatia poate acorda "inantare unui membru, guvernului statului ce are calitatea de membru al ;sociatiei, unei subdivi!iuni politice din cadrul statelor sus5mentionate, unei entitati publice sau private de pe teritoriul statului sau statelor membre sau unei organi!atii publice internationale sau regionale. d4 in ca!ul acordarii unui imprumut unei entitati, alta decit cea care nu detine calitatea de membru, ;sociatia poate, la latitudinea sa, cere o garantie guvernamentala corespun!atoare sau o alta garantie. e4 in ca!uri deosebite, ;sociatia poate e"ectua sc7imb valutar disponibil pentru c7eltuielile locale. P;(;9(;CUL 1. +odi"icari ale conditiilor de "inantare ;sociatia poate, la momentul si in masura potrivita, luind in considerare toate circumstantele relevante, inclusiv situatia "inanciara si economica, precum si perspectivele statului membru implicat, si in ba!a conditiilor stabilite, conveni asupra unei destinderi sau a altei modi"icari a conditiilor in ba!a carora a "ost acordata vreo "inantare. P;(;9(;CUL 8. ,ooperarea cu alte organi!atii internationale si membri care acorda asistenta in vederea de!voltarii
:9

;sociatia va coopera cu organi!atiile internationale publice si cu membrii care acorda asistenta "inanciara si te7nica regiunilor mai putin de!voltate ale lumii. P;(;9(;CUL :. ;ctivitati diverse Pe linga activitatile speci"icate in pre!entul ;cord, ;sociatia poate *i4 imprumuta "onduri cu aprobarea membrilor in valuta carora este denumit imprumutulD *ii4 depune garantie pentru 7irtiile de valoare in care ea a investit pentru a "acilita vin!area lorD *iii4 procura si vinde 7irtiile de valoare emise sau pentru care a depus garantie, sau in care a investitD *iv4 in ca!uri deosebite, garanta imprumuturile de la alte surse, in scopuri care nu contravin prevederilor acestor ;rticoleD *v4 acorda asistenta te7nica si servicii consultative la solicitarea unui membruD si *vi4 exercita alte imputerniciri accesorii activitatilor necesare sau oportune pentru promovarea scopurilor sale. P;(;9(;CUL .. ;ctivitatea politica inter!isa ;sociatia si "unctionarii sai nu vor interveni in a"acerile politice ale membrilorD asa cum nu vor "i in"luentati in luarea deci!iilor de speci"icul politic al statului sau statelor implicate. &eci!iile lor vor "i in"luentate numai de relevanta considerentelor economice, si aceste considerente vor "i cintarite in mod impartial in vederea atingerii scopurilor stipulate in pre!entul ;cord. Articolul 5I. 2rgani!area si managementul P;(;9(;CUL %. )tructura ;sociatiei ;sociatia va avea un ,onsiliu 9uvernator, &irectori 6xecutivi, un Presedinte si alti "unctionari si personal pentru executarea obligatiilor stabilite de ;sociatie. P;(;9(;CUL '. ,onsiliul 9uvernator a4 Toate imputernicirile ;sociatiei vor reveni ,onsiliului 9uvernator. b4 Ciecare 9uvernator si 9uvernator ;lternant al 0ancii, numit in "unctie de un membru al bancii care este totodata membru al ;sociatiei, va "i, ex officio, 9uvernator si, respectiv, 9uvernator ;lternant al ;sociatiei. Nici un 9uvernator ;lternant nu va avea drept de vot, cu exceptia ca!ului in care va lipsi superiorul ierar7ic. Presedintele ,onsiliului 9uvernator al 0ancii va "i, ex officio, Presedintele ,onsiliului 9uvernator al ;sociatiei, dar, daca Presedintele ,onsiliului 9uvernator al 0ancii va repre!enta un stat care nu este membru al ;sociatiei, ,onsiliul 9uvernator va alege pe unul dintre 9uvernatori in calitate de Presedinte al ,onsiliului 9uvernator. 2ricare 9uvernator sau 9uvernator ;lternant va inceta sa conduca biroul daca membrul de care el a "ost numit in "unctie va inceta sa "ie membru al ;sociatiei. c4 ,onsiliul 9uvernator poate delega &irectorilor 6xecutivi dreptul de a exercita oricare dintre imputernicirile sale, cu exceptia imputernicirilor ce tin de *i4 admiterea de noi membri si stabilirea conditiilor pentru admiterea lorD *ii4 autori!area subscriptiilor suplimentare si determinarea termenelor si conditiilor care le vi!ea!aD *iii4 suspendarea calitatii de membruD *iv4 solutionarea apelurilor re"eritoare la interpretarea pre!entului ;cord, pre!entate de &irectorii 6xecutiviD *v4 inc7eierea acordurilor, potrivit Paragra"ului = al pre!entului ;rticol cu privire la cooperarea cu alte organi!atii internationale *altele decit acordurile neo"iciale cu caracter temporar si administrativ4D *vi4 luarea 7otaririi de a suspenda in mod permanent activitatea ;sociatiei si de a distribui activele saleD *vii4 stabilirea distribuirii venitului net al ;sociatiei, potrivit Paragra"ului %' al pre!entului ;rticolD si *viii4 aprobarea amendamentelor propuse la pre!entul ;cord. , d4 ,onsiliul 9uvernator va tine o sedinta anuala si alte sedinte, sustinute de ,onsiliul 9uvernator sau convocate de catre &irectorii 6xecutivi. e4 )edinta anuala a ,onsiliului 9uvernator va "i tinuta impreuna cu sedinta anuala a ,onsiliului 9uvernator al 0ancii. "4 ,vorumul necesar pentru orice sedinta a ,onsiliului 9uvernator il constituie majoritatea
.0

guvernatorilor care detin nu mai putin de doua5treimi din numarul total de voturi. g4 ;sociatia poate, printr5un regulament, stabili o procedura care abilitea!a &irectorii 6xecutivi sa obtina votul 9uvernatorilor cu privire la c7estiuni concrete, "ara a convoca ,onsiliul 9uvernator. 74 ,onsiliul 9uvernator si &irectorii 6xecutivi, in masura autori!ata, pot adopta asemenea reguli si reglementari necesare sau potrivite pentru dirijarea a"acerilor ;sociatiei. i4 9uvernatorii si 9uvernatorii ;lternanti isi vor indeplini "unctiile "ara a "i compensati de ;sociatie. P;(;9(;CUL 1. Gotarea a4 Ciecare membru originar va avea, in ceea ce priveste subscriptia initiala, :00 voturi plus un vot suplimentar pentru "iecare :000S din subscriptia sa initiala. ;lte subscriptii decit cele ale membrilor originari vor avea puterea de vot determinata de ,onsiliul 9uvernator, in "unctie de ca!, potrivit prevederilor ;rticolului II, Paragra"ul l*b4 sau ;rticolului III, Paragra"ul l*b4 si *c4. ,ompletarile de resurse, altele decit subscriptiile preva!ute de ;rticolul II, Paragra"ul l*b4 si subscriptiile suplimentare preva!ute de ;rticolul III, Paragra"ul %, nu vor avea putere de vot. b4 ,u exceptia ca!ului in care exista prevederi derogatorii, toate c7estiunile ce tinde ;sociatie vor "i 7otarite prin majoritatea din totalul de voturi. P;(;9(;CUL 8. &irectorii 6xecutivi a4 &irectorii 6xecutivi vor "i raspun!atori pentru dirijarea activitatilor ;sociatiei cu caracter general si, in acest scop, vor exercita toate imputernicirile acordate prin pre!entul ;cord sau delegate de ,onsiliul 9uvernator. b4 &irectorii 6xecutivi ai ;sociatiei il vor avea printre ei, ex o""icio, pe "iecare &irector 6xecutiv al 0ancii *i4 numit in "unctie de un membru al 0ancii care este totodata si membru al ;sociatiei, sau *ii4 ales in alegerile in care votul a cel putin unui membru al 0ancii care este totodata si membru al ;sociatiei, a contribuit la alegerea sa. ;lternantul "iecarui &irector 6xecutiv al 0ancii va "i, ex officio, &irector ;lternant al ;sociatiei. 2rice &irector va inceta sa conduca biroul daca membrul care %5a numit in "unctie sau toti membrii, voturile carora au contribuit la alegerea sa, vor pierde calitatea de membri ai ;sociatiei. c4 Ciecare &irector care este &irector 6xecutiv al 0ancii numit in "unctie, va avea dreptul de a distribui numarul de voturi pe care membrul, de care el a "ost numit, are dreptul sa le distribuie in cadrul ;sociatiei. Ciecare &irector care este &irector 6xecutiv al 0ancii ales, va avea dreptul de a distribui numarul de voturi pe care membrul sau membrii ;sociatiei, voturile carora au contribuit la alegerea lui pentru 0anca, au dreptul sa le distribuie in cadrul ;sociatiei. Toate voturile, pe care &irectorul are dreptul sa le distribuie, vor "i distribuite ca o unitate. d4 2rice &irector ;lternant va avea dreptul deplin de a actiona in absenta &irectorului care %5a numit in "unctie. in care &irectorul este pre!ent, ;lternantul sau poate participa la sedinte "ara a avea drept de vot. e4 ,vorumul necesar pentru orice sedinta a &irectorilor 6xecutivi ii constituie cel putin doua treimi din numarul total de voturi. "4 &irectorii 6xecutivi se vor intruni de "iecare data in care a"acerile ;sociatiei o vor cere. g4 ,onsiliul 9uvernator va adopta regulamente con"orm carora acel membru al ;sociatiei care nu are dreptul sa numeasca in "unctie un &irector 6xecutiv al 0ancii, va putea trimite un repre!entant pentru a "i pre!ent la orice sedinta a &irectorilor 6xecutivi ai ;sociatieiD atunci in care este "ormulata o solicitare sau se pune in discutie o c7estiune care il vi!ea!a in mod special, acel membru va "i luat in considerare. P;(;9(;CUL :. Presedintele si personalul *a4 Presedintele 0ancii va "i ex officio Presedintele ;sociatiei. Presedintele va "i Presedintele &irectorilor 6xecutivi ai ;sociatiei, dar nu va avea drept de vot, cu exceptia votului de declinare in ca!ul unei distribuiri de voturi egale. 6l poate participa la sedintele ,onsiliului 9uvernator "ara a avea drept de vot la ast"el de sedinte. b4 Presedintele va "i se"ul personalului de lucru al ;sociatiei. )ub directia &irectorilor 6xecutivi el va dirija a"acerile cotidiene ale ;sociatiei si "iind supus unui control va purta raspunderea pentru organi!area, numirea in "unctie si eliberarea din "unctie a "unctionarilor si personalului. in
.%

masura re!onabila, "unctionarii si personalul 0ancii vor "i numiti in "unctie pentru a lucra paralel atit in calitate de "unctionari, cit si de personal al ;sociatiei. c4 Presedintele, "unctionarii si personalul ;sociatiei, la momentul eliberarii din "unctie, trans"era totalitatea obligatiilor ;sociatiei si nu unei alte autoritati. Ciecare membru al ;sociatiei va respecta caracterul international al obligatiei respective si se va abtine de la orice tentativa de a in"luenta pe oricare dintre ei in timpul eliberarii lor din "unctie. d4 La numirea "unctionarilor si personalului ;sociatiei, Presedintele, in virtutea importantei imperative de protejare a celor mai inalte standarde de e"icienta si competenta te7nica, va acorda atentia cuvenita importantei recrutarii personalului pe o ba!a geogra"ica cit de larga posibil. P;(;9(;CUL .. (elatii cu 0anca a4 ;sociatia va "i o entitate separata si distincta de 0anca si "ondurile ;sociatiei vor "i pastrate separat si aparte de cele ale 0ancii. ;sociatia nu va imprumuta de la 0anca si nu va acorda imprumuturi 0ancii, cu exceptia ca!ului in care acest lucru nu va impiedica ;sociatia sa investeasca "onduri care nu sint necesare pentru "inantarea operatiunilor sale in obligatiunile 0ancii. b4 ;sociatia poate inc7eia acorduri cu 0anca cu privire la inlesniri, personal, servicii si intelegeri pentru rambursarea c7eltuielilor administrative, platite mai intii de "iecare organi!atie in numele celeilalte. c4 Nici o prevedere a pre!entului ;cord nu va atrage raspunderea ;sociatiei pentru actele si obligatiunile 0ancii, sau raspunderea 0ancii pentru actele si obligatiunile ;sociatiei. P;(;9(;CUL =. (elatii cu alte organi!atii internationale ;sociatia va inc7eia acorduri "ormale cu Natiunile Unite si va putea inc7eia ast"el de acorduri cu alte organi!atii publice internationale care sint speciali!ate in domeniile respective. P;(;9(;CUL >. Locali!area birourilor 0iroului principal al ;sociatiei va "i biroul principal al 0ancii. ;sociatia poate in"iinta alte birouri pe teritoriul oricarui stat membru. P;(;9(;CUL 9. &epo!itarii Ciecare membru va desemna banca sa centrala in calitate de depo!itar, unde ;sociatia va putea pastra proprietatea valutara a acestui membru sau alte active ale ;sociatiei, sau, daca el nu va avea o banca centrala, el va desemna in acest scop alte institutii asemanatoare, care sint acceptabile pentru ;sociatie. in lipsa oricarei alte desemnari, depo!itarul desemnat pentru 0anca va "i depo!itar pentru ;sociatie. P;(;9(;CUL %0. +ijloace de comunicare Ciecare membru va desemna autoritatea potrivita pentru a comunica cu ;sociatia cu privire la orice c7estiune aparuta in legatura cu pre!entul ;cord. in lipsa unei desemnari contrare, mijlocul de comunicare desemnat pentru 0anca va "i mijloc de comunicare si pentru ;sociatie. P;(;9(;CUL %%. Publicarea rapoartelor si "urni!area in"ormatiei a4 ;sociatia va publica un raport anual care va contine bilantul revi!iei contabile si va distribui membrilor, la intervale potrivite, un bilant re!umat al situatiei sale "inanciare si al re!ultatelor activitatii sale. b4 ;sociatia poate publica si alte rapoarte considerate oportune pentru reali!area scopurilor sale. c4 ,opiile tuturor rapoartelor, bilanturilor si publicatiilor intocmite in temeiul pre!entului Paragra" vor "i distribuite membrilor. P;(;9(;CUL %'. Trans"erul venitului net ,onsiliul 9uvernator va dispune, din in care in in care, trans"erul venitului net al ;sociatiei, aloin care totodata pentru re!erve si c7eltuieli nepreva!ute. Articolul 5I. (etragerea din "unctieD suspendarea calitatii de membruD suspendarea operatiunilor P;(;9(;CUL %. (etragerea din "unctie la initiativa statului membru
.'

2rice membru poate sa se retraga din ;sociatie in orice moment, transmitind ;sociatiei un preavi! in "orma scrisa adresat biroului principal al acestuia. (etragerea din "unctie va avea e"ect la data primirii preavi!ului respectiv. P;(;9(;CUL '. )uspendarea calitatii de membru a4 &aca vreun membru nu reuseste sa5si indeplineasca obligatiile "ata de ;sociatie, ;sociatia poate, prin deci!ia majoritatii 9uvernatorilor care detin majoritatea puterii totale de vot, suspenda calitatea de membru. )tatul membru ast"el suspendat va inceta automat sa "ie membru pentru un an de la data suspendarii, cu exceptia ca!ului in care aceeasi majoritate va lua deci!ia de a5i reda calitatea de membru. b4 )tatul membru suspendat, desi nu va putea sa5si exercite drepturile preva!ute in pre!entul ;cord, cu exceptia dreptului de a se retrage din "unctie, va trebui sa execute toate obligatiile. P;(;9(;CUL 1. )uspendarea sau incetarea calitatii de membru in 0anca 2rice membru suspendat sau care incetea!a sa "ie membu al 0ancii va "i automat suspendat din calitatea de membru al ;sociatiei sau, respectiv, va inceta sa "ie membru. P;(;9(;CUL 8. &repturile si obligatiile guvernelor care incetea!a sa "ie membri a4 in ca!ul in care un guvern incetea!a sa "ie membru, el nu va exercita drepturile preva!ute in pre!entul ;cord, cu exceptia celor preva!ute in pre!entul Paragra" si in ;rticolul ? c4, dar va purta raspundere pentru toate obligatiile "inanciare preluate de acesta pentru ;sociatie, "ie in calitate de membru, persoana care ia cu imprumut, garant sau in alta calitate, in ipote!a in care nu exista prevederi contrare in pre!entul Paragra". b4 in ca!ul in care guvernul incetea!a sa "ie membru, ;sociatia si guvernul vor continua sa stabileasca bilantul conturilor. Ciind parti la acest bilant, ;sociatia si guvernul pot conveni asupra sumelor care urmea!a a "i platite guvernului din contul subscriptiilor sale si asupra termenului si valutei in care va "i e"ectuata plata. Termenul #subscriptie$, "iind utili!at in raport cu orice guvern5membru, va include, in sensul pre!entului ;rticol, atit subscriptia initiala, cit si orice alta subscriptie suplimentara a guvernului5membru respectiv. c4 &aca nu ajung la un acord in termen de sase luni de la data in care guvernul a incetat sa "ie membru sau in alt termen stabilit de ;sociatie si guvern, vor "i incidente urmatoarele prevederi *i4 guvernul va "i scutit de raspundere ulterioara "ata de ;sociatie in ceea ce priveste subscriptiile sale, cu exceptia ca!ului in care guvernul datorea!a ;sociatiei plata unor sume scadente si neac7itate la data in care guvernul a incetat sa "ie membru si care, in opinia ;sociatiei, sint necesare pentru ca acesta sa5si indeplineasca la termen angajamentele sale legate de operatiunile "inanciareD *ii4 asociatia va restitui guvernului "ondurile platite de acesta in contul subscriptiei sale sau provenite cu titlu de rambursare principala si detinute de ;sociatie la data in care guvernul a incetat sa "ie membru, cu exceptia si in masura in care aceste "onduri, in opinia ;sociatiei, vor "i necesare pentru respectarea la termen a angajamentelor legate de operatiunile "inanciareD *iii4 asociatia va plati guvernului, pe ba!a proportionala, o cota5parte a tuturor rambursarilor principale, primite de catre ;sociatie dupa data la care guvernul incetea!a sa "ie membru, din contul imprumuturilor contractate anterior, cu exceptia celor din resursele suplimentare, acordate ;sociatiei con"orm acordurilor care speci"ica drepturi de lic7idare. ;ceasta cota5parte va "i direct proportionala cu suma principala totala a imprumuturilor acordate, ca si suma totala platita de guvern din contul subscriptiei sale, si care nu i5a "ost, potrivit subparagra"ului *ii4, si va "i orientata spre suma totala, platita de toti membrii din contul subscriptiilor lor care au "ost utili!ate sau care, in opinia ;sociatiei, ii vor "i necesare pentru a5si respecta angajamentele legate de operatiunile sale "inanciare la data in care guvernul incetea!a sa "ie membru. ;ceasta plata va "i e"ectuata de ;sociatie in rate atunci in care ast"el de rambursari principale sint primite de ;sociatie, dar nu mai des decit o data pe an. ;ceste rate vor "i e"ectuate in valutele primite de ;sociatie, cu exceptia ca!urilor in care ;sociatia poate, la latitudinea sa, e"ectua plata in valuta guvernului implicatD *iv4 orice suma datorata guvernului din contul subscriptiei sale poate "i retinuta atita
.1

timp cit guvernul respectiv, guvernul oricarui teritoriu inclus in componenta sa sau orice subdivi!iune politica sau agentie a acestora este raspun!ator "ata de ;sociatie in calitate de debitor si de garant, aceasta suma poate "i retinuta, la latitudinea ;sociatiei, pentru orice raspundere de acest "el la momentul scadenteiD *v4 in nici un ca! guvernul nu va primi, potrivit pre!entului Paragra" *c4, o suma care depaseste, in ansamblu, pe cea mai mica dintre cele doua care urmea!a a4 suma platita de guvern din contul subscriptiei sale sau b4 proportia activelor nete ale ;sociatiei aratata in registrele ;sociatiei la data in care guvernul a incetat sa "ie membru, precum suma subscriptiei sale va "i orientata spre suma totala a subscriptiilor tuturor membrilorD *vi4 toate calculele necesare vor "i "acute in ba!e re!onabil stabilite de ;sociatie. d4 in nici un ca! suma datorata unui guvern potrivit pre!entului Paragra" nu va "i platita pina la expirarea a sase luni de la data la care guvernul incetea!a sa "ie membru. &aca in perioada de sase luni de la data la care guvernul incetea!a sa "ie membru, ;sociatia isi suspenda activitatea, potrivit Paragra"ului : al pre!entului ;rticol, toate drepturile acestui guvern vor "i stabilite in con"ormitate cu prevederile Paragra"ului : si acest guvern va "i considerat membru al ;sociatiei, in sensul Paragra"ului :, cu exceptia "aptului ca nu va avea drept de vot. P;(;9(;CUL :. )uspendarea activitatilor si stabilirea obligatiilor a4 ;sociatia poate suspenda de"initiv activitatea sa prin votul majoritatii 9uvernatorilor care exercita majoritatea puterii totale de vot. &upa o asemenea suspendare a activitatii ;sociatia isi va inceta imediat activitatea, cu exceptia operatiunilor incidente ce tin de reali!area, mentinerea si pastrarea ordonata a activelor sale, precum si de stabilirea obligatiilor sale. Pina la stabilirea "inala a acestor obligatii si distribuirea acestor active, ;sociatia isi va continua existenta, iar toate drepturile si obligatiile reciproce ale ;sociatiei si statelor membre, preva!ute in pre!entul ;cord, vor ramine in vigoare, cu exceptia "aptului ca nici un membru nu va "i suspendat sau retras din "unctie si membrii nu vor bene"icia de nici o distribuire, cu exceptia celor preva!ute in pre!entul Paragra". b4 +embrii nu vor bene"icia de nici o distribuire din contul subscriptiilor lor, pina nu va inceta raspunderea "ata de creditori si pina ,onsiliul 9uvernator, prin votul majoritatii 9uvernatorilor care exercita majoritatea puterii totale de vot, nu va aproba o asemenea distribuire. c4 in temeiul celor sus5mentionate si al acordurilor speciale cu privire la trans"erul resurselor suplimentare asupra carora s5a convenit pentru "urni!area acestor resurse catre ;sociatie, aceasta din urma va distribui membrilor activele sale pro rata, proportional sumelor varsate de ei in contul subscriptiilor lor. 2rice distribuire, potrivit prevederilor sus5mentionate ale acestui Paragra"e4, va "i precedata, in ceea ce priveste orice membru, de solutionarea tuturor pretentiilor ;sociatiei "ata de acest membru. ;ceasta distribuire va "i reali!ata in termene si in valute, numerar sau alte active, dupa cum ;sociatia va considera just si ec7itabil. &istribuirea in bene"iciul mai multor membri nu va avea neaparat caracter uni"orm in ceea ce priveste tipul activelor distribuite sau valutelor in care ele sint exprimate. d4 2rice membru care primeste activele distribuite de ;sociatie potrivit pre!entului Paragra" sau Paragra"ului 8 va exercita toate drepturile cu privire la active exercitate de ;sociatie pina la distribuirea lor. Articolul 5III. )tatut legal, imunitati si privilegii P;(;9(;CUL %. )copurile ;rticolului Pentru a permite ;sociatiei sa5si exercite "unctiile cu care a "ost investita, ;sociatia va bene"icia pe teritoriul "iecarui stat membru de statutul legal de imunitatile si de privilegiile stipulate in pre!entul ;rticol. P;(;9(;CUL '. )tatutul legal al ;sociatiei ;sociatia va avea putere juridica deplina si, in mod concret, capacitatea de a *i4 inc7eia contracteD *ii4 ac7i!itiona si dispune de proprietatea mobiliara si imobiliaraD *iii4 initia proceduri legale. P;(;9(;CUL 1. Po!itia ;sociatiei in procesul judiciar Pot "i intentate actiuni contra ;sociatiei numai la o instanta competenta jurisdictional
.8

si situata pe teritoriul acelui stat membru unde ;sociatia are un birou, are un agent numit in "unctie in scopul acceptarii avi!elor sau citatiilor sau unde a emis sau garantat 7irtii de valoare. Totusi nu vor "i intentate actiuni de catre membri sau persoane care actionea!a pentru membri sau livrea!a reclamatiile lor. Proprietatea si activele ;sociatiei, indi"erent de locali!area sau detinatorul lor, nu vor cadea sub incidenta oricaror "orme de con"iscare, sec7estrare sau validare pina la pronuntarea sentintei "inale impotriva ;sociatiei. P;(;9(;CUL 8. Imunitatea activelor "ata de con"iscare Proprietatea si activele ;sociatiei, indi"erent de locali!area sau detinatorul acestora, nu vor cadea sub incidenta oricaror "orme de perc7e!itie, rec7i!itie, con"iscare, expropriere sau con"iscare in urma unei actiuni executive sau legislative. P;(;9(;CUL :. Imunitatea ar7ivelor ;r7ivele ;sociatiei vor "i inviolabile. P;(;9(;CUL .. Independenta activelor "ata de restrictii In masura necesara reali!arii activitatii preva!ute in pre!entul ;cord si in con"ormitate cu prevederile pre!entului ;cord, intreaga proprietate si active ale ;sociatiei nu vor "i supuse restrictiilor, regulamentelor, controlului si moratoriilor de orice "el. P;(;9(;CUL =. Privilegii pentru comunicari ,omunicarilor o"iciale ale ;sociatiei li se va aplica tratamentul care se aplica comunicarilor o"iciale ale celorlalti membri. P;(;9(;CUL >. Imunitatile si privilegiile "unctionarilor si angajatilor Toti 9uvernatorii, &irectorii 6xecutivi, ;lternantii, "unctionarii si angajatii ;sociatiei *i4 vor avea imunitate "ata de procese legale in ceea ce priveste actele intreprinse de catre acestia in exercitarea capacitatii o"iciale, cu exceptia ca!ului in care ;sociatia renunta la o ast"el de imunitateD *ii4 ne"iind cetateni, vor avea aceeasi imunitate "ata de restrictiile de emigrare, cerintele de inregistrare a strainilor, precum si inlesniri acordate repre!entantilor, "unctionarilor celorlalte state membre care "ac parte din aceeasi categorieD *iii4 le va "i aplicat, in ceea ce priveste inlesnirile de calatorie, tratamentul aplicat repre!entantilor, "unctionarilor celorlalte state membre care "ac parte din aceeasi categorie. P;(;9(;CUL 9. Imunitati "ata de impo!ite a4 ;sociatia, activul, proprietatea, venitul si operatiunile si tran!actiile sale autori!ate prin pre!entul ;cord vor "i scutite de toate impo!itele si taxele vamale. Totodata, ;sociatia va "i scutita de raspundere pentru incasarea sau plata impo!itelor sau taxelor. b4 Nu va "i incasat nici un impo!it la salariile si indemni!atiile platite de ;sociatie &irectorilor 6xecutivi, ;lternantilor, persoanelor o"iciale si angajatilor ;sociatiei, care nu sint cetateni, subiecti nationali sau alti nationali. c4 Nu va "i incasat nici un impo!it pentru orice obligatiune sau 7irtie de valoare emise de ;sociatie *inclusiv orice dividend sau dobinda4, indi"erent de persoana detinatorului, *i4 daca singurul criteriu pentru impo!itarea obligatiunii sau 7irtiei de valoare este "aptul ca sint emise de ;sociatieD sau *ii4 daca unica ba!ajurisdictionala pentru o ast"el de impo!itare este locul unde sau valuta in care se emit, sint platibile sau platite, sau locali!area oricarui birou sau loc de a"aceri intretinut de ;sociatie. d4 Nu va "i incasat nici un impo!it pentru orice obligatiune sau 7irtie de valoare garantata de ;sociatie *inclusiv orice dividend sau dobinda4, indi"erent de persoana detinatorului *i4 daca singurul criteriu pentru impo!itarea obligatiunii sau 7irtiei de valoare este "aptul ca sint garantate de ;sociatieD sau *ii4 daca unica ba!ajurisdictionala pentru o ast"el de impo!itare este locali!area oricarui birou sau loc de a"aceri intretinut de ;sociatie. P;(;9(;CUL %0. ;plicarea ;rticolului
.:

Ciecare membru va lua toate masurile necesare pentru racordarea legislatiei nationale la principiile cons"intite in pre!entul ;rticol si va in"orma detaliat ;sociatia cu privire la actiunile intreprinse in acest scop. Articolul ID. ;mendamente a4 2rice propunere cu privire la introducerea modi"icarilor la pre!entul ;cord emanind de la un membru, 9uvernator sau &irector 6xecutiv va "i comunicata Presedintelui ,onsiliului 9uvernator, care va pre!enta ,onsiliului propunerea. in ipote!a in care amendamentul propus este aprobat de ,onsiliu, ;sociatia va solicita tuturor membrilor sa5si expuna parerea cu privire la amendament prin intermediul unei circulare sau telegrame. in care trei cincimi din membrii care detin patru cincimi din puterea totala de vot vor accepta amendamentele propuse, ;sociatia va atesta acest "apt adresind o comunicare o"iciala tuturor membrilor. b4 in ciuda prevederilor paragra"ului a4 sus5mentionat, este necesara acceptarea din partea tuturor membrilor in ca!ul in care amendamentul modi"ica *i4 dreptul de a se retrage din ;sociatie, stipulat in ;rticolul GII, Paragra"ul %D *ii4 dreptul, preva!ut de ;rticolul III, Paragra"ul % c4D *iii4 limitarea raspunderii, stipulata in ;rticolul II, Paragra"ul 1. c4 ;mendamentele vor intra in vigoare pentru toti membrii la trei luni de la data comunicarii o"iciale, cu exceptia ca!ului in care in circulara sau telegrama este indicat un termen mai scurt. ArticolulD. Interpretarea si ;rbitrajul a4 &ivergentele de interpretare a prevederilor pre!entului ;cord aparute intre orice membru si ;sociatie vor "i propuse spre examinare &irectorilor 6xecutivi, care urmea!a sa decida. &aca problema a"ectea!a in mod special un membru al ;sociatiei dintre cei care nu au dreptul de a numi in "unctie un &irector 6xecutiv al 0ancii, statul membru respectiv va avea dreptul de a "i repre!entat in con"ormitate cu ;rticolul GI, Paragra"ul 8 g4. b4 in situatia in care &irectorii 6xecutivi iau o deci!ie in temeiul paragra"ului a4, orice membru poate solicita ca c7estiunea sa "ie indreptata ,onsiliului 9uvernator, a carui deci!ie va avea caracter de"initiv. Pina la pronuntarea deci!iei ,onsiliului 9uvernator, ;sociatia poate, in masura in care considera necesar, actiona in ba!a deci!iei &irectorilor 6xecutivi. c4 in ca!ul in care apare un de!acord intre ;sociatie si statul care a incetat sa "ie membru sau intre ;sociatie si un orice membru in timpul suspendarii permanente a activitatii ;sociatiei, de!acordul va "i inaintat spre solutionare unui arbitraj compus din trei arbitri, unul desemnat de ;sociatie, celalalt 5 de statul implicat si al treilea arbitru, cu exceptia ca!ului in care partile decid alt"el, va "i desemnat de Presedintele ,urtii Internationale de 3ustitie sau de orice alta autoritate preva!uta de reglementarile adoptate de ;sociatie. ;rbitrul va detine dreptul absolut de a solutiona toate c7estiunile cu privire la procedura si in legatura cu care a aparut de!acordul. ArticolulDI. &ispo!itii "inale P;(;9(;CUL %. Intrarea in vigoare Pre!entul ;cord va intra in vigoare la data semnarii acestuia in numele guvernelor a caror subscriptie cuprinde nu mai putin de sai!eci si cinci procente din numarul subscriptiilor totale, speci"icate in Lista ;, si la momentul in care instrumentele o"iciale, potrivit Paragra"ului ' a4 al pre!entului ;rticol, vor "i depuse in numele lor, dar in nici un ca! ;cordul nu va intra in vigoare pina la data de %: septembrie %9.0. P;(;9(;CUL '. )emnarea a4 Ciecare guvern, in numele caruia este semnat pre!entul ;cord, va depune la 0anca un instrument o"icial care con"irma ca el a acceptat pre!entul ;cord in con"ormitate cu legislatia si a luat toate masurile necesare pentru executarea tuturor obligatiilor sale preva!ute in pre!entul ;cord. b4 Ciecare guvern va deveni membru al ;sociatiei incepind cu data depunerii in numele sau a instrumentului o"icial vi!at in paragra"ul a4, cu exceptia ca nici un guvern nu va deveni membru pina la intrarea in vigoare a pre!entului ;cord, con"orm Paragra"ului % al pre!entului ;rticol. c4 Pre!entul ;cord va "i desc7is spre semnare pina la inc7eierea a"acerii la 1% decembrie %9.0, la biroul principal al 0ancii, in numele guvernelor statelor enumerate in Lista ;, cu preci!area ca
..

daca pre!entul ;cord nu va intra in vigoare la aceasta data, &irectorul 6xecutiv al 0ancii va prelungi termenul de semnare al pre!entului ;cord, dar cu cel mult sase luni. d4 &upa intrarea in vigoare a pre!entului ;cord, acesta va "i desc7is spre semnare in numele guvernului sau oricarui stat, a carui calitate de membru a "ost aprobata potrivit ;rticolului II, Paragra"ul % b4. P;(;9(;CUL 1. ;plicarea teritoriala Prin semnarea pre!entului ;cord, "iecare guvern il accepta atit in numele sau, cit si al tuturor teritoriilor de care este responsabil guvernul respectiv in planul relatiilor internationale, cu exceptia celor excluse expres de guvernul respectiv printr5un preavi! trimis ;sociatiei. P;(;9(;CUL 8. Inaugurarea ;sociatiei a4 In momentul in care pre!entul ;cord intra in vigoare potrivit Paragra"ului % al pre!entului ;rticol, Presedintele convoaca sedinta &irectorilor 6xecutivi. b4 ;sociatia va demara activitatea la data in care va avea loc aceasta sedinta. c4 Pina la prima sedinta a ,onsiliului 9uvernator &irectorii 6xecutivi pot exercita toate imputernicirile ,onsiliului 9uvernator, cu exceptia celor re!ervate ,onsiliului 9uvernator potrivit pre!entului ;cord. P;(;9(;CUL :. inregistrarea 0anca este autori!ata sa inregistre!e pre!entul ;cord la )ecretariatul 2rgani!atiei Natiunilor Unite, in con"ormitate cu ;rticolul %0' al )tatutului Natiunilor Unite si (egulamentul respectiv, adoptate de catre ;dunarea 9enerala a Natiunilor Unite. IN,-6I;T la Fas7ington, intr5un singur exemplar care va "i depus in ar7ivele 0ancii Internationale pentru (econstructie si &e!voltare care, prin semnatura sa aplicata mai jos, si5a dat consimtamintul de a actiona in calitate de depo!itar al pre!entului ;cord, de a inregistra pre!entul ;cord la )ecretariatul Natiunilor Unite si de a in"orma toate guvernele enumerate in Lista ; despre data intrarii in vigoare a pre!entului ;cord potrivit ;rticolului ?I, Paragra"ul %. AnexaII. G. ;cord privind "ondarea 0ancii Interstatale, +ins< %991 )emnat la +ins< la '' ianuarie %991 )tatele parti la pre!entul ;cord, in continuare 5 #Partile ,ontractante$, intru executarea ;cordului cu privire la sistemul monetar unic si politica monetar5creditara si valutara coordonata a statelor, care au pastrat rubla in calitate de mijloc legal de plata, si a -otaririi ,onsiliului )e"ilor de )tate si ,onsiliului )e"ilor de 9uverne ale ,omunitatii, adoptate la 9 octombrie %99' la 0is<e<, conduin careu5se de interesele mentinerii si de!voltarii relatiilor multilaterale de productie, comerciale si "inanciare, tin!ind spre asigurarea stabili!arii circuitului monetar, recunosin care necesitatea si importanta coordonarii activitatii structurilor bancare, in scopurile organi!arii sistemului decontarilor interstatale multilaterale, sporirii e"ectului valutar5"inanciar asupra executarii creantelor interstatale reciproce si in"luentei mecanismului de plati si decontari asupra extinderii legaturilor nemijlocite dintre intreprinderi, organi!atii si structuri comerciale, au convenit asupra celor ce urmea!a Articolul : %4 ; "onda 0anca Interstatala *in continuare 5 0anca4. Condatorii *membrii4 0ancii sint statele !onei de circulatie a rublei si statele care au valuta lor nationala si participa la sistemul decontarilor interstatale, in persoana guvernelor si bancilor centrale *nationale4 ale Partilor ,ontractante. '4 0anca asigura organi!area si reali!area decontarilor multilaterale intre bancile centrale *nationale4 in legatura cu operatiunile comerciale si de alt ordin. 0anca, in limitele imputernicirilor acordate ei de catre Partile ,ontractante, reali!ea!a coordonarea politicii monetar5creditare a partilor la ;cord in scopurile contributiei la cooperarea economica si de!voltarea economiei. 14 2rganul de conducere al 0ancii este ,onsiliul 0ancii, in componenta caruia intra cite un repre!entant imputernicit al membrului 0ancii. &eci!iile ,onsiliului 0ancii se adopta in ordinea stabilita de )tatutul 0ancii.
.=

84 &econtarile prin 0anca se e"ectuea!a in ruble emise de 0anca ,entrala a Cederatiei (use. inc7eierea decontarilor in ba!a de clearing la o data anumita se e"ectuea!a in ruble sau, la deci!ia ,onsiliului 0ancii, in valuta liber convertibila sau in alta valuta. Articolul E 0anca este persoana juridica. )ediul 0ancii este in orasul +oscova. 0anca poate participa la organi!atii si uniuni internationale "inanciare si bancare. ;ctivitatea 0ancii este reglementata de pre!entul ;cord si de )tatutul 0ancii, care este parte integranta a acestuia. (elatiile dintre 0anca si statul de resedinta al 0ancii, inclusiv privilegiile si imunitatile acesteia, se determina printr5un acord corespun!ator. Articolul F 0ancii i se impun urmatoarele "unctii 5organi!area si reali!area decontarilor interstatale multilaterale in ba!a operatiunilor comerciale si de alt ordin si inc7eierea lor periodica in ba!a de clearing multilateral *stingerea creantelor reciproce4D 5organi!area dirijarii emisiei rublei in numerar si a emisiei creditare de catre bancile centrale *nationale4 ale Partilor ,ontractante. Cunctia mentionata se executa doar cu conditia delegarii catre 0anca a unor ast"el de imputerniciri de catre organele legislative ale Partilor ,ontractante interesate si inc7eierii unui acord corespun!atorD 5 studierea si anali!a economiei Partilor ,ontractante si pregatirea propunerilor si recomandarilor pentru bancile centrale *nationale4 in scopul coordonarii politicii lor monetar5creditare si valutareD 5 coordonarea activitatii bancilor centrale *nationale4 ale Partilor ,ontractante in domeniull metodologiei e"ectuarii operatiunilor de decontare si plata, organi!arii sistemului evidentei contabile si a darilor de seama in ba!a operatiunilor de decontare si a altor operatiuni, elaborarea propunerilor pentru apropierea regimurilor supraveg7erii bancilor comercialeD 5 creditarea te7nica si se!oniera a bancilor centrale *nationale4 in procesul e"ectuarii decontarilor reciproce interstatale multilateraleD 5e"ectuarea altor operatiuni, care corespund scopurilor si sarcinilor 0ancii si reies din pre!entul ;cord si )tatutul 0ancii. Articolul G %4 ,apitalul statutar initial al 0ancii in suma de : miliarde ruble se "ormea!a din contul coti!atiilor membrilor 0ancii in marimile stabilite de ,onsiliul 0ancii. '4 ,oti!atiile in capitalul statutar al 0ancii pot "i depuse in ruble, precum si in valuta liber convertibila, cladiri, instalatii, ec7ipament, alte valori materiale si patrimoniu. Condatorii 0ancii sint obligati sa ac7ite coti!atiile in decurs de o luna dupa intrarea in vigoare a pre!entului ;cord. 14 +arimea capitalului statutar al 0ancii poate "i sc7imbata la deci!ia ,onsiliului 0ancii. La primirea unui nou stat in calitate de membru al 0ancii suma capitalului statutar al 0ancii se mareste. )uma, modul si termenele de ac7itare a coti!atiei noului membru al 0ancii se stabileste de ,onsiliul 0ancii cu acordul acestuia. 84 0anca poate avea "onduri speciale, inclusiv de re!erva, create la deci!ia ,onsiliului 0ancii. Articolul & %4 &econtarile curente intre subiectii economici ai Partilor ,ontractante se e"ectuea!a in ba!a bilaterala si se reglementea!a de legislatiile lor nationale. inc7eierea decontarilor intre bancile centrale *nationale4 ale Partilor ,ontractante se e"ectuea!a prin intermediul 0ancii prin trans"eruri bancare in ba!a de clearing multilateral. '4 Ciecarei banci centrale *nationale4 i se desc7ide un cont de corespondent in 0anca. 14 0anca !ilnic reali!ea!a clearingul multilateral si determina po!itia de plata a "iecarei banci centrale *nationale4 in relatiile ei cu alte banci centrale *nationale4. Periodicitatea si ordinea de inc7eiere a decontarilor in urma clearingului multilateral se stabileste de ,onsiliul 0ancii. Articolul 6
.>

%4 Pentru inc7eierea decontarilor in ba!a de clearing multilateral 0anca, la prima etapa, poate acorda membrilor 0ancii un credit in marime, de regula, egala cu volumul lunar al incasarilor in contul acestui membru din contul liniei de credit, desc7ise 0ancii de catre 0anca ,entrala a Cederatiei (use. in continuare marimile limita ale creditelor admise de 0anca pentru bancile centrale *nationale4 se stabilesc de ,onsiliul 0ancii. 0ancile centrale *nationale4 ac7ita datoria lor "ata de 0anca din contul primirii creditelor in ba!a bilaterala sau cu valuta liber convertibila. 0ancile centrale *nationale4 sint obligate sa5si regle!e relatiile de plata in ba!a bilaterala ast"el incit sa "ie asigurata respectarea limitelor creditarii te7nice, stabilite pentru "iecare dintre aceste banci de ,onsiliul 0ancii. ,reditele se acorda pentru o perioada de pina la reglarea conturilor de clearing curente. '4 Pentru "olosirea creditelor te7nice se incasea!a dobin!i in marimile stabilite de ,onsiliul 0ancii. 14 ,reantele inaintate bancii5debitor centrale *nationale4, care depasesc marimea admisa a creditului te7nic, urmea!a a "i ac7itate de catre aceasta in : !ile bancare dupa inaintarea catre aceasta a noti"icarii respective de catre 0anca. 84 0anca in"ormea!a organele corespun!atoare ale Partilor ,ontractante despre incalcarile aparute ale obligatiilor de plata. :4 0anca este imputernicita sa limite!e sau sa incete!e de"initiv decontarile acelor banci centrale *nationale4, care incalca obligatiile sale de plata "ata de 0anca. Articolul H Ciecare Parte ,ontractanta, la inc7eierea acordurilor comercial5economice pentru anul viitor si in cadrul circulatiei generale de mar"uri, va tinde sa asigure ec7ilibrul veniturilor si platilor in ruble in intregime cu toate celelalte Parti ,ontractante in limitele anului calendaristic. in acelasii timp, poate "i luata in consideratie crearea *"olosirea4 re!ervelor posibile in ruble, precum si primirea *stingerea4 creditelor. Articolul I &econtarile in ba!a operatiunilor necomerciale vor "i e"ectuate in ba!a acordurilor existente privind decontarile necomerciale. Articolul ' 0anca poate desc7ide conturi de corespondent bancilor centrale *nationale4 ale altor state pentru participarea acestora la decontarile multilaterale in ruble cu bancile centrale *nationale4, care sint membri ai 0ancii, in ordinea si in conditiile stabilite de ,onsiliul 0ancii. Articolul :C Pentru asigurarea indeplinirii de catre 0anca a sarcinilor si "unctiilor, preva!ute de pre!entul ;cord, bancile centrale *nationale4 ale Partilor ,ontractante ii pun la dispo!itie bilanturile contabile si alta in"ormatie in termenele si in volumul stabilit de ,onsiliul 0ancii. Articolul :: La pre!entul ;cord pot adera alte state, care impartasesc scopurile si principiile activitatii 0ancii. 2rdinea de primire a noilor membri ai 0ancii este stabilita de )tatutul acesteia. Articolul :E Pre!entul ;cord poate "i modi"icat numai cu acordul tuturor Partilor ,ontractante. Articolul :F Ciecare Parte ,ontractanta poate re"u!a participarea la pre!entul ;cord cu noti"icarea despre aceasta a ,onsiliului 0ancii, cu un preavi! de . luni. in decursul termenului indicat urmea!a a "i reglate relatiile dintre 0anca si Partea ,ontractanta respectiva re"eritor la creantele lor reciproce. Articolul :G Pre!entul ;cord intra in vigoare din !iua semnarii, iar pentru Partile ,ontractante, legislatia carora cere rati"icarea unor ast"el de acorduri, din data depo!itarii
.9

instrumentelor de rati"icare. inc7eiat in orasul +ins<, la '' ianuarie %991, intr5un singur exemplar original, in limba rusa. 2riginalul este depo!itat in ;r7iva 9uvernului (epublicii 0elarus, care va remite statelor semnatare ale pre!entului ;cord copia certi"icata a acestuia.

1-1L&L& ---. "istemul bancar al epublicii Moldova 1.%. 2riginea sistemului bancar al (+ inceputul in %9>= al re"ormei bancare in "osta U.(.).)., o data cu de!membrarea Uniunii )ovietice in %990, au constituit doi "actori de ba!a care au determinat aparitia sistemului bancar al (epublicii +oldova. Una din primele 7otariri, care a initiat procesul de de!integrare a sistemului bancar sovietic in sisteme bancare nationale 5proces ce s5a reali!at prin transmiterea activelor directiilor republicane ale bancilor centrale ale U.).).). in proprietatea bancilor republicane de acelasi pro"il 5 a "ost 7otarirea 9uvernului (epublicii +oldova nr. 119 din '% septembrie %990%19. in urma etapei a doua a re"ormei bancare din U.(.).)., valul consituirii noilor banci comerciale si cooperatiste a ajuns pina in "osta (.).). +oldoveneasca%80, care prin declaratia din '= august %99%l8% si5a proclamat independenta. &upa declaratia suveranitatii insa a aparut necesitatea reglementarii si inregistrarii noilor banci comerciale si cooperatiste 5 acestea nu puteau "i inregistrate in continuare de catre 0anca de )tat a U.(.).). ;st"el, 7otarirea nr. 119 din '%.09.%990 a dispus #ca pina la adoptarea de catre )ovietul )uprem al (.).). +oldovenesti a Legii cu privire la banci si a sistemului bancar si crearea 0ancii nationale a (.).). +oldovenest inregistrarea si reinregistrarea statutului bancilor pe actiuni si comerciale si a "ilialelor lor, "ormate pe teritoriul republicii, se e"ectuea!a de catre +inisterul "inantelor al (.).). +oldovenesti con"orm conclu!iei 0ancii republicane din +oldova a 0ancii de stat a U.(.).). cu in"ormatia ulterioara a 0ancii de stat a U.(.).). despre "aptul inregistrarii$. Urmatorul pas in vederea constituirii sistemului bancar al +oldovei, a "ost e"ectuat in decembrie %990 - prin 7otarirea 9uvernului (epubl icii +oldova nr. 8>%'8' s5a considerat #rationala reorgani!area bancilor republicane din +oldova ale 0ancii agroindustirale din U.(.).)., 0ancii industriale si de constructii din U.(.).)., 0ancii 9ospodariei comunale, de locuinte si de!voltare sociala din U.(.).)., 0ancii de economii din U.(.).). in banci comerciale pe actiuni$, si s5a constituit in acest sens ,omitetul organi!atoric pentru coordonarea problemelor in vederea per"ectionarii sistemului monetar si de credit al republicii si "ormularii propunerilor pentru reorgani!area activitatii bancare a (.).). +oldovenesti. Implementarea acestei 7otariri a inceput in mai %99%, cind prin e"ectul 7otaririi 9uvernului (.).). +oldova nr. '8%'81 au "ost reorgani!ate in societati pe actiuni "ostele banci republicane ale 0ancii agroindustriale a U.(.).). *in 0anca ;groindustriala din +oldova4 si 0ancii 9ospodariei comunale, de locuinte si de!voltare sociala din U.(.).). *in 0anca sociala din +oldova4. Procesul de reorgani!are a sucursalelor republicane ale bancilor speciali!ate sovietice, a continuat prin e"ectul 7otaririi nr. '=% din '8 mai %99%'88. Cinalmente, con"orm 7otaririi nr. >%' din %> decembrie %99%, drept urmare a reorgani!arii a "ost constituita 0anca de 6conomii a +oldovei%8:. Prin urmare, 7otaririle sus5mentionate au reali!at procesul de reorgani!are a "ilialelor republicane ale bancilor unionale *%4, asigurind totodata un regim juridic provi!oriu pentru constituirea si inregistrarea noilor banci comerciale si cooperatiste *'4. Totusi masurile acestea aveau un caracter organi!atoric, lasind tara solutie principala problema a sistemului bancar al noii republici independente 5 reglementarea juridica a activitatii bancare. ;plicarea provi!orie a reglementarilor bancare ale U.(.).).%8. s5a inc7eiat o data cu adoptarea la %% 5%' iunie %99%a doua legi "undamentale pentru sectorul bancar al republicii 5 legea cu privire la
=0

0anca Nationala a (.).). +oldovenesti%8= si Legea cu privire la banci si activitatea bancara%8>. )istemul bancar al (epublicii +oldova devine realitate o data cu aprobarea acestor doua legi. 1.'. 0anca Nationala Istoric ;paritia 0ancii Nationale a +oldovei *0.N.+.4 trebuie anali!ata in contextul constituirii sistemului bancar al republicii re"orma bancara sovietica si procesele de!integrationiste din U.(.).)., ce au condus la #parada suveranitatilor$ *cea a (epublicii +oldova "iind declarata in %9904%89, au constituit doua cau!e majore ale separarii bancilor republicane ale 0ancii de )tat a U.(.).). de banca centrala unionala si reorgani!arii acestor banci republicane in banci centrale ale noilor republici independente. in +oldova procesul sus5mentionat a inceput prin decretul din 8 iunie %99%%:Q, punctul % al caruia dispunea reorgani!area bancii republicane din +oldova a 0ancii de )tat a U.(.).)., in 0anca Nationala a +oldovei. Urmatorul pas in "ormarea bancii a "ost aprobarea de catre Parlament a legii #,u privire la 0anca Nationala de )tat a +oldovei$ nr. :995?II din %% iunie %99%%:%. 2 luna mai tir!iu, prin -otarirea Parlamentului Nr. ..=5?II din '8.0=.%99%%:' a "ost aprobat statutul bancii, "iind triplu modi"icat ulterior. in noiembrie %99%, intru executarea prevederilor legii nr. :995?II si a 7otaririi nr. ..=5 ?II, pre!idiul parlamentului legi"erea!a trans"erul "ondurilor si activelor "ostei banci republicane a 0ancii de )tat a U.(.).)., la balanta 0ancii Nationale a +oldovei, si stabileste marimea capitalului ei statutar%:1 *majorat in %991%:84. Cinalmente, legea #Privind 0anca Nationala a +oldovei$, nr. :8>5?III, '%.0..%99:l:: a abrogat atit legea din nr. :995?II, cit si 7otarirea nr. ..=5?II. )arcinile si atributiile in con"ormitate cu noul cadru juridic, sistemul bancar al (epublicii +oldova jsste biniBelar %:., avind in "runtea sa 0anca Nationala a +oldovei. in con"ormitate cu legea cu privire la 0anca Nationala a +oldovei, aceasta este o persoana juridica publica jiutonoma, "iind responsabila "ata de Parlamentul republicii, care are drept obiectiv principal reali!area sj mentinerea stabilitatii monedei nationale. )ediul 0ancii Nationale a +oldovei este in municipiul ,7isinau, pe adresa bd. Tineretului, nr.=. %tributiile $.N.M. ;rt. : al legii stabileste atributiile de ba!a ale 0ancii Nationale a +oldovei *0.N.+.4, indicind ca aceasta $ stabileste si promovea!a politica monetara si valutara in statD actionea!a ca banc7er si agent "iscal al statuluiD intocrrsteEajia3i!ejecTnoinice si monetare si in ba!a lor adresea!a 9uvernului propuneri, aduce re!ultateloe anali!elor la cunostinta publiculuiD autori!ea!a, supraveg7ea!a si reglementea!a activitatea institutiilor "inanciareD H acordjiredite bancilor si statuluiD supraveg7ea!a sistemul de plati in republica si "acili!ea!a "unctionarea e"icienta a sistemului de plati interbancareD activea!a ca organ unic de emisiune a monedei nationaleD pastrea!a si gestionea!a re!ervele valutare ale statuluiD $ in numele (epubliciii +oldova isi asuma obligatii si executa tran!actiile re!ultate din participarea (epublicii +oldova la activitatea institutiilor publice internationale in domeniull bancar, de credit si monentar in con"ormitate cu conditiile acordurilor internationaleD intocmeste balanta de plati a statului. ;st"el, legea in cau!a re"lecta conceptul traditional al bancii centrale, axat pe tripla calitate a ei de autoritate publica, banca a statului si banca a bancilor. )peci"icul legii consta in calitatea 0.N.+. de agent al reglementarii valutare. in cele ce urmea!a vom descrie activitatile 0.N.+. in "iecare din cele patru calitati susmentionate a ei. $.N.M. 5 autoritate publica Cunctia de elaborare si implementare a politicii monetare si valutare a statului este reali!ata de
=%

catre 0.N.+. con"orm prevederilor capitolului II al legii #Politica monetara si valutara$. ,on"orm acestor norme, (N.+. stabileste si promovea!a, in colaborare cu 9uvernul (epublicii +oldova si +inisterul Cinantelor, politica monetar5creditara a statului, repre!inta statul in relatiile cu organi!atiile "inanciar5valutare internationale. Politica monetar5valutara pentru anul '000 a "ost aprobata prin -otarirea ,onsiliului de ;dministratie a 0ancii Nationale a +oldovei #Privind Politica monetara si valutara a 0ancii Nationale a +oldovei pentru anul '000$, nr. 8%%,10.%'.%999%:=. 0N+ are obligatia de a raporta anual parlamentului, nu mai tir!iu de % "ebruarie a "iecarui an, despre evoluarea starii economice si "inanciare a statului, evaluarea politicii monetarcreditare pentru anul precedent, de a pre!enta descrierea politicii monetar5 creditare pentru noul an etc. ;cest ultim aspect caracteri!ea!a ponderea 0ancii Nationale a +oldovei in elaborarea si implementarea politicii de stat. in a"ara de aceasta, un alt aspect al "unctiei 0.N.+. ca autoritate publica responsabila de politica monetara, de credit si valutara se exprima in obligatia e"ectuarii anali!elor starii economice si "inanciare a republicii si pre!entarii conclu!iilor sale 9uvernului. Cunctia respectiva este completata de obligatia 0.N.+. de a acorda consultatii guvernului pe problemele ce tin de competenta sa, dublata prin obligatia guvernului de a cere aceste consultatii. Legea stipulea!a expres obligatia bancii de participa la elaborarea bugetului anual, con"orm procedurii mentionate. in s"irsit, 0.N.+. ca autoritate publica este responsabila pentru mentinerea balantei de plati a +odovei. ;ceasta "unctie este exercitata de 0.N.+. in con"ormitate cu Normele metodologice cu privire la balanta de plati a statuluiI)>. 8unctia de e$isiune a $onedei nationale ;cest aspect al activitatii 0.N.+. este reglementat de ,apitolul GIII al legii, art. := al careia declara ca #0anca Nationala a +oldovei are dreptul exclusiv de a emite in circulatie bancnote si monede ca mijloc de piata pe teritoriul (epublicii +oldova$. ;rticolul :. al legii stabileste ca unitatea monetara a (epublicii +oldova este leul moldovenesc. Un leu se divi!ea!a in %00 de bani. Leul moldovenesc este unicul mijloc legal de plata pe teritoriul (epublicii +oldova. (egulile mentionate sint preluate din articolul %10 al ,onstitutiei (epublicii +oldova%:9 si din Legea (epublicii +oldova nr. %'1'5?II#,uprivirelabani#dinl:.%'.%99'%.0. Cunctia de emisie a 0.N.+. are un caracter complex, inclu!ind o multitudine de activitati stabilirea, prin regulamentele sale, a valorii nominale, dimensiunilor, greutatii, designului si a altor caracteristici ale bancnotelor si monedelor metalice *%4, organi!area tiparirii lor *'4, asigurarea pastrarii in conditii de siguranta a bancnotelor si monedelor metalice neemise in circulatie *14, "urni!area periodica de bancnote si monede metalice pentru acoperirea necesitatilor de moneda a economiei nationale *84, e"ectuarea, dupa ca!, a sc7imbului monedei nationale care este in circulatie pe teritoriul republicii *:4, retragerea si distrugerea bancnotelor si monedelor metalice retrase din circulatie *.4, evidenta contabila a injectiilor si retragerilor de moneda din circulatie *=4. Nu este tocmai clar cum se racordea!a regula con"orm careia #0anca Nationala poate e"ectua sc7imbul monedei nationale care este in circulatie in (epublica +oldova # *alin. *%4 al art. .%4 la prevederile art. :., con"orm carora #unitatea monetara a (epublicii +oldova este leul moldovenesc$. ;parent se produce o con"u!ie, in situatia in care vom admite sc7imbarea de catre 0.N.+. a leului ca moneda nationala 5 desi art. .% o"era suport legal 0.N.+. pentru a reali!a aceasta masura, art. :. deplasea!a atributia de a decide sc7imbarea unitatii monetare de partea Parlamentului (epublicii +oldova *in ba!a ,onstitutiei care declara ca o o lege poate "i inlocuita numai cu o lege4. 6ste necesar de mentionat ca versiunea originala a legii cu privire la 0.N.+. in limba engle!a nu reproduce acest con"lict%.%. ;ceasta poate sugera "aptul ca proiectul legii a "ost initial elaborat in limba engle!a, "iind ulterior tradus Jcu unele con"u!ii de sens, precum cea sus5mentionataK in limba romina. $.N.M. 5 banca statului in con"ormitate cu art. %0 al Legii, 0.N.+. #poate sa desc7ida conturi in registrele sale numai in numele statului si al organelor statului... 0anca Nationala nu desc7ide conturi administratiei publice locale, intreprinderilor, inclusiv celor de stat$. ,onsideram aceasta notiune vulnerabila
='

unor critici de stil in citatul o"erit "olosirea termenului #administratiei$ este eronata50.N.+. #nu desc7ide conturi$ nu #administratiei publice locale$, ci #organelor administratiei publice locale$%.'. 2 alta remarca ar "i inutilitatea detalierii #inclusiv celor de stat$ in raport cu categoria intreprinderilor, deoarece in categoria intreprinderilor, con"orm Legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi%.1, intra si intreprinderile de stat. in a"ara de gestionarea in conturile special desc7ise in acest scop, a mijloacelor statului 5 Tre!oriei statului, si de deservirea bugetului de stat *art. 19 al legii4, 0.N.+. exercita con"orm art. 80 si "unctia de aen"iscalltatului, ce se concreti!ea!a in #deservirea 7irtiilor de valoare demateriali!ate ale statului in urmatoarele domenii mar<etingul 7irtiilor de valoare emis de stat si organele luiD plata sumei de ba!a la 7irtiile de valoare mentionate, a dobin!ii si a altor comisioaneD in alte domenii ce corespund obiectivelor si atributiilor de ba!a ale 0ancii Nationale$. Totodata, 0.N.+. poate acorda imprumuturi statului sau organelor statului, cu respectarea urmatoarelor cerinte creditele vor "i acordate numai in lei moldovenesti, "iind garantate cu creante negociabile la dobinda pietei si cu termen de exigibilitate corespun!ator termenului imprumuturilor pe care le garantea!a, emise si livrate de stat 0ancii Nationale *art. 8%4. (egula exprimata in art. 8% introduce o nuantare in prevederile art. %0, care inter!ice 0.N.+. sa desc7ida conturi administratiei publice locale in situatia in care con"orm art. 8% 0.N.+. va acorda acestora credite, ea va desc7ide inevitabil si un cont pentru gestionarea creditului si re"lectarea contabila a tuturor operatiunilor in cadrul acordarii si rambursarii lui. ;st"el, art. 8% prevede o exceptie implicita de la regula generala a art. %0. $.N.M. 5 banca a bancilor ;cest aspect al activitatii 0.N.+. este reglementat in cap. GI al legii #(elatiile cu institutiile "inanciare$. Titlul capitolului este semni"icativ, indicind ca 0.N.+. supraveg7ea!a si reglementea!a activitatea nu a bancilor comerciale in particular, ci a tuturor institutiilor "inanciare din +oldova in general. Primul aspect al activitatii 0.N.+. in "unctia sa de #banca a bancilor$ este reglementarea si exercitarea controlului asupra activitatii institutiilor "inanciare. in con"ormitate cu legea, 0.N.+. emite acte normative necesare *in "orma regulamentelor si ordonantelor4 si ia masurile cuvenite pentru a5si exercita imputernicirile si atributiiile ce decurg din lege, prin acordarea de licente institutiilor "inanciare si elaborarea de standarde de supraveg7ere a acestora, si stabileste modul de aplicare a actelor normative si a masurilor mentionate. &rept exemplu de reguli ce tin de supraveg7erea reali!ata de 0.N.+. pot servi art. 8. *reglementari prudentiale4, 8= *"urni!area in"ormatiei4. e"ectuea!a, prin intermediul "unctionarilor sai sau al altori specialisti cali"icati antrenati in acest scop, controale asupra tuturor institutiilor "inanciare, precum si examinea!a registrele, documentele si conturile acestora, conditiile in care isi des"asoara activitatea, si respectarea de catre aceste institutii a legislatiei. in ca!ul in care 0.N.+. descopera incalcari ale legislatiei, ea are dreptul sa impuna oricarei institutii "inanciare masuri de remediere sau sa aplice sanctiunile preva!ute de Legea cu privire la institutiile "inanciare. Gom remarca ca 0.N.+. este in stare de a aplica sanctiuni similare si in ca!ul in care o institutie "inanciara incalca obligatiunile sale "iduciare *o "ormula nereusita, deoarece produce con"u!ie in ceea ce priveste sensul ei adevarat nu este clar daca inselarea asteptarilor clientilor de catre o banca ce se a"la in stare de bancruta constituie incalcare a obligatiunii "iduciare a bancii, sau "ormula sus5mentionata trebuie de inteles stricto sensu ca re"erindu5se numai la ca!ul incalcarii obligatiilor bancii i!vorite dintr5un contract de administrare "iduciara a bunurilor clientului4 sau se incadrea!a in operatiuni riscante sau incorecte *"ormula si mai nereusita, deoarece a4 cvasitotalitatea operatiunilor bancare contine un element de risc, asadar aproape toate pot "i caracteri!ate drept #riscante$. ;st"el pare stranie sanctionarea bancilor pentru activitati bancare riscanteD b4 legea nu o"era nici o descriere ori de"initie a termenului #incorecte$, provocind incertitudine in ceea ce priveste continutul notiunii in cau!a presupune ea
=1

evaluarea discretionara din partea 0.N.+. sau repre!entantilor sau mandatarilor eiD sau este o notiune obiectivaU4. (olul 0.N.+. de #banca a bancilor$ se mani"esta si prin "aptul ca 0.N.+. poate desc7ide conturi bancilor care "unctionea!a in +oldova si sa accepte depo!ite de la ele in conditiile stabilite de ea, ce prevad plata dobin!ilor si stabilirea comisioanelor. in raport cu mentiunile alineatului de mai sus, conc7idem ca legislatorul a omis de a indica aceeasi imputernicire a 0.N.+. vis5i5vis de alte institutii "inanciare. )emni"icatia conturilor bancilor comerciale desc7ise in 0.N.+. consta in "aptul ca pe aceste conturi se plasea!a re!ervele obligatorii ale bancilor comerciale, stabilite in con"ormitate cu reglementarile prudentiale ale 0.N.+. . Totodata, aceste conturi pot "i utili!ate de bancile comerciale pentru clearing si decontari interbancare prin intermediul 0.N.+., con"orm mentiunilor din art. 8> al legii. in s"irsit, din mijloacele de pe aceste conturi 0.N.+. poate, con"orm art. =0, sa5si ac7ite "ortat obligatiunile bancilor comerciale "ata de 0.N.+.. Pentru pastrarea re!ervelor obligatorii ale bancilor comerciale pe conturile desc7ise la 0.N.+., aceasta din urma plateste dobinda, cu conditia ca suma de pe cont sa depaseasca :I din pasivele in ba!a carora se calculea!a re!ervele obligatorii *sau alta cota stabilita de 0.N.+.4 *art. %=4. ,on"orm capitolului GII al legii #(eglementarea operatiunilor valutare$, 0.N.+. exercita doua "unctii de ba!a in materie valutara, si anume $.N.M. 5 agent de reglementare valutara in domeniul reglementarii valutare, 0.N.+. emite acte normative, eliberea!a licente si autori!atii pentru operatiunile valutare, stabileste limitele po!itiilor valutare si metoda de "ixare a cursului leului in raport cu alte monedeD mentine re!ervele internationale ale +oldovei, repre!entate prin urmatoarele active aur, valuta straina in moneda reala sau scripturala, cambii si alte creante exprimate si ac7itate in valuta starina, cit si orice alte active recunoscute pe plan international. )tabilirea nivelului acestor active este la latitudinea 0.N.+., cu conditia ca acest nivel sa "ie adecvat pentru reali!area politicii monetare si valutare a republicii. %lte functii ,u exceptia celor 8 "unctii de ba!a, competentele 0.N.+. sint strict limitate art. =%*%4 al legii inter!ice expres acordarea asistentei "inanciare *consideram ca utili!area in acest context a termenului #credite$ ar "i mai corecta4 sau practicarea altor activitati comerciale, cu exceptia ca!urilor preva!ute de lege *ve!i art. 8% re"eritor la creditarea statului si organelor luiD sau art. =% *'4 care acorda 0.N.+. posibilitatea de investire a cel mult '0I din capitalul si re!ervele sale in institutiile5satelit ale bancii *ce o"era ei si altor institutii "inanciare servicii privind gestionarea si mentinerea gajului, prelucrarea si transmiterea de date, tiparirea instrumentelor "inanciare etc4. Pe de alta parte, o "unctie "acultativa celor mentionate mai sus este colectarea de in"ormatii statistice necesare reali!arii de catre 0.N.+. a obiectivelor si atributiilor sale *art. ='4. 2rgani!area si administrarea 0.N.+. Legea cu privire la 0.N.+. nu stabileste "orma juridica de organi!are a acestei institutii "inanciare a statului *intreprindere de stat, societate pe actiuni etc4. ;rticolul %9 al legii indica numai caapitalul 0.N.+. este de :0 milioane de lei, acesta "iind totalmente subscris de stat. Totusi, tinind cont de lipsa "ormulei #).;.$ in "irma 0.N.+., consideram mai "ondata parerea ca "orma de organi!are juridica a 0.N.+. este intreprindere de stat, in po"ida utili!arii termenului #subsris$%.8. ;ctivitatea 0.N.+. este condusa de ,onsiliul de administratie, "ormat din cinci membri 59uvernatorul 0.N.+., prim5viceguvernatorul si trei viceguvernatori ai 0.N.+. 5"iecare din ei avind un mandat din sapte ani. +odul de numire a "iecarui membru al ,onsiliului de administratie al 0.N.+. este di"erit 9uvernatorul 0.N.+. se numeste de Parlament la propunerea Presedintelui (epublicii +oldova, avind drept de inmunitate. Prim5 f viceguvenatorul si viceguvernatorii 0.N.+. se numesc de Parlament, dar la propunerea t 9uvernatorului 0.N.+.. ,andidatii la aceste "unctii trebuie sa "ie cetateni ai republicii, @' sa aiba reputatie ireprosabila si o experienta de munca in domeniul "inanciar si monetar ' de nu mai
=8

putin de %0 ani. ;rticolul '. al legii mentionea!a ca ,onsiliul deadministratie stabileste politica monetara si valutara, adopta actele normative ale 0.N.+., aproba rapoartele anuale ale 0.N.+. si deci!iile de participare a ei la organi!atiile internationale, exercita alte imputerniciri de"inite generic ca #stabilirea modului de "unctionare a 0.N.+.$. ,onsiliul operea!a la sedintele sale convocate nu mai rar de o data pe luna. -otaririle la sedintele secrete ale ,onsiliului de administratie al 0.N.+. seEadopta prin majoritatea simpla de voturi ale membrilor sai. 1.1. 0anca pentru &e!voltare si Investitii a +oldovei ,aracteristica generala 0anca pentru &e!voltare si Investitii a +oldovei a "ost creata prin e"ectul legii #Privind 0anca pentru &e!voltare si Investitii a +oldovei$, %:::5?III, ':.0'.%99>%.:, statutul ei "iind aprobat prin 7otarirea guvernului #,u privire la crearea 0ancii pentru &e!voltare si Investitii a +oldovei$ nr. %0%: din 0%.%0.%99>'... )tatutul juridic al acestei banci se integrea!a cu mari di"icultati in structura binivelara a sistemului bancar al republicii. 0anca pentru &e!voltare si Investitii a +oldovei *0.&.I.+.4 a "ost creata ca o societate pe actiuni cu capital integral de stat *in marime de '8 mln lei%.= *divi!at in actiuni demateriali!ate cu valoare de %00 mii +2L "iecare4, din care +inisterul Cinantelor a trans"erat %' mln. 5 :0I su"iciente con"orm legii pentru inceperea activitatii bancii $ avind "unctia #de a acorda credite in scopul dinami!arii economiei nationale$ *art. '4. Totusi legea nu este consecventa in promovarea "unctiei de ba!a a 0.&.I.+. in alineatul *14 al aceluiasi articol legislatorul autori!ea!a banca sa cumpere si sa vinda cambii, 7irtii de valoare si sa5si asume obligatii prin bilete la ordin. Pe de alta parte, inconsecventa data are limite stricte 5 0.&.I.+. nu este in drept sa accepte depo!ite, sa gestione!e conturi curente, sa opere!e cu 7irtii de valoare in numele altor persoane. ;ceste restrictii pun sub intrebare justi"icarea denumirii de #banca$ aplicata 0.&.I.+. +ai precis, consideram ca nici c7iar termenul #institutie "inanciara$ nu este adecvat pentru desemnarea esentei institutiei in cau!a 5 con"orm art. 1 al legii IC, acestea au drept trasatura esentiala capacitatea de a atrage depo!ite sau ec7ivalente ale acestora pentru a le "olosi ulterior cu scopul acordarii creditelor sau e"ectuarii investitiilor din cont si pe risc propriu. 2r, dupa cum indica legea privind 0.&.I.+., aceasta nu are nici macar imputernicirea de a atrage depo!ite, adica este lipsita de dreptul de a e"ectua una din "unctiile esentiale ale unei banci 5 e"ectuarea operatiilor pasive. Numai ba!indu5ne pe acest rationament, putem explica statutul juridic speci"ic al 0.&.I.+., ce se caracteri!ea!a prin urmatoarele trasaturi %. 0.&.I.+. este subordonata 9uvernului ;cesta a4 aproba )tatutul eiD b4 numeste > din 9 membri ai ,onsiliului de observatori 5organul suprem de conducere al banciiD si c4 actionea!a ca garant al bancii A con"orm art. %% al legii, guvernul poarta responsabilitate pentru obigatiile 0.&.I.+. in confor$itate cu legislatia *adica legea privind 0.&.I.+., )tatutul 0.&.I.+. si alte acte normative in masura in care ele nu contravin legii privind 0.&.I.+. *art. %*844. ;nali!a prevederilor re"eritoare la responsabilitatea 0.&.I.+. scoate in evidenta unele di"icultati in interpretarea acestora. ,on"orm p. ': al statutului 0.&.I.+., aceasta #este responsabila pentru obligatiunile sale prin tot patrimoniul ce ii apartine, care, in con"ormitate cu legislatia in vigoare, poate "i supus sec7estrului$. Pe de alta parte, acest punct continua cu #0anca nu poarta raspundere pentru obligatiunile statului. )tatul poarta raspundere pentru obligatiunile 0ancii in limitele valorii actiunilor ce ii apartin, in con"ormitate cu legislatia in vigoare$. ,onclu!iile sint urmatoarele &esi art. %% al legii arata ca 9uvernul este garant al bancii, p. ': al statutului limitea!a aceasta garantie la responsabilitatea obisnuita a unui actionar in ); 5 in limitele valorii actiunilor subscrise. Tinind cont ca 0.&.I.+. este o banca de stat, o asemenea limitare a responsabilitatii nu con"era "undament serios rolului 9uvernului ca #garant$ al activitatii bancii. $ Nu este clar care este modalitatea prin care 9uvernul isi reali!ea!a "unctia sa de garant al 0.&.I.+. este aceasta raspundere solidara sau "acultativaU Printr5o interpretare adlitera$ a textului p. ':, sintem tentati sa consideram ca statul este co5debitor "acultativ, "iind obligat sa5si execute obligatia de plata numai in eventualitatea imposibilitatii platii de catre 0.&.I.+. 2 problema apare si cu mecanismul, iar mai concret, cu sursele pentru raspunderea 0.&.I.+..
=:

,on"orm p. ':, aceasta raspunde prin tot patrimoniul ce ii apartine, care, in con"ormitate cu legislatia in vigoare, poate "i supus sec7estrului. Pe de alta parte, statul raspunde numai in valoarea actiunilor subscrise din capitalul 0.&.I.+. 2r, legea nu "ace o distinctie clara intre aceste doua notiuni, creind con"u!ie in ceea ce priveste mecanismul practic de reali!are a regulilor cu privire la responsabilitatile 0.&.I.+. si ale 9uvernului. '. 0.&.I.+. nu este supraveg7eata si reglementata de 0.N.+. *art. %:*'44, iar standartele economice ale 0.N.+. nu sint aplicabile 0.&.I.+. *art. %'*:44. Normele de prudenta, obligatorii pentru 0.&.I.+., se contin c7iar in lege. ;st"el, art. %'*14 arata ca nivelul de su"icienta a capitalului ponderat la risc este de >I *"ixat con"orm nivelului recomandat de ,omitetul de la 0asel al 9%0, insa di"erit de cel al bancilor comerciale A ve!iin"ra4D marimea investitiilor in capitalul social al unei intreprinderi sau al unui grup de intreprinderi asociate prin drept de proprietate nu va depasi ':I din capitalul acestei intreprinderi sau al grupului de intreprinderi si %0I din suma capitalului social si capitalului de re!erva ale banciiD suma totala a investitiilor nu trebuie sa depaseasca =:I din suma capitalului social si a capitalului de re!erva ale banciiD suma totala a creditelor, garantiilor si oricarui alt mod de asistenta "inanciara, acordate unei intreprinderi sau unui grup de intreprinderi asociate prin drept de proprietate, nu poate depasi '0I din suma capitalului social si a capitalului de re!ervaD marimea investitiilor intr5un singur proiect nu poate depasi '0I din suma capitalului social si a capitalului de re!erva ale bancii. 2 atentie aparte o atrage activitatea creditara a bancii. ,on"orm art. >, banca acorda credite pe termen mediu si lung, legea neindicind care durata a creditului poate "i considerata ca "iind medie sau lunga. ,7iar daca 0.&.I.+. ar "i nimerit sub incidenta reglementarilor 0.N.+. in materie creditara *ceea ce nu este ca!ul4, nici aceasta nu ar "i de mare "olos 5 (egulamentul cu privire la activitatea de creditare a bancilor care operea!a in (epublica +oldova%.9, ce a substituit (egulamentul provi!oriu cu privire la credite%=0, lasa la latitudinea bancilor comerciale sa stabileasca in (egulamentul de creditare modalitatile si termenele de acordare a creditelor. Paragra"ul 1 al art. > a legii *reprodus inp. %= al )tatutului 0.&.I.+.4 spune ca #creditele si garantiile acordate de banca, precum si alte operatii e"ectuate de aceasta vor "i asigurate potrivit normelor si criteriilor de dirijare a riscurilor bancare$. Tinind cont de prevederile art. %'*:4 si %:*'4, consideram ca legislatorul a avut in vedere prin termenul #normelor si criteriilor de dirijare a riscurilor bancare$ cerintele prudentiale, indicate supra *art. %'*144. Totusi consideram ca trimiterea la cerintele prudentiale indicate in art. %'*14 nu numai ca ar simpli"ica aceasta regula, ci ar "ace5o corecta dat "iind ca 0.&.I.+. nu se supune #standartelor economice ale 0.N.+.$ *art. %'*:44, este di"icil de cerut de la aceasta respectarea normelor si criteriilor de dirijare a riscurilor bancare *care sint elaborate de 0.N.+.4, deoarece se re"era la riscurile bancare in general. 6ste important de mentionat ca par. *.4 al aceluiasi articol spune ca #pentru creditele, acordate de 0anca in temeiul deci!iilor *7otiririlor4 9uvernului, cu o rata a dobinzii $ai $icidecit cea fixata de ea *subl.mea 5 G.0.4, se vor plati compensatii de la buget in vederea mentinerii valorii reale *subl.mea 5 G.0.4 a capitalului 0ancii$. Cormula data permite conclu!ia ca a4 0.&.I.+.este nu numai abilitata, ci con"orm articolului >*.4, c7iar obligata sa acorde credite cu rata pre"erentiala a dobin!ii, la deci!ia 9uvernuluiD si b4 in acest ca! pierderile a"erente vor "i suportate de bugetul republican. in ca! de utili!are "recventa a acestei prevederi, exista riscul ca banca ar putea sa se trans"orme intr5un agent al 9uvernului pentru tra"icul de mijloace creditare la pret redus, directionate agentilor si intreprinderilor statale in di"icultate. Captul ca pierderile a"erente vor "i acoperite de la buget ar putea trans"orma banca intr5un ve7icol de utili!are a mijloacelor bugetare in scopul subventionarii intreprinderilor de stat. in s"irsit, c4 este neclara semni"icatia termenului #valorii reale a capitalului bancii$. 1. 0.&.I.+. dispune de serioase "acilitati "iscale *scutirea de impo!itul pe venit si pe bunuri imobiliare, de taxe judecatoresti etc4. ,rearea si inregistrarea 0.&.I.+.
=.

Norme detaliate cu privire la constituirea, statutul juridic, drepturile si obligatiile, raspunderea, modalitatile de incetare a activitatii sint reglementate prin )tatutul 0,&.I.+., aprobat prin -9 nr. %0%: din 0%.%0.%99>. ;cesta adauga la cele mentionate ca 0.&.I.+. se creea!a pe un termen nelimitat, "iind independenta de orice persoana, si actionind con"orm principiilor autogestiunii. 6ste discutabila corectitudinea declaratiei din p. 9 al )tatutului 0.&.I.+. cu privire la independenta juridica, operationala, "inanciara si administrativa "ata de oricine, incluzind 1uvernul *subl.mea 5 G.0.4. ,onsideram ca aceasta nu e adevarat 5 banca nu este independenta "inanciar deoarece tot capitalul 0.&.I.+. este consituit din mijloacele alocate de 9uvernD operational deoarece majoritatea absoluta a organului suprem de conducere a 0.&.I.+. este "ormata din membri ai guvernuluiD si juridic cu atit mai mult 0.&.I.+. nu este independenta A normele -9 %0%: vin contra legii, si ast"el sint inaplicabile in ceea ce priveste independenta "ata de 9uvern5 ve!i supra. &esi con"orm art. %: al legii, 0.N.+. nu supraveg7ea!a si nu reglementea!a activitatea 0.&.I.+., acelasii articol impune asupra 0.N.+. obligatia de a inregistra 0.&.I.+. timp de %: !ile de la indeplinirea cerintelor preva!ute in art. 8*84 *ac7itarea a cel putin :0I din capitalul minim reglementat4, la pre!entarea de catre 0.&.I.+. a statutului, listei persoanelor o"iciale autori!ate sa actione!e in numele ei, a documentului care stabileste limitele competentelor acestora si specimenele semnaturilor lor. ;nali!a acestui articol invederea!a o di"icultate in interpretarea lui nu este clar care este raportul intre doua conditii pentru inregistrarea 0.&.I.+. 5 indeplinirea cerintelor preva!ute in art. 8*84 si pre!entarea documentelor mentionate mai sus. ,onsideram ca regula mentionata ar trebui sa "ie interpretata in sensul cumulativitatii acestor doua conditii. 2peratiile 0.&.I.+. ,on"orm p. 19 al )tatutului sau, 0.&.I.+. este in masura sa exercite urmatoarele activitati "inanciare majorarea "ondurilor pentru "inantarea, reconstructia si promovarea de!voltarii economiei (epublicii +oldovaD acordarea de imprumuturi in valuta nationala si strainaD $ cumpararea, vin!area si administrarea 7irtiilor de valoareD $ pastrarea 7irtiilor de valoare *curatela4D evaluarea programelor de investitii si urmarirea executarii proiectelor de investitiiD e"ectuarea tran!actiilor de sc7imb valutar, indeplinirea angajamentelor pe plan international si national, ce decurg din "unctiile preva!ute in art. % al legii privind 0.&.I.+.D investirea activului lic7id in (epublica +oldova si peste 7otarele eiD participarea in calitate de actionar sau asociat la in"iintarea de societati comercialeD angajarea in activitati corespondente cu bancile din tara si strainatate si e"ectuarea trans"erurilor valutare intre banciD $ prestarea serviciilor de consultanta privind "inantarea proeictelor si altor servicii bancareD acordarea crediteror investitionale, de asociere si leasing "inanciarD acordarea serviciilor "iduciareD $ e"ectuarea altor trans!actii bancare si "inanciare, precum si prestarea de servicii te7nice bancare in vederea reali!arii obiectivelor pentru care a "ost creata banca. ;st"el, s"era imputernicirilor0.&.I.+. este pe departe ultra vires comparativ cu obiectivul activitatii sale'=%, unele atributii c7iar putind "i in contradictie cu imputernicirile acordate de lege *ex. con"orm art. ' al legii, scopul 0.&.I.+. il constituie creditarea in vederea dinami!arii econo$iei nationale, pe cind norma sus5mentionata ii permite sa investeasca activul lic7id peste ,otarele Moldovei *a4D acelasi articol inter!ice 0.&.I.+. operarea cu titluri de valoare in numele altor persoane, pe cind art. 19 al statutului ii permite acordarea serviciilor "iduciare *conclu!ie con"irmata prin art. 80*b4 *b44. ;dministrarea 0.&.I.+. &upa cum s5a mentionat, 0.&.I.+. este condusa de consiliul de observatori numit in majoritate absoluta de 9uvern. ;ceasta numire se "ace in "iecare an cu cel mult 10 !ile de la data examinarii
==

darii de seama "inanciare ale bancii. +embrii consiliului sint alesi pe un termen de trei ani, legea stabilind mec7anismul de rotatie anuala a acestora. +embrii poarta raspundere solidara pentru acoperirea pagubei aduse 0.&.I.+. ca urmare a 7otaririlor ilegale. 2rganul de control al 0.&.I.+. este comisia de cen!ori "ormata din trei membri alesi pe termen de 8 ani. 2rganul administrativ al 0.&.I.+. este comitetul executiv, care gestionea!a banca in perioadele dintre sedintele consiliului de observatori. ,omitetul executiv este "ormat din : membri, condus de presedintele lui *toti "iind numiti de consiliul observatorilor pe un termen de : ani4. Lic7idarea bancii Potrivit statutului sau special, 0.&.I.+. nu poate "i lic7idata decit printr5o lege speciala *art. %84. Tinind cont de prevederile articolului %%, exista posibilitatea ca in ca!ul in care 0.&.I.+. se va a"la in di"icultate si 9uvernul va "i solicitat de a5si onora obligatiile de garant al 0.&.I.+., aceasta sa "ie lic7idata printr5o lege speciala. intr5o astei de situatie 9uvernul va avea scu!e legale pentru a evita raspunderea pentru obligatiile bancii, ceea ce nu corespunde intereselor legitime ale investorilor care ar putea "i interesati in activitatea 0.&.I.+. 1.8. 0ancile comerciale I!voarele reglementarii juridice Legea institutiilor "inanciare, nr. ::05?III,'%.0=.%99:%='D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #Privind aprobarea (egulamentului cu privire la exigentele "ata de administratorii bancii$, %:,'..01.%99=%=1D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #&espre aprobarea (egulamentului nr. 1=@0950% cu privire la desc7iderea "ilialelor de catre banci$, %:.%%.%99.%=8D -otirirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #&espre aprobarea (egulamentului nr. '1@0950% cu privire la autori!area bancilor$, %:.0>.%99. *proces5verbal nr. 1=4%=:D -otarirea ,onsiliului de administratie al 0ancii Nationale a +oldovei #,u privire la autori!area bancilor comerciale pe actiuni$, '0,'8.08.%99=%=.D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #Privind aprobarea (egulamenului cu privire la capitalul bancilor comerciale *pe actiuni4$, '0.%'.%998%==D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #&espre aprobarea (egulamentului cu privire la detinerea cotei substantiale in capitalul bancii$, nr. 8'@0950% din '9.%%.9.VD -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #&espre aprobarea (egulamentului cu privire la lic7iditatea bancilor, proces5verbal nr. '8 din0>.0>.%99=%=9D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #,u privire la calculul lic7iditatii bancilor, luind in consideratie creditele acordate ,,L in ba!a -otaririlor 9uvernului si Parlamentului (epublicii +oldova din resursele 0ancii Nationale a +oldovei$, 80%,':.%'.%99>I)0D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #Privind aprobarea (egulamentului cu privire la detinerea de catre banci a cotelor in capitalul unitatilor economice$, >%,09.08.%99>%>%D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #Privind aprobarea (egulamentului cu privire la su"icienta capitalului ponderat la risc$, %.%,':.%'.%99=%>'D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #&espre aprobarea (egulamentului nr. :@0> cu privire la modul de "ormare si mentinere a re!ervelor obligatorii de catre bancile comerciale a (epublicii +oldova ,# nr. 80 din '..%'.%99:%>1D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #,u privire la "ormarea "ondului de risc al bancilor$, %:,'..01.%99=%>8D (egulamentul cu privire la clasi"icarea creditelor si "ormarea reducerilor pentru
=>

pierderi la credite *"ondul de risc4 nr. %.8 din ''.0..%99>%>:D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #,u privire la introducerea unor modi"icari in e"ectuarea platii dobin!ii pentru re!ervele obligatorii ale bancilor comerciale$, '8:,0'.09.%99>l>$D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei si +inisterului Cinantelor din (epublica +oldova #,u privire la modalitatea de acces, domeniull de e"ectuare a controalelor si obtinerea documentelor necesare de catre organele "iscale in bancile comerciale si institutiile creditare$, nr. %8@% *0N+4 si 095850:@'81 *+C4,01.0=.%99:%>=D Planul de conturi nr. ::@%%50% al evidentei contabile in banci si alte institutii "inanciare din (epublica +oldova$ nr.::@%%50% din '..01.9= *Procesul5verbal nr. %: din '. martie %99=4I>)D )tandardul national de contabilitate 10 #&e!valuiri in rapoartele "inanciare ale bancilor si altor institutii "inanciare$%>9D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #Privind (ecomandarile 0ancii Nationale a +oldovei cu privire la sisteme de control intern in bancile comerciale din (epublica +oldova$, 110,09.%%.%99>$QD Instructiunea cu privire la modul de intocmire si pre!entare de catre banci a rapoartelor "inanciare, proces5verbal nr. '> din 0>.0>.%99=%9'D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #Privind aprobarea (egulamentului cu privire la raportarea in"ormatiei a"erente 0alantei de plati de catre bancile comerciale si directiile 0.N.+. $,.%,%%.09.%99=$'D -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #Privind aprobarea (egulamentului cu privire la modul de intocmire si pre!entare a rapoartelor privind rata medie pe credite si depo!ite atrase de bancile comerciale$, %'8, '>.%%.%99=%95%D -otarirea nr.'.9 din %8.%0.99 cu privire la aprobarea Instructiunii privind rapoartele anuale ce re"lecta unele operatiuni ale bancilor in valuta$8. &e"initia, structura, modul de in"iintare si incetare a activitatii Definitia ,on"orm art. 1 al legii institutiilor "inanciare *legii IC4,Ebancae de"inita ca o institutie "inanciara care atrage de la persoane "i!ice sau juridice depo!ite sau ec7ivalente ale acestora, trans"erabile prin di"erite instrumente de plata, si care utili!ea!a aceste mijloace 3otal sau partial pentru a acorda credite sau a "ace investitii pe propriul cont si risc. ,on"orm legii, linia de demarcare dintre banca si alte institutii "inanciare consta in permisiunea pentru prima si inter!icere pentru cele din urma de a accepta depo!ite #trans"erabile prin di"erite instrumente de plata$, cu alte cuvinte particularitatea bancii consta in atragerea depo!itelor banesti, si organi!area tra"icului de plati. )upraveg7erea si controlul asupra sistemului bancilor comerciale din (epublica +oldova este e"ectuat de catre 0anca Nationala a +oldovei ast"el, ba!a juridica pentru actele emise de 0.N.+. in acest sens, este art. %% *in toate ca!urile4, si unul din articolele din capitolul GI al legii cu privire la 0.N.+. *in "unctie de ca!4 *pe de o parte4D si, respectiv, art. :1 *in toate ca!urile4, si unul din articolele continute in capitolele II5GI ale legii cu privire la institutiile "inanciare *in "unctie de ca!4 *pe de alta parte4. "tructura ,on"orm art. %1, bancile sint organi!ate ca societati pe actiuni, prevederile Legii cu privire la societatile pe actiuni contrare legii institutiilor "inanciare neavind putere juridica asupra ei. ;lineatul *14 al acestui articol stabileste ca banca este in drept sa inc7eie contracte, sa posede si sa dispuna de bunuri mobile si imobile si sa "ie parte in proces consideram acest aiineat super"luu, deoarece de indata ce bancile sint societati pe actiuni, deci persoane juridice, elementele capacitatii juridice a persoanelor juridice le regasim in ,odul civil%9:. 0anca trebuie sa aiba un statut in care se speci"ica denumirea, adresa, obiectul activitatii, "unctiile consiliului bancii, cuantumul capitalului, tipul, numarul, valoarea nominala a actiunilor si drepturile de vot legate de ele. )tatutul bancii poate "i modi"icat doar cu aprobarea 0ancii Nationale data in scris *art. %=4. Totusi admisibilitatea modi"icarilor in statut numai cu conditia
=9

acordului 0.N.+. este considerata drept o masura incorecta ea limitea!a ilegal independenta bancilor, declarata de art. %1*'4. Probabil, scopul articolului a "ost securi!area 0.N.+. impotriva amendamentelor in statut care ar duce la necorespunderea bancii cerintelor legii si celor stabilite de 0.N.+.. Totusi c7iar aici 0.N.+. are alte modalitati de in"luenta, procedura permisiva de modi"icare a statutului invederindu5se ast"el drept o solutie extrema. in a"ara de statut, banca se conduce de regulamente interne, aprobate de consiliul sau, care, in con"ormitate cu statutul bancii, stabilesc a4 structura organi!atorica si "unctiile bancii, modul de "ormare si competenta organelor de administrare si de controlD b4 "unctiile unitatilor din structura bancii, ale administratorilor lor si ale "unctionarilor banciiD c4 limitele competentei administratorilor si ale "unctionarilor bancii de a se angaja in activitati "inanciare in numele si in "avoarea banciiD d4 "unctiile comisiei de cen!ori si ale altor comisii permanente. )tructura organi!atorica a bancii este "ormata din organul suprem de conducere 5consiliul banciiD si organul de control 5 comisia de cen!ori. #onsiliul bancii este "ormat dintr5un numar impar de membri, dar nu mai putin de trei. +embrii consiliului sint alesi de adunarea generala a actionarilor bancii pentru un termen de pina la 8 ani. Legea stabileste cerintele pentru membrii consiliului. Principiile generale sint expuse in articolele %9*'4 si '%. ,on"orm lor, membrii consiliului nu pot a4 avea calitatea de membru de consiliu in ' sau mai multe banciD b4 "i alesi daca lor li s5a retras prin lege dreptul de a "i membri ai consiliului bincii sau daca ei c4 indeplinesc sau au indeplinit in decursul a %' luni precedente "unctii in ,onsiliul de administratie al 0ancii NationaleD sau au "ost subiectul unei cau!e privind insolvabilitatea si nu au "ost eliberati de datorii. Ultima restrictie este neclara, deoarece legislatia in vigoare nu prevede posibilitatea "alimentului persoanelor "i!ice. ;rt. '% adauga la cerintele "ata de administratorii bancii ca acesteia trebuie sa corespunda criteriilor stabilite de 0anca Nationala privind cali"icarea, experienta, reputatia in cercurile' de a"aceri, inexistenta antecedentelor penale si a probelor care ar demonstra ca au purtat raspundere la locurile anterioare de munci pentru aparitia de probleme "inanciare si administrative, inexistenta marturiilor de escroc7erii "inanciare, de eva!iune "iscala etc. Unele din cerintele indicate pre!inta un nivel sporit de di"icultate la intelegere, ex. inexistenta probelor care au de$onstrat... raspunderea... pentru aparitia proble$elor financiare si ad$inistrative. ;dministratorii bancii sint obligati sa pastre!e secretul comercial *avind obligatia de a5% divulga numai in ca!urile, indicate in lege4, si sint obligata sa respecte regulile de evitare a spalarii banilor si con"lictului de interes. intr5un mod mai detaliat cerintele "ata de administratorii bancii sint re"lectate in (egulamentul nr. :1@0950% cu privire la exigentele "ata de administratorii bancii$. *la care se atribuie, con"orm p. II #&e"initii$ membrii consiliului bancii si ai comisiei de cen!oriD presedintele, vicepresedintii si contabilul5se" al bancii, si presedintele "ilialei sau conducatorul altui sediu secundar imputernicit sa inc7eie acte juridice in numele bancii4. Principiul de ba!a este indicat in cap. III #6xigente$ administratorul bancii isi exercita obligatiunile doar dupa primirea acordului scris al 0.N.+.. ;cest acord va "i eliberat, daca administratorul, pe linga conditiile indicate in lege, corespunde urmatoarelor cerinte 5 are o reputatie de a"aceri impecabilaD 5 are studii universitare *pentru presedintele, vicepresedintele, contabilul5se" al bancii, sau presedintele "ilialei sau conducatorul altui sediu secundar al bancii 5 in domeniul "manciar5 economic4D 5 nu are antecedente penaleD i 5 nu este implicat in procese penale in calitate de invinuitD $ A nu are evidente privind responsabilitatea aparitiei problemelor administrative si "inanciare la locurile precedente de lucruD 5 nu are atestari privind escroc7eriile "inanciare sau eva!iunile "iscaleD
>0

5 are un stagiu de munca in sectorul bancar de minimum : ani *pentru presedintele si vicepresedintele bancii4D 1 ani *contabilul5se" sau presedintele "ilialei4. Pentru membrii consiliului este solicitata numai experienta de munca in domeniul evidentei contabile si controlului, "ara stabilirea unui pla"on minim *cu exceptia conducatorilor interimari, "ata de care sint aplicabile toate exigentele mentionate in lista supra4. Procedura de acordare a permisului este indicata in (egulament, avind ca principiu de ba!a eliberarea sau re"u!ul de eliberare a acestuia in termen de o luna din momentul pre!entarii la 0.N.+. a tuturor documentelor indicate in regulament. Una din particularitatile noii legi este "aptul ca ea a stabilit interdictia de a ocupa "unctia de adminsitrator in ca!ul conflictului de interes. ;rt. '8 il de"ineste drept situatie in care administratorul bancii #este parte intru5un contract e"ectiv sau intr5un contract propus bancii privind interese materiale, sau care este conducator al unei persoane constituita parte intr5un contract material e"ectiv sau propus banci, care are un interes material "ata de aceasta persoana$. ,onsecintele legale ale existentei con"lictului de interes sint neadmiterea administratorului la deci!ia in care el este cointeresat, cu luarea votului lui in calcul la stabilirea cvorumului *administratorul "iind considerat abtinut de la votare4. Legea stabileste obligatia de raportare a con"lictelor de interes de catre administratorii bancii aceasta obligatie poate "i atit ad57oc *admininstorul "iind obligat sa comunice in "iecare ca! daca el are con"lict de interes cu deci!ia ce urmea!a a "i luata4, cit periodica *raport cu privire la situatiile care ar putea crea con"lict de interes. ;cest raport trebuie pre!entat de orice administrator al bancii cel putin o data pe an4. 6"ectele nerespectarii acestor obligatiuni sint drastice art. '8*:4 prevede atit posibilitatea declararii nulitatii contractului inc7eiat cu con"lict de interes, cit si dreptul 0.N.+. de a5% suspenda din "unctie pe administratorul in cau!a. #omisia de cenzori 5 organul de control al bancii 5 esle alcatuita din 1 membri alesi de adunarea generala a actionarilor bancii pentru o perioada de pina la 8 ani. +embrii consiliului bancii nu pot "i concomitent membri ai comisiei de cen!ori. ,on"orm art. '0*'4, comisia de cen!ori stabileste procedurile de evidenta si control pentru banca, supraveg7ea!a respectarea lor cit si a legislatiei in genere, si la cererea bancii pre!inta avi!e in problemele solicitate de consiliul bancii. infiintarea, reorganizarea si lic2idarea ,on"orm principiului general exprimat in articolul %1 al legii privind institutiile "inanciare%9=, "ata de organi!area societatilor comerciale se aplica prevederile legii cu privire la societatile pe actiuni$>, cu derogarile preva!ute de legea institutiilor "inanciare. ;plicarea normelor legislatiei privind intreprinderile *in general4 si privind societatile pe actiuni *in special4 se explica prin "aptul ca bancile sint si ele societati comerciale ce des"asoara activitate de antreprenoriat. )uprematia legislatiei bancare, exprimata in alineatul ' al articolului %1 indicat mai sus5in ca!ul necorespunderii intre legea privind societatile pe actiuni si legea privind institutiile "inanciare, se vor aplica prevederile legii privind institutiile "inanciare 5 se explica prin "aptul ca banca este *a4 o societate comerciala cu statut juridic speci"ic, si care *b4 des"asoara o activitate comerciala speci"ica. Iata de ce "ata de banci se vor aplica unele norme deosebite "ata de cele aplicabile societatilor comerciale in genere *ex. modul de constituire si mentinere a capitalului statutar, conditiile de des"asurare a activitatii, procedurile de lic7idare judiciara etc4. Procedura de infiintare a bancilor este reglementata de legea cu privire la societatile $peactiuniiN, cu derogarile preva!ute de legea privind institutiile "inanciare. Principala exceptie este necesitatea autori!arii activitatii 5 numai in "unctie de aceasta banca obtine posibilitatea sa se in"iintele legal *despre procedura autori!arii ve!i in"ra4. Prin urmare, speci"icul in"iintarii bancilor comerciale consta in "aptul ca a4 crearea lor este indisolubil legata de primirea autori!atiei *pe cind con"orm legislatiei cu privire la antreprenoriat si intreprinderi aceaste doua aspecte nu sint interdependente4D b4 in ca!ul bancilor banca poate sa se in"iinte!e numai dupa ce a primit aprobarea speciala de Ka 0.N.+. *in "orma permisului provi!oriu de activitate 5 numai dupa primirea acestuia banca are dreptul de a declara subscriptia la actiuni, "orma capitalul social si intreprinde alte masuri in vederea crearii sale *pe cind pentru alte tipuri de intreprinderi este stabilit un regim invers 5
>%

inreprinderea mai intii se inregistrea!a, si tocmai apoi solicita licenta pentru activitatile sale4. 2 reglementare aparte a "ost elaborata de 0.N.+. in ceea ce priveste in"iintarea "ilialelor bancii 5 (egulamentul cu privire la desc7iderea "ilialelor de catre banci'00. Pentru a in"iinta o "iliala, banea trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte sa posede si sa mentina capitalul normativ total si coe"icientul capitalului normativ total corelat cu activele ponderate la risc in con"ormitate cu exigentele (egulamentului cu privire la su"icienta capitalului ponderat la riscD sa active!e minimum un an dupa primirea autori!atiei si cel putin o data sa "ie supusa inspectiei 0.N.+.D $ sa respecte legislatia bancaraD sa nu "ie obiectul aplicarii procedurilor de remediere din partea 0.N.+.. ,rearea "ilialei se e"ectuea!a in ba!a permisiunii 0.N.+., eliberata in termen de 10 !ile din momentul pre!entarii de catre banca a cererii pentru inregistrarea acesteiaD extrasului din procesul5verbal al ;dunarii 9enerale a ;ctionarilor *;9;4 ce a luat deci!ia respectivaD (egulamentului cu privire la organi!area si "unctionarea "ilialei, aprobat de consiliului banciiD documentelor ce con"irma dreptul de proprietate sau arenda asupra sediului "ilialei *si in"ormatii cu privire la acest sediu4D in"ormatiilor cu privire la presedintele "ilialei *numele, domiciliul, studiile, cali"icarea si experienta de lucru, datele din pasaport, specimenul de semnatura, alte in"ormatii solicitate con"orm (egulamentului cu privire la exigentele "ata de administratorii bancii 5 ve!i supra4. eorganizarea societatilor bancare este reglementata, ca si in"iintarea acestora, de legislatia privind societatile pe actiuni *in particular4 si cea re"eritoare la intreprinderi *in general4. ;st"el, pentru banci ca societati comerciale, art. 1'*%4 al legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste urmatoarele modalitati de reorgani!are a societatilor comerciale %. Cu!iunea 5 in ca!ul ei, toate drepturile patrimoniale si obligatiile "iecarei intreprinderi "u!ionate trec, potrivit actului de trans"er, la intreprinderea in"iintata in urma "u!iuniiD '. ;socierea 5 in ca!ul ei, la o intreprindere trec, in con"ormitate cu actul de trans"er, toate drepturile patrimoniale si obligatiile intreprinderii asociateD 1. &ivi!area 5 in ca!ul ei, la intreprinderile in"iintate in urma divi!arii trec, potrivit actului *bilantului4 divi!arii, drepturile patrimoniale si obligatiile intreprinderii reorgani!ateD 8. )epararea 5 in ca!ul separarii din intreprindere a unei sau a citorva intreprinderi, la "iecare din acestea trec, potrivit actului *bilantului4 separarii, partile respective din drepturile patrimoniale si obligatiile intreprinderii reorgani!ateD :. Trans"ormarea 5 in ca!ul ei are loc s7imbarea "ormei juridice de organi!are a intreprinderii, la intreprinderea recent in"iintata trecind toate drepturile patrimoniale si obligatiile intreprinderii trans"ormate. ;plicabilitatea modalitatilor sus5mentionate de reorgani!are "ata de societatile comerciale este stipulata in art. 91*%4 al legii privind societatile pe actiuni. (eorgani!area societatilor bancare se e"ectuea!a con"orm legislatiei civile, cu particularitatile stabilite de 0.N.+.. La moment, unicul act normativ care stabileste un regim juridic derogatoriu pentru unele modalitati de reorgani!are a bancilor comerciale este (egulamentul cu privire la "u!iunea sau asocierea bancilor din (epublica +oldova, aprobat prin -,; a 0.N.+. nr. %81 din 0'.0..'000'0%. (egulamentul speci"ica semni"icatia ter$enilor fuziune si asociere pentru ca!urile aplicabile bancilor comerciale. ,on"orm p. ..%., fuziunea este procesul de reorgani!are care consta in contopirea a doua sau mai multe banci, in urma careia este creata o noua banca cu titlu de persoana juridica *banca succesoare4, bancile contopite *bancile cedente4 incetindu5si simultan activitatea ca persoane juridice. P. ..'. arata ca asocierea este procesul de reorgani!are, in care M banca inglobea!a unai sau mai multe banci, devenind succesor de drepturi si obligatii ale bancii *bancilor4 inglobate. &upa
>'

asociere statutul juridic al bancii succesoare ramine nesc7imbat, iar banca *bancile4 ingobata *cedenta4 isi incetea!a activitatea. &upa asociere statutul juridic al bancii succesoare ramine nesc7imbat, iar banca *bancile4 inglobate isi incetea!a existenta. La "u!iune si asociere, toate drepturile patrimoniale si obligatiile bancii *bancilor4 cedente trec, con"orm actului de trans"er si bilantului consolidat, la banca succesoare, insa ea nu este scutita de executarea obligatiunilor bancii *bancilor4 cedente, care nu au "ost incluse in actul de trans"er si bilantul consolidat. (egulamentul stabileste principiul permisivitatii "u!iunii sau asocierii bancilor comerciale 5 con"orm p. 1, orice "u!iune sau asociere a bancilor se e"ectuea!a doar cu permisiunea scrisa a 0ancii Nationale a +oldovei. Pentru a obtine permisiunea respectiva, banca *bancile4 comerciala*e4 solicitanta*e4 trebuie sa respecte doua categorii de cerinte 3 a. cerinte $ateriale. ;cestea sint doua 5 necrearea prin e"ectul "u!iunii@ asocierii a riscului excessiv in sistemul "inanciar. )emni"icatia acestei cerinte este de!voltata in capitolul IG al (egulamentului #Limitele po!itiei dominante pe piata$. ,u alte cuvinte, pentru ca 0.N.+. sa aprobe o "u!iune sau asociere preconi!ata, aceasta "u!iune@ asociere nu trebuie sa cree!e pentru banca succesoare in drepturi o po!itie dominanta pe piata serviciilor bancare'0'. 5 lipsa unui impact serios al "u!iunii@ asocierii preconi!ate asupra sistemului bancar *asa5numitul #risc dependent de sistem$, precum cel evaluat de 0.N.+. con"orm prevederilor din capitolul G al (egulamentului4. &e "apt, scopul acestei cerinte este de a evita perturbarea serioasa a concurentei pe piata serviciilor bancare, a stabilitatii "inanciare *ex. daca drept e"ect al "u!iunii@ asocierii banca succesoare va incalca cerintele prudentiale ale 0.N.+.4 etc. A b. cerintele de procedura. &upa cum a "ost indicat mai sus, "u!iunea sau asocierea bancilor se e"ectuea!a numai cu permisiunea 0.N.+. ;st"el, pentru ca "u!iunea@ asocierea sa "ie posibila, banca *bancile4 solicitante trebuie sa respecte procedura indicata in (egulament 5 procedura ce este "ormata din citeva etape, explicate in sc7ema ce urmea!a, *ve!i "igura % pe pag. =.94 5 luarea de catre bancile comerciale implicate in "u!iune sau asociere a deci!iei respective si pregatirea setului de documente in con"ormitate cu exigentele din ;nexa % a (egulamentului #6xigente la cererea pentru obtinerea acordului preliminar pentru "u!iunea sau asocierea bancilor$D 5 obtinerea acordului preli$inar pentru "u!iune@ asociere. Pentru aceasta, guvernatorului 0ancii Nationale i se pre!inta, cu cel tir!iu 10 !ile inainte de data des"asurarii adunarii generale a actionarilor care va decide "u!iunea sau asocierea, cererea de eliberare a acordului preliminar, semnata de presedintii consiliilor bancilor antrenate in "u!iune sau asociere, si insotita de setul de documente care sa corespunda exigentelor din ;nexa %. Termenul de examinare a cererii este de %: !ile lucratoare de la data inregistrarii ei, iar valabilitatea acordului preliminar *in ca!ul raspunsului po!itiv al 0.N.+. la cererea primita4 este de % anD 5 obtinerea per$isiunii privindfuziunea sau asocierea. Pentru aceasta, guvernatorului 0ancii Nationale i se pre!inta, cu cel tir!iu %: !ile lucratoare dupa des"asurarea adunarii generale a actionarilor la care s5a decis "u!iunea sau asocierea, cererea de eliberare a permisului, semnata de presedintii consiliilor bancilor antrenate in "u!iune sau asociere, si insotita de setul de documente care sa corespunda exigentelor din ;nexa ' #6xigente la cererea pentru obtinerea permisului pentru "u!iunea sau asocierea bancilor$. Termenul de examinare a acestui set de documente de catre 0.N.+., este de 8: !ile din momentul inregistrarii cererii de eliberare a permisului privind asocierea sau "u!iunea. ;st"el, sumind termenele de pregatire si pre!entare a documentelor necesare pentru a reali!a "u!iunea sau asocierea con"orm (egulamentului, bancile comerciale din (epublica +oldova au nevoie de aproximativ 1,: luni. in ceea ce priveste alte "orme ale reorgani!arii, 0.N.+. nu a elaborat acte normative care ar particulari!a regimul juridic al acestor "orme vis5i5vis de sectorul bancar. (ationamentul, dupa parerea noastra, este ca "u!iunea si asocierea sint "orme ale concentrarii si consolidarii societatilor bancare in entitati mai mari 5 situatie care creea!a riscul monopoli!arii acestui
>1

sector'01, ceea ce ar prejudicia atit interesele publice *supraveg7erea e"icienta si asigurarea stabilitatii "inanciare a sectorului bancar4, cit si interesele private *impunerea unor preturi si tari"e concertate la serviciile bancare acordate clientelei4 5 iata de ce pentru a contracara aceste riscuri a "ost elaborat (egulamentul anali!at mai sus. Necesitatea elaborarii lui tocmai in '000, dupa aproape un deceniu de existenta a sistemului bancar al +oldovei, este, dupa parerea noastra, explicabila prin "aptul ca problema concentrarii in sistemul bancar a aparut doar la s"irsitul anului %999 5 mijlocul anului '000, datorita cerintei de majorare a capitalului minim normativ al bancilor comerciale'08. in aceasta situatie, unele banci mai mici au ajuns la solutia "u!ionarii pentru a "ace "ata cerintelor re"eritoare la su"icienta capitalului normativ, impuse de 0.N.+.. in ceea ce priveste lic7idarea bancii, capitolul GII al legii #Lic7idarea$ prevede numai ca!ul lic7idarii bancii ex officio de catre 0.N.+.. ;ceasta presupune ca celelalte proceduri sint reglementate de legea );. ,apitolul '0 al legii cu privire la societatile pe actiuni prevede doua modalitati de lic7idare a. extrajudiciara - lic7idarea prin deci!ia adunarii generale a actionarilor, in ba!a temeurilor preva!ute de codul civil si alte acte normative *ex. art. 18 *'4*a4 al legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, care prevede ca lic7idarea voluntara are loc in ca!urile preva!ute in documentele constitutive ale societatii, inclusiv in ca!ul expirarii termenului de activitate a societatii, sau reali!arii obiectivelor pentru care societatea a "ost constituita4D b. judiciara 5 lic7idarea prin deci!ia instantei, in ba!a temeiurilor preva!ute de codul civil si alte acte normative. Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi enumera ca!urile in care se aplica lic7idarea societatilor bancare de catre instanta judiciara $ "aliment al intreprinderii declarat in con"ormitate cu Legea cu privire la "alimentD $ declarare a documentelor de constituire ale intreprinderii ca "iind nuleD $ incalcare a cerintelor, stabilite de legislatie, privind des"asurarea unui anumit gen de activitate, prin care se explica lic7idarea intreprinderiiD $ expirare a termenului pentru care a "ost in"iintata intreprinderea respectiva sau dupa atingerea scopurilor in care a "ost in"iintata *la cererea procurorului sau a ,amerei inregistrarii de )tat de pe linga +inisterul 3ustitiei4, daca "ondatorii *asociatii4 intreprinderii nu au luat 7otarirea de lic7idare a intreprinderiiD nepre!entare a darilor de seama contabile, "iscale si statistice privind activitatea intreprinderii pe o perioada ce depaseste un an. Totusi in privinta lic7idarii judiciare a societatilor bancare, temeiurile sus5mentionate ale lic7idarii nu sint totalmente aplicabile. Unele din ele sint declarate ca inaplicabile "ata de bancile comerciale, in mod explicit ex. legea cu privire la "aliment'$: in art. 1 stabileste ca prevederile sale nu se aplica pentru ca!urile de "aliment al institutiilor "inanciare. Inaplicabilitatea normelor cu privire la lic7idare ar deriva si din "aptul ca de indata ce exercitarea de catre banci a activitatilor "inanciare este autori!ata si supraveg7eata de catre organul de stat responsabil 5 0anca Nationala a +oldovei 5 ar "i corect ca lic7idarea bancilor ca urmare a incalcarii cerintelor legale de activitate, sau expirare a termenului, sa "ie "acuta ori direct de catre 0.N.+., ori de catre instanta la pre!entarea scrisa a 0.N.+.. &upa cum este indicat mai sus, 0.N.+. nu este mentionata in normele re"eritoare la lic7idare, continute in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi. ,onclu!ia privind inaplicabilitatea temeiurilor generale de lic7idare a societatilor comerciale, "ata de bancile comerciale, este con"irmata si de legea privind institutiile "inanciare, care contine un capitol aparte menit sa reglemente!e procedura de lic7idare 5 ,apitolul GII #Lic7idarea$. in con"ormitate cu normele lui, 0.N.+. va decide lic7idarea si va numi un administrator'0. din o"iciu pentru a lua sub control acea banca care $ incalca legea si alte acte normative, "apt ce ar putea conduce la insolvabilitate sau la pierderea substantiala de active sau de venituri, ori poate conduce la prejudicierea serioasa a intereselor deponentilorD si5a redus capitalul reglementat la mai putin de I "ata de cel minim necesarD
>8

tainuieste oricare cont, registru sau alt document, oricare ar7iva a sa sau re"u!a sa le pre!inte spre examinare repre!entantului 0.N.+.D con"orm in"ormatiilor de la obligationarii bancii, mai mult de %0 I din creantele lor nu au "ost satis"acute de banca. in acest ca! 0.N.+. va numi un administrator ex, offlcio, pentru a lua in gestiune si sub control banca comerciala respectiva. &aca 0.N.+. nu ia masurile mentionate, persoanele solicitante se pot adresa in judecata pentru a o obliga sa ia masurile de rigoare. ;nali!a prevederilor mentionate permite urmatoarele conclu!ii a. legea stabileste nu numai procedura de lic7idare "ortata a bancilor comerciale a"late in stare de insolvabilitate sau care nu respecta normativele prudentiale ale 0.N.+., ci si procedurile alternative de redresare a starii lor "inanciare *gestiunea si controlul extern asupra bancii respective, din partea 0.N.+. in persoana administratorului extern numit din o"iciu4. b. procedurile de lic7idare, stabilite de capitolul GII al legii cu privire la institutiile "inanciare, nu exclud posibilitatea lic7idarii bancilor cu concursul instantelor judiciare. ;st"el, capitolul GII se aplica cu precadere lic7idarii bancilor comerciale, si numai in ca!urile stabilite in acest capitol, poate "i aplicata in $odfacultativ lic7idarea judiciara a societatilor bancare, in ordine generala. ;dministratorul din o"iciu se numeste in termen de = !ile *cu exceptia in care deci!ia 0.N.+. este emisa la cererea obligationarilor cu minimum %0I din creantele lor nesatis"acute 5 in acest ca! termenul de luare a deci!iei este de %: !ile4. 6l gestionea!a banca, avind drepturile si obligatiile indicate in art. 80, cu scopul executarii in termen de % an din momentul numirii sale a uneia din urmatoarele atribuiri vin!area banciiD organi!area vin!arii partiale a activelor si predarii partiale a pasivelor catre alte banciD ori $ lic7idarea activelor bancii *art. 8%4. &e!icia sa privind inceputul lic7idarii bancii si retragerea autori!atiei ei este a"isata la toate unitatile teritoriale ale bancii in cau!a *"iliala, sucursala, repre!entanta4, publicata in Monitorul Oficial, iar copiile anunturilor mentionate sint transmise 0.N.+.. &eci!ia de lic7idare poate "i constestata in instanta de judecata de catre actionarii bancii care detin in total cel putin L@8 din actiunile cu drept de vot, sau deponentii care detin cel putin 5A din suma depo!itelor, sau alti creditori care detin cel putin %8 din valoarea totala a creantelor *cu exceptia depo!itelor4, in termen de 10 de !ile de la data numirii administratorului din o"iciu. ;st"el, rolul instantelor judiciare nu se reduce numai la lic7idarea, in mod facultativ, a bancilor comerciale *ve!i supra4 supraveg7erea respectarii drepturilor creantierilor bancii este de asemenea incredintata instantelor, prin dreptul de a examina cerintele de apel impotriva deci!iilor ilegale de lic7idare a societatilor comerciale. &in momentul in care administratorul intra in exercitiul "unctiei sale, 0.N.+. retrage autori!atia de "unctionare a bancii. ;lte consecinte legale ale numirii administratorului sint prelungirea termenului de executare a obligatiilor neonorate cu . luniD anularea obligatiilor mai vec7i de . luniD inter!icerea executarii asupra activelor bancii in alt mod decit prin administratorul din o"iciu al 0.N.+.D nulitatea actiunilor menite sa "avori!e!e anumiti creditori ai bancii in de"avoarea altora *art. 884. insasi procedura de lic7idare *sec7estrarea si inventarierea activelor, identi"icarea si aprobarea creantelor creditorilor m lista de creante, solutionarea c7estiunilor legate de incetarea relatiilor de munca cu angajatii, distribuirea masei debitoare intre creditorii bancii, elaborarea si pre!entarea raportului "inal etc.4 este reglementata in articolele 8:589 ale legii. ,onlu!ia generala este ca procedura, reglementata de cap. GII, se re"era la ca!ul insolventei bancilor *incetarii de plati4. 6ste "iresc sa "ie asa, deoarece a4 aceasta cale de lic7idare invederea!a speci"icul bancilor ca intreprinderi si de aceea necesita o reglementare di"eritaD b4 bancruta bancilor este in toate legislatiile un domeniul de exceptie, lasat la latitudinea legislatiei bancare. ;utori!area bancilor ,apitolul ' al legii c u privire la institutiile "inanciare arata ca 0.N.+. este investita cu dreptul exclusiv de a elibera autori!atii bancilor, cit si a stabili si a sc7imba capitalul minim pentru
>:

bancile care se in"iintea!a si cota maxima a "iecarui actionar. ,on"orm (egulamentului cu privire la autori!area bancilor'0=, exista 1 categorii de autori!atii bancare. Unica autori!atie care acorda bancii dreptul de a exercita toate tipurile de activitati "inanciare permise de lege este ;utori!atia de categoria ,. Pentru obtinerea ei banca trebuie sa posede si sa mentina capital in marimea cuantumului triplu al capitalului minim normativ total *acesta "iind de 1' milioane lei'0>4. Trebuie de mentionat ca ultima modi"icare in (egulamentul cu privire la autori!area bancilor a introdus paragra"ul 6 in capitolul GII con"orm acestor modi"icari, 0.N.+. este imputernicita de a re"u!a cererea pentru acordarea autori!atiei de un nivel mai inalt bancilor "ata de care sint aplicate masuri de remediere. ;utori!atia de categoria , permite de a e"ectua urmatoarele operatiuni "inanciare *ve!i art. '. al legii cu privire la institutiile "inanciare4 a4 acceptarea de depo!ite *platibile la vedere sau la termen etc.4 cu sau "ara dobindaD b4 acordarea de credite *de consum si ipotecare, "actoring cu sau "ara drept de regres, "inantarea tran!actiilor comerciale etc4D c4 imprumutarea de "onduri, cumpararea ori vin!area, in cont propriu sau in contul clientilor *cu exceptia subscrierii 7irtiilor de valoare4, de A instrumente ale pietei "inanciare *cecuri, cambii si certi"icate de depo!it etc4D A "utures si optioane "inanciare privind titlurile de valoare si ratele dobin!iiD 5 instrumente privind rata de sc7imb si rata dobin!iiD 5 titluri de valoareD d4 acordarea de servicii de decontari si incasariD e4 emiterea si administrarea instrumentelor de plata *carti de credit sau de plata, cecuri de voiaj, cambii bancare etc4D "4 cumpararea si vin!area banilor *inclusiv a valutei straine4D g4 leasing "inanciarD 74 acordarea de servicii a"erente la creditD i4 acordarea de servicii ca agent sau consultant "inanciar, cu exceptia celor de la lit. a4sib4D j4 operatiuni in valuta straina, inclusiv contracte "utures de vin!are a valutei straineD <4 acordarea de servicii "iduciare *investirea si gestionarea "ondurilor "iduciare4, pastrarea si administrarea 7irtiilor de valoare si a altor valori etcD %4 acordarea de servicii de gestionare a porto"oliului de investitii si acordarea de consultatii privind investitiileD m4 subscrierea si plasarea titlurilor de valoare si actiunilor, operatiunile cu actiuniD n4 orice alta activitate "inancira permisa de 0anca Nationala. La data de 0%.0%.'000, 0.N.+. eliberase autori!atii de tip , la 9 banci comerciale'09. Urmatoarea dupa volumul operatiunilor permise bancii este autori!atia de categoria 0. Pentru obtinerea ei banca trebuie sa posede si sa mentina capital in marime de la cea dubla pina la cea tripla din cuantumul minim al capitalului normativ total. ;ceasta autori!atie acorda dreptul de a e"ectua activitatile "inanciare, indicate la lit. a4 5 n4 de mai sus. La data de 0%.0%.'000, aceasta autori!atie "usese eliberata la 9 banci comerciale'%0. Cinalmente, autori!atia de categoria ;. pentru obtinerea careia banca trebuie sa posede si sa mentina capitalul de la cuantumul minim al capitalului normativ total, pina la dublul acestuia, acorda dreptul de a e"ectua activitatile "inanciare, indicate la lit. a4 5 i4 si n4 de mai sus. La momentul elaborarii pre!entului curs numai doua banci din +oldova poseda acest tip de autori!atie'$. 6ste important de mentionat ca varsarea capitalului normativ trebuie sa se "aca din contul mijloacelor banesti proprii ale bancii. Noile banci autori!ate, independent de categoria autori!atiei, trebuie sa mentina coe"icientul minim al capitalului normativ total corelat cu activele ponderate la risc in marime de %' I *metodele de determinare ale acestor active "iind expuse in (egulamentul cu privire la su"icienta capitalului ponderat la risc'%'4.
>.

(egulamentul stabileste totodata procedura de eliberare a autori!atiei. ,on"orm lui, autori!atia de categoria ; se eliberea!a la pre!entarea cererii pentru primirea autori!atiei, semnata de "ondatorii banciiD documentului ce imputerniceste repre!entanta bancii in procedura primirii autori!atieiD procesului5verbal al adunarii de constituire a actionarilorD statutului bancii in trei exemplare, aprobat de ;9; si semnat de presedintele banciiD regulamentelor interne ale bancii, con"orm cerintelor din art. %=*'4 din legea ICD contractului de constituire privind organi!area banciiD in"ormatiei despre persoanele care intentionea!a sa detina a4 o cota din capitalul banciiD b4 o cota substantiala din capitalul banciiD in"ormatiei detaliate despre componenta consiliului bancii ce se organi!ea!aD in"ormatiei detaliate despre componenta comisiei de cen!ori a bancii ce se organi!ea!aD in"ormatiei cu privire la experienta pro"esionista a administratorilor banciiD contractelor de angajare la serviciu a administratorilor banciiD listei persoanelor a"iliate viitoarei banciD business5planului pe primii 1 ani de activitateD certi"icatului cu privire la datoriile pe imprumuturi si soldul mijloacelor in contD acceptarii scrise a in"iintarii bancii, trimise de organele administratiei publice localeD doua copii ale "iselor de inregistrare al banciiD certi"icatului re"eritor la denumirea bancii, emis de ;sociatia Nationala de TerminologieD in"ormatiilor scrise a4 din partea "ondatorilor 5 cu privire la activitatea anterioara in cadrul bancii comerciale, ce a "ost trecuta la gestiunea curatorului, conservatorului, lic7idatorului etc. sau "ata de care au "ost aplicate masuri de remediere o"icialeD b4 din partea persoanelor care intentionea!a sa detina o cota substantiala din capitalul bancii 5 cu privire la provenienta mijloacelor de procurare a cotei substantiale, cu privire la cunoasterea legii cu privire la institutii "inanciare si a regulamentelor 0.N.+.D c4 de la "ondatori@presedinte@ vicepresedintii bancii A cu privire la studierea business5planului si acordul expres asupra rolului lor in implementarea acestui plan. Pentru obtinerea autori!atiei de categoria 0 sau ,, (egulamentul stabileste doua categorii de exigente a4 pentru bancile care solicita initial autori!atie de categoria 0 sau care, suplimentar la lista documentelor mentionata mai sus, cer pre!entarea con"irmarii ca banca va dispune de marimea minima necesara a capitalului normativ totalD b4 pentru bancile care solicita o autori!atie de categorie mai inalta, acestea vor pre!enta urmatoarele documente extrasul din procesul5verbal al ;9; care a decis solicitarea autori!atiei de categorie superioaraD in"ormatie scrisa, ce con"irma ca solicitantul poseda sau va mentine marimea stabilita a capitalului normativ totalD modi"icarile respective la pac7etul de documente *)tatutul, (egulamentele interne, si 5 in ca!ul in care solicitantul activea!a mai mult de trei ani 5 business5planul modi"icat4. Prin urmare, (egulamentul prevede o procedura simpli"icata de obtinere a autori!atiei de nivel superior, comparativ cu procedura de obtinere initiala a autori!atiei. ;supra dosarului de autori!are, care contine toate in"ormatiile de mai sus, 0.N.+. va decide intr5un termen de 1 luni. &upa aprobarea preliminara a cererii, 0anca Nationala stabileste urmatoarele cerinte pentru primirea auton!atiei a4 depunerea capitalului initial, care nu trebuie sa "ie mai mic decit capitalul minim necesarD b4 angajarea de specialistiD c4 inc7eierea de contract cu o "irma de audit, con"orm art. 18D d4 inc7irierea sau cumpararea de utilaj pentru e"ectuarea operatiunilor bancare si de edi"icii bancare.
>=

in situatia in care timp de un an aceste cerinte au "ost indeplinite, con"orm art. =*'4 al legii cu privire la institutiile "inanciare, 0.N.+. va elibera autori!atie numai daca este pe deplin convinsa ca a4 banca se va con"orma conditiilor pre!entei legiD b4 cali"icarea, experienta si integritatea morala a administratorilor si actionarilor cu cote substantiale'%1 corespund business5planului si activitatilor "inanciare pentru care banca va primi autori!atieD c4 situatia "inanciara a bancii va "i satis"acatoare. ,onsideram ca unele din criteriile evocate in articol sint subiective, si deci acorda posibilitatea abu!ului din partea 0.N.+.. &rept re"u! poate "i pre!entarea in"ormatiei insu"iciente catre 0.N.+. *capitolul GII litera 04, desi art. .*'4 al legii cu privire la institutiile "inanciare imputerniceste 0.N.+., in ca!ul in care ea considera ca in"ormatiile de ba!a sint insu"iciente pentru eliberarea autori!atiei, sa ceara solicitantului date suplimentare. 6ste greu de conciliat aceste doua po!itii. in plus, este incerta semni"icatia si esenta conditiilor evocate mai sus. Nu exista claritate in ceea ce priveste obligatia sau discretia 0.N.+. de a elibera autori!atie daca banca comerciala a pre!entat toate documentele solicitate prin lege *mai ales ca bancile nu prea au din ce alege A (egulamentul cu privire la autori!area bancara contine in calitate de anexe modelele tuturor documentelor constitutive solicitate de 0.N.+. pentru autori!are, ast"el incit este di"icil de a pre!enta acte in neregula4. &e asemenea, nu este indicat daca conditiile mentionate in art. =*'4 al legii cu privire la institutiile "inanciare sint cumulative sau alternative. )intem de parerea ca a4 0.N.+. are discretia de a decide autori!area bancii comerciale, iar conditiile pentru re"u!ul de eliberare a autori!atiei sint alternative, spre deosebire de cerintele pre!entate "ata de banca ce solicita autori!atie, indicate in aprobarea preliminara a cererii. ;utori!atiile se eliberea!a pe un termen nelimitat. in ba!a eliberarii autori!atiei, banca comerciala se include in registrul central al bancilor din (epublica +oldova *art. 94. ;ceeasi discretie ca in ca!ul eliberarii autori!atiei, o are 0.N.+. si in ceea ce priveste retragerea acesteia. ;rt. %0 arata ca 0.N.+. e in stare sa aplice o ast"el de masura doar in ca!urile in care a4 retragerea autori!atiei este solicitata de banca'%8D b4 au "ost comise incalcarile enumerate la art. 1> al legii cu privire la institutiile "inanciareD c4 autori!atia a "ost obtinuta in ba!a unor in"ormatii eronate, o"erite de solicitant sau re"eritoare la elD d4 banca nu a inceput activitatea intr5un termen de un an de la data eliberarii autori!atiei sau a "ost incapabila timp de peste . luni de a e"ectua operatiuni de atragere a depo!itelor sau a altor "onduri rambursabileD e4 a "ost retrasa autori!atia unei alte banci care detine o cota substantiala in banca respectivaD "4 a avut loc "u!iunea bancilor sau vin!area unei parti substantiale din activele banciiD g4 detinatorul unei cote substantiale in banca a trans"erat sau a pierdut in alt mod aceasta cota "ara permisiunea scrisa a 0ancii NationaleD 74 banca este lic7idata con"orm 7otaririi luate de proprietarii ei sau incetea!a sa existe ca unitate juridica independentaD i4 activitatile "inanciare ale bancii din primii 1 ani de "unctionare se deosebesc considerabil de cele preconi!ate in cererea de eliberare a autori!atiei, iar in opinia 0ancii Nationale o ast"el de deviere nu este justi"icata de noile circumstante economice. &eci!ia respectiva a 0ancii Nationale va "i imediat comunicata in scris bancii respective, precum si inspectoratului "iscal. ,apitalul si re!ervele obligatorii ale bancilor comerciale Principiul ce sta la ba!a reglementarilor prudentiale ale 0.N.+. in ceea ce priveste capitalul societatilor bancare este expus in art. ':*'4 al legii cu privire la institutiile "inanciare ele trebuie sa mentina in permanenta un capital adecvat si resurse lic7ide su"iciente in corespundere cu tipul activitatii lor "inanciare si sa asigure diversi"icarea activelor potrivit riscului pierderilor. in con"ormitate cu aceasta, 0.N.+. stabileste urmatoarele cerinte prudentiale ,erinte cu privire la su"icienta capitalului, in categoria carora intra stabilirea marimii minime a capitalului normativ total al bancii comercialeD
>>

elaborarea standardelor in ceea ce priveste lic7iditatea bancilorD stabilirea nivelului de su"icienta a capitalului ponderat la riscD stabilirea marimii re!ervelor obligatorii ale bancilor comerciale la banca nationalaD elaborarea cerintelor re"eritoare la marimea minima a "ondului de risc al bancilor. ,erinte cu privire la structura capitalului, la care se atribuie reglementarea ac7i!itionarii cotelor substantiale ale agentilor comerciali in capitalul societatilor bancare, reglementarea ac7i!itionarii cotelor substantiale ale bancilor de catre agentii comerciali. in cele ce urmea!a vom "ace o scurta trecere in revista a acestor cerinte prudentiale. "tabilirea marimii minime a capitalului normativ total al bancii comerciale ,apitalul normativ total este de"init, con"orm (egulamentului cu privire la su"icienta capitalului ponderat la risc'%:, ca suma dintre capitalul de gradul I''. si de gradul II'%= al unei banci comerciale, minus cotele de participare in capitalul altor banci. Pentru detalii re"eritor la cuantumul minim al capitalului normativ total al bancilor comerciale, vezi capitolul, ;utori!area bancilor$ supra. eglementarea ac2izitionarii de catre societatile comerciale nebancare a cotelor substantiale in capitalul bancilor comerciale Legea cu privire la institutii "inanciare in art. 1 de"ineste cota substantiala ca drept de proprietate directa sau indirecta, care repre!inta ec7ivalentul de %0 la suta sau mai mult din capitalul unitatii economice sau din dreptul de vot ori care permite exercitarea unei in"luente considerabile asupra managementului sau activitatii acesteia *regula reprodusa exact in capitolul III #&e"initii$ din (egulamentul Nr. 8'@0950% cu privire la detinerea cotei substantiale in capitalul bancii'%>. Principiul pe care il introduce (egulamentul, este expus in p. % al lui 5 orice trans"er prin tran!actii al unei cote din capitalul bancii se e"ectuea!a cu permisiunea preliminara *si nu post5 "actum4 scrisa a 0.N.+., daca in urma acesteia orice persoana sau orice persoane care actionea!a in comun vor detine direct sau indirect'$ o cota substantiala in capitalul acestei banci. Procedura este stabilita in paragra"ele IG5GI ale (egulamentului A 0.N.+. va decide asupra cererii solicitantului, la care se atasea!a demersul respectiv din partea consiliului bancii comerciale in cau!a, timp de 10 de !ile. (egulamentul Nr. 8'@0950% contine in calitate de anexe modelele documentelor din dosarul de solicitare. Intr5o redactie similara art. =*'4 al legii cu privire la institutiile "inanciare, 0.N.+. va elibera autori!atie numai daca este pe deplin convinsa ca a4 banca se va con"orma conditiilor Legii cu privire la institutiile "inanciareD b4 cali"icarea, experienta si integritatea morala a solicitantilor de a dispune de o cota substantiala corespund business5planului si activitatilor "inanciare pentru care banca va primi autori!atieD c4 situatia "inanciara a bancii va "i satis"acatoare. &e "apt, aceeasi discretie acordata 0.N.+. o regasim si in ceea ce priveste autori!area proprietatii asupra unei cote substantiale din capitalul bancii 5 0.N.+. poate re"u!a cererea si din lipsa documentelor pre!entate *desi lista lor completa si c7iar modelele sint incluse in (egulamentul Nr. 8'@0950%4. Prin -,; a 0.N.+. din 09 aprilie %99>, au "ost operate unele restrictii si "acilitati in procurarea cotelor substantiale din capitalul societatilor bancare actionarii care la momentul inregistrarii bancii con"orm (egulamentului cu privire la autori!area bancilor detineau deja o cota substantiala de capital au scapat de sub incidenta legii *%4, pe de alta parte, s5au introdus regulile con"orm carora aceasta autori!atie se eliberea!a numai o singura data, permisiunea scrisa a 0 .N .+. "iind valabila numai pe o durata de . luni, si nu se eliberea!a deloc persoanelor juridice "ormate exclusiv cu scopul detinerii unei cote substantiale de capital *'4. eglementarea ac2izitionarii cotelor substantiale din capitalul agentilor comerciali de catre societatile bancare Principiul de ba!a este exprimat in p. % al (egulamentului cu privire la detinerea de catre banci a cotelor in capitalul unitatilor economice''$ nici o banca, singura sau in acord cu una sau mai
>9

multe persoane cu care actionea!a impreuna, "ara permisiunea prealabila in scris a 0.N.+., nu pot direct sau indirect detine in capitalul unei unitati economice *cu exceptia capitalului altor banci din (+4 o cota substantiala, sau care con"orm valorii ei curente depaseste %:I din capitalul normativ total al bancii, sau o totalitate de cote, valoarea carora depaseste :0I din capitalul normativ total al bancii. &e asemenea, este necesara permisiunea in scris a 0.N.+. pentru majorarea cotei detinute de banca comerciala. Pe de alta parte, nu este necesara autori!atia pentru ac7i!itionarea cotelor in sc7imbul creditelor nerambursate *cotele substantiale ac7i!itionate in asemenea ca!uri nu pot "i in proprietatea bancii ac7i!itoare mai mult decit un an, sau o durata superioara stabilita de 0.N.+.''' 4*%4, si cotelor detinute de banca comerciala in calitate de agent *'4 *art. %:*14 al Legii cu privire la institutiile "inanciare4. ,apitolul G al (egulamentului cu privire la detinerea de catre banci a cotelor in capitalul unitatilor economice nuantea!a aceste doua exceptii ast"el, in contul creditelor nerambursate pot "i procurate cote substantiale din capitalul doar acelor agenti economici, constituiti ca societati pe actiuni *%4, procurarea poate avea loc doar in situatia in care au "ost expirate toate posibilitatile de rambursare a creditului, si in calitate de gaj pentru asigurarea intoarcerii imprumutului au "ost puse actiunile agentului economic5debitor *'4. Gom mentiona ca inter!icerea detinerii perpetue *si, ca e"ect, a obtinerii bene"iciului din contul valorilor mobiliare detinute4 de catre bancile comerciale a valorilor mobiliare ce constituie o cota substantiala se explica prin principiul pro7ibirii exercitarii de catre banciile comerciale a activitatilor comerciale *adica a altor activitati decit cele "inancare enumerate in art. '. al Legii cu privire la institutiile "inanciare4. 0N+ va elibera autori!atia timp de %: !ile dupa primirea intregului set de documente indicat in (egulament. *laborarea standardelor in ceea ce priveste lic2iditatea bancilor 0N+ si5a reali!at "unctiile in acest sens prin adoptarea (egulamentlui cu privire la lic7iditatea bancii'''. Lic7iditate, con"orm regulamentului, este capacitatea bancii de a asigura in orice moment indeplinirea obligatiunilor sale. Pentru a asigura asemenea calitate, (egulamentul a introdus doua cerinte prudentiale. ;st"el, bancile comerciale au "ost obligate sa respecte urmatoarele principii ale lic7iditatii )uma activelor bancii cu termenul de rambursare mai mult de ' ani sa nu depaseasca suma resurselor ei "inanciare. )tructura activelor bancii, cit si a resurselor ei "inanciare, care se ia in consideratie la aplicarea principiului mentionat, este indicata in capitolul III al (egulamentului. ,alculul lic7iditatii bancii con"orm primului principiu se e"ectuea!a con"orm "ormulei /p% W ; 5 P *unde /p% 5 coe"icientul % al lic7iditatii, ;5 total active, P A total pasive4, ast"el incit daca suma primita este po!itiva, re!ulta ca banca are surplus de resurse "inanciare, iar daca suma primita este negativa, re!ulta ca banca are de"icit de resurse "inanciare si administratia bancii trebuie sa intreprinda masuri pentru majorarea lor''1. Lic7iditatea curenta a bancii *coe"icient al activelor lic7ide''8 la activele totale'':4 nu trebuie sa "ie mai mica de '0I *incepind cu 10.%%.%99>4. Pentru veri"icarea acestui raport, este utili!ata "ormula /p'W;L@; x 133/40 *unde /p' 5 coe"icientul ' al lic7iditatii, ;L 5 active lic7ide, ; 5 total active4''.. +entinerea lic7iditatii constituie una din garantiile stabilitatii "inanciare a bancii, iata de ce respectarea principiilor lic7iditatii este obligatorie, "iind asigurata prin sistemul de sanctiuni stabilite in Legea cu privire la 0.N.+.. Totusi, banca nationala a "lexibili!at riguro!itatea cerintei mentionate in privinta bancilor ce au acordat credite cooperativelor de constructie a locuintelor *,,L4 5 in con"ormitate cu p. ' al (egulamentului din %: decembrie %99>''=. #bancilor. in termen pina la 1%.%'.99, nule vor "i aplicate sanctiuni si nu le vor "i impuse masuri de remediere legate de nerespectarea principiilor lic7iditatii... daca aceasta nerespectare a avut loc din cau!a acordarii creditelor ,,L din resursele 0ancii Nationale a +oldovei in acest scop$. "tabilirea nivelului de suficienta a capitalului ponderat la risc 0N+ a de"init termenul de #su"icienta a capitalului ponderat la risc$ in capitolul III #&e"initii$ al (egulamentului cu privire la su"icienta capitalului ponderat la risc''>. ;st"el, coeficientul
90

suficientei capitalului serveste la evaluiarea su"icientei capitalului bancii, unde capitalul normativ total repre!inta numaratorul, si activele ponderate la risc repre!inta numitorul *%4D iar active ponderate la risc sint activele bancii si unele conturi memorandum care se clasi"ica in categorii cu anumite ponderi ale riscului. Ponderea riscului atribuita unui anumit activ determina procentul activului dat care se sumea!a cu toate celelalte active ponderate la risc pentru a determina suma totala a activelor ponderate la risc ale bancii. ;ctivele ponderate la risc se calculea!a in con"ormitate cu Instructiunea 0ancii Nationale a +oldovei cu privire la modul de intocmire si pre!entare a rapoartelor "inanciare''9 actul mentionat le clasi"ica, in "unctie de ponderea riscului *nerambursarii 5 n.n.4, in urmatoarele categorii *in ordinea cresterii riscului, incepind cu cele ce nu pre!inta nici un risc4 A categoria 0I, categoria '0I, categoria :0I, categoria %00I. (egulamentul cu privire la su"icienta capitalului ponderat la risc a stabilit obligatia bancilor comerciale de a detine si mentine coe"icientul su"icientei de capital con"orm urmatoarei sc7eme incepind cu 1% decembrie %99= 5 in marime de cel putin > procenteD incepind cu 1% decembrie %99> 5 in marime de cel putin %0 procenteD incepind cu 1% decembrie %9995in marime de cel putin %' procente. "tabilirea marimii rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale la $anca Nationala in ba!a (egulamentului cu privire la modul de "ormare si mentinere a re!ervelor obligatorii de catre bancile comerciale ale (epublicii +oldova'10, re!ervele obligatorii se "ormea!a in lei moldovenesti'1%, prin re!ervarea unei parti a mijloacelor atrase de catre banci in lei moldovenesti si in valuta liber convertibila'1'. ;st"el, pentru banci este stabilita o ordine speciala *derogatorie4 de mentinere a re!ervelor pentru acoperirea pierderilor de la imprumuturile dubioase, stabilita in general pentru intreprinderi prin -otarirea 9uvernului nr. 8>9 din %0.09.%99.'11. Norma re!ervelor obligatorii, stabilita de 0.N.+., este de ':I din suma mijloacelor atrase de catre banca. ,lasi"icarea acestor mijloace, cit si lista depo!itelor care nu se iau in consideratie la stabilirea ba!ei pentru calculul re!ervelor obligatorii *ex. imprumuturile acordate bancilor comerciale de catre organismele "inanciare internationale, cu conditia inregistrarii lor la 0.N.+. sau garantarii lor de catre 9uvern4 se contine in ;rticolul ' al (egulamentului 5 #Principiile re!ervarii$. 0N+ a stabilit trei perioade de re!ervare pe parcursul lunii !ilele %5%0 *inclusiv4, %%5'0 *inclusiv4, si '% 5ultima !i a lunii *inclusiv4. 0ancile comerciale trebuie sa mentina cota @ re!ervelor obligatorii pe parcursul tutulor perioadelor sus5mentionate si sa pre!inte rapoartele respective &irectiei (esurse ,reditare si 2peratiuni de Piata a 0.N.+., in maximum ' !ile'18 *pentru bancile ce au "iliale si sucursale 5 : !ile'1:4 de la expirarea perioadei de re!ervare, dupa "orma indicata in anexa la (egulament. +entinerea re!ervelor obligatorii se e"ectuea!a in lei moldovenesti in contul special nr.1:8% #(e!ervele obligatorii ale bancilor re!idente autori!ate de 0anca Nationala$ desc7is la 0.N.+.'1.. ,on"orm art. : al (egulamentului, plata pentru mentinerea re!ervelor obligatorii la 0anca Nationala a +oldovei se e"ectuea!a lunar in marime de 90 la suta anual de la rata medie calculata reiesind din ratele de ba!a ale 0ancii Nationale a +oldovei la creditele pe termen scurt si mediu, si la creditele pe termen lung stabilite pentru luna respectiva. 6ste neclar raportul acestei norme cu -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #,u privire la introducerea unor modi"icari in e"ectuarea platii dobin!ii pentru re!ervele obligatorii ale bancilor comerciale$'1=, in con"ormitate cu care incepind cu septembrie %99> dobinda pentru re!ervele obligatorii mentinute se plateste in ordinea urmatoare la cota re!ervelor obligatorii pastrate la 0.N.+. in contul #L2(2$ sau in cont special, ce depaseste : la suta din suma mijloacelor atrase, se stabileste plata in marimea ratei (6P2 medii ponderate, pe perioada dataD la cota re!ervelor obligatorii pastrate in casele si bancomatele bancilor comerciale, ce nu depasesc ' la suta din suma mijloacelor atrase, se stabileste plata in marimea ratei in"latiei lunare pe perioada data''>. in ca!ul sistarii activitatii bancii comerciale, mijloacele respective sint trans"erate pe contul
9%

comisiei de lic7idare. Nerespectarea cerintei mentinerii re!ervelor obligatorii conduce la aplicarea de catre 0.N.+. a sanctiunilor, preva!ute de art. %= *84 al Legii cu privire la 0.N.+.'19 amenda Xia o rata egala cu rata de ba!a pe !i la data de"icientei plus 0,'I inmultita cu de"icienta pentru toata perioada incalcarii. *laborarea cerintelor referitoare la marimea minima a fondului de risc al bancilor 6ste reglementat de -otarirea ,onsiliului de administratie al 0.N.+. cu privire la "ormarea "ondului de risc'80, cit si de (egulamentul cu privire la clasi"icarea creditelor si "ormarea reducerilor pentru pierderi la credite *"ondul de risc4'8%. )emni"icatia "ondului de risc este indicata in pp. 8.'. si > ale (egulamentului mentionat. ,on"orm p. 8.'., #mijloacele re!ervate in contul reduceri pentru pierderi la credite *"ondul de risc4 se utili!ea!a pentru acoperirea creditelor clasi"icate compromise. ;ceste credite se trec la scaderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite *"ondul de risc4 in corespondere cu conturile de credite acordate in decursul urmatorului trimestru dupa data gestionara la care au "ost clasi"icate in acest mod$. Lodica respectiva se perpetuea!a in p. >, ce prevede ca #in ca!ul in care o banca ac7i!itionea!a in sc7imbul rambursarii creditului acordat de banca ... o cota de participare'8' valoarea careia este mai mica decit suma creditului, suma neacoperita a creditului se trece la scaderi din contul reduceri pentru pierderi la credite *"ondul de risc4 in corespondere cu contul creditului acor5dat$. in "unctie de tipul creditului, capitolul G al regulamentului stabileste obligatia tuturor bancilor comerciale de a re!erva obligatoriu mijloacele in contul reducerii pentru pierderi la credite *"ondul de risc4 in urmatoarele marimi *in I din suma creditelor "iecarei categorii4 pentru creditele standarde 5 'ID pentru creditele supraveg7eate 5 :ID pentru creditele substandarde - 10ID pentru creditele dubioase 5 =:ID pentru creditele compromise 5 %00I. ,ompletarea "ondului de risc se e"ectuea!a in volum integral din contul c7eltuielilor *contul de"alcarilor pentru reduceri pentru pierderi la credite4 si se re"lecta in bilantul contabil si in raportul privind re!ultatele "inanciare ale bancii. ,on"orm 7otaririi cu privire la "ormarea "ondului de risc, bancile au "ost obligate sa trans"ere suma deplina a bene"iciului obtinut in %99= in acest "ond. in situatia in care la 0%.0%.%99> "ondul de risc al bancilor comerciale nu era "ormat la %00I, 0.N.+. a amenintat cu aplicarea sanctiunilor. Particularitatile regimului juridic al activitatii bancilor comerciale ,oncurenta bancara (egimul general al concurentei bancare este guvernat de principiul neadmiterii practicilor bancare anticompetitive, precum cele descrise in art. '= al legii institutiilor "inanciare A in con"ormitate cu acesta, bancile si institutiile "inanciare a"iliate bancilor nu pot sa se angaje!e in operatiuni active care le5ar putea acorda cu titlu individual sau citorva dintre ele o po!itie dominanta pe piata monetara, pe piata "inanciara si cea valutaraD sa se angaje!e in operatiuni active care ar conduce la avantaje necinstite pentru ele si pentru tertiD sa acorde credite sau sa "acilite!e obtinerea de credite pentru cumpararea unor titluri subscrise, plasate sau distribuite de catre o a"iliata a saD sa acorde unei persoane credite peste limitele stabilite de 0anca Nationala. (eglementarile re"eritoare la concurenta neleala in domeniull serviciilor prestate, preturilor la aceste servicii etc. *adica #obtinerea unor avantaje necinstite pentru ele *bancile comerciale 5 n.n.4 sau pentru terti$4 nu bene"icia!a de o reglementare aparte a 0ancii Nationale, spre deosebire de celelalte 1 aspecte al politicii concurentiale a 0.N.+.. in cele ce urmea!a, le vom anali!a pe "iecare din aceste 1 elemente ale politicii anti5monopol a 0.N.+.. .i$itarea pozitiei do$inante in sectorul bancar in ceea ce priveste neadmiterea po!itiei dominante pe piata monetara, 0.N.+. a stabilit #regulile de joc$ in acest sens, in (egulamentul cu privire la "u!iunea sau asocierea bancilor din (epublica
9'

+oldova, aprobat prin -,; a 0.N.+. nr. %81 din 0'.0..'000'81. (egulamentul nu de"ineste expres termenul #po!itie dominanta$, insa in capitoul IG indica limitele po!itiei dominante pe piata bancara. ;st"el, se poate conc7ide ca o banca comerciala va avea po!itie dominanta daca a. activele ei totale vor depasi 10I din activele totale pe intreg sectorul bancarD b. depo!itele persoanelor "i!ice la banca in cau!a vor depasi 10I din depo!itele totale primite de la persoanele "i!ice pe intreg sectorul bancar. &esi (egulamentul nu indica aceasta, sintem de parerea ca cele ' limite mentionate ale po!itiei dominante sint alternative si nu cumulative. Normele evocate cu privire la po!itia dominanta pre!inta o relavanta practica pentru neadmiterea concentrarii anticompetitive a sectorului bancar, conceptul de #po!itie dominanta$ serveste drept barometru al pietei bancare. in "unctie de el, 0.N.+. va permite sau nu "u!iunea sau asocierea bancilor'88 *monopoli!area prin crearea sau reorgani!area bancilor4, sau va permite sau inter!ice ac7i!itionarea, vin!area5cumpararea unei parti substantiale din activele bancii *monopoli!area "ara crearea sau reorgani!area bancilor4. Gorbind de procurarea unei cote substantiale din capitalul bancii comerciale, este necesar de "acut distinctia in "unctie de cine este persoana care procura cota respectiva aceasta deoarece riscul monopoli!arii sectorului bancar *prin asa5numita concentrare a bancilor4 apare doar in situatia in care cota substantiala este procurata de o entitate bancara. Pe de alta parte, procurarea unei cote substantiale de catre o societate comerciala nebancara nu agravea!a *mai curind, invers4 concurenta bancara. Iata de cea procurarea unei cote substantiale de catre societatile comerciale nebancare nu pre!inta un interes deosebit in contextul concurentei bancare, ci mai curind este relevanta la anali!a normelor re"eritoare la capitalul si re!ervele obligatorii ale bancilor comerciale'8:. &e"initia cotei substantiale este data in articolul % al legii institutiilor "inanciare ea corespunde cu cel putin %0I din activele *capitalul4 societatilor bancare. &e"initia respectiva este detaliata pentru scopul (egulamentului cu privire la "u!iunea sau asocierea bancilor partea substantiala din activele bancii este mai mult de %0I din valoarea activelor bancii con"orm bilantului la ultima data gestionara. (egulamentul stipulea!a doua categorii de cerinte pentru bancile comerciale, respectarea carora "ace posibila vin!area5cumpararea unei parti substantiale din activele bancii a. cerintele $ateriale; unica exigenta pre!entata de (egulament consta in "aptul ca vin!area5cumpararea partii substantiale sa nu produca un impact serios asupra sistemului bancar *asa5numitul #risc dependent de sistem$, precum cel evaluat de 0.N.+. con"orm prevederilor din capitolul G al (egulamentului4. &e "apt, scopul acestei cerinte este dea evita perturbarea serioasa a concurentei pe piata serviciilor bancare, a stabilitatii "inanciare *ex. daca drept e"ect al vin!arii5cumpararii banca in cau!a va incalca cerintele prudentiale ale 0.N.+., precum cerintele de su"icienta a capitalului ponderat la risc etc4D b. cerintele de procedura. ,erintele procedurale re!ulta din principiul de ba!a in privinta ac7i!itionarii partilor substantiale din activele bancilor comerciale procurarea se "ace numai cu conditia acordului in scris al 0.N.+.. Principiul respectiv nu se limitea!a doar la decretarea permisivititii ac7i!itionarii unei cote substantiale din activele bancilor comerciale, dar permite 0ancii Nationale de a mentine controlul asupra procurarii cotelor substantiale, prin eliberarea sau re"u!ul de a elibera permisiunea de cumparare5vin!are a partii substantiale. ;st"el, pentru a obtine acest permis, banca vin!atoare a partii substantiale trebuie sa solicite de la 0.N.+. initial acordul preli$inar *pre!entind cererea respectiva, cu anexarea documentelor con"orme ;nexei 8 la (egulament #6xigente la cererea pentru obtinerea acordului preliminar pentru vin!area unei parti substantiale din activele bancii$4 5 iar daca primeste avi!ul po!itiv, sa convoace adunarea generala a actionarilor pentru a aproba vin!area partii substantiale, dupa care sa pre!inte cererea pentru primirea permisiunii "inale de vin!are *cu anexarea documentelor con"orme ;nexei : la (egulament #6xigente la cererea pentru obtinerea permisului pentru vin!area unei parti substantiale din activele bancii$4. Termenele sint similari celor pentru primirea acordului 0.N.+. la "u!iune sau asociere, cu exceptia ultimului termen 5 0anca Nationala va decide asupra
91

eliberarii permisului "inal, in termen de 10 de !ile *si nu 8: ca in ca!ul permisului de "u!iune sau asociere4'8.. Relatiile de credit cu persoanele afiliate Po!itia dominanta din punct de vedere juridic *exprimata in cota5parte procentuala detinunta de banca pe piata monetara4 poate "i obtinuta doar pe calea concentrarii bancare *cu sau "ara sc7imbari in organi!area juridica a bancii comerciale in cau!a4. ;ceasta insa nu inseamna ca concurenta pe piata bancara nu poate "i limitata defacto; in absenta unei concentrari evidente, bancile pot sa5si asigure controlul asupra unei parti importante din sectorul bancar prin ac7i!itionarea controlului asupra altor banci sau institutii "inanciare. Iata de ce relatiilor bancilor comerciale cu persoanele a"iliate li se acorda o atentie aparte in legislatia bancara a (epublicii +oldova, ele "iind reglementate de (egulamentul cu acelasi titlu din %0.%%.%99:'8=. (egulamentul nu o"era o de"initie a persoanelor a"iliate, insa enumera in ;rticolul I; persoanele care, in virtutea unor raporturi patrimoniale *detinerea unei cote substantiale in activele bancii4 sau de serviciu *detinerea "unctiilor de administrare a bancii4 deosebite cu o banca comerciala, se considera a"iliate ei'8>. ;st"el, stricto sensu, reglementarea relatiilor bancilor comerciale cu persoanele a"iliate care detin o cota substantiala in capitalul lor este de "apt o continuare a politicii anti5monopol a 0.N.+. de control asupra detinerii si dispunerii de cotele de control in capitalul bancilor comerciale 5 politica ce incepe cu permisiunea vin!arii unei parti substantiale in activele bancilor comerciale *ve!i supra4. Pe de alta parte, lato sensu, reglementarea relatiilor cu persoanele a"iliate are drept "inalitate acelasi scop ca si toate reglementarile anti5monopol a 0.N.+. 5nepermiterea crearii unei po!itii dominante pe piata monetara de catre bancile comerciale locale. Principiul raporturilor bancilor comerciale cu persoanele a"iliate este exprimat in articolul II; al (egulamentului acordurile inc7eiate de banca cu persoanele a"iliate trebuie sa re"lecte interesele bancii. Principiul in cau!a este explicabil 5 constituirea unor 7old5ing5uri care ar controla citeva banci comerciale locale *"iind ast"el persoane a"iliate "ata de bancile respective4 necesita unele reguli de limitare, pentru a preveni concertarea anti5competitiva a activitatilor bancilor controlate de 7olding5persoana a"iliata. in vederea asigurarii implementarii principiului mentionat, (egulamentul "ixea!a unele limite in relatiile bancilor cu persoanele a"iliate, ex. limitele maxime ale creditelor acordate persoanelor a"iliate, ale datoriei totale agreate a unui grup de persoane a"iliate "ata de banca etc'89. .i$itarea valoni creditelor acordate unor persoane ;cest instrument este de o relevanta limitata pentru scopul asigurarii unei concurente leale in sectorul bancar5 mai curind, stabilirea unor limite de creditare a unor categorii de clientela bancara se e"ectuea!a din rationamente de prudenta bancara ast"el, 0.N.+. contribuie la stabilitatea "inanciara a bancilor comerciale prin limitarea posibilitatilor de acordare a creditelor mari care in ca! de clasi"icare ca compromise':0 ar putea periclita nu numai situatia "inanciara a bancii creditoare, ci ar putea avea un impact negativ asupra altor banci a"late in relatii de a"aceri cu banca creditoare, ast"el prejudiciind interesele stabilitatii sistemului "inanciar5monetar al republicii. Iata de normele prin e"ectul carora 0.N.+. reglementea!a marimile maxime ale creditelor acordate unor categorii anumite de clientela bancara sint examinate in TITLUL GI. 2peratii bancare active, in"ra. "ecretul bancar Problematica secretului bancar *de"initia, modalitatile de asigurare a protectiei4 constituie obiectul unui studiu permanent al doctrinei':% si al unei evolutii permanente a prevederilor legale. &i"icultatea de"initiei secretului bancar a "ost surprinsa de specialistii bancari 5 dupa cum scrie L.9. 6"imova, in practica curenta lucratorii bancari se con"runta adeseori cu di"icultati in delimitarea in"ormatiei care constituie secret bancar':'. (egimul juridic al secretului bancar se particulari!ea!a prin urmatoarele secretul bancar constituie o varietate a regimurilor juridice ale utili!arii reglementate a in"ormatiei, la care este acces limitat. ;cest regim se re"era la regimurile juridice pentru alte categorii de in"ormatie,
98

precum regimul secretului comercial, medical, notarial, de serviciu, de anc7eta, judiciar etc. ;st"el, calau!indu5se de principiile generale aplicabile secretului comercial si secretului de serviciu, secretul bancar isi are totusi speci"icul sau, ce re!ida in particularitatile activitatilor bancare ex. daca secretul comercial este "ormat din in"ormatii, de"inite ca secret comercial de comerciantul insusi *de"initie care, urmind logica legii privind secretul comercial':1, stabileste lista in"ormatiilor cu sigla #secret comercial$, modalitatea de acces la aceste in"ormatii si cercul persoanelor care au acest acces4, secretul bancar este reglementat prin lege, "iind stabilite clar categoriile de in"ormatie care constituie secret bancar, si modalitatea de acces a persoanelor indicate in lege la aceasta in"ormatie. Iata de ce, spre deosebire de (epublica +oldova, unde 5 precum a "ost mentionat5regimul juridic al secretului este deocamdata insu"icient de elaborat, legislatiile tarilor straine de"inesc in mod separat secretul comercial, pe de o parte, si secretul bancar, pe de alta parte. secretul bancar este reglementat prin stabilirea drepturilor si obligatiilor partilor in 1 categorii de raporturi juridice client5bancaD banca5stat si client5stat':8. ,onsideram o asemenea tratare a problematicii secretului bancar mai corecta, in raport cu po!itia legislatorului din (epublica +oldova con"orm codului civil )vezi in"ra4 secretul bancar este anali!at in contextul limitat al relatiilor dintre banca si client aparute in legatura cu desc7iderea si gestiunea contului bancar *art. 8.= ,,4. Un argument in plus in "avoarea unei interpretari extensive a limitelor protectiei secretului bancar, serveste si "aptul ca regimul juridic al secretului bancar este j" "ormat ca compromis intre interesele publice *de asigurare a transparentei activitatii H societatilor bancare4 si cele private *apararea intereselor si dTepturilor clientilor bancilor comerciale4 5 prin urmare, este incorect de a anali!a secretul bancar doar din perspectiva apararii intereselor private. &e "apt, di"icultatea majora in de"inirea secretului bancar consta in delimitarea categoriilor de in"ormatii de care dispune o banca comerciala si care pot "i cali"icate drept secret bancar, cu toate consecintele legale a"erente. &octrina de"ineste in mod eterogen secretul bancar. )pre exemplu, savantul rus ;gar<ov considera ca secret bancar este obligatiunea bancii de a mentine con"identialitatea in"ormatiei re"eritoare la operatiunile clientilor sai'::. 6"imova arata ca bancile trebuie sa asigure secretul operatiunilor, conturilor si depo!itelor clientilor si corespondentilor sai':.. ;ceste de"initii sint in principiu con"orme acceptiunea secretului bancar drept orice in"ormatie a"erenta deservirii de catre banci a clientilor sai. ,u alte cuvinte, ne raliem la parerea ca infor$atia confidentiala a bancii este o notiune ce include atit in"ormatia con"identiala a bancii, cit si totalitatea secretelor comerciale ale clientilor sai, de care banca a luat cunostinta in cadrul deservirii acestora. &aca prima categorie de date "ormea!a secretul comercial al bancii, cealalta poate "i de"inita ca secret bancar. Legislatia bancara a (epublicii +oldova nu acorda o atentie deosebita reglementarii modului de utili!are a in"ormatiei bancare. Prevederile legale in domeniul, "ormea!a un sistem de norme precum urmea!a normele codului civil. ;rticolul 8.= stipulea!a ca statul garantea!a secretul depunerilor, integritatea lor si eliberarea la prima cerere a depunatorului. ,onsideram aceasta norma neadecvata cerintelor contemporane ale unei protectii e"iciente a con"identialitatii in"ormatiei bancare. Pentru comparare, art. >:= al ,odului civil al Cederatiei (use raporta la secretul bancar 1 categorii de in"ormatie in"ormatia privind conturile desc7ise la bancaD in"ormatia despre operatiunile pe contD in"ormatia despre titularii conturilorD alte legi organice si ordinare care reglementea!a activitatea bancara. ;rticolul '' al Legii privind institutiile "inanciare':= nu o"era o derinitie a secretului bancar, limitindu5se doar la indicatia asupra obligatiei persoanelor care au access la secretul co$ercialE& si la modalitatea de utili!are a acestor in"ormatii. (aportul intre secretul comercial si secretul bancar':9 este de asemenea complex. &upa cum s5a mentionat mai sus, in"ormatia con"icentiala bancara include doua componente. &aca luam in consideratie primul componentAin"ormatia care constituie secret comercial al bancii A aceasta in mod "iresc este secret comercial. Totodata, dat "iind "aptul ca secretul bancar implica obligatia
9:

bancii de a pastra con"identialitatea nu numai a in"ormatiei proprii, ci si a celei obtinute de la clienti *si re"eritoare la ei4 in cadrul executarii prestatiilor bancare, este evident ca notiunile de secret comercial si secret bancar nu sint sinonime. &i"erentele de ba!a sint urmatoarele a. secretul comercial implica o obligatie cu caracter erga o$nes *adica orice persoana obligata nu va divulga in"ormatia respectiva4, spre deosebire de secretul bancar *care mai include si raporturi intre numai doua parti banca5client4D b. secretul comercial este de"init de banca printr5un act unilateral, pe cind secretul bancar este de"init prin lege sau alte acte normativeD c. daca secretul comercial obliga la pastrarea con"identialitatii asupra continutului lui, secretul bancar 5 asupra insasi existentei lui *adica a existentei relatiilor intre client si banca4D d. divulgarea secretului comercial e determinata de rationamentul pro"itabilitatii, pe cind divulgarea secretului bancar este mai curind o masura "ortataD e. con"identialitatea secretului comercial este incurajata prin pro"itul a"erent mentinerii in"ormatiei respective in secret, pe cind con"identialitatea secretului bancar este asigurata prin e"ectul legii si sub pericolul sanctiunilor. Particularitatile mentionate justi"ica, pe de o parte, distinctia intre secret comercial si secret bancar, iar pe de alta parte, asemanarea intre secretul bancar si secretul pro"esional *secretul medical, notarial, judiciar etc4. )imilaritatea decurge din "aptul, ca in toate aceste ca!uri detinatorul in"ormatiei con"identiale nu este direct interesat in punerea ei la dispo!itie, iar insusi caracterul con"idential al acestei in"ormatii este de"init si sanctionat prin lege in scopul apararii drepturilor si intereselor persoanelor care au pus la dispo!itia persoanei obligate in"ormatia 5 obiect al secretului respectiv, in a"ara de de"inirea in"ormatiei care constituie secret bancar, parti componente ale regimului juridic al secretului bancar sint a. modalitatile de acces la in"ormatiile care constituie secret bancarD b. persoanele care au acces la aceste in"ormatii. ;mbele aspecte sint reglementate in raport cu situatia comunicarii in"ormatiei ce constituie secret bancar, "ara acordul clientuluiD in ca!ul consimtamintului clientului, legea nu limitea!a cercul de in"ormatii sau de persoane carora acest secret bancar poate "i comunicat, sau modalitatea de comunicare a lui. in privinta comunicarii in"ormatiei ce constituie secret bancar este necesar de a tine cont de speci"icul persoanelor carora aceasta in"ormatie li se o"era. in acest sens, trebuie "acut dinstinctia intre a. distribuirea in"ormatiei ce constituie secret bancar, in cadrul traficului interbancar de infor$atii confidentiale *ex. cu privire la solvabilitatea sau buna5credinta a clientului4. &at "iind caracterul inc7is al comunitatii bancare, legislatia a mers pe calea permisiunii sc7imbului de in"ormatie con"identiala intre banci, cu conditia respectarii obligatiei de nedivulgare a acestei in"ormatii de catre bancile care in consecinta primesc acces la in"ormatia respectiva. +ai mult decit atit, este posibila c7iar crearea unor entitati, "ondate de bancile comerciale pentru scopul concentrarii, anali!ei si sistemati!arii in"ormatiei respective 5 solutie care nu numai ar e"icienti!a activitatile respective prin scutirea bancilor de necesitatea mentinerii in structura lor a angajatilor responsabili pentru prelucrarea in"ormatiei mentionate mai sus, ci si ar reduce c7eltuielile a"erente. +entinerea, spre exemplu, a unui registru al neplatnicilor de rea5credinta, ar "i de mare "olos in e"icienti!area mecanismelor de ac7itare prin diverse instrumente de plata. ;ceste rationamente explica de ce in unele tari concentrarea in"ormatiei bancare mentonate mai sus este ordonata prin e"ectul legii 5 spre exemplu, Cranta'.0. ;cumularea in"ormatiei bancare si distribuirea ei contra plata poate "i e"ectuata si de societati comerciale special constituite in acest sens, ex. agentia germana #/redit"orm$, compania americana #&an P 0redstritt$'.%. &atele o"erite de agentiile guvernamentale sau comerciale speciali!ate in gestuinea in"ormatiei bancare sint utili!ate nu numai in interese private *ex. evaluarea solvabilitatii unui potential client al bancii4, ci si in interes public *ex. utili!area de catre stat a in"ormatiei respective pentru prevenirea si lupta cu "enomenul numit #spalarea banilor$'.'4. b. divulgarea secretului bancar altor persoane decit bancile. In acest sens, legislatiile bancare prevad in mod
9.

ex7austiv lista acestor persoane, cit si ca!urile in care acestea pot obtine accesul la in"ormatia care este cali"icata drept secret bancar. ;st"el, art. 1.*'4 al Legii privind 0anca Nationala a +oldovei'.1 stipulea!a ca prevederile primului alineat *pastrarea secretului comercial de catre "unctionarii 0.N.+. 5 n.n.4 nu se aplica intr5un sir de situatii, cum ar "i consimtamintul, exptimat intr5o "orma explicita, al persoanei la care se re"era in"ormatiaD indeplinirea atributiilor privind in"ormatia publicului'.8, inclusiv la cererea instantei judecatoresti, a altor organe competente daca aceasta este preva!ut de legeD controlul de audit externD cererea ,urtii de ,onturi'.:D la cererea autoritatilor straine de supraveg7ere a institutiilor "inanciareD cind insesi interesele 0ancii Nationale necesita de!valuirea acestei in"ormatii in cadrul unor actiuni injustitie. La categoria #organelor competente$ se re"era &epartamentul de )tatistica'.., organele )erviciului Ciscal de )tat'.=, &epartamentul ;ntimonopol si ,oncurenta al +inisterului 6conomiei si (e"ormelor'.> etc. ,ele mentionate arata ca regimul juridic al protectiei secretului bancar este guvernat nu numai de legile nemijlocit bancare, ci si de alte acte normative. ;ccesul la in"ormatia ce constituie secret bancar se obtine in "unctie de subiectul in privinta caruia se solicita in"ormatia respectiva. ;st"el, in"ormatia legata de conturile persoanelor "i!ice este acordata de catre bancile comerciale la cererea instantelor judiciare, cit si a organelor de cercetare si anteta penala'.9. Un alt aspect importat al regimului juridic al secretului bancar este modalitatea de acordare a informatiilor ce constituie secret bancar. Normele ce guvernea!a modalitatea de acordare de catre bancile comerciale a in"ormatiilor ce constituie secret bancar pot "i conventional clasi"icate in patru categorii distincte a. normele ce stabilesc conditiile materiale si de procedura pentru solicitarea in"ormatiilor respective de la bancile comercialeD b. normele ce determina cercul persoanelor cu "unctii de raspundere, imputernicite sa solicite in"ormatiile respective de la bancile comercialeD c. normele ce stabilesc conditiile de "orma a cererii de acordare a in"ormatiilor ce constituie secret comercialD d. normele ce guvernea!a termenele si responsabilitatea bancilor comerciale. Totodata, este necesar de indicat ca punerea la dispo!itie a in"ormatiilor ce constituie secret bancar are loc nu numai la solicitarea persoanelor imputernicite de lege A in unele ca!uri legislatia cere bancilor sa pre!inte, din initiativa lor, unele in"ormatii, ce constitue secret bancar, unor autoritati publice. ;sa, spre ex., con"orm articolului 1*%14 al (egulamentului privind desc7iderea si inc7iderea conturilor la bancile din (epublica +oldova, bancile comerciale sint obligate sa in"orme!e organele "iscale la locul de inregistrare a titularului de cont in termenul preva!ut de legislatia in vigoare despre desc7iderea si modi"icarea conturilor, in a"ara de conturile persoanelor "i!ice care nu practica activitate de antreprenoriat sau alt tip de activitate. Cinalmente, o problema importanta a reglementarii secretului bancar in (epublica +oldova este raspunderea pentru nerespectarea legislatiei privind protectia secretului bancar. Pentru divulgarea in"ormatiei respective, banca comerciala poate "i trasa la raspundere civila, care este de natura contractuala'=0. Legea cu privire la secretul comercial'=% in articolul %8 prevede raspundere disciplinara, materiala, administrativa si penala pentru divulgarea catre terti a in"ormatiilor ce constituie secret comercial, in con"ormitate cu legislatia in vigoare. Problema insa este ca #legislatia in vigoare$ practic nu prevede nici o raspundere concreta pentru asemenea incalcari ale legii, cu exceptia citorva ca!uri in care legea prevede obligatia compensarii daunei materiale cau!ate prin aceasta incalcare'='. Pre!inta interes compararea prevederilor legislatiei (epublicii +oldova cu normele legislatiilor bancare ale altor state in materia secretului bancar, indeosebi re"eritoare la modalitatile de acces la aceasta in"ormatie. in majoritatea statelor de!voltate in"ormatiile ' ce constituie secret bancar pot "i obtinute doar la solicitarea instantei judiciare, si in @ majoritatea ca!urilor doar daca
9=

aceasta solicitare este trimisa in cadrul unui proces % penal *ex. 9ermania, Cranta4. in cadrul proceselor civile bancile comerciale pot "i obligate sa o"ere asemenea in"ormatii con"identiale doar cind in privinta titularului contului este initiata procedura judiciara de insolvabilitate *%4 sau in"ormatia respectiva este necesara pentru executarea "ortata a deci!iei judiciare *'4 sau insasi banca comerciala este parte in proces *14. in tarile sistemului co$$on la= solutiile o"erite de legislator sint un pic di"erite ast"el, spre exemplu, in con"ormitate cu legislatia )tatelor Unite privind protectia secretului bancar'=1 continuta in t,e 7nited States -ode, bancile comerciale sint obligate sa tina evidenta operatiunilor pe conturile clientilor sai si sa in"orme!e organele "iscale despre tran!actiile in valoare de %0 000 U)&. Totusi practica judiciara corectea!a substantial aceasta regula principiul dreptului la in"ormatie obliga bancile sa in"orme!e clientii despre orice solicitare de a elibera in"ormatii despre acestia 5 ca! in care clientilor li se recunoaste dreptul de a contesta in judecata legalitatea unor asemenea solicitari'=8. in unele tari protectia secretului bancar este considerata una din prioritatile reglementarii activitatii bancare, iar accesul la asemenea in"ormatii este extrem de restrins la aceasta categorie se re"era 6lvetia, Liec7tenstein, ;ustria si Luxembourg *legislatia acestor tari prevede posibilitatea divulgarii in"ormatiei care este secret bancar doar in ca!ul in care ea este necesara la judecarea unei in"ractiuni, iar responsabilitea pentru divulgarea ilicita a acestor in"ormatii se ridica uneori pina la '0 de ani de privatiune de libertate4. (egimul juridic al secretului bancar, si protectia juridica a con"identialitatii in"ormatiei respective sint unul din componentele regimului off-s,ore. ,ontrolul activitatii bancilor !bligatiile de raportare a bancilor comerciale ,on"orm Instructiunii cu privire la modul de intocmire si pre!entare de catre banci a rapoartelor "inanciare'=:, bancile, supuse supraveg7erii de catre 0anca Nationala a +oldovei, sint obligate sa intocmeasca si sa pre!inte rapoarte "inanciare in con"ormitate cu urmatoarele principii rapoartele se pre!inta in mod consolidat, continind in"ormatie "inanciara autentica re"eritor la toate "ilialele banciiD rapoartele se pre!inta pe suport 7irtie si magneticD toate datele rapoartelor trebuie sa "ie completate, iar daca banca nu are nimic de re"lectat re"eritor la anumite'activitati din raport, categoria respectiva trebuie sa contina un !eroD nu se admit modi"icari si completari in rapoarte. (apoartele tiparite trebuie sa "ie scrise clar si citetD rapoartele care nu corespund cerintelor Instructiunii se restituie bancii pentru per"ectarea in modul stabilit. in ca! de depistare in rapoarte a unor divergente, greseli si@ sau erori semni"icative, 0anca Nationala a +oldovei poate cere pre!entarea repetata a rapoartelor cu introducerea modi"icarilor si corectarilor corespun!atoareD banca trebuie sa5si mentina documentele "inanciare intr5un mod care ar asigura posibilitatea intocmirii si pre!entarii rapoartelor in con"ormitate cu InstructiuneaD "iecare raport se semnea!a de catre doua persoane o"iciale autori!ate de catre consiliul bancii, precum si de executorul responsabilD in rapoarte sumele in lei se rotunjesc pina la un leu. in rapoarte nu trebuie sa "igure!e bani. +ijloacele in valuta straina se recalculea!a in lei moldovenesti la cursul o"icial al 0ancii Nationale a +oldovei la data gestionara. in rapoartele pe suport 7irtie sumele cu semnul minus se re"lecta intre parante!eD totalurile si subtotalurile din rapoarte trebuie veri"icate transversal cu categoriile din alte rapoarteD inainte de pre!entare la 0anca Nationala a +oldovei, sumele din rapoarte se con"runta cu sumele din rapoartele precedente. &aca au loc modi"icari sau divergente esentiale de la o perioada la alta, la raport se anexea!a o nota explicativaD bancile dupa per"ectarea rapoartelor aplica controale aritmetice, logice si de calculD in"ormatia din aceste rapoarte trebuie sa re"lecte starea "inanciara a bancii la s"irsitul !ilei operationale a perioadei gestionare *luna, trimestru, an etc4D
9>

rapoartele se pre!inta cel tir!iu la data de cincispre!ece a lunii urmatoare perioadei gestionareD bancile trebuie sa tina cont de re!ultatele controalelor, e"ectuate de catre inspectorii 0ancii Nationale, la intocmirea rapoartelor "inanciare pre!entate la urmatoarea data gistionara care vine dupa examinarea rapoartelor privind controlul la ,onsiliul de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei. Instructiunea stabileste %> categorii de rapoarte aportul 1. $ilantul contabil. 0ilantul contabil repre!inta bilantul bancii la s"irsitul perioadei de comunicare a datelor. 6l are menirea de a re"lecta starea "inanciara a bancii la data gestionara. in 0ilantul contabil se vor indica conturile claselor active, obligatiuni si conturile de capital. aportul 2. aportul de profit si pierderi. in raportul dat se re"lecta veniturile si c7eltuielile bancii pe ba!a de acumulare. aportul (. #redite si leasing financiar. in raportul mentionat se re"lecta valoarea tuturor creditelor si leasingului "inanciar pina la scaderea marimii "ormate a "ondului de risc *contul reducerii pentru pierderi la credite4. Ciecare categorie de credite din raport se re"lecta "ara dobinda sporita, ce urmea!a a "i primita. Tran!actiile intre banca si "ilialele acesteia nu se re"lecta in raport. aportul 5. %ctive expirate si fara dobinda. in acest raport se indica in"ormatia re"eritor la activele expirate ale bancii raportoare si cele pe care nu se acumulea!a dobinda *"ara dobinda4. ;ceasta in"ormatie da posibilitatea administratiei bancii sa tina in cimpul de vedere volumul activelor, inclusiv al creditelor expirate a caror incasare in intregime este problematica. )e indica creditele, leasingurile "inanciare si alte active expirate sau pe care nu se acumulea!a dobinda, indi"erent daca sint sau nu asigurate, garantate de 9uvern sau altele. Ciecare categorie din raport se re"lecta "ara dobinda sporita ce urmea!a a "i primita. aportul 6. %nulari contabile ale creditelor, recuperari si modificari in fondul de risc. in acest raport se contine in"ormatia re"eritor la modi"icarile in contul #reduceri pentru pierderi la credite$ *"ondul de risc4. ;ceasta re"lecta toate adaugirile si scaderile din contul reduceri pentru pierderi la credite *"ondul de risc4 in perioada gestionara. In"ormatia respectiva da posibilitate administratiei bancii de a vedea modi"icarile totale din perioada gestionara in contul reduceri pentru pierderi la credite *"ondul de risc4'=.. aportul '. #lasificarea portofoliului de credite si formarea fondului de risc. in acest raport este re"lectata in"ormatia cu privire la suma creditelor clasi"icate in dependenta de riscul rambursarii acestora, precum si suma necesara a "ondului de risc *contul reduceri pentru pierderi la credite4'==. aportul 7. #redite 8mari9. in acest raport este re"lectata in"ormatia despre creditele mari si leasingurile "inanciare mari *in continuare credite4 acordate unei persoane sau unui grup de persoane in interconexiune. ;ceasta permite supraveg7erea #&atoriei nete la credite$ a bancii in con"ormitate cu (egulamentul nr.1@09 cu privire la creditele #mari$'=>. aportul :. %cordarea creditelor persoanelor afiliate. in acest raport se re"lecta creditele si leasingurile "inanciare *in continuare credite4 acordate persoanelor a"iliate *precum de"inite de (egulamentul nr. %@09 privind inc7eierea acordurilor cu persoane a"iliate bancilor comerciale'='4. aportul ;. Depozite. in acest raport sint indicate toate depo!itele atrase de catre banca. &epo!itele trebuie sa "ie re"lectate in categoriile corespun!atoare in dependenta de tipul depo!itului. Toate categoriile depo!itelor se exclud reciproc *adica "iecare depo!it poate "i re"lectat numai o singura data4. aportul 13. #alculul capitalului normativ total. ;cest raport permite administratiei bancii si 0.N.+. sa evalue!e suma capitalului normativ total la data raportului, calculat con"orm (egulamentului cu privire la su"icienta capitalului ponderat la risc'>0. aportul 11. *valuarea suficientei capitalului ponderat la risc. ;cest raport indica in"ormatia cu privire la credite, clasi"icate in "unctie de ponderea riscului nerambursarii acestora 5 criteriu pentru calculul su"icientei capitalului ponderat la risc. (aportul permite evaluarea de catre banca raportoare si de 0.N.+. a mentinerii nivelului de su"icienta a capitalului ponderat la risc'>%.
99

aportul 12. Modificari in capitalul actionar. (aportul respectiv contine urmatoarele in"ormatii *in dinamica lor4 re"eritoare la capitalul actionar actiunile pre"erentiale, actiunile ordinare, surplusul de capital si pro"iturile nedistribuite, "ondul de re!erva si "ondul de reevaluare a mijloacelor "ixe. aportul 1(. %naliza venitului aferent dobinzii. ;cest raport repre!inta anali!a totala a venitului a"erent dobin!ii. ,u ajutorul ei administratia bancii este in stare sa anali!e!e in mod cuvenit componentele venitului a"erent dobin!ii pentru atingerea scopurilor sale economice mai e"icient. aportul 15. Lic2iditatea. in acest raport se re"lecta in"ormatia cu privire la lic7iditatea bancii, evaluata in con"ormitate cu (egulamentul cu privire la lic7iditatea bancii'>'. aportul 16. -nformatie diversa. (aportul respectiv permite 0ancii Nationale a +oldovei de a obtine de la banci in"ormatie cu caracter ne"inanciar, care pre!inta interes din punct de vedere al supraveg7erii *ex. re"eritor la numirea noilor administratori, angajarea in noi activitati "inanciare importante, participarea bancii la capitalul unei societati comerciale ne"manciare etc.4. aportul 1'. %ctionarii bancii. (aportul contine in"ormatia re"eritor la actionarii bancii care sint inscrisi in (egistrul actionarilor la data raportarii. aportul 17. #otele de participare la capitalul unitatilor economice. in acest raport se re"lecta in"ormatia re"eritoare la toate cotele de participare la capitalul unitatilor economice, detinute de banca con"orm (egulamentului cu privire la detinerea de catre banci a cotelor in capitalul unitatilor economice'>1. aportul 1:. %naliza diferentei scadentelor. in acest raport se re"lecta activele, obligatiunile si conturile conditionale sensibile la rata dobin!ii, distribuite pe perioade de timp con"orm scadentei acestora *in ca!ul in care rata dobin!ii este "ixa4 sau con"orm perioadei pina la urmatoarea modi"icare a pretului *in ca!ul in care rata dobin!ii este "lotanta4. 2 alta obligatiune de raportare este enuntata de (egulamentul cu privire la raportarea in"ormatiei a"erente 0alantei de plati'>8. ,on"orm acestui act, bancile comerciale sint obligate sa pre!inte la 0.N.+. raportul 0>00%@% #(aport %50P privind operatiunile internationale$, care re"lecta toate operatiunile bancii pe conturile N2)T(2, G2)T(2 ori L2(2, conturile nere!identilor desc7ise in bancile re!idente, conturile in valuta straina *numai pentru operatiunile re!ident@ nere!ident4. Pre!entarea acestora este necesara pentru elaborarea de catre 0.N.+. a balantei de plati, de"inita ca un document statistic de sinte!a pentru o anumita perioada de timp, in care se generali!ea!a tran!actiile economiei nationale cu restul lumii. Cinalmente, con"orm (egulamentului cu privire la modul de intocmire si pre!entare a rapoartelor privind rata medie pe credite si depo!ite atrase de bancile comerciale'>:, acestea vor pre!enta, ca o "orma obligatorie de raportare statistica, in mod lunar si saptaminal, urmatoarele rapoarte 1. aport privind rata medie pe creditele acordate de bancile comerciale. ;cest raport re"lecta in"ormatia cu privire la rata medie pe creditele acordate de catre bancile comerciale. Rata $edie pe creditele acordate se calculea!a dupa urmatoarea "ormula )*r. x a.4 +. W555555555'A'5555555555, unde + 5 rata medie pe credite@ depo!iteD a 5 suma unui credit@ depo!itD r 5 dobinda anuala la acest credit@ depo!itD j 5 termenul acordarii creditelor@ atragerii depo!itelor. 2. aport privind rata medie pe depozitele atrase de bancile comerciale. ;cest raport re"lecta in"ormatia cu privire la rata medie pe depo!itele atrase de banci de la re!identii (epublicii +oldova.
%00

(. aport cu privire la rata medie pe creditele interbancare. ;cest raport re"lecta in"ormatia cu privire la rata medie pe creditele acordate altor banci *interbancare4. ,on"orm argumentarii 0.N.+., rapoartele privind rata medie pe credite si depo!ite atrase repre!inta o "orma obligatorie de raport statistic al bancilor comerciale necesare pentru per"ectionarea dirijarii resurselor creditare si anali!a utili!arii lor. ;cestea se pre!inta &irectiei )tatistica a 0.N.+. in mod saptaminal *con"orm unui gra"ic special4 si lunar *nu mai tir!iu de data de !ece a lunii urmatoare4. Cinalmente, in con"ormitate cu Instructiunea privind rapoartele anuale ce re"lecta unele operatiuni ale bancilor in valuta'>., bancile comerciale au "ost obligate sa pre!inte 0.N.+. *&epartamentul 2peratiuni Galutare si (elatii 6xterne4 sapte categorii de rapoarte 1. aportul privind situatia la conturile in valuta ale persoanelor juridice *codul "ormularului 080::4. in acest raport se re"lecta in"ormatia despre soldurile, rulajele, precum si despre numarul de conturi *curente, depo!ite la termen si diverse4 in valuta straina ale persoanelor juridice re!idente si nere!idente *clientii bancii4D in lei moldovenesti ale persoanelor juridice nere!idente *clientii bancii4. 2. aportul privind situatia la conturile in valuta ale persoanelor fizice *codul "ormularului 080:.4. in acest raport se re"lecta in"ormatia despre soldurile, rulajele, precum si despre numarul de conturi *curente, depo!ite la termen si diverse4 in valuta straina ale persoanelor "i!ice re!idente si nere!idente *clientii bancii4D in lei moldovenesti ale persoanelor "i!ice nere!idente *clientii bancii4. in raport nu se include in"ormatia privind conturile persoanelor "i!ice care practica activitate de antreprenoriat, desc7ise pentru e"ectuarea decontarilor in cadrul acestei activitati. (. aportul privind imprumuturile si creditele in valuta ale bancii *codul "ormularului 080:=4. in acest raport se re"lecta in"ormatia ce tine de $ sumele imprumuturilor *inclusiv in "orma de overdraft in valuta straina primite de catre banca de la re!identiD sumele creditelor *inclusiv in "orma de overdraft in valuta straina acordate de catre banca re!identilorD sumele imprumuturilor *inclusiv in "orma de overdraft in valuta straina si in lei moldovenesti primite de catre banca de la nere!identiD sumele creditelor *inclusiv in "orma de overdrafi in valuta straina si in lei moldovenesti acordate de catre banca nere!identilor. in raport nu se re"lecta in"ormatia despre sumele mijloacelorplasate overnig,t de catre banca, despre sumele imprumuturilor overnig,t primite de catre banca, precum si despre sumele overdraft-urilor la conturile corespondente #N2)T(2$ si #L2(2$. in raport de asemenea nu se indica dobinda platita@ incasata la imprumuturile primite@ creditele acordate. H 5. aportul privind garantiile in valuta acceptate si acordate de banca *codul "ormularului 080:>4. in acest raport se re"lecta in"ormatia re"eritor la garantiile *acceptate si acordate de catre banca4 emise in valuta straina si in lei moldovenesti, cu exceptia celor emise in lei moldovenesti con"orm carora atit garantii, bene"iciarii, cit si principalii garanti sint re!identi. 6. aportul privind transferurile internationale ale persoanelor fizice *codul "ormularului 080:94. in acest raport se contine in"ormatia ce tine de sumele trans"erurilor bancare in valuta straina si in lei moldovenesti primite de catre banca in anul raportat din strainatate in "avoarea persoanelor "i!ice re!idente si nere!identeD e"ectuate de catre banca in strainatate in anul raportat la dispo!itiile persoanelor "i!ice re!idente si nere!idente. in sensul Instructiunii se considera ca trans"erul este e"ectuat in strainatate, daca banca bene"iciarului trans"erului este o banca nere!identa. )e considera ca trans"erul este e"ectuat din strainatate, daca banca din care persoana "i!ica a e"ectuat trans"erul este o banca nere!identa. '. aportul privind operatiunile cu cecurile in valuta straina efectuate de catre banca
%0%

*codul "ormularului 080.04. in acest raport se re"lecta in"ormatia ce tine de acceptarea *inclusiv la incaso4 si emiterea *eliberarea4 de catre banca in anul raportat a di"eritelor tipuri de cecuri in valuta straina la e"ectuarea di"eritelor operatiuni, inclusiv la dispo!itiile clientilor. 7. aportul privind sumele numerarului depuse in conturile agentilor economici rezidenti pentru exportul de marfuri< servicii *codul "ormularului 080.%4. in acest raport se re"lecta in"ormatia ce tine de sumele numerarului in valuta straina *inclusiv cecurilor de calatorie4 si in lei moldovenesti depuse in anul raportat in conturile agentilor economici re!identi drept ac7itare pentru exportul de mar"uri@ servicii. ;ceste raporturi se pre!inta anual 0.N.+. Principiile "ormarii raporturilor sint asemanatoare celor indicate in Instructiunea cu privire la modul de intocmire si pre!entare de catre bancile comerciale a rapoartelor "inanciare'>=. 6videnta contabila a activitatilor bancare ;ceasta se e"ectuea!a in con"ormitate cu Planul de conturi nr. ::@%%50% al evidentei contabile in banci si alte institutii "inanciare din (epublica +oldova Nr.::@%%50% din '..01.9='>>. &in momentul intrarii in vigoare a noului plan de conturi, nu a "ost totusi abrogata vec7ea redactie'>9 5 ea a "ost in vigoare pina la 1% decembrie %99='90. =lanul de conturi are drept menire organi!area tinerii evidentei contabile, asigurarea utili!atorilor cu in"ormatia economica si administrativa necesara, precum si intocmirea darilor de seama "inanciare si a altor rapoarte stabilite. )tructura planului de conturi se axea!a pe principiul gruparii conturilor active si pasive in sapte clase ,onturi active ,lasa % 5 ;ctive ,lasa :5,7eltuieli ,onturi pasive ,lasa ' 5 2bligatiuni ,lasa 1 5 ,apital actionar si re!erve ,lasa 8 5 Genituri ;lte conturi ,lasa . 5 ,onturi conditionale ,lasa = A ,onturi memorandum Tabelul %. )tructura planului de conturi ale bancilor comerciale in limita "iecarei clase conturile sint unite in grupe dupa destinatia lor economica, in clasa #;ctive$ conturile sint reparti!ate in ordinea descresterii lic7iditatii. Pentru evidentierea in clase a grupelor de conturi, iar in grupe, a conturilor aparte, este "olosit principiul ierar7ic. Ierar7ia claselor, grupelor, conturilor e re"lectata cu ajutorul sistemului de notatii nu$erice. Pentru notarea conturilor concrete se "oloseste numarul din patru ci"re. Prima ci"ra a numarului contului repre!inta clasa contului, indicind apartenenta la active, obligatiuni, capital actionar, venituri, c7eltuieli, conturi conditionale sau conturi memorandum. ; doua si a treia ci"ra repre!inta grupa contului care grupea!a conturi cu apartenenta economica omogena. ; patra ci"ra repre!inta obiectul concret al evidentei. ,onturile sint multivalutare. Colosirea Planului de conturi se simpli"ica prin aplicarea principiului sincroni!arii ultimelor trei ci"re din numerele conturilor claselor #Genituri$ 5 #;ctive$ si #,7eltuieli$ 5 #2bligatiuni$. )oldurile conturilor claselor #;ctive$, #2bligatiuni$, #,apital actionar si re!erve$ se "olosesc la intocmirea #&arii de seama privind starea "inanciara *bilantul contabil4$, iar soldurile conturilor claselor #Genituri$ si #,7eltuieli$ se "olosesc pentru intocmirea #&arii de seama cu privire la venituri si c7eltuieli$. 6videnta pe conturile primelor cinci clase se e"ectuea!a dupa metoda dublei inscrieri, in a"ara de Planul de conturi si descrierile conturilor, in activitatea lor practica bancile se calau!esc si de alte acte normative ale 0.N.+. , reglementind tinerea evidentei contabile, precum si de )tandardele nationale ale evidentei contabile. Unul dintre acestea este )tandardul national de contabilitate 10 ..&e!valuiri in rapoartele "inanciare ale bancilor si altor institutii "inanciare$'9%. %uditul bancilor comerciale
%0'

Principiile de ba!a re"eritor la auditul bancilor comerciale sint stabilite de art. 1851: al legii cu privire la institutiile "inanciare, con"orm carora toate bancile sint obligate sa inc7eie contract cu o "irma de audit, agreata de 0.N.+.. Cunctiile auditorului sint de a $a4 acorda asistenta in tinerea evidentei contabile in con"ormitate cu principiile stabilite de 0anca NationalaD b4 intocmi un raport despre activitatea anuala a banciiD si un avi! despre veridicitatea cu care darile de seama re"lecta starea "inanciara a eiD c4 controla corectitudinea metodelor si procedeelor de audit si de control intern si a "ace recomandari de remediereD d4 in"orma 0anca Nationala despre orice actiune "rauduloasa comisa de "unctionarii bancii $sau ai "ilialelor ei, precum si despre orice neregula din administrarea si din e"ectuarea operatiunilor care ar putea conduce la pierderi materiale pentru banca sau "iliala sa. ,on"orm legii, in banca ale carei active nu depasesc suma stabilita de 0anca Nationala'9' "unctiile de audit pot "i exercitate de un expert contabil sau de un contabil autori!at din banca aprobat de 0anca Nationala. 0anca, in termen de 8 luni de la inc7eierea anului "inanciar, va publica, in !iarele de circulatie generala, precum si in !iarele din localitatile in care banca are unititi teritoriale, bilantul si avi!ul auditului extern si va edita raportul anual, eliberind gratuit publicului copii de pe acesta din urma. Prin urmare, auditul bancar ca activitate de veri"icare a legalitatii activitatii bancii, bene"icia!a de cadrul juridic aparte, "apt ce re"lecta speci"icul acestei activitati in sistemul bancar. Particularitatile cadrului normativ se mani"esta atit in persoanele licentiate de a e"ectua auditul bancar, cit si procedura de e"ectuare a acestuia. Prima reglementare a 0.N.+. in materie de audit bancar a contituit5o (egulamentului Nr. 18@0950% cu privire la eliberarea certi"icatului de cali"icare a auditorului bancar'91 *rus. IIpa0-3ia3Gg 18@0950% o nopn@rice nojiB-eiras /0an-ij""l/au-2--oro B@iocT20epe--"l .a-/20,/oro aB-Topa4. ,on"orm lui, activitatea de audit bancar se des"asoara in ba!a autori!atiei +inisterului Cinantelor, eliberata in con"ormitate cu legislatia in vigoare'98, si certi"icatului comisiei de atestare a 0ancii Nationale a +oldovei. ;testarea se reali!ea!a de catre o comisie, aprobata de ,onsiliul de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei. Persoanele care au primit certi"icatul de auditor bancar pot practica activitatea de audit numai in numele "irmelor de audit, avind licenta de stat in vederea e"ectuarii auditului bancar, eliberata de +inisterul Cinantelor. ,erti"icatul de cali"icare al auditorului bancar se eliberea!a pe un termen de ' ani. 2 a doua reglementare, care stabileste principiile si modalitatea de e"ectuare a auditului bancar, este (egulamentului cu privire la modul de intocmire si pre!entare a re!ultatului auditului'9:. ,on"orm prevederilor titlului II din acest act, auditul bancar trebuie sa "ie e"ectuat in con"ormitate cu )tandardele Internationale de ;udit si )tandardele Nationale de ,ontabilitate din (epublica +oldova elaborate in ba!a celor internationale. (e!ultatul inspectiei auditorului bancar sint raportul si avi!ul de audit, care trebuie sa corespunda art. 81 *l4*b4. in plus, auditorul pre!inta bancii asa5numita )crisoare pentru management. ;ceasta este, con"orm standardelor internationale de contabilitate, un document adresat consiliului bancii cu privire la controalele interne si procedeele de lucru ale bancii care au "ost examinate in decursul auditului. ;uditorul are prerogativa de a mentiona oricare problema care, in opinia sa, necesita atentia consiliului bancii. ;uditorul va "i obligat sa pre!inte nu mai tir!iu de 10 aprilie a "iecarui an consiliului bancii si concomitent 0ancii Nationale a +oldovei *&epartamentulu (eglementare si )upraveg7ere 0ancara4 documentele nominali!ate, in limba de stat. La rindul sau, nu mai tir!iu de 10 aprilie a "iecarui an, banca va pre!enta 0ancii Nationale a +oldovei a4 o copie a !iarului*!iarelor4 de circulatie generala unde au "ost publicate bilantul si avi!ul auditului externD b4 o copie a raportului anual al bancii, anexind o con"irmare scrisa ca va elibera gratuit publicului copii de pe aceasta din urma. 1.:. ;lte institutii "inanciare Lombardurile Notiunea Lombardurile sint de"inite prin -otarirea 9uvernului (epublicii +oldova #Pentru aprobarea
%01

(egulamentului cu privire la modul de organi!are, "unctionare si licentiere a activitatii lombardurilor$, nr. '08,'>.01.%99:'9. drept #institutii creditare, care o"era populatiei posibilitatea de a5si pastra obiectele de u! personal si casnic, precum si de $a primi imprumuturi cu amanetarea acestor obiecte$. &in de"initia de "ata pot "i deduse doua functii de baza ale lombardurilor a4 depo!itul obiectelor de u! personal si casnicD b4 acordarea creditelor cu amanetarea acestor obiecte. Lombardul nu are dreptul sa practice alte genuri de activitati. Pe de alta parte, lombardul nu are dreptul sa primeasca in pastrare si ca amanet urmatoarele valuta strainaD 7irtii de valoareD obiecte care nu apartin persoanelor "i!ice cu drept de proprietate privataD bunuri imobiliareD obiecte de anticariat sau alte obiecte vec7iD monede din metale pretioaseD metale si pietre pretioase care constituie materie prima, deseuri sau obiecte cu destinatie te7nica si de productieD mijloace de transport *exceptind bicicletele si motoretele4. &enumirea completa si cea abreviata a lombardului trebuie sa contini cuvintul #Lombard$. Nici o persoana juridica, cu exceptia lombardurilor, nu este in drept sa includa in denumirea sa cuvintul #Lombard$ sau sintagmele cu acelasii sens'9=. Lombardul poarta raspundere materiala, in conditiile legii, pentru obiectele primite in pastrare sau cele lombardate. 6l este obligat sa asigure obiectele primite in pastrare si cele lombardate in suma valorii bunurilor con"orm evaluarii e"ectuate la amanetarea sau primirea lor in pastrare prin intelegerea partilor. Lombardul nu are dreptul sa "oloseasca obiectele depuse in pastrare sau ca amanet si nici sa le dea in "olosinta altor persoane "i!ice si juridice. 2bieciele receptionate spre pastrare sau ca amanet trebuie sa "ie depo!itate in incaperile lombardului in conditii care sa asigure integritatea lor. Lombardurile isi des"asoara activitatea numai dupa obtinerea licentei pentru activitate, eliberate de +inisterul Cinantelor. Licentierea Pentru a e"ectua operatiuni cu metale si pietre pretioase lombardul trebuie sa "ie inregistrat si la ,amera de )tat pentru )upraveg7erea +arcarii de pe linga +inisterul Cinantelor, care ii eliberea!a adeverinta respectiva de inregistrare. #onditiile si modul de constituire ,apitalul statutar al lombardului nou5in"iintat trebuie sa constituie o suma ec7ivalenta cu cel putin ': 000 dolari ).U.;. pentru municipii sau %: 000 dolari ).U.;. pentru localitati rurale, con"orm cursului 0ancii Nationale a +oldovei la data "ondarii lombardului. Condatorii lombardului sint obligati sa5si depuna integral aportul in "ondul statutar pina la data primirii licentei pentru practicarea activitatii in domeniul. +arimea sumei evaluarii obiectelor, receptionate de catre lombard spre pasirare, si a sumelor imprumuturilor, acordate cu amanetarea obiectelor, nu trebuie sa depaseasca volumul capitalului statutar. Lombardul este obligat sa mentina un "ond de re!erva in marime nu mai mica de %:I din marimea capitalului statutar. %ctivitatile lombardului Lombardurile stabilesc de sine statitor preturile si tari"ele la serviciile prestate de ele. Lombardul este obligat sa stabileasca (egulile de lucru care sint coordonate de comun ', acord cu organul ce a eliberat licenta pentru activitate si cu organul administratiei publice locale, pe teritoriul caruia este amplasat lombardul, si aprobate de conducerea acestuia. 6le trebuie sa "ie accesibile clientilor si sa corespunda cerintelor legislatiei (epublicii +oldova si pre!entului (egulament. Lombardul primeste de la cetateni obiecte in pastrare sau ca amanet pentru acordarea imprumutului la pre!entarea pasaportului sau a altui document care il substituie. La receptionarea obiectelor spre pastrare, lombardul eliberea!a c2itante nominative de depozit, care au putere de contract, inc7eiat intre parti. La acordarea imprumutului lombardul eliberea!a bilete nominative de amanet. Cormularele c7itantelor de depo!it si a biletelor de amanet se
%08

eliberea!a de catre lombard si se coordonea!a cu +inisterul 3ustitiei. ,7itantele de depo!it si biletele de amanet sint obiecte de evidenta stricta, se completea!a in doua exemplare sub un numar. Primul exemplar se inminea!a clientului, iar cel de5al doilea ramine la lombard. 6liberarea si restituirea lor se consemnea!a intr5un registru. La expirarea tenrienului greva!utinYTntract, lombardul este imputernicit sa5si valori"ice creantele din contul valorii bunurilor primite la pastrare sau cu titlu de amanet, daca legea nu prevede alt"el. &aca la expirarea termenului preva!ut in contract persoana care a depus obiectele in pastrare sau ca amanet nu s5a pre!entat pentru a le primi, lombardul este obligat sa le pastre!e inca trei luni. &upa expirarea acestui termen lombardul transmite obiectele nereclamate unitatilor comerciale pentru a le vinde pe principii de comision. 2biectele din metale si pietre pretioase *inclusiv ceasurile in corp de aur, margaritarele etc.4 se transmit de catre lombard Gistieriei de )tat in modul stabilit de +inisterul Cinantelor. &in suma incasata de la vin!area obiectelor se ac7ita plata pentru pastrare, imprumuturile acordate si dobin!ile pentru ele si c7eltuielile de vin!are, iar soldul sumei lombardul il restituie posesorului c7itantei nominative de depo!it sau al biletului nominativ de amanet, la pre!entarea lor. )oldurile sumelor, nereclamate timp de trei ani din !iua comerciali!arii obiectelor, cel tir!iu la o luna de la expirarea acestui termen, se "ac venit la bugetul de stat. eceptionarea obiectelor de uz personal si casnic La receptionarea de catre lombard a obiectelor de u! personal si casnic in pastrare plata se percepe pentru tot termenul de pastrare convenit. La receptionarea de catre lombard a obiectelor ca amanet, plata pentru pastrare, precum si dobinda pentru imprumut se percepe la rambursarea imprumutului pentru intreg termenul de a"lare a obiectelor in lombard. ,alculele se e"ectuea!a pentru o jumatate de luna. %cordarea imprumuturilor cu amanetul obiectelor de uz personal si casnic imprumuturile se acorda in valuta nationala a (epublicii +oldova. +arimea imprumutului eliberat cu amanet nu trebuie sa "ie mai mica de =: la suta din suma evaluarii obiectelor de u! personal si casnic amanetate. La amanetarea obiectelor din metale si pietre pretioase, inclusiv cu margaritare, si a ceasurilor din corp de aur imprumutul trebuie sa constituie cel putin 90 la suta din suma evaluarii. Totusi lombardul este in drept sa stabileasca un nivel mai inalt al imprumutului, eliberat pe un bilet de amanet. Numarul imprumuturilor acordate unei persoane pe bilete de amanet separate nu se limitea!a. 2biectele evaluate in suma sub %0 lei nu se primesc in pastrare sau ca amanet. ;sociatiile de economii si imprumut ,on"orm de"initiei din legea (epublicii +oldova #Privind asociatiile de economii si imprumut ale cetatenilor$ nr.l:0:5?III din %>.0'.%99>'9>, asociatia de economii si imprumut ale cetatenilor este o organi!atie necomerciala cu statut juridic special, care primeste ca depuneri economiile personale ale membrilor sai si le acorda imprumutuiri cu destinatie speciala, nu are ca scop obtinerea de pro"it *venit4 si nu5% reparti!ea!a intre membri, daca este obtinut, ci il indreapta spre de!voltarea sa. in acelasi sens, art. '*'4 preci!ea!a ca asupra asociatiilor de economii si imprumut ale cetatenilor nu se extinde actiunea actelor normative care reglementea!a activitatea institutiilor "inanciare, in consecinta a4 cerintele "ata de activitatea asociatiei *inclusiv cele prudentiale4 sint aprobate de guvernD b4 asociatia este reglementata de un organism special de stat 5organul de stat pentru supraveg7erea activitatii ;6I,. ,onsideram aceasta de"initie vulnerabila unor critici de concept. ,on"orm notiunii institutiei "inanciare, aceasta are drept obiect al activitatii atragerea depo!itelor sau ec7ivalentelor acestora netrans"erabile prin intermediul di"eritelor mijloace de plata, cit si acordarea din contul lor a creditelor sau investirea lor pe propriul cont si risc. 2r, con"orm de"initiei mentionate mai sus, combinarea operatiilor active si a celor pasive este si o trasatura a asociatiei'99. &in momentul in care creditele respective sint acordate in ba!a unor conditii comerciale *asociatia percepind dobinda sa pentru operatiunile de creditare4, "aptul utili!arii bene"iciului pentru de!voltarea asociatiei este irelevant si insu"icient pentru a le exclude de sub
%0:

incidenta reglementarilor ce vi!ea!a institutiile "inanciare.

1-1L&L ->. !peratii bancare pasive 8.%.,aracteristica generala a operatiilor bancare pasive Introducere &upa cum s5a mentionat in doctrina, rolul esential al operatiunilor bancare passive este atragerea disponibilitatilor banesti pentru crearea "ondului de credit al bancii #sursa creditului ca operatiune activa o constituie asadar depo!itele, re!ultatul operatiunilor passive$100. ;ceasta deosebeste imprumutul civil de creditul bancar 5daca primul este acordat de imprumutator din propriile "onduri, creditul bancar se acorda de banc7er din contul mijloacelor straine, atrase ca re!ultat al operatiunilor pasive. (eglementarile de ba!a in materie de depo!ite le gasim in capitolul ': al ,odului ,ivil #imprumutul$10%. ;rt. '=% al codului de"ineste imprumutul drept un contract, in ba!a caruia o parte *imprumutatorul4 transmite celeilalte parti *imprumutatului4 in proprietate *in administrare operativa4 bani sau lucruri, determinate prin genul lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie imprumutarorului aceeasi suma de bani sau aceiasi cantitate de lucruri de acelasii gen si calitate. ,ontractul de imprumut este sinalagmatic, real *art. '=% *'4 indicind ca #contractul de imprumut se considera inc7eiat in momentul transmiterii banilor sau lucrurilor.$4 si gratuit *#... iar imprumutatul se obliga sa restituie imprumutarorului aceeasi suma de bani sau aceeasi cantitate de lucruri de acelasi gen si calitate$4. Totusi pentru unele categorii de imprumuturi codul civil stabileste posibilitatea incasarii dobin!ii con"orm art. '=1, dobinda poate "i incasata in cadrul operatiilor de imprumut ale caselor de ajutor reciproc si lombardurilor obstesti. in ceea ce priveste casele de ajutor reciproc, art. '== stipulea!a ca casele de ajutor reciproc obstesc de pe linga comitetele sindicale ale intreprinderilor, institutiilor, organi!atiilor acorda muncitorilor si "unctionarilor imprumuturi atit pe temen lung, cit si pe termen scurt. Pe de alta parte, con"orm p. '' al (egulamentului cu privire la modul de organi!are, "unctionare si licentiere a activitatii lombardurilor10', aceste organi!atii pot percepe dobinda pentru operatiunile de creditareD art. '=: stipulea!a ca operatunile de imprumut ale bancilor si altor institutii creditare sint reglementate de legislatie. Pre!entul articol "ace re"erinta, in primul rind, la Legea institutiilor "inanciare si la actele normative ale 0.N.+. in materie. ;rticolul 1 al Legii institutiilor "inanciare101 de"ineste depo!itul ca o #suma de bani depusa care a4 urmea!a sa "ie rambursata "ie la vedere, "ie la termen, cu sau "ara dobinda ori cu orice alt bene"iciu, "ie in conditiile convenite in comun de catre deponent *persoana care depune banii4 sau de imputernicitul acestuia si de depo!itar *persoana care accepta banii spre pastrare4D b4 nu se raporta la dreptul de proprietate ori la servicii, inclusiv la serviciile de asigurareD c4 este atestata sau nu de orice evidenta scrisa ori de orice c7itanta, certi"icat, nota sau de un alt document al depo!itarului$. Printr5o interpretare a regulii in cau!a, se evedentia!a urmatoarele categorii de depo!ite depo!itele la vedere. ;cestea pot "i retrase in orice timp de client, banca o"erindu5i in sc7imb o dobinda mai modesta sau c7iar re"u!indu5i aceasta *in situatia in care se considera ca banca este cea care "ace un serviciu clientului4D depo!ite la scadenta *la termen4. ;cestei categorii de clienti banca le plateste o dobinda mai ridicata, aceasta deoarece avind certitudinea plasamentului de "onduri pe o perioada de timp prestabilita, banca le "ructi"ica, obtinind ast"el mijloacele pentru plata dobin!ilor mai ridicate pentru depo!itele la termenD
%0.

depo!ite in cont curent. ;ceasta categorie este asemanatoare depo!itelor la vedere, in ceea ce priveste dreptul titularului de a dispune in orice moment de mijloacele de pe cont 5 totusi particularitatea depo!itelor in cont curent re!ida in dreptul titularului de a opera in orice timp depuneri pe cont, ast"el avind posibilitatea de a mari sau micsora soldul restant. Totodata, legea institutiilor "inanciare evidentia!a ca o notiune aparte depo!ite personale 5 depo!ite ale persoanelor "i!ice in limite stabilite de 0anca Nationala pentru banci. Prin opo!itie, se poate conc7ide ca legea institutiilor "inanciare contine si clasi"icarea depo!itelor in "unctie de deponent 5 depo!itele personale si depo!itele persoanelor juridice. &in anali!a normelor mentionate mai sus pot "i deduse citeva conclu!ii a4 legea nu "ace distinctie intre regimul juridic al depo!itelor la vedere si celor la termen, de alt"el ca si intre cel al depo!itelor cu dobinda si celor "ara dobinda. ;ceasta o"era "lexibilitate maxima reglementarilor in materie de depo!it incepind de la depo!itele la vedere purtatoare de dobinda si inc7eind cu depo!itele la termen "ara dobinda. Legea nu contine reglementari nuantate in acest domeniul, dupa modelul altor legislatii ex. in (ominia se inter!ice plata dobin!ii pentru depo!itele nebenevole *ex. depo!itele "acute pe contul instantelor in ca!urile preva!ute de lege4 *%4, in Cranta deci!ia ,onsiliului national de creditare din > mai %9.9 inter!ice acordarea dobin!ii pentru depo!itele la vedere *'4 etcD b4 in legislatia +oldovei depo!itul de "onduri nu constituie monopolul bancilor5 alte institutii "inanciare de asemenea pot atrage depo!ite personale. Totusi institutiile "inanciare existente nu sint autori!ate prin 7otaririle respective ale guvernului de a atrage depo!ite108, iar acele institutii nebancare care au dreptul de a atrage depo!ite "ie nu sint cali"icate prin lege ca institutii "inanciare *ex. asociatiile de credit si economii4, "ie in genere nu nimeresc sub incidenta normelor de drept bancar emise de 0.N.+. *ex. 0anca de &e!voltare si Investitii a +oldovei4. 2 situatie similara exista si in unele tari vecine A ex. in (ominia sint autori!ate de a atrage "onduri si ,asele de 6conomii si ,onsemnatiuni. in alte tari depo!itul de "onduri constituie monopolul institutiilor de credit A ex. Legea "rance!a nr. >85>. din '8 ianuarie %9>8 re"eritoare la activitatea si controlul institutiilor de credit prevede in art. %0 ca este inter!is oricarei persoane si oricarei alte intreprinderi alta decit o institutie de credit sa primeasa din partea publicului depo!ite de "onduri la vedere sau la un termen sub doi ani, sub sanctiune penala10:. in literatura de specialitate se mai mentionea!a si alte categorii de depo!ite, cum ar "i depozitele in cont curent. )peci"icul acestora consta in "aptul ca, desi deponentul poate retrage oricind sume pe masura nevoilor sale, el poate totodata opera si depuneri pe cont, mentinind soldul "luctuant. &ocumentele ce atesta constituirea depo!itelor de "onduri la banca 5 certi"icatele de depo!it, sau bonurile de casa A sint titluri de credit, care prin negociabilitatea lor se apropie de titlurile de valoare *gratie capacitatatii detinatorului lor de a le comerciali!a pe piata "ara a recurge la retragerea depo!itului bancar4. in unele tari ale lumii exista sisteme centrali!ate de asigurare a depo!itelor. &rept exemplu poate servi 8ederal /eposit Insurance -orporation, constituita in ).U.;. la 0% ianuarie %918. in cadrul acestui sistem "iecare cont al bancilor sau asociatiilor de economii este asigurat pina la valoarea maxima de %00 000 U)&. +ai mult decit atit, criteriul asigurarii depo!itelor este in unele tari utili!at ca "undament pentru delimitarea bancilor de alte institutii "inanciare10.. ,ontul bancar ,ontul bancar indeplineste doua "unctii $ functia de instru$ent al te,nicii contabile. in acest sens, contul bancar se pre!inta sub "orma unui tablou al creantelor *inscrise la compartimentul #,(6&IT$4 si al datoriilor *inscrise la compartimentul #&60IT$4 reciproce existente intre doi corespondenti. ,a e"ect, contul bancar re"lecta soldul provi!oriu *adica di"erenta Edintre debit si credit4, care poate "i po!itiv sau negativ *sold debitor sau creditor4, probat prin extrasul contului care contine o expunere cronologica a operatiunilor pe cont si pe care banca e obligata sa5% elibere!e periodic clientilor sai. in aceasta "unctie, contul bancar este deseori asimilat conceptului de cont curent contabilB
%0=

functia de instru$ent %uridic de realizare a operatiunilor bancare 5 ve!i compartimentul 8.'.Notiunea si caracteristica generala a contractului contului bancar, in"ra. Privita sub prisma acestei "unctii, institutia contului bancar este sinonima cu contractul contului bancar. Garietatile conturilor &atorita multiplelor "unctiuni penare le indeplineste, contul bancar cunoasteEo mare diversitate. #ontul de depozit, instrument al executarii contractului de depo!it bancar, este menit sa inregistre!e operatiunile prin care depo!itul initial este diminuat sau este majorat. 6l indeplineste exclusiv "unctia de reglementare a creantelor reciproce, "ara a "i in acelasi timp instrument de garantie. #ont de economii *"r. co$pte d'epargne, engl. savings account , varietate a contului personal, repre!inta instrumentul contabil de reali!are a unui contract de depo!it de economii, "ara eliberarea unui libret. Garietati contul de economii pentru cumparare sau construire de locuintaD contul de economii la termen, contul de economii in valutaD contul pentru plata salariului. #ontul curent *de disponibilitati4, instrument de reali!are a contractului de cont curent, indeplineste ambele "unctiuni de reglementare a creantelor reciproce si de garantie, "iind destinat sa inregistre!e in mod cronologic o serie de operatiuni succesive. ,a instrument al te7nicii contabile el poarta denumirea de #cont curent$ c7iar si atund cind este utili!at pentru executarea unui contract de depo!it sau de desc7idere de credit. in acceptiunea sa juridica, contractul de cont curent presupune indeplinirea cumulativa a tuturor "unctiilor speci"ice care il disting atit de contractul de depo!it, cit si de contractul de credit. #ontul pasant *oca!ional, provi!oriu, "r. co$pte divers, engl. sundries account care se utili!ea!a pentru operatiuni i!olate cum sint emiterea unul acreditiv in "avoarea unui tert care va opera restituiri din acest contD cumparari sau vin!ari de aurD subscrierea de actiuni sau de obligatiuni etc. in general este destinat tran!actiilor care se compensea!a, "iind re!ervate persoanelor care nu au desc7is un cont la acea banca. #ontul colectiv, avind ca titulari mai multe persoane, se poate in"atisa ca un cont conjunct *"ara cote prestabilite4 sau ca un cont in indivi!iune *cu cote5parti determinate la desc7iderea contului4. ;ceasta varietate de cont este utili!ata in investitiile care se executa de catre mai multi antreprenori impreuna sau in ca!ul unor operatiuni bancare speciale care trebuie sa "ie reali!ate de mai multe persoane impreuna. ,otitularii contului pot da mandat reciproc de repre!entare pentru e"ectuarea operatiunilor in contul colectiv. in lipsa unui asemenea mandat, operatiunile in cont se pot e"ectua numai pe ba!a ordinului semnat de toti cotilularii. in contractul de cont colectiv, cotitularii declara ca pentru toate operatiunile e"ectuate in acest cont ei vor "i responsabili solidar si indivi!ibil. in ca!ul contului conjunct *"r. co$pte %oint, engl. %oint account "iecare dintre titulari poate dispune singur de "ondurile comune c7iar si dupa decesul unuia sau al tuturor celorlalti titulari. #ontul contencios este o varietate a conturilor, al carei speci"ic consta in "aptul ca "unctionarea lui este subordonata acordului bancii *de exemplu, contul de depo!it de titluri incredintate banciiD gaj pentru garantarea rambursarii unui credit4. #ontul N!"1 !. 2 banca desemnea!a prin aceasta denumire contul desc7is de ea la alta banca. ;ntonimul contului N2)T(2 este contul L! !? respectiv, contul altei banci desc7is in banca ce gestionea!a contul L2(2 5 in ea titularul contului este cunoscut numai de un cerc restrins de persoane din bancaD toate operatiunile in cont se des"asoara "ara mentionarea numelui titularului. 8.'. Notiunea si caracteristica generala a contractului contului bancar in aceasta calitate, contul bancar este un contract complex ce include i4 o conventie cu privire la reglementarea creantelor si datoriilor reciproce existente intre corespondentiD b4 in ca!ul contului curent 5 o conventie de garantie, prin compensatia careia se produce automat intre articolele de credit si cele de debit, care se garantea!a reciproc creantele dintr5un articol garantea!a datoriile din alt articol. &in punct de vedere juridic, relatiile legate de depunerea "ondurilor clientului in banca se legali!ea!a prin inc7eierea contractului de cont de depozit de fonduri in banca. ;ceasta este conventia inc7eiata intre banca si clientul acesteia pentru constituirea unui depo!it bancar si e"ectuarea operatiunilor cu disponibilul acestui cont in sensul diminuarii depo!itului initial,
%0>

banca avind dreptul de a dispune de aceste "onduri in propriul sau interes dar si obligatia de a le restitui la cererea deponentului. &epo!itul bancar se deosebeste de depo!itul civil, reglementat prin capitolul 11 al ,odului ,ivil prin urmatoarele trasaturi contractul civil de depo!it este in principiu un contract cu titlu gratuit *daca contrariul nu este stabilit prin lege sau contract5 art. '08 al ,,4, pe cind contractul de depo!it de "onduri la banca este totdeauna oneros, in sensul ca ambele parti urmaresc obtinerea unui bene"iciu din inc7eierea contractului *c7iar in situatia depo!itului la vedere nepurtator de dobinda4D $ contractul civil de depo!it nu permite in principiu depo!itarului #sa se serveasca de bunurile ce i5au "ost predate in depo!it$ *daca contractul nu prevede alt"el4, spre deosebire de contractul de depo!it de "onduri in banca *in acest ca! banc7erul nu va "i acu!at de abu! de incredere, cu exceptia "olosirii contrar destinatiei a "ondurilor primite de banca pentru un anumit scop 5 ex. cumpararea de actiuni sau e"ectuarea de plati in "avoarea unor alte persoane4. in ca!ul contractului civil de depo!it, raspunderea depo!itarului este limitata 5con"orm art. 80. a ,,, #organi!atia, pentru care depo!itul constituie unul din scopurile activitatii ei preva!ute de statut *regulament4, este scutita de raspunderea pentru pierderea totala sau partiala a bunurilor si pentru deteriorarea lor, cau!ate de "orta majora$. 0anc7erul nu poate conta pe regula sus5 mentionata pentru a5si limita raspunderea pentru neintoarcerea depo!itului. 5.(. eglementarea juridica a raporturilor legate de desc2iderea, gestiunea si inc2iderea conturilor bancare in epublica Moldova #aracteristica generala si varietatile conturilor agentilor economici in bancile din epublica Moldova =rincipii generale in pre!ent documentul de ba!a ce stabileste modul de desc7idere, reper"ectare si inc7idere a conturilor curente, inclusiv subconturilor din institutiile "inanciare, sucursalele, "ilialele si repre!entantele acestora, este egulamentul privind desc2iderea si inc2iderea conturilor la bancile din epublica Moldova(97. ,on"orm acestui act normativ, regimul juridic al operatiunilor pasive se ba!ea!a pe urmatoarele principii *articolul 14 + $onopolul bancilor de a desc,ide conturi; art. 1*'4 stipulea!a ca #bancile desc7id @ H" conturi bancare persoanelor "i!ice si juridice, cu respectarea legislatiei in vigoare si a prevederilor pre!entului (egulament$D obligativitatea pastrarii $i%loacelor banesti ale persoanelor %uridice, pe conturile bancare. ;cest principiu este exprimat in art. 1*14, "ormularea caruia extinde obligatiunea mentionata asupra tuturor intreprinderilor, institutiilor si organi!atiilor indi"erent de "orma lor juridico5 organi!atoricaD $ flexibilitatea optiunilor acordate clientilor in ceea ce priveste desc,iderea si gestiunea conturilor. Principiul in cau!a este concreti!at in paragra"ele *84 si *:4 ale articolului 1, care acorda persoanelor "i!ice si juridice "acilitatea desc7iderii mai multor conturi in institutiile bancare ale republicii, cit si dreptul de a gestiona aceste conturi atit personal, precum si prin repre!entantiD procedura docu$entara de desc,idere a conturilor in banci. ;cest principiu presupune existenta unei proceduri speciale de desc7idere a conturilor in institutiile bancare *%4, un element5c7eie al acestei proceduri "iind pre!entarea documentelor necesare desc7iderii contului, in con"ormitate cu cerintele legii *'4. (egulamentul consacra acestui principiu paragra"ele *.4 5 *%%4. 2 atentie deosebita este acordata reglementarii cerintelor "ata de documentele de provenienta straina, pre!entate in institutiile bancare ale (epublicii +oldova cu scopul desc7iderii conturilor 5 in a"ara de cerinta legali!arii acestor documente in con"ormitate cu prevederile dreptului intern al tarii solicitantului, se cere legali!area repetata a lor la o"iciul consular de circumscriptie sau la serviciul consular al ambasadei (epublicii +oldova, sau 5 in lipsa acestora 5 la +inisterul ;"acerilor Interne. Trebuie de remarcat ca in a"ara de cerinta autenti"icari duble, mentionata mai sus *adica initial in tara de origine, con"orm dreptului ei internD apoi la o"iciul consular, sau serviciul consular al ambasadei (+4, legea stabileste cerinta autenti"icarii triple - in unele ca!uri
%09

a documentelor mentionate con"orm paragra"ului = al (egulamentului, #legali!area documentelor e"ectuata de catre ;mbasada (epublicii +oldova sau 2"iciul ,onsular moldovenesc se autentifica *n.n.4 la +inisterul ;"acerilor 6xterne$. Unica exceptie de la regula sus5mentionata o"era recunoasterea documentelor, autenti"icate in tarile cu care (epublica +oldova are relatii ba!ate pe acorduri bilaterale cu privire la asistenta juridica si raporturi juridice in materie civila, "amiliala si penala. ,onsideram ca aceste "ormalitati suplimentare nu "acilitea!a deloc accesul persoanelor "i!ice si juridice straine la serviciile "inanciare o"erite de bancile locale. 2 solutie ce ar putea simpli"ica mult procedura sus5mentionata ar "i recunoasterea documentelor autenti"icate in tarile straine, care sint participante la sistemul apostilei, instituit prin ,onventia de la -aga din %9.%10>D evidenta fiscala a conturilor si operatiunilor cu $i%loacele de pe conturi este stabilita prin paragra"ul *%14 al art. 1, prin e"ectul caruia bancile comerciale sint obligate sa "urni!e!e organelor "iscale la locul de inregistrare a titularului de cont in"ormatii cu privire la desc7iderea si modi"icarea conturilor. ;ceasta obligatie este valabila doar re"eritor la conturile persoanelor ce des"asoara activitate de antreprenoriat. (egulamentul indica obligatia bancilor de a se con"orma cerintelor de raportare, stabilite in acest sens de Inspectoratul Principal de )tat de pe linga +inisterul Cinantelor al (epublicii +oldova. 6ste necesar de mentionat "aptul ca noul (egulament o"era un mecanism un pic di"erit de reglementare a operatiunilor pasive ale bancilor. 2riginalitatea noului cadru juridic se exprima in universalizarea regimului juridic al desc7iderii, modi"icarii si inc7iderii conturilor bancare. ;ceasta se mani"esta, in particular, prin extinderea aplicabilitatii (egulamentului "ata de conturile in valuta straina, anterior reglementate prin acte normative distincte. unifor$izarea regimului juridic al desc7iderii, modi"icarii si inc7iderii conturilor bancare. ;st"el, daca Instructiunea anterioara clasi"ica conturile bancare in "unctie de titularul acestora *sau, mai corect, in "unctie de speci"icul statutului juridic al acestora, si, ca e"ect, de provenienta mijloacelor de pe contul lui4 in conturi de decontari, curente si bugetare 5 distinctie ce a "ost abrogata in decembrie %99>, (egulamentul clasi"ica conturile bancare in i4 conturi curente *de"inite in art. ' ca conturi bancare109 care servesc la inregistrarea in ordine cronologica, in debit sau in credit, a tuturor operatiunilor ce intervin in cadrul tran!actiilor e"ectuate de titularii de cont4D ii4 conturi de depozit *care pot "i la ter$en 5 conturi bancare in care sint depuse mijloace banesti cu dobinda, pentru o perioada "ixata de timp, si la vedere - conturi in care sint depuse mijloace banesti "ara dobinda sau cu dobinda in scopul consumului sau economisiri "ara "ixarea termenului de pastrare4D iii4 conturi de imrumut *conturi bancare desc7ise pentru inregistrarea creditelor acorate persoanelor juridice si "i!ice4D iv4 conturi provizorii *conturi banacre desc7ise temporar pentru acumularea mijloacelor banesti pentru "ormarea capitalului4. (egulamentul guvernea!a si operatiunile pasiveTn"erbincare, o"erind notiunea conturilor L! ! 5 conturi bancare desc7ise de catre o alta banca la banca data1%0. ,on"orm regulamentului, persoanelor juridice le pot "i desc7ise orice tip de conturi din lista mentionata L mai sus 5 "acilitate re"u!ata persoanelor "i!ice *carora nu le pot "i desc7ise conturi provi!orii$% si conturi L2(2$'4. Desc2iderea conturilor >rincipii &upa cum a "ost mentionat mai sus, noul mecanism de reglementare a operatiunilor bancare pasive, implementat prin (egulamentul din %999, si5a extins s"era de aplicare asupra tuturor tipurilor de conturi desc7ise in bancile din republica *"ara a tine seama de moneda in care au "ost desc7ise acestea 5 in lei moldovenesti sau in valuta straina4. Universali!area regimului juridic al operatiunilor pasive a simpli"icat si exigentele inaintate pentru desc7iderea conturilor5 daca anterior aceste cerinte erau di"erentiate in "unctie de doua criterii speci"icul titularului contului *care se mani"esta "ie in particularitatile "ormei de organi!are juridica, "ie in tipul proprietatii, "ie in speci"icul activitatii acestuia4 *%4D si moneda in
%%0

care se desc7ide contul *'4, acum al doilea criteriu de di"erenciere a cerintelor pentru desc7iderea conturilor, a "ost abrogat. Pe de alta parte, daca vec7ea Instructiune *in varianta sa la momentul abrogarii4 cunostea doar un tip de conturi 5 conturi curente, noul (egulament propune reglementari pentru mai multe categorii 5 conturi provi!orii, conturi de imprumut, conturi de depo!it etc. *ve!i supra4. ;sadar, cerintele stabilite prin (egulament pentru desc7iderea conturilor in institutiile bancare ale (epublicii +oldova se grupea!a in doua categorii in "unctie de tipul contului desc7isD in "unctie de speci"icul statutului juridic al titularului contului. ,a re!ultat, (egulamentul clasi"ica procedurile de desc7idere a conturilor in "unctie de cele doua particularitati sus5mentionate, in urmatoarele grupe cerinte pentru desc7iderea conturilor curente persoanelor juridice rezidente *care se grupea!a in cerinte generale si cerinte stabilite pentru unele categorii de persoane juridice re!idente "ilialele si repre!entantele, "ondurile de investitii, institutiile publice "inantate de la buget4D cerinte pentru desc7ic"erea conturilor curente persoanelor juridice nerezidente *iarasi clasi"icate in cerinte generale si cele stabilite pentru unele categorii de persoane juridice nere!idente misiunile diplomatice si consulare ale statelor straine, organi!atiile internationale interguvernamentale nonpro"it, organi!atiile internationale neguvernamentale si alte asociatii de drept privat nonpro"it, repre!entante ale intreprinderilor straine si, in s"irsit, conturile in lei ale persoanelor juridice re!idente1%14D cerinte pentru desc7iderea conturilor persoanelor fizice rezidente si nerezidente *grupate in doua categorii de exigente cele pentru persoanele care practica activitate de antreprenoriat, sau alt tip de activitate, si cele care nu practica activitate de antreprenoriat sau alt tip de activitate4D cerinte pentru desc7iderea conturilor provizorii@ cerinte pentru desc7iderea conturilor de depozit@ cerinte pentru desc7iderea conturilor de imprumut@ cerinte pentru desc7iderea conturilor L! !. ;st"el, clasi"icarea conturilor desc7ise in institutiile bancare ale (epublicii +oldova, in "unctie de cerintele de respectat pentru desc7iderea lor, se pre!inta in mod sc7ematic in "elul urmator &upa cum indica sc7ema de mai sus, conturile curente sint variate dupa tipologie, in "unctie de particularitatile statutului juridic al titularilor acestor conturi. Totusi aceasta varietate nu este proprie numai conturilor curente, ci si celorlalte tipuri de conturi *in a"ara de cele provi!orii si L2(2, desc7ise numai anumitor categorii de persoane4 5conturile de depo!it si imprumut cunosc aceeasi diversitate ca si cea indicata in sc7ema de mai jos pentru conturile curente. in con"ormitate cu clasi"icarea mentionata, vom examina in mod separat cerintele pentru desc7iderea conturilor "iecarei categorii. &e "apt, aceste cerinte se reduc la lista documentelor5 aceasta este speci"ica pentru "iecare categorie de conturi din sc7ema de mai sus. Procedura de desc7idere a conturilor este insa uni"orma pentru toate categoriile de conturi. Ciind vorba despre documentele de pre!entat pentru desc7iderea conturilor, este necesar de mentionat ca exigentele legale "ata de aceste documente se grupea!a in doua categorii documente "orma si continutul carora nu sint stabilite de legislatia bancara, ci de alte domenii ex. cerintele "ata de documentele de constituire ale persoanelor juridice *statutul, contractul de constituire etc.4 sint stabilite de legislatia civila a republicii1%8, cele "ata de documentele de constituire ale organi!atiilor internationale *interguvernamentale si neguvemamentale4 5 de normele dreptului international public si ale dreptului international economic etc. documente pentru care legislatia bancara stabileste cerintele de "orma si de continut. ;ceasta decurge din speci"icul acestor documente 5 utili!area lor exclusiva in contextul operatiunilor pasive 5 "apt ce determina plasarea normelor ce le reglementea!a in cadrul normelor de drept bancar. +etoda de reglementare a exigentelor "ata de aceste documente este di"erita de cea aplicata "ata de documentele din prima
%%%

categorie 5 normele de drept bancar stabilesc nu numai cerintele generale pentru documentele respective, ci o"era modele exacte *standardi!ate4 ale acestor documente. 6le sint doua la numar, "ormele lor "iind anexate la (egulamentul din %999 5 a4 cererea de desc7idere a contului, si b4 "isa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei. Tinind cont de cele mentionate si urmind structura (egulamentului, vom enumera in cele ce urmea!a documentele necesare pentru desc7iderea conturilor indicate in sc7ema de mai sus *%4 si cerintele pre!entate "ata de "isa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei *'4. -onturi curente si provizorii /ocu$ente )c7ema ce urmea!a indica documentele ce sint solicitate de banci la desc7iderea conturilor curente si provi!orii 5 "ilialele si repre!entantele 5 "ondurile de investitii 5 intreprinderile publice "inantate de la buget + + + + + '. Persoanele juridice nere!idente, inclusiv Z Z Z Z Z Z Z 5 persoane care desc7id conturi in lei moldovenesti Z Z Z Z Z Z Z Z 5 misiunile diplomatice si consulare ale statelor straine Z Z Z Z Z 5 organi!atiile internationale, interguvernamentale, nonpro"it Z Z Z
Z Z

5 organi!atiile internationale, neguvernamentale si alte asociatii de drept privat nonpro"it Z Z Z Z Z 5 repre!entantele intreprinderilor straine Z Z Z Z Z Z Z Z Z 1. Persoane "i!ice re!idente si nere!idente, inclusiv 5 persoane "i!ice5re!idente care practica activitate de antreprenoriat Z Z Z Z Z Z Z Z 5 persoane "i!ice5nere!idente care practica activitate de antreprenoriat
%%'

Z Z Z Z Z. Z Z 5 care practica alt tip de activitate Z Z Z Z Z Z Z 5 care nu practica activitate de antreprenoriat sau alt tip de activitate Z Z Z 5 persoane "i!ice5nere!idente, care desc7id conturi in lei moldovenesti Ge!i supra, in "unctie de particularitatile activitatii titularului contului II. &ocumentele pentru desc7iderea conturilor provi!orii Z Z Z Z Z Tabelul '. Lista documentelor pentru desc7iderea conturilor curente in bancile comerciale ,on"orm p. :.%.1 al (egulamentului privind reglementarea valutara pe teritoriul (epublicii +oldova1%:, acest document este solicitat de la nere!identii provenind din tarile indicate in ;nexa nr. 1 la (egulamentul in cau!a *tarile "oste membre ale U.(.).).4. Un element5c7eie al setului de documente, pre!entat la banca pentru desc7iderea contului, este fisa cu specimenele semnaturilor persoanelor autorizate sa gestioneze contul si cu amprenta stampilei titularului contului. &upa cum am indicat mai sus, pe linga cererea de desc7idere a contului, "isa este un document ale carei cerinte de continut si de "orma sint stabilite de (egulament, care ii consacra un capitol aparte 5,apitolul III. Importanta acordata acestui document se explica prin rolul lui in cadrul raporturilor legate de desc7iderea, dar mai ales de gestiunea contului ea acorda accesul la administrarea mijloacelor de pe cont, inclu!ind nu numai specimenele de semnaturi ale persoanelor care con"orm legislatiei in vigoare si documentelor de constituire sint desemnate pentru gestionarea contului si aplicarea semnaturilor pe documentele de decontare *%4 si amprenta stampilei *'4, ci si numarul de cont *14, adresa deplina a titularului de cont *84 si codul "iscal al acestuia *:4. &enumirea titluluii #...cu specimenele semnaturilor$ indica asupra pluralitatii semnaturilor indicate in "isa 5 regula ce se exprima in existenta a doua sau mai multe persoane abilitate sa puna semnatura pe "isa. Legea stabileste "orma notariala a "isei. Cisa se pre!inta bancii in doua exemplare, iar in ca!ul detinerii de catre titularul contului mai multor conturi in banca respectiva *%4, daca conditiile de amplasare a sucursalelor bancii cer aceasta *'4, si a exemplarelor suplimentare *veridicitatea carora se con"irma nu de notar, ci sint autenti"icate de contabilul5se" al bancii sau de alta persoana imputernicita4. (egulamentul stabileste urmatoarele principii re"eritoare la continutul "isei dreptul de a aplica prima si a doua semnatura apartine persoanelor imputernicite in con"ormitate cu legislatia in vigoare acestea sint, de obicei, conducatorul si contabilul5se" al persoanei juridice, sau conducatorul si persoana imputernicita de a tine evidenta contabila a persoanei "i!ice5antreprenor. in ca!ul in care personalul scriptic nu include persoanele, carora le apartine dreptul celei de a doua semnaturi, pe "ise se aplica doar o semnatura, cea a conjucatorului titulularului contului *in ca!ul persoanelor juridice4 sau a titularului contului *in ca!ul celor "i!ice4. in ca!ul sc7imbarii cel putin uneia din persoanele cu drept de semnatura pe "isa, sau al includerii suplimentare a unor persoane noi in lista celor imputernicite de a pune semnatura, sc7imbarile respective se aduc de titularul contului la cunostinta bancii prin pre!entarea unei noi "ise ce re"lecta sc7imbarile operate in continutul ei. &aca drept re!ultat al acestor modi"icari dreptul de semnatura este acordat la trei sau mai multe pdrsoane, la "isa initiala se anexea!a una sau mai multe "ise suplimentare, in "unctie de necesitate *pe cea initiala indiin careu5se numarul
%%1

total al "iselor4. Particularitati in a"ara de enumerarea documentelor solicitate de banci pentru desc7iderea conturilor, (egulamentul stabileste urmatoarele particularitati ale procedurii de desc7idere a conturilor curente unor categorii de clienti pentru desc7iderea conturilor filialelor si reprezentantelor persoanelor juridice rezidente 5 intreprinderi auto7tone, intreprinderea de ba!a va pre!enta bancii demersul cu privire la desc7iderea contului "ilialei sau repre!entantei sale, indicind in el lista operatiunilor autori!ate spre e"ectuare din@ in acest cont, sediul subdivi!iunii titulare a contului, si alte date la cererea banciiD tinind cont de speci"icul activitatii fondurilor de investitii11', (egulamentul stabileste o procedura aparte de transmitere de catre titular5"ondul de investitii a contului in administrarea "iduciara a managerului "ondului, sub supraveg7erea depo!itarului "ondului. in acest scop la banca vor "i pre!entate i4 cererea privind transmiterea contului in administrarea "iduciara *"orma libera4D ii4 "isa cu specimenele de semnaturi si amprenta stampilei speciale a managerului *prima "isa4 si depo!itarului "ondului *a doua "isa4 5 ambele autenti"icate notarial, dupa "orma si principiile stabilite de (egulament pentru "isa cu specimenele semnaturilor si amprenta stampilei *ve!i in"ra4D iii4 alte documente, la cererea bancii. in ca!ul incetarii imputernicirilor managerului sau depo!itarului "ondului, titularul "ondului in"ormea!a in scris banca, cu pre!entarea documentelor, indicate mai sus, pentru noul manager@ depo!itar al "onduluiD pornind de la particularitatile statutului juridic al persoanelor juridice nerezidente, (egulamentul stabileste o norma derogatorie cu vocatie generala pentru aceasta categorie de clientela in lipsa certi"icatului de inregistrare eliberat de ,amera inregistrarii de stat de pe linga +inisterul 3ustitiei al (+, aceste persoane pot pre!enta proba inregistrarii legale *extrasul din registrul de comert4 si "isa cu specimenele semnaturilor si amprenta stampilei, con"orm legii interne a tarii lor de resedinta. Totusi aceste documente trebuie pre!entate tinind cont de regulile de legali!are@ autenti"icare a documentelor straine, stabilite de (egulament *ve!i supra4D in con"ormitate cu prevederile articolul = al (egulamentului, pentru desc7iderea conturilor in lei ale persoanelor juridice nerezidente, in a"ara de documentele stabilite de acest act normativ, se pre!inta si cele enumerate in (egulamentul reglemenarii valutare1%=. Unica derogare din ordinea generala de desc7idere a conturilor in lei, mentionata in tabelul de mai sus, se re"era la conturile in +2L ale nere!identilor provenind din tarile "ostei U.(.).)., "apt ce conduce la conclu!ia regimului general aplicabil procedurii desc7iderii conturilor in lei a persoanelor juridice nere!identeD pentru desc7iderea unui cont bancar, misiunile diplomatice si consulare pre!inta si copia documentului care con"irma statutul legal al acesteia,5 adica instru$entele de acreditare *con"orm normelor de drept international public4. ;ceeasi cerinta este stabilita pentru organizatiile internationale interguvernamentale nonprofit? totusi daca acestea activea!a in ba!a acordurilor bilaterale inc7eiate intre tari si pretind a avea unele imunitati si privelegii, ele vor pre!enta proba statutului lor legal, eliberata de misiunea diplomatica a tarii respective in (epublica +oldova. Pentru organizatiile internationale neguvernamentale si alte asociatii de drept privat nonprofit, in calitate de document ce con"irma statutul legal in (epublica +oldova va servi copia autenti"icata notarial a documentului cu privire la inregistrarea organi!atiei la +inisterul 3ustitieiD copia certi"icatului de atribuire a codului "iscal si certi"icatul de inregistrare "iscala vor "i solicitate de la persoanele fizice rezidente si nerezidente care practica un alt tip de activitate, doar daca acestor persoane li se atribuie cod "iscal. in lipsa stampilei pe "isa cu specimenele semnaturii si amprenta stampilei, persoanele respective pot pre!enta doar "isa cu specimenele semnaturii *care trebuie sa "ie autenti"icata notarial sau cu semnatura *semnaturile4 aplicata *aplicate4 in pre!enta lucratorului bancar pe un "ormular elaborat de banca de sine statator4D persoanele fizice rezidente sau nerezidente care nu practica activitate de antreprenoriat
%%8

sau alt fel de activitate *%4, dar care sint limitate in exercitiu de "apt *ex. minorii4 sau de drept *ex. cele capacitatea carora a "ost limitata prin e"ectul deci!iei judiciare4 *'4, au dreptul de a avea conturi in banca, insa acestea se desc7id si se gestionea!a, in numele lor, de catre parinti sau tutore, care au dreptul con"orm legislatiei. &esi regulamentul prescrie pentru persoanele categoriei respective, care sint nere!idente si intentionea!a de a desc7ide un cont in lei moldovenesti, pre!entarea suplimentara a documentelor preva!ute de (egulamentul reglementarii valutare in (epublica +oldova$>, titlul G al regulamentului mentionat nu stabileste nici un document suplimentar necesar de pre!entat pentru desc7iderea conturilor curente in lei moldovenesti, in institutiile bancare ale (epublicii +oldovaD H in ca!ul desc7iderii conturilor provizorii, situatia este di"erentiata in "unctie de destinatia contului provi!oriu 5 acumularea de capital, ce este anterioara sau posterioara in raport cu momentul constituirii titularului contului. in al doilea ca!, (egulamentul prevede posibilitate desc7iderii conturilor provi!orii destinate acumularii mijloacelor re!ultante din emisiunile suplimentare de actiuni 5 doar in acest ca! banca va solicita de la titular, cu scopul desc7iderii contului provi!oriu, deci!ia privind emisia suplimentara1%9 *a4 si "isa cu specimenele de semnaturi si amprenta stampilei titularului *b4. in restul ca!urilor banca se va limita la cererea de desc7idere a contului provi!oriu, copia actelor de constituire a titularului contului si alte documente la discretia bancii 5 numai dupa inregistrarea de stat titularul va "i obligat sa pre!inte bancii "isa cu specimenele semnaturilor si amprenta stampilei. Alte tipuri de conturi Conturi de depozit ,onditiile de desc7idere a conturilor de depo!it sint similare celor aplicabile conturilor curente, deosebindu5se in "unctie de titular *in ca!ul persoanelor "i!ice si juridice, cu exceptia bancilor4D celor aplicabile conturilor L2(2 *in ca!ul bancilor4. ,ontul de depo!it se desc7ide in ba!a unui contract intre titular si banca, ce va contine adresa titularului, suma depo!itului, rata dobin!ii, termenul de pastrare si modul de restituire dupa expirarea lui, alte conditii stabilite de parti. in a"ara de contractul care constituie i!vorul de ba!a al drepturilor si obligatiilor raportului juridic de depo!it mai exista un document, eliberat de catre bancile comerciale titularilor conturilor de depo!itAcertificatul de depozit. ;cesta este dovada constituirii depo!itului la banca *%4 si, totodata, un titlu de valoare negociabil *'4. &eoarece regulamentul "ace distinctie intre conturile de depo!it la termen si cele la vedere *ultimele "iind de"inite drept conturi constituite in scopul consumului sau economisirii4 5documentul care va atesta constituirea la o banca comerciala a unui cont de depo!it #cu scopul economisirii$ va "i, respectiv, certificatul de econo$ii. (egulile de aplicat "ata de emiterea si circulatia acestor certi"icate se contin in A#% al $.N.M. 8Despre aprobarea egulamentului cu privire la emiterea si circulatia certificatelor de depozit si de economii9(23. ,on"orm (egulamentului, certi"icatul de depo!it si de economii este o adeverinta scrisa a bancii despre depunerea mijloacelor banesti, care legali!ea!a dreptul deponentului sau a succesorului juridic de a primi expirind termenul stabilit suma depo!itului si dobin!ii asupra acestuia. &reptul de a emite certi"icatele respective apartine doar persoanelor juridice autori!ate de 0.N.+. de a e"ectua operatiuni bancare. ,erti"icatele de depo!it pot "i eliberate numai persoanelor juridice, iar cele de economii, numai persoanelor "i!ice *restrictie similara si in ceea ce priveste cesiunea certi"icatelor respective, regula, nuantata in eventualitatea cesiunii drepturilor respective, persoanelor "i!ice sau juridice straine in acest ca! este obligatorie permisiunea 0.N.+.1'%4. ,erti"icatele pot "i nominative sau la purtator1''. ,on"orm termenului de circulatie certi"icatele trebuie sa "ie la termen. Termenul de circulatie a certi"icatelor de depo!it *termenul de la data eliberarii certi"icatului pina la data in care posesorul certi"icatului obtine dreptul de a cere mijloacele investite4 se limitea!a la un an. Termenul de circulatie a certi"icatelor de economii poate depasi un an. &aca termenul de primire a depo!itului sau a depunerii certi"icatului a expirat, atunci un ast"el de certi"icat se considera document la cerere, asupra caruia banca isi asuma obligatiunea de a plati suma indicata in el
%%:

imediat la prima cerere a posesorului. &e alt"el, in "unctie de termenul de emitere a certi"icatelor, acestea se clasi"ica in trei grupe pe termen scurt *pina la % an4D pe termen mediu *de la % an pina la : ani4 si pe termen lung *mai mult de : ani4. (egulamentul stimulea!a dreptul bancilor comerciale de a prevedea posibilitatea pre!entarii anticipate a certi"icatelor la termen 5 in aceste ca!uri, bancile emitente vor ac7ita valoarea lui si dobinda a"erenta, cu o taxa sca!uta *discont4, stabilita de catre bancile emitente ale certi"icatelor respective. Taxa scontului se calculea!a de catre banci utili!ind urmatoarea "ormula Nx,xO G W NZ5555555555555555555555555555 1.0x%00I unde N 5 nominalul certi"icatuluiD , 5 rata dobib!ii anuale a pre!entului certi"icatD O 5 numarul de !ile din !iua vin!arii certi"icatului bene"iciarului pina la !iua cesiuniiD 1.0 5 numarul de !ile pe an. 2 alta regula, stabilita de regulament, limitea!a tipul decontarilor banesti asupra cumpararii si vin!arii certi"icatelor de depo!it, doar la cele prin virament *restrictie inaplicabila certi"icatelor de economii4. Pre!enta restrictie este, dupa parerea noastra, explicabila prin principiul obligativitatii decontarilor prin virament, intre persoanele juridice1'1. 6miterea si circulatia certi"icatelor de depo!it si economii se organi!ea!a de catre bancile comerciale in conditiile, coordonate cu 0.N.+.1'8. ,erti"icatele insesi pre!inta prin sine "ormulare tipi!ate con"ectionate tipogra"ic de catre "iecare banca de sine statator, cu conditia respectarii cerintelor de continut ale (egulamentului1':. ,erti"icatele respec5 tive sint documente de evidenta stricta1'., bancile emitente "iind responsabile pentru certi"icatele emise1'=. 6le trebuie sa corespunda modelelor ce urmea!a % )pecimene ale certi"icatelor de depo!it ;st"el, anali!a specimenelor mentionate ne permite sa tragem conclu!ia ca certi"icatele de depo!it pot "i numai nominative, pe in care cele de depo!it, numai la purtator. &esi prima restrictie poate "i explicata prin particularitatie regimului juridic al intreprinderilor *siguranta utili!arii certi"icatelor de depo!it al caror poate servi drept justi"icare pentru limitarea "ormei lor doar la cele nominative4, in general insa restrictia respectiva este criticabila din mai multe considerente pre!enta restrictie nu este in armonie nici cu prevederile (egulamentului care le guvernea!a *din ':.%'.%99'41'>, nici cu prevederile (egulamentului privind desc7iderea si inc7iderea conturilor la bancile din (epublica +oldova *din 10.%'.%99941'9D limitarea sus5mentionata nu este logica 5 este neclar rationamentul care a stat la ba!a inter!icerii emiterii certi"icatelor de economii no$inative pentru persoane "i!ice, mai ales tinind cont de riscurile inerente ale certi"icatelor la purtator *riscul pierderii, "urtului etc4. Un alt "el de conturi de depo!it se desc7id de bancile comerciale in ca!ul in care sumele respective sint primite de la Tre!oreria statului sau de la alte organe de stat. ,on"orm A#% al $.N.M. nr. 16 din 2'.3(.1;;7 8=rivind autorizarea bancilor in domeniull acceptarii depozitelor de la 1rezoreria "tatului si de la alte organe ale statului9((3. Pentru a primi autori!atia 0.N.+. in domeniull acceptarii depo!itelor de la Tre!oreria (+ si de la alte organe ale statului, banca comerciala solicitanta trebuie a4 sa active!e minimum 1 ani dupa obtinerea autori!atieiD b4 sa nu aiba in decursul ultimilor doi ani evidente privind incalcarea cerintelor prudentiale preva!ute in actele normative ale 0ancii Nationale a +oldovei, in urma carora 0anca Nationala a +oldovei a aplicat masuri de remediere *cu exceptia avertismentului411%. 0ancile au obligatia de raportare catre 0.N.+. a ratei medii la depo!itele atrase11'. Conturi de imprumut ,onditiile *inclusiv documentele de pre!entat4 desc7iderii conturilor de imprumut se
%%.

stabilesc de "iecare banca separat *cu exceptia certi"icatului de inregistrare "iscala, care este obligator pentru pre!entare pentru persoanele juridice si "i!ice care practica activitate de antreprenoriat sau alt tip de activitate4. "uspendarea operatiunilor in cont, modificarea si inc2iderea conturilor in con"ormitate cu art. %8 al (egulamentului, operatiunile in conturile clientilor desc7ise in institutiile bancare pot "i suspendate la deci!ia instantelor de judecataD inspectoratelor "iscale de statD altor organe imputernicite in con"ormitate cu legislatia in vigoare111. Modificarea contului are loc la reorgani!area intreprinderii *"u!iune, trans"ormare, divi!are4D modi"icarea denumirii ce nu a "ost provocata de reorgani!areD modi"icarea subordonariiD modi"icarea esentei activitatii si la alte modi"icariD lic7idarea intreprinderii. in ca!ul lic7idarii titularului contului, comisia de lic7idare pre!inta bancii 7otarirea privind lic7idarea *cu indicarea termenului imputernicirilor comisiei4 si "isa cu specimenele de semnaturi118 si amprenta stampilei comisiei de lic7idare *autenti"icata notarial4. Noul mecanism de reglementare este mai putin nuantat in comparatie cu cel precedent, in ceea ce priveste procedura si e"ectele modi"icarii conturilor. ;st"el, au "ost excluse regulile aplicabile trans"miterii conturilor, reper"ectarii conturilor in ca!ul reorgani!arii intreprinderii. ,onsideram aceasta o omisiune importanta, de natura sa cree!e incertitudine in ceea ce priveste procedura de urmat in ca!urile mentionate ex. daca vec7ea Instructiune stabilea obligatia pre!entarii intregului set de documente $odificate *in mod similar cu cel al desc7iderii contului4, in eventualitatea reorgani!arii titularului contului 5 noul (egulament nu stabileste nici o regula in acest sens. Pe de alta parte, daca vec7ea Instructiune prevedea doar posibilitatea modi"icarii contului din initiativa titularului, (egulamentul creea!a un nou temei de modi"icare a contului 5 din initiativa bancii, stabilind ca #conducerea bancii este in drept sa adopte de sine statator deci!ia privitor la modi"icarea contului, daca acestea re!ulta din modi"icarea planului de conturi ale evidentei contabile in banci si alte institutii "inanciare din (epublica +oldova$11:. 6ste necesar de mentionat ca modi"icarea contului din initiativa bancii este de natura di"erita decit cea din initiativa clientului A daca cea din urma este determinata de sc7imbari in statutul juridic sau in"ormatia despre titular, modi"icarile operate de banca sint totdeauna de natura contabila *legate de sc7imbarea numarului contului in legatura cu modi"icarile in contabilitatea bancii4, in domeniull inc2iderii conturilor, noul (egulament nu a operat amendamente de esenta, ci doar de "orma *daca inc7iderea conventionala a contului, la initiativa bancii, in ca!ul neutili!arii contului pe o durata indelungata, era inclusa in #alte ca!uri preva!ute de lege$, (egulamentul consacra acestui aspect al inc7iderii conturilor un articol separat *desi este mentinut temeiul #altor ca!uri$ de inc7idere a conturilor44. ,onturile clientilor desc7ise in institutiile "inanciare se inc7id in ba!a cererii titularului de cont *pentru persoanele juridice este necesara con"irmarea "ondatorilor intreprinderii4D in ba!a deci!iei "ondatorilor intreprinderii, organului care a constituit intreprinderea sau potrivit prevederilor documentelor de "ondare a intreprinderii *in ca!ul in care au imputerniciri speciale4. 6ste di"icil de a descoperi di"erenta intre primul si al doilea temei de inc7idere a conturilor, in ca!ul in care aceasta este e"ect al deci!iei "ondatorilor persoanei juridice si in primul ca!, si in al doilea, aceasta deci!ie este temei pentru inc7iderea contului, cererea titularului de cont avind o semni"icatie juridica accesorie *"acultativa4. ,onsideram mai corecta delimitarea temeiurilor de inc7idere a conturilor, in "unctie de tipul titularului acestora conturile persoanelor "i!ice se inc7id in deci!ia titularilor lorD pe cind conturile persoanelor juridice, in ba!a deci!iei "ondatorilor. (egula mentionata trebuie nuanta pentru ca!ul antreprenorilor5 conturile acestora este corect sa "ie inc7ise doar la cererea "ondatorilor, tinind cont de "aptul ca
%%=

persoanele "i!ice5antreprenori sint si fondatori ai intreprinderilor lor. Un alt aspect important al regimului juridic al inc7iderii conturilor in ba!a cererii titularului contului sau a "ondatorilor lui, se re"era la necesitatea acordului tuturor "ondatorilor intreprinderii. Interpretarea textuala a continutului paragra"ului de mai sus permite raspunsul a"irmativ la aceasta intrebare. ,u titlu de conclu!ie, consideram mai corecta re"ormularea celor doua temeiuri sus5mentionate de inc7idere a conturilor, in "elul urmator conturile persoanelor juridice ce nu practica activitate de antreprenor se inc7id in ba!a cererii lorD celelalte conturi se inc7id in ba!a deci!iei tuturor "ondatorilor titularului contului. (egulamentul reiterea!a vec7ea regula ce permite inc7iderea contului in ca!urile si conditiile, stabilite in documentele de constituire a titularului contului. I in ba!a 7otaririi instantei de judecataD [ in alte ca!uri preva!ute de legislatia (epublicii +oldova si actele normative ale 0ancii Nationale a +oldovei. (egimul juridic al inc7iderii conturilor este caracteri!at prin existenta unor restrictii a4 conturile nu pot "i inc7ise pina la ac7itarea completa a documentelor de decontare, continute in #(egistrul documentelor de decontare percepute in mod incontestabil$ mentinut de bancaD b4 conturile se inc7id numai cu conditia restituirii carnetului de cecuri de numerar cu cecurile ne"oiosite. La inc7iderea conturilor, banca pastrea!a dosarul cu privire la cont, insa (egulamentul nu indica termenul de pastrare in ar7iva bancii a acestor documente 5 omisiune care creea!a incertitudine in ceea ce priveste continutul obligatiei mentionate a bancii. (egulamentul prevede procedura inc7iderii conventionale a conturilor, in ca!ul lipsei miscarii mijloacelor de pe cont, pe parcursul unei perioade indelungate *timp de ' ani4. )i aici 0.N.+. stabileste un sir de restrictii in reali!area de catre banci a acestei obligatii a4 inc7iderea conventionala a contului se poate produce doar in eventualitatea in care aceasta nu contravine prevederilor contractului intre client si banca, in ba!a caruia contul a "ost desc7is. ;st"el, (egulamentul prevede posibilitatea eliminarii contractuale a posibilitatii inc7iderii conventionale a conturilor bancareD b4 inc7iderea conventionala a contului trebuie sa urmareasca scopul evitarii ca!urilor de prejudiciere a intereselor titularilor de cont. ;ceasta regula are o semni"icatie incerta, deoarece dupa parerea autorilor corespunde mai mult intereselor bancii decit intereselor clientilor5 i4 mijloacele de pe conturile inc7ise conventionale se trans"era la un cont centrali!at al bancii cu per"ectarea #(egistrului de conturi bancare inc7ise conventional$, eliberarea mijloacelor de pe conturile sus5mentionate e"ectuindu5se cu #permisiunea persoanelor imputernicite ale bancii$D ii4 la dorinta titularului de cont de a continua relatiile cu banca, i se desc7ide un alt cont nou aceasta norma a art. %=*14 nu numai ca nu se ba!ea!a pe #reinvierea$ contului inc7is conventional *ceea ce ar "i in principiu posibil, deoarece acelasi art. %= inter!ice pe perioada inc7iderii conventionale atribuirea numarului contului inc7is oricaror alte conturi ale bancii4, dar nu prevede nimic in ceea ce priveste trans"erul mijloacelor de pe contul inc7is conventional, pe contul nou desc7is con"orm art. %=*14 Un alt aspect al noului (egulament consta in anularea regimului juridic distinct al conturilor in valuta straina, desc7ise in (epublica +oldova. 6xplicarea abrogarii actelor normative, ce stabileau reguli distincte de desc7idere, reo"ormare si inc7idere a conturilor curente in valuta straina11. consta in similitudinea initiala a modului de desc7idere si inc7idere a acestor conturi, cu cele in lei. Putinele deosebiri constau in *i4 restrictiile stabilite in privinta bancilor in care puteau "i desc7ise conturile in valuta straine *banca in care era desc7is contul in lei al solicitantului4D *ii4 in cantitatea acestor conturi *numai unul, desi din %99> restrictia similara in ceea ce priveste conturile in valuta nationala a "ost anulata4D si *iii4 in restrictiile privind cercul de persoane carora le pot "i desc7ise conturi in valuta straina *intreprinderilor si organi!atiilor de stat care in"aptuiesc activitate comercialaD intreprinderilor si organi!atiilor din sectorul nestatalD intreprinderilor cu participarea capitalului strainD caselor de sc7imb valutar *o"iciilor de sc7imb44. Uni"icarea regimurilor juridice a conturilor in valuta
%%>

nationala si cea straina se pre!inta ast"el ca o consecinta logica a evolutiei legislatiei bancare in acest domeniul. ,aracteristica generala si varietatile conturilor agentilor economici in bancile din strainatate ,onturile in strainatate I!vorul reglementarii juridice a conturilor respective este A#% a $.N.M. 8Despre aprobarea -nstructiunii Nr. 1331:-2' privind desc2iderea, gestiunea si inc2iderea conturilor la bancile din strainatate de catre persoanele juridice rezidente9, Nr. 25 din (3.3:.1;;6((7. Persoana juridica re!identa poate desc7ide un cont la o banca din strainatate numai avind autori!atia 0ancii Nationale a +oldovei, care se eliberea!a in ba!a -otaririi ,onsiliului de ;dministrare al 0ancii Nationale a +oldovei. Pre!entul permis se acorda sub "orma de autori!atie pentru desc7iderea contului in strainatate. ;utori!atia in cau!a se emite de catre &irectia (elatii 6xterne a 0ancii Nationale a +oldovei in termen de o saptamina dupa primirea de catre ,onsiliul de ;dministratie a deci!iei respective, in ba!a urmatoarelor documente pre!entate de persoana juridica re!ident a4 cererea in care trebuie sa "ie indicate urmatoarele argumentarea necesitatii desc7iderii contului in strainatateD sursele de incasare a mij loacelor in contul dat si directiile de "olosire a mij loacelorD termenul "olosirii contuluiD denumirea si adresa bancii din strainatate, la care solicitantul doreste sa desc7ida un contD denumirea valutei in care solicitantul doreste sa desc7ida un cont in strainatateD soldul lunar acceptabil de mijloace in cont pentru e"ectuarea operatiunilor necesareD obligatiunea de a pre!enta la &irectia (elatii 6xterne a 0ancii Nationale a +oldovei darile de seama privind soldul si miscarea mijloacelor in contul desc7is la banca din strainatate con"orm "ormularelor stabilite de 0anca Nationala a +oldoveiD b4 copia certi"icatului inregistrarii de stat a intreprinderiiD c4 copia statutului persoanei juridiceD d4 autori!atia +inisterului Cinantelor al (epublicii +oldova *numai pentru persoanele juridice "inantate din bugetul (epublicii +oldova4. in ca! de necesitate 0anca Nationala a +oldovei poate cere de la persoana juridica orice alte documente. 0anca Nationala a +oldovei examinea!a cererile persoanelor juridice privind autori!area desc7iderii contului la o banca din strainatate, luind in concideratie speci"icul operatiunilor e"ectuate de catre persoana juridica data si imposibilitatea "olosirii contului la banca autori!ata pe teritoriul +oldovei pentru e"ectuarea operatiunilor necesare. 0anca Nationala a +oldovei poate stabili limita soldului de mijloace in contul persoanei juridice in strainatate, termenul pastrarii acestor mijloace, conditiile de repatriere a mijloacelor la o banca de pe teritoriul +oldovei, darea de seama privind soldurile si miscarea mijloacelor in conturile din strainatate, de asemenea in unele ca!uri, regimul e"ectuarii operatiunilor in contul dat. Termenul de examinare a cererii pentru obtinerea autori!atiei privind desc7iderea unui cont in strainatate este de 8: !ile din momentul pre!entarii documentelor aratate la p.8 al pre!entelor Norme. 0anca Nationala a +oldovei poate re"u!a eliberarea autori!atiei in urmatoarele ca!uri a4 in care bancile autori!ate ale +oldovei e"ectuea!a operatiuni, pe care solicitantul doreste sa le e"ectue!e prin intermediul conturilor desc7ise la bancile din strainatateD b4 in care necesitatea desc7iderii unui cont in strainatate nu este su"icient de argumentata de persoana juridicaD c4 in care volumul si numarul operatiunilor e"ectuate nu sint su"iciente pentru des7iderea unui cont aparte in strainatateD d4 in alte ca!uri 5 la deci!ia 0ancii Nationale a +oldovei, in limitele legislatiei in vigoare a +oldovei. Persoana juridica care a primit autori!atia 0ancii Nationale a +oldovei pentru dec7iderea contului in strainatate este obligata sa pre!inte lunar pina la data de '0 a
%%9

lunii urmatoare dupa cea gestionara darea de seama privind soldul si miscarea mijloacelor in contul din strainatate. ,oncomitent cu darea de seama la 0anca Nationala a +oldovei trebuie sa "ie pre!entate copiile extraselor din cont, primite de la banca din strainatate, la care persoana juridica are desc7is cont. in ca! de necesitate, 0anca Nationala a +oldovei poate cere in calitate de dare de seama alte documente privind operatiunile pe contul persoanei juridice desc7is in strainatate. ;utori!atia pentru desc7iderea contului in strainatate poate "i anulata prin -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei in ca!ul a4 incalcarii sistematice *mai mult de ' ori4 a ordinii si termenelor de pre!entare a darilor de seamaD b4 depasirii limitei soldului de mijloace din contD c4 in care motivele si5au pierdut actualitateaD d4 in alte ca!uri preva!ute de legislatia in vigoare a +oldovei. 0anca Nationala a +oldovei poate aplica si alte sanctiuni preva!ute de legislatia +oldovei. &upa adoptarea de catre ,onsiliul de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei a 7otaririi privind anularea autori!atiei de desc7idere a contului in strainatate *privind inc7iderea contului dat4, &irectia (elatii 6xterne, in termen de 1 !ile, expedia!a persoanei juridice in"ormatia privind -otarirea ,onsiliului de ;dministrare al 0ancii Nationale a +oldovei, "iind indicat termenul de inc7idere a contului din strainatate. in termen de %: !ile din !iua stabilita pentru inc7iderea contului, persoana juridica este obligata sa pre!inte la 0anca Nationala a +oldovei con"irmarea in scris privind inc7iderea contului din strainatate si trans"erarea soldului de mijloace in cont la o banca de pe teritoriul +oldovei, anexind extrasele de con"irmare primite de la banca din strainatate. in ca!ul in care in autori!atia 0ancii Nationale a +oldovei este stabilit termenul autori!atiei date, persoana juridica este obligata sa inc7ida contul din strainatate in termenul preva!ut "ara adoptarea unor 7otariri suplimentare ale ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei. Prin A#% al $.N.M. nr.(3: din 1:.11.;; 8#u privire -a desc2iderea conturilor la B bancile din strainatate pe numele misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale epublicii Moldova9((:, Instructiunea sus5mentionata a "ost completata cu norme re"eritoare la desc7iderea, modi"icarea si inc7iderea conturilor in strainatate a misiunilor diplomatice si consulare ale (epublicii +oldova. Noul p. %1 arata ca #pentru examinarea problemei re"eritor la eliberarea autori!atiei pentru desc7iderea contului la o banca din strainatate pe numele misiunii diplomatice@ o"iciului consular al (epublicii +oldova, +inisterul ;"acerilor 6xterne al (epublicii +oldova pre!inta la 0anca Nationala a +oldovei urmatoarele documente a4 cererea, in care sa "ie indicata urmatoarea in"ormatie $ tara de resedinta si denumirea misiunii diplomatice@o"iciului consular al (epublicii +oldova pe numele caruia se preconi!ea!a desc7iderea contuluiD % denumirea si adresa bancii din strainatate la care misiunea diplomatica@o"iciul consular doreste sa detina contD denumirea valutei in care misiunea diplomatica@ o"iciul consular doreste sa detina contD sursele de incasare a mijloacelor in contul respectiv si directiile de utili!are a mijloacelorD b4 permisiunea +inisterului Cinantelor al (epublicii +oldova pentru desc7iderea contului in valuta straina pe numele misiunii diplomatice@ o"iciului consularD c4 copia -otaririi 9uvernului (epublicii +oldova cu privire la stabilirea misiunii diplomatice@ o"iciului consular in strainatate si copia -otaririi 9uvernului (epublicii +oldova cu privire la structura si personalul scriptic al misiunii diplomatice@ o"iciului consular in strainatate$. ,on"orm p. %1, 0.N.+. este abilitata de a solicita +inisterului de 6xterne, in ca! de necesitate, orice alte documente. +inisterul ;"acerilor 6xterne al (epublicii +oldova urmea!a sa in"orme!e in scris 0anca Nationala a +oldovei despre desc7iderea contului *in termen cel mai tir!iu de 10 !ile de la data emiterii de catre 0anca Nationala a +oldovei a autori!atiei4 si
%'0

inc7iderea contului respectiv *in termen cel mai tir!iu de %: !ile de la data inc7iderii contului4. #onturile de corespondent I!voarele de ba!a de reglementare a operatiunilor pe conturile de corespondent sint %. -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale a +oldovei #,u privire la aprobarea egulamentului Nr. 1233(-(; privind decontarile interbancare pe teritoriul epublicii Moldova9, aprobat prin A#% a $.N.M. nr. 16 din 36.36.1;;6CD '. Instructiunea din '=.%0.9= #Privind modul de intocmire si pre!entare a raportului #,onturile corespondente si alte plasari in valuta ale bancii$%80D &econtarile interbancare in (+ se e"ectuea!a prin intermediul a. #onturilor 8Loro9, desc7ise de bancile comerciale la ,entrul de calcul al 0.N.+. ,ontul #Loro$ se desc7ide in ba!a dispo!itiei 0ancii Nationale con"orm principiului #un cont 5 o banca$. in acest sens banca aspiranta adresea!a 0ancii Nationale o. cerere, la care sint alaturate a4 autori!atia 0ancii NationaleD b4 statutul bancii *original4D c4 cartela cu specimenele semnaturilor si amprentei stampilei *doua exemplare4D d4 certi"icatul de atribuire a codului "iscal. ,ontul #Loro$ al bancii re!idente se inc7ide in ca!ul incetarii activitatii bancare din motivele si in modul preva!ut in art. %0 al Legii institutiilor "inanciare nr. ::05?III din '% iulie %99:. b. #onturilor 8Nostro9, desc7ise de asemenea la 0.N.+. pentru a re"lecta circulatia mijloacelor in cadrul decontarilor interbancare. in con"ormitate cu Planul de conturi nr. ::@%%50% al evidentei contabile in banci si alte institutii "inanciare din (epublica +oldova din '. martie %99= cu modi"icarile si completarile ulterioare, decontarile interbancare se inregistrea!a in bancile re!idente la contul nr. %01% #,ontul #Nostro$ in 0.N.+. $ &econtarile dintre "ilialele aceleiasi banci se e"ectuea!a prin intermediul sediului central al bancii si se inregistrea!a la contul nr. %>.0 #&econtari intre "iliala si sediul central al bancii$. 0ancile determina individual ordinea e"ectuarii decontarilor dintre "ilialele subordonate. Procedura de e"ectuare a platilor prin intermediul acestor conturi va "i examinata in tema urmatoare 5 #(eglementarea juridica a decontarilor in (epublica +oldova$. (egulamentul privind desc7iderea si inc7iderea conturilor la bancile din (epublica +oldova, a nuantat ordinea sus5mentionata, prin includerea unui articol aparte destinat sa reglemente!e regimul juridic al desc7iderii conturilor corespondente #Loro$. ,on"orm art. %' al (egulamentului, conturi #Loro$ se desc7id a4 in lei moldovenesti bancilor autori!ate din (epublica +oldova, numai la 0anca Nationala a +oldoveiD H bancilor altor stateD bancilor care des"asoara activitatea pro"esionala cu 7irtiile de valoare, numai la banca de decontare pentru e"ectuarea operatiunilor de cumparare5vin!are a 7irtiilor de valoare corporativeD "ilialelor subordonate, numai la sediul central al banciiD b4 in valuta straina *la bancile autori!ate de 0anca Nationala a +oldovei pentru e"ectuarea operatiunilor in valuta straina4 bancilor autori!ate din (epublica +oldovaD bancilor altor state.

%'%

1-1L&L >. 1raficul de plati :.%. Notiunea si caracteristica generala a decontarilor in practica bancara internationala )istemul conturilor de corespondent &upa cum s5a indicat in doctrina, conturile de corespondent "ormali!ea!a relatiile de parteneriat intre banci. ;cestea apar atunci cind o banca se gaseste in imposibilitatea e"ectuarii de una singura a unor operatiuni bancare *%4, sau in situatia in care exista alte banci care ar putea e"ectua aceste operatiuni intr5un mod mai avantajos *ex. mai rapid, mai ie"tin etc.4 *'4. ,el mai "recvent necesitatea stabilirii relatiilor de corespondenta apare in ca!ul necesitatii trans"erurilor internationale. in aceasta situatie inccapacitatea, necunoasterea limbii, a legilor statului strain si alti "actor determina necesitatea *si nu simplu oportunitatea4 desc7iderii acestor conturi. ,u alte cuvinte, problema conturilor de corespondent apare atunci cind activitatea unei banci depaseste 7otarele nationale ale statului de resedinta. in practica internationala, procedura de desc7idere a conturilor de corespondent se des"asoara in citeva "a!e &emersuri exploratorii *scopul carora este de a stabili viitoarea banca corespondenta in ba!a criteriilior de oportunitate, cum ar "i reputatia de a"aceri, sediul intr5o tara necesara, ponderea bancii in sistemul bancar al tarii sale, tipul bancii *universala sau speciali!ata4 etcD )c7imbul in"ormatiei intre viitorii parteneri *adica statuturilor, licentelor de activitate, ultimului bilant anual in "orma cuvenita etc.4 si negocierea conditiilor acordului cu privire la relatiile de corespondentaD )emnarea acordului si sc7imbul cartelelor cu specimenele semnaturilor persoanelor abilitate de a dispune de mijloacele de pe conturile de corespondent. La general, logica desc7iderii conturilor de corespondent se ba!ea!a pe regula con"orm careia valuta "iecarei tari se pastrea!a in bancile din aceasta tara *deci nu paraseste teritoriul tarii4. La acest rationament general se mai adauga argumentele de oportunitate a mentinerii retelei conturilor de corespondent, mentionate mai sus. 2peratiile pe conturi se sumea!a, de regula, la s"irsitul "iecarei !ile operationale prin sc7imbul de extrase de pe soldul contului *prin intermediul sistemului ) FICT sau prin posta4. ;cordul semnat intre banci poate prevedea conditii de raportare mai lejere *ex. o data in saptamina etc4. Pentru a permite controlul intern din partea unei banci a mijloacelor pe contul sau corespondent, practica bancara a creat asa5numitul #cont corespondent intern$, care este o re"lectare absoluta a contului desc7is in banca straina. &.p.d.v. te7nic, "iecarei operatiuni i se atribuie un numar de ordine, aceste numere continindu5se in contul intern de corespondent. +ecanismul trans"erurilor internationale intreaga varietate a modalitatilor de decontare utili!ate in practica bancara internationala se reali!ea!a prin trei te7nici de ba!a a4 trans"er letric prin posta )par avion B b4 trans"er telegra"icD c4 trans"er prin sistemul ) FICT. 1ransferul letric &in punct de vedere istoric este primul utili!at de banci. 6senta acestuia consta in transmiterea "i!ica a inscrisului printr5un anumit mijloc de transport de la o banca la o alta. &ocumentul in sine contine toate detaliile re"eritoare la cine a ordonat plata, in "avoarea cui se va plati suma, suma de plata, moneda si, dupa ca!, si alte detalii. Pe scara trans"erurilor este cel mai ie"tin, dar si cel mai lent. 1ransferul telegrafic )e reali!ea!a in pre!ent prin telex si "ax. ;breviat TT )engl. 0elegrafic 0ransfer constituie o te7nica mai rapida de transmitere a in"ormatiilor comparativ cu trans"erul letric, dar si mai scumpa. TT contine aceleasi detalii ca si trans"erul letric.
%''

1ransferul prin sistemul "D-,1 )FICT constituie o te7nica computeri!ata de transmitere a mesajelor. 6xpresia )FICT este o abreviere pentru Societ+for 3orld=ide Interban48inancial 0eleco$unications *)ocietatea pentru Telecomunicatii Cinanciare Interbancare +ondiale4. ;ceasta societate a "ost constituita in %9=1 de catre '19 de banci5"ondatoare, avind sediul la 0ruxelles, 0elgia. )FICT isi incepe activitatea operationala in %9==. +esajele in sistemul )FICT se reali!ea!a in trei regimuri *prioritati418% -nor$al )ordinar ; mesajele sint transmise con"orm ordinii in care sint introduse in sistemD 5 urgent; mesajele cu aceasta mentiune sint transmise inaintea celor cu prioritate normala. Totodata, toate mesajele urgente, daca sint mai multe, sint transmise in ordinea Introducerii lorD -siste$; se utili!ea!a relativ rar pentru mesajele de importanta majora cu un circuit limitat, care sint transmise numai pe terminalele )FICT pentru a "i receptionate de toate bancile din sistem. (eteaua )FICT este "ormata din trei niveluri de acces; a pri$ul nivel cuprinde patru centre de co$utare; doua la ;msterdam si cite unul la 0ruxelles si ,ulpeper *Girginia, ).U.;.4 la care sint conectate grupuri de tari *ve!i sc7ema % de mai jos4. 2rdinatoarele de la centrul de comutare comunica intre ele asigurind transmiterea mesajelor nu$ai prin inter$ediul lorB ;st"el, doua banci nu pot comunica direct, "iind de alt"el inter!isa dialogarea directa. in a"ara de aceste patru centre de comutare, sistemul include b4 al doilea nivel "ormat din asa5numitele concentratoare nationale, avind "unctia de #a aduna$ mesajele dintr5un spatiu geogra"ic dat. in tarile cu o structura bancara de!voltata si un volum important de mesaje exista mai multe concentratoare 8 in )U;, 1 in ;nglia, ' in Cranta etc. Pe de alta parte, mai multe tari cu un tra"ic redus in retea pot "i conectate la acelasii concentrator nationalD c4 al treilea nivel al retelei este "ormat de ordinatoarele cu rol de supraveg7ere a terminalelor instalate in bancile ce au aderat la reteaua ) FICT. ;vantajele pe care le pre!inta sistemul ) FICT sint urmatoarele "iguranta. Toate te7nicile si insesi sistemele computeri!ate privind introducerea, prelucrarea si transmiterea in"ormatiei pe cele patru planuri pre!entate mai sus sint ec7ipate cu programe de detectare si corectie a erorilorD toate mesajele sc7imbate intre concentratoarele nationale si centrale de comutare sint codi"icateD toti emitentii de mesaje *banci conectate la retea4 sint veri"icati printr5o c7eieD standardi!area obligatorie a transmiterii mesajelor elimina intelegerea gresita, ast"el de riscuri "iind excluse sau pot avea o pondere neglijabila. apiditate. Timpul de transmitere al unui mesaj durea!a citeva secunde, "iind mult mai rapid decit transmiterea prin telex, curier postal etc. ,a si in ca!ul trans"erului telegra"ic se poate aprecia ca trans"erurile ) FICT se reali!ea!a in timp real. Intervalele de timp de asteptare sint determinate, in primul rind, de di"erentele de "us orar al spatiului geogra"ic in care sint amplasate bancile corespondente. ,ost. ,osturile transmiterii, stabilite in "ranci belgieni, sint di"erentiate in "unctie de j prioritatea transmiterii si dublarea transmiterii prin con"irmare *ve!i mai sus4.
L

,iabilitate. )istemul este ast"el conceput incit accesul si transmiterea mesajelor se pot reali!a neintrerupt *'8 de ore din '8, = !ile pe saptamina4. 6.2. !rdinul de plata #oncept 2rdinul de plata constituie te7nica cea mai simpla de reali!are a unei plati, gasindu5si cel mai apropiat model de comparare in ceea ce in limbajul curent se numeste #plata$. ;ceasta se explica prin esenta ordinului de plata *2P4, care consta in transmiterea unei sume de bani de la persoana care datorea!a acea suma, in "avoarea unei alte persoane care este titulara creantei respective. Prin urmare, ceea ce deosebeste 2P de #plata$ cunoscuta in mod obisnuit este ca primul se derulea!a prin conturi bancare, in scopul de a reali!a transmiterea e"ectiva a banilor de la platitor la bene"iciarul platii.
%'1

;st"el, 2P se in"atisea!a ca o dispo!itie, data de o persoana *denumita Ordonator unei banei, de a plati o suma determinata in "avoarea altei persoane *denumita 2eneficiar in vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr5o relatie directa existenta intre ordonator si bene"iciar. ;sa cum re!ulta din de"initie si din practica utili!arii sale, ordinul de plata se caracteri!ea!a prin a4 relatia de plata este declansata ca urmare a unei obligatii asumate sau datorii preexistente, ce urmea!a a "i stinsa o data cu onorarea 2PD b4 operatiunea este initiata de platitor *ordonator4. 6l este cel care stabileste regulile dupa care operatiunea urmea!a sa se derule!e, ceea ce conduce la diversitatea te7nica deosebit de larga a 2PD c4 revocabilitatea este o trasatura "undamentala a 2P ordonatorul poate oricind care pina la executarea de catre banca a 2P sa retraga sau sa modi"ice instructiunile de plata date bancii. (evocarea nu atrage nici un "el de repercusiuni asupra drepturilor si obligatiilor partilor implicateD d4 provi!ionul *depo!itul4 de "onduri la banca pentru asigurarea platii de catre platitor *ordonator4 este absolut obligatoriu in ca!ul 2P. ;cesta presupune "ie plasarea in contul sau a "ondurilor necesare *prin blocarea sumei respective din contul sau bancar sau depunerea ei4, "ie asigurarea acestor mijloace prin credit bancar acordat de banca in acest scop in contul ordonatoruluiD e4 din punctul de vedere al modalitatilor de incasare *determinate "ireste de instructiunile ordonatorului4 2P poate "i si$plu; incasarea lui nu e conditionata de pre!entarea vreunui document sau explicatie cu privire la scopul platii *exclu!ind ca!ul ca se cere o c7itanta4D docu$entar; acesta poate "i incasat la pre!entarea de catre bene"iciar a anumitor documente *"acturi, dovada platii unor c7irii, a unor spe!e de transport etc.4 indicate de ordonatorul 2P. Partile implicate in derularea 2P. +ecanismul 2P Partile implicate in derularea unui 2P sint ordonatorul 5 persoana care initia!a operatiunea, care plateste si care stabileste conditiile platiiD constituie depo!itul bancarD sau poate revoca 2P in orice clipa pina in momentul executarii luiD beneficiarul 5 destinatarul platii, care trebuie sa se con"orme!e conditiilor preva!ute in 2P. &ata "iind revocabilitatea 2P, bene"iciarul pina in momentul platii nu are certitudinea incasarii sumeiD $ bancile care intervin in derularea operatiunii in calitate de prestatoare de servicii. )ingurele raspunderi ale banelor sint legate de manipularea corecta a valorilor incredintate si solicitarea de la bene"iciar a documentelor indicate in 2P documentar. ;ceste banci in practica sint denumite banca ordonatoare, cea la care ordonatorul da dispo!itie privind e"ectuarea platii prin 2.P. si la care constituie depo!itul, si banca platitoare, cea la g7iseele careia se ac7ita suma bene"iciarului platii si care solicita anticipat sau ulterior de la banca ordonatoare suma ce urmea!a sa o plateasca sau a platit5o. in mod sc7ematic, cea mai simpla operatie de 2P documentar *"ara participarea bancilor intermediare4 se derulea!a dupa urmatorul model *ve!i "igura . pe pag. ==04 &erularea unei operatiuni de 2P presupune existenta unui document, "ormular, de regula tipi!at, denumit #ordin de plata$, pus la dispo!itie de banci clientilor lor. 6lementele pe care le cuprinde un 2P sint numele si adresa ordonatorului *persoana "i!ica sau juridica care da 2P4 *eventual si numarul contului bancar4D numele si adresa bene"iciarului *eventual si numarul contului4D denumirea si adresa bancii ordonatoareD data *!iua, luna, anul4 emiterii 2PD ordinul de a plati *prin "ormula #va rog sa platiti...$, #veti plati...$4D suma in ci"re si litere cu indicarea valutei in care se va "ace plataD motivul platiiD in ca!ul 2P documentar se indica documentele care trebuie pre!entate de bene"iciarul platiiD
%'8

modul de plata letric, telegra"ic, )FICT *pentru plati in cont sau cecuri, valuta e"ectiva4 si indicatia re"eritoare la cine va suporta spe!ele bancareD semnaturile autori!ate ale bancii ordonatoare sau ale persoanei autori!ate de "irma ordonatoare. Uni"ormi!area cadrului juridic al derularii platilor internationale prin utili!area 2P &econtarile prin utili!area 2P, la care participa parti avind resedinta unor state di"erite 5 "apt ce le con"era element de internationalitate 5 sint guvernate de o un act de drept uni"orm Legea model cu privire la transferurile internationale de credit, elaborata de ,omisia Natiunilor Unite pentru &reptul ,omertului International *UN,IT(;L418'. =articularitatile noului regim de reglementare a != ,onceptul legii depaseste limitele stricte ale relatiei de 2P, utili!ind notiunea de transfer de credit, care este de"init drept o succesiune de operatii, incepind cu 2P, e"ectuate cu scopul punerii mijloacelor respective la dispo!itia bene"iciarului. Prin urmare, de"initia se axea!a pe criteriul "unctional, pre!entind trans"erul de credit ca o notiune ce inglobea!a toate masurile intreprinse de toate persoanele implicate in operatiunea de 2P in vederea punerii banilor la dispo!itia bene"iciarului. Urmatoarea trasatura distinctiva a reglementarii continute in lege este renuntarea la conceptul 2P documentar. ,on"irmarea acestui "apt o gasim in urma anali!ei notiunii de 2P, data mai jos. in plus, art. 1 indica expres ca daca 2P nu este considerat ca atare daca contine anumite conditii pentru executarea lui. 2 posibila explicatie a acestui "apt este similitudinea *si deci lipsa originalitatii si, ca e"ect, a dreptului la existenta independenta4 2P altui mecanism de decontare utili!at pe larg in practica bancara internationala 5 acreditivul documentar. ,on"orm de"initiei din art. ' al legii, constituie ordin de plata orice ordin neconditionat in oricare "orma nu s5ar pre!enta acesta bancii recipiente, de a pune la dispo!itia bene"iciarului o anumita suma de bani, daca a4 compensarea platii ast"el e"ectuate de banca recipienta se va "ace prin debitarea contului bancii ordonatoare sau primirea platii intr-un alt $od *subl.mea 5 n.n.4D si b4 2P nu prevede e"ectuarea platii la cerinta beneficiarului *aceasta regula re"lectind unul din principiile 2P evocate anterior5 initierea lui in mod exclusiv de catre ordonator. Totodata, legea adauga ca indicatia ordonatorului bancii recipiente de a retine plata pina la solicitarea ei de catre bene"iciar nu sc7imba principiul expus mai sus4. 6xpresia #un alt mod$ evidentiata mai sus este lamurita in art. . al legii 5 ea se re"era la decontarile intre parti prin intermediul bancii centrale, sau in con"ormitate cu regulile unui sistem de trans"er ba!at pe stingerea obligatiilor reciproce intre membrii acestui sistem in ba!a bilaterala sau multilaterala *ex. )FICT4. 2 alta trasatura distinctiva a legii este "lexibilitatea si universalitatea ei, ce se exprima prin utili!area termenului de banca inter$ediara *adica orice banca recipienta care nu este banca ordonatoare si banca bene"iciara4. ;ceasta deoarece conventia reglementea!a in mod detaliat procedura de decontare si obligatiile partilor in ceea ce priveste 2P atit in situatia in care intre banca ordonatoare si banca bene"iciarului exista legaturi de corespondenta directe, cit si in ca!ul in care pentru a stabili aceste legaturi este necesara una sau mai multe verigi de legatura 5 bancile intermediare. in cele ce urmea!a vom anali!a procedura de executare a 2P si obligatiunile a"erente derularii acestui mecanism, intr5un cadru comparat intre banca ordonatoare si banca bene"iciara. Pe de alta parte, utili!area in sens larg a termenului de ordonator *ca persoana care emite 2P, inclusiv emitentul5persoana "i!ica sau juridica, sau banca sa4 a condus axarea sistemului de reglementare continut in legea model a UN,IT(;L pe sc7ema bipolara J2rdonator 5 0anca5recipienta sau bene"iciaraK. !bligatiile partilor !rdonatorul Unica obligatie a ordonatorului este de a suporta c7eltuielile si riscurile a"erente emiterii, modi"icarii, executarii, revocarii si stingerii 2P, daca acestea au "ost "acute din ordinul sau sau al persoanei care a primit mandatul respectiv. Pentru ca banca sa se asigure de imputernicirile ordonatorului de a emite 2P *mai ales in cadrul persoanelor juridice, pentru care este caracteristica rotatia membrilor organelor de conducere4, art. : al legii reglementea!a procedura de stabilire a veridicitatii 2P. Paragra"ul doi stipulea!a ca
%':

aceasta va include si proceduri suplimentare de con"runtare simpla a semnaturilor de pe cartela cu specimenele semnaturilor ordonatorului, pe de o parte, si de pe 2P, pe de alta, daca aceste proceduri suplimentare sint considerate justi"icate de rationamente comerciale ca o modalitate de a contracara 2P "rauduloase. Legea stabileste ca in lipsa necesitatii obiective in ast"el de masuri suplimentare de protectie a intereselor ordonatorului banca nu ii poate impune povara procedurilor suplimentare prin inc7eierea acordului respectiv care ar prevedea aplicarea procedurilor suplimentare de stabilire a veridicitatii 2P pentru toate ca!urile *art. .*14. 2rdonatorul este scutit de aceasta obligatie in situatia in care va demonstra ca, in lipsa neglijentei sale *proba neglijentei revenind bancii ordonatorului4, 2P a "ort emis de o persoana ce nu avea autori!atia ordonatorului angajatul *angajatii4 pre!enti ai acestuia sau alte persoane care, datorita relatiilor cu ordonatorul, a primit acces la procedura de stabilire a veridicitatii 2P. 2rdonatorul poarta raspundere pentru obligatiile ce decurg din 2P, con"orm in"ormatiei din 2P. &e la regula respectiva exista o exceptie ca!ul in care obligatiile respective devin contradictorii ca re!ultat al copiilor, duplicatelor gresite. ;casta exceptie se va aplica numai in ca!ul in care intre ordonator si banca sa exista proceduri pentru evidentierea greselilor in copiile sau duplicatele 2P *%4, utili!area carora va o"eri bancii ordonatoare o posibilitate re!onabila de a discoperi erorile in aceste copii sau duplicate *'4. $ancile implicate in executarea != Obligatia de plata a accepta sau refuza acceptul O> ;rticolele = si 9 ale legii reglementea!a de o maniera asemanatoare *nu si similara, deoarece exista deosebiri importante intre statutele bancilor recipienta si cea bene"iciara4 obligatia de accept sau de re"u! al acceptului. +omentul acceptarii de catre banci a 2P se considera cel mai devreme din cele enumerate in tabelul de mai jos 0anca recipienta *intermediara4 *art. =4 0anca bene"iciara *art. 94 a4 in care banca primeste 2P cu conditia ca con"orm acordului cu banca ordonatoare acceptul va "i emis la primireD b4 cand banca trimite ordonatorului noti"icarea despre acceptD c4 in care banca emite propriul 2P destinat executarii 2P primit de la ordonatorD d4 cind banca debitea!a contul ordonatorului desc7is la ea, in calitate de plata a 2PD a4 in care banca primeste 2P cu conditia ca con"orm acordului cu banca ordonatoare acceptul va "i emis la primireD b4 cind banca trimite ordonatorului noti"icarea despre acceptD c4 cind banca debitea!a contul ordonatorului desc7is la ea, in calitate de plata a 2PD d4 cind banca creditea!a contul bene"iciarului sau in alt mod pune mijloacele respective la dispo!itia acestuiaD e4 cind a expirat termenul de re"u! al acceptarii *% !i dupa expirarea termenului de executare a 2P Jve!i in"raK, banca neavind obligatia de a re"u!a 2P in ca!ul insu"icientei de mijloace la contul ordonatorului, sau neprimirii platii de la el pentru a executa 2P, sau a insu"icientei in"ormatiei necesare pentru aceasta executare4 si acest re"u! nu a "ost trimis e4 cind banca transmite bene"iciarului noti"icarea ca acesta are dreptul de a incasa mijloacele sau "olosi creditul acordatD "4 cind banca utili!ea!a mijloacele de credit pentru acoperirea datoriei bene"iciarului "ata de ea sau le "oloseste in con"ormitate cu 7otarirea instantei de judecata sau a altui organ competentD g4 cind a expirat termenul de re"u! al acceptarii *% !i dupa expirarea termenului de executare a 2P Jve!i in"raK, banca neavind obligatia de a re"u!a 2P in ca!ul insu"icientei de mijloace la contul ordonatorului, sau neprimirii platii de la el pentru a executa 2P, sau a insu"icientei in"ormatiei necesare pentru aceasta executare4 si acest re"u! nu a "ost trimis. Tabelul 1. +omentul acceptarii de catre banci a 2rdinului de plata Obligatia de plata in "unctie de tipul bancii *intermediare sau platitoare4, aceasta obligatie este di"erita pentru "iecare din ele, dupa cum urmea!a pentru banca intermediara, obligatia consta in emiterea in adresa urmatoarei
%'.

banci intermediare sau a bancii platitoare si in termenele indicate de legea model, a propriului 2P pentru executarea celui primit *art. >*'44D pentru banca platitoare, obligatia se reduce la punerea "ondurilor la dispo!itia bene"iciarului sau utili!area lor in alte moduri indicate in tabelul de mai sus, con"orm 2P si dreptului aplicabil relatiilor intre banca platitoare si bene"iciarD 0ancile mentionate au urmatoarele obligatii de prudenta 0anca recipienta *intermediara4 *art. >4 a4 daca indicatiile din 2P cu privire la banca intermediara sau sistemul de trans"er de utili!at la executarea 2P determina imposibilitatea sau di"icilitatea excessiva de executare, acest "apt trebuie noti"icat "ara intir!iere ordonatoruluiD b4 daca 2P primit nu contine in"ormatie su"icienta pentru a "i considerat 2P, sau c7iar daca contine toate datele, nu poate 0anca bene"iciara *art. %04 a4 daca 2P primit nu contine in"ormatie su"icienta pentru a "i considerat 2P, sau "i executat din insu"icienta de in"ormatie, insa ordonatorul 2P poate "i identi"icat, banca bene"iciarului noti"ica aceasta ordonatoruluiD c4 daca banca descopera necorespunderi intre in"ormatiile cu privire la valoarea 2P, ea de asemenea are obligatia de noti"icare. c7iar daca contine toate datele, nu poate "i executat din insu"icienta de in"ormatie, insa ordonatorul 2P poate "i identi"icat, banca bene"iciarului noti"ica aceasta ordonatoruluiD b4 daca banca descopera necorespunderi intre in"ormatiile cu privire la valoarea 2P, ea de asemenea are obligatia de noti"icareD c4 daca banca descopera necorespunderi intre in"ormatiile cu privire la identitatea bene"iciarului, ea are obligatia de noti"icare. Tabelul 8. 2bligatiile de prudenta ale bancilor implicate in executarea 2rdinului de plata (evocarea 2P 2P poate "i revocat in orice timp, cu conditia acordarii unui raga! re!onabil bancilor pentru a intreprinde masurile necesare executarii ordinului de revocare. Totodata, art. %' *14 al legii stipulea!a ca ordonatorul poate conveni cu banca recipienta ca 2P emise in adresa ei sa "ie irevocabile *%4 sau ordinul de revocare a "ost primit cu respectarea conditiilor mentionate la inceputul pre!entului paragra" *'4. Geridicitatea re"u!ului se controlea!a in mod similar controlului veridicitatii 2P ca atare. 6xecutarea 2P Plata se considera inc7eiata in momentul in care a4 banca debitea!a contul ordonatorului desc7is la ea *cind plata se e"ectuea!a prin debitarea contului ordonatorului ce nu este banca4D b4 mijloacele creditate de ordonator pe contul bancii se utili!ea!a, sau daca nu, atunci in urmatoarea !i bancara dupa !iua in care mijloacele credit se pun la dispo!itia bancii sau acest "apt devine cunoscut banciiD c4 cind mijloacele creditate de ordonator pe contul altei banci se utili!ea!a, sau daca ou, atunci in urmatoarea !i bancara dupa !iua in care mijloacele credit se pun la dispo!itia bancii sau acest "apt devine cunoscut banciiD d4 se e"ectuea!a decontarile "inale in adresa bancii in banca nationala, in care aceasta are contD e4 se e"ectuea!a decontarile "inale in con"ormitate cu i4 regulile sistemului de trans"er de "onduri, care prevad decontarile pentru obligatiunile "inanciare intre participantii la acest sistem in ba!a bilaterala sau multilateralaD sau ii4 acordurile bilaterale cu privire la decontari. 2P trebuie executat in !iua operationala in care banca respectiva %5a primit, sau cel tir!iu in !iua urmatoare operationala *cu exceptia ca!urilor in care din continutul 2P nu re!ulta cerinta de a "ace plata la o data mai tir!ie4. in calitate de !i a valorii trebuie sa "ie "olosita !iua primirii 2P *c7iar daca executarea se e"ectuea!a mai tir!iu4.
%'=

(esponsabilitatea pentru neexecutarea 2P in ca! de plata pina la revocare, banca ce a e"ectuat plata are obligatia, con"orm legii, de a rambursa bancii intermediare dinaintea ei valoarea 2P si dobinda pentru perioada ce s5a scurs din !iua platii pina in !iua rambursarii "ondurilor *art. %84. )umele gresit platite in ba!a 2P se rambursea!a persoanei in paguba in situatia in care in urma erorii bancii bene"iciarului i s5a platit mai putin decit e"ectiv preva!ut in 2P, compensatia revine bene"iciaruluiD daca insa s5a platit mai mult decit prevedea 2P, se despagubeste banca platitoare *art. %:5%. ale legii4. Pe perioadele de neexecutare sau executare necon"orma partile a"late in culpa ii incuba obligatia de plata a dobin!ii *art. %=4. 6.(. #ecul ,oncept. Necesitate intre cambii si cecuri exista "oarte multe asemanari, dar extsta si o deosebire esentiala 5cecul nu este instrument de credit. )ub acest aspect, rolul economic al cecului este mai putin important decit al cambiei si biletului de ordin. Cunctia de instrument de plata re!ulta din "aptul ca cecul este in toate ca!urile platibil la vedere, in literatura de specialitate sint "ormulate multe de"initii ale cecului. I. +acovei de"ineste cecul ca un titlu negociator prin care o persoana, numita tragator, da ordin unei banci sau altei institutii de credit, numita tras, la care are uu disponibil *provi!iune4, sa plateasca la vedere o suma de bani unui bene"iciar sau la ordinul acestuia181. ;utorii monogra"iei -ontracte co$erciale internationale mentionea!a ca #cecul ca si toate titlurile de credit, este documentul necesar pentru a se exercita dreptul literal si autonom cuprin!ind ordinul adresat de o persoana numita tragator, unei persoane numita tras 5 care nu poate "i decit o institutie de credit 5 de a plati la vedere posesorului o suma determinata$188. ,onstantin Cloricel scrie ca #cecul este un instrument de plata prin care tragatorul, titularul unui cont in banca sau al unui credit depo!itat in banci, da ordin sa se plateasca din disponibilul contului sau o suma catre un bene"iciar, la o anumita data$18:. ,onstantin ;postol arata ca #cecul este un titlu negociabil, ce cuprinde ordinul neconditionat, dat de o persoana *#tragator$4 unei alte persoane *#tras$4 la care are un disponibil banesc in cont, de a plati unui tert *#bene"iciar$4 o anumita suma de bani$1. (eglementarea juridica ,ecul a aparut mult mai tir!iu decit cambia. &atorita "acilitatilor pe care le creea!a in materie de plati comerciale, a intrat in practica decontarilor multor tari, iar incepind cu sec. al ?l?5lea a inceput sa capete si o reglementare juridica *initial la nivelul legislatiilor nationale4. ;st"el, in 2landa cecul a primit o reglementare prin ,odul ,omercial din %>1>, purtind denumirea de #assierbriefe *scrisoare de casa4D in 0elgia a "ost reglementat printr5o lege speciala din %>=1, in 6lvetia prin legea din %>>%, in ;nglia prin 2ill of exc,ange din %>>', in Italia prin ,odul ,omercial din %>91, in ;ustria si 9ermania prin legea din %90>. 6"orturile de uni"icare a reglementarilor sus5mentionate pe plan international s5au soldat cu succes in anul %91%, in care a avut loc con"erinta diplomatica de la 9eneva, ce a aprobat conventiile in materie de cecuri? a4 ,onventia privind legea uni"orma a cecurilor, care contine patru anexe $ ,onventia prin care partile semnatare se angajea!a sa introduca Legea Uni"orma in legislatia nationala a tarii respectiveD ;nexa nr. %, cuprin!ind .egea unifor$a a cecului *in continuare in compartimentul re"eritor la decontarile prin cec 5 Legea Uni"orma418=D $ ;nexa nr.', cuprin!ind re!ervele tarilor semnatare "ata de unele articole ale conventiei din ;nexa nr. l18>D Protocolul inclu!ind in"ormarea reciproca intre statele semnatareD b4 ,onventia pentru solutionarea unor con"licte de legi in materie de cecuriD c4 ,onventia cu privire la taxa de timbru in materie de cecuri. Printre statele care au semnat, iar ulterior au rati"icat ambele conventii, se numara ;ustria, 0elgia, ,e7oslovacia, &anemarca *"ara 9roenlanda4, 6lvetia, Cinlanda, 6cuator, 9recia, Italia, 3aponia, Luxemburg, Portugalia, (ominia, )pania, )uedia, Ungaria etc. ,a urmare a acestor
%'>

rati"icari, statele respective au aprobat sau modi"icat legislatia nationala in materie de cecuri, ex. Cranta a aprobat decretul5lege din 01.%0.%91:#&espre identi"icarea raporturilor de cec$ si decretul din 10.01.%9:: care a creat sistemul de in"ormare mutuala a bancilor privind neplatnicii cecurilor. ,a si in ca!ul ,onventiei de la 9eneva asupra cambiei si biletului la ordin, a carei aplicabilitate e restrinsa la unele !one geogra"ice, ,onventia de la 9eneva privind Legea Uni"orma a cecului a reali!at o uni"icare incompleta, din cimpul actiunii ei "iind iarasi excluse tarile sistemului legislativ anglo5saxon. in ;nglia si )U; circulatia cecurilor este reglementata de aceeasi lege care reglementea!a si raporturile cambiale, deoarece in -o$$on .a= cecul se considera o varietate a cambiei. in a"ara de aceasta, actiunea Legii Uni"orme asupra cecurilor este restrinsa si din cau!a re!ervelor cuprinse in anexa '. ;ceste re!erve privesc 5 determinarea momentului cind este necesara existenta provi!ionului la trasD 5 regimul cecului retransmisibilD 5ceculin albD 5 prelungirea termenilor de pre!entare la plataD 5 cecul baratD 5 determinarea drepturilor posesorului cecului asupra provi!ionuluiD 5 protestulD 5 nivelul dobin!ilorD 5 clau!e de suspendare si intrerupere a prescriptiilor )tructura juridica a cecului *subiecte, date obligatorii4 ,ontinutul cecului este "oarte asemanator cu cel al cambiei, reglementarile privind girul, avalul, protestul si actiunea in regres "iindu5i aplicabile similar )vezi infra . in raportul juridic de cec sint trei subiecte tragatorul /emitentul0? persoana care da ordinul de plata prin care dispune e"ectuarea platii din provi!ionul constituit la banca saD trasul? cel care e"ectuea!a plata si care este intotdeauna o banca sau alta institutie de creditareD beneficiarul? persoana in "avoarea careia se "ace plata, de regula "iind o persoana terta. Uneori bene"iciar poate "i insusi tragatorul. ,on"orm art. % al Legii Uni"orme cecul trebuie sa contina urmatoarele . enunturi obligatorii? %. denumirea de cea inscrisa in limba "olosita la redactareD '. mandatul neconditionat de a plati o suma de baniD 1. numele trasuluiD 8. locul de plataD :. data si locul emiteriiD .. semnatura tragatorului. in mod exempli"icativ aceste date ale cecului se indica in "igurile *ve!i "igura = pe pag. ==04 in continuare, vom anali!a "iecare dat al cecului in mod separat. 1. denumirea de cec, inscrisa in limba folosita la redactare &enumirea de cec, ca si la cambie, trebuie sa "igure!e in in scris in mod solemn c,e(ue in "rance!a si engle!a, sc,ee4 in germana, assegno bancario in italiana. ,uvintul #cec$ provine de la verbul engle! #to c7ec<$ *a controla , deoarece banca trasa trebuie sa veri"ice pre!enta disponibilului necesar, daca semnaturile sint autentice, daca cecul a "ost corect completat. in dreptul engle! indicarea denumirii de #cec$ nu este obligatorie, deoarece acesta este o varietate a cambiei. 2. mandatul neconditionat de a plati o suma de bani +andatul neconditionat trebuie dat pur si simplu, iar suma trebuie indicata si cu ci"re si cu litere. ,on"orm art.9 al Legii Uni"orme, daca indicatiile nu coincid, va "i valabila suma inscrisa cu litere. &aca sint inscrise mai multe ori di"erite sume, se plateste suma cea mai mica.
%'9

,ecul poate "i tras la ordinul tragatorului insusi sau la ordinul unei terte persoane. Tragatorul cecului va "i tinut intotdeauna responsabil de plata cecului, iar orice conditie care l5ar scuti de aceasta obligatie, con"orm art. %' al Legii Uni"orme, va "i socotita ca nescrisa. &atorita modului de derulare a platii prin cec, trasul nu poate "i si tragator, cu exceptia ca!ului cind titlul este tras intre subunitatile aceluiasi emitent. 2rice mentiune despre procentele convenite va "i considerata drept nescrisa. Plata dobin!ii ar "i si alogica, deoarece cecul "iind platibil la vedere, nu procura credit. (. numele trasului Numele trasului trebuie scris in mod clar de o maniera ca sa "ie posibila identi"icarea lui. in general, indicarea numelor persoanelor "i!ice si a denumirilor persoanelor juridice este la latitudinea legislatiilor nationale. )pre deosebire de trasul cambial, cel din raportul de cec nu va putea accepta ceculD el are doar obligatia de a plati suma indicata in limita disponibilului existent. ;sadar, cecul nu se pre!inta spre acceptare. ,on"orm art.8 al Legii Uni"orme mentiunea despre acceptarea cecului va "i socotita ca nescrisa. 5. locul de plata Locul platii contine localitatea si banca la care trebuie e"ectuata plata. ,on"orm art. ' al Legii Uni"orme, in lipsa unei mentiuni speciale se ia in considerare locul preva!ut linga numele trasului, iar daca sint aratate mai multe locuri, cecul este platibil la primul dintre ele. in lipsa oricaror mentiuni cecul se plateste la locul unde trasul isi are domiciliul stabil *sediul central al bancii trase4. 6. data si locul emiterii &ata emiterii trebuie sa contina !iua, luna, anul. &aca nu este indicat locul emiterii, acesta va "i socotit locul indicat linga numele tragatorului. '. semnatura tragatorului )emnatura tragatorului trebuie sa cuprinda de obicei numele si prenumele sau denumirea de "irma si stampila celui care se obliga. Prenumele poate "i prescurtat sau pot "i aratate numai initialele. &aca pe cec sint semnaturi ale unor persoane care nu sint capabile sa5si asume obligatia de plata, semnaturi "alse sau semnaturi ale unor persoane inexistente sau orice semnaturi nevalabile, atunci semnaturile altor persoane nu5si pierd puterea juridica. ,on"orm art. %% al Legii Uni"orme, persoana care a semnat cecul in numele altei persoane, neavind imputerniciri pentru aceasta, este obligata ea insasi sa "aca plata, iar daca a "acut5o, are aceleasi drepturi pe care trebuia sa le aiba repre!entantul. ;ceeasi regula va "i aplicabila "ata de repre!entantul care a depasit limitele imputernicirilor sale. )pre deosebire de cambie, printre mentiunile esentiale ale cecului nu "igurea!a scadenta si numele bene"iciarului. ,ecul este platibil la pre!entare, adica la vedere. 0ene"iciarul unui cec poate "i o persoana determinata cu sau "ara mentiunile #la ordin$, #nu la ordin$ sau o alta mentiune ec7ivalenta. in calitate de bene"iciar al unui cec este pre!umata orice persoana care pre!inta un cec cu mentiunea #la purtator$ sau un cec in care dupa numele bene"iciarului urmea!a mentiunea #sau la purtator$. &eci, spre deosebire de cambie, care trebuie obligatoriu sa contina numele bene"iciarului, "iind inter!ise tratele la purtator *desi exista posibilitatea ca o cambie sa circule la purtator prin intermediul girului la purtator4, cecul poate circula atit ca titlu nominativ, cit si ca titlu la purtator. ;ceste deosebiri nu totdeauna pot "i justi"icate o cambie se aseamana "oarte mult cu un cec in ca!ul in care are scadenta la vedere *permisa de dreptul cambial4 si in care mai e si transmisa printr5un gir la purtator *in alb4. 2 ast"el de trata va avea aceleasi caracteristici ca si un cec. Probabil ca de la aceste ratiuni a pornit si dreptul anglo5saxon, care reglementea!a cecul ca pe o varietate a cambiei. in dreptul continental din aceste deosebiri ale cecului s5a constituit o intreaga doctrina. Pornind de la "aptul ca cecul este platibil la vedere, una din principalele caracteristici ale lui este previziunea. ,on"orm art.1 al Legii Uni"orme, emiterea cecului este conditionata de existenta prealabila la tras a unui "ond banesc "ie depo!it bancar, "ie credit acordat de catre tras, per"ectate sub "orma contractului de depo!it si respectiv de credit bancar. in majoritatea legislatiilor se cere ca
%10

disponibilul necesar sa se a"le e"ectiv la tras in momentul emiterii sub sanctiune penala. Provi!iunea cecului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii %. sa "ie certaD '. sa "ie lic7idaD 1. sa "ie exigibilaD 8. sa "ie disponibilaD :. sa "ie prealabilaD .. sa "ie nu mai mica decit valoarea cecului. *miterea cecului in mod curent se spune ca se poate trage un cec cind tragatorul are creanta "ata de banca sa, ca urmare a depunerii unei sume de bani, si ca aceasta creanta va aduce pro"it purtatorului cecului. &in aceasta cau!a emiterea unui cec "ara acoperire sau cu acoperire insu"icienta, retragerea "ondului dupa emiterea cecului sint cali"icate ca in"ractiune, iar tragatorii de cecuri "ara acoperire se inscriu intr5o #lista neagra$ a bancilor centrale, care dispune in adresa lor interdictia pe viitor de a emite cecuri si preintimpinarea bancilor sa re"u!e eliberarea de cecuri tragatorilor sus5 mentionati. Totusi in practica se emit uneori cecuri "ara provi!ion, cu conditia ca acoperirea necesara sa urme!e intr5un timp scurt. Tragatorii isi "ac urmatoarea socoteala citeva !ile se vor pierde pina cind cecul va "i trimis prin posta, bene"iciarul va pierde si el citeva !ile pina va pre!enta cecul bancii sale, iar banca va pierde si ea ceva timp pina cind va incasa valoarea cecului de la banca trasa prin compensatie bancara. Pina atunci tragatorul spera ca va asigura provi!iunea inexistenta la momentul emiterii. in aceste ca!uri emiterea cecului "ara acoperire nu va constitui o in"ractiune, datorita lipsei intentiei de "rauda din partea tragatorului, urtatorn cecului nu vor sti de existenta sau nu a provi!ionului, pina in momentul #sosirii$ cecului la banca trasa. ;ceasta, constatind lipsa acoperirii cecului, va re"u!a sa5% plateasca la pre!entare, inregistrind re"u!ul si "acind o somatie tragatorului prin scrisoare recomandata cu con"irmare de primire a cecului. ;dresatul scrisorii va "i c7emat sa regulari!e!e situatia si sa restituie toate carnetele de cec pe care le poseda de regula, emiterea unui cec neasigurat il va priva de dreptul de a emite un cec nou. ;ceasta interdictie va putea "i ridicata daca intr5un termen stabilit de banca emitentul isi va regulari!a in intregime situatia. Tragatorul unui cec "ara acoperire va trebui sa repare orice paguba cau!ata "ie bancilor care au onorat cecurile, "ie purtatorilor carora le5a "ost re"u!ata plata. 0ancile care au onorat cecurile se vor subroga in drepturile purtatorilor contra tragatorului si in garantiile care ar putea asigura aceste drepturi. Toti cei pagubiti vor putea protesta creanta lor contra emitentului si cere sec7estrarea bunurilor acestora, insa un mare risc va "i insolvabilitatea emitentului "ara acoperire in acest ca! purtatorul cecului va suporta nulitatea lui, neputind sa actione!e impotriva bancilor. Transmiterea cecului Transmiterea cecului se "ace prin andosare *gir4. ,on"orm articolului : al Legii Uni"orme, cecul poate "i considerat platibil a. unei anumite persoane cu sau "ara clau!a expresa # la ordin "B b. unei anumite persoane cu clau!a !nu la ordin" sau o expresie ec7ivalentaD c. la purtator. ;lineatul ' al aceluiasi articol prevede ca cecul considerat platibil unei persoane cu mentiunea !sau la purtator" ori o alta expresie ec7ivalenta este socotit la purtator. ;lineatul 1 al art.: stipulea!a ca cecul "ara indicarea bene"iciarului este socotit de asemenea ca cel la purtator. &in prevederea legala re!ulta ca transmiterea cecului e determinata de modalitatea indicarii bene"iciarului. in "unctie de "ormele stipulate, se disting urmatoarele modalitati de transmitere a cecului 1. cecul nominativ *cu clau!a !nu la ordin" se transmite numai in "orma si cu e"ectele cesiunii de drept comun. Pentru acesta se va intocmi o declaratie de cesiune, autenti"icata notarial. 2. cecul la ordin 5 cu sau "ara clau!a expresa !la ordin" - se transmite prin andosament *gir4. 1irul poate "i "acut c7iar in "olosul tragatorului sau in bene"iciul oricaror persoane terte. ;ceste
%1%

persoane capata drepturi depline asupra cecului, si la rindul lor pot andosa cecul. ;ndosarea presupune si remiterea e"ectiva a titlului. 9irul trebuie sa "ie neconditionat, iar orice conditie va "i socotita ca nescrisa. 9irul transmite toate creantele ce re!ulta din cec. ;ndosamentul partial nu se admite, la "el ca si cel "acut de tras. 9irul la purtator are putere juridica de gir in alb, adica girantul nu indica numele giratorului, ci isi pune doar semnatura sa. 9irul la tras are valoarea juridica a unei simple recipise cu exceptia ca!ului in care trasul are citeva subdivi!iuni *intreprinderi "iice4 si girul a "ost "acut in "olosul uneia din ele, alteia decit cea asupra careia a "ost tras cecul. Corma girului este preva!uta in articolul %. al Legii Uni"orme, si se "ace la "el ca si la cambie sau pe corpul cecului, sau pe alonj. Indicarea giratorului nu este obligatorie. 9irul in alb da detinatorului aceleasi drepturi ca si in ca!ul cambiei. ,on"orm art. %> al Legii Uni"orme, girantul raspunde de plata, daca in cec nu s5a stipulat alt"el. ;lt"el spus, giratorul poate inainta o actiune recuperatorie "ata de girant. in mod consecutiv, regula generala a securitatii cecurilor ar "i ca cu cit mai multe giruri sint pe cec, cu atit este mai inalta siguranta cecului. &ar in realitate girurile precedente pot "i ale unor persoane insolvabile, de aceea ele nu pot constitui o garantie mare de plata. 9irantul poate inter!ice andosarea ulterioara a cecului 5 in acest ca! el nu va purta raspundere "ata de girantii, carora cecul le5a "ost andosat dupa aceasta. Persoana ce poseda cecul in temeiul unui sir neintrerupt de giruri va "i considerata ca detinator legitim, c7iar daca ultimul gir este in alb. in ca!ul in care cineva din numarul celorlalti detinatori ai cecului a deca!ut din posesia lui, detinatorul actual al cecului, indi"erent daca este cec la purtator sau andosat in alb, este obligat sa5% inapoie!e nu$ai daca %5a dobindit cu rea credinta sau dintr5o grava imprudenta. in general insa cind cecul este pierdut sau "urat, este prudent sa se instiinte!e trasul, "acindu5se contestare la plata. Persoanele "ata de care s5a inaintat o actiune in privinta cecului nu5i pot "ormula detinatorului pretentii de ordin personal *exceptii4 ce ar "i opo!abile tragatorului in ca!ul dreptului comun. 9irul trebuie sa "ie neaparat datat, in ca! contrar el va "i considerat "acut pina la data depunerii protestului sau expirarii termenului pentru pre!entare, cu conditia ca sa nu "ie dovedit contrariul. 9irul "acut dupa actul de protest sau dupa expirarea termenului de pre!entare are "orta juridica a unei simple cesiuni de drept comun. &esi dreptul uni"orm si national prevede posibilitatea circulatiei cecului prin andosare, acest lucru se intimpla mai rar decit in ca!ul cambiei, in virtutea "aptului ca cecul se pre!inta la plata intr5un timp "oarte scurt "ara a5i mai prelungi circulatia, pe cind cambia, "iind la termen, poate avea timp sa circule inainte de scadenta. (. cecul la purtator se transmite prin simpla inminare noului bene"iciar. 9arantarea cecului ,on"orm art. ': al Legii Uni"orme, plata unui cec poate "i garantata prin aval pentru intreaga suma sau pentru o parte din ea. ;valul poate "i dat de un tert sau c7iar de un semnatar al cecului, dar nicidecum de catre tras. 2bligatia avali!atorului este la "el cu cea garantata. ;vali!atorul va "i responsabil c7iar si in ca!ul in care obligatia pentru care a garantat nu este valabila din orice punct de vedere, exceptie "acind drepturile ce decurg din cec impotriva persoanelor pentru care a garantat si impotriva altor obligati iinuti "ata de persoana garantata. Plata cecului ,on"orm art. '> al Legii Uni"orme, cecul este platibil la vedere. Pre!entarea cecului la un o"iciu de compensatii ec7ivalea!a cu pre!entarea la plata a lui. Legea Uni"orma prin art.'9 stabileste termenele de pre!entare la plata. 6le sint di"erite in raport cu po!itia geogra"ica a locului de emitere "ata de cel de plata, si anume cecul emis si platibil in aceeasi tara se pre!inta la plata in termen de > !ileD cecul emis intr5o tara si platibil in alta se pre!inta la plata intr5un termen de
%1'

'0 !ile, daca locul emiterii si locul platii se a"la in aceeasi parte a lumii *acelasii continent4D sau =0 de !ile, daca locul emiterii si locul platii se a"la in di"erite parti ale lumii. ,ecurile emise intr5o tara europeana cu plata intr5o tara din ba!inul mediteranean, precum si cecurile emise intr5 o tara din ba!inul mediteranean si platibile in 6uropa se considera ca emise si platibile in aceeasi parte a lumii. in general, termenul de pre!entare la plata nu poate depasi . luni, in unele ca!uri *"oarte putin raspindite4 plata cecurilor peste aceste termene putindu5se "ace cu acordul prealabil al tragatorului. in mod normal, tragatorul poate recurge la blocarea provi!ionului, daca plata n5a "ost solicitata la timpul necesar. in ca!ul unor cecuri *mai ales celor de calatorie4 pe inscris se tipareste si termenul maxim in decursul caruia acesta poate "i pre!entat spre incasare *de ex. !valabil F luni de la data e$iterii" . )anctiunea legala pentru nepre!entarea cecului la plata in timpul respectiv consta in pierderea dreptului de recurs contra andosatorilor. 6xista totusi primejdia ca daca cecul nu e incasat multa vreme sa dispara acoperirea. in acest sens, tragatorul are obligatia sa mentina acoperirea > !ile *sau mai mult, dupa ca!4 de la emiterea cecului, dupa care el este imputernicit de a bloca sumele destinate platii pe cec. in ca!ul in care calendarul de la locul platii di"era de calendarul de la locul emiterii, atunci !iua emiterii se va calcula cu scopul stabilirii !ilei respective de la locul de plata. Plata cecului este revocabila, deoarece cecul, dupa parerea unor autori, nu este un instrument sigur de plata. (evocarea inseamna retragerea ordinului dat trasului de a plati suma din cec. (etragerea cecului poate avea loc numai pina la expirarea termenului de pre!entare la plata. (aporturile ce decurg din cec nu sint intuitupersonae, de aceea moartea sau survenirea incapacitatii de exercitiu a tragatorului, survenite dupa emiterea cecului, nu in"luentea!a asupra valabilitatii cecului, si trasul va "i tinut totusi sa5si onore!e obligatia de plata. ,on"orm art.18 al Legii Uni"orme, trasul la e"ectuarea platii are dreptul sa ceara predarea cecului cu mentiunea !ac,itat" si o c7itanta care ar certi"ica primirea platii de catre detinator. Trasul poate e"ectua si o plata partiala, iar detinatorul cecului nu e in drept sa o re"u!e. 6l poate cere sa se "aca mentiune despre aceasta pe corpul cecului si sa i se inmine!e o c7itanta. ,on"orm art. 1: al Legii Uni"orme, trasul care "ace plata unui cec andosat, este obligat sa controle!e corectitudinea succesiunii girurilor, nu si a semnaturilor girantilor. )porul se va considera neintrerupt daca girantul din girul ulterior "igurea!a ca girant in girul anterior. in "unctie de "orma cecului se veri"ica posesiunea lui legitima. Unii autori mentionea!a ca trasul trebuie sa controle!e identitatea bene"iciarului, insa legea nu impune o aast"el de conditie. ,on"orm dreptului uni"orm, daca cecul a "ost emis intr5o valuta care nu are circulatie la locul platii, atunci suma lui poate "i platita con"orm cursului la !iua platii. ,ursul valutei straine va "i stabilit con"orm obiceiurilor de la locul platii. &ar tragatorul poate include clau!a prin care sa stabileasca ca suma care urmea!a a "i platita va "i calculata con"orm cursului de re"erinta indicat in cec. ;ceste reguli nu vor "i aplicate in ca!ul in care tragatorul a pus conditia ca plata sa "ie e"ectuata intr5o anumita valuta indicata in cec. &aca suma cecului, indicata intr5o valuta care are aceeasi denumire ca si valuta de la locul platii, dar cursuri di"erite, se va presupune ca s5a avut in vedere valuta de la locul platii. Protestul si regresul ,on"orm art. 80 al Legii Uni"orme, in situatia in care trasul nu plateste cecul pre!entat in termen util, posesorul titlului poate exercita dreptul de regres impotriva girantilor tragatorului si avali!atorilor. (e"u!ul de plata poate "i constatat prin %. intocmirea unui protestD
%11

'. printr5o declaratie a trasului scrisa si data pe cecD 1. printr5o declaratie constatatoare a o"iciului de compensare ca cecul a "ost pre!entat dar n5a "ost platit. Protestul sau constatarea ec7ivalenta trebuie adresate inainte de expirarea termenului de pre!entare. &aca pre!entarea s5a produs in ultima !i a termenului, protestul sau constatarea se "ac in prima !i lucratoare ce urmea!a. In ca! de re"u! de !plata" detinatorul trebuie sa5i puna la curent pe girant si tragator in termen de 8 !ile lucratoare ce urmea!a dupa !iua intocmirii protestului sau a unui act similar. La rindul sau, "iecare giratar e obligat timp de ' !ile lucratoare care urmea!a dupa primirea sesi!arii *modi"icarii4 sa comunice girantului sau in"ormatia primita cu privire la neplata, cu indicarea numelui si adreselor persoanelor ce au emis in"ormatiile anterioareD si asa se va proceda in continuare pina cind in"ormatia nu va "i adusa la cunostinta tragatorului. Termenele sus5mentionate incep sa curga din momentul inceputului ve7icularii in"ormatiei. in acelasi mod trebuie instiintat avali!atorul de catre persoana pentru care a garantat. instiintarea poate "i "acuta sub orice "orma, inclusiv si prin simpla inapoiere a cecului. )e va considera ca termenul a "ost respectat, daca scrisoarea ce contine instiintarea a "ost expediata in termenul respectiv. Persoana ce nu5% va in"orma pe contragentul sau nu pierde dreptul ce decurge din cec, dar ea va "i tinuta responsabila pentru prejudiciul ce ar putea "i adus din cau!a neglijentei sale, marimea prejudiciului restituit neputind totusi sa depaseasca marimea sumei cecului. &reptul uni"orm stipulea!a ca tragatorul, girantul sau avali!atorul pot prin intermediul mentiunilor !fara protest", !fara c,eltuieli" sau orice alta "ormula ec7ivalenta sa5% elibere!e pe detinator de obligatia dresarii unui protest sau altui act similar pentru exercitarea dreptului lui de regres. &ar aceasta nu duce la scutirea detinatorului de obligatia pre!entarii cecului la plata in termenul cuvenit *%4, nici de obligatia de a5i in"orma pe contragentii sai *'4. &ovada nerespectarii termenului va "i "acuta de persoana care invoca aceasta circumstanta, "iind un litigiu cu detinatorul cecului. &aca mentiunea liberatorie ),Aara protest" a "ost "acuta de tragatorul cecului, atunci ea va avea e"ect juridic asupra tuturor semnatarilor ceculuiD dar daca ea e "acuta de girant sau avali!ator, ea va avea e"ect juridic doar asupra lor. in ca!ul in care, contrar mentiunii ,*ara protest" sau altor mentiuni ec7ivalente, detinatorul cecului totusi dresea!a un protest, toate e"ectele, c7eltuielile vor "i suportate de el. (aspunderea ,on"orm art. 88 al Legii Uni"orme, toti obligatii din raportul de cec raspund in mod solidar "ata de detinatorul lui. &etinatorul lui are dreptul sa inainte!e actiuni "ata de toate aceste persoane "iecarei in parte sau tuturor la un loc. Posesorul nu este obligat sa respecte acea consecutivitate in care aceste persoane s5au obligat. ;cest drept il are si "iecare persoana obligata prin cec dupa ce aceasta a e"ectuat plata. ;rt.8: al Legii Uni"orme prevede ca detinatorul cecului are dreptul sa ceara de la persoana careia i5a inaintat o actiune in ordine de regres atit suma cecului, cit si c7eltuielile pentru protest si alte c7eltuieli pe care le5a suportat persoana. Persoana care a "acut plata poate cere acelasi lucru de la ceilalti obligati in ordine de regres. Persoana platitoare are dreptul sa ceara o c7itanta care ar certi"ica plata. Ciecare girant care a platit cecul isi poate sterge girul sau si cele care urmea!a dupa el. Prescriptia ;ctiunile de regres ale posesorilor impotriva girantilor, tragatorului sau celorlalti obligati se prescriu in termen de . luni, calculate de la expirarea termenului de pre!entare la plata. ;ctiunile in regres ale di"eritilor obligati unii impotriva altora se prescriu tot dupa . luni, dar socotite din !iua in care obligatul a platit cecul sau din !iua in care actiunea de regres a "ost pornita impotriva sa. ,on"orm art. :8 al Legii Uni"orme, intreruperea prescriptiei nu are e"ect decit impotriva
%18

aceluia "ata de care actul de intrerupere a "ost "acut. Legea Uni"orma prevede posibilitatea prelungirii termenelor in ca!ul in care pre!entarea cecului sau dresarea protestului a "ost imposibila din cau!a "ortei majore, insa in acest ca! detinatorul este obligat "ara intir!iere sa aduca la cunostinta girantului sau ca!ul de "orta majora si sa "aca pe cec sau pe alonj o mentiune despre aceasta, indicind data in"ormarii si punindu5si semnatura. 9irantul va actiona in acelasi mod ca si in ca!ul re"u!ului de plata. &upa consemnarea "ortei majore detinatorul este obligat "ara intir!iere sa pre!inte cecul la plata si, daca va "i necesar, sa drese!e protestul sau un act similar. &aca actiunea "ortei majore durea!a mai mult de %: !ile din !iua in care detinatorul a adus acest "apt la cunostinta girantului, atunci c7iar daca n5a expirat termenul de plata poate "i aplicat regresul "ara ca cecul sa "ie pre!entat ca "orta majora circumstantele care tin de persoana detinatorului sau de persoana careia aceasta i5a mentionat pre!entarea cecului sau dresarea protestului. Pluralitatea exemplarelor ,on"orm dreptului uni"orm, cecul, cu exceptia titlurilor la purtator, poate "i tras in mai multe exemplare identice. 6le trebuie sa contina in insusi textul titlului un numar de ordine. in absenta numerotarii, "iecare exemplar va constitui un exemplar distinct. Plata e"ectuata pe un exemplar este liberatorie, c7iar daca aceasta n5a "ost stipulat expres. Nu este prudent ca girantul sa transmita aceste exemplare persoanelor in care nu are incredere, deoarece con"orm alin. II al art.:0 al Legii Uni"orme girantul care a transmis exemplarele di"eritelor persoane, precum si girantii cunoscatori vor "i tinuti responsabili pe toate exemplarele nerestituite pe care sta semnatura lor. in materia cecului datorita naturii titlului nu se admite emiterea de copii. ,orectarile *modi"icarile4 in general sint admise, dar persoanele care au semnat cecul pina la data corectarii vor "i responsabile con"orm textului initial *de pina la corectare4, iar persoanele ce au semnat dupa ce textul cecului a "ost modi"icat vor "i tinute responsabile con"orm textului modi"icat. Garietatile cecului in practica bancara$ internationala se utili!ea!a mai multe "eluri de cecuri, care pot "i grupate dupa mai multe criterii. I. &in punctul de vedere al $odului in care este indicat beneficiarul, deci al celui ce trebuie sa incase!e suma, se disting trei "eluri de cecuri %. nominativeD '. la ordinD 1. la purtator. ,ecurile sint considerate nominative atunci cind in textul lor este indicat numele bene"iciarului, iar cecul este platit numai acestuia. )uprimarea caracterului transmisibil al cecului poate avea loc prin stergerea mentiunii !la ordin " sau prin inscrierea clau!ei !netrans$isibil", !nu la ordin " etc. ;ceste cecuri nu pot "i transmise prin gir, ci doar prin cesiune. ,ecurile vor "i la ordin atunci cind in textul lor e mentionat numele bene"iciarului si clau!a !la ordin ". ,7iar daca aceasta clau!a lipseste, cecurile se pre!uma a "i la ordin. ;ceasta mentiune permite primului bene"iciar de a5% transmite mai departe prin andosare. ,ecurile la ordin au cea mai mare utili!are in practica. ,ecurile vor "i considerate la purtator atunci cind in textul inscrisului este mentiunea expresa Aa purtator ", sau cind nu se completea!a nimic in compartimentul cu privire la bene"iciarul platii. ;cest cec este platibil oricui il pre!inta, si are de!avantaje "ata de cele precedente in ca!ul "ostului. II. &upa $odul de incasare cecurile pot "i %. nebarateD '. barateD 1. circulareD 8. certi"icateD
%1:

:. postaleD .. de calatorieD =. netransmisibileD >. platibile in cont. ,ecul nebarat poate "i platit in numerar sau in cont "ara nici o restrictie, potrivit solicitarii bene"iciarului. ;cestea se mai numesc si cecuri albe sau desc,ise. ,ecul barat are un semn de demarcare speci"ic pe "ata titlului se contin ' linii paralele care pot "i inscrise de tragator sau de tras. ,ecurile barate sint utili!ate numai pentru plata dintr5un cont bancar in altul, neputind "i platibile in numerar. &e alt"el, cele ' bare paralele sint semnul distinctiv ca plata se "ace numai in cont. 0ararea poate "i generala si speciala. -ea generala nu contine decit mentiunea !banca " sau un alt termen ec7ivalent. ;cesta inseamna ca banca trasa nu poate plati cecul decit unei banci sau unui client al sau. )tergerea celor ' bare se considera ca si cum nu ar "i "ost "acuta. ,ea speciala contine intre cele doua linii numele unei banci unde bene"iciarul are cont. ;cest cec se plateste numai bancii aratate intre bare. &aca banca este c7iar banca trasa, plata se va "ace unui client al sau. 0anii sint virati dintr5 un cont in altul, iar cecurile sint trimise prin posta. 0ararea generala poate "i trans"ormata in barare speciala prin adaugarea numelui unei banci intre cele ' banci. (egula insa nu este reciproca bararea speciala nu poate "i trans"ormata in barare generala, deoarece stergerea denumirii bancii inscrise intre cele doua linii se cosidera ca si cum nu ar "i "ost "acuta. ,ecul cu barare speciala nu poate "i platit de catre tras decit bancii inscrise in document. Totusi banca indicata poate recurge pentru incasare la o alta banca. 2 banca nu poate dobindi un cec barat decit de la unul din clientii sai, sau de la o alta banca si nu poate sa5% incase!e pentru alte persoane in a"ara de acestea. 0anca trasa care nu respecta reglementarile cecului barat raspunde de pagubele cau!ate, pina la limita valorii. ,ecul circular este un titlu la ordin. 6l se emite de o banca autori!ata sau de o alta institutie de credit pentru sumele pe care le au la dispo!itie de la emitentul titlului, la data semnarii acestuia. ,ecul circular este platibil la oricare din locurile aratate de emitent. Posesorul legitim decade din dreptul de regres daca nu pre!inta cecul circular la plata intr5un termen de 10 de !ile de la data emisiunii. ;ctiunea impotriva emitentului se prescrie dupa scurgerea a 1 ani de la data emiterii. 9irul in "avoarea emitentului stinge cecul circular. ,ecul certificat este un cec obisnuit, barat sau nebarat, ac7itat la pre!entare, dar pe corpul caruia este pusa semnatura de certi"icare a trasului. 0anca trasa, la care se a"la contul tragatorului, certi"icind in prealabil existenta unui disponibil su"icient pentru e"ectuarea platii, suma certi"icata putind "i sau nu blocata. ,erti"icarea se "ace prin mentiunea !vazut, certificat pentru su$a...". ,on"orm Legii Uni"orme, orice semnatura a trasului pe cec are rolul certi"icarii provi!iunii. ,ecurile postale se utili!ea!a in localitatile care nu au sucursale ale bancilor de depo!it. 0irourile de posta din aceste localitati au servicii bancare, ce onorea!a cecurile postale. ;coperirea lor se a"la la Ad$inistratia centrala a postelor. (egimul juridic al cecurilor postale este reglementat la nivel international de %ranjamentul privind serviciul cecurilor postale, inc7eiat la )eul la %8.09.%998 sub auspiciile Uniunii Postale Internationale, in vigoare pentru (epublica +oldova din 1 iulie %99=18'. ,on"orm acesteia, desi titlul conventiei sugerea!a aplicarea ei "ata de platile prin cec prin intermediul institutiilor postale, articolul ' al conventiei stabileste ca plata prin cecuri postale *sau postcecuri este doar o varietate a prestatiilor o"erite prin serviciul de cecuri postale, care in a"ara de aceasta include a. viramentul 5 operatiuniea de debitare a contului titularului unui cont curent postal, e"ectuata la solicitarea acestuia, si de inscriere a sumei respective in creditul contului curent postal al bene"iciarului sau, con"orm unui acord inc7eiat intre administratiile postale respective, in creditul altor tipuri de conturiD b. varsamintul intr5un cont curent postal 5 operatiunea prin care expeditorul depune "onduri la
%1.

g7iseul unui birou postal si solicita inscrierea sumei in creditul contului curent postal al bene"iciarului sau, con"orm unui acord inc7eiat intre administratiile postale respective, in creditul altor tipuri de conturiD c. plata prin mandat sau prin cec de asignare 5 operatiuniea de debitare a contului titularului unui cont curent postal, e"ectuata la solicitarea acestuia, si de plata a unui mandat in numerar catre bene"iciarD d. retragerea din reteaua de distribuitori automati de bancnote P2)TN6T 5 "acilitate acordata detinatorilor de carti de catre institutiile "inanciare postale, care adera prin conventie la reteaua P2)TN6T, de a retrage banii de la distribuitorii automati de bancnote din reteaua P2)TN6T. &atorita "aptului ca aceste servicii "inanciare sint prestate de institutiile "inanciare postale *%4, si in a"ara de aceasta nu se re"era la platile prin cec *'4, ele nu vor "i examinate in detaliu in rindurile ce urmea!a. +ai curind, ne vom re"eri la platile prin inter$ediulpostcecurilor, de"inite de aranjament drept titluri internationale, care pot "i livrate titularilor de conturi curente postale si platibile la vedere in birourile postale ale tarilor participante la serviciu. Postcecurile sint eliberate de administratiile postale titularilor de conturi postale, impreuna cu o garantie postcec ce urmea!a sa "ie pre!entata la momentul platii. Galoarea maxima garantata este imprimata pe versoul "iecarui cec postal sau pe o anexa, in moneda convenita intre tarile contractante. ;dministratia de emitere poate percepe o taxa de la tragatorul unui cec postal. &urata de validitate a cecurilor postale este "ixata de catre administratia de emitere si este indicata pe postcec prin imprimarea ultimei date de validitate *in absenta unei ast"el de indicatii, validitatea postcecului este nelimitata4. Galoarea postcecului este varsata bene"iciarului in moneda legala a tarii de plata, la g7iseele birourilor de posta. Galoarea maxima care poate "i platita prin intermediul unui postcec este "ixata de comun acord de catre tarile contractante. ;dministratiile care convin sa participe la serviciul de postcecuri "ixea!a de comun acord valoarea remuneratiei care este atribuita administratiei de plata. ,ecurile de calatorie /turistic0 *"r. !de vo+age ", engl. !traveller c,e(ue " la aspectul lor exterior seamana mai mult cu o bancnota. ,ecul turistic are valoare "ixa, imprimata pe el o data cu tiparirea lui. ;ceste cecuri sint emise de banci si vindute clientilor lor pentru a inlocui banii lic7i!i in e"ectuarea c7eltuielilor de calatorie, punindu5si totodata la adapost clientii de eventualele sustrageri in timpul calatoriei. &e regula, ele au tiparite pe ele vi!ibil mentiunea !cec de calatorie " exprimata in limba in care a "ost redactat. 0ene"iciarul unui cec turistic este, in principiu, protejat impotriva "urtului prin procedura derularii platii. 6a este urmatoarea la data emiterii cecului de calatorie bene"iciarul semnea!a pe "iecare exemplar al cecului, in "ata emitentului, iar la data pre!entarii in strainatate semnea!a inca o data in "ata trasului. Prin compararea celor doua semnaturi se stabileste identitatea bene"iciarului, exclu!indu5se posibilitatea unei substituiri. &eseori, pentru veri"icarea semnaturilor este solicitat si pasaportul. ,ecul de calatorie este platibil la "el ca si cel circular, la unul din locurile de plata pe care le speci"ica, de catre banca emitenta *vin!atorul cecului4 sau de catre corespondentul sau, mentionat in titlu. &intre toate tipurile de cec, cecurile de calatorie au cunoscut cea mai mare raspindire si diversi"icare. 6le au inceput sa "ie tiparite si vindute clientilor lor nu numai de banci, ci si de companii de transport, de turism. ,resterea numarului "raudelor legate de circulatia acestor cecuri a dus la preocuparea privind uni"ormi!area cecurilor de voiaj. ;st"el, la ,on"erinta internationala pentru nationali!area operatiilor bancare *0ruxelles, %9.%4 s5a convenit un model tip de cecuri de voiaj, pe care asociatiile pro"esionale din tarile vest europene l5au adoptat. 2 categorie speciala a cecurilor de calatorie tipi!ate cu un grad sporit de securitate sint eurocecurile. La sistemul 6urocec a aderat majoritatea tarilor europene. 6urocecurile sint cecuri cu limita de suma, dar care nu au valoarea imprimata *tiparita4 pe ele. 6urocecurile sint vindute de catre banci clientilor lor, care au conturi desc7ise la ele, sub "orma unor carnete de cecuri in alb. 0ene"iciarii completea!a 6urocecurile, acestea "iind trase asupra disponibilului din contul lor desc7is la banca mentionata pe "ormularul
%1=

eurocecului. )peci"ic eurocecurilor este "aptul ca banca, o data cu eliberarea carnetului de cecuri, da clientului si o carte de garantie. ,artea de garantie are "orma unei carti de vi!ita. Cara pre!entarea ei eurocecurile nu sint ac7itate. ,artea de garantie cuprinde anumite elemente, care, pe de o parte, asigura bancii platitoare incasarea certa a banilor de la banca emitenta, iar pe de alta parte constituie o protectie impotriva "urturilor, "alsi"icarilor. intre elementele inscrise pe cartea de vi!ita si pe cec trebuie sa existe o identitate absoluta, veri"icata de lucratorul de la g7iseu care plateste si con"runtata cu pasaportul bene"iciarului. +oneda si limita superioara a sumei ce pot "i completate pe un eurocec varia!a de la tara la tara, atit in "unctie de tara unde se a"la banca trasa, cit si de tara in care se e"ectuea!a plata eurocecului. ;ceste instructiuni sint transmise de banca ce guvernea!a sistemul de eurocec tuturor bancilor din 6uropa care primesc spre ac7itare eurocecuri. ,ecurile netransmisibile sint acelea care nu pot "i platite decit bene"iciarului sau la cererea acestuia, sa "ie creditat in contul sau curent. 6ste de "apt un cec !nu la ordin $. ,onsecinta clau!ei aratate este ca bene"iciarul unui cec netransmisibil nu5% poate gira decit unei banci pentru incasare, iar banca nu5% poate gira mai departe. 2rice alte giruri se considera nescrise. )tergerea clau!ei !netrans$isibil" se considera neavenita. ,el care plateste un cec netransmisibil unei alte persoane decit bene"iciarului sau bancii care este girator, pentru incasare, raspunde de plata "acuta. ,ecul platibil in cont con"orm art.19. al Legii Uni"orme este acel cec in temeiul caruia plata in numerar este inter!isa. &reptul de a lua o asemenea masura apartine tragatorului sau posesorului si se reali!ea!a prin inserarea pe "ata cecului, transversal peste cuvintele !platibil in con", !nu$aiprin vira$ent" etc. ,ecul platibil in cont nu poate "i platit decit printr5o operatiune scriptica cum ar "i credit in cont, trans"er, compensatie. 2peratiunea de scriptie ec7ivalea!a cu plata. )tergerea cuvintelor !platibil in cont" sau !nu$aiprin vira$ent$ se consideera ca si cum nu ar "i "ost "acuta. Trasul care nu respecta aceste reguli raspunde pina la limita valorii cecului platibil in cont. III. in "unctie de partile anga%ate in derularea platii prin cec se disting trei categorii de cecuri %. cecul personalD '. cecul bancarD 1. cecul de calatorie. ,ecul personal este cecul tras de o persoana "i!ica sau juridica *tragator4 asupra unei banci *tras4 in "avoarea unei alte persoane, "i!ice sau juridice *bene"iciar4. Tragatorul este intotdeauna titularul unui cont personal, iar trasul este banca la care are desc7is contul. in aceasta situatie bene"iciar poate "i si o alta banca "ata de care tragatorul are o datorie. +ecanismul platilor prin cec personal este urmatorul %. se inc7eie un contract comercial international in care se stipulea!a ca plata se va "ace prin cec. '. trasul la care tragatorul are un provi!ion eliberea!a tragatorului cecuri in alb, din punct de vedere al sumei si numelui bene"iciarului. 1. tragatorul, care este debitorul bene"iciarului intr5un contract comercial, pentru a e"ectua plata, completea!a cecul cu numele bene"iciarului si indica suma, inminindu5% creditorului sau. 8. bene"iciarul se poate pre!enta la banca trasa, dar in virtutea "aptului ca trasul se a"la la mare departare, el apelea!a la banca sa, pre!entindu5i cecul spre incasare. :. banca bene"iciarului preia cecul si il trimite la incasare bancii trase. +ai departe exista doua modalitati de incasare a cecului 5 banca bene"iciarului il poate credita pe bene"iciar, trans"erind indata suma pe cont, si dupa aceasta remite cecul la incasareD A banca bene"iciarului poate astepta ca mai intii cecul sa "ie platit si sa "ie remis de tragator, si numai apoi sa trans"ere banii pe contul bene"iciarului. ;ceasta metoda se "oloseste atunci cind este pusa la indoiala solvabilitatea tragatorului. .. banca bene"iciarului primeste banii de la tras. =. banca bene"iciarului trans"era banii pe contul bene"iciarului. in mod sc7ematic acest mecanism poate "i oglindit ast"el *ve!i "igura > pe pag. ==%4 Una din problemele utili!arii cecurilor de catre parteneri este riscul pe care5% pre!inta acesta, atit din
%1>

punctul de vedere al existentei sumei in contul tragatorului, cit si al existentei "irmei respective. &e aceea atunci cind cecul este acceptat ca mijloc de plata, se recomanda ca exportatorul sa nu expedie!e mar"a decit dupa ce cecul a "ost remis spre incasare si cind s5a primit con"irmarea incasarii sumei respective in contul sau. ,ecul bancar este cecul tras de o banca din ordinul unui tert, asupra altei banci, in "avoarea unei persoane "i!ice sau juridice, indicate de ordonator. ;ceste cecuri au o larga utili!are in relatiile internationale de plati. +ecanismul cecurilor bancare este urmatorul %. un tert *persoana "i!ica sau juridica4 da dispo!itie bancii sale *banca tragatoare4 sa emita un cec de o anumita valoare in "avoarea unui bene"iciar *creditor al ordonatorului4D '. banca emitenta emite *trage4 un cec asupra altei banci *banca trasa4 si concomitent debitea!a contul tertului ordonator cu valoarea ceculuiD 1. in acelasii timp banca tragatoare trimite cecul bene"iciaruluiD 8. banca tragatoare acopera cecul tras asupra bancii trase *trimite banii4D :. bene"iciarul pre!inta cecul spre plata bancii traseD .. banca trasa il ac7ita. in ca!ul in care bene"iciarul pre!inta cecul nu la banca trasa, ci la banca sa, unde isi are contul, mecanismul pre!entat comporta anumite modi"icari *operatiile :,.4 :. bene"iciarul pre!inta cecul la incasare bancii saleD .. banca bene"iciarului trimite cecul bancii traseD =. banca trasa ac7ita cecul, trans"erind banii la banca bene"iciaruluiD >. banca bene"iciarului creditea!a contul bene"iciarului sau il ac7ita in numerar. )peci"icul acestui mecanism consta in "aptul ca oricare ar "i banca trasa sau alta banca la care s5a pre!entat cecul, la plata are loc operatiunea prin care banca tragatoare transmite bancii trase valoarea cecului. in mod sc7ematic mecanismul decontarilor prin cec bancar se pre!inta in "elul urmator *ve!i "igura 9 pe pag. =='4 in practica se intilnesc trei situatii %. banca tragatoare are un cont desc7is la banca trasa. in acest ca! banca tragatoare comunica bancii trase emiterea cecului si consimte ca banca trasa sa5i debite!e contul desc7is la ea cu valoarea ceculuiD '. banca trasa are cont desc7is la banca tragatoare. in aceasta situatie la emiterea cecului banca tragatoare va credita cu valoarea cecului contul bancii trase si ii va comunica bancii trase operatiuneaD 1. intre banca tragatoare si banca trasa nu exista relatii de corespondenta. 2 data cu anuntarea bancii trase despre emiterea unui cec asupra ei, banca tragatoare va comunica expres si modul in care se va "ace acoperirea prin creditarea contului bancii trase la o alta banca unde ambele banci au conturiD printr5un alt cec emis la ordinul bancii trase printr5un ordin de plata etc. +ecanismul cecului de calatorie se particulari!ea!a prin "aptul ca bene"iciarul il ac7ita la banca sau institutia de la care il cumpara si poate cere plata la pre!entare oricarei banci din lume ce cumpara ast"el de cecuri. 0ancile ce cumpara ast"el de cecuri le ac7ita imediat, iar suma platita o recuperea!a remitind cecurile bancii de la care le5au cumparat bene"iciarii initiali. Plata are loc in modul urmator %,'. operatiunea de cumparare a cecului de calatorieD 1,8. bene"iciarul se duce la banca ; *din strainatate4 si ii vinde acesteia cecul, incasind valoarea lui in baniD :. banca platitoare *;4 remite cecul la banca emitentaD .. banca emitenta remite contravaloarea cecului in valuta. 6.5. #ambia -storic ,ambia a "ost generata de un sir de "actori, dupa cum urmea!a $ nesiguranta transportului de valori *"ie sub "orma metalelor pretioase, "ie sub "orma de 7irtie ori moneda4D $ c7eltuielile importante pentru ve7icularea si sc7imbul acestora in moneda locala
%19

necesara platilor. Pentru un negustor din evul mediu, ce avea de "acut o plata in alt oras sau alta tara, cambia pre!enta un avantaj si siguranta cel ce voia sa "aca plata depunea suma respectiva la un banc7er din orasul sau si primea in sc7imb o scrisoare care era adresata corespondentului banc7erului sus5mentionat, a"lat in localitatea de destinatie, prin care ii dadea ordinul de a plati purtatorului la pre!entarea scrisorii respective o suma de bani in moneda inscrisa. 9arantia bunei derulari a sc7imbului era increderea dintre cele 1 persoane si bunul lor nume in lumea a"acerilor. )e considera ca primii care au utili!at cambia au "ost negustorii italieni in secolul al ?ll5lea. La inceput relatiile dintre cei trei participanti ai raportului cambial avea doar un caracter "inanciar, ne"iind reglementata de norme juridice, iar cambia avea doar trasaturile unui contract de sc7imb, intrucit plata se "acea in moneda localitatii corespondentului, ceea ce implica de "apt o operatiune de sc7imb de monede. &i"erenta de curs repre!enta o dobinda care era incasata de banc7erul ce e"ectua sc7imbul. &obinda in acele timpuri, ca si toate operatiunile camataresti, era inter!isa de legile canonice, si de aceea ea se percepea sub aceasta "orma camu"lata de di"erenta de sc7imb. Pentru derularea platii prin cambie era necesara o conditie localitatea in care era emisa aceasta scrisoare ce se numea !ca$bui$ " sa "ie di"erita de aceea in care urma a "i platita *era necesar elementul !distantia loci" . in evul mediu cambiile se intocmeau de notari sub "orma autentica. Numai peste citva timp ele au "ost inlocuite prin scrisori de sc,i$b, redactate ca acte sub semnatura private. 6le se numeau !leftere dipaga$ento "si dadeau dreptul posesorilor sa incase!e de la destinatarii lor suma indicata in ele. Totodata, cind aceste scrisori erau emise in alt oras decit localitatea platii, ele purtau denumirea de !lettere di ca$bio". Iata de ce, dupa parerea autorului german 9oldsc7mid, scrisorile de sc7imb sint titluri de credite independente nascute din "ostele bilete la domiciliu. ;cestea din urma se eliberau cind o persoana depunea o suma de bani la un banc7er pentru a "i platita in alta localitate. 2peratia de primire a banilor de catre banc7er se legali!a prin intocmirea unui contract de sc7imb cu obiectul ca banii sa "ie platiti in alta localitate, in alt oras. 2rdinul de plata se comunica corespondentului din celalalt oras printr5o scrisoare de avi!are, la care cu timpul s5a renuntat, raminind numai scrisoarea de sc7imb. ,u timpul "orma primara a acestor scrisori de sc7imb a evoluat, conturindu5se prin regulamentele di"eritelor tirguri din evul mediu, un drept uni"icat care a "ost simpli"icat si per"ectat intr5o "orma clara si precisa prin 2rdonanta lui ,olbert din %.=1 care a avut in vedere regulamentul tirgului din LBon. ,odul comercial "rance! din %>0> a reprodus aproape "ara modi"icari textul ordonantei. (eglementarea juridica Initial cambia a cunoscut reglementari juridice numai pe planul dreptului national al statelor. 2 data cu internationali!area comertului in vederea evitarii coli!iei normelor comerciale ale mai multor state, a aparut necesitatea unei uni"icari a reglementarilor in materie cambiala. ;ceasta uni"icare a "ost posibila gratie "aptului ca legislatia comerciala a statelor europene *cu exceptia ;ngliei4 avea multe trasaturi comune, neexistind deosebiri conceptuale de principiu in virtutea originii istorice comune a reglementarilor comerciale in acest domeniul. Prima tentativa de uni"icare a avut loc la ,on"erinta de la -aga, care si5a tinut lucrarile in %9%0, in cadrul careia au "ost elaborate *si semnate doi ani mai tir!iu4 doua acte de drept uni"orm in materie cambiala *deseori numite in literatura de specialitate #onventiile de la Aaga0? (egulamentul uni"orm asupra cambiei si biletului la ordinD ,onventia asupra uni"icarii dreptului relativ la cambie si bilet la ordin. Totusi prima tentativa nu a avut sorti de i!binda, numarul statelor raliate la principiile expuse in conventia de la -aga "iind extrem de redus. +ulti autori indica in calitate de posibil impediment in calea utili!arii conventiei de la -aga si primul ra!boi mondial, care se declansase citiva ani mai tir!iu. &e aceea sub egida Ligii Natiunilor la 7 iunie 1;(3 si5a inceput lucrarile ,on"erinta de la 9eneva, la care au "ost elaborate #onventiile de la +eneva in materie cambiala, care s5au constituit in calitate de i!vor principal de drept material uni"orm in domeniul cambial. ;cestea
%80

sint %. ,onventia cuprin!ind legea uni"orma asupra cambiei si biletului la ordin1:0. '. ,onventia privind reglementarea unor con"licte de legi in materie de cambie si bilet la ordin. 1. ,onventia relativa la dreptul de timbru in materie de cambie si bilet la ordin. 9eogra"ia tarilor semnatare ale acestor conventii este "oarte pestrita. in mod consecvent, toate statele pot "i conditional impartite in citeva grupe tarile care au aderat oficial la conventiile de la 9eneva si care au adoptat acte nationale care reproduc legea uni"orma si celelalte doua conventii *;ustria, 0elgia, Cranta, 9ermania, 9recia, &anemarca, Italia, +onaco, 2landa, Norvegia, Portugalia, Cinlanda, )uedia, 6lvetia, 3aponia, U()) si altele4. tarile care nu au aderat oficial la conventiile de la 9eneva dar care au adoptat acte normative nationale pe baza lor *;rgentina, -onduras, Ira<, Islanda, Indone!ia, Tunis, Turcia si altele4. $ tarile din sistemul de drept anglo-saxon *;nglia, )U;, Noua Oeelanda, India, Israel, Pa<istan, Uganda si alte state "oste colonii ale +arii 0ritanii4. ;cestea nu au aderat la conventiile de la 9eneva, invocind di"erente de codi"icare si di"erente de u!ante. ;ctualmente tarile mentionate utili!ea!a codul cutumei engle!e din %>>' cunoscut sub denumirea de 2ill of "xc,ange Act, regasit in )U; sub denumirea de 9egociable Instru$ent Act. tarile a caror legislatie cambiala are la ba!a dreptul vec2i francez *(epublica &ominicana, Iranul, Iordania, Luxemburg4. tarile din %merica Latina *exceptind 0ra!ilia care a aderat la conventiile de la 9eneva4, a caror legislatie cambiala in mare masura se deosebeste de legislatiile tuturor grupelor de tari sus mentionate *,7ile, +exic4. Unele din ele sint adepte ale dreptului comercial al )U;, legislatia cambiala a altora se ba!ea!a pe principiile -odului 2usta$ante, cunoscut mai larg sub denumirea de conventia de la -avana din %9'>. &eci conventiile de la 9eneva se caracteri!ea!a printr5o uni"icare partiala si incompleta, aceasta "iind cau!at de urmatoarele conventiile de la 9eneva n5au reusit sa reconcilie!e marile deosebiri dintre legislatiile cambiale ale tarilor adepte ale sistemului co$$on la=, pe de o parte, si ale sistemului de drept continental, pe de alta parteD la momentul elaborarii conventiilor, multe tari participante la ,on"erinta de la 9eneva aveau deja o legislatie di"erita de dreptul uni"orm, la care respectivele state nu a dorit sa renunteD c7iar si unele din tarile care au aderat intr5un "el sau altul la conventiile de la 9eneva au "acut5o cu re!erve. 0unaoara, Cranta si 9ermania au aderat la acest sistem, dar au "acut importante re!erve adaptate la sistemul lor national. &in aceasta cau!a +. Negrus a"irma ca Cranta si 9ermania au constituit sistemul de drept cambial relativ independente ele "iind in acelasi timp in rindul tarilor semnatare ale conventiilor de la 9eneva, si mentinind mari deosebiri in aplicarea si interpretarea lor. ,a e"ect al caracterului incomplet al uni"icarii operate prin conventiile de la 9eneva, preocuparea pentru uni"ormi!area mai completa a dreptului cambial a ramas. In cele din urma, la %0 aprilie %9=' a "ost pre!entat ,omisiei 2.N.U. pentru dreptul comertului international *UN,IT(;L4 proiectul de lege uni"orma asupra cambiilor internationale si biletelor la ordin internationale. Lucrul asupra proiectului s5a "inali!at cu adoptarea de catre adunarea generala a 2.N.U. la = octombrie %9>> a #onventiei !.N.&. cu privire la cambia internationala si biletul international la ordin(61. ,onventia va intra in vigoare peste %' luni dupa data depo!itarii instrumentelor de rati"icare sau dupa aderarea la ea a %0 state. La data de 0..08.%999, con"orm in"ormatiei UN,IT(;L1:', conventia a "ost semnata doar de doua state, ceea ce permite sa progno!a intrarii in vigoare a conventiei doar intr5o perspectiva indepartata. &in cele spuse mai sus re!ulta ca nu exista o uni"ormi!are generala a dreptului cambial, de aceea intotdeauna inainte de inc7eierea contractelor comerciale internationale cei angajati in tran!actie trebuie sa cunoasca prevederile legislatiei nationale in materie de cambie si bilet la ordin din tara partenerului. ;ceasta constituie
%8%

premisa esentiala pentru a se evita con"lictele de legi ce pot aparea ca re!ultat al reglementarilor nationale di"erite. (egimul juridic al decontarilor prin cambii pe teritoriul (epublicii +oldova este stabilit de un sistem de acte normative, enumerate in compartimentul :.>. #(eglementarea juridica a decontarilor "ara numerar in (epublica +oldova$, infra. &eoarece ba!ele acestui regim in linii mari corespund cu principiile de reglementare a platilor cu cambii, stabilite prin conventiile internationale mentionate mai sus, in cele ce urmea!a vom anali!a regulile de e"ectuare a platilor prin cambii, intr-un cadru co$parat, adica indicind atit normele aplicabile ale conventiilor internationale, cit si prevederile relevante ale legislatiei cambiale a (epublici +oldova. Notiunea Notiunea cambiei este suscceptibila de o dubla acceptiune doctrinala si legala, in ceea ce priveste notiunea legala, este si ea suscceptibila de o dubla acceptiune cea continuta in legislatiile nationale si cea regasita in instrumentele de drept material uni"ormi!at. in acest sens, legea uni"orma a cambiei, elaborata la ,on"erinta de la 9eneva din %910, nu contine o de"initie a cambiei. Legislatiile nationale, avind o reglementare mai detaliata, prevad uneori si notiunea de cambie. ;st"el, spre exemplu, art. % al Legii cambiei a (epublicii +oldova1:1 da urmatoarea de"initie cambia este un titlu de credit care repre!inta o creanta scrisa, intocmita con"orm prevederilor pre!entei legi, ce o"era posesorului acesteia dreptul cert si exigibil de a cere la scadenta creantei de la debitor, iar in ca! de neonorare a acestei cereri si de la alte persoane obligate prin cambie, ac7itarea sumei de bani indicata$. in literatura de specialitate termenul de #cambie$ este utili!at intru5un sens ce cumulea!a doua varietati ale acestui titlu de credit trata *polita4 si biletul la ordin. Legislatiile unor state de asemenea de"inesc cambia intr5o "orma ce di"erentia!a trata de biletul la ordin, ex. codul comercial romin, care a "ost in vigoare in (ominia pina in anul %918 cind a intrat in vigoare Legea asupra cambiei si biletului la ordin, valabila si in pre!ent. ;rt.'=0 al codului dadea urmatoarea de"initie a cambiei #cambia cuprinde obligatiunea de a plati sau obligatiunea de a "ace sa se plateasca la scadenta suma 7otarita in"atisatului, cambia cuprin!ind obligatia de a "ace sa se plateasca se numeste si polita sau trata, cambia cuprin!ind obligatia de a plati se mai numeste si bilet la ordin$. Legea (epublicii +oldova stabileste si ea di"erenta dintre trata si bilet la ordin. ;st"el, alin.1 al art. % prevede # ,ambia poate "i simpla si trata$. ;liniatul 8 al aceluiasi articol stipulea!a ca #trata este un titlu de credit cuprin!ind ordinul neconditionat dat de tragator *emitent, trasat4 catre platitor *tras4 de a plati o suma anumita pre!entatorului cambiei sau persoanei aratate cambiei ori aceluia pe care ia il va arata dupa o perioada stabilita sau la cerere$. &eci si con"orm legislatiei cambiale a (epublicii +oldova cambia este o denumire generica pentru trata si bilet la ordin. (e"erindu5ne la notiunea doctrinala, se poate a"irma ca in literatura de specialitate sint expuse multe de"initii ale cambiei, dar majoritatea lor se reduce la enumerarea intr5un mod sau altul a elementelor obligatorii ale tratei. in continuare vor "i reproduse doar citeva de"initii ale cambiei date de di"eriti autori. ,. &emetrescu da urmatoarea de"initie #cambia este un inscris solemn *e"ect de comert4 prin care o persoana se obliga a plati sau "ace sa se plateasca unei alte persoane o suma de bani la data si locul indicat in ea$1:8. I. +acovei scrie ca #cambia este inscrisul care cuprinde ordinul dat de o persoana tragator unei alte persoane tras de a plati unui bene"iciar la scadenta si la locul stabilit o suma de bani determinata$1::. in lucrarea -ontracte co$erciale internationale ,ambia este in"atisata ca #un titlu de credit "ormal si complet, susceptibil a circula pe calea girului, cuprin!ind ordinul abstract dat de o persoana numita tragator, catre o persoana numita tras, de a plati neconditionat o suma de bani, determinata la scadenta si la locul mentionat in cuprinsul titlului$1:.. Ion )toian si Leonida 0rotac de"inesc cambia ca un #titlu de credit la ordin, complet si "ormal, care cuprinde o obligatie abstracta si neconditionata de natura comerciala si autonoma de plata
%8'

unei sume de bani si a carei semnatari sint tinuti in mod solidar, titlul "iind dotat cu anumita "orta procesuala$1:=. ;utorii monogra"iei 5aluta si i$plicatiile ei asupra econo$iei de piata "ormulea!a notiunea cambiei ast"el #cambia este un ordin scris, neconditionat, dat de creditor numit tragator, debitorului sau numit tras de a plati la vedere sau la un anumit termen o suma de bani determinata tragatorului insusi sau unei terte persoane, numite bene"iciar, precum si la ordinul acestora$1:>. in s"irsit, &an ;postol mentionea!a ca cambia este un titlu de credit care cuprinde obligatia neconditionata de a "ace sa se plateasca o suma de bani determinata la un anumit termen si intr5 un anumit loc. ,aracteristicile cambiei ,ambia pre!inta urmatoarele caractere speci"ice %. ea este un inscris solemn, "orma ei "iind reglementata de lege. )trictetea "ormei este invederata prin regula con"orm careia cambiile ce nu intrunesc datele legale in integralitatea lor sint lovite de nulitateD '. cambia este un titlu complet, neputind "i dovedit prin elemente exterioare, ci numai prin sine insusi. 6l nu poate "i completat sau interpretat recurgindu5se la alte inscrisuri. &e aici re!ulta o alta trasatura 5 1. fermitatea obligatiei cambiale? aceasta obligatie nu poate "i a"ectata de obligatii din alte documente, c7iar daca se "ace re"erinta la eleD 8. con"orm dreptului continental, cambia este un titlu de credit la ordin, deoarece indi"erent daca in textul cambiei se "ace sau nu mentiunea !la ordin", aceasta clau!a este subintelesa in orice inscris care cuprinde denumirea de cambie. Prevederile dreptului anglo5saxon admit si cambiile la purtator 5 re!ultat "iresc al conceptului anglo5saxon al cambiei, o varietate a careia o constituie ceculD :. obligatiile cambiale sint abstracte, ceea ce inseamna ca ele se desprind de cau!a initiala care le5a generat *de exemplu, un contract de vin!are4. in virtutea acestei particularitati nici un participant la relatiile cambiale nu este obligat sa dovedeasca existenta raportului primar. ,ambia nu numai ca constata dreptul patrimonial al creditorului, ci si il constituie propriu5!is. ,a titlu de credit, cambia incorporea!a dreptul pe care il exprima, si acesta poate "i valori"icat numai prin pre!entarea ei. 6xceptie "ac prevederile dreptului anglo5saxon, care prevede dreptul debitorului sa primeasca compensatia respectiva in mar"uri *%4, preci!ind ca orice cambie trebuie sa "aca o speci"icare cu privire la tran!actia pentru care a "ost emisa *'4. Legea cambiei a (epublicii +oldova este neutra in acest sens. ;lineatul ' al art. % prevede #caracterul de contraprestatie a mar"ii in cambie trebuie sa "ie adeverit prin documente corespun!atoare de evidenta la tragator$, exceptie "acind cambiile emise de stat in persoana +inisterului Cinantelor si 0ancii NationaleD sau de bancile comerciale sau alte persoanelor juridice si "i!ice ale (epublicii +oldova. &eci, spre deosebire de legislatia anglo5saxona, legea noastra nu cere ca despre documentele respective de evidenta sa "ie "acuta vreo mentiune direct in corpul cambieiD .. drepturile cambiale sint literale, ceea ce inseamna ca ele nu pot "i exercitate decit in limitele exprimate sceptic, neadmitindu5se nici un "el de probe in scopul extinderii sau modi"icarii. ;u "orta juridica doar acele prevederi ce trebuiau si au "ost inscrise in titlu. ;st"el, titlul de credit pe de o parte probea!a existenta unei creante, iar pe de alta parte determina continutul si intinderea acesteia. =. obligatiile cambiale sint autonome. ;utonomia are doua aspecte a4 autonomia obligatiilor cambiale "ata de raportul "undamental si autonomia obligatiilor cambiale intreele. Primul aspect al autonomiei este in conexiune directa cu principiul caracterului abstract al obligatiilor cambiale, evocat supra. &upa parerea unor autori, autonomia este c7iar principala caracteristica a titlurilor de credit, iar a cambiilor si biletului la ordin indeosebi. 3usti"icarea principiului autonomiei, propriu titlurilor de credit in genere, poate "i desprinsa din anali!a reglementarilor ce guvernea!a cesiunea cambiei. in ca!ul cesiunii intervin 1 subiecti
%81

cedentul, care este creditorul initial al creantei pe care o transmiteD cesionarul, care este dobinditorul creantei si devine noul ei titularD si debitorul cedat. Preluind drepturile cedentului, drepturile cesionarului apar vulnerabile, deoarece el dobindeste si toate exceptiile opo!abile cedentului, ast"el #procurind$ riscul de a pierde ceea ce a dobindit. ,esionarul poate inainta doar o actiune regresiva a carei capacitate este indoielnica, mai ales atunci cind cedentul este insolvabil. Pentru a inlatura aceasta stare de nesiguranta, pentru a proteja pe bene"iciar si a "acilita circulatia titlurilor, a "ost elaborata practica si doctrina #autonomiei si drepturilor obligatiilor re!ultate din titlurile ue credit$. ,on"orm acestuia, orice titlu de credit apare invulnerabil, ceea ce inseamna ca debitorul nu poate impune bene"iciarului exceptiile personale care ar "i ani7ilat drepturile cedentului. ,a e"ect, dobinditorul unui titlu de credit este sigur ca va "i la adapostul #surpri!elor$ pe care cesionarul din dreptul civil avea sa le intimpine. ;ceasta regula atit de ve7iculata in doctrina si5a gasit expresia in toate legislatiile cambiale de doua secole incoace. Ciresc este "aptul ca principiul autonomiei reali!at prin neopo!abilitatea exceptiilor personale trebuie interpretat paralel cu alt principiu al dreptului, mai ales al celui cambial principiul bunei5credinte. Numai daca posesiunea este legitima si dobindirea inscrisurilor s5a "acut "ara rea5credinta, "ie c7iar si "ara culpa grava, principiul autonomiei se aplica in mod absolut. Numai daca bene"iciarul a intrat nelegitim in posesia titlului, viciul respectiv invalidea!a cesiunea. Totusi nici c7iar el nu are repercusiuni asupra celorlalte obligatii ale celorlalti subiecti ai raportului cambial, ex. obligatia avali!atorului este valabila c7iar daca obligatia garantatului a "ost anulata prin vicii de consimtamint sau printr5o incapacitate juridica sau pentru "als de semnaturaD "iecare girant contractea!a "ata de giratari o obligatie c7iar daca se constata ca aceasta nu are o valoare juridica. Pe de alta parte, clau!ele care sint destinate anumitor subiecti, a"ectind o obligatie, nu5si extind e"ectele asupra altor obligatii din document, ex. de clau!a tara protest nu pro"ita decit semnatarul girului in care acesta "igurea!a >. ordinul de plata din cambie este neconditionat? conditionarea obligatiilor cambiale prin inscrierea unor clau!e in acest sens duce la nulitatea cambieiD 9. obiectul obligatiei cambiale este plata unei sume de bani determinata@ 13. obligatiile cambiale sint platibile la scadenta. &aca debitorul va plati inainte de termen, o va "ace pe riscul sau, deoarece posesorul cambiei poate "ace dovada pierderii acesteia si solicita la scadenta plata din nou a cambiei. %%. cambia este un titlu executoriu. Pentru reali!area drepturilor cambiale, creditorul trebuie doar sa adrese!e un protest si sa investeasca titlul cu "ormula executorie, neavind nevoie sa porneasca un proces civil sau comercial pentru a obtine 7otarirea judecatii. &reptul cambial prevede niste masuri procesuale de judecare si executare mai simpli"icate si mai riguroase "ata de cele de drept comun. Iata de ce cambia este dotata cu anumita "orta procesuala. Cunctiile cambiei ,ambia are urmatoarele "unctii 5 instrument de creditD 5 instrument de plataD 5 instrument de garantie bancara. %. Cunctia de instrument de credit este principala in ca!ul cambiei. 6a se reali!ea!a initial ca e"ect al aminarii unei plati prin aminarea executarii cambiei pe o data ulterioara, numita scadenta. La etapa actuala multe plati nu se mai "ac concomitent cu livrarea, iar decontarea pretului mar"ii se "ace pe ba!a de credit acordat de vin!ator cumparatorului pe o anumita perioada cu perceperea unei dobin!i. in ast"el de situatie creditorul trage asupra debitorului o cambie care ii certi"ica dreptul de creanta, ii garantea!a primirea banilor la scadenta si a dobin!ilor a"erente, o"erindu5i totodata bene"iciarului posibilitatea de a negocia cambia *primi valoarea ei4. in acest sens, ,orneliu Turuianu mentionea!a ca trata constituie un mijloc de a5ti "ace sa5ti "ie platita datoria cind nu ai bani, de un altul care nu5ti datorea!a inca bani.
%88

'. Cunctia de instrument de plata re!ida din "unctia de instrument de credit. ;ceasta se reali!ea!a prin predarea cambiei de debitor catre debitorul sau *adica de tragator bene"iciarului4. La rindul sau creditorul poate sa5si procure suma in numerar prin vin!area cambiei. in acest sens, unii autori a"irma c7iar ca cambia este o adevarata moneda a comerciantilor pina la scadenta cambiile pot "i utili!ate prin cesionarea lor in contul stingerii altor datorii. I. &emetrescu sustine ca ele pot "i c7iar pre"erate monedelor metalice si biletelor de banca din urmatoarele considerente trans"erul lor nu necesita c7eltuieli atit de mari ca al monedelor metaliceD monedele metalice si biletele de banca sint considerate de"initiv pierdute prin "urt, pierdere, deteriorare substantiala sau distrugere, in timp ce cambiile se pot reconstitui in conditiile preva!ute de legeD monedele metalice si biletele de banca nu produc dobin!i cum produc cambiile pentru cel care este bene"iciarul *posesorul4 lor. &in aceasta "unctie a cambiei re!ulta si avantajul ce5% o"era economisirea monedei in platile comerciale internationale. Totusi cu toate aceste calitati, cambia nu poate inlocui intotdeauna in mod e"ectiv moneda, intrucit scontarea la o casa de "or"etare nu intotdeauna ii este convenabila posesorului *%4, si apoi orice cambie in "ine tot prin bani se plateste *'4. ;ctualmente plata in cvasitotalitatea ca!urilor se "ace prin trans"er interbancar pe ba!a de ordin de plata sau de alte modalitati. Cunctia evocata este exprimata si in Legea cambiei a (epublicii +oldova art. % alin.II stipulea!a ca #cambiile se emit in calitate de instrument de plata pentru mar"urile livrate, lucrari executate si servicii prestate$. 1. Cunctia de instrument de garantie a platii deriva mai intii de toate din "aptul ca cambia este un titlu literal, econom si susceptibil de a "i investit de instantele judecatoresti cu "ormula executorie in ca! de neplata. in virtutea acestor calitati cambia este utili!ata pentru garantarea bunei executari a obligatiilor clientului unei banci. Puterea de garantare a titlurilor sporeste si mai mult atunci cind acestea mai sint si avali!ate. 6miterea cambiei ,ambia implica participarea urmatoarelor trei subiecti 5 tragatorul *creditorul sau exportatorul care emite titlul4D 5 trasul *debitorul sau importatorul4 caruia ii este adresat ordinul sau mandatul de a plati o anumita sumaD 5 bene"iciarul sau persoana terta catre care sau la ordinul caruia se "ace plata. ,reanta tragatorului catre tras repre!inta provi!iunea *acoperirea cambiei4, iar creanta bene"iciarului contra tragatorului repre!inta valoarea "urni!ata. in acest sens 3acMues Teronier, 6mmanuel de ,7illa! scriu in.es operations de ban(ue; #La lettre de c7ange est un titre Mue le creancier se crer i lui5meme et dans leMuel ii incorpore une creance sur son debiteur, creance Mui constitue ce Mue Ies juristes appellent la #provision de la lettre de c7ange$$. Participarea bancilor comerciale in raportul cambial are o esenta complexa de regula, banca comerciala este un participant obligatoriu in raportul cambial, ne"iind insa in mod obligatoriu@ar@e a acestui raport. 6xplicatia rolului esential al bancilor comerciale in raportul cambial re!ulta din "aptul, ca asemenea actiuni ca plata cambiei, scontul si re5scontul cambiei, avali!area cambiei etc, sint e"ectuate de catre banci. Pe de alta parte, in unele ca!uri bancile comerciale pot fi c2ear parti ale raporturilor cambiale, ca exemplu cind banca este "ie tragator sau bene"iciar al platii prin cambie *ca!uri intilnite nu asa de des 5 n.n.4, "ie tras care executa ordinul de plata a tragatorului *situatii intilnite "recvent 5 n.n.4. in plus, cambiile emise de tragatori care sint banci, c7ear se numesc ca$bii bancare *pentru detalii, vezi compartimentul #,ambii bancare$, infrd . ,ambia se derulea!a in ca!ul existentei a doua categorii distincte de raporturi %. raportul "undamental, ce ia nastere din tran!actii comerciale si care de regula este preexistent
%8:

titlului cambial *de ex. contract de vin!are5cumparare, prestare de servicii etc.4 '. raportul cambial propriu5!is care este de sine statator si distinct de cel "undamental. Indi"erent de acesta, obligatia cambiala are o natura comerciala. insusi actul emiterii unei cambii este un act de comert. LBon59aennn si L. (enault scriu #la lettre de c7ange est par elle5meme un acte de comerce pour le signataires, Muelle Mue soit la nature de l'operation i l'accession de laMuelle ils ont appose sur elle leur signature$. 2bligatia cambiala si5o asuma "iecare semnatar al ei, indi"erent de cau!a primara care %5a generat. ,el mai simplu mecanism de derulare a platilor prin cambie poate "i redat sc7ematic prin intermediul unui triung7i, deoarece initial in acest raport de creditare sint implicate trei persoane. Pentru a ilustra aceasta sc7ema se poate aduce urmatorul exemplu comerciantul , din Cranta a importat de la comerciantul ; din 9ermania un lot de mar"a, "iind obligat sa5i plateasca acestuia din urma o suma de bani. in acest raport comerciantul german este creditorul celui "rance!, avind "ata de acesta un drept de creanta. &ebitorul, devenind tras in raportul cambial, in loc sa trimita bani lic7i!i comerciantului ;, acopera o cambie trasa asupra sa de catre exportatorul german *tragator4. Luind in considerare "aptul ca vin!atorul, "iind comerciant si el, deci avind datorii "ata de altii, acesta numeste ca bene"iciar al acestei cambii pe un creditor al sau dintr5un alt raport comercial. ;st"el se va scurta considerabil lantul platilor, deoarece cambia va permite stingerea simultana a doua datorii cea a trasului catre tragator si a tragatorului catre bene"iciar. Unii autori acorda acestei caracteristici a cambiei o importanta atit de mare incit sustin c7iar ca cambia mai are o "unctie distincta, cea de instrument de substituire a numerarului. Teoretic cambia poate stinge un numar nelimitat de creante pina la scadenta, gratie "aptului ca cambia este transmisibila prin gir. Pe de alta parte, Legea Uni"orma si legislatiile nationale stipulea!a ca tragatorul se poate numi ca bene"iciar pe sine insusi in acest ca! in raportul cambial vor "i doar doi subiecti tragatorul si trasul, iar prin executarea unei ast"el de cambii se va stinge doar o singura creanta *bineinteles daca tragatorul nu va 7otari totusi s5o gire!e4. 6xemplul sus5mentionat nu este insa complet, el "iind doar unul de principiu. La momentul actual este de neinc7ipuit un mecanism de derulare a platii prin cambie "ara participarea bancilor. ,u ajutorul serviciului de plati al bancilor nu este necesara deplasarea e"ectiva a trasului catre bene"iciar, deoarece importatorii pot plati sumele necesare direct la banca sa, iar aceasta va trans"era banii la banca exportatorului, care in cele din urma va credita contul clientului sau 5 exportatorul. )umele care sint incasate de banci se vor compensa intre acestea cu sau "ara participarea bancilor centrale. &eseori bancile se mai angajea!a pentru clientii lor si in calitate de avali!atori. ;st"el apare un mecanism complex de derulare a platii prin cambie, care poate "i in"atisat in modul urmator %. se inc7eie un contract comercial internationalD '. exportatorul expedia!a mar"urile si primeste documentele de livrareD 1. exportatorul emite cambia insotita de documenteD 8. banca exportatorului transmite cambia cu documentele de livrare spre acceptare si avali!are bancii importatoruluiD :. banca importatorului emite documentele in sc7imbul acceptarii cambiei de catre importatorD .. trasul restituie cambia acceptata bancii saleD =. banca importatorului restituie cambia acceptata si avali!ata bancii exportatoruluiD >. banca exportatorului il sesi!ea!a pe exportator despre "aptul acceptarii si avali!arii cambiei. in mod sc7ematic, decontarile prin cambie sint explicate in "igura *ve!i "igura %0 pe pag. ==14 6miterea cambiei mai poate avea loc daca prin contract s5a convenit ca modalitate de plata scrisoarea de credit comerciala. 6a este o "orma a creditului documentar utili!at in relatiile internationale, repre!entind documentul prin care o banca *emitent4 se obliga la ordinul importatorului sa onore!e toate tratele la vedere sau la termen, trase de catre exportator *bene"iciar4 asupra acelei banci, cu conditia ca pina la o data speci"icata tragatorul tratelor sa pre!inte bancii documentele de expeditie enumerate in textul scrisorii de credit, insotit de documentele ce con"irma neplata acestora de catre tras. ;st"el, exportatorul, o data cu pre!entarea documentelor de livrare, este autori!at sa traga o cambie direct asupra bancii emitente. 0anca este obligata sa onore!e plata in termenul indicat. )crisoarea de credit este
%8.

intotdeauna domiciliata in strainatate, deoarece banca emitenta este din tara importatorului sau dintr5o banca. )crisoarea de credit se utili!ea!a mai ales in decontarile cu bancile in care sistemul bancar este organi!at dupa tipul celui engle!. Normele de drept comercial prevad dreptul tragatorului de a emite cambii in mai multe exemplare. in con"ormitate cu acest principiu, articolul :. al Legii cambiei a (epublicii +oldova si Legea Uni"orma prevad ca aceste exemplare trebuie sa "ie numerotate consecutiv in insusi textul titlului, in ca! contrar, "iecare exemplar se considera o trata distincta. 2rice posesor al unei trate in care nu se arata ca a "ost trasa intr5un singur exemplar poate cere eliberarea mai multor exemplare pe c7eltuiala sa. in acest scop el trebuie sa se adrese!e girantului sau nemijlocit, care este dator sa5i acorde sprijinul "ata de propriul lui girant ascendent pina la tragator. 9irantii sint datori sa reproduca girurile pe noile exemplare. 6miterea mai multor exemplare de cambie are scopul "acilitarii circulatiei cambiilor internationale. Pentru aceasta un exemplar se remite bene"iciarului *care5% va andosa4, iar al doilea *si restul4 se expedia!a trasului spre acceptare. ,ind se vor emite doua sau trei exemplare, ele se vor numi #unicat$, #duplicat$, #triplicat$ sau #prima$, #secunda$ si #terta$, in engle!a #"irst o" exc7ange$, #second o" exc7ange$ s.a.m.d. in unicat se va "ace mentiunea #prima mea cambie, a doua si restul *daca sint4 "iind trimise spre acceptare$. &aca se va trimite unicatul spre acceptare, se va "olosi aceeasi "ormula, mentionindu5se care exemplare sint trimise spre a "i acceptate. Polita care ramine la bene"iciar va circula pe piata 7irtiilor de valoare prin girare. &upa primirea politei acceptate de catre tras, ea se va transmite ultimului bene"iciar, in "elul urmator bene"iciarii *girantii4 o investesc cu girul lor, iar polita *politele4 care circula*a4 neacceptata *e4 se retrage *retrag4 de la ultimul bene"iciar de catre girantul acestuia. +ai este si o alta varianta dupa primirea ultimei polite acceptate, ea va "i trimisa ultimului bene"iciar preva!uta cu girurile celorlalti andosatori. La incasare ultimul bene"iciar restituie trasului toate exemplarele politelor. ,on"orm art... al Legii Uni"orme persoana care a trimis un exemplar pentru acceptare trebuie sa indice pe restul exemplarelor denumirea persoanei care il detine. in ca! de re"u! posesorul poate exercita dreptul de regres numai dupa constatarea prin protest ca exemplarul trimis la acceptare nu i5a "ost predat la cerereD acceptarea sau plata nu a "ost aratata pe un alt exemplar. in general con"orm art..: al Legii Uni"orme trasul continua sa "ie tinut responsabil pentru "iecare exemplar acceptat de el, care n5a "ost restituit. &e aceea unii autori preci!ea!a ca este insu"icient din partea trasului sa accepte un singur exemplar. La "el si girantii, care au transmis exemplare pe care si5au pus girul lor di"eritelor persoane vor "i responsabili pentru toate exemplarele pe care le5au andosat si care le5au "ost inapoiate. Plata unui exemplar anulea!a e"ectul celorlalte exemplare. Trasul trebuie sa anunte despre plata girantul sau si persoanele obligate. Posesorul unei cambii are dreptul sa solicite tragatorului emiterea de duplicate. 6miterea de duplicate este impusa de necesitatea de a5% pune la adapost pe posesor impotriva sustragerilor si a pierderilor. in acest scop vor "i citati toti semnatarii cambiei, deoarece duplicatul trebuie sa poarte toate semnaturile originale, prin aceasta deosebindu5se de copii. &aca vreunul se opune, eliberarea duplicatului se va putea "ace numai in ba!a 7otaririi judecatii date in acest sens. &uplicatul are aceeasi "orta probanta ca si originalul. Pe inscris se "ace neaparat mentiunea de !duplicat" spre a nu ac7ita si celalalt exemplar pierdut sau "urat. ,on"orm art.:> al Legii cambiei a (epublicii +oldova si art..= al Legii Uni"orme orice posesor al unei trate are dreptul sa5si "aca o copie. ,opia trebuie sa reproduca intocmai originalul cu girurile si toate celelalte mentiuni care "igurea!a pe ea. ,opiile nu poarta semnaturile reale ale obligatiilor cambiale. ,opia trebuie sa arate unde se opreste *la care gir4. 6a poate "i andosata si avali!ata in acelasii mod si cu aceleasi e"ecte ca si originalul, dar pentru aceasta pe original dupa ultimul gir "acut pina la scoaterea copiei trebuie "acuta mentiunea Ancepind de aici, girul este valabil nu$ai pe copie" sau orice alta "ormula similara. in acest ca! girul "acut ulterior pe original va "i nul, iar copia va "i dovada pentru drepturile reiesind din posesiunea cambiei. in lipsa unei ast"el de inscrieri, copia nu poate "i nici acceptata, nici girata, nici avali!ata, nici pre!entata pentru plata. ,opia trebuie sa desemne!e pe detinatorul cambiei
%8=

originale. ;cesta din urma e obligat sa o remita detinatorului legitim al copiei pentru ca acesta sa5si poata exercita dreptul de regres. &aca detinatorul originalului re"u!a, detinatorul copiei nu poate actiona in regres persoanele care au andosat sau avali!at copia, decit dupa ce a "acut constatarea printr5un act de protest care sa ateste ca originalul nu i5a "ost emis la cererea sa. ,opia are valoare juridica de certi"icare in con"ormitate cu originalul. 6lementele cambiei &esi Legea Uni"orma si legislatiile nationale nu prevad expres ca cambia trebuie sa aiba o "orma scrisa, aceasta e evident din cerintele legale re"eritoare la cuprinsul cambiei. ;rt.8 al Legii cambiei a (epublicii +oldova si art. % al Legii Uni"orme prevad enunturile obligatorii ale oricarei polite deci cambia trebuie sa contina anumite elemente obligatorii. &ocumentul poate "i un inscris sub semnatura privata sau un act autenti"icat. inscrisul se redactea!a in limba aleasa de parti, putindu5se utili!a orice mijloace gra"ice. ,el mai des se utili!ea!a "ormulare5tip. &in cau!a riguro!itatii sale impuse de lege, unii autori denumesc cambia ca #un inscris solemn$. LBon 9aem si L. (enault scriu #la lettre de c7ange est un acte solennelD c'est un ecrit Mui doit contenir certaines mentions determinees par la loi$. +entiunile cambiale trebuie sa "ie supuse la doua riguro!itati %. regula certitudinii, insemnind ca indicatiile trebuie sa "ie certe si coerente, "ara a "i obligatoriu sa "ie respectata o anumita succesiune a enunturilorD '. regula confidentei, indicatiile trebuie sa contina toate in"ormatiile necesare. ;ceste mentiuni obligatorii sint esentiale pentru existenta si e"icienta cambiei. Potrivit art. % al Legii Uni"orme si art. 8 al Legii cambiei a (epublicii +oldova, conditiile esentiale ale unei cambii *#trate$ dupa Legea (epublicii +oldova4 sint urmatoarele a4 titlul de cambie trecut in insusi textul inscrisuluiD b4 ordinul *mandatul4 neconditionat de a plati o suma determinanta exprimata intr5o anumita monedaD c4 numele persoanei care urmea!a sa e"ectue!e plata *trasul4D d4 scadentaD e4 domiciliul platiiD "4 numele persoanei careia sau la ordinul careia trebuie "acuta plata *bene"iciarului4D g4 data si locul emiteriiD 74 semnatura emitentului *tragatorului4. Denumirea de cambie se inscrie in textul titlului de credit in limba "olosita la redactare *"r.@a lettre de c,ange, germ. =ec,sel, engl. bill ofexc,ange etc4. &upa parerea unor autori, nu va "i nula cambia in care denumirea de cambie a "ost exprimata intr5o limba di"erita de cea in care a "ost exprimat continutul ei. Legislatia nu spune nici un cuvint despre valabilitatea unei ast"el de trate. Legislatia cambiala admite "olosirea oricarei limbi la redactarea cambiei, ne"iind obligatoriu ca cambia sa "ie scrisa in limba tarii unde a "ost emisa. &enumirea de cambie se speci"ica in textul inscrisului pentru ca semnatarii ei sa5si dea seama de la bun inceput de natura, e"ectele si intinderea obligatiilor speciale ce si le asuma printr5un asemenea act. &upa parerea majoritatii autorilor, in orice document redactat ca cambie nu se admite "olosirea ec7ivalentelor *trata, polita, scrisoare de sc7imb4 care se "olosesc in mod curent in limbajul comercial u!ual. Legea cambiei a (epublicii +oldova contine o contradictie in acest sens art.8 stipulea!a # trata cuprinde a4 5 denumirea cambiei...$. &upa cum am mai spus, in aceasta lege notiunea de cambie este "olosita cu caracter generic pentru plata si bilet la ordin. ;rt. % prevede expres ca #cambia poate "i simpla si trata$. ;utorii acestei legi nu au speci"icat despre ce "el de cambie este vorba in art.8 despre trata sau despre bilet la ordin. &upa parerea mea aceasta "ormulare ambigua poate genera con"u!ii, "iind in contradictie cu rigoarea necesara pentru completarea unei cambii. ;st"el, o persoana care va "i intr5un mod sau altul implicata in cambia respectiva, isi va da cu greu seama de intinderea obligatiilor subiectelor din acest titlu, cu atit mai mult cu cit aceasta persoana va "i una neinitiata in legislatia (epublicii +oldova. Probabil ca autorii acestei legi au "ost in"luentati sau de prevederile ,odului ,omercial (omin, care deja nu mai sint in vigoare *in materie de cambie4, sau de prevederile legislatiei ruse.
%8>

,red ca era mai re!onabil sa se recurga la te7nologia actuala, evitindu5se con"u!iile. Prevederile dreptului anglo5saxon se deosebesc insa in aceasta privinta o cambie este valabila ca atare c7iar daca nu cuprinde denumirea de cambie. Mandatul /ordinul sau propunerea0 de a plati o suma de bani trebuie sa "ie pur si simplu "ara nici un "el de re!erve sau conditii. 2rdinul neconditionat de plata relie"ea!a caracterul abstract si autonom al acestui titlu de credit. &reptul anglo5saxon se deosebeste in aceasta privinta, admitind emiterea cambiei numai in sc7imbul unei contraprestatii, "iind obligatoriu ca despre aceasta sa se "aca mentiune c7iar in corpul cambiei. Nici Legea Uni"orma, nici legislatiile internationale nu stabilesc vreo "ormula obligatorie in care trebuie sa "ie exprimat ordinul, de aceea se poate recurge la orice "ormulare cu conditia ca ea sa "ie clara, precisa, "ara ec7ivoc, de exemplu !va autorizez sa platiti :CCC lei". Nu se admite ca mandatul de a plati sa se re"ere la o plata in cont sau la o operatiune de virament. )uma trebuie sa "ie preci!ata si sa arate atit cuantumul ei, cit si moneda platii. ,on"orm dreptului uni"orm suma va "i inscrisa atit in ci"re, cit si in litere. in ca!ul unei neconcordante intre indicatii, se va lua in considerare suma inscrisa in litere. &aca suma de plata este scrisa de mai multe ori, "ie in ci"re, "ie in litere, in ca! de divergente debitorul este obligat sa plateasca suma cea mai mica. )uma trebuie sa "ie determinata, dar nu determinabila, ca de exemplu #platiti %0 I din....$5 ,ambia "iind un titlu de credit, apare problema dobin!ilor pentru creditul acordat, inscrierea dobin!ii con"orm Legii Uni"orme si Legii cambiei (epublicii +oldova depinde de "elul scadentei a. in ca!ul scadentei la o data fixa sau la un anu$it ter$en de la o data fixa, dobinda corespun!atoare se include in suma platii. in cambiile cu ast"el de scadente includerea clau!ei despre dobinda se va socoti ca nescrisa. b. con"orm art.: al Legii Uni"orme si art.= al Legii cambiei (epublicii +oldova, daca cambia este platibila la vedere sau la anu$it ter$en de la vedere, in cuprinsul ei tragatorul poate stipula o clau!a prin care se stabileste rata dobin!ii, calcularea "acindu5se de la data emiterii *daca in cambie nu este indicata alta data4 pina la data platii. &obinda nu se poate pre!uma daca ea nu este aratata, va "i socotita ca nescrisa. &reptul anglo5saxon "ace o reglementare mai liberala a dobin!ii, permitind includerea in titlu a clau!elor cu privire la stabilirea ratei dobin!ii, la "luctuatia valutara. &aca insa aceasta nu este stabilita in cambie, se va aplica dobinda legala. in practica, pentru dobinda a"erenta creditului cambial pot "i emise trate separate sau plata ei se va "ace prin virament bancar. Numele persoanei care trebuie sa plateasca si domiciliul ei trebuie indicate ast"el incit sa "ie posibila identi"icarea, pentru a nu "i stinjenita valori"icarea cambiei. Trasul se desemnea!a prin indicarea numelui patronimic si domiciliului *pentru persoanele "i!ice4 sau a denumirii de "irma si sediului *pentru persoanele juridice4. Poate "i indicat un singur tras sau mai multi. in ca!ul desemnarii mai multor trasi, indicarea nu trebuie sa "ie alternativa *sau 5 sau4, ci toti se vor angaja in mod cumulativ, adica ei vor raspunde solidar. 6ste nula cambia in care "iecare tras se angajea!a numai pentru anumite cote. ,on"orm art.1 alin.' al Legii Uni"orme, cambia poate "i platita de tragatorul insusi. Trasul devine debitor principal daca accepta cambia. "cadenta ei este data cind trebuie platita valoarea cambiei. )int trei conditii ce trebuiesc respectate la indicarea scadentei scadenta trebuie sa "ie *a4 unica, *b4 certa si *c4 posibila. 7nicitatea inseamna inadmisibilitatea scadentelor succesive, adica nevalabilitatea scadentelor pentru plati in rate. ;ceasta nu si in dreptul anglo5saxon, care admite scadente succesive. -ertitudinea inseamna inadmisibilitatea legarii momentului platii de vreun eveniment,
%89

a carui data e necunoscuta "erm, de exemplu momentul descarcarii mar"ii in port. ,ind se spune ca scadenta trebuie sa "ie posibila, se are in vedere ca ea nu trebuie sa "ie la vreo data inexistenta in calendar *ex. 1% "ebruarie4. )int mai multe modalitati de indicare a scadentei. ,on"orm art.11 alin. % al Legii Uni"orme, art.'9 al Legii cambiei a (epublicii +oldova, cambia poate "i trasa 5 la vedereD 5 la un termen de la vedereD A la un termen de la data emiteriiD A la o !i "ixa. Tratele trase cu indicarea altor scadente sint nule. )cadenta la vedere se indica de obicei prin cuvintele !laprezentare", !la cerere", !la vedere", !oricind" etc. ,on"orm Legii Uni"orme "ormula de redactare are un caracter "acultativ 5 nu si con"orm legii (epublicii +oldova, care admite nu$ai "ormula # la vedere". ,ambiile la vedere sint platibile la pre!entare. Termenul de pre!entare spre plata a cambiilor la vedere este de un an de la data emiterii. Tragatorul e in drept sa mareasca sau sa micsore!e termenul de pre!entare. 9irantii au dreptul doar sa5% reduca. Pe linga "aptul ca scadenta la vedere poate "i preva!uta expres in cambie, cambia la vedere va "i socotita orice cambie in care nu este indicata data platii. Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu poate "i pre!entata spre plata inainte de scurgerea unui interval de timp. in acest ca! termenul de pre!entare curge de la aceasta data si se "ace urmatoarea mentiune !platiti la vedere nu $ai devre$e de...luni )zile de ta data e$iterii". in ca! de re"u! de plata, data certa a pre!entarii se stabileste printr5un protest de neplata. ,ambiile la vedere se utili!ea!a mai ales in !ona dolarului si a lirei sterline. Unii autori nu recomanda "olosirea acestei scadente din cau!a ca ea exclude acceptarea din partea trasului micsorind siguranta platii. &upa parerea mea, indicarea unei ast"el de scadente sterge deosebirea dintre cambie si cec, lipsind5o de elementul #termen precis determinat al platii$, avind ca e"ect "aptul ca cambia nu mai poate indeplini "unctia de instrument de credit, raminind doar un titlu nominativ de plata. ,on"orm art. '1 al Legii Uni"orme, scadenta la un anumit termen de la vedere se calculea!a de la data acceptarii cambiei de catre tras, sau de la data emiterii actului de protest pentru re"u! de acceptare. D &aca acceptarea este nedatata, posesorul cambiei trebuie sa drese!e un protest de nedatare. in absenta protestului se presupune ca acceptarea a "ost data in ultima !i a termenului preva!ut pentru acceptare. ;cceptarea are rol de acord al trasului privind plata si suma platii. +omentul platii se stabileste la un anumit numar de !ile, saptamini, luni de la data acceptarii. in textul unei ast"el de trate se inscrie !platiti dupaDzile de la prezentare". Legea Uni"orma si Legea cambiei al (epublicii +oldova stabilesc reguli speci"ice de calculare a termenului daca scadenta este "ixata pe !ile, ea va "i ultima !i a termenului, !ilele socotindu5se "ara a tine seama de !iua emiterii si de !iua pre!entarii la plataD daca scadenta este "ixata pe luni, ea va "i considerata data corespondenta a lunii cind trebuie e"ectuata plataD in lipsa datei corespun!atoare scadenta este in ultima !i a acestei luniD cind o cambie este trasa la una sau mai multe luni si jumatate de la vedere, se numara mai intii lunile intregiD daca scadenta este "ixata la inceputul, mijlocul sau la s"irsitul lunii, se intelege ca termenele
%:0

sint la data de %,%: sau respectiv la ultima !i a luniiD mentiunea #> !ile$ sau #%: !ile$ nu se intelege ca una sau doua saptamini. Prin mentiunea 3umatate de luna$ se inteleg %: !ile. )cadenta la un anumit termen de la data emiterii are ca punct de re"erinta !iua in care a "ost emisa cambia. ,alculul incepe din !iua urmatoare datei emiterii, iar scadenta este ultima !i a termenului ast"el calculat. +odul de calculare este identic cu cel pre!entat mai sus. )cadentele la termen sint cele care contin !iua, luna si anul scadentei. &reptul cambial nu indica termenul maxim ai unei scadente, dar majoritatea autorilor mentionea!a ca cambiile se utili!ea!a pentru acordarea de credite pe termen scurt, inclu!indu5le in categoria de devi!e *pina la . luni4. &aca anul scadentei este omis, acesta va "i considerat anul emiterii tratei, iar daca luna mentionata a trecut, se considera data la aceeasi luna a anului viitor, dupa anul emiterii. &aca data indicata este inexistenta, cambia este nula. La "el si in ca!ul in care scadenta este la o data anterioara datei de emisiune. )cadentele la o data "ixa sint cele mai utili!abile din cau!a certitudinii lorD ele nu permit o interpretare gresita, "iind recomandate de multi specialisti. ;utorul monogra"iei 5aluta si i$plicatiile asupra econo$iei de piata arata ca intr5un "el utili!area cambiilor la termen "ix este mai putin sigura decit a celor la vedere, aducind urmatorul exemplu in ca!ul scadentei "ixe documentele sint remise trasului si eliberate acestuia de catre banca pre!entatoare contra acceptarii platii. &eci, spre deosebire de cambiile la vedere, cele la termen ingaduie importatorului sa intre in posesia documentelor care permit ridicarea mar"urilor inainte de a le ac7ita. 6xportatorul livrea!a mar"a ba!indu5se pe increderea in semnatura de acceptare a importatorului, prin care el se angajea!a ca la scadenta isi va onora obligatiile. &eci, din punctul de vedere al certitudinii platii, scadenta la vedere poate "i mai sigura pentru bene"iciar, deoarece acesta poate cere plata imediata, iar in ca! de re"u! poate ordona stoparea livrarii. in cambiile cu scadente "ixe insa, el e nevoit sa astepte scadenta, iar in ca!ul in care trata a "ost acceptata de un debitor de rea5credinta, acesta din urma va putea intra totusi in posesia de documente ce5i vor permite sa primeasca mar"a. Locul platii se prevede de obicei sub numele trasului, desi aceasta nu este o regula stricta. 6ste o mentiune obligatorie si in acelasii timp necesara pentru a sti unde poate "i obtinuta plata de la tras si unde sa se initie!e actiunea cambiala in ca! de re"u! de plata. ,on"orm art.' alin.1 al Legii Uni"orme, daca in cambie nu este indicat locul platii, el va "i socotit domiciliul trasului. in ca!ul in care sint mentionate mai multe locuri, cambia poate "i pre!entata la oricare dintre ele la alegerea bene"iciarului. &eci atit Legea Uni"orma, cit si Legea cambiei stabilesc relativitatea cerintei indicarii locului 5 cambia nu este lovita de nulitate daca locul platii nu este indicat, aceasta exceptie de la regula obligativitatii regasirii tuturor datelor legale intr5o cambie "iind una din putinele admise. ,on"orm art.8 al Legii Uni"orme, plata cambiei se poate "ace si la domiciliul unui tert sau in orice alt loc. ,ambia care contine o ast"el de clau!a se numeste domiciliata. &e exemplu, cind principalul obligat al unei cambii *trasul acceptant4 domicilia!a intr5o localitate, avind un provi!ion la o banca sau la o persoana "i!ica din alta localitate, se indica locul de plata la aceste persoane sau banci. Cormula utili!ata in ca!ul cambiei domiciliate va "i urmatoarea !platitiprin /o$nul...". in aceasta situatie persoana respectiva *domiciliatorul4 este imputernicita sa e"ectue!e plata la scadenta. &omiciliatorul este o persoana straina de cambie si distincta de tras. &omicilierea cambiei poate "i stipulata de tragator, de trasul acceptant, precum si de posesorul legitim ai cambiei, cu consimtamintul tragatorului. &aca domiciliatorul a "ost indicat de tragator, trasul nu poate inlocui nici c7iar cu consimtamintul posesorului legitim. in ca! de re"u! de plata protestul se intocmeste la locul de trai *resedinta4 a domiciliatorului. ;st"el, posesorul pierde dreptul de a5% urmari pentru neplata c7iar si pe trasul acceptant, care prin indicarea unui domiciliator devine obligat indirect, de regres, ca si ceilalti debitori cambiali. ,on"orm expresiei plastice a unui autor #domicilierea cambiei serveste la trans"ormarea datoriei din c7erabila in portabila, insa pre!entarea spre acceptare se va "ace trasului$. Legea cambiei a (epublicii +oldova reglementea!a acest moment ast"el #trata poate "i platita in
%:%

locul unde se a"la banca tertului sau in locul unde se a"la banca trasului ori in alt loc stabilit de comun acord$. ,on"orm legislatiei noastre, #"iind in calitate de domiciliat, banca nu5si asuma nici un risc, deoarece ea plateste cambia numai in ca!ul in care platitorul a trans"erat suma cambiala mai inainte sau platitorul are la aceasta banca in contul bancar mijloace banesti su"iciente si a imputernicit banca sa deconte!e din contul lui mijloacele necesare pentru plata cambiei. in ca! contrar banca re"u!a de a e"ectua plata$1:'. Prin urmare, domicilierea "ara asigurarea prealabila de catre platitorul cambiei a unui provi!ion la domiciliator este nula con"orm legislatiei (epublicii +oldova. Plata se e"ectuea!a de catre domiciliator contra unui comision, denumit de do$iciliere )de plata . Numele beneficiarului este si el un element esential, ca urmare a "aptului ca Legea Uni"orma stabileste ca o cambie poate "i numai la ordin si nicidecum la purtator. 6miterea cambiilor la purtator este admisa in legislatia anglo5saxona. 0ene"iciarul sau primitorul sumei cambiale se desemnea!a prin indicarea numelui, care trebuie "acuta in mod precis si complet cu mentiunea !la ordin", care se presupune daca lipseste. ;ceasta re!ulta din art. %% al Legii Uni"orme si Legii cambiei (epublicii +oldova, in care se stipulea!a ca cambia poate "i andosata, c7iar daca in ea lipseste clau!a # la ordin". ;liniatul ' prevede ca in cambie poate "i inscrisa clau!a !nu la ordin", a carei consecinta este inter!icerea transmiterii cambiei prin gir. in calitate de bene"iciar pot "i indicate mai multe persoane. 6le se desemnea!a cumulativ sau alternativ. ;tunci cind desemnarea este cu$ulativa, drepturile care re!ulta din cambie se exercita impreuna de toti bene"iciarii, iar cind este alternativa, de oricare dintre ei. Indicarea mai multor bene"iciari nu duce la divi!ibili tatea sumei din cambie. in unele situatii, mai ales cind exista re!erve asupra acceptarii titlului, ca bene"iciar se poate indica insusi tragatorul. 2 asemenea cambie prevede expresia !platiti la ordinul $eu" sau alte expresii cu inteles similar. in ca!ul unei ca$bii in alb, numele bene"iciarului poate "i completat ulterior, dar inaintea pre!entarii la plata. in cambiile in alb, la data emisiunii "igurea!a doar unele enunturi obligatorii, dar cel putin semnatura tragatorului, celelalte urmind a "i completate cel mai tir!iu 1 ani de la data emiterii, potrivit intelegerii intervenite cu tragatorul. &aca aceasta intelegere nu a "ost respectata, cambia in alb nu poate "i opusa posesorului legitim, exceptind ca!ul cind posesorul a "ost de rea5credinta sau a "acut o greseala grava in dobindirea titlului. &ecaderea din dreptul de a completa cambia timp de 1 ani dupa emitere nu este opo!abila posesorului de buna5credinta, caruia titlul i5a "ost transmis completat. Un regim juridic similar se aplica biletului la ordin si cecului in alb. Numele, prenumele si domiciliul bene"iciarului pot "i inscrise in orice parte a documentului, de regula in partea dreapta dupa ordinul neconditionat de plata si inlantuire cu acesta. Data si locul emiterii se insemnea!a pe "ata titlului, si prevede !iua, luna si anul emiterii. &ata emiterii trebuie sa "ie *intr5o maniera asemanatoare principiilor de stabilire a scadentei 5 ve!i supra4 unica, certa si opozabila tuturor. Pina la proba contrarie, data se presupune a "i adevarata sau reala. ;ceasta mentiune e importanta "ie pentru a se putea stabili scadenta e"ectului 5 atunci cind ea este in legatura cu data emiterii, "ie pentru a se putea stabili daca momentul emisiunii cambiei tragatorul dispunea de capacitate juridica de exercitiu. Locul emiterii se mentionea!a impreuna cu data. Potrivit art.' alin.' al Legii Uni"orme si art.: al Legii cambiei a (epublicii +oldova la absenta locului emiterii cambiei se ia in considerare localitatea care "igurea!a linga semnatura tragatorului. Pentru cambiile internationale includerea acestui enunt este de o "oarte mare importanta, deoarece in "unctie de el se determina legea aplicabila conditiilor de "orma, "iind dominata de regula # locus regit actu$ ". "emnatura tragatorului se trece sub text in partea de jos a titlului. Nu sint valabile semnaturile litogra"iate sau "acute de altul decit de cel in drept. )emnatura trebuie sa
%:'

"ie manuscrisa *autogra"a4 si sa cuprinda, in ca!ul persoanei juridice, si denumirea completa a "irmei alaturi de semnatura persoanelor autori!ate. In general, modalitatea semnarii este preva!uta de legislatia nationala. 0unaoara, legislatia italiana prevede ca semnatura trebuie sa contina numele si prenumele sau denumirea de "irma ale celui care se obliga. in acest sens, art.8 lit. 7 a Legii cambiei a (epublicii +oldova stipulea!a ca trata trebuie sa cuprinda #semnaturile se"ului si contabilului se" ai tragatorului5persoana juridica, autenti"icate cu stampila unitatii$. Tragatorul 5 persoana "i!ica indica numele sau, domiciliul si con"irma cambia prin semnatura legali!ata de notar. Persoanele care din di"erite motive nu pot semna cu propria mina vor "olosi un inscris autentic sau un repre!entant cu procura speciala. Procuristii trebuie sa mentione!e numele mandantului si semnea!a cu speci"icarea ,prin procura". ,on"orm dreptului cambial, daca cineva semnea!a trata ca repre!entant al unei persoane, pentru care nu avea imputernicirea de a actiona, el e tinut angajat personal in temeiul cambiei, si daca a platit are aceleasi drepturi pe care le5ar "i avut pretinsul repre!entant. ;ceeasi regula se aplica repre!entantului care a depasit imputernicirile. Pentru persoanele juridice este valabila numai semnatura persoanelor autori!ate sa repre!inte agentul comercial respectiv *in (epublica +oldova se"ul si contabilul5se"4. in literatura de specialitate se pre!umea!a ca semnatura tragatorului este unica modalitate de mani"estare a vointei de a crea titlul de credit care repre!inta asigurarea garantiei executarii obligatiilor re!ultate din relatiile comerciale. ;utorii manualului !-ontracte co$erciale internationale" mentionea!a, ca #semnatura tragatorului repre!inta nervul vital al inscrisului cambial, modalitatea de mani"estare a vointei...$ &e aceea, ea nu poate "i mecanica *stampila, tipar, telex4. ;ctul material al semnaturii tragatorului este suma obligatiei cambiale. &aca cambia este "ara semnatura, obligatia cambiala nici nu exista. in acest sens este relevanta emiterea cambiilor in alb, care pot sa nu contina nici o mentiune in a"ara de semnatura tragatorului, restul enunturilor urmind a "i inscrise pina la pre!entarea cambiei la plata. Crance!ii LBon 9aenn si L. (enault au scris ,,@@ n'estpas besoin (u'une lettre de c,ange soit ecrite en entierpar le tireur, ii suffit (u 'elle soit signeepar lui". ,on"orm Legii Uni"orme si art.> al Legii cambiei a (epublica +oldova #daca trata poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin trata, sau semnaturi ale unor persoane imaginare, obligatiile celorlalti semnatari ramin totusi valabile$, deoarece semnarea unei cambii con"era drepturi si obligatii scripturale autonome. Pentru valabilitatea cambiei se cere ca cel putin semnatura tragatorului sa "ie valabila. =roblema datelor legale ale cambiei este solutionata in mod di"erit de cel indicat mai sus, in alte sisteme cambiale. )pre exemplu, ,odul cutumei engle!e din %>>' prevede includerea obligatorie in cambie a doar 8 conditii 5 ordinul neconditionat de a plati o suma de baniD 5 numele trasuluiD 5 denumirea persoanei careia sau la ordinul careia trebuie "acuta plata sau mentiunea ca cambia este trasa la purtatorD 5 semnatura tragatorului. ,odul comercial uni"orm al )U; prevede ca poate "i considerat drept cambie orice document scris, care este semnat de persoana ce %5a emis, contine promisiunea neconditionata sau ordinul de a plati o suma de bani determinata, care trebuie platit la vedere sau la scadenta. "anctiunea nerespectarii formei cambiei este preva!uta in art.' al Legii Uni"orme si I art.: al Legii cambiei a (epublicii +oldova titlul in care lipseste una din conditiile enumerate nu are valoarea unei trate$. in urma acestui "apt cambia nu mai produce e"ecte juridice speciale ca titlu de credit. Totusi documentul poate produce e"ecte con"orm dreptului comun *ca mijloc de
%:1

probatiune, ca c7itanta etc4. +area majoritate a autorilor sustin ca cambia trebuie sa contina mentiuni obligatorii, pe care le5am enumerat mai sus, deoarece asa prevede dreptul uni"orm si legislatiile nationale. Legea Uni"orma stipulea!a ca sint trei ca!uri de derogare de la "orma legala stabilita pentru cambie, care nu atrag nulitatea ei 5 trata "ara indicarea scadentei este socotita platibila la vedere <vezi compartimentul cu privire la scadenta B - in lipsa indicarii locului platii acesta va "i considerat locul indicat linga numele trasului care va "i si domiciliul platii <vezi compartimentul cu privire la locul platii B - in lipsa locului emiterii acesta va "i socotit locul aratat linga numele tragatorului <vezi compartimentul cu privire la locul e$iterii cambiei4. in virtutea acestui "apt unii autori considera ca scadenta si locul platii *precum si locul emiterii4 sint elemente@icN@tarive ale cambiei. in a"ara acestor conditii, care o"era titlului valoarea de cambie, Legea Uni"orma mai prevede posibilitatea adaugirii anumitor clau!e. 6le pot "i clasi"icate in grupe %. clau!e explicativeD '. clau!e complementareD 1. clau!e suplimentareD 8. clau!e derogatoriiD :. clau!e inter!iseD .. clau!e socotite ca nescrise. #lauzele explicative interpretea!a sau lamuresc obligatiile cambiale, de exemplu clau!ele #la ordin$ sau #"ara procura$D clau!a #de valoare$, prin care se indica raportul "undamental in ba!a caruia s5a primit cambia. #lauzele complementare sint acelea care completea!a continutul mentiunilor cambiale, de exemplu desemnarea unui domiciliator sau promisiunea de plata a dobin!ilor. #lauzele suplimentare servesc ca mijloc de proba, de exemplu clau!a #dupa avi!$, prin care trasul este anuntat de catre tragator sa nu accepte sau sa nu plateasca titlul inainte de instiintarea sa. #lauzele derogatorii modi"ica sau contra!ic obligatia cambiala. ,lau!ele modi"icatoare smt instrumente relatate de unii autori in categoria clau!elor sub denumirea #clau!e permise de lege$, "iind preva!ute de "apt de lege. La particular, sint permise urmatoarele clau!e derogatorii .nu la ordin$D "ara gir$D negarantie pentru acceptare$. 6a exonerea!a pe tragator de raspundere pina la scadenta *art.9 al Legii Uni"orme si art.%0 al Legii ,ambiei al (epublicii +oldova4, inter!icind Pre!entarea cambiei spre acceptare in mod absolut sau pina la un anumit termen *art.'' al Legii Uni"orme4D #"ara protest$ sau ,Jara cheltuielF *art.8. al Legii Uni"orme4. 6le permit exercitarea actiunii de regres "ara adresarea protestului pentru re"u! de acceptare ori de plata. #lauzele interzise sint acelea care sc7imba esenta sau structura obligatiilor, atragind nulitatea cambiei, de exemplu clau!a de conditionare a ordinului de plata. #lauzele socotite ca nescrise sint acelea care "igurea!a in cambie, "iind introduse de tragator, dar nu vor "i luate in considerare, deoarece in acest ca! va avea drept e"ect sc7imbarea obligatiei cambiale si nulitatea cambiei. La ele se re"era, spre exemplu, clau!a prin care tragatorul este exonerat de raspunderea de plata la scadenta, sau prin care ar trans"era mai multe drepturi decit le are. loan +acovei, spre deosebire de autorii manualului -ontracte co$ercial internationale, considera ca #clau!ele socotite ca nescrise sint o varietate a clau!elor inter!ise$. 6l scrie ca clau!ele inter!ise din punctul de vedere al raspunderii pot "i de doua "eluri A clau!e care contravin naturii titlului de credit si care atrag nulitatea cambiei *ex. conditionarea ordinului de plata4D A clau!e care nu contravin naturii titlului, dar care se considera ca nescrise *ex. exonerarea tragatorului de garantarea platii, sau clau!a prin care acesta ar transmite mai multe drepturi decit le are4. Legea Uni"orma nu prevede succesiunea in care trebuie sa "ie inscrise enunturile cambiale, de aceea se permite inscrierea lor in orice ordine, desi in practica s5au
%:8

statornicit anumite reguli. &e obicei, cambiile se scriu pe "ormularele tipi!ate, elaborate de banci. Legea cambiei (epublicii +oldova stabileste ca blanc7etele cambiilor pot "i con"ectionate de catre tragator de sine statator, modele "iind date in anexe. Persoanele care completea!a o cambie, mai ales cele care vor "i obligate, trebuie totdeauna sa tina cont de "aptul ca dupa ce au semnat, vor putea dovedi cu greu ca au "ost indusi in eroare, neputind "ace trimiteri la contractul primar, in care a "ost stipulata plata prin cambie, exceptind ca!urile de rea5credinta. &e aceea, semnatarii trebuie sa mani"este maximum de prudenta si sa cunoasca bine legislatia cambiala. ;cceptarea cambiei 2rdinul de plata emis de catre tragator nu creea!a obligatii cambiale pentru tras. In raportul cambial trasul are o po!itie speciala, deoarece el nu este parte la acest raport pina cind n5a acceptat ordinul de a plati. ;cest angajament, mentionat in scris pe cambie de catre tras precum ca acesta va "ace plata la scadenta, se numeste acceptare. &oar dupa acceptare trasul devine debitor cambial. +ai corect, trasul devine obligat direct, principal si solidar. 2bligatia acceptantului este literala, autonoma si abstracta. ;cceptantul devine obligat c7iar daca nu este debitorul tragatorului intr5un raport "undamental, si c7iar daca nu a primit provi!ionul intr5o "orma oarecare. )pre deosebire de trasul acceptant ceilalti semnatari ai cambiei sint obligati de regres. 6i pot "i urmariti de posesorul cambiei numai in ca! de re"u! al acceptantului de a plati. ;cceptarea cambiei poate "i ceruta nu numai de posesorul ei legitim, ci si de un simplu detinator al ei. ,ambia trebuie sa "ie pre!entata spre acceptare numai pina la scadenta. ;rt. %> al Legii cambiei a (epublicii +oldova stipulea!a ca trata pre!entata spre acceptare ramine a detinatorului ei. ;cceptantul este obligat s5o intoarca inapoi. 6l are dreptul sa "aca o copie a acestuia, care nu va avea drepturile unei trate. &etinatorul este obligat sa autenti"ice mentiunea !copia pentru cartoteca" sau o alta expresie ec7ivalenta. &in punct de vedere juridic, acceptarea este o promisiune *angajament4 de plata. 6xplicatia consta in "aptul ca, desi trasul are ordinul tragatorului sa plateasca, acest ordin nu5% obliga la nimic pina cind nu si5a exprimat acordul de a onora plata respectiva. ,onditiile de "orma si de continut ale acceptarii sint mentionate in art.': al Legii Uni"orme 5 acceptul se inscrie de catre tras pe insusi titlul. 6l se exprima prin mentiunea !acceptaJ' sau prin orice alt ec7ivalent, si este semnat de trasD 5 simpla semnatura a trasului pe "ata cambiei ec7ivalea!a cu acceptareaD 5 cambia se accepta in conditiile indicate de emitentD 5 acceptarea trebuie sa "ie simpla si neconditionata. ;cceptarea care modi"ica elementele esentiale ale cambiei se considera re"u! de acceptare. I. +acovei da urmatoarea de"initie a acceptarii #pre!entarea la acceptare inseamna invitatia, ce se "ace trasului, de a declara prin semnatura sa ca primeste sa i se execute ordinul dat de tragator de ac7itat cambia la scadenta$. Ultima !i de pre!entare la acceptare este !iua anterioara scadentei, intrucit acceptarea, "iind o promisiune de plata, trebuie sa devina realitate in !iua scadentei. Pre!entarea cambiei spre acceptare este un drept al detinatorului, a carui exercitare este facultativa. Posesorul cambiei poate astepta scadenta pentru incasarea tratei "ira ca sa o pre!inte la acceptare. ,on"orm art. %9 al Legii cambiei a (epublicii +oldova #in orice trata tragatorul poate sti ca ea trebuie sa "ie pre!entata spre acceptare, "acind sau nu un termen pentru pre!entare$. 6l insa nu are dreptul sa inter!ica pre!entarea tratei spre acceptare, dar poate stipula ca trata sa "ie pre!entata spre acceptare nu mai devreme de termenul stabilit.
%::

Pre!entarea spre acceptare cu sau "ara "ixarea termenului poate "i stipulata si de orice girant. ;cceptarea este insa obligatorie in ca!ul cambiilor %. platibile la un tert sau in alta localitate decit in domiciliul trasului *pentru detalii, vezi compartimentul cu privire la cambiile do$iciliate, supra4D '. platibile la un anumit termen de la vedereD 1. cind tragatorul sau girantii au inscris clau!a pre!entarii obligatorii la acceptare, "ixind in acest scop un termen. Potrivit art. '1 al Legii Uni"orme si art.'0 al Legii cambiei a (epublicii +oldova, cambiile platibile la un anumit termen de la vedere trebuie sa "ie pre!entate spre acceptare in termen de un an de la data emiterii. ;cest termen poate "i prelungit sau redus de catre tragator. 9irantii sint in drept doar sa5% micsore!e. Legea Uni"orma permite tragatorului sa inter!ica pre!entarea la acceptare. ,lau!a prin care cambia se declara neacceptabila trebuie "ormulata clar si inclusa in textul titlului. Tragatorul nu poate insa inter!ice spre acceptare cambiile ce trebuie pre!entate la acceptare in mod obligatoriu *ve!i mai sus4. Legea locala a mers si mai departe in acest sens potrivit art. %9 al Legii cambiei a (epublicii +oldova, tragatorul nu poate inter!ice pre!entarea tratei spre acceptare. Pre!entarea cambiei spre acceptare se "ace la domiciliul trasului prin in"atisarea ei materiala. Trasul poate decide imediat sau sa ceara aminarea pre!entarii pentru !iua urmatoare. ,on"orm Legii cambiei a (epublicii +oldova, acceptantul trebuie sa accepte trata sau sa comunice despre imposibilitatea de a accepta, in timp de trei !ile lucratoare din momentul pre!entarii tratei. in general, acceptarea trebuie sa "ie neconditionata, dar se poate deroga de la acest principiu in sensul ca trasul, potrivit art.'' al Legii cambiei a (epublicii +oldova, poate restringe acceptarea, adica poate accepta o suma mai mica decit cea propusa. in aceasta situatie posesorul trebuie sa drese!e un protest de neacceptare pentru di"erenta neacceptata, "iindca numai in acest mod va putea inainta actiunea in regres pentru suma neacceptata. Trasul ramine totusi obligat in limita acceptarii sale, dar nu mai mult. )e considera re"u! total de acceptare orice conditie pusa de acceptant, de exemplu, sc7imbarea scadentei. in acest ca!, posesorul trebuie sa drese!e un protest, exercitind actiunea cambiala asupra celorlalti obligati. Trasul ramine totusi obligat in limitele acestei acceptariD dar pentru a inainta actiunea cambiala impotriva trasului acceptant, posesorul trebuie sa astepte scadenta. Pre!entarea cambiei la acceptare nu se "ace la locul platii, exceptind ca!ul in care acesta coincide cu domiciliul trasului. ;cest lucru pre!inta importanta deosebita, deoarece in ca! de neacceptare protestul "acut in alta parte decit domiciliul trasului va "i socotit nul. )c7imbarea locului platii "acute de tras va "i de asemenea considerata ca o acceptare conditionata si este privita ca un re"u! de acceptare, posesorul putind dresa un protest si "orma o actiune de regres. &aca posesorul consimte la sc7imbarea locului platii, trasul ramine obligat in limita acceptarii "acute con"orm art.'1 al Legii cambiei a (epublicii +oldova #daca tragatorul a indicat in trata un loc de plata di"erit de cel al domiciliului trasului, "ara sa indice o terta persoana la care plata trebuie "acuta, trasul poate indica o asemenea persoana o data cu acceptarea$. in care trata este platibila la domiciliul trasului, acesta poate sa indice in acceptare o adresa in aceeasi localitate unde plata trebuie "acuta. ,ambiile la vedere nu se pre!inta la acceptare, iar trasul devine ast"el obligat direct. ;ceasta deoarece in cambiile la vedere acceptarea si scadenta coincid, reali!indu5se simultan in momentul pre!entarii. in ca!ul in care trasul re"u!a acceptarea, posesorul cambiei are un drept de regres, cu
%:.

conditia dresarii protestului de neacceptare. Posesorul cambiei va putea sa execute cambia c7iar inainte de scadenta, avind dreptul de regres impotriva tragatorului, girantilor, avali!atorilor, exceptind ca!ul in care tragatorul a inclus clau!a !exonerarii acceptarii", permise de Legea Uni"orma si inter!isa de Legea cambiei a (epublicii +oldova. in ultimul ca! detinatorul va "i nevoit sa astepte scadenta. ;ctul de protest este dovada principala a pre!entarii cambiei spre acceptare si a re"u!ului trasului. Numai dupa dresarea lui bene"iciarul va putea exercita actiunea cambiala de regres contra girantilor, avali!atorilor si tragatorului. Trasul este obligat sa dateze acceptarea. ,on"orm art.'% al Legii cambiei (epublicii +oldova, #daca trata este platibila la un anumit termen de la vedere sau daca ea trebuie pre!entata spre acceptare *la un termen stabilit4...acceptarea trebuie sa "ie datata cu !iua in care a "ost "acuta$, numai daca posesorul nu va insista ca ea sa "ie datata cu !iua pre!entarii. in ca! de re"u! de datare, posesorul va adresa un protest de nedatareB ast"el, data protestului va "i considerata ca data a acceptarii, iar termenul scadentei va curge de la aceasta data. ,on"orm art. '8 al Legii cambiei a (epublicii +oldova, #posesorul tratei poate sa ceara de la debitor acceptarea bancara a acesteia$. ;cceptul bancii poate "i dat numai dupa acceptarea tratei de catre debitor. Nici posesorul, nici debitorul tratei nu pot impune bancii sa dea acceptarea. Prin acceptare banca trasului se obliga de a plati trata la scadenta. in ca! de neplata posesorul, c7iar daca este tragator, are impotriva acceptatorului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate "i cerut in temeiul legii. ;cceptarea poate "i de urmatoarele@e@Nn %. acceptarea completa se "ace de catre tras "ara nici o re!ervaD '. acceptarea restrinsa este acea acceptare cind trasul accepta cambia pentru o suma mai mica sau cind o accepta la o scadenta mai indepartataD 1. acceptarea in alb cuprinde numai data si semnatura trasuluiD 8. acceptarea in plin este aceea in care se inscrie mentiunea !accept pentru su$a de....lei" sau pur si simplu !accept", dupa care urmea!a datele si semnatura trasuluiD :. acceptarea de complezenta este acceptarea, data aproape in toate ca!urile din considerente de prietenie ale trasului "ata de tragator. La ba!a acestei acceptarii nu este nici o datorie civila sau comerciala si nici un provi!ion la tras. 6xista doar posesiunea si speranta ca la scadenta tragatorul va emite trasului suma necesara ac7itarii cambiei. Prin aceasta acceptare se pot comite mari "raude, de aceea in majoritatea bancilor ea se pedepseste pe cale penalaD .. acceptarea conditionata are loc atunci cind trasul se obliga sa plateasca cambiei numai in ca!ul indeplinirii unei contraprestatii. 2 ast"el de acceptare ec7ivalea!a cu un re"u! de acceptareD =. acceptarea prin interventie /pentru onoare0 are loc atunci cind o persoana straina de cambie accepta pentru unul din obligatii cambiali. ;ceasta persoana ia numele de intervenient. 0ene"iciarul este indreptatit sa re"u!e o asemenea acceptare, pentru a evita interventa persoanelor insolvabile. ;cceptarea prin interventie poate "i data pentru oricare din obligatii cambiali. &aca nu se indica persoana pentru care este data acceptarea, se considera ca ea este data pentru tragator. ;cceptarea de interventie nu este valabila decit dupa protestarea cambiei pentru neacceptare. ;cceptantul prin interventie, care ac7ita cambia la scadenta, are dreptul sa incase!e suma de la oricare din debitorii precedenti. Legea cambiei a (epublicii +oldova si Legea Uni"orma prevad sinonimul acceptarii prin interventie 5 !acceptarea prin $i%loace". 6a poate "i indicata de tragator, girant si avali!ator si este o acceptare la nevoie. +ijlocitorul poate interveni pentru orice obligat cambial pe cale de regres. +ijlocitor poate "i un tras, insusi trasul, ori alta persoana deja obligata prin trata, cu exceptia acceptantului. in ca! de acord, mijlocitorul trebuie sa sesi!e!e in termen de ' !ile lucratoare despre mijlocirea sa persoana pentru care a intervenit. in ca!ul nerespectarii acestui termen el recuperea!a prejudiciul cau!at prin neglijenta sa, dar nu mai mult decit suma tratei. ;cceptarea prin mijloace se scrie pe trata, se semnea!a de mijlocitor si se autenti"ica de
%:=

semnatura acestuia. 6a trebuie sa contina suma acceptarii, numele, domiciliul si datele bancare ale acceptatorului. Posesorul tratei poate "ormula acceptatorului prin mijloace aceleasi pretentii, pe care le5ar "i putut "ormula persoana pentru care a intervenit nemijlocitD la "el si girantii posteriori pentru care a intervenit mijlocitorul. &upa ce a e"ectuat plata, acceptantul prin mijloace are dreptul sa ceara de la posesor predarea tratei, a protestului si, daca va "i nevoie, a contului ac7itat cu recipisa de plataD >. acceptarea recomandatarului. (ecomandatarul este o persoana, indicata in cambie, care trebuie s5o accepte sau s5o plateasca in ca!ul in care cel obligat nu si5a tinut angajamentul. (ecomandatorul se indica de tragator, mai rar de ceilalti codebitori cambiali. (ecomandatorul care a acceptat polita devine prin aceasta acceptant, iar daca o si plateste, are drept la despagubiri din partea celui ce %5a indicat ca acceptant. &aca recomandatorul re"u!a sa accepte sau sa plateasca, el nu are obligatiile codebitorilor cambiali. (aspunderea sa este numai "ata de persoana care %5a indicat in trata. &eci aceasta acceptare este un "el de garantie, ea nu e su"icient de sigura. ;ceasta clasi"icare am intilnit5o la ,. &emetrescu si I. +acovei, "oarte putini autori "acind vreo re"erire la "elurile acceptarii. ,irculatia cambiei In general, in relatia cambiala sint implicate 1 persoane tragatorul, trasul, bene"iciarul. &intre acestia, relatia principala este intre tragator si bene"iciar, deoarece tragatorul emitind o cambie in "avoarea bene"iciarului, recunoaste ast"el obligatia pe care o are "ata de acesta, inclusa in angajamentul ca inscrisul va "i onorat la termen. 6mitind cambia, tragatorul in acelasii timp se obliga sa5% determine pe tras sa plateasca suma inscrisa. &in momentul emiterii cambiei incepe circulatia ei. ,ambia se transmite prin simpla traditiuneD $ gir *andosare4D cesiuneD subrogare legalaD succesiune. ,ambia se transmite prin simpla traditiune /inminare0 de catre tragator bene"iciarului, aceasta "iind si o obligatie a emitentului, deoarece "ara in"atisarea ei materiala catre debitorul cambial bene"iciarul nu5si va putea reali!a drepturile. +irul /andosarea0 repre!inta operatiunea prin care cambia circula de la un bene"iciar la altul. +. Negrus de"ineste girul ca o modalitate de #transmitere a cambiei din mina in mina$. I. )toian de"ineste girul ca pe un ordin de plata pe care5% da bene"iciarul trasului sau tragatorului de a plati unui nou bene"iciar o suma de bani determinata. I. +acovei scrie ca girul este mentiunea, "acuta pe cambie, prin mijlocul careia se transmite proprietatea cambiei impreuna cu toate drepturile si garantiile ce decurg din ea. LBon 9aenn si I.(enault scriu in acest sens #Par la clause i ordre, le tireur autorise le prenneur i ceder la lettre de c7ange Muand et ou ii lui plaira. II s'oblige directement dans cette clause i garantir l'occupation et le paiement i l'ec7eance au pro"it de toute personne i Mui le titre pourra etre endosse dans l'avenir$. Persoanele intre care se "ace aceasta transmitere au di"erite denumiri persoana care transmite cambia se numeste girant sau andosatorB iar persoana careia i se transmite cambia se numeste girator sau noul beneficiar. ,on"orm art. %% al Legii Uni"orme si al Legii cambiei a (epublicii +oldova, orice trata, c7iar daca este expres trasa la ordin, poate "i transmisa prin gir. ,on"orm art. %1 al Legii Uni"orme, girul se mentionea!a pe titlu, de obicei pe spatele lui, de aceea mai poarta denumirea de andosare. &aca sint mai multe giruri, ele se pot scrie si pe o prelungire <alon%a , con"orm art. %' al Legii Uni"orme, ce stipulea!a ca #alonja trebuie sa "ie adaugata la cambie, printr5o metoda, ce exclude denumirea ei. Prima inscriere trebuie sa se "aca prin trans"erul pe ambele documente, in asa "el ca insotirea sa inceapa la cambie si sa se termine pe alonja. Primul gir pe alonja se autenti"ica cu stampila in locul unde s5a unit cambia cu alonja. 9irul cuprinde un ordin de plata care se exprima printr5o anumita "ormula #platiti la ordinul...$, #platiti lui...$. 2rdinul de plata se
%:>

semnea!a si se legitimea!a prin stampila girantului. 9irantul este obligat sa indice data cind a "ost scris girul. 9irul poate avea loc atit inainte cit si dupa acceptarea cambiei, si c7iar dupa scadenta, dar numai pina la data protestului sau pina la trecerea termenului pentru intocmirea protestului de neplata. 9irul e"ectuat ulterior da nastere numai la e"ectele unei cesiuni.$ ,on"orm art. %' al Legii Uni"orme si art. %% al Legii cambiei a (epublicii +oldova, girul trebuie sa "ie dat pur si si$plu, adica neconditionat. 2rice conditie de restringere a lui se considera nescrisa. 9irul partial este nul, deoarece creanta cambiala este indivi!ibila. I. )toian si altii in monogra"ia 0e,nici de co$ert international sublinia!a ca #nu trebuie considerat gir partial girul "acut pentru o suma mai mica, atunci cind girantul a primit sau a renuntat la o parte din suma cuvenitaD dar este partial cind se stipulea!a impartirea creantei intre mai multi giranti sau intre girant si girator, carora li s5a girat cambia nu cumulativ, ci pro parte, intrucit nu ar mai putea "i urmata de predarea documentului$. ,onsideram ca in acest ca! in document trebuie sa se "aca mentiunea ca girantul a primit o parte din suma, sau ca renunta la o parte din aceasta, in ca!ul in care girarea se "ace pentru o suma mai mica. &esi creantele decurgind din cambie nu se impart, un girant poate avea mai multi giratori. 6i trebuie insa desemnati cumulativ *lui ; si lui 04 sau alternativ *sau lui ; sau lui04. 9irul trebuie sa "ie intotdeauna urmat de transmiterea e"ectiva a cambiei catre noul titular. 9irul poate "i revocat, dar numai pina la transmiterea catre girator. &aca cambia n5a "ost emisa, girul nu "unctionea!a, deoarece girantul nu are posibilitatea sa5si exercite drepturile cambiale. 9irul are ' "unctii de ba!a 5 este o modalitate speci"ica de transmitere a cambiei *e"ectul translativ al girului4D 5 este mijloc de legitimare a posesiunii titlului si a garantiei pentru plata si acceptarea cambiei. ,a mijloc de transmitere, con"orm art. %8 al Legii Uni"orme si art. %1 al Legii cambiei a (epublicii +oldova, girul transmite toate drepturile cambiale con"orm indicatiei din titlu. 3. Cerroniere si 6m. ,7illa! scriu in acest sens #L'endossoment trans"ere, en principe, i l'endossataire tous Ies droits resultant de la traite, auxMuels s'ajoule, sau" clause contraire, la garantie de l'endosseur$. &repturile cambiale esentiale sint pre!entarea cambiei spre plataD dresarea protestuluiD exercitarea actiunii de regres si transmiterea creantei. Prin gir mai pot "i transmise si garantiile reale *girul, ipoteca4 preva!ute pentru a garanta plata cambiei. 9arantiile reale se trans"era prin simplul "apt al girului, "ara a "i necesare anumite "ormalitati. &obinditorul devine proprietar deplin al cambiei, bene"iciind de un drept autonom *ve!i mai jos #girul in garantie$@ ,a mijloc de legitimare, girul legitimea!a posesia titlului si exercitarea drepturilor cambiale. Primul gir este e"ectuat de catre tragator catre bene"iciar. Pentru ca bene"iciarul titlului sa "ie considerat posesor legitim, el trebuie sa se legitime!e printr5un sir neintrerupt al girurilor. )irul va "i considerat neintrerupt, daca "iecare gir se semnea!a de catre girantul care in operatiunea precedenta era girator. )eria girurilor se opreste la posesorul titlului. Ultimul girator este titularul legitim al drepturilor ce re!ulta din cambie. Persoana obligata sa plateasca nu poate controla valabilitatea girurilor. 6a trebuie numai sa determine identitatea posesorului si succesiunea "ormala a girurilor. &esi majoritatea autorilor mentionea!a ca cu cit cambia are mai multe giruri, cu atit este mai sigura din punctul de vedere al garantiei platii, totusi girurile nu intotdeauna sint dovada bunei executari a inscrisului. ;utorii care sustin ca numarul mare al girurilor duce la cresterea sigurantei titlului se ba!ea!a in a"irmatiile lor pe "aptul ca "iecare girant se obliga in mod solidar "ata de ultimul purtator. #in "elul acesta, la
%:9

s"irsit, titlul #la ordin$ va "i intarit tot circulindD el va "i mai sigur decit in momentul initial$ 1.0. 6ste relevanta in acest sens practica bancara pentru ca ele sa "ie scontate, bancile cer un anumit numar de giruri. Titlul #la ordin$ *ca si cel la purtator4 implica ceea ce este cunoscut in literatura sub denumirea de stergerea exceptiilor. Ciecare din semnatarii inscrisului comercial s5ar putea prevala "ata de creditorii sai, invocind bene"iciul unor exceptii sau justi"icindu5se prin di"erite motive *de exemplu stingerea creantei prin compensatie sau prin reali!area unui contract4. ;ceste exceptii nu sint opo!abile bene"iciarilor clau!ei #la ordin$. 6xceptiile semnatarilor sint opo!abile creditorului cu titlu personal, dar ele vor constitui litera $oarta "ata de purtatorul inscrisului comercial1.%. 3acMueas Cerroniere si 6m. ,7illa! scriu #Le porteur d'une traite est dans une titulation privilegiee par rapport i un creancier ordinaire. Le tiree ne peut lui opposer d'autres exceptions Mue celles Mui derivent de leur relations personnelles$. ,a urmare a acestui "apt, care re!ida din principiul autonomiei raportului cambial "ata de cel primar, c7iar si acei debitori care nu mai datorea!a bani creditorului initial vor trebui totusi sa onore!e inscrisul comercial pe care l5au semnat, intre comerciantii "raudulosi se pot desc7ide credite "ictive "ara intentia de a le onora, "olosind aceeasi te7nica a girarii. ,orneliu Turianu aduce urmatorul exemplu #Trei comercianti, a caror semnatura a devenit aleatorie, ei stiind mai bine decit oricine ca nu mai au credit, nici mijloace serioase de a si5% procura, se inteleg ca unul dintre ei sa traga o scrisoare de sc7imb asupra unui al doilea, platibila celui de5al treilea. &upa acceptare de catre cel de al doilea comerciant, cel de al treilea va sconta trata la o banca...$1.'. ;sa cu toate numeroasele semnaturi de pe trata, banc7erul care a platit s5ar putea sa rimina in "ata unui vid. ;cest exemplu este simpli"icat, dar "rauda poate "i dubla sau c7iar tripla. &in aceasta cau!a banc7erii, inainte de a cumpara trate, trebuie sa veri"ice minutios solvabilitatea clientilor lor si sa nu se lase indusi in eroare de numarul mare al andosarilor. ,ormele girurilor 1iruri nor$ale in "unctie de e"ectul pe care5% produc, girurile pot "i normale si anormale. +irul plin /complet0 este acela care indica numele noului bene"iciar. ;rt. %% al Legii cambiei a (epublicii +oldova prevede ca #daca tragatorul a inscris in trata cuvintele #la ordin$ sau #platiti la ordinul nostru$, ori o expunere ec7ivalenta, documentul poate "i transmis numai persoanei aratate in el. Transmiterea de mai departe a tratei poate "i e"ectuata prin desemnarea deplina a datelor girantului si a giratorului *gir nominal4$. ;utorii legii numesc girul plin #gir nominal$, avind probabil in vedere #girul nominativ$ *in varianta rusa ?Menuou =idocauMeu$ . 9irul plin se indica prin "ormula #platiti la ordinul...*numele girantului4 ? lei *data si semnatura girantului4$. +irul in alb nu prevede numele giratorului *art. %1 al Legii Uni"orme, art. %' al Legii cambiei a (epublicii +oldova4. in "orma simpli"icata, girul in alb poate contine numai semnatura girantului. Pentru a se evita o alta interpretare, unii autori sustin ca semnatura trebuie e"ectuata pe versoul cambiei sau pe alonja. ;cest gir da posibilitatea de a transmite cambia prin simpla inminare, ca si orice titlu la purtator. &esi in ca!ul girurilor in alb transmiterea cambiei devine mult mai usoara, #ea suprima pentru purtatorii, care le primesc, anumite garantii re!ultind din andosarile normale$1.'. ;rt. %= al Legii cambiei stipulea!a ca girul in alb poate sa contina doar datele si semnatura girantului. &eci, legea nu prevede ca in ca!ul girurilor in alb este obligatorie indicarea datei girarii. ;ndosarea in alb nedatata lasa necunoscuta, in lantul purtatorilor succesivi, ordinea in care ei s5au succes. ;ceasta insa nu inlatura cu totul posibilitatea recursurilor, deoarece "ata de ultimul purtator *c7iar daca el n5a completat girul4 toti girantii precedenti sint debitori solidari. ,on"orm dreptului cambial uni"orm si art. %1 al Legii cambiei a (epublicii +oldova posesorul unei cambii girate in alb poate 5 sa5% complete!e cu propriul sau nume sau cu numele altei persoaneD 5 sa gire!e cambia din nou, in alb sau in ordinul oricarei alte persoaneD
%.0

5 sa predea cambia unei terte persoane "ara sa complete!e girul in alb si "ara s5o gire!e. &eci, in ca!ul girurilor in alb posesorul poate pre!enta cambia spre plata "ara a completa girul. +ajoritatea autorilor scriu ca Legea Uni"orma nu admite cambiile la purtator, dar admite girul la purtator, pe care il asimilea!a cu girul in alb. In majoritatea lucrarilor nu se "ace distinctie intre girul la purtator si cel in alb. Totusi dupa unii autori, girul la purtator #este socotit ca gir in alb, dar giratorul nu poate gira inscrisul$ *spre deosebire de girul in alb4. 2 cambie nu va deveni #cu totul$ la purtator prin intermediul girului in alb, deoarece in ea va "igura intotdeauna numele bene"iciarului. 1iruri anor$ale +irul prin procura *gir de incasare4 este girul prin care se da un mandat unei persoane sa incase!e valoarea cambiei pentru posesorul legitim al titlului. 9iratorul are calitatea de repre!entant, exercitind drepturile cambiale in numele girantului, insa el nu devine proprietar al cambiei, deoarece poate transmite cambia numai prin gir #prin procura$, ce are semni"icatia unei substituiri. in raporturile dintre girant si girator se aplica regulile mandatului, exceptie "acind "aptul ca mandatul intr5un gir prin procura nu incetea!a prin incapacitatea sau moartea girantului. ;rt. %. al Legii cambiei a (epublicii +oldova prevede sa #daca girul cuprinde stipulatia ,rentru incasare", !ca i$puternicit" sau orice alta stipulatie care implica o insarcinare de incasare asupra cambiei, detinatorul poate sa exercite toate drepturile reiesind din trata, dar s5o gire!e poate numai la ordinul girantului *girul de procura4$. +irul in garantie constituie un gaj pentru garantarea unei alte creante. in acest sens se "ace mentiunea !in garantie", !valuta in garantie" sau !valoare in ga%", si se depune documentul in gaj. ;cest gir acorda giratorului toate drepturile, "iind dat in garantarea unei alte creante a girantului, care devine ast"el debitor. Cata de girant creditorul gaj ist va exercita toate "ormalitatile si drepturile cambiale, deoarece el dobindeste un drept autonom "ata de debitorul sau. 9iratorul exercita in nume propriu toate drepturile comerciale. 6l nu poate insa dispune de gaj si nici sa transmita cambia in a"ara girului prin procura. in acest sens art. %= al Legii cambiale a (epublicii +oldova prevede #daca girul cuprinde stipulatia !valuta in procente", !valuta in ga%" sau orice alta stipulatie, care implica un gaj, posesorul isi poate exercita toate drepturile reiesind din trata, dar girul "acut de el va avea valabilitatea numai ca un gir cu titlu de procura$. (aporturile dintre girant si girator sint reglementate de regulile gajului, "olosit dreptului comun. Cerroniere si ,7illa! scriu in acest sens #3orsMu'un endossement contient la mention #valuer en garantie$, #valuer en gage$, on toute autre mention impliMuant un nantissement, le porteur exercer tout le droits derivant de la lettre de c7ange, mais un endossement "ait par lui ne vint Mue comme un endossement i titre de procura5tion$1.8. 9irul nu la ordin *gir de cesiune4 este preva!ut de art. %% al Legii Uni"orme si al Legii cambiei. +entiunea #nu la ordin$ impiedica transmiterea cambiei mai departe prin gir. 9irul trans"era bene"iciarului toate drepturile cambiei, dar girantul isi asuma responsabilitatea numai "ata de girator, nu si "ata de ceilalti posesori succesivi. Legea cambiei a (epublicii +oldova prevede in acest sens ca daca tragatorul a inscris in trata cuvintele #nu la ordin$ sau o expresie ec7ivalenta, trata poate "i transmisa numai in con"ormitate cu "ormele si e"ectele unei cesiuni ordinare. Tot cu acest e"ect se va solda si interdictia girantului de a andosa mai departe cambia daca cambia va "i andosata totusi mai departe, noii bene"iciari nu vor putea incasa de la el sumele respective in ordin de regres. ;rt. %8 al Legii cambiei a (epublicii +oldova stipulea!a in acest "el ca girantul sus5mentionat poate inter!ice un nou girD in acest ca! el nu poarta raspundere "ata de persoanele in a caror "avoare trata a "ost ulterior girata. 9irul "ara garantie il exonerea!a pe girant de obligatia de garantare a platii. 6l poate "i exprimat prin "ormulele #"ara garantie$, #"ara obligatie$ s.a. 9irantul are po!itia unui cedent, raspun!ind numai pentru existenta creantei. 9irul de intoarcere este acela prin care bene"iciarul cambiei o transmite unui obligat cambial, care la rindul sau o poate gira din nou. &aca cambia se girea!a trasului, ea se va stinge prin confuzie, iar daca tragatorului, atunci in dependenta de "aptul daca titlul a "ost sau nu acceptat, tragatorul poate cere plata de la tras, sau cambia se va stinge *daca n5a "ost acceptata4.
%.%

+irul dupa protest este acela prin care cambia se transmite dupa scadenta. 6l produce e"ectele unei cesiuni. Posesorul titlului dobindeste drepturile cambiale ale cedentului, care garantea!a doar existenta creantei. 9iratorul se legitimea!a prin seria neintrerupta a girurilor indi"erent de perioada cind intervin. ;rt.%= al Legii cambiei a (epublicii +oldova prevede in acest sens ca girul posterior scadentei are aceeasi validitate ca si un gir anterior. &aca girul este "acut dupa exercitarea protestului de neplata sau dupa expirarea termenului stabilit pentru exercitarea protestului, raspunderea in "ata tragatorului o vor purta ultimul girant, debitorul si acceptatorul. +irul simulat nu transmite proprietatea cambiei. intre girant si girator nu exista raporturi cambiale. +irurile sterse sint socotite ca "iind nescrise, daca anularea lor este e"ectuata de catre girant. &repturile cambiale nu pot "i exercitate decit de ultimul girator. 2bligatul de regres care intra in posesia cambiei prin plata e"ectuarii, dovedita cu c7itanta, va "i legitimat pentru exercitarea drepturilor cambiale, daca au "ost sterse girurile posterioare, "ata de cel care "igurea!a ca girator. Totodata el poate actiona impotriva debitorilor sai de regres. ,ambia circula prin cesiune, daca este inscrisa clau!a #nu la ordin$ *ve!i supra4. ,ambia se transmite prin subrogare legala atunci cind plata a "ost "acuta de un inter5 venient. ,ambia se transmite prin succesiune in ca!ul cind se 7otaraste pe cale legala ca trata sa "ie inminata succesorilor bene"iciarului din motive de deces pentru persoane "i!ice si de trans"ormare in ca!ul persoanelor juridice. ;valul &esi cambia, dupa parerea majoritatii autorilor, este un instrument de credit si de plata destul de sigur, care o"era maximum de garantii prin "orma sa riguroasa, prin succesiunea neintrerupta al girurilor, care sporeste numarul persoanelor obligate, siguranta platii creste simtitor atunci cind cambia mai este si avali!ata. &upa cum mentionea!a )c7mitt7o"", avalul unei banci cu o solvabilitate recunoscuta este o garantie puternica pentru bene"iciar1.:. ,on"orm art.10 al Legii Uni"orme, avalul este obligatia cambiala prin care se garantea!a plata titlului in intregime sau in parte. ;valul este o cautiune cambiala. 6l nu este o mentiune obligatorie in cambieD ne"iind impus de lege, trata poate circula si "ara el. Persoana care garantea!a plata titlului se numeste avali!ator, iar obligatul garantat 5 avali!at. ;valul se scrie pe cambie prin "ormula !pentru avar, !in obligatie solidara", !in locul debitorului ca$bial" sau prin o mentiune ec7ivalenta, dupa care se semnea!a de avali!ator, indicindu5se suma garantata, avali!atul cu toate datele lui *adresa, numele, datele bancare4. &e asemenea, simpla semnatura a unei persoane pe "ata cambiei, cu exceptia tragatorului si trasului, se considera aval. ;valul se poate scrie si pe un adaos la cambie numit alonja, precum si pe duplicat, copie sau act separat. &eoarece in relatia cambiala pot exista mai multi debitori *trasul acceptant, girantii, tragatorul4, avalul poate "i dat pentru "iecare dintre debitori in parte sau pentru toti la un loc. ;vali!atorul trebuie sa indice persoana pentru care se angajea!a, in ca! contrar avalul se considera dat pentru tragator. ,lau!ele avalului trebuie sa "ie compatibile cu natura titlului, "ormulate pur si simplu, "ara conditii sau modi"icari. ;rt.10 al Legii Uni"orme si art.'. al Legii cambiei a (epublicii +oldova permit o singura derogare suma garantata poate "i mai mica
%.'

decit valoarea cambiei )avalpartial . ;valul constituie o garantie in plus pentru cambie si este o garantie special cambiala. 6ste util ca exportatorul, pe linga acceptarea trasului, sa solicite acestuia avali!area cambiei in "avoarea trasului. ;valul poate "i dat de o persoana straina de cambie *tert4, de unul dintre semnatarii ei sau c7iar de trasul care nu a acceptat cambia, deoarece in acest ca! el nu este debitor cambial. ;valul este o cautiune special cambiala si nu trebuie asemuit cu "ideiusiunea de drept comun. &eosebirea dintre ele consta in "aptul ca avali!atorul se obliga intotdeauna in mod solidar, "ara a putea invoca cau!a exceptiei care l5ar scuti de plata. Prin opo!itie, "ideiusorul este un obligat accesoriu si va trebui sa plateasca integral suma la prima cerere a debitorului. in plus, in dreptul comun nu se admite plata partiala, spre deosebire de dreptul cambial. 6"ectul avalului consta in obligarea avali!atorului la plata in acelasi mod ca si a debitorului pentru care a garantat, si in ordine solidara cu acesta. ;ngajamentul de plata al avali!atorului este valabil c7iar daca obligatia pe care a garantat5o ar "i nula din orice alta cau!a decit din viciu de "orma *art.1' al Legii Uni"orme4. ,ontrar acestei reguli, art.'> al Legii cambiei a (epublicii +oldova nu prevede viciul de "orma ca motiv pentru eliberarea avali!atorului de raspundere, stipulind ca #obligatia avali!atorului este valabila si in ca!ul in care obligatia pe care a garantat5o s5a adeverit a "i nula din oricare motive$. ;ceasta trasatura a cautiunii cambiale re!ulta si ea din autonomia obligatiilor cambiale obligatia avali!atorului are un caracter autonom si abstract si de aceea avali!atorul nu va putea invoca exceptiile personale ale celui avali!at. &esi legea prevede ca in calitate de avali!ator se poate angaja oricine, cu exceptia trasului acceptant, totusi in practica se obisnuieste ca avalul sa "ie dat de banci, mai cu seama de banca importatorului, si de regula dupa acceptarea cambiei de catre ultimul. &eseori avalul se da de catre banci in sc7imbul acceptarii cambiei. Pentru bene"iciar avalul dat pentru tras este cel mai convenabil, deoarece in acest ca! avali!atorul trasului devine obligat direct. ;vali!atorii girantilor raspund numai "ata de giratarii respectivi, ceea ce usurea!a numai in succesiunea girurilor. 0ene"iciarul cambiei nu are actiune cambiala impotriva avali!atorului, daca nu a indeplinit toate cerintele legii pentru a5si pastra aceasta actiune impotriva obligatului principal. ,on"orm art.1' alin. III al Legii Uni"orme si art. '1 al Legii cambiei a (epublicii +oldova, avali!atorul care a platit cambia capata toate drepturile impotriva persoanei *persoanelor4 pentru care el a garantat, si impotriva tuturor persoanelor care sint obligate cambial "ata de avali!at. Plata cambiei Plata este momentul "inal al vietii unei cambii, stingindu5se ast"el obligatiile tuturor pirtilor angajate in relatia cambiala. LBon 0aenn si L. (enault scriu in acest sens #,e Mui vient d'etre dit pour le paiement d'une dette commercialle en general, est particulierement vrai pour le paiment d'une lettre de c7ange Mui a pu passer entre le mains d'une grand nombre de personnesD si le tire paie, toutes sont liberees tandis Mue, dans le cas cdntraire, leur responsabilite est mise en jeu$. Plata se "ace in "avoarea bene"iciarului de drept al cambiei, legitimat printr5un sir neintrerupt de giruri. 0ene"iciarul este dator sa pre!inte cambia spre plata la locul si in termenul indicat in ea art.11 al Legii cambiei a (epublicii +oldova prevede #posesorul unei trate platibile la o !i "ixa sau la un anumit termen de la data emiterii sau de la vedere trebuie sa pre!inte trata spre plata "ie in !iua in care ea este platibila, "ie in una din cele doua !ile lucratoare ce urmea!a. Trata la vedere trebuie sa "ie pre!entata in termen de un an de la data emiterii$. in ca!ul tratei domiciliate, pre!entarea la plata se va "ace la domiciliul tertului nominali!at in document, dupa ce in prealabil a "ost pre!entata trasului spre acceptare. &ebitorul tinut sa plateasca trebuie sa veri"ice succesiunea girurilor. Cerroniere si 6. ,7illa! scriu in acest sens #Le tire n'est pas tenu de veri"ier l'identite, la capacite et Ies droits du presentateur, ii lui su""it de s'assurer Mue la c7aine des endas est ininterompue. La loi le dispense d'ailleurs de veri"ier Ies signatures, veri"ication Mu'il serait le plus souvent dans
%.1

l'impossibilite d'e""ectuerca debit$1... Unii autori remarca ca debitorul trebuie sa veri"ice identitatea pre!entatorului, desi legea nu prevede. ;rt 18 al Legii cambiei a (epublicii +oldova stipulea!a ca #trasul care onorea!a cambia poate sa ceara ca aceasta sa5i "ie inminata de catre posesor, impreuna cu dovada de plata$. Legislatia cambiala nu prevede insa care ar trebui sa "ie actiunile trasului in ca! de re"u! al bene"iciarului de a5i inmina cambia in sc7imbul platii. ;utorii "rance!i *LBon 9aenn si L.(enault, ve!i mai sus4 mentionea!a ca modul de plata este reglementat de dreptul comun, dreptul comercial reglementindu5% "oarte super"icial. )toian I. s.a. autori ai monogra"iei 0e,nici de co$ert international, scriu ca in momentul platii contra sumei ac7itate trasul poate solicita predarea cambiei cu mentiunea #ac7itat$, continuind #unele legislatii admit pre!entarea cambiei pentru plata direct avali!atorului, dar in ca! ca acesta re"u!a plata, pre!entatorul pierde dreptul la actiunea in regres$. Pentru ca plata sa "ie valabila, se cere ca 5 cel ce "ace plata sa nu "ie in stare de "alimentD - debitorul sa "ie sigur ca cel care pretinde plata este "ormal legitimat printr5un sir neintrerupt de giruriD 5 plata sa "ie "acuta "ara "rauda la scadenta. ;rt. 1: al Legii cambiei a (epublicii +oldova stipulea!a ca #posesorul unei trate nu poate "i obligat sa primeasca plata inainte de scadenta. Trasul care plateste inainte de scadenta o "ace pe riscul si raspunderea proprie$. ;ceasta se explica prin "aptul ca debitorul cambial practic devine debitor la momentul scadentei. &aca el plateste mai inainte, el ac7ita o datorie inexistenta inca. in acest ca! la momentul scadentei, daca bene"iciarul va dovedi ca a pierdut cambia sau ca i5a "ost sustrasa, el poate cere plata din nou. &e aceea este prudent din partea debitorului sa nu plateasca inainte de scadenta, caci numai ast"el el va "i exonerat de obligatiile asupra cambiei. Potrivit principiului c7eribilitatii, plata se "ace la domiciliul debitorului, respectiv al trasului, acceptant sau nu. ;utorii monogra"iei 5aluta si i$plicatiile ei asupra econo$iei de piata mentionea!a in acest sens ca plata cambiei si a biletului la ordin este c7eribila, nu portabila, pentru ca "iind destinat circulatiei, titlul trece din mina in mina, iar platitorul nici n5ar putea sti cui sa5i plateasca. &aca posesorul nu cere de la tras in locul si la data preva!ute in cambie, el pierde actiunea de regres contra tragatorului, girantilor si avali!atorului. 0ene"iciarul este obligat sa primeasca c7iar si plata partiala1.=, dar numai de la debitorul principal. Posesorul cambiei nu este insa obligat sa primeasca o suma partiala de la debitorii in regres. Pe de alta parte, plata valabila in contul stingerii unei cambii este plata care se "ace inauntrul scadentei. 2r, dupa cum este indicat in art. 8' al Legii cambiei a (.+., posesorul acesteia poate cere persoanei obligate prin gaj amenda de intir!iere, in marimea stabilita de 0anca Nationala a +oldovei, pentru intirzierea la plata ca$biei. 0anca National a stabilit marimea acestei amende la nivelul de 0,%I din valoarea cambiei, pentru "iecare !i de intir!iere1.>. &aca o cambie se prevede a "i platibila intr5o moneda care nu este cotata la locul platii, suma poate "i platita in moneda locala dupa cursul de la !iua scadentei. ;rt.1. al Legii cambiei a (epublicii +oldova stipulea!a ca in ca!ul in care trasul este in intir!iere, bene"iciarul poate cere, la alegere, sa5i "ie platita contravaloarea cambiei in moneda locala "ie la cursul !ilei scadentei, "ie la cel al !ilei platii. Galoarea *cursul4 monedei straine este determinata dupa cum se obisnuieste la locul platii. ;st"el, cursul cambiilor platibile in (epublica +oldova va "i stabilit con"orm legislatiei (epublicii +oldova. &e obicei in practica internationala se obisnuieste ca cambiile sa "ie emise in moneda tarii creditoare, dar se pot emite cambii in valuta altor tari cu plata in valuta tarii creditoare. intr5o ast"el de cambie poate "i indicat si cursul in ba!a caruia valuta inscrisa in trata se converteste in valuta platii. in lipsa unor ast"el de indicatii se "oloseste cursul din !iua platii existent la locul platii. &ar in asemenea ca!uri apare riscul deprecierii valutei. 6. &ragoescu scrie in acest sens ca #suportarea lui depinde de "aptul daca valuta in care se exprima titlul este sau nu valuta platii daca e aceeasi, riscul deprecierii valutei il au detinatorul cambiei sau al biletului la ordinD daca deprecierea se "ace treptat si titlul trece din mina in mina *prin andosare, scontare etc4, atunci pierderea re!ultata o suporta detinatorul titlului, proportional cu timpul cit %5a detinut si cu
%.8

rata deprecierii in acea perioadaD in ca!ul in care valuta in care se exprima cambia sau biletul la ordin este alta decit cea in care se "ace plata, riscul deprecierii titlului il are detinatorul, iar riscul deprecierii valutei il are platitorul$. &eci, in ca!ul in care apar con"licte cu privire la stabilirea cursului, pre"erinta se va da cursului de la locul platii. 6ste relevanta in acest sens stipularea din alin. G al art. 1. al Legii cambiei a (epublicii +oldova #daca suma tratei este aratata in valuta cu aceeasi denumire si in tara unde a "ost emisa si in tara platii, dar cu valoare di"erita, se presupune ca5 s5a avut in vedere valuta din locul platii$. in ca!ul in care trata nu a "ost pre!entata spre plata la termenul respectiv, debitorul are dreptul sa depuna suma tratei in depo!it la cerere la banca la care este deservit, pe contul si riscul detinatorului cambiei, extragind din aceasta si un pro"it dobinda asupra depo!itului se preia la venitul debitorului. in ca!ul in care cambia este pre!entata, banca este obligata sa e"ectue!e plata din contul resurselor re!ervate. Legislatia (epublicii +oldova stabileste reguli aparte pentru ca!urile cint plata se solicita nu de catre titularul cambiei in mod personal, ci prin intermedierea unor banci ,omerciale. 2 asemenea operatiune, numita in doctrina si in legislatia +oldovei incasso5ul cambiei, este reglementata de (egulamentul privind modul de e"ectuare de catre banci a operatiunilor cu cambii1.9. Punctul %.%.%. al acestui act normativ de"ineste incasso5ul cambiei ca procedura de pre!entare a cambiei de catre banca *evidentiat de aut. 5 n.n.4 spre plata, si primirea sumei cambiale la data scadentei. ;st"el, incasso5ul cambial este unica "orma a operatiunilor de incasso, precum de"init de (egulile uni"orme privind incasso5urile *Publicatia ,.I.,. nr. :'' 5 pentru detalii vezi in"ra compartimentul :... #Incasso documentar$, infra . incasarea cambiilor, e"ectuata de bancile comerciale la ordinul clientilor lor, se "ace in ba!a contractului privind incasso5ul cambiei, #prin care posesorul cambiei incredintea!a bancii primirea sumei cambiale la termenul scadentei si, in ca! de necesitate, inaintarea cambiei pentru intocmirea protestului de neplata$$0. Totodata, asigurarea contractuala a operatiunilor de incasare a cambiilor de catre bancile comerciale din +oldova, nu este unica particularitate a acestor operatiuni. Punctul %.%.'. al aceluiasi (egulament stabileste "orma mandatului, acordat bancii de catre clientul sau, in ceea ce priveste savirsirea tuturor actiunilor juridice *inclusiv "ormarea protestului de neacceptare sau neplata4 pentru asigurarea incasarii valorii cambiei 5 cambia este transmisa la incasso bancii prin gir de incasso. ;st"el, pentru a "ace posibila incasarea valorii cambiei de catre banca, clientul acesteia trebuie sa "orme!e doua acte juridice 5 contractul de incasso al cambiei, si girul de incasso aplicat pe verso5ul cambiei sau alonja. (egulamentul mentionea!a ca #stipulatiile #pentru incasso$, #ca imputernicit$ nu inseamna cesiunea dreptului de posesie a cambiei$, si ca #banca imputernicita sa reali!e!e procedura de incasso a cambiei poate s5o gire!e numai la ordinul girantului *girul de procura4$ 5 ceea ce pe deplin corespunde principiilor de circulatie a cambiilor prin gir, stabilite de conventiile de la 9eneva din %910. in ceea ce priveste modalitatea practica de e"ectuare a platii cambiei, ea si5a gasit reglementare dupa operarea, prin -,; al 0.N.+. nr.8%.din10.%'.%9991$, a modi"icarilor in (egulamentul Nr. ':@%% 50' privind decontarile "ara numerar in (epublica +oldova, aprobat prin -,; a 0.N.+. nr. 11 din %' iulie %99.1='. in a"ara de noul alineat inserat in punctul %: al (egulamentului, ce prevede ca ac7itarea cambiei se e"ectuea!a prin dispo!itie de plata, prin cerere5dispo!itie de plata sau prin cec din carnetul de cecuri cu limita de suma, aceste modi"icari au introdus un compartiment nou in titlul re"eritor la decontarile prin cererea5dispo!itia de plata #,ompartimentul '. Particularitatile ac7itarii cambiei$. ;cesta stabileste urmatoarea procedura de ac7itare a cambiei prin cerere5 dispo!itie de plata *,&P4 %. Pre!entarea de catre bene"iciarul cambiei, a unei ,&P in 8 exemplare ce insoteste cambia, uneia din persoanele obligate la plata con"orm cambiei *(egulamentul de"ineste aceste persoane prin termenul generic #platitor$4D '. Geri"icarea de catre platitor a autenticitatii cambiei, pentru a stabili existenta si valabilitatea
%.:

creantei bene"iciarului cambiei. in ca! de stabilire, platitorul con"irma obligatia sa de plata prin semnarea ,&P si returnarea lor *doua purtind consemnatia acceptului de plata a platitorului4, impreuna cu cambia, bene"iciaruluiD 1. 0ene"iciarul pre!inta titlurile primite con"orm punctului ', la g7iseele bancii platitoareD 8. 0anca platitoare veri"ica corectitudinea "ormarii ,&P si debitea!a contul platitorului cu suma cambiei, e"ectuind si :. creditarea, cu aceeasi valoare, a contului bene"iciarului in banca sa, prin intermediul centrului de decontari al 0.N.+.. ;ceste operatiuni se documentea!a prin remiterea unuia din exemplarele acceptate al ,&P catre banca bene"iciarului, si pastrarea celuilalt pentru evidenta platii e"ectuate. &in celelalte doua exemplare "ara mentiunea acceptului platitorului, unul purtind stampila bancii platitoare #platit in suma totala$ se returnea!a bene"iciarului, iar celalalt cu aceeasi mentiune se remite platitorului impreuna cu extrasul din cont. in mod sc7ematic mecanismul ac7itarii cambiei prin ,&P se in"atisa!a in "elul urmator *ve!i "igura %% pe pag. ==84. Legea permite ca in ca!urile in care tragatorul si5ar putea exercita dreptul de regres la scadenta sau inainte de scadenta, sa "ie "acuta plata prin mijlocire. Plata prin mijlocire nu poate "i partialaD ea trebuie sa acopere intreaga suma a debitorului pentru care s5a "acut mijlocirea. Posesorul trebuie sa pre!inte trata tuturor persoanelor care au intervenit prin mijloace si in ca! de re"u! de plata poate dresa un protest de neplata cel putin in ultima !i admisa pentru inaintarea protestului. &aca protestul n5a "ost dresat la timpul cuvenit, mijlocitorul si girantii posteriori incetea!a de a mai "i obligati cambiali. &aca mijlocitorul a re"u!at sa plateasca, el pierde dreptul de regres impotriva persoanelor. Persoana obligata prin mijlocire trebuie sa5si indice numele pe trata si sa indice ca a executat cambiaD daca mentiunea data lipseste, se va considera ca plata a "ost "acuta de tragator. ;rt.:: al Legii cambiei a (epublicii +oldova prevede ca #persoana care a platit prin mijlocire obtine drepturi re!ultind din trata impotriva celei pentru care el a platit si impotriva celor obligati prin trata pentru ultimul. ;ceasta nu poate insa gira din nou trata. 9irantii posteriori semnatarului pentru care plata a "ost "acuta prin mijlocire sint scutiti de raspundere$. in situatia in care mai multi mijlocitori se o"era sa "aca plata, se accepta propunerea aceluia care scuteste de raspundere cel mai mare numar de persoane. +ijlocitorul care in ciuda reguli intervine intentionat, pierde dreptul de regres impotriva celora care ar "i "ost scutiti de raspundere, daca platea mijlocitorul ce avea o"erta mai buna. Plata cambiei de oricare din debitorii cambiali este liberatorie, adica ea stinge toate creantele ce reieseau din cambia respectiva. Protestul si regresul inscrisul de comert trebuie pre!entat la scadenta trasului, pentru a se constata daca acesta plateste sau nu, iar in unele ca!uri trebuie sa "ie pre!entat acestuia din urma spre acceptare. in ca!ul re"u!ului de plata sau de acceptare, acestea trebuie constatat printr5un act de protest. Protestul este obligatoriu ori de cite ori posesorul cambiei vrea sa exercite contra obligatiilor de regres actiunea cambialaD ultima nu poate "i exercitata "ara indeplinirea acestei "ormalitati. ,on"omi art.19 al Legii ,ambiei a (epublicii +oldova #re"u!ul de acceptare sau de plata trebuie sa "ie constatat printr5un act autentic$. ;utorii manualului !-ontracte co$erciale internationale" in acest sens scriu ca #protestul se dresea!a sub "orma autentica, de catre organe special desemnate *"iind un act solemn si public4, prin care se constata indeplinirea din partea posesorului cambiei a diligentelor cerute de lege pentru exercitiul actiunii cambiale de regres$$1. ;tit doctrina, cit si dreptul cambial consacra acestuia spatii importante. ,orneliu Turianu scrie ca totusi #marea majoritate a scrisorilor de sc7imb sint emise "ara c7eltuieli. 6le trebuie totusi sa "ie pre!entate la scadenta, dar "ara a putea "i protestate din cau!a neplatii. 6mitentul va emite o noua trata, consimtind poate trasului, un nou termen. Numai in ca!ul cind trasul se incapatinea!a in po!itia sa, tragatorul va emite o scrisoare !cu c,eltuieli" pentru ca sa se poata "ace protestarea in ca! de neondrare a platii$1=8. ;celasi lucru este preva!ut si de art.8% al Legii ,ambiei a (epublicii +oldova, care pe linga aceasta mai prevede ca #aceasta stipulatie nu
%..

scuteste detinatorul nici de pre!entarea tratei spre plata in termenul "ixat, nici de remiterea avi!ului$. Legislatia si doctrina enumera 8 "eluri de protest %. de neacceptareD '. de neplataD 1. denedatareD 8. de neinminareD Prin protest de neacceptare se constata pre!entarea la acceptare a cambiei si re"u!ul de acceptare din partea trasului. Protestul de neacceptare trebuie "acut in termenele "ixate pentru pre!entarea la acceptare. 6l se dresea!a nu$ai la do$iciliul trasului. &aca prima acceptare a avut loc in ultima !i a termenului, protestul poate "i "acut in urmatoarea !i lucratoare. Protestul de neacceptare scuteste de pre!entarea spre plata, de protestul de neplata, intrucit in ca! de admitere a protestului de neacceptare persoanele obligate trebuie sa plateasca suma tratei. Protestul de neacceptare se intocmeste in interval de o !i din momentul re"u!ului de acceptare si se inregistrea!a la notariat sau judecatorie in tara unde se a"la domiciliul *sediul4 trasului. Protestul de neplata este actiunea intreprinsa de bene"iciarul unui e"ect de comert, in momentul re"u!ului trasului de a e"ectua plata in !iua scadentei. Protestul de neplata se dresea!a la locul platii. Protestul de neplata a unei trate platibile la o !i "ixa sau la un anumit termen de la emitere sau de la vedere trebuie sa "ie "acut in una din cele doua !ile lucratoare care urmea!a dupa !iua de onorare a tratei. in ca!ul unei cambii platibile la vedere, protestul trebuie "acut in conditiile preva!ute pentru protestul de neacceptare. &resarea in termenul legal a protestului de neplata este o conditie obligatorie pentru pastrarea dreptului de regres impotriva girantilor si avali!atorilor. Protestul de nedatare constata ca o cambie platibila la un anumit timp de la vedere a "ost pre!entata la acceptare si, desi trasul o accepta, re"u!a totusi datarea acceptarii. &atarea acceptarii este o obligatie a trasului. ,a data a acceptarii se va considera data dresarii protestului de nedatare. Protestul de neinminare constata ca posesorul unui duplicat al cambiei nu a putut obtine exemplarul expediat pentru acceptare. Protestul nu este obligatoriu in urmatoarele ca!uri - cind trasul a "ost declarat in stare de "alimentD 5 cind re"u!ul de acceptare sau de plata se constata cu invoirea posesorului, printr5o declaratie scrisa si datata pe cambie, semnata de cel contra caruia urma sa se drese!e protestul *declaratie care trebuie "acuta in termenul de dresare a protestului4D 5 daca tragatorul, girantul si avali!atorul au inserat in cambie clau!a !fara protest", !fara c,eltuieli". in ultimul ca! daca posesorul cambiei neglijea!a stipulatia scrisa de tragator si totusi dresea!a protestul, o "ace pe c7eltuiala sa. in ca!ul in care stipulatia a "ost inscrisa de un girant sau de un avali!ator, c7eltuielile pentru protest, daca el a "ost "acut, poate "i cerute spre recuperare de la toti semnatarii$*art.8% al Legii ,ambiei a (epublicii +oldova4. )copul protestului este conservarea drepturilor cambiale ale posesorului legitim, si mai ales cel de a se pitea adresa in regres pentru plata "ata de obligatii indirecti *girantii si tragatorul4 si celor directi *avali!atorilor si trasului4. Protestul este autenti"icat la notariat, iar in unele tari si in judecatorie. 6l este un act de portarel. ,ontinutul protestului este urmator %4 anul, luna, !iua si ora cind a "ost dresatD '4 numele si prenumele celui ce a solicitat intocmireaD 14 numele si prenumele celui impotriva caruia se intocmesteD 84 locul intocmiriiD :4 transcrierea exacta a cambieiD .4 semnatura notarului *j udecatorului4 care %5a dresat. Protestul se poate "ace "ie pe unul din exemplarele cambiei, sau pe copiile acesteia, "ie pe un act separat, de regula pe dosul cambiei sau pe alonj. =lata pe cale de regres &aca o cambie a "ost re"u!ata la acceptare, detinatorul ei pierde increderea ca ea va "i platita in !iua scadentei. in acest ca! dreptul uni"orm si art.1> al Legii cambiei a (epublicii +oldova stipulea!a ca posesorul cambiei poate exercita dreptul la actiune impotriva tragatorului, girantilor
%.=

si avali!atorilor. Plata cambiei in regres se poate cere $ la scadenta, in ca!ul cind trasul sau emitentul n5a "acut plata sau a "acut5o numai partialD inainte de scadenta $ daca acceptul a "ost re"u!at total sau partialD in ca!ul insolvabilitatii trasului, sau cind acesta se a"la in incetare de plati, c7iar daca acest "apt nu este constatat de judecata sau arbitrajD in ca!ul cind impotriva trasului s5au intreprins executari silite de alti creditori dar "ara succesD cind o cambie a "ost pre!entata la acceptare si re"u!ata integral sau partialD in ca!ul cind tragatorul este in stare de "aliment. Pentru a exercita regresul cambial sint necesare urmatoarele conditii L cambia sa "ie prezentata spre plata la scadenta *cu exceptiile sus5mentionate4D '. sa "ie prezentat actul de protest, prin care sa se constate in mod solemn re"u!ul de plata *in ca!urile, cind protestul trebuia dresat4D daca a intervenit un ca! de "orta majora, care impiedica dresarea protestului in termen util, posesorul cambiei trebuie sa instiinte!e de indata pe girantul sau, instiintare "icindu5se din girant in girant, pina la tragatorD 1. potrivit art.80 al Legii ,ambiei, posesorul cambiei #trebuie sa5si avi!e!e girantul nemijlocit si tragatorul despre neacceptare sau despre neplata, in decurs de 8 !ile lucratoare, care urmea!a dupa !iua protestului, sau, in ca! de stipulare !circulatie fara c,eltuieli", dupa !iua pre!entarii. #9irantul, primind incunostiintarea de la posesor, are la rindul sau obligatia de a instiinta despre aceasta situatie pe girantul sau nemijlocit, in termen de ' !ile libere, mergindu5se ast"el din girant in girant pina la tragator. Termenele indicate mai sus curg din momentul primirii avi!ului precedent. Un asemenea avi! trebuie trimis in acelasi termen avali!atorului. in ca!ul in care un girant nu a indicat adresa sa sau a indicat5o li!ibil, este ajuns ca avi!ul sa "ie trimis girantului premergator. Posesorul cambiei si restul girantilor vor "i tinuti obligati sa dovedeasca ca au trimis avi!ul in termenul respectiv. Persoana care n5a expediat avi!ul in termenul respectiv nu5si pierde drepturile de regres, dar este responsabila de prejudiciul cau!at prin neglijenta sa, insa in marime ce nu depaseste suma tratei. Toti cei care au emis, acceptat, girat, avali!at trata, sint obligati solidari in "ata posesorului tratei. in ceea ce priveste modurile de exercitare a regresului, posesorul cambiei poate exercita o actiune impotriva "iecarui obligat in parte sau impotriva tuturor concomitent. 0ene"iciarul poate actiona in ordinea girurilor, sau #sarind$ peste unii giranti. ;cest drept de regres il poseda orice obligat cambial dupa ce a e"ectuat plata. ,on"orm art.1 al Legii ,ambiei a (epublicii +oldova #posesorul cambiei poate sa ceara de la obligatii cambiali $ suma tratei neacceptate sau neplatite, impreuna cu dobinda, daca a "ost stipulataD dobinda stipulata de 0.N, "olosita pentru scontarea tratelor, si socotita cu incepere de la scadentaD c7eltuielile pentru protest, c7eltuielile pentru transmiterea avi!elor si alte c7eltuieliD amenda de inter!icere in marimea stabilita de 0.N din !iua scadentei.$ ,el, care a platit trata, are dreptul de a cere de la persoanele obligate lui suma totala platitaD dobinda asupra sumei indicate, calculata in marimea stabilita de 0.N, incepind cu !iua cind ea a e"ectuat plataD c7eltuielile suportate. &aca actiunea a "ost inaintata pina la scadenta, din suma cambiala se retine procentul de scontare, care este egal cu cota 0.N la scontarea cambiilor$. 2rice girant, care a platit trata, poate sa5si stearga numele sau si pe ale girantilor ce urmea!a, semnind "iecare anulare. ;rt.8. al Legii cambiei stipulea!a ca posesorul cambiei poate exercita actiunea de regres prin intermediul unei noi cambii /contracambia0. ,ontracambia este #o cambie, insotita de trata neplatita si de socoteala de intoarcere, trasa la vedere de catre ultimul posesor al cambiei neplatite si protestate, de obicei asupra unuia din giranti sau asupra principalului obligat"K. ,ontra5trata serveste la incasarea sumei preva!ute in cambia initiala, plus anumite adaosuri si despagubiri "ata de
%.>

obligatul ce n5a platit in mod normal. ;rt.8. al Legii ,ambiei a (epublicii +oldova stipulea!a ca #contra5trata cuprinde, a"ara de sumele pre!entate in art.81, curtajul *bro<erajul4 si toate taxele stabilite$. %ctiunea cambiala se exercita in ' "eluri %4 prin investirea cambiei cu "ormula executorieD '4 prin intentarea actiunii la instantele judecatoresti competente Pentru ca cambia sa "ie investita cu formula executorie, ea se depune la notariatul de stat. Urmea!a somatia pe care creditorul o trimite debitorului prin executantul judecatoresc din ra!a domiciliului debitorului. )omatia va cuprinde o transcriere exacta a cambiei, iar urmarirea poate "i mobiliara sau imobiliara. in ca!ul cind pre!entarea cambiei sau inaintarea protestului in termenele prescrise este impiedicata de un ca! de "orta majora, aceste termene sint prelungite. Nu se considera "orta majora motivele ce se re"era personal la posesor sau la acela caruia acesta i5a incredintat sa pre!inte trata sau sa "aca protest. Posesorul tratei este dator sa5si avi!e!e imediat girantul despre ca!ul de "orta majora si sa "aca pe trata sau pe alonja o mentiune despre acest avi!, aratind data si punindu5si semnatura. &upa incetarea actiunii "ortei majore, posesorul trebuie sa pre!inte "ara intir!iere trata spre acceptare sau plata, si, daca va "i nevoie, va "ace un protest. in ca!ul cind actiunea "ortei majore durea!a mai mult de 10 de !ile dupa scadenta, pentru exercitarea regresului nu este nevoie nici de pre!entarea tratei, nici de inaintarea protestului. Pentru tratele la vedere sau la un anumit termen de la vedere, termenul de 10 de !ile curge din !iua cind posesorul a avi!at girantul despre "orta majora. Pentru tratele la un anumit termen de la vedere, la cele 10 de !ile se adauga termenul de pre!entare aratat in trata. )contarea. Cor"etarea ;ceasta operatiune este de o importanta enorma pentru comercianti. &atorita ei se pot mobili!a e"ectele de comert care se trans"orma in mijloace lic7ide necesare productiei si circulatiei bunurilor. Cara o asa oportunitate producatorii si comerciantii ar "i nevoiti, pentru a5si putea procura la timp sumele ce le sint necesare intreprinderilor lor, sa5si vinda mar"urile la preturi reduse. "contarea este o operatiune bancara speci"ica economiei de piata, care consta in girarea catre o banca comerciala )girator a unei cambii de catre bene"iciarul ei )girant inaintea ajungerii ei la scadenta. Legislatia (epublicii +oldova de"ineste scontarea drept #cumpararea de catre banca a cambiei de la posesor pina la expirarea termenului de plata$$.. Prin aceasta operatiune banca devine proprietara e"ectelor scontate. )contind cambii, posesorul ei obtine valoarea nominala a tratei minus dobinda )scontul, taxa scontului pentru suma platita, calculata din momentul scontarii pina la data scadentei, la care se adauga si anumite c7eltuieli legate de incasarea cambiei la scadenta. Taxa scontului de "apt este pretul creditului acordat. )contul este in acelasi timp si o operatiune de cumparare de e"ecte si o operatiune de imprumut garantat cu e"ecte, intrucit banca are incredere in clientul ei ca5i va plati suma avansata contra e"ectului girat in ca!ul cind principalul obligat nu ar plati e"ectul la scadenta. Iata de ce (egulamentul privind modul de e"ectuare de catre banci a operatiunilor cu cambii anali!ea!a operatiunea de scontare drept o operatiune de credit *ex. compartimentul %' al #(egistrului cambiilor pre!entate spre scontare$ *;nexa nr. % la (egulament4 este intitulat #)uma creditului spre trans"erare$. in plus, din asimilarea operatiunii de scontare unei operatiuni de credit, re!ulta aplicarea principiilor creditului, "ata de scontarea cambiilor, si in particular a. discretia bancii comerciale la luarea deci!iei de a accepta sau re"u!a cererea de scontare a cambiilor, primita de la clientD b. veri"icarea minutioasa a cambiilor pre!entate spre scontare *adica incepind cu calitatea 7irtiei cambiei, si inc7eind cu situatia "inanciara a clientului si existenta sau lipsa restantelor la operatiunile precedente de scontare a cambiilor, e"ectuate in "avoarea clientului in cau!a4. La scadenta, in ba!a drepturilor cambiale, banca incasea!a de la tras suma inscrisa in cambie. )ensul economic al scontarii consta in aceea ca prin intermediul ei creanta este trans"ormata inainte de scadenta in capital lic7id. 6"ectele la vedere nu se scontea!a, deoarece ele nu procura credit obligatilor lor.
%.9

Taxa scontului varia!a dupa imprejurari. 6"ectul urcarii ei este reducerea creditului. 6a se situea!a intotdeauna la nivelul general al dobin!ilor practicate de bancile comerciale din tara unde a "ost scontata cambia. Punctul %.=.%0 al (egulamentului privind modul de e"ectuare de catre banci a operatiunilor cu cambii stabileste ca calcularea taxei scontului *denumita in (egulament dobinda la scontare se e"ectuia!a dupa urmatoarea "ormula 3B"oO&) x 2@o&) ), x )&) W555555555555555555555555555555555555 1.:x%00, unde )&) 5 )uma dobin!ii la scontareD )c 5 )uma cambiei inclu!ind dobinda calculata NTO&) E Numarul !ilelor pentru care se retine dobinda la scontare I&) 5 (ata dobin!ii la scontare 2 particularitate a regimului juridic al scontarii cambiilor, stabilit de 0.N.+., porneste nu de la esenta scontarii cambiei ca actiunie separata, ci de la conceptul scontarii cambiei ca un tip al deservirii de catre banci a clientilor sai. ,a consecinta, legislatia cambiala a (epublicii +oldova intelege sub scontare a cambiilor o operatiunie prin care banca comerciala se obliga, prin e"ectul mandatului o"erit ei de catre detinatorul cambiilor, sa incase!e din numele clientului sau toate cambiile pre!entate bancii de catre clientul in cau!a. ,onclu!ia respectiva poate "i "acuta din anali!a prevederilor (egulamentului mentionat mai sus, care prevede ca $odalitate practica de reali!are a operatiunilor de incasso a cambiilor, pre!entarea de catre detinatorul cambiilor a #(egistrului cambiilor pre!entate spre scontare$. La rindul lor bancile comerciale pot sa reesconte!e cambiile la banca centrala in acelasi mod. &esi are aceeasi esenta, reescontul se re"era la relatiile dintre bancile comerciale si banca centrala, pe cind scontarea 5 la cele dintre bancile comerciale si intreprinderi, comercianti particulari. Taxa scontului aplicata de banca centrala se numeste taxa reescontului sau taxa oficiala a scontului. &eci, reescontul este operatiunea prin care bancile comerciale revind titlurile, obtinute prin scontare, bancii centrale. Taxele de scont percepute de bancile comerciale urmea!a indeaproape nivelul si miscarea taxei o"iciale a scontului. Taxa de reescont se calculea!a dupa aceeasi "ormula ca si taxa scontului, cu modi"icarile corespun!atoare privind numarul de !ile si taxa de reescont. Taxa scontului este cu citeva procente mai mare decit cea a reescontului. Taxa de reescont constituie un instrument principal al politicii monetare si de credit, si serveste ca indicator pentru rata dobin!ilor pe termen scurt din tara respectiva. Taxa de reescont este stabilita de autoritatile monetare in "unctie de interesul pe care5% are statul de a largi sau restringe volumul creditului. in conditiile accelerarii in"latiei se procedea!a la majorarea taxei de reescont, scumpind creditul. Legislatia cambiala a (epublicii +oldova nu permite 0ancii Nationale de a reali!a operatiuni de re5scont a cambiilor, ci doar de primire a acestora in gaj in con"ormitate cu p. 1.%. a (egulamentului privind modul de e"ectuare de catre banci a operatiunilor cu cambii, #0anca Nationala acorda credite bancilor garantate cu cambii$1==. ;celasi punct stabileste ca amanetarea cambiilor se e"ectuia!a in con"ormitate cu prevederile (egulamentului nr. 1>@0>50% cu privire la modul de garantare a creditelor acordate bancilor de catre 0anca Nationala a +oldovei. &in anali!a acestei prevederi pot "i desprinse doua conclu!ii a. relatiile cambiale intre 0.N.+. si bancile comerciale pot "i doar incadrate in sc7ema creditarii bancilor comerciale de catre 0.N.+. cu gajul cambiilor de catre bancile comercialeD b. unica modalitate de gajare a cambiilor de catre bancile comerciale, in cadrul creditelor primite de la 0.N.+., este a$anetarea acestor cambiiD c. in a"ara de normele (egulamentului anali!at, "ata de gajul cambiilor catre 0.N.+. se aplica si regulile (egulamentului cu privire la modul de garantare a creditelor acordate bancilor de catre
%=0

0.N.+. ,orfetarea este operatiunea, prin care detinatorii titlurilor de creanta le pot vinde unor institutii speciali!ate de "or"etare. 2peratiunile de "or"etare au aparut ca urmare a "aptului ca a. bancile centrale nu reescontea!a cambii cu scadenta mai mare de 90 de !ileD b. cambiile reescontate trebuie sa "ie exprimate in moneda nationala si numai in ca!ul in care banca comerciala nu si5a depasit pla"onul de reescont aco.dat de 0.N. *centrala4. &esi in principiu "or"etarea se aseamana cu scontarea, deosebirea dintre ele este data de "aptul ca prin "or"aiting institutia de "or"etare preia asupra sa toate riscurile de neplata i!vorite din rea5 credinta, "alimentul etc. al debitorului sau garantilor lui, risc care in ca!ul scontarii nu este preluat de banca. &e aceea si taxa de forfetare este mai mare decit taxa scontului. &e regula, la preluarea cambiilor casele de "or"aiting controlea!a si pretind toate documentele care sa asigure incasarea "ara di"icultati a titlului, veri"icind totodata valabilitatea semnaturilor. &esi taxa de "or"etare este mai mare, ea este mai avantajoasa pentru detinatorii de titluri, deoarece permite reintregirea "ondurilor inainte de scadenta si eliberarea de riscurile neplatii. Institutia de "or"etare nu preia riscurile i!vorite din neindeplinirea intocmai a unor obligatii contractuale de ba!a care au generat emiterea titlului, exportatorii "iind tinuti responsabili pentru acestea in ba!a obligatiilor contractuale. Garietatile cambiilor )int mai multe criterii de clasi"icare a cambiilor I. dupa cum sint sau nu insotite de documente 5 simpleD 5 documentare. ,ambiile simple sint remise trasului si circula pina la incasarea lor, neinsotite de vre5un document. Documentare sint cambiile la care se anexea!a documentele convenite de parteneri privind expedierea mar"urilor. &ocumentele insotitoare pot "i urmatoarele o copie a "acturii, documente de transport *duplicatul scrisorii de trasura, conosamentul4 etc. in ca!ul cind ii serveste vin!atorului la incasarea mar"urilor, cambia documentara este pre!entata la plata cumparatorului prin banca exportatorului si respectiv, prin corespondentul acesteia din tara importatorului. II. in "unctie de $odul in care este stipulata plata cambiilor pot "i 5 la vedereD 5 la un anumit termen de la vedereD 5 la o scadenta determinata *ve!i mai sus4. III. dupa natura operatiei care a generat emiterea cambiei, se disting 5 cambii comercialeD 5 cambii "inanciareD 5 cambii de comple!enta. #omerciale sint acele cambii, care au la ba!a o tran!actie de vin!are5cumparare sau alta operatiune comerciala. Gin!atorul trage o cambie asupra clientului sau in scopul de a compensa creanta sa. ,inanciare sint acele cambii care sint generate de operatii de credit bancar, neavind la ba!a o tran!actie comerciala. ;st"el, in ca!ul unor acreditive desc7ise de banci in vederea acoperirii importurilor pe credit, vin!atorii pot capata dreptul, contra remiterii documentelor, de a trage trate asupra bancilor importatorilor *nu si asupra importatorilor4, care le accepta. in "elul acesta banca acceptanta se obliga ca, la scadenta, sa onore!e cambiile respective. ,ambiile "inanciare mai pot lua nastere si din relatiile interbancare. ;st"el unele banci obisnuiesc sa traga cambii la vedere asupra corespondentilor lor din alte tari, la ordinul unor persoane "i!ice sau juridice, "ara ca din text sa re!ulte ca ar avea la ba!a o operatiune comerciala. &e comple!enta sint cambiile care nu re!ulta din sc7imbul de mar"uri si nici nu5s legate de acordarea creditelor bancare. &e obicei ast"el de cambii se dau reciproc de catre "irmele comerciale sau industriale care se a"la in strinse legaturi de a"aceri *de aceea se mai numesc si
%=%

trate prietenesti , in vederea obtinerii unui credit bancar prin scontarea cambiilor. Tot cambii de comple!enta, neavind o ba!a reala, sint cele "olosite in ca! de "aliment. 6le sint trase de o persoana a"lata in legaturi strinse cu debitorul, in scopul de a mari arti"icial pasivele debitorului, ast"el incit o parte cit mai mare a averii ramase sa treaca asupra detinatorului cambiei, care o va imparti cu debitorul. 6miterea unor ast"el de cambii "ictive constituie o in"ractiune. 2 categorie aparte a cambiilor o constituie cambiile in alb. ,ambiile in alb sint acelea care la momentul emiterii nu contin toate enunturile obligatorii, exceptie "acind semnatura tragatorului, care intotdeauna este obligatorie, deoarece prin ea acesta din urma se obliga sa5% determine pe tras sa plateasca la scadenta. Tragatorii pot recurge la emiterea cambiilor in alb in ca!ul platilor in transe, emitind un lot de cambii care pot contine doar semnatura lor, restul enunturilor "iind obligatoriu de a "i introduse de bene"iciari pina la momentul pre!entarii spre plata. Pentru aceasta este necesar ca exportatorul sa convina din timp cu importatorul ca acesta sa accepte cambiile in alb trase asupra lui. +. Negrus mentionea!a ca re"eritor la cambiile in alb sint de retinut urmatoarele 5 nu poate lipsi semnatura tragatoruluiD 5 daca in momentul emiterii cambia e incompleta, in momentul pre!entarii la plata trebuie sa "ie completata, cuprin!ind toate elementele necesareD 5 omisiunea unor elemente la emitere trebuie sa "ie voluntaraB 5 este necesar sa existe autori!area prealabila pe care tragatorul da bene"iciarului cambiei sau unui tert posesor, de a completa cambia in anumite conditii conveniteD 5 completarea abu!iva, contrar intelegerii prealabile dintre parti, da dreptul debitorului cambial sa invoce exceptia de completare abu!iva si rea5credinta celui care a completat inscrisul *care trebuie dovedite4. &e obicei, cambiile in alb trebuie sa contina pe linga semnatura tragatorului, si acceptarea trasului si avali!area bancii. 6le vor "i depo!itate la o banca *banca !trustee" anterior inceperii executarii contractului si sint eliberate pe masura ce exportatorul dovedeste, prin documente, ca si5a indeplinit obligatiile. La emiterea cambiilor in alb trebuie sa se convina clar care sint documentele, pe ba!a carora banca ar "i autori!ata sa elibere!e cambiile, si modul in care vor "i completate sumele si scadentele. Pentru exportator e pre"erabil ca in setul de documente necesar de a "i pre!entat, importatorul sa nu "ie implicat, pentru a se evita tergiversarea eliberarii cambiilor. 6ste in interesul exportatorului sa stipule!e ca banca este autori!ata irevocabil sa elibere!e cambiile in conditiile stabilite. +odi"icarea cambiilor ,on"orm art.:9 al Legii cambiei a (.+. modi"icarile au e"ect numai asupra semnatarilor ulteriori, pe cind cei anteriori sint obligati con"orm textului de pina la modi"icari, alt"el spus "iecare semnatar este obligat doar pentru ceea ce a semnat. Prescriptia cambiala Termenul de prescriptie cambiala impotriva acceptantului este de 1 ani de la data scadentei. ;ctiunile posesorului impotriva girantilor si a tragatorului se prescriu timp de % an de la data protestului, exercitat la termenul stabilit, iar daca s5a stipulat ,Aara c,eltuieli" 5 de la data scadentei. ;ctiunile girantilor unul impotriva altuia, si impotriva tragatorului, se prescriu prin . luni din !iua in care girantul a platit trata, sau din !iua in care actiunea de regres a "ost pornita impotriva sa. in ca!ul cind a "ost inaintata actiunea, termenul de prescriptie se intrerupe numai re"eritor la persoana responsabila, nu si in privinta celorlalti debitori cambiali. &upa suspendare temeiul de prescriptie reincepe, timpul de pina la intrerupere neinclu!indu5se in termenul nou. &aca actiunea a "ost respinsa de judecata sau arbitraj, termenul de prescriptie, care a inceput pina la actiune, continua in mod general. &aca scadenta unei cambii coincide cu o !i nelucratoare legala, plata poate "i ceruta in prima !i lucratoare ce urmea!a. in general, toate actiunile pot "i exercitate numai in !ile
%='

lucratoare. Oilele nelucratoare, care cad in decursul termenului stabilit, intra in calculul lui. &aca ultima !i a acestui termen este o !i nelucratoare legala, un ast"el de termen se prelungeste pina la prima !i lucratoare legala. ,alcularea termenului se va "ace din !iua a doua, prima !i *!iua emiterii4 neinclu!indu5se in calcul. Legislatia cambiala, spre deosebire de cea civila, nu admite !ile de gratie nici in ba!a deci!iei judecatoresti nici c7iar a dispo!itiilor legale. $iletul la ordin Notiuni generale 0iletul la ordin este un inscris, prin care o persoana, denumita e$itent, se obliga sa plateasca unei alte persoane, denumita beneficiar, sau la ordinul acesteia, o suma de bani la scadenta. /ictionarul de relatii econo$ice internationale de"ineste biletul de ordin ca un #instrument de plata si titlu de credit, constind dintr5o promisiune de plata neconditionata scrisa, data si semnata de o persoana *emitent4, prin care aceasta se angajea!a sa plateasca la cerere, la o data "ixa sau determinabila, o suma de bani unei anumite persoane *bene"iciar4 sau la ordinul acesteia$. &ragoescu de"ineste biletul la ordin ca o #promisiune scrisa, semnata de cel care se angajea!a *emitentul4 prin care acesta isi ia obligatia sa plateasca la vedere sau la termenul indicat unei anumite persoane *bene"iciar4, sau la ordinul acesteia, suma indicata$. 3. Cerroniere si 6m. ,7illa! # scriu ca #le billet a ordre est un ecrit par leMuel le sanscripteur s'engage a paBer une somme determinee au bene"iciare$. 0iletul la ordin nu este decit o cambie simpli"icata, in care c7iar din "a!a cererii nu intervin decit doi subiecti in loc de trei, pentru ca tragatorul este in acelasi timp si tras. $I7vrriutea acestei insemnari unii autori si unele legislatii, inclusiv cea a (epublicii +oldova, il numesc ca$bie si$pla. ,. /iritescu il de"ineste ca pe o a doua "orma a cambiei, dar mai simpla decit prima. Legea cambiei a (epublicii +oldova de"ineste biletul la ordin *cambie simpla4 ca #un titlu de credit, prin care tragatorul se obliga sa plateasca o suma anumita pre!entatorului iEEcjmbie sau persoanei aratate in cambie, ori aceluia pe care ea il va arata, dupa o perioada stabilita sau la cerere$. &upa cum se vede din de"initii, subiecti ai biletului la ordin sint %. e$itentul 5 debitorul sau importatorul, care emite inscrisul, obligindu5se sa e"ectue!e plataD X$$$$$ E. beneficiarul - creditorul sau exportatorul, catre care sau la ordinul caruia urmea!a sa se "aca plata. 5X ,on"orm art. =: al Legii Uni"orme si art..1 al Legii ,ambiei a (epublicii +oldova, biletul la ordin trebuie sa contina %. denumirea de bilet la ordin, inclusa in insusi textul titlului in limba utili!ata la redactareD '. promisiune neconditionata de a plati o suma determinataD 1. scadentaD 8. domiciliul platiiD :. numele bene"iciaruluiD .. data si locul emiterii =. semnatura emitentului. Legea cambiei a (epublicii +oldova stipulea!a ca cambia simpla cuprinde denumirea de #cambie$, nespeci"icind despre care cambie este vorba cambie simpla sau trata. ;ceasta reglementare poate "i generatoare de con"u!ii, ca si in ca!ul tratei *ve!i mai sus4, ca "iind in contradictie cu principiul solemnitatii inscrisurilor cambiale. 6ste pre"erabil ca in inscris sa "ie expres preva!uta denumirea lui, pentru ca obligatii lui sa5si poata da seama imediat de intinderea obligatiilor sale. Per"ectarea biletului la ordin se "ace de aceeasi maniera cu cea a cambiei, unica deosebire "iind componenta subiectelor. ,a si la cambie, daca documentul nu contine un element din cele sus mentionate, el nu are putere juridica de bilet la ordin, cu urmatoarele exceptii
%=1

daca nu este indicata scadenta, biletul la ordin va "i platibil la vedereD daca lipseste mentiunea despre locul emiterii, acesta sa "i considerat locul indicat linga semnatura emitentuluiD daca lipseste mentiunea despre locul platii, se ia in considerare locul emisiunii titlului. 0iletul ta ordin se emite de catre debitor, "iind un angajament al acestuia. ;cesta este principala deosebire de cambie. Tragatorul si trasul se intrunesc in aceeasi persoana. Tragatorul isi da ordin sie insusi, angajindu5se personal la plata. &aca pe trata era mentiunea !vetiplati", in biletul de ordin aceasta este inlocuita cu "ormula !voiplati". 0iletul la ordin este doar o promisiune de plata, si el necesita un grad mai sporit de incredere intre parteneri decit in ca!ul cambiei. &eoarece debitorul se obliga nemijlocit si personal, este evident ca e inutil de a5% pre!enta spre acceptare, deoarece ea este data c7iar din momentul emiterii. ;cceptarea ar "i "ost contrara cu insasi natura juridica a titlului. in acest sens, art.=> al Legii Uni"orme si art. .. al Legii cambiei a (.+. stipulea!a ca emitentul biletului la ordin este obligat ca si acceptantul in ca!ul cambiei. in ca!ul unui bilet la ordin platibil la un anumit termen de la vedere, inscrisul trebuie prezentat la viza )pentru inse$nare emitentului in termen legal de un an sau in termenul conventional "ixat de emitent sau giranti. (e"u!ul emitentului de a vi!a se constata prin protest, al carui data serveste ca moment de re"erinta pentru stabilirea termenului de plata. 0iletul la ordin poate circula ca si trata, prin andosari succesive, insa plata este mai putin sigura ca in ca!ul tratei, deoarece poarta doar semnatura debitorului, adica angajamentul unei singure persoane la care se adauga raspunderea solidara a andosatorilor. insusi cuvintul !bilet" desemnea!a dupa parerea autorilor "rance!i 3.9aenn si 3. (enalt recunoasterea sub semnatura privata *sau autenti"icata4 a unei datorii cu promisiunea de a plati. Nu exista obiceiul emiterii biletului la ordin in $ai $ulte exe$plare, deoarece nu este pre!entat spre acceptare. 0iletului de ordin ii sint aplicabile in masura in care nu5i sint incompatibile cu natura lui, toate prevederile re"eritor la cambie privind girul, scadenta, plata, actiunea de regres in ca! de neplata, plata prin mijlocire, copiile, modi"icarea, prescriptia, calcularea termenelor, plata la un tert sau in alt loc, di"erit de domiciliul trasului, clau!ele despre dobinda, divergenta in aratarea sumei supuse platii, consecintele semnarii de citre un incapabil sau persoana imaginara, consecintele depunerii semnaturii persoanei ce actionea!a "ara imputerniciri sau cu depasirea acestora, dispo!itiile despre aval, scontare, "or"etare. Nu este clara stipularea articolului .: al Legii cambiei, care prevede ca biletului la ordin i se aplica si dispo!itiile tratei privind actiunea in ca! de neacceptare, aceasta "iind contrara stipulatiilor anterioare ale aceleiasi legi si naturii biletului la ordin, in operatiunile comerciale biletul la ordin este mai putin utili!at, emiterea sa, de alt"el, neconstituind un act de comert, decit daca ea repre!inta un accesoriu al unei operatiuni comercialeV. LBon 9aenn si L.(enault mentionea!a despre caracterul civil sau comercial al biletului de ordin acelasi lucru #la "orme du billet a ordre ne su""it pas pour imprimer le caractere comercial aux obligations Mui B sont constatees, ii "aut donc Ies examiner en elles5 memes et voir si elles sont comerciales ou civiles...ll "aut, pour repondre a la Muestion , considerer si l'operation a l'occasion de laMuelle la personne dont ii s'agit c'est comerciale ou civile$. &upa parerea lui 3.Cerroniere si 6m. ,7illa!, acesta este cau!a utili!arii mai restrinse a biletului la ordin comparativ cu cambia, iar eventualul litigiu poate sa nu "ie sub jurisdictia tribunalelor comerciale, ceea ce este de!avantajos comerciantilor. >arietatile biletului la ordin 0iletul la ordin poate "i simplu si garantat. ,el simplu este emis de o persoana care datorea!a cuiva o suma de bani, garantind plata prin c7iar emiterea lui. La ba!a lui sta garantia personala, adica calitatile personale ale debitorului. &e aceea, daca creditorul a acceptat plata prin intermediul biletului la ordin simplu, in ca!ul insolvabilitatii debitorului, poate pierde. &e aici s5a nascut necesitatea de a garanta creditul consimtit prin intermediul bilebtului la ordin. 0iletul la ordin garantat este cunoscut in practica sub denumirea engle!a !=arrant".
%=8

9arantia semnaturii emitentului este asigurata prin dovada *recipisa4 depunerii unor mar"uri in depo!it sau in garaj comercial. Farrantul este in general legat de existenta unor maga!ii generale sau antrepo!ite, unde comerciantii pot pastra mar"urile cumparate sau pe cele pe care nu le5au vindut. La depo!itarea mar"urilor, depo!itarul emite un certi"icat de depo!it, numit recipisa5Narrant, prin care5si recunoaste obligatia de a restitui mar"urile primite sau contravaloarea lor. Pe ba!a Narrantutui detinut deponentul isi poate lua di"erite angajamente de plata care sint garantate cu mar"uri depo!itate. Farrantul cuprinde enunturile caracteristice biletului la ordin, cu di"erenta ca el se sprijina pe un gaj. 2 alta categorie de bilete la ordin sint cambiile de trezorerie. ,on"orm art. % al Legii cambiei a (epublicii +oldova, cambia de tre!orerie este emisa de catre 9uvern in persoana +inisterului Cinantelor in scop de acumulatoare pe termen scurt a mijloacelor banesti temporare libere. ;lta categorie de bilet la ordin sint cambiile bancare, care se emit tot in aceleasi scopuri, cu deosebirea ca tragator al lor este 0anca Nationala si bancile comerciale. ;ceste cambii se emit de regula pe un termen de pina la un an. ,on"orm art..9 al Legii ,ambiei a (epublicii +oldova, #semn cambial al acestor cambii se considera mentiunea !ca$bie de trezorerie'" sau !ca$bie bancara'"''. ;supra lor se extind in general prevederile biletului la ordin, cu unele derogari asupra lor nu extind prevederile privind avalulD posesorii lor nu au dreptul de regres, ei poseda numai dreptul de protest de neplata impotriva tragatorului cu incasare sumelor respectiveD in continutul lor nu se indica numele bene"iciarului. in scopul reglementarii cambiilor bancare, ,onsiliul ;dministrativ al (epublicii +oldova a emis 8#onditiile tip cu privire la emiterea, circulatia si stingerea cambiilor simple ale bancilor comerciale9 din 31.3(.1;;5(7;D. 0ancile, ce emit cambii bancare sint obligate sa pre!inte la 0.N.+. pentru inregistrare cambiile bancare in con"ormitate cu conditiile tip sus5mentionate. ;rt. % al lor de"inesc cambia bancara ca un #angajament neconditionat al bancii de a plati cambia posesorului ei la scadenta, platind o suma determinata ce consta din suma cambiei si dobinda$. ,ambia bancara poate "i emisa "ie orice suma, dar nu mai mica de :00 lei. ,ambiile bancare se emit doar la ordinul persoanelor "i!ice si juridice din (epublicii +oldova. +arimea dobin!ii bancare se stabileste in dependenta de suma cambiei si scadenta. ,lau!a cu privire la dobinda trebuie inscrisa in cambie, in ca! contrar ea se va considera ca nescrisa. ,ambia, bene"iciar al careia este o persoana juridica poate "i girata doar unei persoane juridiceD iar daca bene"iciar este o persoana "i!ica 5 numai unei persoane "i!ice. 6ste inter!isa scoaterea cambiilor bancare peste 7otarele (epublicii +oldova. in ca!ul pierderii cambiei bancare, aceasta nu se reconstituie. ,ambiile bancare pot "i pre!entate la plata in termen de un an de la data scadentei. Pentru perioada dintre momentul scadent si momentul pre!entarii la plata dobinda nu se plateste. 6.6. %creditivul documentar ,onsideratii introductive ;creditivul documentar *;&4 este o modalitate "olosita extrem de larg in derularea platilor dintre comercianti a"lati in state di"erite. ;ceasta se datoreste avantajelor pe care jie o"era aceasta modalitate de decontare, si anume securitatea platii. &atorita "aptului, ca sc7ema de plata a ;& se ba!ea!a pe principiul platii contra documentelor *%4 e"ectuat de catre banci "ara consimtamintul *si cel mai des "ara dreptul de revocare4 a ordonatorului platii, ;& o"era exportatorului siguranta incasarii contravalorii mar"urilor livrate. Pe de alta parte, "ormalismul si riguro!itatea controlului bancarAM alta trasatura speci"ica a platilor prin ;& 5 asigura i$portatorul contra pericolului platii pentru o mar"a necon"orma. securitatea receptiona$ docu$entelor. ;ceasta este asigurata importatorului prin "aptul ca
%=:

ve7icularea documentelor se e"ectuea!a pe canal bancar. Totodata, la evaluarea acestei modalitati de plata trebuie tinut cont si de "aptul ca datorita responsabilitatii care e asumata de bancile implicate in derularea operatiunii de ;&, ce determina comisioanele si spe!ele bancare mai ridicate pentru deservirea acestui mijloac de plata, ;& este cea mai scumpa optiune de plata. &atorita securitatii care o o"era *adevarat, contra unui pret mai ridicat 5 aut.4, este recomandata utili!area lui limitata la ca!urile in care comerciantii intentionea!a sa se puna in siguranta contra riscurilor de neiexecutare din partea partenerilor lor contractuali. in ca!urile insa in care intre parti sint stabilite relatii de colaborare de a"aceri care determina increderea reciproca, este pre"erabila utili!area modalitatilor mai simple si necostisitoare de plata *ex. incassoul documentar4. Notiunea si reglementarea juridica a decontarilor prin intermediul ;& Primele "orme ale decontarilor prin intermediul acreditivului documentar au aparut in sec. ?I? in practica bancilor centrale ale tarilor 6uropei 2ccidentale, devenind mult mai rispindite in prima jumatate a sec. ??. Utili!area tot mai larga a acreditivului documentar in primele decenii ale secolului a determinat inceputul activitatilor de uni"icarea a reglementarilor in materie, activitati care intr5o ordine cronologica ar putea "i descrise in "elul urmator 5 eguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar, proiect ce a "ost aprobat de catre statele participante ale ,on"erintei de la >ienna din 1;(( a ,.l.,. &esi acceptat de catre aceste state, proiectul nu s5a bucurat de o larga popularitate dat "iind caracterului limitat al utili!arii acreditivelor documentare in decontarile internationale de pe acea vremeD 5 eguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar, o noua redactie a carora a "ost aprobata la ,on"erinta de la Lisabona din 1;61@ - eguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar, versiunea a treia, revizuita in 1;'2@ - eguli si uzante uniforme privitoare la acreditivul documentar, elaborate de ,omisia de Te7nica si Practica 0ancara in %9=8 /=ublicatia #.l.#. Nr.2750. 6ste necesar de mentionat ca ba!a reglementarilor in materie de acreditiv documentar a "ost pusa anume de Publicatia ,.l.,. Nr. '=8. 5 eguli si uzante uniforme privitoare -a acreditivul documentar, care de "apt a "ost o re5 redactare a Publicatiei Nr. '=8, datind cu anul %9>1 /=ublicatia Nr. 533 a #.l.#. de la Paris4D +ecanismul actual de reglementare a decontarilor prin intermediul acreditivului documentar este determinat de urmatoarele u!ante uni"icate l'. eguli uniforme si practica acreditivelor documentare - =ublicatia #.l.#. Nr. 633 *avind urmatorul titlu o"icial in limba engle!a 7nifor$ -usto$s and >ractice for /ocu$entar+ -redits )7-> &CC, :''F revision elaborate in %991 sub conducerea Presedintelui ,omisiei 0ancare a ,.l.,. de la Paris ,7arles del 0usto, si intrate in vigoare incepind cu 0%.0%.%998. in cele ce urmea!a re"erinta la regulile sus5mentionate se va "ace prin utili!earea termenilor Regulile sau 7->&CCB 2. ,ormulare standard privind acreditivele documentare- =ublicatia #.l.# Nr. 61' )t,e 9e= I-- Standard /ocu$entar+ -redit 8or$s , publicata in %991 intr5un rastimp scurt dupa Publicatia Nr. :221>0. Prin acest document, ,.l.,. a propus spre utili!are urmatoarele "ormulare tipi!ate a documentelor ve7iculate *si executate4 de catre banci intr5un raport de ;& Cormular tipi!at al 2rdinului *,ererii4 de desc7idere a ;&D Cormular tipi!at al ;&D Cormular tipi!at al 2rdinului de Noti"icare *;vi!are4 a ;&D Cormular tipi!at al ,opiei ;&D Cormular tipi!at al 2rdinului de Prelungire a actiunii ;&D Cormular tipi!at al 2rdinului de +odi"icare a ;&D (. eguli uniforme privind decontarile interbancare in cadrul acreditivelor documentare =ublicatia #.l.#. nr. 626 <t,e I-- 7nifor$ Rules for 2an4-to-2an4 Rei$burse$ents under /ocu$entar+ -redits - 7RR &E& , publicata in noiembrie %99:D
%=.

5. eguli privind solutionarea litigiilor referitoare la acreditive documentare )I-/O-/"DRules -/ocu$entar+ -redit /ispute Resolutions publicate de ,.l.,. la 0% octombrie %99=D 6. eguli -nternationale "tandbE - =ublicatia #.l.#. nr. 6;3 )I--Rules on International Standb+ >ractices - IS>'I , care au intrat in vigoare la 0% ianuarie %9991>%D .. +T 733 Message ,ormats, elaborate de )ocietB "or ForldNide Interban< Cinancial Telecomunications *)FICT4. Domeniul de aplicare &omeniull de aplicare a U,P :00 este indicat in art. % aceasta se va aplica #tuturor acreditivelor documentare *inclusiv, prin extindere, scrisorilor de credit5 L@, ,,standb+" , acolo unde sint incluse in textul acreditivului. 6le sint obligatorii pentru toate partile, daca nu s5a convenit alt"el, in mod express, in acreditiv$. &in anali!a acestei reguli se pot deduce citeva conclu!ii U,P :00 se aplica numai in ca!urile in care paliile consimt aceasta prin intermediul unei clau!e respective in insasi textul acreditivului. (egula respectiva este nuantata de o cutuma in practica bancara internationala bancile obisnuesc sa #rati"ice$ U,P :00 prin alinierea "ormala la aplicarea acesteia ori de cite ori vor "i implicate in derularea platilor de acest gen. Lista bancilor care au declarat U,P :00 aplicabil tuturor operatiunilor sale de ;&, este mentinuta de ,omissia bancara a ,.l.,.1>'. &eocamdata, nici o banca a +oldovei nu a aderat la U,P :00 *pentru comparare catre 0%.08.%999 nici o banca din Cederatia (usa, si numai doua banci din (ominia aderase la aceste reguli4D 6ste posibila aplicabilitatea di"erenciata a U,P :00 c7iar in ca!ul in care ;& stabileste aplicarea acestor reguli, el poate sa indice limitele aplicabilitatii dupa cercul de persoane. ;ceasta inseamna ca *%4 unica limitare a aplicabilitatii este excluderea aplicarii U,P :00 "ata de unii participanti la relatia respectiva, si *'4 nu este posibila limitarea aplicabilitatii U,P :00 dupa alte criterii *ex. excluderea aplicarii unor norme ale U,P "ata de participantii care au consimtit obligativitatea acestor reguli4. Notiunea ;& in con"ormitate cu U,P :22'>1, #expesiile #acreditiv*e4$ *engl. /ocu$entar+ credit)s si #scrisori de credit stand-b+" *engl. Standb+ .etter)s of -redit *numite in continuare acreditive4 insemna orice angajament, oricum ar "i denumit sau descris, prin care o 3banca *banca emitenta4 *engl. Issuing 0an<4, actiMnind la cererea si dupa instuctiunile unui client *ordonator4 *engl. ;pplicant4 saujn numele sau propriu e"ectuea!a o plata catre un tert sau la ordinul acestuia *bene"iciarul4 *engl. 2eneficiaJ'* sau accepta si plateste e"ecte de comert *cambii4 *engl. /raft)s trase de catre bene"iciarD $ autori!ea!a alta banca sa e"ectue!e o asemenea plata sau sa accepte si sa plateasca asemenea cambiiD sau jjotonej!a o alta.banc preci!ate cu coriditia ca acestea sa."ie con"orme.cu termenele si conditiile acreditivului$1>8. ;st"el, derularea unui acreditiv documentar *"r. ,redit &ocumentaire@;crediti" &ocumentaire@Lettre de ,redit &ocumentaireD engl. Letter o" ,redit@&ocumentarB ,redit@,omercial Letter o" ,reditD germ. ;<<reditiv@-andels /reditbrie"D ital. ,redito &ocumentario@;ccreditivo4 implica un raport juridic nascut intre urmatorii Participanti !rdonatorul %D, carejnitia!ajgortuljle;& prinjnsjructiunea trimisa bancii sale de a plati suma indicata de bani contra pre!entarii documentelor si in termenii indicati in ;&. &e regula este importatorul in cadrul unui contract de vin!are internationala de mar"uri sau serviciiD $anca emitenta, adica banca care receptionea!a instructiunile ordonatorului unui ;& si isi asurna,.la.aon"ormitate cu acestea, angajamentul neconditionat de a e"ectua plata in conditiile si persoanelor indicate in instructiunea de desc7idere a ;&. Plata sumei ;& este in multe ca!uri e"ectuata de catre banca noti"icatoare in mod direct persoanei indicate in ;&. Totodata in unele ca!uri banca emitenta e"ectuea!a plata in mod indi5Erect, in acest Ta!angajind in relatia de ;& alta banca, care con"orm rolului sau in aceasta relatie poate "i
%==

$ bancainoLt<ficatoaresau aviz(tpare 5 banca care avi!ea!a bene"iciarului desc7iderea ;&, la solicitarea bancii emitente *pentru detalii ve!i capitolul 8.:.>.%. ;vi!area ;&4. $ banca confir$atoare M banca care, la angajamentul de plata asumat de banca emitenta, adauga propriul ei angajament, egal ca valoare si conditii, contra unui comision de con"irmare *art. 9 b4. banca platitoare - banca terta, care poate "i si banca bene"iarului ;&, care executa instructiunea bancii emitente de a e"ectua plata in conditiile indicate in ;& persoanei desemnate in ordonatorul ;&. in acest "el, banca emitenta #cesionea!a$ mandatul sau de plata unei alte banci, re!ervind5si obligatiunea de a rambursa bancii platitoare suma creditata con"orm ;&. banca trasa sau acceptanta - este aceeasi banca terta platitoare, cu unica deosebire care consta in "aptul ca plata se e"ectuea!a nu e"ectiv, ci prin intermediul platii sau acceptarii cambiilor trase asupra ei de catre bene"iciarul platii intr5o operatiune de ;&. banca negociatoare M banca care #negocia!a$, adica plateste cambiile trase nu asupra ei ci asupra bancii emitente a ;&. 6ste o situatie speci"ica pentru legislatia bancara a sistemului de drept anglo5saxon. banca ra$bursatoare 5 banca, care la solicitarea bancii emitente ramburea!a plata e"ectuta in contul ;& sau ac7ita comisionul, la care sint indreptatite banca platitoare, acceptatoare sau negociatoare *art. %94. Notiunea in cau!a nu prevede posibilitatea ac7itarii de catre banca rambursatoare a comisionului de con"irmare datorat bancii con"irmatoare 5 "apt ce este considerat o omitere a versiunii curente a Regulilor. $eneficiarul %D, adica persoana care va incasa suma indicata in ;& in ca!ul pre!entarii documentelor con"orm cerintelor indicate in ;&. Independenta juridica a raportului de ;& 6ste necesar de mentionat natura autonoma a angajamentului bancii emitente de a plati contra documente in con"ormitate cu indicatiile primite in ;&, de relatiile contractuale intre ordonatorul ;& si bene"iciarul platilor in ba!a acestui acreditivD relatiile comerciale intre ordonatorul ;& si banca emitenta. ;st"el, con"orm art. 1 al U,P :00, #acreditivele, prin natura lor, sint tran!actii separate de contractele de vin!ari sau alte contracte care pot sta la ba!a lor, iar bancile nu sint in nici un "el obligate sau implicate prin asemenea contract*e4, c7iar daca vreo re"erire la asemenea contract*e4 este inclusa in acreditiv. &rept urmare, angajamentul unei banci de a plati, accepta si plati cambii sau a negocia si @ sau de a5si indeplini orice alta obligatie in cadrul acreditivului, nu poate constitui subiectul unei pre!entii sau renuntari, "ormulate de ordonator, ca re!ultat al relatiilor sale cu banca emitenta sau cu bene"iciarul$. in plus, in con"ormitate cu art. 8 al U,P :00, bancile in operatiile cu ;& tratea!a cu documente si nu cu mar"uri, servicii si @ sau alte prestatii la care documentele pot sa se re"ere. +ai mult decit atit, bancile nu sint obligate decit sa veri"ice corespunderea exterioara a documentelor cerintelor ;& *pentru detalii vezi compartimentul #2bligatia de control a bancilor$ din capitolul #&ocumente$ al acestui titlu4. &in aceasta regula poate "i dedus ca orice neregula in executarea contractului de ba!a intre ordonatorul si bene"iciarul ;& nu este opo!abila bancilor participante in derularea mecanismului de ;& in situatia in care bene"iciarul pre!inta documentele in stricta '* con"ormitate cu conditiile indicate in ;&. ,onlu!ia este sustinuta si de textul art. %:, . care prevede ca bancile #nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru descrierea, cantitatea, greutatea, calitatea, conditia, ambalarea, livrarea, valoarea sau existenta mar"urilor repre!entate prin document*e4 sau pentru buna credinta sau actele si@sau omisiunile, solvabilitatea, indeplinirea obligatiilor sau reputatia expeditorilor, carausilor, transportatorilor, destinatarilor sau asiguratorilor mar"urilor sau oricarei alte persoane, oricare ar "i ea$. +ecanismul decontarilor prin ;& +ecanismul de derulare a unui ;& simplu este explicat prin sc7ema din anexa nr. %, in care punctele respective semni"ica %. inc7eierea unui contract de vin!are internationala de mar"uri sau servicii, care prevede ;& in
%=>

calitate de modalitate de plata a valorii contractului *cu indicarea "elului ;& revocabil@irevocabil *con"irmat@necon"irmat4D revolvingB trans"erabilD bac4-to-bac4, etc4D '. emiterea de catre importator *ordonatorul ;&4 pe adresa bancii sale *banca emitenta a ;&4 a !rdinului de desc2idere a %D *un comentariu in detalii asupra continutului acestui document ve!i in"ra in compartimentul #&esc7iderea ;&4. ,onditiile indicate in ordin trebuie sa "ie con"orme conditiilor mentionate in contractul inc7eiat intre partiD 1. "ormarea de catre banca emitenta a %creditivului Documentar si remiterea lui bancii exportatorului *noti"icarea trimisa de catre banca emitenta bancii avi!atoare@platitoare@ trase@negociatoare *banca exportatorului4 despre desc7iderea ;& cu indicarea conditiilor lui4D 8. noti"icarea exportatorului de catre banca sa despre desc7iderea ;&D :. expedierea mar"ii si per"ectarea de catre exportator a tuturor documentelor necesare in con"ormitate cu conditiile ;& pentru ridicarea contravalorii mar"iiD .. pre!entarea de catre exportator a documentelor indicate in %D ca "iind necesare pentru ridicarea contravalorii mar"ii, in cadrul perioadei de valabilitate a ;&D =. controlul de catre banca exportatorului a corespunderii documentelor pre!entate conditiilor ;& si plata valorii ;& exportatorului 5 in ca!ul in care banca avi!atoare este si banca platitoare sau con"irmatoareD acceptarea, negocierea si@sau plata cambiilor trase de exportator asupra bancii emitente 5 in ca!ul cind banca avi!atoare este banca acceptanta sau trasaD ve7icularea documentelor primite de la exportator bancii emitente a ;&Ain ca!ul in care banca exportatorului este banca noti"icatoare. >. Pre!entarea de catre banca exportatorului a documentelor *in ca!ul in care ea a e"ectuat plata A cu cererea rambursarii valorii ;&4D 9. controlul de catre banca emitenta a corespunderii documentelor primite de la banca exportatorului conditiilor ;&, si rambursarea valorii ;& bancii platitoare @ con"irmatoare @ trase @ acceptante @ negociatoareD sau rambursarea valorii ;& bancii avi!atoare@noti"icatoare. %0. transmiterea documentelor primite ordonatorului ;&D %%. ac7itarea catre banca emitenta a valorii documentelor primite *valorii ;&4 5rambursarea bancii emitenteD %'. receptionarea mar"ii contra documente. in mod sc7ematic, decontarile prin intermediul ;& se pre!inta in "elul urmator *ve!i "igura %' pe pag. ==:4. ,lasi"icarea ;& Practica bancara in materie de ;& a sinteti!at o tipologie aparte a ;& in "unctie de anumite preci!ari de natura sa speci"ice modul de utili!are si derulare a ;&. in corespundere cu Regulile, ;& se clasi"ica doar in "unctie de modalitatea de ac7itare a lor 5 ve!i art. %0 al U,P:00. Totusi, clasi"icarea ;& indicata in doctrina este mult mai variata, utili!ind urmatoarele criterii #lasificarea %D in functie de forma A/ revocabile si irevocabile ;rt. 9 al U,P :00 ne indica ca #un acreditiv irevocabil constituie un angajament "erm al bancii emitente cu conditia ca documentele stipulate sa "ie pre!entate bancii desemnate *engl. 9o$inated 2an4 sau bancii emitente si sa "ie in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului, si daca acreditivul prevede plata la vedere 5 sa plateasca la vedereD daca acreditivul prevede plata aminata *engl. deferred - sa plateasca la data *datele4 scadentei determinabile in con"ormitate cu prevederile acreditivuluiD daca acreditivul prevede acceptarea de catre o bana emitenta 5 sa accepte cambii trase de catre bene"iciar asupra bancii emitente si sa le plateasca la scadentaD sau de catre o alta banca tras *engl. /ra=ee 2an4 A sa accepte si sa plateasca la scadenta cambiile trase de catre bene"iciar
%=9

asupra bancii emitente, in ca!ul in care banca trasa stipulea!a in acreditiv ca nu accepta cambiile trase asupra ei sau sa plateasca cambiile acceptate, dar neplatite la scadenta de catre o ast"el de banca trasD daca acreditivul prevede negocierea 5 sa plateasca, "ara drept de recurs impotriva tragatorilor si@sau detinatorilor de buna credinta, cambiile trase de catre bene"iciar si @ sau documentul *documentele4 pre!entate in cadrul acreditivului. Un acreditiv nu va "i emis, utili!abil prin cambii trase asupra ordonatorului. &aca totusi acreditivul cere cambii trase asupra ordonatorului, bancile vor considera asemenea cambii ca acte aditionale. Totodata, in con"ormitate cu art. > al U,P :00, #un acreditiv revocabil poate "i modi"icat sau anulat de banca emitenta in orice moment "ara o avi!are prealabila a bene"iciarului$. Pe cale analitica, putem conc7ide ca ;3reBi/ abilasmtac"iK"i,ciiie.napTt"ijiiodi"i9ate. sau anulate in modul sus5mentionat Totusi, in ca!ul acreditivelor revocabile, banca emitenta are obligatia, in con"ormitate cu art. > al U,P :00, sa ramburse!e #cealalta banca prin care a "ost "acut utili!abil acreditivul pentru plata la vedere, prin acceptare sau negociere 5 pentru orice plata, acceptare sau negociere "acuta de o ast"el de banca5 inaintea primirii de catre acestea a avi!arii modi"icarii sau anularii, contra documentelor care apar a "i in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului *%4D alta banca prin care a "ost "acut utili!abil un acreditiv revocabil cu poiata la termen, daca o ast"el de banca, inaintea primirii modi"icarii sau anularii, a acceptat documentele care apar a "i in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului *'4$. &eci, c7iar in ca!ul ;& revocabile plata "acuta e buna "acuta. Prin urmare, conclu!ia este ca revocarea ;& poate "i "acuta pina la plata lui. 2ricum insa ;& revocabil nu pre!inta asa garantii de siguranta a platii precum ;& irevocabile. 2rice ;& trebuie sa indice expres caracterul sau revocabil sau irevocabil. In lipsa unei ast"el de mentiuni, in con"ormitate cu art. . al U,P :00 #acreditivul va "i considerat irevocabil$. ;ceasta este una din modi"icarile operate de Reguli. La rindul sau, ;& irevocabile pot "i A/ confir$ate si neconfir$ate Logica existentei acestui "el de acreditive re!ida din "aptul ca ;& c7iar "iind irevocabil nu obliga la plata decit banca emitenta. 2r, dupa cum s5a indicat deja mai sus, numarul bancilor participante intr5o relatie de ;& poate "i mult mai mare. in aceasta situatie nici una din banci altele decit cea emitenta 5 adica noti"icatoare, con"irmatoare etc. 5 nu isi va asuma nici o obligatie de plata. +ai mult decit atit 5 in ca!ul in care in textul ;& domicilierea platii este la o alta banca decit cea emitenta 5 nici banca platitoare prin ;& nu isi asuma nici un anga%a$ent de plata *totusi, daca ea re"u!a plata, con"orm art. 9 al U,P :00 ea trebuie a4 sa comunice express bene"iciarului acceptul sau de a e"ectua plata, in ca! contrar primirea@examinarea@expedierea documentelor nu o obliga la plata *art. %0 *c4*ii4 al U,P :004D b4 daca ea e"ectuea!a plata, banca emitenta e obligata sa o ramburse!e contra documentelor ce corespund cerintelor ;& *art. %0 *d4 al U,P :004. ,onclu!ia care vine sa intregeasca cele indicate este ca in cazul A/ irevocabil neconfir$at banca e$itenta este singura anga%ata fer$ la plata. ,on"irmarea ;& este o veritabile cautiune de plata, avand aceeasi esenta precum, spre exemplu, avali!area in dreptul cambial. ;& irevocabil con"irmat este menit sa adauge la angajamentul bancii emitente obligatia de plata a altor banci implicate in mecanismul trans"erurilor utili!ind ;&. ,on"orm art. 9*b4 al U,P :00, #con"irmarea unui acreditiv irevocabil de catre o alta banca *banca con"irmatoare4 *engl. -onfir$ing 2an4 pe ba!a autori!arii sau la cererea bancii emitente, constituie un angajament "erm al bancii con"irmatoare, adaugat la cel al bancii emitente, cu conditia ca documentele stipulate sa "ie pre!entate bancii con"irmatoare sau unei alte banci desemnate, si ca documentele sa "ie con"orme cu termenii si conditiile acreditivului si i. daca acreditivul prevede plata la vedere 5 sa plateasca la vedereD ii. daca acreditivul prevede plata aminata *engl. deferred M sa plateasca la data *datele4 scadentei determinabile in con"ormitate cu prevederile acreditivuluiD iii. daca acreditivul prevede acceptarea a4 de catre o bana emitenta 5 sa accepte si sa plateasca la scadenta cambii trase de catre bene"iciar
%>0

asupra bancii con"irmatoareD sau b4 de catre o alta banca tras *engl. /ra=ee 2an4 5 sa accepte si sa plateasca la scadenta cambiile trase de catre bene"iciar asupra bancii con"irmatoare, in ca!ul in care banca trasa stipulea!a in acreditiv ca nu accepta cambiile trase asupra ei sau sa plateasca cambiile acceptate, dar neplatite la scadenta de catre o ast"el de banca trasD iv. daca acreditivul prevede negocierea 5 sa plateasca, "ara drept de recurs impotriva tragatorilor si@sau detinatorilor de buna credinta, cambiile trase de catre bene"iciar si@ sau documentul *documentele4 pre!entate in cadrul acreditivului. Un acreditiv nu va "i emis, utili!abil prin cambii trase asupra ordonatorului. &aca totusi acreditivul cere cambii trase asupra ordonatorului, bancile vor considera asemenea cambii ca acte aditionale.$ in ca! de modi"icare a ;&, banca con"irmatoare poate accepta sau nu extinderea con"irmarii asupra modi"icarilor operate de banca emitenta in ;& *art. 9 *d4*ii4 al U,P :004. in calitate de banca con"irmatoare poate "i orice banca, atit neimplicata pina la solicitarea con"irmarii in relatia de acreditiv documentar, cit si implicata deja in calitate de banca ordonatoare, avi!atoare, acceptanta, negociatoare sau platitoare. 2ptiunea pentru ;& irevocabil con"irmat apartine, de obicei, exportatorului, care la reali!area ei trebuie sa tina cont de urmatoarele comisionul de con"irmare *suportat de cel ce ordona con"irmarea4 mareste costul operatiunii de ;&D datorita costurilor ridicate ale ;&, nu se recomanda utili!area lui in toate ca!urile, ci numai atunci in care o ast"el de garantie supli$entara a platii e determinata de incertitudinea platii din partea bancii emitente *cau!ata de mai multi "actori, ex. domicilierea bancii emitente intr5o tara cu situatie "inanciara instabila sau di"icilaD sau standing-vD ei mai putin cunoscut sau pus sub semnul intrebarii4. &aca partile convin utili!area ;& irevocabil con"irmat, se recomanda preci!area in contract a bancii care va e"ectua con"irmarea. Tinind cont de ca!urile indicate mai sus in care este oportuna utili!area ;& irevocabil con"irmat, in calitate de banca con"irmatoare cel mai des sint desemnate banci straine cu o bonitate de necontestat si un nume cunoscut in lumea a"acerilor. Uneori, pentru a obtine aceasta con"irmare, bancile respective conditione!a con"irmarea de constituirea unui provi!ion egal ca valoarea cu valoarea ;& )acopererea anticipata aA/ . ;sa acreditive sint mai "recvent utili!ate in )U;, purtind denumirea de %D cu acoperire anticipata. in situatia in care din momentul desc7iderii ;& pina la plata acestuia trec uneori '51 luni, devin evidente pierderile *d.p.d.v al "ructi"icarii "ondurilor ast"el imobili!ate4 pentru solicitantul unei ast"el de noti"icari. +ai rar, ele consimt con"irmarea "ara provi!ion, insa pentru solicitantii, care nu sint clienti permanenti a bancii respective sau nu poseda o reputatie impecabila in lumea a"acerilor, comisionul de con"irmare va "i mai ridicat. #lasificarea %D in functie de modul de utilizare /plata0 A/ cu plata la vedere Prin acest termen se inteleg ;& platibile imediat bene"iciarului la pre!entarea de catre acesta a documentelor con"orme conditiilor indicate in ;&. ,lau!a platii la vedere se include in ;& #plata la vedere$, ,pa+$ent at signt" etc. U,P :00 stabileste urmatoarele principii pentru plata la vedere a ;& a. plata se e"ectuea!a numai daca documentele sus5mentionate au "ost pre!entate in cadrul valabilitatii ;&D b. plata se "ace numai dupa ce banca platitoare a e"ectuat controlul acestoraD c. plata se e"ectuea!a numai daca in re!ultatul acestui control banca a gasit documentele in ordine si con"orme cu conditiile ;&. +ecanismul decontarilor prin ;& cu plata la vedere derulea!a in "elul urmator *ve!i "igura %1 pe
%>%

pag. ==.4. A/ cu plata diferata )a$inata &aca ;& include preci!area #plata di"erata la ,%c" !ile$ *engl. # deferredpa+$ent at ,,x " da+s $4 sau o "ormula similara, acesta se va ac7ita numai la expirarea termenului indicat, in acest ca! importatorul va intra in posessia mar"ii inainte de ac7itarea acesteia, iar exportatorul va e"ectua o vin!are in conditiile de credit comercial. ,lau!a platii di"erate, regasita intr5un ;& revocabil crea!a pericolul revocarii ;& dupa ce importatorul a intrat in posessia mar"ii, "iind recomandata evitarea unor ast"el de ca!uri. ;& cu clau!a platii di"erate, plata prin acceptare sau negociere a cambiilor cu ac7itarea lor la scadenta sint o modalitate de "inantare a operatiunilor de comert exterior, prin care se o"era credit comercial importatorului *ordonatorui ;&4. Perioada respectiva de credit poate "i solicitata de el din mai multe considerente "ie din cau!a insu"icientei temporare de lic7iditati pentru plata imediata a ;&D "ie din necesitarea utili!arii mar"urilor, "urni!ate in ba!a contractului platibil prin ;&, pentru revin!area sau producerea unui alt produs *semi"inal sau "inal4 cu scopul vin!arii lui pe piata si obtinerii mijloacelor pentru ac7itarea ;&. in acest sens, ;& poate "i o modalitate de creditare a importatorului. Totusi, universalitatea ;& se exprima prin "aptul ca el poate servi si ca modalitate de creditare a exportatorului )vezi ;& cu clau!a rosie4. A/ cu plata prin acceptare &e rind cu ;& cu plata di"erata, ;& cu plata prin acceptare *continind clau!ele de gen #acceptarea cambiei la #x$ !ile, trasa de bene"iciar asupra bancii #B$...$, engl. !accep-tance ofdrafts at,%c" da+s, dra=n b+ beneficiai+ on!+ "..." sint utili!ate ca o modalitate de acordare de catre exportator a unui credit comercial importatorului. in ca!ul lor, bene"iciarul va pre!enta bancii sale documentele insotite de o cambie a4 cu scadenta si b4 trasa asupra bancii indicate in ;&. 0anca ce receptionea!a documentele va "i banca acceptanta, "iind obligata sa accepte cambia *ast"el garantind bene"iciarului plata ;& prin angajamentul sau *in calitate de%a de debitor cambial principal neconditionat de plata4. ,ambia va "i acceptata numai daca documentele primite corespund conditiilor a4 5 c4 indicate la compartimentimentul #;& cu plata la vedere$ de mai sus. ,ambia ast"el acceptata se remite bene"iciarului, iar documentele primite de la el se transmit bancii importatorului. 0ene"iciarul poate "ructi"ica cambia la scadenta sau, in mod alternativ, inaintea acesteia *prin scontare cambiei 5 in acest ca! vin!area initial conceputa in conditii de credit comercial se trans"orma in vin!are cu plata la vedere4. ;& cu plata prin acceptare se ac7ita con"orm sc7emei ce urmea!a *ve!i "igura %8 pe pag. ===4. A/ cu plata prin negociere ;ceasta "orma de ;& are ca scop eliminarea uneia din inconvenientele majore ale dreptului cambial anglo5saxon con"orm acestuia, utili!area ;& platibil prin cambie este posibila numai prin pre!entarea acesteia la g7iseele bancii emitente *ast"el, "iind limitata domicilierea platii4. ,u alte cuvinte, aceasta varietate a ;& a "ost #creata$ in mod special pentru a "ace "ata unor ast"el de situatii. ,on"orm art. %0 al Regulilor, in situatia mentionata mai sus, pentru a limita de!avantaj ui creat pentru exportator prin domicilierea obligatorie a platii cambiei in afara tarii de resedinta a acestuia, banca emitenta autori!ea!a negocierea *adica #cumpararea$ documentelor pre!entate de catre exportator bancii sale4. 0anca ast"el autori!ata se numeste banca negociatoare si pentru serviciul sau percepe un co$ision de negociere platibil de catre bene"iciarul ;&. ;rt. %0 *b4*ii4 al U,P :00 indica ca #simpla examinare a documentelor, "ara a le cumpara, nu constituie negociere$. ;c7itarea ;& cu plata prin negociere, se e"ectuea!a con"orm sc7emei *ve!i "igura %: pe pag. ==>4. #lasificarea %D in functie de clauzele speciale pe care le contine ,lasi"icarea in cau!a pune in vileag unul din avantajele supreme ale ;& ca modalitate de plata 5 adaptabilitatea )flexibilitatea, universalitatea acestuia. ;ceasta trasatura a ;& reiese c,iar din de"initia ;& ca !orice angajament.. .indi"erent de "aptul cum este denumit sau descris$. A/ revolving )reinnoibil
%>'

Pentru acest tip de ;& este proprie reinnoirea permanenta, cu o anumita periodicitate si in "unctie de anumite conditii, a valorii lui. ;ria de aplicare a lui sint contractele complexe de lunga durata, cu livrari periodice. A/ cu clauza rosie )verde ,lau!a respectiva, inserata in textul ;&, autori!ea!a banca platitoare sa e"ectuie!e plata bene"iciarului inainte ca acesta sa pre!inte documentele indicate in ;&. ;st"el, aceasta varietate a ;& permite plata lui in avans, iar suma primita de bene"iciar permite acestuia de a procura mar"a sau anumite componente ale ei, pe care o va livra la survenirea termenului de livrare indicat in ;&, pre!entind documentele la banca pentru incasarea valorii restante a ;&. A/ )Scrisoarea de -redit stand-b+ Pentru detalii privind regimul juridic al scrisorii de credit stand-b+, vezi compartimentul #9arantia bancara$ in Titlul GI #2peratiuni bancare active$, infra, cit si ;nexa GI.>. (egulile Internationale )tandbB *I)P9>4, %99>, la titlul mentionat. #lasificarea %D in functie de folosirea combinata de catre beneficiar. in esenta, acest ;& consta din doua acreditive 5 unul de import si altul de export, corelate valoric si in timp de un intermediar. )c7ematic, derularea platii prin mecanismul ;& bac<5to5bac< arata in "elul indicat in "igura ce urmea!a *ve!i "igura %= pe pag. =>04. A/ cesionat 0ene"iciarului unui ast"el de ;& i se acorda dreptul de a cesiona o parte sau intreaga valoare a ;& unui tert5bene"iciarul cesiunii *exportator real4. A/ de co$pensatie )reciproce Prin inserarea clau!ei respective in ;&, se va inter!ice utili!area ;& de export "ara a "i pus in corelatie cu ;& de import. 6ste utili!at in operatiile de contrapartida, compensatie, avind menirea sa asigure partenerii comercial ca in ca!ul in care unul din ei nu indeplineste obligatia de livrare in contraprestatie, celalalt sa primeasca valoarea mar"urilor ast"el nelivrate. A/ transferabil 6ste reglementat de art. 8> al U,P:00. ;cest ;& este utili!at cu precadere in operatiunile de intermediere, in ca!ul in care bene"iciarul lui *intermediar4 doreste sa "aca ;& platibil total sau partial pentru unul sau mai multi bene"iciari secun!i *subsecventi4, acesteia din urma "iind exportatorii reali sau "urni!orii de materie prima@semi"abricate pentru pruducerea de catre bene"iciarul ;& a produsului "init. in mod sc7ematic, derularea ;& trans"erabil este indicata in sc7ema *ve!i "igura %. pe pag. ==94. A/ subsidiar )bac4-to-bac4 Desc2iderea %D &at "iind complexitatii mecanismului ;&, pe de o parte, si necesitatii asigurarii unei aplicari si interpretari uni"orme a U,P :00, este recomandabila derularea operatiunilor in cau!a utili!ind "ormulare uni"orme pe scara mondiala. ,a expressie a acestei necesitati, ,amera Internationala de ,omert de la Paris a elaborat "ormularele5standart privind ;& *Publicatia nr. :%. al ,.I.,. Paris, mentionata mai sus4. ;celasi rationament explica propunerea, pe care art. 8 al U,P :00 o "ace partilor in relatia de ;&, de a se abtine de la detalii suplimentare sau modi"icari in ;&, sau de la cerinta con"irmarii sau emiterii unui ;& prin re"erinta la un ;& emis anterior /%D analogic0 in care au "ost operate modi"icari acceptate si neacceptate. ;st"el, ;& ca inscris, prin care ordonatorul dispune punerea la dispo!itia bene"iciarului a unei sume de bani platibila contra documente, este supus cerintei "ormalitatii, si, pe cale de consecinta, trebuie sa "ie pe masura posibilitatilor nesting7erit de excess de detalii uneori nesemni"icative. &esc7iderea ;& se reali!ea!a ca re!ultat al vointei importatorului 5 ordonator al platii *prin aceasta mecanismul decontarilor prin ;& deosebindu5se de sc7ema platilor prin incasou documentar, unde initiativa platii apartine exportatorului 5 bene"iciar al platii4, materiali!ata prin completarea de catre acesta a unui "ormular tipi!at denumit Ordinul de desc,idere a A/ )sau cererea de desc,idere a A/ , dupa modelul indicat mai jos in con"ormitate cu Publicatia ,.I.,. Nr. :%., care include "ormularele standard privind acreditivele documentare, cererea de
%>1

desc7idere a ;& *"igura de mai jos4 va contine in mod neaparat %. tipul %D desc7is *revocabil @irevocabil *con"irmat @necon"irmat4 '. date despre ordonatorul *engl. Applicant ;& denumirea completa, domiciliul persoanei "i!ice@ resedinta persoanei juridiceD 1. date despre banca emitenta *engl. Issuing2an4 a ;& denumirea completa, resedintaD 8. data cererii de desc2idere a ;& *engl. /ate of Application B :. valabilitatea %D *engl. "xpr+ /ate si locul /localitatea0 unde vor fi prezentate documentele *engl. >lace for >resentation of/ocu$ents . 6ste necesar de mentionat ca valabilitatea ;& trebuie pusa in con"ormitate cu termenul de livrare a mar"urilor acordind un timp su"icient exportatorului pentru a per"ecta documentele necesare de pre!entat bancii platitoare in situatia in care ordonatorul ;& nu tine cont de acest "apt, doua situatii posibile pot complica derularea platilor prin ;& A in situatia in care valabilitatea ;& este prea scurta pentru ca exportatorul sa predea mar"a la transport si sa pregateasca celelalte documente cerute de banca pentru a e"ectua plata, ordonatorului i se va solicita prelungirea valabilitatii ;& *%4D daca insa valabilitatea ;& este prea mare, paguba su"erita de ordonator se va exprima in imobili!area nejusti"icat de lunga a mijloacelor destinate platii ;& *'4. 6ste notabil "aptul ca valabilitatea ;& expira la g7iseele bancii din localitatea unde con"orm ;& vor "i pre!entate documentele. ;nali!a celor mentionate mai sus, cit si a altor prevederi ale U,P :00 invederea!a convenienta stabilirii locului de pre!entare a documentelor in tara exportatorului, din urmatoarele considerente H aceasta conduce la excluderea timpului de curier necesar ve7icularii documentelor si platilor in cadrul mecanismului ;&, cit si a riscurilor acestei ve7iculariD pre!entarea de catre exportator a documentelor la o banca din localitatea sa ii acorda sansa de a lic7ida in cadrul valabilitatii ;& neajunsurile indicate de banca in documentele pre!entate, "apt imposibil sau extrem de di"icil in ca!ul trimiterii documentelor in alta taraD pre!entarea documentelor la o banca din tara exportatorului pre!inta si avantajul legii aplicabile con"orm U,P :00, orice litigii decurgind din executarea obligatiunilor i!vorite din derularea unui ;& vor "i solutionate potrivit legislatiei locului domicilierii acestuia. .. beneficiarul %D *engl. 2eneficiar+ ; numele complet, domiciliul persoanei "i!ice@ resedinta persoanei juridiceD =,>,9,%0. modalitatea de notificare a bancii avizatoare? letrica *prin posta@ avion4*cu sau "ara preavi! prin teletransmisie4 sau prin teletrans$isie. ;rt. %% al U,P :00 stipulea!a ca daca o banca emitenta da instructiuni altei banci avi!atoare printr5o teletransmisie, atunci a4 nu va "i necesara nici o alta con"irmare letricaD b4 c7iar daca banca avi!atoare va primi ulterior con"irmarea letrica a instructiunilor teletransmise de banca emitenta, aceasta con"irmare nu va avea nici un e"ect. Totusi, daca in textul instructiunilor teletransmise vor "i incluse clau!ele #urmea!a detalii complete$ *engl. @N@@ details to follo= sau cuvinte cu inteles similar, sau instructiunile teletransmise speci"ica "aptul ca instrumentul operativ al ;& sau al modi"icarii lui este con"irmarea letrica, atunci instructiunile teletransmise ale bancii emitente nu vor avea nici un e"ect. ,lau!a de noti"icare include si indicatia asupra trans"erabilitatii ;& in situatia in care ordonatorul ;& va omite sa indice trans"erabilitatea ;&, asemenea acreditiv va "i considerat netrans"erabil *art. 8> al U,P :004. 1%. modalitatea de confirmare a %D? solicitata de ordonatorul ;& *%4, nesolicitata de ordonatorul ;& *'4, permisa la solicitarea bene"iciarului ;& *14. in primul ca!, banca emitenta va solicita, din mandatul clientului sau, con"irmarea ;& de catre banca avi!atoareD pe cind in al treilea ca! banca avi!atoare va "i tinuta sa con"irme ;& avi!at numai la cererea bene"iciarului indicat in ;&D %'. valoarea %D, care trebuie sa "ie indicata in litere si in ci"re. ;rt. 19 arata ca daca valoarea este indicata utili!ind expresii #circa$, #aproximativ$ *engl. !abouf@ !ap-proxi$atel+", !circa" sau alte expresii cu sens similar, banca platitoare este autori!ata la plata valorii ;& cu o toleranta de \:I din marimea indicata a acestuia. Plata cu aceleasi limite de toleranta poate "i e"ectuata in ca!ul in care ;& nu stipulea!a ca mar"a nu poate "i livrata intr5o cantitate mai mare sau mai mica decit cea indicata *%4, cu conditia nedepasirii valorii totale a valorii ;& *'4.
%>8

In s"irsit, toleranta de 5 :I din valoarea ;& scadenta la plata este permisa *cu exceptia ca!urilor in care contrariul este preva!ut in ;& care inter!ice expedierile partiale4 daca intreaga cantitate a mar"ii a "ost livrata *%4 si daca pretul indicat per unitate de expediere *container, vagon etc.4 nu a "ost micsorat *'4. Totusi toleranta sus5mentionata de 5 :I nu este aplicabila ;&, valoarea carora este indicata "olosind mentiunile #circa$, #aproximativ$ sau alte mentiuni cu sens similar. Galoarea ;& trebuie indicata "olosind codul I)2 *engl. International Organisation for Standartization al valutei platiiD %1. conditiile de plata a %D. La acest compartiment, ordonatorul ;& va indica ca modalitate de plata cea convenita intre parti la inc7eierea contractului de vin!are5 cumparare, si anume Mplata la vedere. 2rdonatorul poate indica e"ectuarea platii la vedere contra documente insotite sau nu de cambii trase la vedere asupra bancii emitente *con"orm art. 9 *a4*iv4 si *b4*iv4 al U,P :00, cambiile trase asupra ordonatorului ;& nu se considera valabil emise4. &in rationamente de economie a taxelor de timbru in ca!ul platii contra documente insotite de cambii trase la vedere, este recomandabil de a e"ectua plata la vedere "ara utili!area cambiilorD -plata te$porizata, reali!area careia este de asemenea posibila contra documente insotite sau nu de cambii trase asupra bancii emitente a ;&. in ca!ul ;& cu plata tempori!ata, banca platitoare va ac7ita bene"iciarului suma ;& la 105.0 din momentul pre!entarii documentelor. &e "apt, aceasta modalitate de plata a ;& presupune creditarea importatorului pe un termen scurt, conditie ce presupune includerea dobin!ii pentru "olosirea creditului in suma ;&. Un alt avantaj al ;& cu plata tempori!ata pentru importator il pre!inta "aptul ca acesta de "apt are posibilitatea de a intra in posesia documentelor inainte ca exportatorul sa incase!e contravaloarea livrarii, ceea ce este "oarte important in ca!urile in care importatorul nu are su"iciente mijloace pentru a ac7ita valoarea ;&. in acest ca! in rastimpul pina la plata de catre banca platitoare a ;& bene"iciarului importatorul are posibilitatea de a vinde mar"a sau de a o prelucra si vinde, cu scopul recuperarii banilor si ac7itarii sumei ;&D A plata prin acceptare, care va "i reali!ata numai contra documente insotite de o cambie trasa asupra bancii emitente si platibila de aceasta sau, la cererea ei, de o alta banca platitoare. )i aceasta modalitate de plata a ;& presupune o creditare pe termen scurt a importatorului. &esi aproape similar ;& cu plata tempori!ata, ;& cu plata prin acceptare o"era si un avantaj bene"iciarului ;&, si anume posibilitatea incasarii contravalorii ;& "ara a astepta survenirea scadentei cambiei, prin scontarea ei. 6vident ca la costul ;& cu plata prin acceptare, in a"ara de dobinda corespun!atoare duratei creditului acordat, se va adauga si costul re"inantarii ;& *taxa scontului4. In plus, ;& cu plata prin acceptare acorda bene"iciarului garantii suplimentare de plata, in sensul ca la angajamentul bancii emitente de a e"ectua plata contra documentelor stipulate in ;& se adauga angajamentul bancii acceptante de a ac7ita cambiile trase de bene"iciar asupra bancii emitente. in situatia in care banca emitenta este si cea care accepta cambiile trase asupra ei de bene"iciar, nu putem insa a"irma existenta unei duble garantii de plata, deoarece banca emitenta asumindu5si responsabilitatea de emitere a ;& si5a asumat concomitent si angajamentul de a plati in con"ormitate cu indicatiile din acest ;&, si pentru ea este imposibil sa emita o alta garantie *in "orma acceptarii cambiilor4 asupra aceleeasi sume. &in aceasta cau!a se poate a"irma ca bene"iciarul este dublu protejat contra riscului de neplata numai in ca!ul ;& cu plata prin acceptare daca in calitate de banca acceptanta este desemnata alta banca decit cea emitentaD -plata la vedere si prin acceptare )$ixta . ;ceasta modalitate de plata cumulea!a plata la vedere a unei anumite parti din suma ;& cu plata celeilalte parti a ;& pe credit, in ba!a cambiilor trase de bene"iciar asupia bancii emitente. 6ste necesar in ca!ul ;& cu plata mixta de mentionat numarul total de cambii, indicind valoarea si scadenta "iecareiaD -plataprin negociere. &e"initia platii prin negociere 5 o modalitate de plata speci"ica sistemului bancar anglo5saxon A se contine in art. 9*ii4 al U,P :00, care stipulea!a ca #negocierea inseamna cumpararea cambiilor si@ sau documentelor de catre banca autori!ata sa negocie!e. )impla examinare a documentelor, Ura a le cumpara, nu constituie negociere$1>:. Plata prin
%>:

negociere poate "i reali!ata la banca desemnata sa negocie!e cambiile care insotesc setul de documente pre!entat de exportator *%4 sau la orice banca daca ;& este liber negociabil, adica contine mentiunea #liber negociabil de catre orice banca$ *engl. freel+ negociable b+ an+ ban4 sau #credit liber negociabil$ *engl. freel+ negociable credit . Important este insa ca plata unui ;& platibil prin negociere nu este niciodata domiciliata la banca emitenta, conclu!ie ce poate "i desprinsa din anali!a prevederilor art. ' al U,P :00, care spune ca #acreditiv*e4 documentar*e4... inseamna orice angajament... prin care o banca *banca emitenta4... autori!ea!a o alta banca sa negocie!e contra documentelor preci!ate cu conditia ca acestea sa "ie con"orme cu termenele si conditiile acreditivului$1>.. ;& cu plata prin negociere se mai numeste in literatura de specialitate 8"crisoare comerciala de credit9 *)@,4 *engl. -o$$ercial .etter of -redit . )peci"icul acestei "orme a ;& consta in "aptul ca este desc7is in moneda locala a tarii de resedinta a bancii emitente, "iind adresat nu prin intermediul altei banci noti"icatoare, ci direct bene"iciarului )@,. Plata prin negocierea )@, se reali!ea!a in toate ca!urile prin intermediul unei sau mai multor cambii trase de bene"iciar asupra bancii emitente, aceste cambii "iind acceptate de ea. in plus, deoarece in cadrul mecanismului de derulare a )@, plata se e"ectuea!a numai de banca platitoare, #negocierea$ se va "ace ori la banca bene"iciarului )@,, sau la orice alta banca daca este vorba de )@, liber negociabila. 0anca negociatoare va percepe pentru serviciile sale un comision de negociere, acesta de "apt "iind egal cu dobinda pentru o asa "orma de #scontare$ a cambiilor. +ajoritatea autorilor indica ca de "apt negocierea cambiilor pre!entate de catre bene"iciar repre!inta cumpararea lor, pentru a le revinde bancii e$itente, conclu!ie ce este con"irmata de art. %0 vii a U,P, care indica ca #negocierea inseamna cumpararea cambiilor si @ sau documentelor de catre banca autori!ata sa negocie!e. )impla examinare a documentelor, "ara a le cumpara nu constituie negociere$1>=. &in punctul de vedere al naturii juridice, comisionul de negociere este "oarte asemanator cu taxa scontului. %8,%:. indicatia asupra admisibilitatii livrarilor partiale si a transbordarilor. Cormularul tipi!at al cererii de desc7idere a ;& solicita de la ordonatorul ;& sa se pronunte explicit asupra admisibilitatii livrarilor partiale si a transbordarilor in cadrul derularii ;&. in ca!ul lipsei unei indicatii exprese asupra livrarilor partiale, acestea vor "i considerate ca admisibile *art. 80 al U,P :004. Nu vor "i considerate ca livrari partiale atunci cind documentul de transport arata ca toate mar"urile au "ost transportate cu acelasi mijloc de transport, pe aceeasi ruta si cu aceeasi destinatie, c7iar daca in documentul de transport se indica date di"erite de livrare, porturi di"erite de incarcare sau locuri di"erite de preluare@ expediere a mar"ii. 2 situatie putin di"erita are loc in ca!ul livrarilor esalonate, admisibilitatea carora este determinata de art. 8% al U,P :00. ;cest articol determina ca in ca!ul in care o transa de plata@ expediere nu este trasa *platita4@expediata in cadrul perioadei permise pentru transa respectiva, ;& devine inaplicabil in raport cu aceasta transa si toate transele ulterioare. in ceea ce priveste transbordarile, admisibilitatea lor este recunoscuta nu numai in ca!ul lipsei unor mentiuni contrarii in textul cererii de ;&, ci c7iar si in unele ca!uri in po"ida lor ast"el, c7iar daca ;& inter!ice transbordarile, bancile vor accepta documente de transport care arata ca transbordarea va avea loc in timpul cind mar"a este in container, trai Ier, slepD sau documentul de transport arata ca transportatorul isi re!erva dreptul de transbordare *articolele '1*d4, '8*d4, '.*b4, '=*c4 si '>*d4 al U,P :004. %.. indicatia asupra obligatiei ordonatorului %D de a acoperi asigurarea marfurilor. ,onsideram ca desi in literatura de specialitate se mentionea!a utilitatea acestei clau!e, ea contravine principiului autonomiei juridice a ;&, pune unul din elementele de "orma al ;& in "unctie de contractul de ba!a inc7eiat intre ordonatorul ;& si bene"iciarul lui *sau persoanele repre!entate de acesta de a primi valoarea ;&4. ;cest rationament se "undamentea!a pe imposibilitatea ca banca emitenta sa5si retraga angajamentul de plata emis in ba!a unui ;& irevocabil, daca ordonatorul nu va indica "aptul ac7itarii de el a costului asigurarii in contractele de vin!are inc7eiate in ba!a conditiilor 6?F, ,C( ori ,PT, Incoterms %990 orice neexecutare sau executare necon"orma a obligatiunilor decurgind din contractul de ba!a inc7eiat intre ordonatorul ;& si bene"iciarul lui nu este opo!abila bancilor participante in derularea ;& si nu
%>.

poate servi ca temei pentru re"u!ul de a plati ;&. ;ceasta conclu!ie deriva din art. 1*a4 al U,P:00, in con"ormitate cu care acreditivul este o tran!actie autonoma de contractul ce il generea!a, c7ear daca in textul ;& se "ace re"erinta la asemenea contractD %=. termenele de expediere a marfii. ,on"orm art. 8. al U,P, vor "i considerate sinonime ale termenului #expediere$ *engl. s,ip$ent , si acceptate de banci ;& cu indicatiile #incarcare la bord$ *engl. loading on board , #expediat$ *engl. dispatc, , #acceptare pentru transport$ *engl. acceptedfor carriage , #data recipisei postale$ *engl. date of post receipt , #data ridicarii$ *engl. date ofpic4-up . &in contra, expresiile #prompt$ *engl. pro$pt , #imediat$ *engl. i$$ediatel+ , #cit de curind posibil$ *engl. as soon as possible si alte mentiuni cu sens similar sint inoperante in textul ;&, si ca atare se considera nescrise. in s"irsit, daca ;& contine clau!a #pe sau injur de$ *engl. on or about sau expresii cu acelas sens, bancile vor considera valabila livrarea cu o toleranta de \: !ile de la data speci"icata. in ;& ordonatorul va indica clar locul *engl. fro$ , destinatia *engl. for transportation to si data *engl. not later t,an expedierii. Locul expedierii va "i indicat clar si in corespundere cu conditia de livrare mentionata in ;& *ast"el, nu se va indica un anume port maritim in situatia cind ;& prevede transportul rutier 5 n.n.4, "ara utili!area abrevierilor nestandarti!ate *de tip ,.I.). *,omunitatea )tatelor Independente4, U6 *Uniunea 6uropeana4 etc. 5 n.n.4 Termenul de livrare trebuie sa "ie situat in cadrul perioadei de valabilitate a ;&. in unele ca!uri, bancile accepta ;& in care termenul de livrare este stabilit inaintea datei emiterii ;&, dar in toate ca!urile acest termen nu trebuie sa depaseasca valabilitatea ;&. Termenul de livrare poate "i indicat in "orma de data "ixa sau anumita perioada *#%: ianuarie 5 %: "ebruarie$D #in prima jumatate a lunii martie$D #nu inainte de %: ianuarie$D #nu mai tir!iu de %: ianuarie$D #nu inainte de %: ianuarie si nu dupa data de %: "ebruarie$4. ;rt. 8= al U,P:00 contine talmacirea unor termeni "olositi la indicarea momentului livrarii 5 termenii #la$ *engl. to4, #pina la$ *engl. until , #de la$ )engl. fro$ se inteleg ca inclu!ind data mentionataD 5 termenul #dupa$ *engl. after se intelege ca exclu!ind data mentionataD 5termenii #inceputul$ *engl. beginning , #primajumatate$ *engl. first ,alf , #mijlocul$ *engl. $iddle , #a doua jumatate$ *engl. second ,alf , #s"irsitul$ *engl. end lunii, vor "i interpretati ca l5%0inclusivD l5%:inclusivD %%5'0 inclusivD %.5ultima!ialunii inclusivD '% 5 ultima !i a lunii inclusivD 1>. descrierea marfurilor livrate. ;rt. : al U,P mentionea!a ca ;& trebuie sa indice clar denumirea mar"ii, intr5o maniera care ar evita con"u!ia si gresita intelegere, "ara detalii excesiveD %9. conditia de livrare, in con"ormitate cu regulile Incoterms *cu mentiunea redactiei Incoterms intelese de parti, ex. Incoterms %9904 sau (;CT& *engl. RevisedA$erican 8oreign 0rade /efinitions B '0. indicarea clara a documentelor la pre!entarea carora banca platitoare va ac7ita ;&. Textul ;& va preci!a denumirea documentului necesar de a "i pre!entat, spre ex. #lista incarcaturilor$ *engl. pac4ing lisi B D .'DP.. in unele ca!uri, datele ce se vor contine in documentul pre!entat, spre ex. #document de transport mixt emis la ordinul companiei ?, cu indicarea platii anticipate a navlului si noti"icarea companiei ]$ *engl. Multi$odal 0ransport /ocu$ent issued to t,e order of t,e D co$pan+ $ar4ed freig,t prepaid and notif+ N co$pan+ B numarul de exemplare solicitat pentru pre!entare, spre exemplu #"actura comerciala, un exemplar original si trei copii$ *engl. -o$$ercial Invoice, one original and t,ree copies . U,P :00 contine nuantari importante la compartimentul #&ocumente$. )pre exemplu, con"orm art. ': al U,P:00, bancile vor accepta in calitate de document de transport conosamentul maritim eliberat in ba!a unui contract c,arter-part+ numai in eventualitatea in care acest "el de conosament este preva!ut sau permis spre Pre!entare de catre ;& *regula ce nu5si gaseste expresie in "ormularul5model propus
%>=

,.I.,.4. Pentru a "ace "ata acestor cerinte, "ormularul tipi!at al ordinului de esc7idere a ;&, propus de publicatia nr. :%., contine in celula destinata descrierii documentelor preci!ari privitor la tipul documentelor de transport contra carora sa "ie "acuta plataD '%. termenul de prezentare a documentelor. ;ceasta clau!a este inclusa in "ormularul model al cererii de desc7idere a ;& in "orma urmatoare #documentele vor "i pre!entate in termen de x !ile de la expediere, dar nu mai tir!iu de termenul valabilitatii ;&$ *engl. /ocu$ents to be presented =it,in x da+s after t,e date of s,ip$ent but =it,in t,e validit+ of t,e -redit . ;st"el, ;& indica trei termene imperative pentru bene"iciarul ;& valabilitatea ;&, termenul de expediere a mar"ii si termenul de pre!entare a documentelor, toate aceste trei termene a"lindu5se intr5o strinsa legatura unul cu altul. 6ste semni"icativ "aptul ca in "ormula mentionata mai sus durata maxima de care dispune bene"iciarul pentru a pre!enta documentele la banca nu este determinata de valabilitatea ;&, ci de numarul de !ile dupa expediere, stipulat in ;&. ;st"el, daca valabilitatea ;& este de %0 noiembrie A ': decembrie %99=, data de expediere a "ost stabilita #nu mai tir!iu de ': noiembrie %99=$, iar documentele trebuie pre!entate la banca #nu mai tir!iu de %0 !ile din !iua expedierii$, atunci bene"iciarul va pre!enta documentele pina la data de 0: decembrie %99=, si nu pina la ': decembrie %99= cind expira termenul ;&. Termenul de 0:5': decembrie, desi "ormal "ace parte din durata de valabilitate a ;&, este numit valabilitate inoperanta a ;& deoarece in cadrul lui este depasit termenul de pre!entare a documentelor. (egulile sus5mentionate pre!inta o deosebita importanta in derularea normala a ;&, si cunoasterea lor permite de a nu con"unda termenii in cadrul mecanismului de operare a unui ;& 5 greseala de natura sa cree!e consecinte din cele mai periculoase pentru exportator. inca o regula de retinut pentru exportator este aceea ca termenul de pre!entare a documentelor expira la g7iseele bancii receptioniste, adica aceasta data limita este stabilita de banca pentru pre!entarea, si nu pentru expedierea documentelor catre banca. in situatia in care ;& nu indica termenul in care exportatorul va pre!enta documentele bancii platitoare, acest termen va "i de '% de !ile de la data expedierii mar"ii, dupa cum aceasta este indicata in documentul de transport *art. 8= al U,P :004. )i, in s"irsit, ultima regula indicata in U,P :00 re"eritor la termenul de pre!entare a documentelor este aceea ca prelungirea valabilitatii ;& nu atrage prelungirea termenului de expediere a mar"ii, si, respectiv, a termenului de pre!entare a documentelor. &aca termenul de expediere a mar"ii expira intr5o !i de sarbatoare, el nu se prelungeste automat pina la prima !i lucratoare din cadrul valabilitatii ;& *spre deosebire de termenul de valabilitate a ;&4D ''. reglementarea platii. 2rdonatorul va indica aici contul de debitat in contul ac7itarii ;& *daca aceasta preci!are nu se regaseste in compartimentul ' de mai sus4D '1. semnatura ordonatorului ;&. ;ceasta trebuie sa "ie cu indicarea datei ordinului de desc7idere a ;&. ;vi!area ;& 6ste reglementata de art. = al U,P:00. ;& poate "i avi!at de catre banca ordonatoare a ;&D H de catre o banca alta decit banca ordonatoare A banca avizatoare. ;ceasta poate "i imputernicita numai sa avi!e!e ;&, dar poate si sa "ie banca con"irmatoare si@ sau banca platitoare. ;vi!area nu implica nici o obligatie din partea bancii avi!atoare, cu exceptia celei de a veri"ica cu minutio!itate re!onabila veridicitatea ;& avi!at, con"orm semnalmentelor externe. in ca!ul in care aceasta veri"icare creea!a dubii la banca solicitata sa avi!e!e ;&, acesta va re"u!a avi!area instiintind "ara intir!iere banca ordonatoare. Totusi paragra"ul ' al art. = permite bancilor sa avi!e!e ;& c7iar daca este imposibil de stabilit veridicitatea acestora in acest ca! banca avi!atoare o va in"orma pe cea ordonatoare despre avi!area ;& veridicitatea caruia s5a dovedit imposibila de stabilit. &ocumente ,on"orm art. %1 al U,P:00, bancile veri"ica cu o minutio!itatea re!onabila documentele pre!entate de bene"iciar, pentru a stabili confor$ se$nal$entelor externe corespunderea lor
%>>

conditiilor ;&. Prin urmare, bancile nu vor purta raspundere pentru neregularitatea documentelor provenind din de"ectele documentelor, ce nu pot "i stabilite prin controlul lor exterior. ,onclu!ia respectiva este con"irmata de prevederile art. %: al U,P:00, care arata ca bancile nu poarta nici o raspundere pentru "orma, su"icienta, autenticitatea, "alsi"icarea sau e"ectul legal al oricarui*oricaror4 document*e4 sau pentru conditiile generale si@ sau speci"ice, stipulate in document*e4 sau supraadaugate pe acestea. 0ancile vor executa obligatia mentionata prin con"runtarea documentelor cu ordinul de desc7idere a ;&. :... Incaso documentar (eglementarea juridica ;semenea acreditivului, incaso este o modalitate de dec.ontaK?.u!a.ntele.caj.uia.,:I&l uni"icate la nivel international. +ai mult decit atit, asemenea acreditivului documentar, e"orturile de uni"icare apartin ,amerei Internationale de ,omert *,.I.,.4 de la Paris, iar primul instrument care a reali!at asemenea uni"ormi!are a regulilor de decontari prin incaso a "ost =ublicatia nr. (22 8 eguli si uzante uniforme privind incasourile9 din 1;7:. (evi!uirea acesteia a avut loc in 1;;6, cind au "ost aprobate de catre ,.I.,. 8 egulile si uzantele uniforme pentru incaso9, =ublicatia #.-.#. nr. 622 /& # 6220. Peste un an, in iulie %99., ,.I.,. a publicat #97idul ,.I.,. pentru incaso$%>> care continea explicatii detaliate asupra acestei modalitati de plata, con"orm Publicatiei ,.I.,. nr. :''. Notiunea si tipurile de incaso. Particularitatile incaso ca "orma de decontari Precum a "ost indicat in repetate rinduri supra, incaso este susceptibil de o dubla de"initie doctrinala si legala. La rindul sau, de"initia legala, in "unctie de i!vorul reglementarii decontarilor prin incaso, poate "i "ie cea continuta in legislatia interna, "ie cea o"erita de i!voarele de drept international uni"orm. &e"initiile doctrinale ale incaso5ului se axea!a pe mecanismul de derulare a platii. ;st"el, ele se aseamana una alteia, toate indicind, intr5o "ormulare mai mult sau mai putin similara, ca incaso *incasarea4 este o operatiune "inanciara constind in primirea si remiterea cu scopul pre!entarii la plata a cambiei sau altui document de plata, de catre o banca 5 banca remitenta 5 din numele clientului sau, cu conditia trans"erarii ulterioare a sumelor re!ultate din pre!entarea la plata pe contul acestui client. &upa cum va "i indicat mai jos, incaso ca modalitate de plata nu este cunoscut legislatiei bancare a (epublicii +oldova. ;st"el, lipseste deocamdata o de"initie a incaso in legislatia interna a (epublicii +oldova. Cinalmente, de"initia incaso din U(, :'' reproduce intr5o maniera mai so"isticata caracteristicile de ba!a ale incaso, mentionate in de"initiile legale. ,on"orm articolului ', #incaso$ inseamna manipulare de documente "inanciare si@ sau comerciale, de catre bancile implicate in aceasta operatiune *dintre care doua in mod obligatoriu 5 banca remitenta care a primit instructiunile de incasare, si banca insarcinata cu incasarea de catre banca emitenta4, in con"ormitate cu instructiunile primite, cu scopul de a i. obtine plata si@ sau acceptarea, sau ii. elibera documente contra platii si@ sau contra acceptare, sau iii. elibera documente in alte conditii. &upa cum indica U(, :'', incase4 presupune ve7icularea de catre banci a doua tipuri de documente 5 cele "inanciare *trate, bilete la ordin, cecuri sau alte instrumente similare utili!ate pentru obtinerea platii4 si cele comerciale *"acturi, documente de transport, documente de valoare sau alte documente similare, sau orice alte documente care nu sunt documente "inanciare4. in "unctie de aceasta, U(, :'' clasi"ica toate incaso5urile in doua categorii %. Incaso simplu *sau incaso #curat$4 A adica incasarea numai documentelor "inanciareD si '. Incaso documentar 5 adica incasarea documentelor comerciale, insotite sau nu de documente "inanciare. Incaso ca modalitatea de plata pre!inta urmatoarele caractere speci"ice 5 incaso desemnea!a operatiunea de incasare a documentelor, si nu a datorieiD 5 incaso presupune intermedierea pasiva a bancilor, in cadrul careia rolul acestora se re!uma la con"runtarea documentelor primite cu enumerarea lor intr5o lista aparte *%4 si ve7icularea
%>9

documentelor *'4. +ecanismul decontarilor prin incaso documentar )c7ema decontarilor prin incaso, este nuantata in "unctie de % Tipul de incaso 5 simplu sau documentarD '. )copul incasarii documentelor A incasarea cu scopul obtinerii platii *simple sau contra documente4 sau e"ectuarea operatiunii de incaso cu alte scopuri decit obtinerea platii. Totusi, toate varietatile de incaso se caracteri!ea!a prin anumite "inalitati comune, precum urmea!a %. in general, mecanismul de decontare este initiat nu de ordonatorul platii, ci de bene"iciarul ei. 6xceptie constituie incasoul simplu in care transmiterea documentelor "inanciare are ca scop nu incasarea lor, ci alt scop, spre exemplu primirea de la tras a documentelor comerciale atestind livrarea mar"ii pentru ac7itarea careia sint emise documentele "inanciare incasate. '. 0ancile apar in cadrul incaso ca participanti avind "unctia ve7icularii mesajeriei si@ sau platilor intre remitent si tras. ;st"el, in mod general mecanismul de incaso se exprima prin sc7ema din "igura %9 pe pag. =>%4. :.=. Platile electronice 6volutia te7nologiilor bancare a trans"ormat iremediabil "i!ionomia bancilor si a continutului notiunii #activitati bancare$. &aca in secolele trecute activitatile de ba!a ale banc7erilor se limitau la acordarea creditelor *operatiuni active4 si pastrarea acumularilor banesti *operatiunile pasive4, secolul ?? s5a dovedit a "i revolutionar si pentru acest domeniu considerat unul din cele mai conservatiste si traditionale. ;st"el, o data cu intrarea civilia!atiei in etapa capitalista, circulatia capitalului a "ost asigurata de catre banci, care si5au asumat rolul de intermediar al platilor. &upa al doilea ra!boi mondial, practica bancara a mers mai departe, combinind doua domenii importante ale activitatii bancare 5 organi!area tra"icului de plati, pe de o parte, si acordarea creditelor, pe de alta. Teoretic vorbind, aceasta a stat la ba!a aparitiei cartelelor de credit. &upa cum s5a indicat mai sus, una din cele trei "orme ale tran"erurilor banesti este trans"erul electronic, care se "ace cu ajutorul unor produse re!ultate din aplicarea de catre banci a te7nologiilor in"ormationale avansate in domeniul trans"erurilor bancare. Trans"erurile electronice deocamdata se clasi"ica in doua categorii a. trans"erurile prin intermediul cartelelor bancare. ;cestea sint platile, posibilitatea te7nica a reali!arii carora este asigurata de niste suporturi standardi!ate de in"ormatieD b. trans"erurile prin intermediul retelelor in"ormationale desc7ise *Internet4. Unele i!voare includ in notiunea de #plati electronice$ platile cu cartele bancare, cit si cu instrumentele monetare electronice *engl. electronic $one+ instru$ents+$. Totusi ,on"orm clasi"icarii o"erite de (ccomenda[ia ,omisiei Uniunii 6uropene nr. 9=@8>9@6, din E U@.%99=, privind tran!actiile cu instrumentele monetare electronice, si in particular relatiile $Urc emintentii si titularii cartelelor J%99=K 2.3. L'0>@:'. aceasta de"initie a "ost criticata ca "iind prea restrinsa, deoarece include doar partea vi!ibila a platilor electronice *adica relatiile intre emitentii si titularii instrumentelor electronice de plata4 si uita de partea invizibila *adica relatiile interbancare4. )5a a"irmat ca conclu!ie ca trasatura distinctiva a platilor electronice este e"ectuarea lor pe suport electronic *si nu pe suport 7irtie41'0. )e poate conc7ide deci ca din punct de vedere te7nic si regulatoriu, distinctia intre partea vi!ibila si cea invi!ibila a platilor electronice, este sinonima cu distinctia intre platile electronice #cu amanuntul$ si #cu ridicata$. =latile prin cartelele bancare -storic 6ste complicat de stabilit cu certitudine momentul aparitiei cartelelor bancare, in unele i!voare se arata ca debutul utili!arii cartilor bancare este marcat de introducerea in anul %9'0 in ).U.;. a cartilor imprimate pe placute rectangulare din plastic, o"erite de comercianti unei clientele selectionate1$ . ;ltii a"irma ca meritul inventarii acestora apartine lui 3o7n ). 0iggins, specialist in creditarea de
%90

consum al 0ancii Nationale Clitbous7 din 0roo<lin *NeN ]or<4 in %98. 0iggins a implementat planul de credit #Plateste in credit$, ce se ba!a pe emiterea catre clientii bancii a cecurilor de mica valoare pentru ac7itarea cumparaturilor, cecurile respective "iind primite de comercianti *in ba!a intelegerii cu banca4 pentru a "i apoi incasate 5 banca in operatiunea evocata platea valoarea cecului din contul sau, si in acelasi timp debita contul clientului cu suma cecului. ;l treilea grup de autori arata ca primii carora le5a venit ideea au "ost ;l"red 0loomingail, Crancis +cNamara si (al" )nider, care in %989 au inceput emiterea cartelelor din plastic cu imprimarea in relie" primilor detinatori 5 "unctionarii din 6mpire )tate 0uilding, unde 0loomingail si +cNamara aveau si ei o"iciul noii companii. )e a"irma ca vestita taxa a creditului cartelelor de credit 5 = I 5 a aparut in restaurantul unde acesti trei prieteni au intrebat proprietarul restaurantului, cit acesta e gata sa plateasca pentru noii clienti, pe care alt"el nu i5ar avea niciodata19'. in %9:0 0loomingail a parasit intreprinderea creata, pentru a "onda a"acerea sa cu cartelele in ,ali"ornia5 unde a constituit sistemul #&ine and )ign$. in acelasi an cei trei prieteni decid pina la urma sa se consolide!e intr5o a"acere unica, creind o companie care va "i prima ce acorda servicii de carte bancara, si care continuia pina in pre!ent sa preste!e aceste servicii #&inner's ,lub$. Primii ani de activitate au "ost linistiti, pina pe piata au aparut primii concurenti in %9:> a "ost creat sistemul -arte 2lanc,e *ce initial era cartela privata a sistemului 7otelier -ilton4, iar la % octombrie %9:> a "ost emisa prima cartela A$erican "xpress *corporatie care numai peste un an avea 1' 000 de repre!entante si peste 8=: 000 de detinatori de cartele4. ;ceste evenimente au constituit inceptul patrunderii capitalului marilor banci americane in acest domeniul la s"irsitul anilor ':0 2an4 of A$erica incepe emiterea asa5!isei #0an<5 ;mericard$ *care in %9=0, la insistenta altor banci comerciale, ce pe parcurs au procurat cota de participare in acest sistem, a "ost scoasa de sub controlul 2an4 of A$erica si trasmisa unei companii create special in acest scop 5 9ational 2an4-A$ericard Inc. *N0I44. in paralel, ca raspuns la initiativa 2an4 of A$erica de acordare a dreptului de deservire a 0an<5;mericard catre alte banci comerciale, un grup de banci5concurente ale 2an4 of A$erica au creat in %9.. asociatia lor 5 Inter-ban4 -ird Association *I,;4, care a cumparat drepturile asupra cartelei #+aster ,7arge$. 6volutia ulterioara a pietei americane a cartelelor bancare a mers pe directia accesarii de catre acesti doi mari concurenti 5 N0I si I,; 5 a unor noi banci5participante. in %9=. 0an<5;mericard si5a sc7imbat denumirea in vestita #GI);$, iar in %9>0 I,; *care colabora deja cu sistemul european #6urocard$4 si5a modi"icat denumirea cartelei sale din #+aster ,7arge$ in #+astercard$. ;st"el, initial destinatia cartelelor bancare se re!uma la "acilitarea ac7itarii mar"urilor si serviciilor, procurate de detinatori de la comerciantii a"iliati bancii emitente. ;ceasta operatiune era asigurata prin dotarea comerciantilor, care s5au a"iliat la sistemul de plata printr5o cartela anumita, cu ec7ipament special necesar veri"icarii soldului cartelei primite spre plata *prin asa5 numita procedura a autori!arii1914 la punctul de vin!are a comerciantului *engl. point of sale 5 >OS . Initial acest ec7ipament "unctiona pe principii mecanice *"iind din aceasta cau!a bote!at #"ier de calcat$ 5 cartela bancara era ase!ata pe aparat, iar deasupra ei se plasau intr5o anumita po!itie trei exemplare ale "acturii ce continea toata in"ormatia despre plata datorata *timpul cumparaturii, denumirea comerciantului, descrierea mar"ii si valoarea ei etc4, dupa care comerciantul printr5o miscare gen #du5te5vino$ care sugera utili!area "ierului de calcat, imprima in mod mecanic pe "acturi mentiunile in relie" de pe cartela, re"eritoare la numele detinatorului, valabilitatea si numarul cartelei etc4. ;ctualmente acest ec7ipament este complet automat si "unctionea!a pe ba!a unor te7nologii avansate. ' rD insa domeniull de utili!are a cartelelor s5a extins o data cu introducerea de catre bancile emitente a aparatelor bancare *numite si automate de banca, sau bancomate4 A dispo!itive automati!ate, destinate prestarii unor servicii suplimentare detinatorilor de cartele. Prima "orma de bancomate au "ost distribuitoarele automate de bancnote *engl. cas, dis-penser , care o"ereau detinatorilor posibilitatea obtinerii banilor lic7i!i de pe contul lor de cartela, desc7is in banca emitenta. 2 data cu per"ectionarea sistemului de deservire a detinatorilor de cartele, bancile emitente au lansat pe
%9%

piata si a doua varietate a bancomatelor 5 g7iseele bancare automate *engl. Auto$ated 0eller Mas,ine - A0M , care, pe linga posibilitatea de eliberare a banilor in numerar, permite detinatorilor de cartele sa veri"ice soldul contului, sa depuna bani pe cont, sa "aca viramente bancare, sa comande un carnet de cecuri etc. Piata actuala a serviciilor de carte bancara este enorma 5 numai sistemul GI); International in anul %99> numara peste '% 000 institutii "inanciare5membre, ce deservesc peste >00 mln de cartele GI); in circa 100 de state si teritorii. Golumul tran!actiilor e"ectuate in %99> cu aceste cartele a constituit %,8 trilioane de U)&198. eglementarea juridica &esi platile prin cartele bancare, dupa cum a "ost indicat mai sus, au o istorie vasta, iar volumul tran!actiilor cu cartele determina rolul exceptional al industriei cartelelor in operatiunile bancilor din toata lumea, reglementarea juridica a decontarilor prin cartele se contine doar in legislatiile bancare ale "iecarei tari in parte. Unica "orma de uni"icare a regimului juridic al decontarilor prin cartele este uni"ormi!area normelor respective, in cadrul unor "ormatiuni regionale, curii ar "i Uniunea 6uropeana%9:. ;ceasta stare de lucruri se explica probabil prin "aptul ca regulile de e"ectuare a decontarilor cu cartelele bancare, de la originea acestora si pina in pre!ent, sint stabilite de societatile comerciale care detin drepturile asupra cartelelor respective *ex. Gisa International, ;merican 6xpress Ltd., etc.4. &atorita "aptului ca mecanismele de decontare ast"el gestionate sint uni"orme pentru bancile din oricare stat al lumii, care adera la unul sau alt sistem de decontari prin cartela, aceasta uni"ormitate, care nu este a"ectata serios de impactul reglementarilor eterogene ale legislatiilor internationale in materie, nu a determinat pina in pre!ent necesitatea elaborarii unor instrumente internationale de drept uni"orm in domeniull platilor cu cartele bancare. )ituatia este putin di"erita in ca!ul reglementarii decontarilor electronice prin Internet 5 datorita "aptului ca serviciile de plata prin Internet sint o"erite de o multime de societati, nu toate din ele o"erind consumatorilor un nivel su"icient de securitate contra riscurilor a"erente platilor prin Internet, in acest domeniul e"orturile de uni"icare a regimului juridic al platilor respective, intreprinse de comunitatea bancara internationala, sint mult mai 7otarite 5 pentru detalii ve!i compartimentul #Platile in cadrul Internet$, in"ra. in rindurile ce urmea!a vor "i anali!ate principiile generale ale decontarilor prin cartele. (egimul juridic al decontarilor prin cartele bancare, pe teritoriul (epublicii +oldova, este expus in compartimentul #,artelele bancare$ din capitolul :.>. #(eglementarea juridica a decontarilor "ara numerar in (epublica +oldova$, in"ra. #artelele bancare /efinitie . ' &e"initia legala a cartelei bancare este data in mod di"erit de legislatiile interne ale "iecarui stat in parte. ;nali!a comparata a acestor legislatii permite evidentierea unor te7nici comune de de"inire a cartelelor. ;st"el, exista urmatoarele modalitati de de"inire a cartelelor bancare a criteriul "unctional. ,on"orm acestui criteriu, cartela este de"inita reiesind din serviciile care le o"era detinatorului acesteia. ,riteriul mentionat este utili!at, spre exemplu, de legislatorul "rance!, care de"ineste cartela bancara drept orice cartela emisa de o institutie de credit, care permite titularului "ie sa retraga sau sa trans"ere "onduri *asa5numita carte de plata4, "ie numai sa retraga "onduri *carte de retragere419.D b. criteriul te7nologic. Legislatiile bancare care au aderat la acest criteriu de"inesc cartelele bancare pornind de la particularitatile te7nologice ale constructiei acestora. Un exemplu al unei asemenea de"initii il o"era legislatia +oldovei, care stabileste ca cartela bancara este #suport de in"ormatie standardi!at, protejat si individuali!at, utili!at de detinator in modul preva!ut in obligatiile reciproce cu emitentul cirdului si acceptat de comerciant in calitate de instrument de plata la procurarea de mar"uri, consumul de servicii, obtinerea de numerar si altor servicii de g7iseu$19=. "le$ente necesare &upa cum s5a mentionat mai sus, cartela bancara este susceptibila de mai multe de"initii
%9'

a. ca suport de in"ormatie standarti!atD b. ca instrument bancar ce asigura titularului lui anumite serviciiD c. ca modalitate de plata. in "ine, este evident ca aceste trei perspective de anali!a a cartelelor bancare, se re"era la acelasi instrument, evidentiind doar unele caracteristici ale lui. ,artela bancara este un purtator de in"ormatie, care permite titularului lui declansarea unui mecanism de plata particulari!at atit din punct de vedere al te7nologiei platii, cit si din punct de vedere al derularii acesteia. &ar insasi cartela este doar #c7eia$ spre acest mecanism. 6vident, ca si orice c7eie, cartela este o opera a te7nologiei moderne, elaborata tinind cont de necesitatile particulare pre!entate "ata de ea durabilitate, nivel inalt de siguranta a utili!arii si de protectie contra "alsi"icarii, in mod obisnuit, cartela bancara este con"ectionata din plastic, si contine anumite elemente, precum indicat in "igura '0 pe pag. =>'4. nU 6lementele cartelelor, amplasarea lor pe cartela *design5ul cartelei4, ba c7iar si culoarea cartelei *in ca!ul de mai sus coloratia albastra a cartelei semni"ica tipul ei 5 cartela de debit de tip GI);4, sint stabilite de societatea care gestionea!a sistemul de plati prin cartela. ;ceste elemente sint a. denumirea bancii5emitente. )ocietatile care gestionea!a sistemul de plati prin cartela au re!ervat acest spatiu in partea de sus a cartelei pentru a pune in evidenta societatea bancara care a emis cartela, si deci care este responsabila "ata de bene"iciarii platilor cu cartela respectiva, pentru platile mentionateD b. tipul cartelei. Indicarea expresa a denumirii cartelei este necesara pentru a preeintimpina comerciantii asupra regimului juridic al cartelei, in "unctie de sc7ema de plata aplicabila lor. ;ceasta se "ace deoarece nu toti comerciantii, in exemplul de mai sus, pot sti ca cartela GI); de culoare albastra este doar o cartela de debitD c. numarul cartelei, valabilitatea ei si numele titularului. Toate aceste inscriptii se "ac in relie", deoarece doar aceste trei in"ormatii sint relevante pentru banca emitenta pentru a identi"ica detinatorul care imputerniceste, prin semnarea "acturii comerciantului, trans"erul in "avoarea celui din urma a valorii "acturii, de pe contul titularului la banca emitenta. Imprimarea pe "actura a in"ormatiilor respective se "ace prin aplicarea "i!ica a cartelei pe supra"ata "acturiiD d. 7olograma protectoare. 6a este plasata pe cartela pentru a preveni contra"acerea ei, sau "alsi"icarea in"ormatiilor imprimate in relie" pe cartelaD e. banda magnetica. 6a este amplasata pe partea din spate a cartelei, si se utili!ea!a de bancomate si terminalele de la punctele de vin!are ale comerciantilor a"iliati, pentru ridicarea banilor in numerar sau con"irmarea actiunilor e"ectuate de titularul cartelei *in primul rind, veri"icarea corectitudinii codului personal de identi"icare JPINK cules de titular4. 0anda magnetica contine 8 trase, "iecare continind in"ormatii di"eriteD ". semnatura titularului cartelei. 6a se aplica pentru con"runtarea, in ca! de necesitate, cu semnatura de pe "actura emisa de comerciantul a"iliat si care este semnata de titularul cartelei, cu care se ac7ita pretul mar"urilor livrate sau serviciilor prestate de comerciantul a"iliat. -lasificare ,artelele bancare constituie o categorie generica, ce include mai multe varietati. ;st"el, cartelele se deosebesc nu numai dupa banca ce le emite, ci si dupa te7nica de "unctionare, dupa particularitatile te7nologice de "abricare etc. Totodata, pentru intelegerea corecta a reglementarilor bancare in materia decontarilor cu cartele este important de a cunoaste tipurile de cartele, la care se re"era reglementarile mentionate cunoasterea varietatilor de cartele uneori este utila pentru integerea particularitatilor regimurilor juridice distincte stabilite pentru di"erite tipuri de cartele. ,artelele bancare se clasi"ica con"orm urmatoarelor criterii 1. clasificarea dupa modalitatea de inregistrare a informatiei pe cartela in primul rind, este necesar de mentionat ca in"ormatia pe cartela se inregistrea!a pentru individualizarea ei, adica mentiunea pe cartela a in"ormatiei re"eritoare la detinatorul cartelei, valabilitatea ei, tipul cartelei etc. In"ormatia respectiva poate "i
%91

inregistrata in trei modalitati 5 inregistrarea grafica. inregistrarea gra"ica este imprimarea *de obicei, in culori4 a unor date pe cartela. Toata in"ormatia, care nu urinea!a a "i reprodusa pe "actura *engl. slip eliberata de catre comerciant detinatorului cartelei *%4, si care totodata nu se contine pe "isia magnetica din partea din spate a cartelei *'4, este imprimata gra"ic. ,a exemplu al in"ormatiilor care sint imprimate gra"ic sint logotipul bancii emitente, 7olograma si denumirea de "irma a tipului cartelei in cau!a *ex. GI);, +astercard, etc4D 5 inregistrarea fizica. ;ceasta este aplicarea pe corpul de plastic al cartelei a unor inscriptii in relie" *sau e$bosarea , care prin aplicarea cu apasare a cartelei pe "ormularul "acturii se reproduc pe "actura. La in"ormatiile inregistrate in relie" se re"era numarul cartelei, valabilitatea acesteia, numele sau denumirea detinatorului carteleiD 5 inregistrarea electronica. inregistrarea electronica se utili!ea!a in ca!ul in"ormatiilor care se sc7imba in procesul utili!arii cartelei *date variabile4. in "unctie de te7nologia aplicata la inregistrarea electronica, aceasta poate "i de mai multe "eluri %. inregistrarea magnetica. inregistrarea respectiva se "ace pe banda magnetica, situata pe partea din spate a cartelei. &escoperirea la s"irsitul anilor '.0 a distribuitoarelor automate de bancnote a "ost o revolutie in sistemul de plati cu cartele pentru ca detinatorii acestor cartelele deja emise sa se poata "olosi de automatele nou5aparute, pe cartele a inceput sa "ie incleiata o banda magnetica. in ).U. ;, spre exemplu, primul bancomat care "unctiona pe ba!a de cartele cu banda magnetica a "ost pre!entat in %9.9 de compania #&ocutel$. ;ctualmente pe banda magnetica se inregistrea!a in "orma codata numarul cartelei, valabilitatea acesteia si numarul personal de identi"icare *PIN4 al detinatorului ei, alte in"ormatiiD ii. inregistrarea prin cod cu bare. ;ceasta modalitate de inregistrare este proprie cartelelor in genere, si nu este intilnita in cartelele bancare, deoarece nu o"era gradul necesar de protectie contra "alsi"icarilorD iii. inregistrarea la!er. ,artelele bancare cu in"ormatie inregistrata printr5o asemenea te7nologie se mai numesc cartele optice. Totusi industria cartelelor optice, din cau!a costurilor ridicate pe care le implica "abricarea cartelelor, inca nu si5a gasit aplicare in domeniull bancarD iv. inregistrarea pe microprocesor. ,artelele bancare cu in"ormatia care se contine pe microprocesor se mai numesc cartele s$art$ sau cartele cu memorie. ,artelele cu microprocesor au "ost brevetate in %9=8 de catre !iaristul (olan +oreno. ;vantajul cartelelor cu microprocesor este "aptul ca aceste cartele permit mentinerea si manipularea in"ormatiei inregistrate, care este stocata pe microprocesor, actionarea caruia se caracteri!ea!a print5un anumit nivel de autonomie. Totusi, in po"ida acestor avantaje, cartelele cu microprocesor nu sint prea raspindite in industria platilor cu cartele, din cau!a costurilor ridicate de productie si gestiune a acestora. .' 5,.5. ,#* 2. clasificarea dupa sc2ema de plata '' In "unctie de acest criteriu, cartelele se clasi"ica in a. cartele de debit. ;ceste cartele "unctionea!a doar in ba!a provi!ionului detinatorului, la banca emitenta. ,u alte cuvinte, cartelele de debit permit doar gestiunea la distanta a mijloacelor detinatorului, pastrate pe contul desc7is in banca emitenta. ;ceasta explica "ormalitatile minime de eliberare a cartelelor de debit. La rindul lor, dupa modalitatea de debitare a contului, cartelele de debit pot "i de doua "eluri i. cartelele de retragere de "onduri. ;cestea permit doar retragerea de numerar, de la automatele bancare. ,a exemplu poate servi cartela #,arte Lion = sur =$D ii. cartelele de plata. ;cestea, in a"ara de retragerea de "onduri, permit declansarea unui mecanism care consta in debitarea contului titularului cartelei, si creditarea contului comerciantului in "avoarea caruia s5a "acut plata. ;lt"el vorbind, cartelele de plata permit e"ectuarea de catre titularul cartelei a viramentelor in "avoarea comerciantului. b. cartelele de credit. in ca!ul lor, banca acorda titularului cartelei o linie de credit cu o limita lunara, care poate "i utili!ata de detinatorul cartelei c7iar daca acesta nu are mijloace pe contul sau la banca emitenta. Totusi creditul pe care si5% asuma titularul cartelei prin e"ectuarea platilor
%98

cu cartela de credit urmea!a a "i rambursat bancii cu dobinda stabilita in contractul de carte bancara semnat cu banca emitenta. Iata de ce emiterea cartelelor de credit este conditionata de satis"acerea unor conditii inaintate de banca emitenta, si dupa aprobarea cererii respective a clientului bancii care cere emiterea pentru el a cartelei de credit. c. cartelele de garantie *engl. c,e(ue guarantee cird . Cunctia de ba!a a cartelelor in cau!a este garantarea platilor "acute de titular in "avoarea tertilor. ;st"el, banca emitenta la emiterea cartelei isi asuma rolul de garant al cecurilor emise de titularul cartelei, in masura in care valoarea cecurilor emise nu depaseste limita garantiei preva!ute in acordul de emitere a cartelei de garantie. 6ste necesar de mentionat ca cartelele de garantie nu servesc la e"ectuarea platii, si nici nu incorporea!a nici o valoare, ci doar asigura bene"iciarul platii de solvabilitatea platitorului. ,a exemplu al cartelelor de garantie pot servi cartelele 6U(2,-6TU6. d. cartelele $ultifunctionale. ;cestea combina "unctiile tuturor cartelelor mentionate in punctele a5c de mai sus. )pre exemplu, ;merican 6xpress 9old ,ird desc7ide titularului lui nu numai accesul la linia de credit de pina la '000 de dolari )U; pe saptamina, si posibilitatea extragerii a pina la %' 000 "ranci "rance!i pe saptamina, servicii de re!ervare a biletelor la avion si a numerelor la 7otel, asigurare medicala pina la un pla"on valoric prestabilit, garantia cecurilor emise etc. Unii autori arata ca tipologia sus5mentionata a cartelelor este ierar7i!ata in patru nivele, ast"el incit cartelele de nivelul urmator includ si serviciile o"erite de cartelele de nivelul precedent. ;ceste nivele sint Nivelul % cartelele de retragere. Nivelul ' cartelele care permit plata catre comerciantii a"iliati bancii emitente, in limitele tarii unde se a"la aceasta banca. Nivelul 1 similar nivelului ', dar si in a"ara limitelor tarii bancii emitente. Nivelul 8 cartile bancare de prestigiu, la care se o"era si servicii suplimentare *cum ar "i servicii de asigurare si de asistenta4199. La rindul nostru, consideram ca se are in vedere de "apt urmatoarea clasi"icare a cartelelor bancare (. clasificarea dupa categoria titularilor in practica bancara internationala aceasta este unica clasi"icare o"icial recunoscuta a cartelelor5emitentii "iecarei denumiri comerciale "ac re"erinta la varietatile cartelelor in "unctie de categoria titularilor pentru care aceste cartele sint elaborate, drept produse oferite *engl.products . ;sadar, in "unctie de acest criteriu deosebim i. cartelele obisnuite. ;cestea se limitea!a doar la "unctiunile unei simple cartele de credit. ii. cartelele ,,de argint" *engl. silver cird . ;cestea se mai numesc uneori cartele #corporative$ sau #de a"aceri$ *engl. business cird . )pre deosebire de cartelele obisnuite, cartelele de argint se emit in "avoarea nu unor persoane particulare, ci unor societati comerciale 5 "iind deci utili!abile de catre angajatii acestei societati, pentru acoperirea c7eltuielilor de serviciu. iii. cartelele # de aur " *engl. gold cird . ,artelele de aur sint re!ervate pentru clientii mai importanti ai bancii, si se eliberea!a doar persoanelor care au constituit un anumit depo!it, in mod obisnuit de o suma importanta. ,a exemplu al cartelelor de aur pot servi GI); GIP, ;merican 6xpress 9old ,ird, 9old +astercard etc. ,artelele de aur o"era titularilor acestora un sir de servicii suplimentare, cum ar "i asigurarea gratuita contra accidente, pina la valoarea de %:0 000 dolari ).U.;.D deservire in"ormationala si de consultanta in di"erite problemeD credit nelimitatD servicii 7oteliere si de voiaj simpli"icate *"ara controlul solvabilitatii4D etc. Mecanismul de decontari cu utilizarea cartelelor bancare >articipantii , . D 6ste necesar de mentionat ca titlul pre!entului capitol nu este intimplator cartelele bancare sint
%9:

doar un instru$ent in cadrul unui mecanism complex de decontare. ,u alte cuvinte, pentru scopurile dreptului bancar este mult mai important de a intelege mecanismul de e"ectuare a platilor in care cartela bancara este doar o utilitate te7nologica care "ace posibil acest mecanism. insa inainte de a trece la examinarea mecanismului de e"ectuare a platilor cu cartelele bancare este necesar de a enumera partile la relatia de plata prin cartela bancara. ;cestea sint urmatoarele 1. societatea comerciala care gestioneaza sistemul de decontari prin cartela bancara ;ceasta este proprietarul denumirii comerciale a cartelei, compania care creea!a si mentine prestigiul cartelei de o anumita denumire *ex. GI);, ;merican 6xpress, &inner's ,lub, ,irrus@ +aestro, etc4. La origine, proprietari ale unor #nume$ pe piata cartelelor bancare erau c7iar bancile, care au si creat aceasta "orma de decontari. 6volutia mecanismelor de plata prin cartele si a reglementarilor respective a condus insa la trans"erul "unctiilor de administrare a sistemelor create de plati cu cartele, catre societati comerciale constituite special cu acest scop *ex., trans"erul in %9.. a drepturilor respective asupra cartelei #+astercard$ *pe atunci #+asterc7arge$ 5 n.n.4 de la 2an4 of A$erica la Interban4 ,ird ;ssociation 5 pentru detalii, ve!i compartimentul #Istoric$, supra4. D ,*D (olul acestui participant la decontarile prin cartele bancare este "oarte important societatile ce gestionea!a sistemul de plati prin cartela indeplinesc urmatoarele "unctii 5 licentierea activitatilor de emitere si punere in circulatie a cartelelor de un anumit tip. ;ceasta se "ace in ba!a semnarii acordului respectiv intre societatea gestionara a sistemului de plati si banca comerciala selectata ca emitenta a cartelelor in cau!a, intr5o anumita taraD 5 stabilirea regulilor de e"ectuare a decontarilor cu cartelele respective. ;cestea, la rindul lor, pot "i clasi"icate in mai multe grupe a. normele re"eritoare la decontarile la nivel banca emitenta 5 detinator al cartelei *deservirea ordinelor de plata ale detinatorului, tinerea evidentei respective si in"ormarea periodica a detinatorului privind soldul contului sau4 *%4D si b. normele re"eritoare la decontarile la nivel banca5banca *"ie banca emitenta cu banca comerciantului, "ie banca emitenta cu compania de procesare *clearing4 sau cu oricare alta societate responsabila pentru e"ectuarea compensatiei intre bancile implicate in mecanismul de plata cu cartela4 *'4D 5 stabilirea altor proceduri, cum ar "i procedurile de autori!are *stabilire a solvabilitatii detinatorului platii4. '. banca-emitent ;ceasta este banca ce #organi!ea!a$ sistemul de plata prin cartela emisa, sau, cu alte cuvinte, asigura "unctionabilitatea unei retele interdependente de banci si alte institutii nebancare implicate in deservirea platilor in ba!a cartelelor emise de emitent. in terminologia curenta bancara acest participant la relatia de plata a cartelei bancare se mai numeste issuing ban4. Cunctiile bancii emitente se reduc la u o D a. emiterea cartelei, ce include 5 examinarea si aprobarea cererii de eliberare a carteleiD 5 semnarea contractului cu clientul, cererea caruia a "ost aprobata *detinatorul cartelei4D 5 producerea si personali!area cartelei, remiterea ei detiinatorului. b. desc7iderea si gestiunea unui cont bancar, desc7is detinatorului cartelei. Pe acest cont vor "i re"lectate platile "acute de detinator, iar soldul contului va "i transmis periodic detinatorului contului. ,ontul in cau!a este di"erit ca varietate, in "unctie de tipul cartelei emise in ca!ul cartelei de credit detinatorului i se va desc7ide un cont in care va "i re"lectata marimea creditului acordat lui, si starea rambursarii acestuiaD pe cind in ca!ul cartelei de debit pe contul desc7is la banca detinatorului cartelei se vor pastra mijloacele de pe contul carora banca emitenta va rambursa bancile comerciantilor care au pre!entat cecurile atestind plata de catre detinatorul
%9.

cartelei a mar"urilor livrate sau serviciilor prestate de comerciantii in cau!a. &in aceasta deosebire dintre destinatia si natura mijloacelor a"late pe conturile desc7ise in ca!ul emiterii cartelei de credit, pe de o parte, si cartelei de debit, pe de alta parte, re!ida deosebirea dintre statutul juridic al acestor conturi 5 daca contul de credit *la cartela de credit4 se desc7ide de catre banca emitenta la momentul emiterii cartelei *"iind, de "apt, o "ormalitatea necesara pentru tinerea evidentei operatiunilor pe cont4, atunci contul de debit nu numai ca se desc7ide de bene"iciar inainte de emiterea cartelei, ci emiterea se e"ectuea!a, de "apt, doar cu conditia desc7iderii contului si depo!itarii de catre viitorul detinator al cartelei a "ondurilor necesare pentru ac7itarea cu viitorii comercianti care ii vor accepta plata cu cartela. ;sadar, daca contul de credit este o procedura de evidenta e"ectuata de banca, contul de debit este o premisa necesara si o conditie pentru emiterea cartelei de debit. (. banca comerciantului ;ceasta este banca care, in ba!a acordului cu banca emitenta, intermedia!a platile avansate comerciantului in ba!a cecurilor *engl. slip ce atesta primirea platii prin cartela bancara de la detinatorul cartelei. in doctrina se intilneste si sub termenul de ban4-ac(uirer. 8. comerciantul ,omerciantul este vin!atorul de mar"uri sau prestatorul de servicii care accepta in calitate de plata cartela bancara pre!entata de detinator, si prin intermediul procedurii te7nice asigurate prin mijloacele puse la dispo!itie de banca5emitent sau banca comerciantului, declansa!a mecanismul ce ii asigura recuperarea valorii mar"urilor livrate sau serviciilor prestate detinatorului cartelei, de la banca sa. 6. detinatorul cartelei ;ceasta este persoana "i!ica sau juridica, care in ba!a acordului semnat cu banca sa primeste cartela bancara. in a"ara de acesti participanti nemijlociti la mecanismul de decontare prin intermediul cartelelor bancare, mai exista si subiecti care contribuie la reali!area acestor plati. La categoria respectiva se atribuie '. banca centrala a statului de resedinta a bancii emitente Participarea ei la sistemul de decontare prin plati se mani"esta in mai multe aspecte a. supraveg7erea prudentiali asupra activitatii bancilor comerciale, inclusiv re"eritor la e"ectuarea de catre acestea a decontarilor prin intermediul cartelelor bancare. )copul "inal al acestei activitati este satis"acerea interesului public de asigurare a stabilitatii sistemului "inanciar5bancar si mentinerea cursului monedei nationale si a balantei de platiD b. acordarea serviciilor de compensatiune bancilor implicate in decontarile prin intermediul cartelelor bancare, via centrul de decontari *sau orice alta structura care asigura servicii de clearing bancilor comerciale4D c. elaborarea si promovarea politicilor publice de incurajare si sustinere a de!voltarii unui *unor4 sistem*e4 e"icient*e4 si viabil*e4 de decontari prin cartele bancare. Cunctiile a4 si c4 sint reali!ate de banca centrala in numele statului, pe cint "unctia b4 este reali!ata de ea in calitatea sa de banca a bancilor. ' =. companiile de procesare /centrele de clearing0 ;cesteia sint niste intermediari, care acorda bancilor implicate in mecanismul de decontare prin intermediul cartelelor bancare serciicii in acest domeniul *ex. asigurarea compensatiunii intre banci, mentinerea evidentei operatiunilor acestora in ceea ce priveste cartelele bancare emise, asigurarea unei mecanism e"icient de autenti"icare a platilor care sa permita excluderea riscurilor e"ectuarii platilor de catre detinatorii insolvabili etc.45 Logica existentei unei asemenea verigi intermediare intre participantii la plata prin cartela bancara 5 banca emitenta, pe de o parte, si banca comerciantului, pe de alta parte 5 re!ulta din convenienta serviciilor prestate de asemenea intermediari acestia permit bancilor participante in mod nemijlocit, sa se #elibere!e$ de povara mentinerii in cadrul bancii a unei structuri cu personal care sa se ocupe cu gestiunea sistemului de plati cu cartele, prin delegarea "unctiilor a"erente *asigurarea clearingului interbancar, ve7icularea documentatiei de plata, mentinerea
%9=

evidentei operatiunilor pe contul detinatorilor de cartele si in"ormarea lor periodica despre soldul restant etc.4 catre intermediarii in cau!a. Pe de alta parte, existenta lor uneori poate "i c7iar necesara, tinind cont de posibilitatea situatiilor in care intre banca emitenta *care urmea!a sa onore!e obligatia de plata asumata de detinatorul cartelei4 si banca comerciantului *care urmea!a sa execute mandatul comerciantului de creditare a contului sau cu valoarea mar"urilor livrate sau serviciilor prestate detinatorului cartelei4 nu exista relatii de corespondent. /erularea Uneori "unctiile de clearing *insa numai acestea4 si le asuma bancile centrale din statul de resedinta a bancilor participante la mecanismul de plata prin cartele bancare )vezi supra4. +ecanismul de plata prin cartela bancara decurge in urmatoarele etape %. inc7eierea acordurilor de deservire a cartelelor bancare, intre societatea care gestionea!a sistemul de plati prin cartelele respective, pe de o parte, si bancile implicate in mecanismul de decontari cu utili!area acestor cartele banca platitorului *banca emitenta4, pe de o parte, si banca comerciantului, pe de alta parte. inc7eierea unor asemenea acorduri "ormea!a #in"rastructura$ legala ce asigura existenta si "unctionarea sistemului de plati cu cartele. '. 6miterea cartelelor de catre bancile emitente. U.D'5D Hii5D ;cest proces decurge in doua etape te7nice a. emiterea cartelelor in alb *procesul te7nologic de "abricare a cartelelor bancare4D b. individuali!area cartelelor, adica imprimarea pe cartela a in"ormatiei ce individuali!ea!a detinatorul acesteia, validitatea si numarul unic de identi"icare. 6miterea cartelelor de plata are anumite particularitati a. ea este legata de "abricarea "i!ica a cartelei. Procesul te7nologic de "abricare a cartelei este si el reglementat de anumite norme, sau standarde de"inite de "iecare emitent in parte. &e"inirea standardelor este explicabila prin "aptul ca "abricarea cartelelor constituie prerogativa oricarei banci comerciale, care a primit de la societatea comerciala ce detine drepturile asupra te7nologiei si numelui de "irma a cartelei in cau!a, dreptul de a "abrica cartela respectiva. La rindul sau, "abricarea cartelelor de catre alte banci comerciale decit cea care organi!ea!a sistemul international de ac7itare a cartelei de o anumita denumire se caracteri!ea!a prin urmatoarele trasaturi a. cartelele se "abrica de catre bancile comerciale, in numele si pe raspunderea lor. ;st"el, "iecare cartela va purta logotipul bancii emitente, care a eliberat clientului sau cartela bancaraD b. cartelele se emit individualizate, adica cu imprimarea in relie"a numarului si in"ormatiei despre detinator. ;ceasta ar "i imposibil sau prea anevoios si costisitor in eventualitatea in care monopolul emiterii cartelelor ar "i apartinut societatii comerciale care gestionea!a sistemul international de plati prin cartela respectiva. Iata de ce "iecare banca care primeste de la societatea mentionata, in ba!a acordului inc7eiat cu ea, dreptul de emitere catre clientii sai i cartelelor bancare de o anumita "irma, va respecta cu riguro!itate standardele elaborate de societatea gestionara a sistemului de plati cu cartela. +enirea acestor standarde este de a stabili conditii uni"orme privind "abricarea, nivelul te7nologic, si c7iar design5ul cartelelor. )tandardele mentionate pot "i clasi"icate in doua categorii a. standardele stabilite de societatea ce gestionea!a sistemul de plati prin cartela, ex. cele stabilite de GI); International800. ;semenea standarte se mai numesc corporative. b. standardele stabilite de organisme internationale de standarti!are, spre exemplu de 2rgani!area Internationala de )tandarti!are8$%. ;cestea sint standardele universale. 2 trasatura speci"ica a mecanismului de plata prin cartelele bancare este ca procesul te7nic de emitere a cartelei *etapele a. si b. de mai sus4 este combinat cu procesul juridic de asumare a unor drepturi si obligatii reciproce de catre banca emitenta *pe de o parte4 si noul detinator al cartelei *pe de alta parte4, in ba!a unui acord semnat intre aceste parti. 2 trasatura importanta a acestui proces juridic este garantia pe care o o"era banca emitenta in ceea ce priveste e"ectuarea platilor cu
%9>

cartele. Pentru detalii privind acordul respectiv vezi compartimentul #,ontractul de carte bancara$, in"ra. 1. Pre!entarea cartelei de catre detinator comerciantului cu scopul asigurarii te7nice a e"ectuarii via acest instrument a platii pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate de catre comerciant detinatorului. &upa cum a "ost mentionat mai sus, o conditie sine (ua non pentru buna "unctionabilitate a sistemului de plati cu cartele este reteaua cit mai vasta a comerciantilor care accepta spre plata cartelele emise de banca emitenta. Pe de alta parte, numarul comerciantilor care accepta aceste cartele va depinde in mare masura de numarul detinatorilor carora banca emitenta mentionata le5a distribuit cartelele in cau!a. (e!ulta un cerc inc7is, deci cu cit este mai mare numarul detinatorilor, cu atit mai mare este numarul comerciantilor care acepta cartelele, si invers. QQ )pre exemplu, vezi standardele corporatiei Gisa International in acest domeniul *ast"el precum 6+G ,7ip ,ird )pcci"ications, Gisa Intcgratcd ,ircuit ,ird )pcci"ications *GI)4 etc.4, pe U(L bttp @@NNN visa.com@iit@dnld@main.7tml. 6xista mai multe standarte aprobate de 2rgani!atia Interntionala de )landarli!arc *engl. International Organization of Standartization 5 ISO , printre care merita sa "ie mentionate urmatoarele I)0=>%0 #,artelele de identi"icare 5 caracteristicile "i!ice$D I)0=>%% #,artelele de identi"icare 5 metodele de inregistrare$D I)0=>%' #,artelele de identi"icare 5 sistemul de numerotare )i procedura de inregistrare a identi"icatelor emitentilor$D I)08909 #,artelele bancare 5 continutul traseului 1 al bandei magnetice$D etc. Pentru detalii ve!i U(L 7ttp @@NNN.iso.org La aceasta etapa totul se presupune a merge struna, insa exista doua impedimente cu care se poate con"runta comerciantul la primirea cartelei pentru plata i4 detinatorul poate sa incerce sa e"ectue!e o plata mai mare decit valoarea disponibila in ba!a carteleiD b4 cartela poate sa "ie valori"icata de catre o persoana care numai se pretinde detinator *"iind in realitate doar in posesia cu buna *ex. cartela gasita4 sau rea *ex. cartela "urata4 credinta4. Iata de ce o trasatura importanta a procesului de primire de catre comerciant a cartelelor spre plata este 8. Procedura autorizarii, adica a veri"icarii de catre comerciant a aptitudinii pretinsului detinator de a e"ectua plata solicitata. in realitate, autori!area este solicitarea de la banca comerciantului *care, la rindul sau, este conectata cu banca emitenta4 a raspunsului daca plata in valoare )x poate "i e"ectuata in ba!a cartelei cu numarul *B4. (aspunsul primit va "i ori a"irmativ, ori negativ, insa in toate ca!urile "iind respectata con"identialitatea secretului bancar 5 comunicarea intre comerciant si banci nu contine nici o re"erinta asupra numelui detinatorului sau contului sau. :. ;cceptarea *in eventualitatea re!ultatului po!itiv al procedurii autori!arii4 cartelei spre plata, prin "ormarea, semnarea si eliberarea cecului *engl. slip atestind predarea mar"urilor contra solicitarii platii. ,ecul atestator se trimite de catre comerciant bancii sale. .. ,reditarea de catre banca comerciantului a contului comerciantului cu valoarea indicata in cec, si solicitarea debitarii cu aceeasi valoare a contului detinatorului 5solicitare trimisa prin canale bancare bancii emitentului. in a"ara de prima garantie proprie mecanismului de plata prin cartele bancare 5 garantia platii, o"erita de banca emitenta, mai exista si a doua garantie 5 garantia trans"erarii "ondurilor solicitate, in conturile comerciantilor, de catre bancile acestora. =. ,reditarea de catre banca detinatorului cartelei a contului bancii comerciantului, si >. &ebitarea de catre banca emitenta a contului detinatorului si trimiterea extrasului de cont ce atesta acest "apt, detinatorului cartelei. in mod sc7ematic, etapele mentionate ale procesului de decontari prin cartele bancare, sint oglindite in "igura '1 pe pag. =>14. %sigurarea contractuala a decontarilor cu cartele bancare 6tapele sus5mentionate ale mecanismului de decontare cu cartele bancare sint posibile daca banca emitenta, in ba!a imputernicirilor acordate ei prin acordul semnat cu societatea gestionara a sistemului de plati cu cartela respectiva, asigura "unctionabilitatea sistemului pe teritoriul sau, inc7eind contractele ce stabilesc drepturile si obligatiile reciproce, cu
%99

a. detinatorul cartelei. 2biectul acestui contract va "i stabilirea regulilor de utili!are a cartelei emise, drepturile si obligatiile partilor in acest sens. in literatura de specialitatea acest contract este numit si contract de carte bancara@ b. banca comerciantului. 2biectul acestui contract va "i reglementarea procedurilor de autori!are a platilor cu cartele, si de asigurare a rambursarii platilor avansate de banca comerciantului, din contul detinatorului desc7is la banca emitentaD c. comerciantul. 2biectul acestui contract va "i stabilirea regulilor de acceptare a cartelelor pentru plata si de e"ectuare a autori!arii platii, cit si crearea conditiilor *in mod obisnuit, de ordin te7nic, cum ar "i dotarea cu ec7ipament respectiv4 necesare receptionarii cartelelor pentru plata si e"ectuarii procedurilor mentionate mai sus. (espectiv, in"rastructura contractuala a decontarilor prin cartele este "ormata din cele trei contracte mentionate 5 ....... a. contractul de carte bancaraD b. acordurile bancii emitente, cu
D

5 comerciantul, in vederea asigurarii primirii de catre acesta spre plata a cartelelor emise de banca emitenta. in strinsa legatura cu acest acord se a"la si acordul cu 5 banca comerciantului, in vederea asigurarii ac7itarii catre comerciant a platilor pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate detinatorului cartelei, probate prin cecurile semnate de acesta din urma. ,u alte cuvinte, in situatia in care comerciantul nu este client al bancii emitente *situatie in care banca emitenta este in acelasi timp si banca comerciantului4, acordul cu banca comerciantului se pre!inta ca o masura necesara pentru a intermedia platile intre comerciant si banca emitenta, a"erente utili!arii de catre detinator a cartelei sale. &upa cum am mentionat, acordul cu comerciantul si acordul cu banca comerciantului sint doua aranjamente ce se a"la intr5 o relatie de interdependenta unul "ata de altul "ara acordul cu banca comerciantului, acordul cu comerciantul va "i imposibil de executat din lispa unui mecanism de intermediere a platilor intre banca emitenta si comerciant. Pe de alta parte, acordul cu banca comerciantui nu ar avea nici un sens "ara inc7eierea de catre banca emitenta a acordului cu comerciantul. -ontractul de cartela bancara inc7eierea contractului de cartela bancara intre banca emitenta si clientii sai care mani"esta vointa de a bene"icia de serviciile de cartela bancara este un proces "ata de care se aplica principiile de ba!a de "ormare a contractelor *ba!ate pe regulile generale ale acceptarii o"ertei4. Totusi, speci"icul activitatilor bancare in genere, si a operatiunilor bancilor cu cartelele, in particular, si5au pus amprenta asupra modalitatii de inc7eiere a contractelor de carte bancara. ;st"el, prima etapa a contractului este cererea clientului bancii, prin care acesta isi exprima dorinta de a bene"icia de serviciile de plata prin cartela, o"erite de banca sa. Ciecare banca isi stabileste de sine statator "ormularul cererii, in ba!a cerintelor legii80'. ,ererile pentru eliberarea cartelelor bancare vor contine in"ormatii di"erite, in "unctie de tipul cartelei solicitate. &at "iind "aptul ca in ca!ul cartelelor de debit solicitantul in prealabil va depo!ita suma pe contul de cartela *banca emitenta avind ast"el posibilitatea pla"onarii valorii cartelei la nivelul depo!itului constituit4, cererea pentru eliberarea cartelei de debit va include doar in"ormatia necesara pentru identi"icarea detinatorului. &aca detinatorul cartelei deja are desc7is in banca respectiva un cont, cererea va contine doar numele solicitantului cartelei, si solicitarea de eliberare a cartelei de debit. )ituatia este completamente di"erita in ca!ul cererii pentru eliberarea cartelei de credit 5 in acest ca! cererea va contine nu numai in"ormatie despre solicitant *numele deplin, adresa4, ci si date despre activitatea lui de munca *locul de munca, stagiul permanent de munca4, salariul *evolutia acestuia in ultimii ani4, existenta patrimoniului in proprietate *ex. a imobilelor4, si alte date personale pe care banca le considera relevante pentru a evalua credibilitatea solicitantului. 6xplicatia solicitarii de catre banci a unor in"ormatii mai detaliate, in cererea de eliberare a cartelelor de credit, re!ida in esenta serviciilor solicitate 5 cererea de eliberare a cartelei de credit este in esenta o cerere de desc7idere de credit, iar deci!ia de creditare este lasata la discretia
'00

bancii *%4, si este luata doar daca banca are incredere in capacitatea solicitantului de a rambursa creditul *prin aceasta se mani"esta elementul intuitupersonae al contractului de cartela bancara4 *'4. Urmatoare etapa este evaluarea cererii de catre banca emitenta. )i din nou, procesul de luare a deci!iei re"eritoare la emiterea cartelei di"era in "unctie de tipul cartelei solicitate. in ca!ul cartelelor de debit, deci!ia bancii este mai prompta si se ba!ea!a doar pe existenta provi!ionului pe contul solicitantului, provi!ion care urmea!a a "i indreptat spre ac7itarea datoriilor pentru platile prin cartela *%4, si care urmea!a deci a "i depo!itat pe un cont special *cont de cartela4 desc7is solicitantului la semnarea cu banca emitenta a contractului de cartela bancara *'4. +ai mult decit atit, in unele ca!uri deci!ia respectiva nici nu este luata, cererea de eliberare a cartelei "iind unicul document solicitat de banca emitenta pentru eliberarea cartelei de debit *c7iar "ara semnarea contractului4, in eventualitatea existentei provi!ionului. 2 asemenea simplitate a "ormalitatilor de acordare a cartelelor de debit re!ida in securitatea mecanismului de plata prin cartelele de debit A procedura de autori!are a platii o"era securitatea platii catre comercianti numai in ca!ul in care soldul pe contul detinatorului cartelei este su"icient pentru a ac7ita plata solicitata. ;lt"el stau lucrurile in ca!ul evaluarii cererilor de eliberare a cartelelor de credit la aprobarea sau re"u!area acestora bancile se conduc de anumite criterii, care in mod obisnuit se re"era la marimea venitului mediu lunar sau anual, valoarea maxima agregata a datoriei, durata traiului in localitatatea sau tara respectiva, detinerea cu titlu de proprietate a bunurilor imobile, "recventa solicitarii creditelor la banca etc. &e obicei, bancile stabilesc anumite cerinte minime pentru aprobarea cererii *precum venitul lunar minim4, iar standardele speci"ice di"era de la banca la banca. Totusi trebuie de mentionat ca legislatiile bancare ale unor tari prevad ca bancile nu pot stabili standarde care creea!a discriminare intre clienti, din punct de vedere al nationalitatii, rasei, sexului, starii sociale etc. Totusi, independent de speci"icul standardelor si criteriilor permisive stabilite de banci, exista o regula "undamentala ce determina acordarea creditului experienta dovedeste ca totul se repeta, si deci daca un client rambursa la timp creditele in trecut, exista probabilitatea ca asemenea situatie va continua si in viitor. ,u alte cuvinte, standardele si criteriile permisive au ca scop delimitarea solicitantilor #buni$ de cei #rai$, si, prin aceasta, minimali!area riscului nerambursarii creditului a"erent eliberarii cartelei de credit. ;ceasta minimali!are se e"ectuiea!a de banca prin #"iltrarea$ solicitantilor, in ba!a experientei bancii de lucru cu clientii respectivi, cit si a in"ormatiei "urni!ate de acesteia in cererile pre!entate. 6valuarea cererilor de eliberare a cartelelor de credit *si, in paralel, a solvabilitatii solicitantilor4, se e"ectuiea!i de catre banci prin utili!area a doua metode -f, a. metoda avi!elor de expertD b. metoda de reitingD D i,-i. Metoda avizelor de expert este una traditionala, in con"ormitate cu care "iecare cerere este examinata de un angajat al departamentului de credit al bancii, sau de un specialist de creditare, care in ba!a pregatirii sale pro"esionale incearca de a da o evaluare capacitatii clientului de a rambursa pe viitor creditul solicitat. )copul evaluarii este anali!a nu numai a solvabilitatii clientului, ci si a competentei evaluatorului "iecare "unctionar al bancii care e imputernicit de a examina si a5si expune opinia vis5i5vis de cererile de eliberare a cartelelor de credit are codul sau personal cu care marc7ea!a cererile anali!ate. ;st"el, banca in mod periodic poate sa con"runte re!ultatele evaluarii initiale cu comportamentul de "apt al detinatorului cartelei. ,a e"ect, evaluarea solicitantului devine in acelasi timp si o evaluare a evaluatorului. Totusi metoda avi!elor de expert, in a"ara de avantajele sale incontestabile, cel mai important "iind "aptul ca se tine cont de "actorul uman 5 "iecare solicitant este indreptatit pentru o examinare separata si, in masura posibilitatilor, pertinenta, a cererii sale de catre un "unctionar al bancii *deci se exclude aproximatia statistica 5 n.n.4 isi are si de!avantajele ei mentinerea unui personal permanent responsabil de anaili!a cererilor ridica nu numai costurile acestei metode,
'0%

dar si sporeste timpul necesar pentru evaluarea cererilor. Iata de ce majoritatea bancilor mari, cu un volum important de operatiuni cu cartele, a aderat la o metoda alternativa de evaluare a cererilor de eliberare a cartelelor de credit, si anume Metoda rating-ului. )pre deosebire de metoda avi!elor de expert, metoda rating5ului se ba!ea!a doar pe manipularea statistica a in"ormatiilor continute in cerere, or, mai corect, pe anali!a corespunderii clientului cerintelor minime ale bancii reiesind din #categoria$ atribuita lui ca re!ultat al anali!ei statistice sus5mentionate. in multe legislatii bancare se cere ca te7nicile bancare utili!ate pentru evaluarea cererilor con"orm metodei rating5ului sa "ie con"irmate d.p.d.v. empiric si argumentate d.p.d.v. statistic. Primul pas in metoda rating5ului este stabilirea criteriilor pentru de"inirea cererilor ca #bune$ sau, respectiv, #inacceptabile$, spre ex. cererile bune sint cele ce emana de la clientii datoria carora "ata de banca nu a depasit nici o data .0 de !ile de la scadenta, si ast"el de ca!uri s5au intimplat nu mai des de doua ori pe an. 2 alta te7nica este #evaluarea$ anumitor caracteristici ale solicitantului *spre ex. existenta imobilului in proprietate 5%0 puncte, venitul lunar mai mare de '000 dolari )U; pe luna 5 %: puncte Jmai mic 5 %0 puncteK etc.4, pentru ca in "inal sa se stabileasca daca suma de puncte acumulata este mai mica sau mai mare de minimumul necesar pentru aprobarea cererii. ,u alte cuvinte, metoda rating5ului poate "i numita si una #obiectiva$ , spre deosebire de cea a avi!elor de expert, care este una #subiectiva$. +etoda rating5ului are si ea avantajele sale a. se minimi!ea!a c7eltuielile bancii, legate de anali!a si evaluarea cererilor *%4, se aplica te7nici statistice de selectare a cererilor, in ba!a unor parametri economici *'4. %probarea cererii conduce la semnarea contractului. &at "iind ca contractul de cartela bancara se re"era la acordarea de catre banca emitenta titularului cartelei a unei linii de credit reinnoibil )revolving , banca ia deci!ia de inc7eiere a contractului la discretia sa. In acelasi context, dat "iind ca orice contract de credit implica pentru banca anumite riscuri, contractul de cartela bancara este, ca si oricare alt contract de credit, un contract intuitupersonae. ,ontinutul contractului determina obligatiile partilor in ceea ce priveste utili!area cartelei, e"ectuarea platilor prin cartela, cit si in ca!ul pierderii sau utili!arii "rauduloase a cartelei. ,ontractul de cartela bancara este, ca si majoritatea contractelor semnate cu bancile comerciale, un contract de ade!iune, in care clientul are "acilitatea sa adere la conditiile5model propuse de banca, sau sa re"u!e semnarea contractului. ;st"el, "ata de acest contract se aplica principiile generale re"eritoare la contractele de ade!iune *in particular, norme speci"ice de aparare a drepturilor consumatorului si re"eritoare la nulitatea contractelor4. Totusi contractele de cartela bancara se caracteri!ea!a prin anumite probleme juridice la care s5a atentionat in literatura de specialitate. ;ceste probleme sint a. %sigurarea transparentei contractuale ;sigurarea transparentei mentionate include urmatoarele 5 in"ormarea prealabila a clientului bancii emitente privind termenele si conditiile de deservire a cartelelor. ;ceasta obligatie a bancii emitente este in strinsa legatura cu teoria libertatii contractuale 5 se va putea a"irma ca clientul bancii si5a exprimat acordul privind inc7eierea contractului de cartela bancara doar in situatia in care aceasta exprimare a "ost in deplina cunostinta de cau!a. ;ceasta, la rindul sau, este posibil doar daca clientul a primit in"ormatii depline inainte de a se exprima asupra inc7eierii contractului de cartela bancaraD 5 neadmiterea publicitatii inducatoare in eroare, privind cartelele bancareD - obligatia bancii, la cererea titularului cartelei, de a elibera i. in"ormatii privind orice tran!actie e"ectuata cu cartela emisa. in acest context, este necesar de indicat volumul in"ormatiilor pe care banca este obligata sa le "urni!e!e titularului cartelei, privind tran!actia e"ectuataD statutul juridic al acestei in"ormatii *si, in particular, posibilitatea invocarii acestora ca proba in proces judiciar4D si ii. extrase periodice din contul titularului cartelei. &aca prima obligatie de in"ormare este ad57oc*l4 si se reali!ea!a doar la cererea clientului *'4D distribuirea periodica de extrase de pe cont este o obligatie regulata* %4 a bancii emitente, care trebuie executata indi"erent de vointa clientului *'4D 5 transparenta comisioanelor si altor spe!e ale bancii emitente.
'0'

b. "olutionarea problemelor contractuale dintre emitentul si titularul cartelei ;cest aspect implica in primul rind stabilirea raportului dintre libertatea contractuala si termenele standard ale contractelor de cartela bancara *care sint, in esenta lor, contracte de ade!iune4. ;cest raport trebuie sa "ie stabilit pornind de la principiile de ba!a ale protectiei consumatorilor in contractele5model, printre care pot "i enumerate urmatoarele conditiile acestor contracte trebuie sa "ie ec7itabile *adica sa asigure un ec7ilibru re!onabil intre interesele opuse ale partilor4, in ca!ul dubiilor in privinta semni"icatiei clau!elor din contractele standard aceste clau!e vor "i interpretate in interesul consumatorului a"iliat, conditiile declarate nere!onabile nu trebuie sa "ie obligatorii pentru consumatorul a"iliat insa contractul isi va continua existenta daca aceasta este posibil tinind cont de inaplicabilitatea conditiilor ire!onabile etcQ. c. "tabilirea momentului de intrare in vigoare a contractului in doctrina s5a remarcat ca exista 8 posibilitati de stabilire a momentului de intrare in vigoare a contractului de cartela bancara i. momentul de aprobare *consemnata prin semnatura "unctionarului bancii emitente4 a cererii de emitere a carteleiD ii. momentul de primire a cartelei de catre titularD iii. momentul se semnare a cartelei de catre titularD iv. momentul primei utili!ari a cartelei de catre titular808. &octrina este divergenta in opinia sa re"eritoare la momentul din care contractul de cartela bancara trebuie considerat ca avind e"ecte juridice pentru contractanti 5 unii se pronunta in "avoarea optiunii ii480:, pe in care altii considera ca contractul va avea e"ecte din momentul in care titularul primeste noti"icarea din partea bancii emitente re"eritoare la acceptarea cererii sale80.. d. -revocabilitatea platii cu cartela Problema in cau!a este strins legata de stabilirea $o$entului platii. &esi in unele tari a caror legislatie bancara este mai avansata in ceea ce priveste nivelul de reglementare a platilor cu cartele bancare, s5a acceptat irevocabilitatea platii cu cartele80= 5 po!itie unnata si in legislatia bancara a Uniunii 6uropene, insa cu o singura exceptie ordinul de plata al titularului cartelei este revocabil cind la momentul emiterii ordinului nu s5a stipulat valoarea acestuia 5 sintem de parerea ca irevocabilitatea ordinului de plata al titularului cartelei trebuie sa "ie limitata de posibilitatile te7nice ale bancilor implicate in mecanismul de executare a acestui ordin cu alte cuvinte, daca ordinul de revocare poate "i te7nic executat "ara a cau!a c7eltuieli sau di"icultati ire!onabile bancilor participante, acesta trebuie sa "ie posibil de revocat. e. Distribuirea raspunderii in cazul defectului cartelei sau a fraudei in utilizarea acesteia Problema in cau!a este un punct vulnerabil pentru ambele parti. ,a exemplu al solutionarii acestei probleme poate "i adus modelul propus de ,omisia Uniunii 6uropene, care stabileste principiul participarii titularului cartelei la daunele cau!ate prin "rauda la utili!area cartelei. ;ceasta inseamna ca se stabileste pla"onul responsabilitatii titularului *%:0 6U(24 pentru dauna cau!ata5pla"on pentru raspundere care durea!a pina la momentul noti"icarii bancii emitente despre iesirea din posesia cartelei. Principiul raspunderii limitate nu se aplica in ca!urile in care noti"icarea se "ace cu intir!iere nere!onabila *%4 sau iesirea din posesie se datorea!a neglijentei grave sau "raudei titularului *'4. Totusi in ca!ul daunelor cau!ate de dis"untionalitatea cartelei bancile emitente de regula se degrevea!a, prin clau!ele contractului de cartela bancara, de orice raspundere pentru daunele care ar putut "i provocate titularilor prin aceste de"ecte. f. distribuirea poverii probelor , &upa cum a"irma un savant "rance!, #in mod paradoxal, durabilitatea uluitoare a sistemelor in lucru mai curind ascunde decit descopera problemele consumatorilor in platile electronice... ;cestea sint atit de demne de incredere incit reactia intiala la o dis"unctiune declarata este cea de suspiciune. ,el ce se plinge este imediat suspectat cel putin de greseala, cel mult de "rauda$8$>. Coarte descriptiv in ceea ce priveste atitudinea generala "ata de plingerile titularilor de cartele,
'01

acest citat totusi indica asupra "aptului ca in situatia de de"ect te7nic titularului cartelei ii va "i extrem de di"icil, daca nu imposibil, sa demonstre!e lipsa culpei sale in ceea ce s5a intimplat. ;ceasta e si "iresc 5 banca emitenta este cea care se a"la in posesia tuturor ec7ipamentelor de inregistrate a utili!arii cartelei, deci a tuturor probelor potentiale. Iata de ce solutiile legislative care plasea!a povara probarii, in eventualitatea litigiului re"eritor la utili!area cartelei, asupra bancii emitente, ni se par corecte. , v g. legea aplicabila &at "iind contextul international in care se plasea!a uneori relatiile contractuale intre banca emitenta si titularul cartelei, si aproape intotdeauna intre societatea care gestionea!a sistemul de plati prin cartela respectiva, si banca emitenta, clau!a legii aplicabile este una de importanta majora, deoarece volumul protectiei la care este indreptatita o parte, poate varia spectaculos in "unctie de legea aleasa pentru a guverna contractul. in contextul contractelor intre banca emitenta si titularii cartelelor *care sint, in aceasta situatie, consumatorii serviciilor de cartela bancara, o"erite de banca mentionata4, consideram ca problema legii aplicabile va "i solutionata con"orm prevederilor articolului : din ,onventia de la (oma din %9>0 privind legea aplicabila obligatiunilor contractuale. ,on"orm acestui articol, #in po"ida prevederilor articolului 1 *libertatea alegerii legii aplicabile 5 n.n.4, alegerea legii aplicabile, "acuta de parti, nu poate re!ulta in privarea consumatorului de protectia acordata acestuia de normele cu e"ect obligator din legislatia tarii in care acesta isi are domiciliu obisnuit$8$''. -ontractul-furnizor cu co$erciantii afiliati ,ontractul5"urni!or este, dupa cum a "ost indicat mai sus, strins legat de contractele de cartela bancara inc7eiate de banca emitenta cu titularii cartelelor emise. Unii autori indica asupra naturii intuitiipersonae a contractului5"urni!or cu comerciantii a"iliati8%0, po!itie la care ne raliem. &eosebirile intre contractul de cartela bancara *care este in esenta un contract de credit4, si contractul5"urnitor cu comerciantii a"iliati *ce nu contine elemente ale creditului4, aparent nu justi"ica extinderea "ata de acest contract a regimului juridic al contractelor intuitu personae. Totusi contractul5"urni!or cu comerciantii a"iliati presupune reali!area de catre banca emitenta a unei investitii, care trebuie eventual sa se justi"ice prin perspectiva reala a recuperarii costului ec7ipamententelor instalate, perspectiva ce poate "i apreciata pornind de la volumul de vin!ari inregistrat la g7iseele comerciantului a"iliat. Tata de ce s5ar putea a"irma ca banca emitenta poate la discretia sa sa re"u!e semnarea contractului cu comerciantii a"iliati, datorita "aptului ca in acest contract sint pre!ente riscurile obisnuite contractelor de credit. ,ontractul contine obligatiile asumate de comercianti re"eritoare la a. acceptarea de catre comerciant a cartelelor emise de banca emitenta si modalitatea de asigurare a primirii platii de la banca emitentaD ' ' b. conditiile de e"ectuare a platii *ex. procedura autori!arii4D c. obligatia nediscriminarii titularilor cartelei, "ata de alti consumatori *ceea ce implica interdictia aplicarii unor preturi di"erite la aceleasi mar"uri sau servicii, pentru detinatorii cartelelor4D d. obligatia de plata a unui comision pentru dreptul de a primi spre plata cartelele emise de banca emitenta. Tinind cont de obligatia mentionata in punctul c, comerciantii nu pot include comisionul indicat in pretul de vin!are al mar"ii vindute sau serviciului prestat, deoarece aceasta ar mari acest pret si ar duce la stabilirea unor preturi discriminatorii pentru titularii cartelelor bancare *in incalcarea obligatiilor indicate mai sus4. Plata comisionului este compensatia datorata de comerciant pentru "acilitatea de a accepta cartelele emise de banca. Tinind cont de avantajele pe care le o"era acceptarea cartelelor bancare comerciantilor a"iliati *pentru detalii vezi compartimentul .;vantajele DREPT BANCAR decontarilor cu utili!area cartelelor bancare$4, comerciantii merg la ac7itarea
'08

comisionului respectiv, care este stabilit, de regula, in "orma procentuala "ata de valoarea cumparaturiiD e. obligatiile de publicitate. ;cestea implica datoria comerciantului de a "ace publica acceptarea de catre el a cartelelor respective, prin inc7leierea emblemei cartelei acceptate pe vitrinele sau pe usile spatiilor de comert. Acordul cu banca co$erciantului ;cordul cu banca comerciantului este ultimul element al in"rastructurii contractuale, necesare pentru "unctionarea sistemului de plati cu cartele bancare. ;cest acord stabileste drepturile si obligatiile reciproce ale bancilor, pentru asigurarea debitarii -creditarii conturilor clientilor lor, in cadrul executarii ordinului de plata al titularului, cit si a compensarii conturilor reciproce in aceasta situatie. ;spectele te7nice de executare a mandatelor clientilor lor sint reglementate de acordurile de corespondent inc7eiate de bancile in cau!a. %vantajele decontarilor cu utilizarea cartelelor bancare &upa cum a "ost indicat mai sus, cartelele bancare au cunoscut o evolutie si o raspindire spectaculoasa. ,are sint avantajele acestui nou mecanism de plata, datorita carora cartelele sint in mod progresiv recunoscute si acceptate de catre bancile si comerciantii din toata lumeaU La originea primelor sisteme de deservire a platilor prin cartele, "ondatorii acestor sisteme s5au con"runtat cu dilema #gainii sau oului$ cu se ca inceapa promovarea cartelelor5 cu extinderea numarului comerciantilor care le accepta *ast"el incit potentialii detinatori sa poata vedea ca cartelele emise sint acceptate pe larg ca mod de plata4 sau invers 5 sa mareasca numarul detinatorilor de cartele *care ar determina comerciantii sa le accepte ca mijloc de plata4. +ajoritatea a mers pe ambele cai, insa accentul a "ost pus pe extinderea acceptarii cartelelor de catre comercianti. ,are sint deci avantajele care le o"era cartelele bancare, "ata de alte modalitati de plataU ;cestea sint di"erite, in "unctie de perspectiva anali!ata cartelele bancare satis"ac atit interese publice, cit si interese private. 0ene"iciile publice, o"erite de utili!area cartelelor bancare, se re"era mai cu seama la micsorarea c7eltuielilor de circulatie a bancnotelor si monedelor. ;cesta este un avantaj, importanta caruia nu poate "i subesti mata 5 potrivit statisticilor, c7eltuielile suportate de stat pentru mentinerea in circulatie a unei bancnote ating uneori pina la '0I din valoarea acesteia. ;cest rationament, impreuna cu cel al necesitatii evidentei masei monetare a"late in circulatie, sint doua argumente "undamentale care justi"ica "avori!area traditionala a platilor "ara numerar, de catre orice stat. &upa cum va "i indicat mai jos, (epublica +oldova nu este o exceptie 5 legislatia +oldovei prevede regula generala a decontarilor prin virament intre persoanele juridice, cu mici exceptii. Totusi, daca rationamentele mentionate pot justi"ica interventia activa a statului in libertatea "ormelor de decontare, in masura in care aceasta se re"era la decontarile intre persoane juridice, 332 DREPT BANCAR ele nu ar putea justi"ica o politica similara de limitare a platilor numai la cele "ara numerar, in privinta persoanelor "i!ice aceasta ar limita capacitatea juridica nelimitata a persoanelor "i!ice *care nu este speciala 5 adica limitata de scopurile preva!ute in documentele statutare 5 ca cea a persoanelor juridice4. Iata de ce cartelele bancare constitue o solutie convenabila, care contribuie la satis"acerea celor doua interese publice mentionate mai sus micsorarea c7eltuielilor legate de producerea, circulatia si scoaterea din circulatie a #banilor5g7eata$ *%4, si e"icienti!area controlului asupra utili!arii lor *controlul masei monetare4 *'4. 0ene"iciul public, o"erit de mecanismul platilor prin cartele bancare, a atras atentia majoritatii statelor, care ca re!ultat au luat o po!itie "avori!anta "ata de aceasta modalitate de plata. Pentru detalii privind e"orturile 0ancii Nationale a +oldovei de a promova platile prin cartelele de plata vezi compartimentul #,artelele bancare$ din capitolul :.>. #(eglementarea juridica a decontarilor "ara numerar in (epublica +oldova$, in"ra. in a"ara de avantajele publice, platile cu cartele satis"ac si importante interese private, anali!a carora insa trebuie "acuta tinind cont de "aptul ca in mecanismul de plata cu cartele bancare sint implicate mai multe parti cu interese
'0:

di"erite si c7iar uneori opuse. ;st"el, vom examina avantajele private ale decontarilor cu utili!area cartelelor bancare, din punctul de vedere al detinatorilor cartelelor *%4, al comerciantilor care le accepta pentru ac7itarea mar"urilor livrate@ serviciilor prestate *'4, si, in s"irsit, a bancilor implicate in mecanismul de plata *14. in plus, avantajele mentionate se vor deosebi nu numai in "unctie de perspectiva aleasa *adica d.p.d.v. al detinatorului, comerciantului sau bancii4, ci si din punctul de vedere al sc7emei de plata ast"el, spre exemplu, avantajele pe care le pre!inta pentru detinator platile cu cartele de debit vor "i di"erite in comparatie cu cele o"erite de cartelele de credit. Pentru detinatori, cartelele bancare pre!inta conveniente la plata, prin "aptul ca ii scutesc pe detinatori de necesitatea de a purta cu sine sume importante de bani *%4, cit si prin minimali!area, ca e"ect, a riscurilor a"erente purtarii banilor in numerar 5 "urt, pierdere etc. *'4. ;ceste avantaje se re"era atit la cartelele de debit, cit si la cele de credit. Totusi, in ca!ul cartelelor de credit, la avantajele mentionate se adauga accesul mult mai relaxat la creditul bancar 5 cartela de credit scuteste detinatorul nu numai de timpul si mijloacele pe care acesta le5ar c7eltui pentru completarea procedurilor "ormale stabilite de banca pentru obtinerea creditelor obisnuite *%4, ci, totodata, o"era o "orma de creditare care nu numai ca este mai rapida si simpli"icata, dar uneori c7iar alternativa "ormelor traditionale de creditare bancara 5 ast"el, bancile nu se vor angaja in credite marunte de consum 5 lacuna completata de cartelele de credit *'4. Pentru co$ercianti, platile prin cartele bancare pre!inta de asemenea unele avantaje importante, cum ar "i a. atragerea unui numar mai mare de clienti si marirea ca e"ect a circuitului de mar"uri si a ci"rei de a"aceri *acesta este, de "apt, bene"iciul de ba!a, pentru care comerciantii si cad de acord de a ac7ita bancilor emitente comisionul special, calculat in procente din valoarea cumparaturii, doar pentru dreptul de a primi spre plata cartelele de un anumit tip4. ;cest avantaj este si mai evident pentru micii vin!atori, pentru care primirea la 5 EE plata a cartelelor de credit desc7ide posibilitatea vin!arilor cu plata aminata 5 care in situatie contrara ar "i "ost imposibila, dat "iind "aptul ca ci"ra mica de a"aceri a acestor comercianti ar determina imposibilitatea pentru ei de a acoperi riscurile a"erente vin!arilor in creditD b. evitarea riscurilor a"erente platii, ca e"ect al "aptului ca platile sint "ara numerar *deci se elimina riscul platii cu bancnote "alse4, si ca acestea sint insotite de procedura relativ simpla si rapida de veri"icare a solvabilitatii detinatorului carteleiD c. in s"irsit, marirea vin!arilor, ca re!ultat al speci"icului #psi7ologic$ al modalitatii de cumparare cu ac7itarea prin cartela studiile au indicat ca consumatorii ce ac7ita cumparaturile lor cu cartele cumpara mai mult, datorita sindromului #banilor usori$, in care, prin contrast cu banii din portmoneu *diminuarea carora este vi!ibila, si ast"el, are un e"ect disciplinator4, c7eltuirea banilor de pe cartela nu este evidenta *pentru a stabili soldul de pe cont, trebuie de "acut calcule sumind valoarea tuturor recipiselor primite la e"ectuarea platilor prin cartela in cadrul lunii curente4, si devine perceptibila doar la sosirea la s"irsitul lunii a extrasului de pe cont. Pentru banci avantajele o"erite de platile prin cartele bancare sint de asemenea numeroase a. posibilitatea acordarii unor linii reinnoibile )revolving de credit, ca un supliment important la sc7ema traditionala a creditelor bancare, care se eliberea!a cu conditia respectarii unei proceduri "ormale de aprobare a cererii de creditare *cerere 5 examinare si aprobare 5 contract de credit 5 constituirea gajului 5 eliberarea "ondurilor 5rambursarea creditului4. ;st"el cartelele bancare de credit acorda bancilor posibilitatea de extindere a volumului operatiunilor sale activeD b. posibilitatea maririi numarului clientelei, prin includerea in ea a clientilor din localitatile in a"ara #ra!ei de activitate$ a bancii. Nu e secret ca majoritatea clientilor, mai ales societati comerciale, la selectarea bancii se conduc de rationamentul amplasarii bancii in apropierea nemijlocita. ;st"el din teritoriul de activitate al bancii sint exclusi clientii potentiali care sint amplasati la o ast"el de departare care "ace neconvenabila pentru ei deservirea la banca respectiva. ,artelelelor de plata nu le sint aplicabile restrictiile mentionate 5 deci o banca poate recruta in calitatea de detinatori ai cartelelor emise de ea clienti din toate regiunile tarii, "ara relevanta de departarea la care acesteia se a"laD
'0.

c. in plus, bancile bene"icia!a si de avantajele competitive "ata de alte banci 5 prin o"erirea unui mecanism de decontari mai rapide si convenabile pentru clienti, bancile participante la sistemul de plati cu cartele isi pot atrage un numar suplimentar de clienti #noi$, cit si pot #mentine$ pe cei existentiD d. bene"iciile mentionate constituie "undamentul pentru consolidarea po!itiei concurentiale a bancilor, ce participa la un sistem de plati cu cartele, cit si pentru publicitatea si promovarea bunului nume al bancii. Platile in cadrul Internet ' -zvoarele reglementarii juridice 6volutia exponentiala a retelei Internet, dupa apartia sa la inceputul anilor anii '.0, a s"idat in multe aspecte conceptul de atunci al platilor electronice. Una din cele mai controversate probleme aduse la realitate de aparitia Internetului a "ost cea a #banilor electronici$8$ . )istemele de plati prin banii digitali evoluia!a impresionant8%', iar cota lor in volumul tran!actiilor electronice creste permanent, ceea ce a permis conclu!ia ca Internetul, care este o retea globala, necesita o reglementare globala *ce initial are ca scop atingerea interoperabilitatii sistemelor de plata cu bani digitali8$4. (egimul j uridic al platilor prin Internet este reglementat la etapa actuala de a. actele de drept international uniform? 5 Legea model a ,.N.U.&.,.l. asupra comertului electronic, aprobata de ;dunarea 9enerala a 2NU la %. decembrie %99.8%8D 5 &irectiva %999@91@6, a Parlamentului 6uropean si a ,onsiliului Uniunii 6uropene, din %1 decembrie %999, privind regimul comunitar al semnaturilor electronice8%:. b. codificarile de uzante internationale in materia platilor electronice? 5 U!ante generale privind comertul garantat cu mijloace digitale *9UI&6,4, Publicatia ,amerei Internationale de ,omert de la Paris, 0..%%.%99=8%.D 5 (egulile uni"orme pentru sc7imbul de date comerciale prin teletransmitere *UN,I&4, Publicatia ,.I.,.nr.8:'8%=. c. standardele aprobate de organizatiile internationale de standardizare. Un rol de "runte in elaborarea standardelor pentru tra"icul electronic de date comerciale il are 2rgani!atia Internationala de )tandarti!are *I)24, care a elaborat urmatoarele standarde ce au stat la ba!a elaborarii i!voarelor internationale de reglementare a platilor prin Internet *punctele a. si b. de mai sus4 5 I)2 =1 ='#&irectoriul I)2 al 6lementelor &atelor ,omerciale$8%>. ;cestea sint identice sectiunilor %,',1,8 si 9 ale &irectoriului 2NU al 6lementelor &atelor ,omerciale *UNT&6&8%94. 6 si "iresc 5 UNT&6& este mentinut prin e"orturile comune ale ,66@ 2NU si I)2D 5 I)2 9=1: #)tandardele Internationale I)2$ ce reproduc (egulile de sintaxa din cadrul UN@6&IC;,T8'0 precum agreate de FP.88'%D 5 I)2 '1>' #Gocabularul I)2 de procesare a datelor$8''. &e asemenea, este importanta contributia ;sociatiei )tandardelor de )c7imb de &ate*&I);8'14. d. instrumentele internationale cu caracter de recomandare? A &eclaratia 2rgani!atiei +ondiale a ,omertului *2+,4 asupra ,omertului 6lectronic 9lobal, adoptata la '0 mai %99>D 5 (ecomandarile ,onsiliului 2rgani!atiei pentru &e!voltare si ,ooperare 6conomica *2,&64 privind directiile directoare de protectie a consumatorilor in contextul comertului electronic, aprobate in %9998'8. in a"ara de aceasta, regimul juridic al unor aspecte ale platilor electronice este reglementat de legislatia interna a "iecarei tari in parte. Unele tari au adoptat deja reglementari in acest domeniul *spre exemplu, 3aponia8':, 9ermania8'., )ingapore8'=, ba c7iar si unele tari din "ostul spatiu socialist, cum ar "i 6stonia8'>4. ;ltele au adoptat acte normative care stabilesc regimul juridic al in"ormatiei in genere *spre exemplu, Cederatia (usa8''45(epublica +oldova inca nu a s5a asociat nici la prima, nici la a doua categorie, ast"el incit decontarile prin Internet nu isi gasesc o reglementare adecvata in legislatia republicii noastre.
'0=

Cinalmente, deoarece anali!a regimului juridic al platilor prin Internet necesita o abordare dinamica, trebuie de mentionat ca acest regim este intr5o evolutie permanenta. ;ceasta implica conclu!ia ca intr5un viitor apropiat probabil vor ramine tot mai putine aspecte ale domeniullui anali!at, care nu isi vor gasi solutie regulatorie la nivel international. ;bordarea dinamica mai implica si necesitatea examinarii cadrului de reglementare a platilor prin Internet, nu numai in starea in care acesta este acum, dar si tinind cont de activitatile curente ale organi!atiilor internationale in vederea uni"ormi!arii acestui cadru juridic. in aceasta directie, vom mentiona ca suplimentar la i!voarele susmentionate de reglementare a platilor prin Internet, pentru intelegerea posibilei evolutii a regimului international al acestor plati sint relevante si urmatoarele proiecte de acte de drept international uni"orm 5 Proiectul (egulilor Uni"orme ale ,.N.U.&.,.I. privind semnaturile electronice, aprobat la sesiunea a trei!eci si sasea a ,NU&,I, care a avut loc la NeN ]or< la %85': "ebruarie '000810D 5 Proiectul conventiei internationale asupra tran!actiilor electronice, propus la ': mai %99> de catre ).U.;. spre atentia ,NU&,I. ;cest proiect a "ost obiectul de!baterilor 9rupului de luciu al ,.N.U.&.,.I. asupra comertului electronic, la sedinta sa de la NeN ]or< din '9 iunie5%0 iulie %99>81'. -nstitutiile dreptului spatiului informational &e la originea sa, Internetul era o retea corporativa, intial conceputa ca o retea in"ormationala a "ortelor armate ale )tatelor Unite ale ;mericii. 9lobali!area galopanta a acestei retele, mentionata mai sus, a ridicat un sir de probleme juridice complexe, studiul carora a constituit obiectul unei noi ramuri de drept 5 dreptul spatiului in"ormational *engl. la= ofc+berspace . Principalele institutii ale acestui drept sint a. regimul juridic al sc2imbului de date prin -nternet. (eglementarile lui guvernea!a ast"el de aspecte precum standardi!area si interoperabilitatea sc7imbului de in"ormatii intre calculatoare. ,a exemplu al actelor de drept international uni"orm, elaborate pentru a asigura o asemenea interoperabilitate 5 conditie sine (ua non pentru de!voltarea sc7imburilor electronice de in"ormatii, si ast"el a Internetului 5pot servi regulile UN56&IC;,T, elaborate sub egida 2NU in anul %9>=81'. insa in a"ara de standardi!area mesageriei electronice, ce avea ca scop "acilitarea sc7imbului de date prin interoperabilitatea standardelor utili!ate, o problema importanta a retelelor desc7ise de in"ormatie s5a dovedit a "i asigurarea unei protectii su"iciente a con"identialitatii datelor care "ac obiectul tra"icului in"ormational pe Internet. ;sigurarea secretului in"ormatiei inglobea!a doua aspecte aspectul te7nic *elaborarea unor te7nici moderne de ci"rare4 si aspectul legal *protectia in"ormatiilor con"identiale impotriva utili!arii lor abu!ive4. ;st"el, dreptul spatiului in"ormational s5a #imbogatit$ cu inca doua institute b. reglementarea juridica a criptografiei, ca modalitate te7nica de ci"rare a in"ormatiilor pentru a asigura con"identialitatea transmiterilor, si c. protectia informatiei *engl. dataprotectiori , care este o institutie a dreptului spatiului in"ormational ce contine norme menite sa regule!e manipularea in"ormatiilor cu caracter personal, in reteaua Internet. Platile electronice se caracteri!ea!a prin aceeasi arie de probleme, datorita mediului in"ormational in care aceste plati se derulea!a A existenta lor in cadrul si limitele retelei Internet determina valabilitatea c7estiunilor sus5mentionate, si "ata de platile electronice. Totusi platile electronice se particulari!ea!a print5un numar de probleme proprii, ceea ce determina existenta unor norme care reglementea!a doar aceasta latura a Internetului. egimul juridic al sc2imbului de date prin -nternet in doctrina de specialitate este exprimata opinia ca impactul computeri!arii este c7iar mai important decit cel al revolutiei industriale. ,alculatoarele au patruns in toate domeniile activitatii sociale, insa comertul international este un domeniul care isi pastrea!a inca re!erve "ata de patrunderea te7nologiilor moderne de sc7imb electronic de date. Totodata, s5ar parea ca exista argumente serioase in "avoarea substituirii mesageriei pe suport 7irtie, pe cea pe suport magnetic A se estimea!a ca costul documentatiei si mesageriei pe suport 7irtie ajunge la %0I din valoarea bunurilor care "ac obiectul tran!actiilor de comert international. Totusi exista
'0>

importante impedimente in calea trecerii de la trans"erul letric de in"ormatie la cel electronic, printre care a. neadaptarea uzantelor si normelor de drept la transferul electronic de date. ;cestea d.p.d.v. istoric au "ost elaborate si de!voltate doar pentru trans"erul letric de in"ormatie. Pe de alta parte, trans"erul electronic, spre deosebire de cel letric, ridica unele probleme nereglementate de u!antele si normele de drept sus5mentionate, cum ar "i cine poarta povara riscurilor re!ultate din intir!ierea sau transmiterea eronata a in"ormatiei *mai ales in situatia in care trans"erul de in"ormatie este intermediat de terti 5 operatori ai retelelor in"ormationale utili!ate pentru trans"erul electronic de date4U ,are sint modalitatile legale de asigurare a primirii mesajului de catre destinatarD primirii acestui mesaj in "orma si continutul in care acesta a "ost trimis, tranmisterii mesajului de catre persoana care se pre!inta ca emitent al mesajului etc.UD b. ponderea relativ mica a transferurilor electronice de informatie 5 consecinta a mai multor "actori, inclusiv a tendintei "iresti a participantilor la relatiile de comert international de a se proteja contra riscurilor ce le implica te7nologiile avansate *adica conservatismul traditional al comerciantilor, impreuna cu dorinta de a utili!a doar modalitatile de trans"er, e"icienta si siguranta carora sint demonstrate prin practica4D c. lipsa unor standarde si norme acceptate de comunitatea internationala, in acest domeniul. Pe de alta parte, balanta intre lista neex7austiva a impedimentelor in aplicarea trans"erurilor electronice de date si avantajele acestor trans"eruri a inceput sa se incline in directia aplicarii trans"erurilor electronice de date. Pentru a "ace "ata exigentelor crescinde ale comunitatii internationale a comerciantilor, intr5o modalitate alternativa de sc7imb de date comerciale, si totodata pentru a raspunde la cerinta elaborarii principiilor regimului juridic al trans"erului electronic de date comerciale, s5au intreprins la inceputul anilor =0 primele e"orturi de a uni"ormi!a u!antele existene in acest domeniu. 6ste necesar de mentionat ca activitatea normativa de elaborare, sistemati!are si uni"ormi!are a u!antelor, iar in lipsa acestora, de creare a normelor si principiilor care sa guverne!e trans"erul electronic de date, a mers in paralel cu crearea unui cadru institutional de organe si organisme internationale cu responsabilitati si "unctii in acest domeniul ast"el, in anul %9.0 a "ost creat 9rupul de lucru pentru simpli"icarea si standardi!area documentelor de comert exterior *in cadrul ,omitetului 6conomic pentru 6uropa al 2rgani!atiei Natiunilor Unite A ,66@ 2NU4, care in %9=' a devenit 9rup de lucru pentru Cacilitarea Procedurilor de ,omert International811, cu una din "unctiile principale de a elabora *i4 terminologia standard aplicabila trans"erului de date comerciale, si *ii4 un sistem uni"orm de prelucrare automata si transmitere a acestor date. ;ctivitatea de coordonare a standardelor internationale in domeniull sc7imbului818 electronic de date a "ost continuata si de alte organisme internationale repre!entative, ex. Uniunea Internationala a Telecomunicatiilor *ITU8%:4, ,omitetul International ,onsultativ pentru Tele"onie si Telegra"ie *,,ITTV4, ,omitetul speciali!at al I)2 T, 9=@), . #&ata ,ommunication$ etc. ;st"el #limbajul$ trans"erurilor electronice de date a "ost elaborat in ba!a ;l"abetelor Internationale nr. ' si nr. : *I)2 .8.4. Pornind de la experienta organismelor mentionate, 9rupul de lucru pentru Cacilitarea Procedurilor de ,omert International, din cadrul ,66@2NU, a venit in %9>% cu propunerea #(ecomandarilor pentru )c7imbul de &ate8$ ,omerciale$ *9T&I8%)4. Urmatoarea "a!a de sistemati!are si uni"ormi!are a regulilor si u!antelor re"eritoare la trans"erul electronic de date a avut loc in cadrul unui grup ad57oc comun 6uropean@ Nord5;merican, cunoscut ca UN536&I, care a "ost imputernicit de 9rupul de lucru pentru Cacilitarea Procedurilor de ,omert International, de a uni"ica si armoni!a standardele 9T&I, cu un set de standarde pentru sc7imbul electronic de date comerciale, elaborat in )U;. (ecomandarile UN536&I, aprobate in 9rupul de lucru al ,66@ 2NU in septembrie %9>., au constituit "undamentul pentru egulile !N& privind "c2imbul *lectronic de Date pentru %dministratie, #omert si 1ransport /&N< *D-,%#1059, aprobate in %9>=.
'09

;ctualmente (egulile UN@ 6&IC;,T constituie unul din i!voarele de ba!a pentru reglementarea trans"erului electronic de date. (egulile mentionate sint incluse in ;nexa nr. 8 a directoriului ,66@ 2NU, numit #&irectoriul pentru )c7imbul de &ate ,omerciale$ *UNTI&8804. Un alt i!vor important, inclus in ;nexa nr. ' al UNTI&, sint egulile &niforme privind sc2imbul de date comerciale prin teletransmisie /&N#-D0, Publicatia ,.I., nr. 8:', Ianuarie %9>>88%. UN,I& si UN@6&IC;,T constituie la moment cadrul general pentru operarea comertului digital, inclusiv pentru "unctionarea sistemelor de plata in cadrul Internet. in a"ara de acestea, in UNTI& mai intra si alte parti componente 5 structura UNTI& este urmatoarea Partea %. Introducerea Partea '. (egulile Uni"orme privind sc7imbul de date comerciale prin teletransmisie *UN,I&4, Publicatia ,.I., nr. 8:', Ianuarie %9>>D Partea 1. Termeni si &e"initii Partea 8. (egulile 2NU privind )c7imbul 6lectronic de &ate pentru ;dministratie, ,omert si Transport *UN@6&IC;,T4 Partea :. &irectoriile UN@6&IC;,T H1 Partea .. &irectoriile interactive UN@ 6&IC;,T88'. : >rincipii &upa cum s5a indicat mai sus, evolutia te7nologica a conditionat recunoastea si aplicarea tot mai larga a trans"erurilor electronice de date *6&I4. Totusi 6&I nu poate opera intr5o masura mai exstinsa "ara anumite standarde comune internationale. )tandardele mentionate au o structura similara a. vocabularul 5 adica elementele comune ale datelor ce "ac obiectul trans"erului. Gocabularul respectiv este stabilit tinind cont de standardele internationale in domeniu, spre exemplu de standardul #)etul de caractere$ JI)2 9=1:K88'. b. gramatica 5 adica regulile de sintaxa ale elementelor comune ale datelorD si c. documentele5model 55 adica mesajele standard, care combina elementele datelor si sintaxa, intr5un mesaj comercial structurat. ,a exemplu poate servi #+esajul standard 2NU'UN)+4888, elaborat de catre FP.8 din cadrul ,66@ 2NU, si incorporat in UNTI&. Totalitatea regulilor din aceste trei categorii 5 elementele comune ale datelor, sintaxa si mesajele standard 5 "ormea!a asa5 numitul #limbaj$ al teletransmisiei, agreat de parti si "ormulat in Protocolul executiv de sc7imb de date comerciale *T&I5;P88:4. Totodata, in a"ara de principiile te2nologice ale trans"erului electronic de date, normele in domeniu se ba!ea!a si pe anumite principii juridice. +ajoritatea acestor principii re"lecta speci"icul 6&I in comparatie cu trans"erul letric de date comerciale daca tran"erul letric este pe suport 7irtie *suport care este durabil, iar sc7imbarile si completarile sint de obicei clar vi!ibile *particularitatile "i!ice4, si care drept consecinta are "orta probanta *particularitatile juridice44, trans"erul electronic se e"ectuia!a pe suport magnetic, ale carui calitati atit "i!ice cit si juridice sint cu totul deosebite. Principiile juridice ale trans"erului electronic de date sint urmatoarele a. normele de drept international uni"orm in materia data se re"era, de regula, doar la transferul de date comerciale, si nu la continutul acestoraD b. normele de drept international uni"orm in materia data se re"era, de regula, doar la datele co$erciale, adica la datele necesare pentru inc7eierea sau executarea tran!actiilor comercialeD c. normele de drept international uni"orm in materia data se aplica trans"erurilor reali!ate intre partile care e"ectuea!a sc7imbul de date prin utili!area unui #limbaj$ electronic agreat mutual *adica a unui T&I5;P sau altei te7nici similare4. ,u alte cuvinte, reglementarile internationale ale trans"erului de date se aplica doar in masura in care acest trans"er este incadrat intr5un cadru te7nologic anumeD
'%0

d. normele de drept international stabilesc urmatoarele cerinte fata de procedurile te,nice de sc7imb de date, preva!ute de T&I5;P5ul utili!at # . , i. asigurarea acuratetei si completitudinii trans"erurilor de dateD ii. asigurarea securitatii trans"erurilor de dateD iii. asigurarea posibilitatii te7nice de receptionare a trans"erurilor de dateD iv. asigurarea, in ca!ul intermediarilor, a protectiei contra sc7imbarii neautori!ate a datelor, sau accesului neautori!at la acestea, pe parcursul #tran!itului$ lorD v. identi"icarea clara a expeditorului si recipientului mesajului si asigurarea posibilitatii de stabilire a autenticitatii acestoraD vi. identi"icarea clara, in ca!ul unui mesaj ce se re"era la mai multe tran!actii, a "iecarei tran!actii in cau!aD vii. obligativitatea con"irmarii primirii trans"erului de date, in eventualitatea in care con"irmarea respectiva a "ost solicitata de expeditorD viii. obligativitatea in"ormarii neintir!iate a expeditorului privind primirea trans"erului cu neregularitatiD ix. obligativitatea in"ormarii neintir!iate a expeditorului privind primirea unui mesaj irelevant si a radierii subsecvente a acestuia din sistemul recipientuluiD x. obligativitatea in"ormarii privind primirea trans"erului corect ca substantaD xi. libertatea partilor de a alege modalitatile de asigurare a con"identialitatii trans"erului de date, cu conditia ca orice trans"er subsecvent celui initial sa se e"ectue!e cel putin la acelasi nivel de protectieD xii. obligativitatea mentinerii, "ara sc7imbari si pe o durata stabilita de lege sau prin acordul partilor, a registrului trans"erurilor, care ar permite evidenta cronologica a primirii5transmiterii acestora, recuperarea datelor comerciale respective si pre!entarea lor intr5o "orma li!ibila. ;st"el, cu exceptia principiilor indicate in punctele b. si d.*v45*x4 de mai sus, celelalte re!ida in speci"icul trans"erurilor electronice de date comerciale. Principiile juridice mentionate au "ost initial proclamate de (egulile uni"orme privind sc7imbul de date comerciale prin teletransmisie *UN,%&4, Publicatia ,.l.,. nr. 8:', aprobata de ,onsiliul executiv al ,.l.,. in septembrie %9>=. #omertul electronic Istoric si izvoare 6laborarea cadrului juridic al platilorprin Internet, prin stabilirea principiilor juridice aplicabile sc7imbului electronic de date, a "ost doar primul pas pe calea elaborarii regimului juridic al platilor prin Internet. )tabilirea normelor re"eritoare la sc7imbul electronic de date a o"erit partilor interesate doar o calau!a in elaborarea acordurilor de organi!are a circuitului electronic de date comerciale, sau, utili!ind limbajul compartimentului de mai sus, a pus la dispo!itia comunitatii comerciantilor regulile #limbajului$ electronic de comunicare *evidentiind distinctia acestuia in raport cu cel letric4. 6voluarea reglementarii Internetului nu s5ar "i putut opri aici 5 dupa ce a "ost "acut primul pas de elaborare a #regulilor de joc$, trans"erul de date comerciale prin Internet a capatat un nou impuls A ceea ce a cau!at trecerea la o noua etapa calitativa de utili!are a Internetului de la $ediu pentru trans"erul electronic de date comerciale, la $ediu pentru executarea operatiunilor de co$ert electronic. ,u alte cuvinte, daca la prima etapa partenerii de a"aceri utili!au reteaua doar ca o modalitate de reali!are a mesageriei *negocierilor etc4, cristali!area regulilor si u!antelor de utili!are a Internetului a condus la trans"erul treptat al operatiunilor de comert international in spatiul #virtual$. Totusi, noile evolutii in modalitatile traditionale de organi!are a operatiunilor de comert international 5 axate pe aplicarea tot mai "recventa a tran!actiilor #nu5pe5suport57irtie$ 5 erau "rinate de existenta unor obstacole legale *ex. adaptarea normelor de drept, la modalitatile traditionale *#pe 7irtie$4 de "ormali!are a relatiilor de comert international4, si de incertitudinea si
'%%

nesiguranta pe care acestea le creau. Iata de ce, pentru a "ace "ata noilor exigente ale comertului in spatiul in"ormational, s5au intreprins un sir de e"orturi de uni"icare din partea organi!atiilor internationale guvernamentale si neguvernamentale. La moment, cea mai importanta incercare de codi"icare a u!antelor internationale in domeniull comertului electronic ramine a "i Legea model a #.N.&.D.#.-. asupra comertului electronic, 1;;'55'. &esi aprobata doar cu patru ani in urma, pre!enta initiativa s5a bucurat in scurt timp de recunoasterea multor state A "avoare care au cunoscut5o putine initiative de uni"ormi!are a u!antelor de comert international catre august '000 legi interne ba!ate pe legea model a ,.N.U.&.,.I. au "ost aprobate de ;ustralia, insulele 0ermude, ,olumbia, Cranta, (egiunea speciala administrativa c7ine!a -ong /ong, ,oreea, )ingapore, si 5 in )U; 5 statul Illinois. Legislatia uni"orma ba!ata pe legea model a "ost adoptata in ,anada *Legea uni"orma privind comertul electronic, adoptata in %999 de catre ,on"erinta canadiana de drept uni"orm4 si )U; *Legea uni"orma privind tran!actiile electronice, adoptata in %999 de ,on"erinta nationala a comisionarilor asupra dreptului uni"orm al statelor *engl. 9ational -onference of-o$-$issioners on 7nifor$ State .a= MH. ;l doilea i!vor important de reglementare a comertului electronic 5 re!ultat al e"orturilor de uni"icare a u!antelor in domeniu 5 sint &zantele generale privind comertul garantat cu mijloace digitale /+&-D*#0, Publicatie a ,amerei Internationale de ,omert de la Paris, din 0..%%.%99=%8>. ;probarea acestor reguli de catre ,.l.,, care este o organi!atie internationala neguvernamentala cu o competenta recunoscuta in domeniull uni"ormi!arii u!antelor de drept al comertului international, este inca o dovada a vointei statelor de a5si uni e"orturile in elaborarea unor reglementari globale care sa guverne!e un comert global. La moment, aceste doua acte constituie i!voarele de ba!a ale regimului juridic international al comertului electronic. ,D. " in a"ara de aceasta initativa A care, dupa cum a "ost indicat, si5a recrutat curind multi adepti din rindurile legislatorilor nationali 5 exista si un numar de initiative de uni"ormi!are, succesul carora este mai moderat, din di"erite considerente. Un exemplu al unei asemenea incercari de uni"icare a u!antelor elaborate in materia comertului electronic este =roiectul conventiei internationale asupra tranzactiilor electronice, propus la ': mai %99> de catre )U; spre atentia ,.N.U.&.,.I.889. In s"irsit, in a"ara de e"orturile comunitatii bancare internationale de a uni"ormi!a regimul juridic al tran!actiilor in "orma electronica, trebuie de remarcat unele instrumente de natura sa stabileasca principiile politicii statelor lumii in ceea ce priveste promovarea comertului electronic 5 spre exemplu, Declaratia !M# asupra comertului electronic global563 aprobata la '0 mai %9>>8:%. (eactia comunitatii internationale la aparitia noilor modalitati de reali!are a comertului international, prin elaborarea actelor de drept international uni"orm, nu a "ost doar o masura #"ortata$ de evolutiile in te7nologia comunicatiilor5 mai exista si a doua parte a monedei uni"ormi!area a "ost conceputa si ca o masura #pro5activa$. ,u alte cuvinte, elaborarea regulilor care ar "orma regimul international al comertului electronic a "ost in acelasi timp si un raspuns al comunitatii internationale bancare la imper"ectiunile si conservatismul multor legislatii nationale, normele carora aveau o po!itie discriminatorie "ata de comertul electronic *spre exemplu, prin impunerea unor restrictii exprese sau implicite de genul obligativitatii "ormei #scrise$, #semnate$ sau #in original$ a documentelor, ca conditie ad validitate*n . 6"ectele po!itive ale uni"ormi!arii u!antelor internationale in materia comertului electronic nu se limitea!a doar la latura #pro5activa$ in raport cu legislatiile nationale relevante ale statelor lumii. in a"ara ce aceasta latura, uni"ormi!area contribuie la a. promovarea comertului international in genere, a carui de!voltare are loc in conditiile in care o parte tot mai mare de comunicatie intre partenerii de a"aceri se reali!ea!a pe cale electronicaD b. interpretarea altor conventii si instrumente de drept international uni"orm, care creea!a obstacole in de!voltarea comertului electronic *prin aceleasi cerinte ale "ormei #scrise$4. Totusi, dupa cum se poate remarca din anali!a i!voarelor sus5mentionate, initiativele
'%'

comunitatii internationale de a #regulari!a$ raporturile intre comercianti din di"erite sisteme nationale de drept, "ormate in cadrul e"ectuarii operatiunilor de comert in sistemul #virtual$, se caracteri!ea!a prin asa5numita metoda a soft la=, adica prin abtinerea statelor de a impune sau c7iar de a "ormula un set unic de norme, acceptat la nivel international. (eali!area acestei metode este exempli"icata prin legea5model a ,.N.U.&.,.I. *legea5model "iind unul din doua instrumente a"late la dispo!itia ,.N.U.&.,.I. in activitatea sa de uni"ormi!are a u!antelor de drept al comertului international4 5 "aptul ca ,.N.U.&.,.I. nu a recurs la "ormularea unei conventii in materia comertului electronic, care sa "ie ulterior propusa statelor pentru rati"icare, ci a mers pe calea propunerii unui set #consultativ$ de reguli, care ar putea "i utile statelor5 membre ale ,.N.U.&.,.I. la elaborarea actelor legislative interne privind comertul electronic, este sugestiv ca atare. ;ceeasi metoda a soft la= este pronuntata si in initiativa de uni"icare initiata de ,.I.,. 5 aprobarea 9UI&6,. /efinitie in dreptul bancar international sintagma comert electronic ramine doar una de gen conceptual, instrumentele de drept international uni"orm neo"erind o de"initie a ceea ce este comert electronic. &i"erite i!voare reglementea!a in mod di"erit notiunea in cau!a, spre ex. legea5model a ,.N.U.&.,.I. stipulea!a ca din categoria comertului electronic "ace parte atit transmisiunea de date in "ormat standard intre computere *conceptia limitativa a 6&I4, cit si transmiterea mesajelor electronice prin utili!area standardelor private sau publice, transmiterea textului liber5 "ormatat *inclusiv prin Internet4, si in unele ca!uri c7iar si ast"el de te7nici precum transmiterea de date prin telex si "ax. .egea $odel a -.9.7./.-.I. asupra co$ertului electronic &upa cum a "ost indicat mai sus, in pre!ent unul din principalele i!voare de reglementare a comertului electronic este Legea ,.N.U.&.,.I. asupra comertului electronic. Legea este structurata in trei capitole si contine cincispre!ece articole. ;nali!a textului ei permite de a a"irma existenta urmatoarelor principii pe care se ba!ea!a legea in cau!a a. principiile re"eritoare la domeniull de aplicare 5 aplicarea legii "ata de comertul international reali!at prin mijloace electronice, in conceptia extensiva a acestui comert *ve!i notiunea comertului electronic, supra4D 5adaptabilitatea continutului legii pentru utili!area atit in cadrul te7nologiilor avansate, cit si pentru cele neavansate. Principiul remarcat a "ost introdus pentru a re"lecta una din realitatile comertului electronic 5 intersc7imbul intre "ormele de exteriori!are 5 pe suport 7irtie sau suport magnetic sau suport unde etc. 5 a documentelor electronice, pe parcursul tra"icului acestora. ;st"el, criteriul de ba!a utili!at pentru atribuirea cali"icativului #electronic$ al documentelor a devenit procesarea lor pe computer. 5 non5ex7austivitatea legii, ce include doua aspecte -iub i4 posibilitatea completarii ulterioare a legii, o data cu evolutia te7nologica *ex. a compartimentului privind comertul electronic in anumite domenii de activitate4D ii4 posibilitatea completarii legii prin regulamente si alte acte subordonate legii, elabo5 rate de statele aderente in vederea reglementarii aspectelor te7nice ale comertului electronic. ;,, oi'.' b. principiul ec,ivalentului functional. ;cesta re!ulta din pre!ump"ia care a "ost pusa la ba!a conceptului legii 5 obstacolele cele mai serioase in evolutia comertului electronic le constituie cerintele "ormei #scrise$8:', #originale$, #semnate$8:1 etc. stabilite de legislatiile interne. Iata de ce legea se ba!ea!a pe ideea eliminarii impedimentelor mentionate, prin extinderea de"initiei lor in asa "el incit sa includa si comertul electronic *metoda preluata din articolul = a legii ,.N.U.&.,.I. asupra ;rtibrajului ,omercial International, sau articolul %1 din ,onventia Natiunilor Unite asupra contractelor de vin!are internationala de mar"uri4. +etoda #ec7ivalentului "unctional$ este avantajoasa prin "aptul, ca permite statelor aderente la conventie, sa5si adapte!e legislatiile nationale la cerintele comertului electronic, "ara necesitatea de revi!uire substantiala a cerintelor traditionale inaintate "ata de documentele #scrise$. Totodata, metoda respectiva recunoaste existenta unor distinctii intre documentele scrise si cele
'%1

electronice, si isi reali!ea!a identitatea la jonctiunea acestor doua tipuri de documente noul concept al legii, denumit si conceptul #ec7ivalentului "unctional$, se ba!ea!a pe anali!a scopurilor si "unctiilor documentelor #7irtie$ pentru a veri"ica posibilitatea reali!arii acelorasi scopuri si "unctii prin intermediul documentelor #electronice$. ;st"el, principiile legii re!ulta din examinarea posibilitatii satis"acerii de catre documentele electronice a "unctiilor documentelor #7irtie$ 5 asigurarea a. legibilitatii documentelorD b. integritatii documentului, adica a nealterarii acestuia in timpD c. reproductibilitatii documentului, adica a posibilitatii copierii acestuia ast"el incat "iecare copie sa contina aceleasi dateD d. autenticitatii documentului, prin semnaturaD e. "ormei documentului, acceptabila pentru autoritatile publice si pentru instante *"unctia probanta a documentului4D ,u alte cuvinte, mesajul letric este totusi di"erit de cel electronic, ceea ce implica obiectiv imposibilitatea ca "orma electronica sa "ie in stare de a satis"ace toate cerintele "ormei letrice 5 revolutionarismul legii model a ,.N.U.&.,.I. se exprima in solutia "lexibila gasita pentru a #compara$ aceste doua "orme Aprincipiul #ec7ivalentului "unctional$. ,a re!ultat, legea nu tentea!a de a de"ini vre5una din aceste "orme, ci enumera "unctiile de indeplinit *similare celor ale documentelor letrice, indicate in pp. a5e de mai sus4 pentru documentele electronice, pentru ca acestea sa se bucure de recunoastere legala, si prin urmare de aceiasi "orta probanta si acelasi nivel de protectie juridica. (egulile stabilite de legea model a ,NU&,I, in privinta comertului electronic, pot "i in general caracteri!ate ca reguli de neadmitere a discriminarii "ata de datele in "orma electronica, in comparatie cu cele in "orma letrica a. regula nediscriminarii, ce este o regula "undamentala pe care se axea!a regimul juridic al datelor electronice 5 nediscriminarea datelor electronice "ata de cele letrice *articolul : a legii4. Principiul nediscriminarii este exprimat si in 5 articolul 9 al legii, care inter!ice neadmiterea datelor electronice in calitate de proba, doar din motivul ca acestea sint in "orma electronicaD 5 articolele %% si %', care inter!ic neadmiterea documentelor electronice pentru con"irmarea acordului de vointa la inc7eierea contractelor, sau c7iar in calitate de contracte, doar din motivul ca acestea sint in "orma electronica. b. regula 8formei scrise9 a datelor electronice? in"ormatia in "orma electronica satis"ace cerinta legala a "ormei scrise, in ca!ul in care este accesibila pentru a re"erinte ulterioareD c. regula 8semnarii9 datelor electronice? in"ormatia in "orma electronica satis"ace cerinta legala a #semnarii$, in ca!ul in care este utili!ata o metoda re!onabil de sigura *tinind cont de scopul crearii sau comunicarii datelor, in lumina tuturor circumstantelor4 de identi"icare a semnatarului si indicare a aprobarii de catre acesta a in"ormatiei continute in datele electronice *articolul . a legii4D d. regula 8originalului9 datelor electronice? in"ormatia in "orma electronica satis"ace cerinta legala a pre!entarii #originalului$, in ca!ul in care exista o metoda re!onabil de sigura de a se asigura de integritatea datelor respective din momentul generarii acestora in "orma "inala ca date electronice, iar la cerere 5 sa "ie pre!entate persoanei solicitante *articolul > al legii4D ,.' ' e. regula 8stocarii9 datelor electronice? in"ormatia in "orma electronica satis"ace cerinta legala a pastrarii datelor *spre ex. pentru scopuri "iscale4, daca corespunde cerintelor pre!entate "ata de datele pentru a "i considerate ec7ivalente celor #scrise$ *ve!i regula #"ormei scrise$ a datelor electronice, supra4 *%4, datele au "ost pastrate in "orma in care acestea au "ost generate, trimise sau primite, sau in "orma in care repre!inta corect in"ormatia generata, trimisa sau primita *'4, si au "ost pastrate in asa "el incit poate "i identi"icata originea is destinatia mesajului, cit si data si timpul primirii sau trimiterii acestuia *14. Principiile sus5mentionate au "ost reiterate in Proiectul conventiei internationale asupra
'%8

tran!actiilor electronice, propus la ': mai %99> de catre )U; spre atentia ,NU&,I8:8, insa propunerea mentionata, in a"ara de principiile legale specifice, a "ormulat patru principii generale pentru tran!actiile electronice a. regula autonomiei partilor 5 principiul lex voluntatis in contextul tran!actiilor electronice semni"ica libertatea contractantilor de a stabili procedurile si metodele te7nologice si comerciale de autenti"icare *asigurare4 a mesajeriei electronice, c7iar daca aceste proceduri si metode nu sint reglementate de legislatia aplicabila nationala sau internationalaD b. regula neutralitatii te2nologice 5 care indica ca nici o norma nu trebuie nici sa solicite nici sa impiedice de!voltarea te7nologiilor de autenti"icare, adica mecanismele de reglementare trebuie sa "ie #neutre$ "ata de de!voltarea te7nologiilor de autenti"icare. c. regula neutralitatii implementarii 5 care indica ca nici o norma nu trebuie nici sa solicite nici sa impiedice utili!area sau elaborarea programelor sau modelelor de implementare noi sau renovate. d. regula nediscriminarii 5 statele trebuie sa acorde prestatorilor si utili!atorilor de servicii de autenti"icare resortisanti din alte state, un tratament nu mai putin "avorabil decit cel acordat presatorilor si utili!atorilor de servicii de autenti"icare din statele ga!da. ;st"el, proiectul conventiei completea!a initiativa ,.N.U.&.,.I. *a carui scop a "ost asigurarea acceptabilitatii semnaturii electronice pentru scopuri legale si comerciale4, cu un set de principii calau!itoare pentru statele lumii, in ca!ul in care acestea vor proceda la elaborarea unor norme legislative interne noi, sau completarea celor existente, pentru a "ace posibila recunoasterea legala a semnaturilor electronice 5 pentru acest ca!, conventia prin intermediul principiilor propuse intentionea!a de a asigura armoni!area legislatiilor nationale privind regimul semnaturilor electronice. Securitatea transferului de dale prin Internet 6volutia te7nologica de la tra"icul in"ormational in cadrul retelelor #inc7ise$ *corporative, sau ,,intranet$5uri4 catre tra"icul in cadrul unor reteje #desc7ise$ *cum ar "i Internet5ul4, ridica problemele juridice proprii tran!actiilor cu pluralitate de participanti din. ambele parti ale contractului. insa in a"ara de speci"icul legal al acestor tran!actii, derularea acestora intr5un mediu in"ormational #desc7is$ ridica si o problema serioasa te7nica 5 asigurarea securitatii si protectiei tra"icului de in"ormatii prin retelele desc7ise. 6xplicatia este evidenta spre deosebire de #intranet$, care "unctionea!a intre un numar de subiecti identi"icati *%4, ale caror imputerniciri sint delimitate clar 5 ca de alt"el si procedurile te7nice de "unctionare a sc7imbului de in"ormatii 5 in acordurile te7nologice care stau la ba!a "iecarui #intranet$ *'4, Internet5ul necesita mecanisme e"iciente pentru prevenirea "raudei si accesului neautori!at la tra"icul de date. Problema securitatii in"ormationale este legata de increderea participantilor la tra"icul in"ormational, in siguranta retelelor #desc7ise$ care servesc ca mediu pentru tra"icul in"ormational mentionat. )ecuritatea in"ormationala are doua aspecte te7nologic si legal. 6ste evident, ca al doilea aspect nu "ace decit sa exprime exigentele si principiile elaborate la nivelul securitatii te7nologice 5 solutiile de securitate trebuie sa "ie propuse de industria in"ormationala, si sustinute de guvern prin legislatia interna si acordurile internationale respective. "e=, La moment, raspunsul te7nologiei la exigentele securi!arii tra"icului in"ormational prin retelele desc7ise, este criptografia cu utilizarea c2eilor publice *engl. public 4e+ criptograp,+N&S. ,riptogra"ia o"era participantilor la sc7imbul de date electronice, doua avantaje importante a4 siguranta tra"icului in"ormationalD b4 autenti"icarea participantilor la tra"icul respectiv. ' ,riptogra"ia cu utili!area c7eilor publice, se reali!ea!a prin intermediul a doua c7ei 5una privata *care o detine doar recipientul4 si alta publica *care recipientul o pune la dispo!itia tuturor4 5 ast"el incit un mesaj trimis de emitent, este codat cu utili!area c7eii publice, dar din acest moment decodarea lui este posibila doar "acind u! de c7eia privata. Prin urmare, criptogra"ia asigura protectia in"ormatiei contra oricarei persoane alta decit recipientul ei. )iguranta tra"icului in"ormational este legata si de problema identi"icarii partilor participante la
'%:

acest tra"ic *sau problema autentificarii acestora 5 ce se reduce, de "apt, la con"irmarea prin mijloace te7nice a "aptului ca mesajul a "ost primit de la persoana care pretinde a "i emitentul imputernicit4. Iata de ce criptogra"ia cu utili!area c7eilor publice, a "ost pusa in legatura cu !se$natura electronica" *sau semnatura digitala 5 engl. digital or electronic signature4. )emnatura digitala este si ea o te7nica de codare a in"ormatiei, care se aplica de catre emitentul in"ormatiei, pentru codarea mesajului sau initial, sau #semnarea$ acestuia cu utili!area c7eii sale private 5 unui algoritm special care trans"orma mesajul initial intr5u set de de date mult mai compact *%4, cu codarea ulterioara a acestui set utili!ind criptogra"ia cu c7ei publice *'4. )emnatura electronica poate "i, pe de alta parte, #decodata$ de catre recipient numai daca acesta are la dispo!itia sa c7eia publica potrivita. ,a re!ultat, intr5o tran!actie electronica emitentul in"ormatiei criptea!a mesajul cu c7eia publica a recipientului, si #semnea!a$ electronic acest mesaj *sau il #asigura$4 cu c7eia sa privata, iar recipientul utili!ea!a c7eia sa privata pentru decriptarea mesajului, si c7eia publica a emitentului, pentru veri"icarea autenticitatii mesajului *adica a "aptului ca acesta a "ost trimis de emitentul corespun!ator4. ;st"el, criptogra"ia si #semnatura electronica$ se reali!ea!a ambele cu ajutorul c7eilor publice ale emitentului si recipientului *acestea "acind sc7imb de ele4, ast"el incit c7eile publice sint utili!ate pentru decriptarea sau autenti"icarea in"ormatiei, pe cind c7eile private sint utili!ate pentru criptarea sau semnarea electronica a acesteia. Utili!area in conditii de siguranta a semnaturilor digitale, este posibila doar cu conditia ca un tert de incredere sa certi"ice ca detinatorul c7eilor publice este de "apt persoana autori!ata sa le detina. Cara aceasta participantii la tra"icul de in"ormatie prin spatiul virtual nu pot sa "ie sigure ca persoana care se pre!inta ca detinator legal al c7eilor publice, nu este in realitate un impostor8:.. ;st"el, tertul con"irmator al identitatii persoanelor care se pre!inta ca detinatori ai c7eilor publice, este garantul sigurantei tran!actiilor electronice in cadrul retelelor in"ormationale desc7ise *%4, iar activitatea acestuia se reduce de "apt la atribuirea c7eilor publice unor persoane care devin ca e"ect detinatori legitimati ai c7eilor respective, si pre!entarea la cerere a in"ormatiei privind c7eile publice atribuite, si detinatorii acestor c7ei *'4. La rindul sau, "undamentul e"icientei activitatii comerciale a tertilor care prestea!a servicii de certi"icare, consta in increderea8:= acordata acestor terti de catre participantii la comertul electronic prin retele desc7ise. La moment, cea mai utili!ata modalitate de asigurare a increderii mentionate, este ierar7ia tertilor care prestea!a servicii de certi"icare, in cadrul careia certi"icatul emis de oricare tert certi"icator, este asigurat de inscriptia de certi"icare aplicata de autoritatea ierar7ic superioara, ast"el incit certi"icatul se ba!ea!a de "apt pe asigurarea emisa de un lant al sub5certi"icatorilor identi"icati. &in punct de vedere legal, problema consta in stabilirea unor norme juridice clare care sa guverne!e raspunderea tertilor certi"icatori, in cadrul ierar7iei mentionate. +ulte state au reactionat deja la exigenta legala mentionata, creind un set de reguli in cadrul legislatiei nationale bancare, menite sa stabileasca principiile, procedurile aplicabile, si limitele raspunderii tertilor certi"icatori8:>. Un al doilea pas a constat in elaborarea unor instrumente de drept material uni"orm, care sa uni"ormi!e!e diversitatea normelor si u!antelor nationale in privinta statutului juridic al certi"icatorilor autori!ati 5 pas dictat de cerinta unor reglementari internationale pentru comertul global e"ectuat in cadrul retelelor in"ormationale desc7ise. Prima si cea mai ex7austiva uni"icare internationala a u!antelor si normelor materiale in materia semnaturilor electronice, a "ost "acuta in Legea model a ,.N.U.&.,.I. asupra comertului electronic *ve!i supra4. Totusi, legea stabileste principiul de ba!a aplicabil in acest domeniul, "ara a reglementa aspectele legale a"erente aplicarii acestui principiu. ;st"el, desi ;rticolul . a legii spune ca in"ormatia in "orma electronica satis"ace cerinta legala a #semnarii$, in ca!ul in care este utili!ata o metoda re!onabil de sigura *tinind cont de scopul crearii sau comunicarii datelor, in lumina tuturor circumstantelor4 de identi"icare a semnatarului si indicare a aprobarii de catre acesta a in"ormatiei continute in datele electronice *recunoscind ast"el ca cerinta semnarii deriva din exigenta "undamentala a dreptului comercial si a politicii publice, de a con"irma acordul de vointa a partilor4, norma mentionata omite sa indice care
'%.

metoda este cea #re!onabil de sigura, tinind cont de scopul crearii sau comunicarii datelor, in lumina tuturor circumstantelor$. in plus, in ceea ce priveste valoarea probatorie a inscrisurilor #semnate electronic$, legea indica in compartimentul re"eritor la cerinta #stocarii$ datelor electronice ca acestea pot "i stocate de terti, atit timp cit stocarea are loc con"orm cerintelor stabilite de legea model 5 insa legea nu contine norme suplimentare aplicabile in "unctie de statutul *intermediar sau ne5intermediar4 al tertului *ex. se aplica oare principiile raspunderii stabilite pentru tertii intermediari, si "ata de tertii ne5intermediariU etc.4 Pentru a completa lacunele legii model a ,NU&,I, ,.I.,. a elaborat +&-D*#, care completea!a in mod avantajos lacunele mentionate ale legii model. U!antele generale privind comertul garantat cu mijloace digitale *9UI&6,48:9 a "ost elaborate de 9rupul de lucru asupra securitatii in"ormationale8.0 a ,amerei Internationale de ,omert de la Paris, in %99=8.%. )copul principal al 9UI&6, este de a stabili regimul iuridic pentru asigurarea8.' si certi"icarea mesajelor electronice, intr5o maniera care sa combine traditiile sistemelor continental si anglo5 saxon de drept, cit si sa ia in consideratie principiile relevante ale dreptului international8.1. 6ste important de subliniat, ca aceasta se reali!ea!a reiesind din pre!umptia aplicarii 9UI&6, de catre participantii pro"esionisti la relatiile de comert international 5 9UI&6, nu contine principii aplicabile relatiilor cu consumatorii. &e asemenea 9UI&6, nu se re"era la acele tran!actii electronice, in ca!ul carora interesele de securitate nationala sau alte interese publice determina exigente suplimentare de securitate, cum ar "i "orma speciala *ex. autenti"icata notarial4 etc. )pre deosebire de alte publicatii ale ,.I.,, ce stabilesc anumite norme de drept material, 9UI&6, este un g7id teoretico5practic, menit nu numai sa "acilite!e intelegerea noului mediu 5 in"ormational 5 de reali!are a operatiunilor de comert international *inclusiv a platilor a"erente acestora4, ci si sa o"ere s"aturi practice obtinute in re!ultatul anali!ei practicii de reali!are a comertului electronic. ;lt"el vorbind, 9UI&6, nu este o culegere de reguli care sa uni"ormi!e!e u!antele din acest domeniu, ci mai curind un indrumar teoretico5 practic pentru comercianti. &e aici si "orma speci"ica a 9UI&6, 5 ea nu contine articole, puncte, capitole etc. 9UI&6, reiese din premisa sigurantei relatiilor comerciale in spatiul in"ormational ca "iind o consecinta necesara a #asigurarii$ identitatii partilor mentionate, de catre terti in care au incredere partile 5 certi"icatorii. ,onceptul respectiv urmea!a modelul exigentelor "ormaliste proprii sistemelor de drept continental in ceea ce priveste inc7eierea tran!actiilor cu participarea notarilor 5 in comertul electronic, con"orm 9UI&6,, certi"icatorii 5 prin eliberarea certi"icatelor con"irmatoare a detinerii legale de catre titular a c7eii publice sau private 5 con"irma, asemenea notarilor, #identitatea partilor$ si ast"el "ac posibila utili!area c7eilor pentru transmiterea mesageriei criptate si e"ectuarii semnaturii electronice. ' 9UI&6, contine citeva compartimente %. Introducerea, care indica asupra necesitatii si anali!ea!a premisele elaborarii 9UI&6,, descriind si gene!a acestui corp de u!ante, intr5un context general al initiativelor internationale de uni"ormi!are a regimului juridic al comertului electronicD E. >artea conceptuala, care de"ineste termenii de ba!a utili!ati pentru a "ormula practicile recomandate de asigurare a comertului electronicD 1. >raetivile reco$andate de asigurare a certi"icarii mesajelor *adica con"irmarii remitentului mesajului, si a nealterarii continutului acestui mesaj4, si a eliberarii certi"icatelor de catre certi"icatori. &estinatia principala a 9UI&6, este de a pune la dispo!itia participanti lor la comertul electronic un set de principii si reguli cu caracter de indrumare, re"eritoare la certi"icarea, ori #asigurarea$ mesageriei electronice, prin intermediul semnaturii electronice si codarii mesajului *ambele varietati "iind de"inite prin termenul generic #asigurare$4. +esajul este considerat asigurat, con"orm 9UI&6,, daca evidenta acceptabila indica asupra *a4 identitatii certi"icatorului, si *b4 "aptului ca mesajul nu a "ost alterat din momentul asigurarii. ,u alte cuvinte, asigurarea este un concept care include in sine asigurarea autenticitatii si integritatii transmisiunii. &in momentul in care mesajul corespunde exigentelor in cau!a, orice persoana recipienta a unui ast"el de mesaj, este in drept sa pre!ume!e asocierea mesajului cu emitentul pretins al mesajului *certi"icatorul4. Totodata 9UI&6, nu se limitea!a doar la statutul juridic al
'%=

mesajului asugurat, si drepturile si obligatiile recipientului in acest context, ci stabileste si unele reguli speci"ice pentru a "i respectate de persoanele care emit mesaje asigurate *certi"icatorii4 asigurarea trebuie sa "ie "acuta cu mijloace adecvate circumstantelor *asigurind ca e"ect o siguranta re!onabila a transmisiunii4, cu indicarea clara a mesajului care este obiectul asigurarii *%4, certi"icatorul este obligat sa asigure siguranta si integritatea ec7ipamentului utili!at pentru asigurarea mesajelor *'4, etc. eglementarea juridica a criptografiei ,riptogra"ia include principiile, mijloacele si metodele de tran"ormare a datelorpentru a ascunde continutul in"ormational al acestora, a stabili autenticitatea lor, a preveni modi"icarea sau distrugerea sau utili!area lor neautori!ata. in esenta, criptogra"ia sta la ba!a tuturor te7nologiilor de trans"er a datelor prin retelele desc7ise de in"ormatie *Internet4, si constituie "undamentul unor te7nici legate de securi!area acestui trans"er, precum semnatura electronica *digitala4. &esi cadrul juridic al tran"erului de in"ormatii prin Internet, inclusiv a trans"erurilor de date a"erente reali!arii platilor prin Internet, este "ormat dintr5un numar de i!voare de drept international uni"orm, criptogra"ia ca atare a scapat din atentia initiativelor de uni"ormi!are ale comunitatii comerciale si bancare internationale. 2 explicatie probabila este "aptul ca criptogra"ia este un domeniul te7nologic so"isticat, care in plus se a"la intr5o dinamica permanenta, ceea ce pune la indoiala necesitatea implicarii regulatorii in aceasta s"era. 2 alta explicatie este reglementarea relativ inalta a produselor auxiliare ba!ate pe criptogra"ie 5 regimul juridic al in"ormatiei in "orma electronica, si semnatura electronica *digitala4. ,are nu ar "i explicatia reala, situatia de "apt este urmatoarea actualmente regimul juridic al criptogra"iei este delimitat doar la nivel de acte cu caracter de recomandare, principalul dintre acestea "iind =rincipiile politicii in domeniull criptografiei, elaborate de 2rgani!atia pentru ,ooperare 6conomica si &e!voltare *2,6&4 in %99=8.8. &esi principiile sint destinate cu precadere legislatorilor, in calitate de suport in"ormational si metodologic la elaborarea politicilor publice de reglementare a criptogra"iei la nivel national, anali!a lor este utila pentru a intelege ba!ele teoretice ale criptogra"iei, si pe aceasta ba!a de a explica rationamentele ce stau la ba!a regimului juridic al criptogra"iei. "emnaturile digitale /electonice0 La moment, unicul i!vor international de natura cutumiara, care stabileste regimul juridic al semnaturilor elecronice, este proiectul Proiectul egulilor &niforme ale #.N.&.D.#.-. privind semnaturile electronice6. in a"ara de el, unele "ormatiuni regionale am elaborat regimuri uni"icate pentru semnaturile electronice, spre ex. pentru tarile membre ale Uniunii 6uropene a "ost elaborata Directiva privind regimul comunitar al semnaturilor electronice5B1' aprobata de ,onsiliul U6 in comun cu Parlamentul U6, la %1 decembrie %999. Un numar de i!voare de drept international uni"orm de"inesc semnatura electronica de ex. 9UI&6, intelege prin se$natura digitala #trans"ormarea mesajului prin utili!area unui criptosistem asimetric=, ast"el incit o persoana in posesia mesajului certi"icat si a c7eii publice a certi"icatorului, sa poata determina "ara gres *a4 daca trans"erarea s5a "acut prin utili!area c7eii private care corespunde c7eii publice a semnatarului, si *b4 daca mesajul semnat a "ost alterat din momentul e"ectuarii trans"ormarii$. &irectiva U6 "ace distinctie intre semnatura electronica #simpla$, si cea #avansata$8.>. ,on"orm acesteia, semnatura electronica *#simpla$ 5 aut.4 este considerata in"ormatia in "orma electronica, care este anexata de, sau logic asociata cu, alta in"ormatie in "orma electronica *%4 si care serveste ca metoda de autenti"icare a celei din urma *'4. Pe de alta parte, semnatura electronica avansata inseamna semnatura electronica care corespunde urmatoarelor cerinte *a4 este asociata in mod unical cu semnatarulD *b4 este de natura sa identi"ice semnatarulD *c4 este creata prin utili!area mijloacele pe care semnatarul le poate mentine sub controlul sau exclusivD *d4 este asociata cu mesajul in "orma electronica in asa masura incit oricare modi"icari subsecvente ale mesajului ar "i evidente. &i"erencierea de"initiei de semnatura electronica, utili!ata in directiva comunitara mentionata, este de natura sa exprime o atitudine "lexibila in de"inirea conceptului de semnatura electronica, in "unctie de gradul de securitate pe care il o"era. ;ceasta, la rindul sau, este o urmare logica a "lexibilitatii termenului
'%>

de #securitate$ sau #siguranta$ a semnaturii electronice, elaborate de ,.N.U.&.,.I. si exprimate in legea model asupra comertului electronic *ve!i supra4 5 deoarece #siguranta$ este privita in contextul circumstantelor si prin prisma criteriului re!onabilitatii, in di"erite ca!uri partile pot si sint gata sa aleaga un nivel de siguranta optim *ca protectie, vite!a, grad de so"isticare, c7eltuieli a"erente etc.4 pentru comunicarea intre ele 5 iata de ce este explicabila intentia elaboratorilor directivei, de a di"erencia de"initia semnaturii electronice pentru a o acomoda cu conceptul "lexibil al sigurantei acestei semnaturi. Principiile de ba!a stabilite de directiva, in privinta emiterii si circulatiei certi"icatelor semnate prin semnatura electronica avansata, sint urmatoarele a. circulatia libera a *i4 serviciilor de certificare, cu conditia ca prestatorii acestor servicii sa "ie acreditati con"orm legislatiei interne a statului ga!da pe linga autoritatea publica responsabila pentru acreditare *%4 in situatia in care corespund cerintelor indicate in anexa ' la &irectiva *'4D si a *ii4 produselor de semnatura electronica *engl. electronic signature products4. Implementarea principiului circulatiei libere in limitele pietei comune a U6, este asigurata prin 5 cerinta ca sistemul de acreditare nationala a prestatorilor de servicii de certi"icare, sa "ie obiectiv, transparent, proportional si nediscriminatoriu *cu unica exceptie 5 cerintele de ordine publica4D 5 recunoasterea atestarii con"ormitatii cu cerintele &irectivei "acute intr5un stat membru al U6, in celelalte state comunitare. Totodata, recunoasterea certi"icatelor emise de prestatori de servicii5 resortisanti din statele5nemembre ale U6, de asemenea bene"icia!a de recunoastere in U6, daca *i4 prestatorii de servicii, care sint resortisanti din statele5 nemembre ale U6, corespund cerintelor &irectivei, si sint acreditati de autoritatile respective din statul ga!da din U6D sau *ii4 certi"icatele emise de prestatorii mentionati, sint garantate de un prestator de servicii de certi"icare, cu resedinta in U6D sau *iii4 prestatorii mentionati sint recunoscuti prin e"ectul unui tratat semnat intre U6 si tara de resedinta a prestatorului de servicii. b. recunoasterea efectelor legale ale semnaturilor electronice avansate. Principiul respectiv semni"ica ca semnaturile electronice avansate, care sint ba!ate pe un certi"icat cali"icat si create printr5un dispo!itiv sigur de creare a semnaturilor 5 satis"ac cerintele legale ale semnaturii in raport cu in"ormatia in "orma electronica, in aceeasi maniera precum semnatura "aximile satis"ace cerintele mentionate in raport cu in"ormatia in "orma letrica *scrisa4D si 5 sint admise ca probe in procese judiciare. c. raspunderea juridica a prestatorilor de servicii de certificare pentru daunele cau!ate oricarei entitati sau persoane "i!ice care in mod re!onabil sa ba!ea!a pe certi"icatul primit in partea care se re"era la *i4 corectitudinea in"ormatiei din certi"icat, la momentul emiterii luiD *ii4 existenta tuturor datelor prescrise de lege pentru a se contine in certi"icat *ii4D asigurarea ca semnatarul identi"icat in certi"icat se a"la in posesia datelor pentru crearea semnaturii *engl. signature creation data4 care corespund cu datele pentru veri"icarea semnaturii *engl. signature veri"ication data4 a"late la dispo!itia recipientului *iii4. 2 atitudine similara "ata de de"inirea semnaturii electronice, este exprimata si in (egulile uni"orme ale ,.N.U.&.,.I. privind semnaturile electronice, care categori!ea!a de"initia semnaturii electronice in #semnatura electronica$ si #semnatura electronica inaintata$ semnatura electronica constituie datele, continute in, sau anexate la, sau logic asociate cu, alte date continute intr5un mesaj *%4, utili!ate pentru a identi"ica titularul semnaturi in raport cu mesajul semnat, si a indica aprobarea de catre acesta a in"ormatiei continute in mesaj *'4. (egulile uni"orme urmea!a principiile stabilite de Legea model a ,.N.U.&.,.I. privind comertul electronic *in particular, re"eritor la satis"acerea cerintelor legale privind #semnarea$, #originalul$ etc. 5 pentru detalii ve!i supra , cit si unele principii enuntate in &irectiva U6 privind regimul comunitar al semnaturilor electronice *ex. principiul recunoasterii certi"icatelor emise de prestatorii de servicii de certi"icare, "ara relevanta in ceea ce priveste locul emiterii certi"icatelor sau tara sediului comercial al prestatorului serviciilor de certi"icare4. Totusi, textul (egulilor uni"orme articulea!a si un principiu suplimentar celor mentionate mai sus 5 principiul
'%9

neutralitatii te2nologice *supranumit si #principiul tratamentului egal al semnaturilor$4, in con"ormitate cu care nimic in (eguli nu va "i utili!at pentru a exclude, limita sau priva de e"ecte legale oricare metoda de semnatura electronica, atit timp cit aceasta metoda corespunde cerintelor (egulilor uni"orme si pre!inta un nivel re!onabil de siguranta, tinind cont de scopul semnaturii si alte circumstante relevante. ;cesta de "apt re"lecta ideea exprimata in proiectul ,onventiei internationale privind tran!actiile electronice8.9 re"eritor la comertul electronic in genere 5 cu doua deosebiri norma din conventia internationala privind tran!actiile electronice, se re"era la comertul electronic in genere, si nu la regimul juridic al semnaturilor electronice in particularD si in plus, conventia internationala privind tran!actiile electronice este doar o initiativa particulara a )U; propusa ca concept spre atentia ,NU&,I, pe cind (egulile uni"orme constituie deja o "orma mai avansata a uni"icarii normelor de drept material, care exprima consensul statelor participante la elaborarea lor. =rotectia datelor Tra"icul de in"ormatie prin retelele desc7ise, in a"ara de problemele asigurarii securitatii trans"erului de date si prevenirii accesului neautori!at la acestea, ridica si problema gestiunii corecte a datelor personale de catre comerciantii a"lati in mod legal in posesia datelor respective 5 ceea ce a condus la elaborarea si "ormarea unui institut aparte al dreptului in"ormational, denumit in majoritatea i!voarelor doctrinale #Protectia datelor$ *engl. &ata protection4. &e "apt, normele re"eritoare la protectia datelor au menirea sa asigure utili!area datelor personale de catre subiectii a"lati in posesia lor, "ara a aduce atingere drepturilor si intereselor legale ale subiectilor acestor date. ;st"el, domeniul institutului de protectie a datelor este vast, incepind cu asigurarea con"identialitatii in"ormatiei cu caracter privat, si terminind cu neadmiterea utili!arii comerciale sau in alte scopuri a datelor personale. (egulile de protectie a datelor pre!inta relevanta si pentru dreptul bancar, din momentul in care platile prin Internet *atit prin intermediul cartelelor de plata, cit si prin utili!area #banilor electronici$4 implica punerea la dispo!itia companiilor care asigura reali!area acestor plati, a unor in"ormatii personale despre platitori si@sau bene"iciari ai platilor 5ceea ce conduce la conclu!ia necesitatii stabilirii #regulilor de joc$ pentru companiile mentionate, in ceea ce priveste prelucrarea si utili!area datelor personale ast"el obtinute. ;ctualmente regimul juridic al protectiei datelor este "ormat din mai multe conventii internationale, majoritatea avind un caracter regional a. ,onventia ,onsiliului 6uropei pentru protectia persoanelor re"eritor la prelucrarea automati!ata a datelor cu caracter personal, )trasbourg, '>.0%.%9>%8=0D b. &irectiva nr. 9:@8.@6, a Parlamentului 6uropean si a ,onsiliului U6, privind protectia particularilor in ceea ce priveste prelucrarea datelor personale, si privind libera circulatie a acestor date, 0ruxelles, '8.%0.%99:8=%. In a"ara de aceasta, in categoria de i!voare pot "i incluse si codi"icarile reali!ate de organi!atiile internationale neguvernamentale in acest domeniul, ex. #lauzele model de utilizare in contractele ce implica circuitul transfrontalier de date, aprobate de ,amera Internationala de ,omert de la Paris la '1 septembrie %99>8='. Cinalmente, cu titlu de mentiune trebuie de indicat unele acte cu caracter de recomandare, sau in curs de elaborare, ce pre!inta relevanta pentru scopurile acestui capitol a. ecomandarea nr. /;301;, si +emorandumul 6xplicativ al ,omitetului +inistrilor )tatelor5membre ale ,onsiliului 6uropei, privind protectia datelor personale utilizate pentru operatiuni de plata si alte operatiuni similare, aprobata la sedinta a 881ea din %1.09.%990VD b. (ecomandarea nr. ( *994: al ,omitetului +inistrilor )tatelor5membre ale ,onsiliului 6uropei, privind protectia datelor pe Internet 5 8+2idul protectiei particularilor in ceea ce priveste colectarea si prelucrarea datelor personale pe magistralele informationale9, aprobat la sedinta a ..0ea din '1.0'.%9998=8. ,onventia care pre!inta relevanta deosebita pentru studiul protectiei datelor in cadrul tra"icului de in"ormatie electronica, este ,onventia ,onsiliului 6uropei, nr. %0> din '> ianuarie %9>% 5 aceasta deoarece (epublica +oldova, ca membru al ,onsiliului 6uropei8=:, a rati"icat conventia
''0

mentionata in iulie %9998=.. )copul conventiei este de a contribui la protectia drepturilor omului si intereselor "undamentale, in particular dreptul la secretul in"ormatiei personale, prin obligarea statelor5membre ale conventiei de a lua masurile necesare pentru a acorda e"ecte juridice principiilor declarate in conventie, via operarea modi"icarilor respective in legislatiile nationale ale statelor respective. Principiile de ba!a ale conventiei, se re"era la a. calitatea prelucrarii577 datelor cu caracter personal. ;cest principiu indica ca datele cu caracter personal trebuie sa "ie *i4 obtinute si prelucrate in mod cinstit si legalD -,.-. ... . ,.,H *ii4 stocate pentru scopuri speci"icate si legale, si neutili!ate in mod incompatibil cu aceste scopuriD *iii4 adecvate, relevante si ne5excesive in raport cu scopurile pentru care ele au "ost colectateD , D *iv4 veridice, si daca e posibil, mentinute la !iD *v4 pastrate intr5o "orma care permite identi"icarea subiectelor datelor respective, pe un termen nu mai indelungat decat cerut de scopurile pentru care aceste date au "ost colectate. Totodata, principiile de ba!a "ata de calitatea prelucrarii datelor cu caracter personal, nu se vor aplica "ata de categoriile speciale de date, publicarea carora ar "i deosebit de vulnerabila pentru subiectii acestor date *ex. datele privind apartenenta nationala, rasiala, orientarea sexuala, opiniile politice etc4. b. securitatea datelor cu caracter personal 5 principiu care indica asupra obligatiei persoanelor responsabile de prelucrarea si gestiunea acestor date, de a lua toate masurile necesare pentru a preveni distrugerea, pierderea, accesul, alterarea sau disseminarea accidentala sau neautori!ata a acestor date. c. accesul subiectului datelor cu caracter personal la datele sale personale, si dreptul de a cere sc7imbarea sau distrugerea acestor date in eventualitatea gestionarii lor contrar prevederilor legislatiei nationale, care urmea!a principiile stabilite in conventie, iar in ca!ul in care drepturile sale nu se respecta 5 sa valori"ice remediile juridice puse la dispo!itia sa prin e"ectul conventiei. , Totodata, statele membre pot deroga de la principiile sus5mentionate, daca aceasta derogare este impusa de protectia unor interese publice majore, sau nu a"ectea!a in nici un "el dreptul la secretul datelor cu caracter personal. in acelasi timp, conventia prevede express ca nici o norma a sa nu poate "i interpretata ca limitind dreptul statelor5membre sa adopte reglementari nationale care ar o"eri un nivel sporit de protectie a datelor cu caracter personal, in comparatie cu cel preva!ut de conventie. Cinalmente, pentru implementarea prevederilor conventiei, se prevede nu numai obligatii juridice ale statelor *aducerea legislatiilor lor nationale la calitatea compatibila cu exigentele conventiei4, ci si crearea unui cadru institutional care ar asigura aplicarea conventiei, ce include a. crearea de catre "iecare stat, a unei autoritati publice responsabile de asigurarea protectiei datelor cu caracter personal, care in acelasi timp sa serveasca si ca autoritate competenta sa o"ere in"ormatii si asistenta la motiunile autoritatilor cu "unctii similare ale altor state5membre ale conventiei *suport inter5institutional4 si ale subiectilor datelor cu caracter personal, ce sint resortisanti ale statelor5membre ale conventiei *suport resortisantilor din alte state4. b. constituirea unui organ permanent de lucru responsabil de monitori!area aplicarii conventiei 5 ,omitetul consultativ. &irectiva comunitara nr. 9:@8.@6, reproduce cu "idelitate principiile ,onventiei ,onsiliului 6uropei, cu ajustarile necesare pentru a re"lecta speci"icul regional al aplicabilitatii directivei. &irectiva U6 privind regimul comunitar al semnaturilor electronice, extinde aplicarea principiilor enuntate in &irectiva U6 privind protectia particularilor in ceea ce priveste prelucrarea datelor personale, si privind libera circulatie a acestor date, "ata de activitatea prestatorilor de servicii de certi"icare, si "ata de activitatea autoritatilor nationale de
''%

acreditare, in contextul semnaturilor electronice *ve!i supra4, preci!ind totusi ca prestatorii de servicii de certi"icare pot colecta date peisoanale numai direct de la subiectul acestor date, sau cu consimtamintul explicit al acestuia, si numai in masura necesara pentru emiterea si deservirea certi"icatelor emise, in s"irsit, pentru a "ace "ata cerintei asigurarii unui nivel su"icient de protectie a datelor personale, la exportul acestor date dintr5o tara cu legislatie de!voltata in materia protectiei datelor, intr5o tara a carei legislatie ori nu reglementea!a ori o"era un nivel insu"icient de protectie a datelor 5 atunci cind instrumentele internationale de drept uni"orm, mentionate mai sus, nu isi gasesc aplicare 5 ,amera Internationala de ,omert de la Paris a publicat #lauzele model de utilizare in contractele ce implica circuitul transfrontalier de date. )copul acestora este de a pune la dispo!itia partilor *exportatorul de date, si importatorul de date4 un set tipi!at de reguli care ar putea "i inserate in contractele ce implica trans"erul trans"rontalier de date, in eventualitatea in care partile au la dispo!itia sa doar instrumente contractuale pentru a asigura protectia datelor exportate. (olul principal in asigurarea acestei protectii, este plasat de ,.I.,. pe seama exportatorului de date 5 parte a carei po!itie contractuala "ace posibila asigurarea inainte de semnarea contractului a conditiilor necesare pentru a se pune la adapost "ata de riscurile a"erente trans"erului de date intr5o jurisdictie cu un regim juridic nesatis"acator in ceea ce priveste protectia datelor. ;st"el, clau!ele completea!a prevederile conventiilor internationale re"eritoare la protectia datelor, in partea care se re"era la asigurarea unui nivel su"icient de protectie in ca!urile in care conventiile mentionate nu5si gasesc aplicare *mai ales in relatiile cu tarile care nu au in legislatia sa interna reguli de!voltate privind protectia datelor4 5 ca exemplu, &irectiva U6 privind protectia particularilor in ceea ce priveste prelucrarea datelor personale, si privind libera circulatie a acestor date *articolul ': al careia prevede posibilitatea aplicarii complementare a clau!elor contractuale menite sa asigure protectia datelor4. (egulile sint optime pentru aplicare de asemenea si in cadrul trans"erului de date in limitele companiilor "acind parte dintr5o retea transnationala, sau e"ectuate de catre operatori cu o reputatie comerciala internationala *ex. companiile aeriene, sau care prestea!a servicii de plata prin cartele bancare4. ,on"orm acestora, partilor le este sugerata incorporarea prin re"erinta a clau!elor model ale ,.I.,, prin inserarea in textul contractului a urmatoarei clau!e5model # Partile contractante consimt incorporarea prin re"erinta in pre!entul contract a ,lau!elor model ale ,.I.,. de utili!are in contractele ce implica circuitul trans"rontalier de date, Publicatia ,.I.,. Nr.EEEEEEE*%99>4, ca si cum acestea a" "i incluse integral in contract$. in a"ara de compartimentul #&e"initii$, clau!ele contin 9 compartimente #9arantiile exportatorului de date$, #2bligatiile exportatorului de date si solutionarea litigiilor cu subiectii datelor sau autoritatile de protectie a datelor$, #9arantiile importatorului de date$, #2bligatiile importatorului de date$, #)olutionarea litigiilor. Litigiile intre exportatorul si importatorul de date$, #,ompensatii$, #incetarea e"ectelor$, #Prelucratorii datelor$, #Legea aplicabila$. in general, clau!ele stabilesc garantiile pe care exportatorul si importatorul de date si le asima sa le respecte, obligatiile reciproce ale partilor, si modalitatea de raspundere pentru incalcarea clau!elor, cit si clau!a arbitrala *ce declara competenta ,urtea de ;rbitraj a ,.I.,. de la Paris4 si cea a legii aplicabile *legea tarii de resedinta a exportatorului de date4. ,ele mentionate mai sus se re"era la asigurarea protectiei datelor in cadrul prelucrarii lor in general, "ara relevanta in "unctie de mediul in care are loc prelucrarea datelor, sau statutul juridic al persoanelor responsabile de gestiunea datelor. &upa cum poate "i remarcat, principiile indicate mai sus, sint aplicabile si "ata de gestiunea datelor cu caracter personale in cadrul retelelor desc7ise de in"ormatie *Internet4, cit si speci"ic in cadrul executarii platilor in Internet. Totusi, aceasta nu implica lipsa unor i!voare, "ie c7iar cu caracter de recomandare, care sa se re"ere la aspectele speci"ice sus5mentionate dupa cum s5a indicat mai sus, ,onsiliul 6uropei a aprobat in aceste domenii doua recomandari importante a. (ecomandarea nr. ( *904%9, si +emorandumul 6xplicativ, privind protectia datelor personale utili!ate pentru operatiuni de plata si alte operatiuni similare, din %1.09.%990D si b. (ecomandarea nr. ( *994:, privind protectia datelor pe Internet 5 #97idul protectiei
'''

particularilor in ceea ce priveste colectarea si prelucrarea datelor personale pe magistralele in"ormationale$, din '1.0'.%999. (ecomandarea din %1.09.%990 reiese din principiul "unctionalitatii colectarii si prelucrarii datelor cu caracter personal 5 aceasta este limitata doar de scopul reali!arii operatiunilor de plata si altor operatiuni similare, si este permisa doar persoanelor care asigura buna "unctionare a sistemelor de plata respective. in rest (ecomandarea se "ondea!a pe principiile generale exprimate in ,onventia din '>.0%.%9>% 5 obligatia de mentinere a discretiei datelor respective, asigurarea securitatii pastrarii acestor date, dreptul de access si de corectare a subiectului datelor cu caracter personal *si punerea la dispo!itie a unor remedii juridice in ca!ul incalcarii acestor drepturi4 etc. Totusi, recomandarea contine unele norme menite sa solutione!e aspectele nepreva!ute in conventia din %9>% a. utili!area in scopul reali!arii operatiunilor de plati, a in"ormatiei sensitive cu caracter personal (ecomandarea indica ca in acest domeniu se va putea aplica doar in"ormatia re"eritoare la antecedentele judiciare ale subiectului datelor cu caracter personal *cu conditia ca aceasta in"ormatie sa "ie intr5adevar relevanta pentru asigurarea "unctionarii sistemului de plati, si ca obtinerea in"ormatiei si utili!area ei sa "ie "acuta cu acordul subiectului datelor4. b. utili!area datelor cu caracter personal, in scopuri publicitare si de mar<eting a serviciilor de plata. . .. . c. in"ormarea subiectelor datelor cu caracter personal, despre colectarea si prelucrarea acestor date, si despre drepturile si obligatiile subiectelor in acest sensD d. conservarea datelor in ca!ul in care nu mai exista necesitatea in mentinerea si prelucrarea lor. '.5. ' . ',, ' O-.'J in ceea ce priveste (ecomandarea din '1.0'.%999, aceasta este un cod de conduita care "ormulea!a intr5o maniera mai putin "ormalista unele reguli de comportament pentru utili!atorii si pentu prestatorii de servicii acces la Internet. &in aceste considerente, (ecomandarea mentionata nu pre!inta un interes deosebit pentru scopurile pre!entului capitol. $anii electronici )isteme sigure de reali!are a platilor prin Internet sint necesare pentru promovarea comertului electronic. 2 modalitate de reali!are a platilor electronice este utili!area intr5o "orma modi"icata a sistemului de plati prin cartele bancare *pentru detalii ve!i compartimentul #Platile prin cartelele bancare$ supra4. ,riptogra"ia poate "i utili!ata pentru a asigura con"identialitatea mesajelor care contin in"ormatii privind numarul cartelei bancare, si pentru a con"irma ca mesajul a "ost cu certitudine trimis de titularul cartelei. &esi aceasta metoda de reali!are a platilor electronice este cea mai "recvent utili!ata, ea este legata de vulnerabilitatea in"ormatiei privind numarul cartelei bancare, dupa desci"rarea mesajului criptat. 2 alta te7nica de reali!are a platilor prin Internet cu utili!area cartelelor bancare, implica aplicarea mecanismelor veri"icabile de securitate, care nu sint ba!ate pe simplul sc7imb de in"ormatii privind numarul cartelei bancare 5 ex. con"irmarea prin semnatura electronica. ,iteva sc7eme alternative de reali!are a platilor electronice prin Internet sint actualmente in de!voltare, inclusiv citeva sisteme de plati prin bani electronici *engl. digital moneB4. )istemele de plati prin bani electronici utili!ea!a te7nici criptogra"ice pentru a crea o repre!entare electronica unica care este utili!ata pentru plata sau poate constitui mij loc legal de plata ce poate "i stocat, trans"erat si este protejat contra "alsi"icarii. 2 tendinta de evolutie a sistemelor de plata prin bani electronici, este cooperarea cu prestatorii de servicii de plata cu cartele bancare 5 ast"el incit sa "aca posibila #convertirea$ de catre titularul cartelei bancare, a unei sume de bani din contul sau de cartela in bani electronici, si invers8=>. +ajoritatea acestor sisteme operea!a in mod similar celor ba!ate pe cartelele bancare, o"erind un nivel di"erit de siguranta si anonimitateD unele insa operea!a similar monedei electronice, o"erind ast"el o anonimitate completa precum in ca!ul platii cu bani g7eata. Totusi, desi capacitatea de a
''1

reali!a plati electronice pe ba!e anonime si "ara #urme$ o"era avantaje deosebite in ceea ce priveste pastrarea con"identialitatii intr5un mediu virtual, aceasta situatie generea!a si unele aspecte juridice complexe 5 de ex. legate de colectarea impo!itelor si spalarea banilor. :.>. (eglementarea juridica a decontarilor "ara numerar in (epublica +oldova Principiile si organi!area decontarilor in (epublica +oldova ;ctul normativ de ba!a ce reglementea!a decontarile "ara numerar in (epublica +oldova, este egulamentul Nr. 26<11-32 privind decontarile fara numerar in epublica Moldova, aprobat prin -otarirea ,onsiliului de ;dministratie a 0.N.+. nr. 11 din %' iulie %99.8=9. ,on"orm de"initiei continute in preambulul (egulamentului, decontarea fara nu$erar repre!inta orice plata e"ectuata prin intermediul documentelor de decontare "ara a intrebuinta moneda in "orma sa concreta *bilete de banca si moneda metalica4. Prin urmare, raportul juridic de decontare constituie relatia in care o persoana juridica sau "i!ica numita platitor plateste docu$entul de decontare din contul propriu sau din contul creditului bancar unei alte persoane numite bene"iciar *persoana "i!ica sau juridica desemnata prin documentul de decontare in vederea primirii unei anumite sume de bani4. La rindul sau, docu$entul de decontare este de"init de (egulament ca #dispo!itia sau cererea intreprinderii, intocmita pe suport material *"ormular de 7irtie sau suport de date4, data 0ancii cu scopul executarii platii "ara numerar pentru livrarea mar"ii sau valorilor, executarea lucrarilor, prestarea serviciilor, precum si altor plati.$. (elatia de plata prin virament nu se reali!ea!a direct intre platitor si bene"iciar 5 ea este intermediata totdeauna de catre $ini$u$ o banca. Pentru explicatii ve!i comentariul la principiul '4 de mai jos. Titlul I al (egulamentului #&ispo!itii generale$ stabileste urmatoarele principii ale decontarilor "ara numerar in (epublica +oldova %4 7nicul mijloc de plata legal pe teritoriul (epublicii +oldova il constituie moneda nationala A leul moldovenesc. Pre!entul principiu re"lecta regula generala, stabilita de art. %10*'4 a ,onstitutiei (epublicii +oldova, aprobata prin legea din '9 iulie %998 *%4 si art. 1 a Legii cu privire la bani nr. %'1'5?%I din %: decembrie %99'D '4 &econtarile intreprinderilor privind angajamentele lor cu alte intreprinderi se e"ectuea!aB'ra nu$erar *p. %.4. (egula data re!ida din obligativitatea mentinerii de catre intreprinderi a tuturor mijloacelor banesti pe conturile desc7ise in institutiile "inanciare, con"orm p. % al -9 nr. =.8 din ': noiembrie %99', 3Privind aprobarea Normelor pentru e"ectuarea operatiunilor de casa in economia nationala a (epublicii +oldova$8>0, si con"orm art. 1*14 al (egulamentului privind desc7iderea si inc7iderea conturilor la bancile din (epublica +oldova8>%. Totusi, p. ' al 7otaririi respective contine o "ormulare mai relaxata a obligativitatii decontarilor prin virament intre intreprinderi #decontarile dintre intreprinderi pe angajamente se e"ectuea!a, de regula *evidentiat de autor5 G.0.4, prin virament la institutiile "inanciare$. ,onsideram ca di"erenta de imperativitate exprimata, pe de o parte, in (egulamentul decontarilor "ara numerar, iar pe de alta parte, in -9 nr. =.8, nu e de natura sa sugere!e o contradictie de nereconciliat, ci doar o evolutie a regimului juridic al decontarilor intre intreprinderi. in plus, credem ca in eventualitate de conlict pre"erinta de aplicare trebuie acordata (egulamentului decontarilor "ara numerar, in calitate de lex specialis *%4 si de lexposteriori *'4. 2bligativitatea mentinerii mijloacelor la banca, stabilita de legislatie pentru agentii economici, nu inseamna totusi ca societatile comerciale nu pot mentine o anumita re!erva de mijloace banesti in casa proprie. Necesitatea acestor mijloace re!ida din permisiunea, acordata agentilor economici, de a e"ectua unele plati in numerar catre persoanele "i!ice si juridice *ve!i in"ra4. Pentru a asigura posibilitatea e"ectuarii acestor plati, societatile comerciale pot pastra o anumita re!erva de mijloace banesti in numerar in casele sale, sau pe contul lor la banca comerciala. in ultimul ca!, societatile comerciale bene"icia!a de dreptul de a pastra asa5numita rezerva pentru necesitatile de nea$inat, in marime de :I din incasarea in medie pe !i a mijloacelor de la comerciali!area productiei, lucrarilor indeplinite sau serviciilor prestate pentru luna precedenta, inregistrate in contul de decontare. Procedura si conditiile de re!ervare de catre bancile comerciale a sumelor respective in conturile societatilor comerciale, este reglementata de
''8

egulamentul nr.25<11-32 privind modul de eliberare a mijloacelor pentru necesitatile de neaminat, aprobat prin A#% a $.N.M. din 12.37.1;;'5:2. Totusi, aceasta limitare 5 in ceea ce priveste modalitatea de e"ectuare a platilor A se re"era in exclusivitate la decontarile intre intreprinderi. Pe cale de conclu!ie, decontarile intreprinderilor cu persoanele "i!ice sint per"ect posibile si in numerar. Receptionarea platilor in numerar de la persoanele "i!ice se e"ectuea!a "ara nici o restrictie. "fectuarea platilor in numerar de catre intreprinderi este supusa unor conditii si restrictii, stabilite prin -9 nr. =.8 indicata mai sus. ;st"el, con"orm p. : al acestei 7otariri, intreprinderile primesc de la institutiile "inanciare ale republicii bani in numerar pentru 5retribuirea muncii, @ 5plata pensiilor si indemni!atiilor, 5 ac7i!itionarea productiei agricole, D vD= 5 procurarea ambalajului si obiectelor de la populatie, 5 acoperirea c7eltuielilor de deplasare, 5alte scopuri preva!ute de Instructiunea 0ancii Nationale a +oldovei #,u privire la modul intocmirii raportului statistic asupra volumului operatiunilor de casa la institutiile "inanciare din (epublica +oldova$8>1. 14 &econtarile intreprinderilor privind angajamentele lor cu alte intreprinderi se e"ectuea!a prin inter$ediul bancilor. ;ceasta re!ida din urmatoarele considerente 5 obligativitatea mentinerii de catre intreprinderi a mijloacelor banesti in conturile desc7ise in institutiile "inanciare *ve!i principiul '4 de mai sus4D 5 "aptul ca monopolul asupra e"ectuarii platilor este prin Legea institutiilor "inanciare acordat bancilor. Pre!enta conclu!ie se ba!ea!a atit pe de"initia bancii, care con"orm de"initiei sint institutii "inanciare abilitate sa primeasca depo!ite #trans"erabile prin di"erite mijloace de plata$D cit si pe prevederile p. d4 a articolului '. care indica ca bancile o"era servicii de decontari si incasari in calitate de actitati "inanciare *art. %% indicind ca nici o persoana nu poate reali!a activitati "inanciare "ara permisiunea 0ancii Nationale. Pre!enta permisiune se acorda bancilor sub "orma autori!atiei de "unctionare *ve!i tema #Notiuni generale despre banci si sistemul bancar$4. 84 intreprinderile gestionea!a mijloacele banesti consemnate in conturile lor desc7ise la banca sau "ilialele ei, in confor$itate cu destinatia statutara a acestoraB :4 9u se ad$ite ca o intreprindere sa e"ectue!e plati pentru ac,itarea anga%a$entelor *datoriilor, altor obligatiuni4 altei intreprinderi "ata de o terta persoana. Principiul respectiv este strins legat si re!ida din principiul 84 de mai sus. &e "apt, consideram ca principiul :4 ar putea "i considerat ca "acind parte din principiul 84D .4 inregistrarea mijloacelor banesti in contul bene"iciarului se e"ectuea!a nu$ai dupa trecerea la'.scaderia acestor sume din contul platitorului. Pre!entul principiu este susceptibil de critica din considerente de inconsecventa legislativa, cit si de lipsa de "undamentare teoretica. ,riticile d.p.d.v. a teoriei decontarilor se ba!ea!a pe argumentul, ca pre!entul principiu ca $ini$u$ nu tine cont, iar ca $axi$u$ constituie o negare a ac7itarii obligatiilor platitorului din contul creditului bancar. ,riticile d.p.d.v a inconsecventei continute in (egulament, sint placate pe "onul contradictiei intre pre!entul principiu si notiunea platitorului *ve!i supra4, care permite e"ectuarea decontarilor din contul creditului bancar. Pe de alta parte, criticile respective se invederea!a lipsite de justi"icare, atunci cind decontarile c7iar din contul creditului bancar o"erit platitorului, se e"ectuea!a numai dupa plasarea mijloacelor avansate pe contul acestuia *ca conditie prealabila e"ectuarii platii4. =4 Trecerea la scaderi a mijloacelor banesti se e"ectuea!a in baza dispozitiei titularului, pre!entata nemijlocit de catre titular sau de organi!atia de administrarea investitiilor, care
'':

e"ectuea!a administrarea "iduciara a contului titularului, cu exceptia ca!urilor virarii incontestabile a mijloacelor banesti. >4 (egulamentul privind decontarile "ara numerar are la ba!a principiul optiunii libere de catre intreprinderi a for$elor de decontare si "ixarii acestora in contracte, care nu contravin (egulamentului. (egula data nu are un caracter absolut spre ex. in eventualitatea platilor pentru ac7itarea datoriilor in Condul )ocila si la buget, acestea vor "i e"ectuate nu$ai prin intermediul dispo!itiilor de plata tre!oreriale *ve!i compartimentul respectiv in"ra4. Un alt exemplu al #libertatii ca necesitate constienta$ in alegerea "ormelor de decontare, este cel al ac7itarii cambiei 5 (egulamentul prevede posibilitatea platii cambiei doar prin dispo!itie de plata, cerere5 dispo!itie de plata, si cec din carnetul cu limita de cecuri. &e alt"el, "ormula #care nu contravin pre!entului (egulament$ este, dupa parerea noastra, susceptibila de a indica relativitatea evocata. 94 (egulamentul privind decontarile "ara numerar se ba!ea!a si pe principiul nea$estecului 2ancii in relatiile contractuale dintre intreprinderiD D5 %04 Primirea documentelor de decontare de la intreprinderi se e"ectuea!a de catre 0anca pe parcursul zilei operationale. &ocumentele de decontare primite de catre 0anca de la intreprinderi in !iua operationala se trec la bilant in aceeasi !i. ,. %%4 &ocumentele de decontare se primesc de catre 0anca spre executare indiferent de su$a. %'4 0anca platitoare primeste documentul de decontare spre executare nu$ai in cazul prezentei disponibilului su"icient pentru trecerea la scaderi a sumei consemnate complete din contul platitorului. &in regula evocata exista doua principii 5 exceptia absoluta din regula mentionata, se re"era la dispo!itia incaso si dispo!itia incaso tre!oreriala, pe care banca platitoare le primeste si in lipsa disponibilului in contul platitorului. in lipsa mijloacelor la contul platitorului "unctionarul bancii inregistrea!a dispo!itiile incaso si dispo!itiile incaso tre!oreriale intr5un registru special. &ocumentele de decontare inregistrate in registrul nominali!at se platesc de catre banca la aparitia mijloacelor banesi in contul platitorului "ara acordul acestuia, con"orm ordinii inregistrarii, daca legislatia in vigoare nu prevede o alta modalitate. 5 exceptia relativa de la principiul acoperirii documentelor de plata pre!entate spre executare bancilor, se exprima in existenta asa5numitei #note de contabilitate$ care permite plata partiala a documentelor intreprinderilor. &e"initia notei de contabilitate a "ost inserata in (egulament prin modi"icarile operate in ba!a -,; a 0.N.+. nr. %:9 din ''.0..9>. Pe de alta parte, este necesar de mentionat ca posibilitatea platilor partiale, desc7isa bancilor prin completarea mentionata, este si ea relativa 5 ea nu se aplica in ca!urile in care (egulamentul prevede express obligativitatea platii intregii sume a documentului de plata *ex. in ca!urile cererilor5dispo!itii de plata *p. '8 a (egulamentului, dar ve!i p. 81@=, care totusi permite plata partiala a lor in ca!ul in care aceasta se "ace in cadrul ac7itarii cambiei4 sau acreditivelor *p. 8: a (egulamentului44. %14 /ocu$entele de decontare *dispo!itia de plata, cererea5dispo!itie de plata, cererea de acreditiv4 pre!entate la 0anca platitoare si executate de aceasta nu pot fi retrase de catre platitor. &e "apt, imposibilitatea revocarii, stabilita de (egulament, nu se limitea!a doar la ca!urile expost, ci uneori si la ca!urile ex ante 5 ex. p. 8: al (egulamentului stabileste obligativitatea irevocabilitatii *din momentul emiterii, "ara relevanta "ata de "aptul executarii lor4 acreditivelor. Pre!enta regula stabileste principiul irevocabilitatii platii dupa e"ectuarea acesteia 5 solutia contrarie ar "i "ost nu numai di"icila pentru acceptare din punct de vedere juridic *semni"icind lipsa certitudinii juridice pentru bene"iciarul platii, c7iar dupa receptionarea ei4, dar si extrem de complicat de implementat din punct de vedere te7nic *plata odata "acuta neputind "i solicitata inapoi decit via un trans"er interbancar de aceeasi valoare, in sens opus4. %84 Succesiunea platilor din contul intreprinderii o deter$ina conducatorul intreprinderii, in ca!ul in care nu exista o alta modalitate stipulata in legislatia in vigoare a (epublicii +oldova.
''.

%:4 >ierderile suportate de catre platitor in ur$a indeplinirii cu intirziere a decontarilor de catre banca platitoare se co$penseaza de catre banca in con"ormitate cu prevederile acordului inc7eiat intre parti. in a"ara de aceste principii generale ale decontarilor prin virament pe teritoriul (epublicii +oldova, (egulamentul mai stabileste si cerintele fata de documentele de decontari. ;ceste cerinte pot "i separate in doua categorii a4 cerintele "ata de "orma documentelor de decontariD b4 cerintele "ata de continutul documentelor de decontari. %. ,erintele re"eritoare lafor$a documentelor de decontari, sint urmatoarele a. &ocumentele de decontare se intocmesc pe "ormulare5tip, care trebuie sa corespunda normelor te7nice expuse in anexele la (egulament. ;baterile in plus sau in minus de la dimensiunile standard stipulate in normele te7nice, nu pot depasi lmm. b. &esemnarea, aranjarea si tiparirea tuturor elementelor componente ale standardelor de continut ale documentelor se e"ectuea!a ori!ontal. c. in scopul "acilitarii pre!entarii, "ata documentelor, cu exceptia cecurilor, este impartita in cimpuri avind supra"ata de ': mm' "iecare. (e"eriri la di"erite elemente ale documentelor, se "ac prin intermediul coordonatelor cimpurilor. d. inscrisurile in limba moldoveneasca din "ormularele5tip sint insotite de ec7ivalentele lor in limba rusa, executate cu majuscule de % mm inaltime si amplasate, dupa ca!, in continuare sau desubt. e. &ocumentele de decontare *in a"ara de cec4 se intocmesc cu "olosirea mijloacelor te7nice sub indigo sau prin multiplicarea originalului in numarul de exemplare necesare partilor participante la decontari. La virarea mijloacelor banesti de catre banca la 0anca Nationala prin reteaua de legatura tele"onica sau pe suport magnetic in"ormatia din documentele de decontare trebuie sa "ie identica cu cea din documentul de decontare primar pre!entat la banca de catre intreprindere, pe suport de 7irtie. ". In documentele de decontare nu se admit corectari sau stersaturi. '. ,erintele re"eritoare la continutul documentelor sint precum urmea!a a. &ocumentele de decontare trebuie sa contina urmatoarele date i. denumirea documentului de decontareD ii. numarul documentului de decontare, data, luna, anul emiterii. &ata se indica in ci"re, luna in litere, anul in ci"reD iii. denumirea bancii platitoare si a bancii bene"iciare, codul bancii, sediul banciiD iv. denumirea platitorului si a bene"iciarului *se admit abrevieri u!uale a denumirii platitorului si a bene"iciarului4, numarul contului in bancaD v. codul "iscal al intreprinderii care emite documentul de decontare, codul tipului documentului con"orm anexei %= din (egulamentD vi. suma platii, care contine in partea intreaga lei, iar in partea !ecimala bani, inscrisa cu litere si cu ci"re, aliniata in spatiile destinate la stinga. in calitate de separator de ci"re !ecimale se utili!ea!a cratima *54. vii. destinatia platii *pentru ce, numarul, data si anul cambiei, numarul exemplarului cambiei, numarul, data si anul contractului, numarul, data si anul documentului care con"irma expedierea sau primirea mar"urilor, executarea lucrarilor sau prestarea serviciilor si temeiul e"ectuarii altor plati, inclusiv a platii preventive, conditii suplimentare4, viii. semnaturile si amprenta stampilei cu care se autenti"ica documentul de decontare se pun pe primul exemplar. )emnaturile trebuie sa corespunda cu semnaturile si amprenta stampilei din ,artela cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei remisa 0ancii. &ocumentele de decontare intocmite de catre managerul "ondului in procesul de administrare a contului de decontare a "ondului de investitii, se autenti"ica pe "ata documentului cu semnatura si amprenta stampilei managerului "ondului, iar pe verso cu semnatura si amprenta stampilei depo!itarului "ondului. Pe cecul din carnetul de cecuri cu limita de suma se admite semnatura "unctionarului imputernicit prin procura. in acest ca!, dupa semnatura pe cec se "ace mentiunea #prin procura$,
''=

indicind numarul si data procurii, numele si prenumele persoanei imputernicite de catre intreprindere. )emnaturile trebuie sa "ie autogra"e, manuscrise si puse cu cerneala sau cu pix de culoare albastra sau neagra. )emnatura "aximila in documentele de decontare nu se admite. (egulamentul indica "ara ec7ivoc asupra "ormalismului documentelor de decontare 5ambele grupe de cerinte sus5mentionate sint ad validitate$, nerespectarea lor "iind sanctionata prin nevalabilitatea documentului intocmit contrar cerintelor date, si respectiv neexecutarea lui. Cormele decontarilor in (epublica +oldova Punctul %: al (egulamentului indica ca decontarile "ara numerar in (epublica +oldova se e"ectuea!a in ba!a %,'4 dispo!itiilor de plata, dispo!itiilor de plata tre!orerialeD ,. ., , t 14 dispo!itiilor de plata acceptateD 84 cererii5dispo!itie de plataD . ... :4 cererii de acreditivD l . B ..-. . D. B-.' UD.[i . , . , : .4 cecurilorD =,>4 dispo!itiilor incaso, dispo!itiilor incaso tre!oreriale. ,. . , , (edactia punctului respectiv poate induce in eroare in ceea ce priveste ex7austivitatea ei. >ri$o, modalitatea de enumerare a "ormelor de decontare nu este de natura sa sugere!e existenta altor "orme decit cele indicate expres in punctul de mai sus *adica (egulamentul nu contine indicatii gen #si alte "orme de decontare stabilite de legislatie$4. Secundo, conclu!ia respectiva este sustinuta si de "aptul ca punctul % al (egulamentului, care spune ca acesta #este un act normativ care reglementea!a decontarile "ara numerar in sistemul national de plati al (epublicii +oldova, determina modalitatile generale de organi!are a decontarilor si circulatia unica a documentelor la banci$. Totusi, in po"ida celor spuse mai sus, legislatia (epublicii +oldova reglementea!a inca doua "orme de decontari, con"orm unui cadrul legal "ormat din acte normative separate. ;ceste "orme sint 94 cambia *tratta si biletul la ordin4. Pina nu demult (egulamentul nu reglementa in genere cambia ca modalitate de plata, insa prin e"ectul modi"icarilor operate prin e"ectul -,; a 0.N.+. nr. 8%. din 10.%'.%999 punctul %: de mai sus a "ost completat cu norma ce prevede modalitatea de ac7itare a cambiei 5 #ac7itarea cambiei se e"ectuea!a prin dispo!itie de plata, cerere5dispo!itie de plata sau prin cec din carnetul de cecuri cu limita de suma$. (eguli speciale de ac7itare a cambiei au "ost indicate doar in ceea ce priveste cererea5dispo!itie de plata, ceea ce permite conclu!ia ca in celelalte ca!uri *ac7itarea prin dispo!itie de plata si prin cecuri cu limita de suma4 se vor aplica regulile generale stabilite de (egulament "ata de mecanismul e"ectuarii platilor prin utili!area acestor instrumente. %04 cartile de plata. )pre deosebire de cambie, pentru care (egulamentul nu este unicul i!vor de reglementare juridica, platile prin cirduri nu sint deloc reglementate de (egulament. (egimul juridic al acestor decontari este guvernat de un cadru separat "ormat din 1 7otariri ale ,; al 0.N.+. Cinalmente, este necesar de atentionat cititorul asupra distinctiei intre notiunile de #modalitate de decontare$, pe de o parte, si 8document de decontare9? pentru reali!area platii con"orm unei modalitati de decontare *ex. prin cec, prin cambie4 poate "i necesara "ormarea mai multor documente de decontare *ex. pentru a asigura executarea platii prin dispo!itie de plata acceptata, in a"ara de documentul de decontare tip 8% #&ispo!itie de plata acceptata$, este utili!at inca un documente de decontare 5 documentul de decontare tip 8' #0orderoul dispo!itiilor de plata acceptate$4 . in a"ara de aceasta, unele documente de decontare deservesc toate modalitatile de
''>

plata stabilite de legislatie *ex. platapartiala, e"ectuata in cadrul mecanismelor de plata prin cec, cambie, acreditiv etc, se e"ectuia!a con"orm documentului de decontare tip . #Nota de contabilitate$4. Lista completa a documentelor de decontare *'= la numar4 se contine in Nomenclatorul tipurilor de documente de decontare si contabile utilizate la efectuarea operatiunilor bancare, aprobat prin -,; a 0.N.+. nr. %.> din > iunie '0008>8. Prin e"ectul acestei 7otariri, 0anca Nationala a abrogat ;nexa nr. %= la (egulamentul privind decontarile "ara numerar in (epublica +oldova. Trebuie de mentionat, ca nomenclatorul nu da de"initia termenilor de #document de decontare$ si #document contabil$, si nici nu indica asupra deosebirilor dintre aceste doua categorii. 6numerarea intr5o lista mixta a acestor doua "eluri de documente, cit si lipsa de"initiilor respective, este de natura sa produca con"u!ii in ceea ce priveste semni"icatia acestor doua tipuri de documente. )intem de parerea, ca documentele de decontare sint doar documentele utili!ate in exclusivitate pentru reali!area decontarilor in modalitatile enumerate in punctul %: al (egulamentului privind decontarile "ara numerar, pe cind celelalte documente indicate in nomenclator "ac parte din categoria documentelor contabi le. in con"ormitate cu Nomenclatorul mentionat, in (epublica +oldova in pre!ent sint in aplicare urmatoarele tipuri de documente de decontare si contabile *cele de decontare sint evidentiate 5 n.n.4 +ecanismul mentionat al tra"icului de documente in ca!ul decontarilor prin utili!area documentelor pe suport 7irtie, este caracteristic pentru majoritatea modalitatilor de plata. 6a poate "i re"lectata prin sc7ema ce urmea!a, in care ; 5 bancile participante, pe de o parte *care detin exemplarele % si '4, si partile de ba!a in relatia de &P 5bene"iciarul si platitorul, pe de alta parte *care detin exemplarele 1 si 84D 0 5 partea platitoare, adica platitorul si banca sa *care detin exemplarele % si 84D si partea bene"iciara, adica bene"iciarul si banca sa *care detin exemplarele ' si 14. 2 asemenea sc7ema a tra"icului exemplarelor documentului de decontare pe suport 7irtie, este propriu nu numai decontarilor prin &P, ci si pentru alte modalitati de plata.

8igura EE. Tra"icul de exemplare in cadrul decontarilor prin &P pe suport 7irtie La virarea mijloacelor banesti de catre banca la 0anca Nationala prin reteaua de legatura tele"onica sau pe suport magnetic dispo!itia se per"ectea!a de catre platitor in con"ormitate cu p. %>5'0 in doua exemplare. Primul exemplar serveste ca ba!a pentru trecerea la scaderi a mijloacelor banesti din contul platitorului, si se coase in mapa 0ancii platitoare cu documentele !ilei. ;l '5lea exemplar impreuna cu extrasul din cont se inminea!a platitorului. 6ste neclar cum in practica se va reali!a cerinta coaserii in mapa bancii platitoare a &P intocmite pe suport magnetic. Pe de alta parte, nu este totalmente "undamentata regula inminarii celui de5al doilea exemplar al &P pe suport magnetic, din momentul in care platitorul transmitind &P pe suport magnetic, deja dispune de el in memoria calculatorului. ,onsideram ca regulile re"eritoare la plata &P in "orma electronic ar trebui sa constituie obiectul unor reglementari mai nuantate *%4 care sa tina cont de speci"icul platilor date *'4. Dispozitia de plata, dispozitia de plata trezoreriala &e"initia dispo!itiei de plata si a dispo!itiei de plata tre!oreriale *numite in cele ce urmea!a &P si respectiv &PT4 se contine in primul titlu al (egulamentului 5 #Notiuni principale$ &P *&PT4 este o dispo!itie data de catre platitor 0ancii care il deserveste, de a trans"era bene"iciarului o anumitlsuma de bani. ,a "orma a platii, este cea mai simpla si constituie ec7ivalentul termenului deD,plata$ aplicabil la decontarile "ara numerar. +ecanismul este in mare masura similar cu cel al ordinului de plata *ve!i supra4, di"erenta constind in ceea ca prin intermediul &P pot "i e"ectuate si alte decontari decit cele pentru mar"urile livrate, serviciile prestate sau lucrarile executate *p. '%4. )int reglementate de Titlul III al (egulamentului.
''9

/econtarile prin inter$ediul /> &P se primeste la 0anca platitoare spre indeplinire in decurs de : zi de la data emiterii. Oiua emiterii nu se ia in calcul. +ecanismul platii prin intermediul &P se pre!inta ca o succesiune de etape, precum urmea!a l.&Pse intoc$este de catre platitor pe "ormular tip *anexa nr. % la (egulament4 in G exe$plare. )emnaturile si amprenta stampilei se aplica pe primul exemplar. '. Primul exemplar al dispo!itiei serveste ca ba!a pentru trecerea la scaderi din contul platitorului a sumei dispo!itiei si se coase in mapa cu documentele !ilei a 0ancii platitoare cu documentele !ilei. 1. 6xemplarele al '5lea si al 15lea se remit prin intermediul 0ancii Nationale 0ancii bene"iciare, unde 8. 6xemplarul al '5lea serveste drept ba!a pentru inregistrarea sumei dispo!itiei in contul bene"iciarului si se coase in mapa 0ancii bene"iciare cu documentele !ilei, iar :. 6xemplarul al 15lea impreuna cu extrasul din cont se inminea!a bene"iciarului. .. in s"irsit, exemplarul al 85lea al dispo!itiei impreuna cu extrasul din cont se inminea!a platitorului. /econtarile prin inter$ediul />0 ' ' ' .'" 5 ..... &ispo!itia de plata tre!oreriala se "oloseste la decontarile privind acumularea veniturilor si distribuirea c7eltuielilor bugetului de stat. Prin ea se e"ectuea!a plata impo!itelor si taxelor in bugetul de stat, trans"erul pentru mar"urile livrate si serviciile prestate, precum si altor plati. &ispo!itia de plata tre!oreriala se intocmeste de catre platitor pe "ormular tip *anexa nr.'04 in numarul de exemplare necesare pirtilor participante la decontari. )emnaturile si amprenta stampilei se aplica pe primul exemplar. Institutiile publice care se deservesc in Tre!oreria de )tat aplica semnaturile si amprenta stampilei pe exemplarul '. Primul exemplar al dispo!itiei serveste ca ba!a pentru trecerea la scaderi a sumei din contul platitorului si se coase in mapa bancii platitoare cu documentele !ilei. 6xemplarele ' si 1 se remit prin intermediul 0ancii Nationale bancii bene"iciare, unde exemplarul ' serveste drept ba!a pentru inregistrarea sumei aratate in dispo!itia de plata tre!oreriala in contul bene"iciarului si se coase in mapa bancii bene"iciare cu documentele !ilei. 6xemplarul 1, impreuna cu extrasul din cont se inminea!abene"iciarului. 6xemplarul 8 al dispo!itiei, impreuna cu extrasul de cont se inminea!a platitorului. ;st"el, tra"icul de exemplare ale &PT este similar celui indicat pentru &P )vezi Cigura '' supra4. in ca!ul virarii mijloacelor banesti de catre banca la 0anea Nationala prin reteaua de legatura tele"onica sau pe suport magnetic, dispo!itia de plata tre!oreriala se per"ectea!a de catre platitor in con"ormitate cu punctele %>5'0 a (egulamentului, in doua exemplare. &ispo!itia de plata tre!oreriala se primeste la 0anca platitoare spre indeplinire in decurs de % !ile de la data emiterii. Oiua emiterii nu se ia in calcul. Dispozitia de plata acceptata ,on"orm de"initiei din titlul introductiv al (egulamentului 5 #&e"initii principale$ 5constituie dispo!itie de plata acceptata *denumita in continuare &P;4 dispo!itia de trans"er a unei sume de bani, data de catre platitor 0ancii platitoare prin o"iciul postal pe numele unor cetateni aparte, cu mijloace a"erente personal *pensii, pensii alimentare, salarii, c7eltuieli de deplasare, onorarii de autor etc4. Platile prin dispo!itie de plata acceptata sint reglementate de paragra"ul ' al titlului III al (egulamentului. ,on"orm acestei reglementari, &P; se intocmeste de catre platitor pe "ormularul &P; indicat in anexa nr. 1 la (egulament. (egulamentul stabileste urmatoarele principii ale &P; 5 )uma totala de bani primita de intreprinderea de comunicatii spre trans"erarea &P; nu este limitataD 5 &P; poate "i primita de banca platitoare spre executare numai in suma deplina si daca la contul platitorului sint mijloace disponibile. Nu se admite primirea restului din suma &P; in numerar, sau@si sc7imbul ei in bani in numerar. 5 La suma &P;, acceptata de banca, transmisa intreprinderii de comunicatii si intrebuintata de
'10

ultima dupa destinatie nu pot "i aplicate sec7estru si sanctiunea privind pretentia catre platitorul care a emis dispo!itia acceptata. 5 0anca nu poarta raspundere de inscrierea "alsi"icata privind acceptul &P;. Totusi, banca e obligata sa veri"ice autenticitatea documentului de identitate a destinatarului &P;. Platitorul pre!inta la banca pentru acceptare &P; in trei exemplare. Primele doua exemplare ale &P; se per"ectea!a cu semnaturile si amprenta stampilei platitorului. Pe primele doua exemplare ale &P; primite spre executare la rubrica #+entiunile bancii$ se indica data, luna si anul acceptarii, iar in partea de jos se plasea!a semnaturile a doi "unctionari ai bancii, imputerniciti de a e"ectua acceptarea. Primul exemplar al &P; se autenti"ica cu amprenta stampilei bancii si se inminea!a, contra semnatura pe exemplarul doi, persoanei imputernicite a platitorului, numele, prenumele si specimenul de semnatura al careia este aratat in textul dispo!itiei acceptate. ;l '5 lea exemplar se coase in mapa cu documentele !ilei ale bancii platitoare, iar al 15lea se restituie platitorului impreuna cu extrasul din cont. Termenul pre!entarii &P; de catre platitor la intreprinderea de comunicatie este 1 !ile lucratoare din !iua acceptarii acesteia de catre 0anca. &P; este primita la intreprinderea de comunicatii si predata la banca bene"iciara pina la expirarea valabilitatii ei. Termenul de valabilitate a &P; e de '0 !ile de la data acceptarii acesteia de catre 0anca, intreprinderea de comunicatii in ba!a dispo!itiilor acceptate primite de la intreprinderi intocmeste pe "onnular5tip *indicat in anexa nr. 1 la (egulament4 borderoul dispo!itiilor de plata acceptate in 1 exemplare si5% preda impreuna cu dispo!itiile acceptate la banca bene"iciara. in ca!ul in care conturile platitorilor se tin in di"erite banci, intreprinderea de comunicatii intocmeste borderoul dispo!itiilor de plata acceptate pentru "iecare banca platitoare aparte. ..5., 0anca bene"iciara a4 veri"ica corectitudinea completarii borderoului dispo!itiilor de plata acceptate si pre!enta stampilei intreprinderii de comunicatii si datei primirii spre executare pe verso "iecarei dispo!itii acceptateD b4 inregistrea!a suma in contul intreprinderii de comunicatii in ba!a ex. % al borderoului, care apoi este cusut in mapa cu documentele !ileiD c4 remite bancii platitoare, prin intermediul 0ancii Nationale, ex. ' al borderoului, alaturat impreuna cu dispo!itiile acceptate la cererea de plata centrali!atoare in doua exemplareD d4 remite intreprinderii de comunicatii ex. 1 al borderoului impreuna cu extrasul din cont. &aca dispo!itia acceptata n5a "ost primita spre executare de catre banca bene"iciara din cau!a expirarii termenului acceptului, banca corectea!a suma borderoului si restituie un exemplar al borderoului intreprinderii de comunicatii, anexind dispo!itia de plata acceptata. In ca!ul nepre!entarii dispo!itiei acceptate catre plata dupa expirarea termenului valabilitatii ei, suma acestei dispo!itii este restabilita de catre banca platitoare in contul platitorului. In mod sc7ematic, derularea platii prin &P; arata precum indicat in "igura "igura '1 pe pag. =>8. $ . .. ' , #ererea-dispozitie de plata ' ' H'$ ' Reguli generale ,on"orm de"initiei, cererea5dispo!itie de plata *in continuare ,&P4 este cererea bene"iciarului catre platitor de a plati, in ba!a documentelor de expediere, remise lui in a"ara bancii, valoarea productiei livrate, serviciilor prestate si alte plati con"orm contractului. ,&P se intocmeste de catre bene"iciar pe un "ormular5tip *con"orm modelului din anexa nr. 8 la (egulament4 in 8 exemplare, remitindu5se impreuna cu documentele preva!ute in contract nemijlocit platitorului pentru acceptare si plata. Platitorul per"ectea!a acceptarea prin aplicarea pe primul si al '5lea exemplare ale cererii5dispo!itie de plata a semnaturilor persoanelor
'1%

autori!ate sa gestione!e contul si a amprentei stampilei. ,ererea5dispo!itie de plata se primeste de catre banca platitoare spre plata numai in ca!ul mijloacelor disponibile su"iciente in contul platitorului. 0anca platitoare, veri"icind corectitudinea per"ectarii cererii5dispo!itie de plata, trece la scaderi mijloacele din contul platitorului si coase primul exemplar al cererii5dispo!itie de plata in mapa bancii cu documentele !ilei. 6xemplarele al '5lea si al 15lea sint remise bancii bene"iciare prin intermediul 0ancii Nationale, unde exemplarul al '5lea serveste drept ba!a de inregistrare a sumei in contul bene"iciarului si se coase in mapa bancii bene"iciare cu documentele !ilei, iar exemplarul al 15lea se remite bene"iciarului impreuna cu extrasul din cont. 6xemplarul al 85lea cu mentiunea bancii se remite platitorului impreuna cu extrasul din cont. (emarcam, ca tra"icul exemplarelor ,&P este similar celui din cadrul &P )vezi Cigura '' supra . La virarea mijloacelor banesti de catre banca la 0anca Nationala prin canalele de legatura tele"onica sau pe suport magnetic cererea5dispo!itie de plata se pre!inta de catre platitor la banca platitoare in doua exemplare, procedura de ve7iculare a lor "iind similara platii pe cale electronica a &P, cu unica exceptie ca banca bene"iciara este obligata sa pre!inte bene"iciarului un exemplar al documentului de decontare primar electronic tiparit pe suport 7irtie, pe care este aplicata stampila bancii, impreuna cu extrasul de cont. Termenul, pe parcursul caruia platitorul este obligat sa pre!inte la banca cererea5dispo!itie de plata, e stabilit de catre parti in contract si nu se controlea!a de catre banca. >articularitatile ac,itarii ca$biilor prin -/> Prin e"ectul modi"icarilor la (egulament, operate prin -,; a 0.N.+. nr. 8%. din 10.%'.%999, a "ost inclus un nou compartiment in capitolul III re"eritor la ac7itarea cererilor5dispo!itiilor de plata. +ecanismul, stabilit de acest nou compartiment, pentru ac7itarea cambiei, este urmatorul %. ,&P se intocmeste de catre bene"iciar *posesorul cambiei4 pe "ormular5tip in 8 exemplare si se pre!inta impreuna cu cambia nemijlocit platitorului pentru plata. '. Platitorul veri"ica autenticitatea cambiei si succesiunea girurilor con"orm prevederilor actelor normative in vigoare, aplica pe primul si al '5lea exemplar al ,&P semnaturile persoanelor autori!ate sa gestione!e contul si amprenta stampilei si inminea!a ,&P impreuna cu cambia bene"iciarului. 1. 0ene"iciarul pre!inta cererea5dispo!itie de plata impreuna cu cambia bancii platitoare. 8. La primirea spre executare a ,&P banca platitoare veri"ica corectitudinea per"ectarii ei si debitea!a contul platitorului cu suma cambiei, respectind principiile tra"icului exemplarelor documentelor de plata indicate in Cigura '' supra. in ca!ul in care pe contul platitorului lipsesc mijloace su"iciente pentru a plati suma cambiala, banca aplica pe verso primului si celui de5al doilea exemplar al cererii5dispo!itie de plata stampila cu mentiunea #lipsa de mijloace$ si inminea!a bene"iciarului toate exemplarele ,&P, impreuna cu cambia pentru transmiterea cambiei neac7itate spre e"ectuarea protestului de catre notar. 0ene"iciarul este in drept sa ceara de la banca platitoare ca ultima sa tina spre executare ,&P pe parcursul a ' !ile de la data scadentei, re!ervindu5si timp pentru a nu intir!ia la intocmirea protestului cambiei. &upa intocmirea de catre notar a actului despre protestul de neplata a cambiei, bene"iciarul pre!inta ,&P neac7itata anterior impreuna cu cambia si actul despre protestul de neplata a cambiei, la banca platitoare spre executare ca document de executare silita. in lipsa mijloacelor banesti in contul platitorului banca platitoare plasea!a ,&P impreuna cu cambia si actul de protest in #(egistrul documentelor de decontare percepute in mod incontestabil$. Pentru e"ectuarea decontarilor platilor partiale ale ,&P se utili!ea!a nota de contabilitate, dupa modelul din ;nexa ''. )istarea sau intreruperea perceperii mijloacelor banesti din contul platitorului in ba!a ,&P se e"ectuea!a in urmatoarele ca!uri a4 la cererea bene"iciaruluiD D '5'i b4 la pre!entarea unei deci!ii a organelor judecatorestiD
D

c4 la dispo!itia organelor de anc7eta in legatura cu intentarea dosarului penal.


'1'

#ererea de acreditiv (egulamentul de"ineste acreditivul drept un angajament al unei banci de a plati o suma determinata bene"iciarului pentru mar"a livrata sau serviciile prestate contra remiterii intr5un termen "ixat, la pre!entarea documentelor ce dovedesc ca mar"a a "ost expediata sau serviciile prestate. Pe teritoriul (epublicii +oldova se aplica numai acreditivul acoperit si irevocabil. ;creditivul acoperit se numeste acreditivul, la desc7iderea caruia banca platitoare trans"era bancii bene"iciare mijloace banesti in contul de bilant separat #,reditori privind decontari documentare$. ;creditivul irevocabil nu poate "i modi"icat sau anulat "ara consimtamintul ambelor parti contractante. Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileste pina la ': de !ile. Termenul inc7iderii acreditivului, desc7is din contul mijloacelor bugetare, nu poate depasi limita anului bugetar, adica 1% decembrie. ;creditivul este destinat pentru decontari numai cu un singur bene"iciar si nu poate "i readresat. Nu se admite ac7itarea acreditivului in numerar. ,ererea de acreditiv, dupa modelul indicat in anexa nr. : a (egulamentului, se pre!inta bancii platitorului in 8 exemplare, soarta carora este explicata in Cigura '' supra. in ca!ul ac7itarii acreditivului prin utili!area documentelor de plata pe suport magnetic, cererea se pre!inta in doua exemplare, iar tra"icul acestor exemplare se incadrea!a in sc7ema standard mentionata mai sus. Totusi, plata prin acreditiv documentar se particulari!ea!a prin urmatoarele trasaturi speci"ice 5 0anca platitoare remite un avi! bancii bene"iciare, din contul platitorului, despre trans"erul mijloacelor de acreditiv cu indicarea denumirii bene"iciarului, sumei si termenului inc7iderii acreditivului. 5 Pentru a primi mijloacele pe acreditiv bene"iciarul, expediind mar"a sau prestind serviciile, pre!inta bancii bene"iciare borderoul de utili!are a acreditivului in trei exemplare *dupa modelul indicat in anexa nr. . la (egulament4, alaturind documentele de expediere si alte documente preva!ute in cererea de acreditiv. Primul exemplar al borderoului de utili!are a acreditivului serveste ca ba!a a inregistrarii sumei acreditivului in contul bene"iciarului si se coase in mapa 0ancii bene"iciare cu documentele !ilei. ;l '5lea exemplar al borderoului cu documentele pre!entate de bene"iciar se remite platitorului, iar al 15lea exemplar se restituie bene"iciarului impreuna cu extrasul din cont. inc7iderea sau suspendarea acreditivului in 0anca bene"iciara se e"ectuea!a a4 la expirarea termenului acreditivuluiD b4 la cererea partilor contractante privind re"u!ul de intrebuintare in continuare a acreditivului pina la expirarea termenului de acreditiv luind in consideratie prevederile p.8: din pre!entul (egulament. in toate ca!urile 0anca bene"iciara, cel mai tir!iu in !iua ce urmea!a dupa !iua inc7iderii acreditivului, trans"era suma acreditivului neutili!at bancii platitoare pentru a o restitui in contul platitorului *conturile de decontare sau de imprumut4. 0ancile nu poarta nici o raspundere pentru "orma, plenitudinea, exactitatea, autenticitatea si "alsi"icarea documentelor anexate de catre bene"iciar la borderoul de utili!are al acreditivuluiD cit si pentru consecintele retinerii sau pierderii in drum a unor documente. &upa cum se poate conc7ide, unele principii ale regimului juridic al acreditivului sint speci"ice, "iind stabilite ca exceptie de la regulile continute in U,P:00. ,a exemple pot servi irevocabilitatea ;&, durata maxima a acestuia, imposibilitatea trans"erului acestuia sau a unei parti a lui *"iind ast"el excluse din perimetrul (egulamentului ;& utili!ate de intermediari, cum ar "i ;& cesionabile si cele trans"erabile4 etc. #ecul L Izvoarele regle$entarii %uridice (egimul juridic al decontarilor prin cecuri este distinct in "unctie de modalitatea de ac7itare a
'11

cecului 5 prin virament sau in numerar. % &econtarile@ara nu$erar prin utili!area cecului, sint actualmente reglementate de (egulamentul ':@%%50' privind decontarile "ara numerar8>=. ,apitolul G al acestui (egulament #&econtari in ba!a cecurilor$ a substituit un domeniu pina atunci distinct a legislatiei bancare 5 actele normative ale 0.N.+. in materie de cecuri, categorie ce includea a. Indicatiile provi!orii privind aplicarea cecului de decontari C..5cm8li(D b. Instructia privind aplicarea carnetului de cecuri a 0ancii Nationale a +oldovei pe teritoriul (epublicii +oldova8>9D c. (egulile de decontare a cecurilor din carnetele de cecuri cu limita de suma, pe teritoriul (epublicii +oldova890. I Noul mecanism de reglementare a platilor prin virament prin utili!area cecurilor, a uni"icat normele continute in actele mentionate, aceasta uni"icare constituind un avantaj evident al (egulamentului. Totusi, (egulamentul ':@%%50' reglementa doar platile prin cec in cadrul decontarilor "ara numerar, cecurile in numerar ne"iind reglementate de actele normative ale 0.N.+. ;ceasta lacuna a "ost eliminata in %999, prin aprobarea a doua acte normative ale 0.N.+. care au constituit regimul juridic al platilor prin intermediul cecurilor in numerar a. egulamentul privind utilizarea carnetului de cecuri in numerar, aprobat prin -,;a0.N.+. nr. 1== din %..%'.%9998$D b. A#% a $.N.M. nr. (7' din 1'.12.1;;; 8#u privire la aprobarea iBormularelor-tip95;2. -lasificarea ;ctele normative sus5mentionate stabiles normele aplicabile decontarilor prin urmatoarele categorii de cecuri a. cecul de decontari C.5cmD b. cecul din carnetul de cecuriD c. cecul din carnetul de cecuri cu limita de sumaD d. cecul in numerarD ;st"el, actualmente in (epublica +oldova "unctionea!a patru tipuri de cecuri, aceasta pentru ca con"orm (egulamentului ':@%% 50' decontarile prin cec e"ectuate de persoanele "i!ice se pot e"ectua prin utili!area cecurilor mentionate in punctele a. si b., iar cele e"ectuate de persoanele juridice 5 prin cecul indicat in punctul c. de mai sus *%4, iar -,; nr. 1 =. si 1== nu mentionea!a nimic in ceea ce priveste raportul normelor pe care le contin, cu cele ale (egulamentului ':@%% 50' *'4. 2 asemenea sitiuatie permite conclu!ia ca (egulamentul din %..%'.%999 a "ost intentionat de 0.N.+. nu pentru a se substitui normelor relevante continute in (egulamentul ':@%%50', ci pentru a le completa. &atorita "aptului ca primele trei categorii de cecuri sint preva!ute de (egulamentul ':@ %%50' privind decontarile@ara nu$erar, iar a patra varietate 5 de (egulamentul privind utili!area carnetului de cecuri in nu$erar, se poate conc7ide ca lista categoriilor de cecuri, mentionata mai sus, este totodata si o clasi"icare a cecurilor dpdv a modalitatii de ac7itare a lor 5 primele trei "orme de cecuri pot "i ac7itate doar in cont, si se aplica in cadrul decontarilor prin virament, pe in care a patra "orma a cecurilor se "oloseste pentru decontarile in numerar. ,onclu!ia respectiva este con"irmata de p. .. al (egulamentului ':@%%50', care inter!ice ac7itarea cecurilor reglementate de acest regulament, in numerar, si doar posibilitatea platii restului *adica a di"erentei dintre valoarea trans"erului si cea indicata in cec4 in numerar, daca suma ast"el platita nu depaseste ':I din valoarea cecului. &eci,cecurile indicate in punctele a., b. si c. supra sint platite in principiu doar prin virament. in a"ara de criteriul ac7itarii cecului, lista sus5mentionata a varietatilor cecului mai contine o clasi"icare A in "unctie de tragator con"orm p. .% al (egulamentului ':@%% 50', "ormele indicate in punctele a. si b. sint re!ervate decontarilor prin cec e"ectuate de persoanele "i!ice, pe cind cecul indicat in punctul c. 5 pentru decontarile e"ectuate de persoanele juridice. in s"irsit, "orma d. este universala din acest punct de vedere. ,lasi"icarile aplicabile cecurilor, care au "ost indicate mai sus, pot "i lamurite prin tabela ce urmea!a
'18

Tabelul .. ,lasi"icarile aplicabile cecurilor con"orm legislatiei bancare a (+ Totusi, nu este pe deplin clara necesitatea reglementarii unor "orme multiple de cec, unica deosebire dintre acestea "iind in modalitatea de ac7itare si in statutul juridic al detinatorului cecului. &upa cum va "i indicat in"ra, aceasta con"u!ie re!ultata din perpetuarea de catre 0.N.+. a unor "orme ale cecurilor ce existau in doctrina socialista a "ir antelor, a avut ca consecinta crearea unor mecanisme exagerat de so"isticate si, ast"el, greoaie si ine"iciente de operare a platilor prin cec. La rindul sau, e"ectul unei asemenea calitati a reglementarilor anali!ate a "ost si continue sa "ie nivelul "oarte modest de raspindire a cecurilor ca modalitate de plata. in cele ce urmea!a, vom "ace o scurta anali!a a trasaturilor esentiale ale "ormelor susmentionate de cecuri. /efinitia . . Legislatia bancara curenta contine doua de"initii, in "unctie de scopul instrumentului de reglementare in care se contine cecurile utili!ate pentru e"ectuarea platilor "ara numerar *adica cele indicate in punctele a., b. si c. supra sint de"inite in (egulamentul ':@%% 50', pe cind cecurile in numerar sint de"inite in (egulamentul din %..%'.%999. a. (egulamentul ':@%%50' de"ineste cecul ca un document de decontare prin care emitatorul de cec *adica persoana juridica sau "i!ica care este detinatorul cecului sau al carnetului de cecuri4 da ordin bancii platitoare de a plati o anumita suma de bani la pre!entarea unui cec de catre bene"iciarul de cec *persoana juridica care a primit cecul contra plata pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate4. b. (egulamentul din %..%'.%999 de"ineste cecul din carnetul de cecuri de numerar ca un instrument de plata prin care emitentul de cec da ordin bancii de a elibera la pre!entare o anumita suma in numerar mandatarului indicat in cec, sau insusi emitentului. ;st"el, de"initiile mentionate nu se deosebesc esential una de alta, axindu5se pe conceptul cecului ca ordin neconditionat dat de tragator trasului de a ac7ita suma indicata in cec, la pre!entarea lui de catre persoana indicata in cec *bene"iciarului4. >artile 'r';"' $' ' ' ""' ' "' " '." ' ' ' ' ' $' ' $ ""'''" %. ,on"orm (egulamentului nr. ':@%%50', in relatia de plata prin cec sint implicate urmatoarele parti a. 6mitatorul de cec 5 persoana juridica sau "i!ica care este detinatorul cecului sau al carnetului de cecuriD b. 0ene"iciarul de cec 5 persoana juridica care a primit cecul contra plata pentru mar"urile livrate sau serviciile prestateD Partea de"initorie a (egulamentului nu o"era de"initii suplimentare ale partilor implicate. ;nali!a generala a (egulamentului evidentiata corespunderea notiunii de emitator de cec, cu ce a #platitorului$ *ast"el incit platitotorul in relatia de cec este numit emitator de cec4, si, a celei de bene"iciar de cec, cu cea de #bene"iciar$. )e poate a"irma, deci, aplicabilitatea "ata de relatia de plata prin cec, a notiunilor a inca doua parti implicate c. 0anca platitoare 5 banca care e"ectuea!a trans"erul unei anumite sume de bani din contul platitoruluiD si $ d. 0anca bene"iciara 5 banca unde se deserveste bene"iciarul careia i se trans"era o anumita suma de bani. 6ste neclara necesitatea #inventarii$ notiunilor de emitator de cec si a celei de bene"iciar de cec 5 notiuni ale caror continut corespunde ce cele ale platitorului, si, respectiv, bene"iciarului. 2 explicatie posibila ar "i in ca!ul notiunilor5#gemeni$ de #bene"iciar$ si #bene"iciar de cec$ ultima are un domeniul mai ingust, inclu!ind doar persoanele juridice *ceea ce probabil si a determinat necesitatea elaborarii unei notiuni distincte pentru
'1:

bene"iciarii in mecanismul de plata prin cec4. Nu este pe deplin clara limitarea utili!abilitatii cecului doar in "avoarea persoanelor juridice, c7iar tinind cont de plasarea acestei limitari in contextul decontarilor "ara numerar. in a"ara de aceasta, insasi (egulamentul nu este consecvent in promovarea acestei limitari desi notiunea de #bene"iciar de cec$ se autolimitea!a la persoanele juridice, p. .1 al (egulamentului indica ca #cecurile eliberate persoanelor "i!ice repre!inta un document nominal$. Cinalmente, consideram necesar de mentionat asupra inutilitatii limitarii domeniullui de aplicare a cecurilor doar la scopul ac7itarii pentru livrarile de mar"uri sau prestarile de servicii 5 existenta unei tran!actii, in executarea careia este emis cecul, nu trebuie sa "ie o conditie ad validitate$ pentru valabilitatea acestuia. '. ,on"orm (egulamentului privind utili!area carnetului de cecuri in numerar8'$, partile mecanismului de plata a cecului in numerar sint a. 6mitentul cecului 5 persoanajuridica sau "i!ica inregistrata in modul stabilit de lege titular de cont bancar care a emis cecul de numerar. b. +andatarul emitentului 5 persoana imputernicita de catre emitent de a pre!enta la banca cecul de numerar si de a primi suma consemnata in cec. (egulamentul prevede ca mandatarul trebuie sa "ie "unctionar al emitentului 5 restrictie ce reduce domeniull de aplicare a (egulamentului doar la relatiile de ac7itare a salariilor sau altor plati de catre patron lucratorilor sai. 2 asemenea limitare a domeniullui de aplicare a cecului in numerar este considerata nejusti"icata, si nu corespunde "unctiei cecului ca instrument universal de plata 5 "unctie ce o are in cadrul unor relatii de piata. ;semenea (egulamentului nr. ':@%%50', (egulamentul din %..%'.%999 nu de"ineste explicit celelalte parti implicate in ac7itarea cecului in numerar 5 bancile. ;ceasta deoarece conceptul decontarilor prin cecul in numerar se axea!a pe principiul eliberarii de catre oricare banca comerciala a cecurilor in numerar, ce acorda dreptul bene"iciarului indicat in cec de a primi plata de la banca comerciala care deserveste emitentul cecului. -ecurile ac,itate prin vira$ent ,ecul se utili!ea!a de catre persoanele juridice si "i!ice la decontarile pentru mar"urile livrate, serviciile prestate sau pentru alte plati. >ersoanele, fizice e"ectuea!a decontarile in ba!a cecurilor prin intermediul cecului de decontare C.5cm si cecului din carnetul de cecuri, iar persoanele%uridice prin intermediul cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma. Plata prin cec de*catre persoanele fizice ,ecul, primit de catre bene"iciarul de cec nu poate "i girat decit la banca bene"iciara sau banca platitoare. ,ecurile eliberate persoanelor "i!ice repre!inta un document banesc nominal. 6ste neclara necesitatea limitarii "ormei cecurilor emise in "avoarea persoanelor "i!ice, doar la cecurile nominative *exclu!ind ast"el alte "orme, spre exemplu cecurile la ordin4, mai ales ca aceasta limitare este impusa in mod discriminatoriu doar asupra persoanelor "i!ice *neaplicindu5se si celor juridice4. ,onsideram aceasta limitare nejusti"icata si care impiedica libera circulatie a cecurilor ca titluri de valoare. ,ecurile se emit din contul mijloacelor banesti pastrate in contul de depuneri sau din contul banilor depusi in numerar pe o suma a4 pina la 99900 lei carnetul de cecuriD , b4pina la 99999 lei cecul C.5cm. ;st"el, (egulamentul stabileste obligativitatea emiterii cecurilor cu valoare acoperita, ceea ce, pe de o parte, o"era garantii suplimentare bene"iciarilor de cec in privinta securitatii platii, dar, pe de alta, limitea!a domeniul de aplicare a cecului *constituind si o contradictie cu de"initia #platitorului$ precum descrisa supra4 5 sint inter!ise cecurile emise din contul creditului o"erit de banca emitatorului de cec. intr5un "el, aceasta limitare explica de ce autorii (egulamentului au dat o de"initie separata a #emitatorului de cec$, "ata de cea a #platitorului$ *in care nu se regaseste limitarea modului de emitere a documentului de plata, doar la ca!urile depunerii in avans a valorii acestui document4. Totusi, consideram
'1.

aceasta limitare drept o restrictie nejusti"icata in utili!area cecurilor. 1ermenul de valabilitate a documentelor de decontare din !iua emiterii de catre 0anca platitoare este a4 pentru cecul de decontare C.5cm 5 doua luniD b4 pentru cecul din carnetul de cecuri *simplu sau cu limita de suma4 5 un an. ,arnetul de cecuri, in care suma si cecurile din carnetele de cecuri n5au "ost utili!ate pe parcursul termenului stabilit, poate sa5si prelungeasca valabilitatea inca pe un an, si limita lor poate "i completata. 1ermenul de prezentare al cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma de catre bene"iciarul de cec spre plata la 0anca este de %0 !ile, !iua eliberarii nu se ia in calcul. ,ecul pre!entat mai tir!iu de termenul stabilit nu se primeste spre executare. La emiterea cecurilor din carnetele de cecuri este necesar de a respecta cu strictete succesiunea numerelor de ordine. ,ecul din carnetul de cecuri completat de catre emitatorul de cec nu se decupea!a si se pre!inta catre plata bene"iciarului de cec impreuna cu pasaportul, iar in unele ca!uri si cu procura. ,ecul C.5cm, de asemenea se pre!inta catre plata impreuna cu pasaportul. La pierderea cecului C.5cm sau carnetului de cecuri emitatorul de cec trebuie imediat sa instiinte!e in scris 0anca platitoare despre pierderea cecului sau carnetului de cecuri cu indicarea numarului, seriei si data emiterii cecului sau carnetului de cecuri. (estituirea sumei cecului C.5cm pierdut se e"ectuea!a dupa expirarea ter$enului de 6 luni din !iua emiterii lui. )uma cecului poate "i inregistrata la depunerile emitatorului de cec sau poate "i eliberat un nou cec. (estituirea sumei din carnetul de cecuri pierdut se e"ectuea!a dupa E luni din !iua expirarii termenului de valabilitate al carnetului de cecuri. Prevederile respective ale (egulamentului constituie o modalitate de acordare a bene"iciilor nejusti"icate bancilor comerciale, prin indreptatirea lor de a retine valoarea cecului pierdut, pe un termen de pina la . luni, adica de de a bene"icia de un depo!it gratuit *bancile neplatind dobinda pentru sumele retinute4. (esponsabilitatea privind integritatea sumei cecului pierdut sau a carnetului de cecuri o poarta emitatorul de cec. Pentru a primi cecul C.5cm sau carnetul de cecuri persoana "i!ica pre!inta la 0anca platitoare pasaportul, iar in ca!ul trecerii la scaderi din contul de depuneri pre!inta si livretul de economii. La primirea carnetului de cecuri persoana "i!ica intocmeste cererea5 angajament. La emiterea cecului de decontare C.5cm "unctionarul 0ancii a4 per"ectea!a cotorul ceculuiD b4 cere emitatorului de cec sa con"irme primirea cecului prin semnatura pe cotorD c4 depo!itea!a suma cecului pe contul #,ecuri de decontare$ trein care la scaderi mijloacele din contul sumei depuse in numerarD d4 semnea!a cecul si cotorul, decupea!a cotorul de cec in scara numerica in asa mod ca ci"rele, ramase la cec pe linia decuparii, sa corespunda sumei ceculuiD e4 aplica pe cec amprenta clara a stampilei 0ancii, inregistrea!a in jurnalul de evidenta extrasistem a cecurilor emise si utili!ate, transmite casierului livretul de economii, cecul si pasaportulD "4 casierul se convinge in identitatea emitatorului de cec, adaugator veri"ica corectitudinea intocmirii cecului, semnea!a cecul, eliberea!a emitatorului de cec cecul si ii restituie pasaportul si livretul de economii. La emiterea carnetului de cecuri "unctionarul 0ancii a4 veri"ica corectitudinea completarii cererii5angajament, con"runta datele pasaportului si semnatura emitatorului de cec cu specimenul semnaturii indicate in cartela contului personal de depuneriD b4 depo!itea!a suma carnetului de cecuri pe contul #,ecuri de decontare$ trecind la scaderi mijloacele din contul de depuneri sau din contul sumei depuse in numerarD
'1=

c4 completea!a versoul copertei carnetului de cecuri. La rubrica #)uma initiala$ se inscrie suma in litere, cu majuscula si de la inceputul rindului. &upa indeplinirea rubricii date nu trebuie sa ramina loc liber. ;utenti"ica inscrierile "acute cu semnatura sa si cu amprenta clara a stampilei 0ancii. in partea de sus a acestei pagini aplica stanta 0ancii, seria si numarul carnetului de cecuri. &aca in cartela contului personal al emitatorului de cec este inscris textul dispo!itiei5testament, atunci pe versoul copertei carnetului de cecuri "aceinscriptia #Testament$. Pe "ata "iecarui cec se aplica stanta 0ancii. d4 Pe versoul cererii5angajament si in cartela contului personal indica seria si numarul carnetului de cecuri emis, suma carnetului si termenul valabilitatii lui, data desc7iderii contului. in livretul de economii re"lecta operatia de plataD e4 inscrie in jurnalul de operatiuni numele si prenumele emitatorului de cec, seria si numarul carnetului de cecuri, re"lecta suma lui la rubrica#(ulajul memorial inregistrat$. (emite casierului livretul de economii, carnetul de cecuri, cererea5angajament si pasaportulD "jcasierul , N ' L$$ ' ' '.L 5 se convinge in identitatea emitatorului de cec, 5 veri"ica inca o data corectitudinea intocmirii cererii5angajament si a carnetului de cecuri, 5 semnea!a cererea5angajament si carnetul de cecuri, si, in s"irsit 5 eliberea!a emitatorului de cec carnetul de cecul si ii restituie pasaportul si livretul de economii. (egulamentul stabileste o procedura speciala de ac2itare a cecurilor. La primirea cecului pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate, bene"iciarul de cec este obligat a4 sa veri"ice identitatea emitatorului de cec dupa pasaport, datele pasaportului cu inscrierea corespun!atoare in cecD b4 sa veri"ice termenul valabilitatii cecului, corectitudinea intocmirii ceculuiD c4 pentru cecul C.5cm sa veri"ice identitatea sumei cecului inscrisa in litere cu scara numerica pe linia decupariiD d4 pentru cecul din carnetul de cecuri, sa veri"ice identitatea sumei inscrise la rubrica #&isponibil inainte de emiterea cecului$ cu suma decupata pe scara numerica a cecului anterior, respectarea succesiunii la utili!area cecurilor din carnetul de cecuriD e4 primind cecul din carnetul de cecuri catre plata, sa5% inlature de cotor pe scara de ci"re, decupind ci"rele corespun!atoare sumei soldului de mijloace dupa ridicarea acestui cecD "4 sa aplice pe versoul cecului stanta cu denumirea bene"iciarului de cec si sa5% semne!eD j4 sa aplice pe versoul cotorului cecului la rubrica #0ene"iciarul cecului$ stanta cu denumirea bene"iciarului de cec, data, luna si anul primirii cecului catre plata. ,ecul nu se primeste de catre bene"iciarul de cec pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate in ca!urile, in care a4 a "ost intocmit pe un "ormular nestandardD ,D . 5iD . b4 lipseste amprenta stampilei si stanta 0ancii platitoare, semnaturile emitatorului de cec si a 0ancii platitoareD c4 suma cecului inscrisa in litere nu corespunde cu suma ci"relor decupate pe scara numericaD d4 contine corectari si stersaturiD . $ , .D e4 amprenta stampilei sau a stantei este neclaraD ,5, , ' "4 termenul de valabilitate a cecului a expirat. (esponsabilitatea pentru paguba materiala cau!ata in ca!ul primirii cecului cu incalcarile sus5mentionate o poarta beneficiarul de cec. &aca la controlul e"ectuat ulterior la 0anca platitoare cecul se va dovedi neplatibil din lipsa mijloacelor disponibile in contul #,ecuri de decontare$, paguba materiala
'1>

cau!ata o poarta 2anca platitoare, care a eliberat cecul sau carnetul de cecuri neasigurat cu mijloace. In ca!ul in care pe cotorul cecului din carnetul de cecuri, emis anterior, este inscriptia #de"ectat$, dar cecul insusi lipseste, plata pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate nu se e"ectuea!a. ,ecurile primite catre plata pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate se predau de catre bene"iciarul de cec la 0anca impreuna cu incasarea in numerar prin intermediul incasatorilor con"orm #Normelor privind operatiile de casa in unitatile bancare din (epublica +oldova$ *proces5verbal nr.18 din '9.0=.%9984. 0anca, care incasea!a cecul, veri"ica pe versoul "iecarui cec incasat pre!enta amprentei stantei si semnatura bene"iciarului de cec, care con"irma primirea cecului pentru mar"urile livrate sau serviciile prestate. in ca!ul lipsei amprentei stantei si@sau semnaturii bene"iciarului de cec cecul se depune de catre casierul 0ancii in geanta goala si se transmite serviciului de incasare pentru a5 % restitui bene"iciarului de cec. 0anca care a incasat cecul, inregistrea!a suma lui in contul bene"iciarului si concomitent a4 o trece la scaderi din contul bilantier #,ecuri de decontare,,, in ca!ul in care 0anca respectiva este si 0anca platitoareD b4 pre!inta la 0anca Nationala cererea de plata centrali!atoare pentru a trece la scaderi contul corespondent al 0ancii platitoare suma data, in ca!ul in care emitatorul de cec se deserveste in alta 0anca. ,ecul de decontare C.5cm neutilizat, din !iua emiterii caruia a trecut nu mai mult de trei ani, se pre!inta de catre emitatorul de cec la 0anca platitoare, pentru inregistrarea sumei cecului in contul de depuneri sau pentru ac7itarea cu bani in numerar. La utili!area cecului din carnetul de cecuri sau la expirarea termenului valabilitatii acestuia si a dreptului de a5% prelungi, precum si la cererea emitatorului de cec in pre!enta soldului de mijloace in contul #,ecuri de decontare$ suma poate "i a4 inregistrata in contul de depuneriD b4 inregistrata in contul #,ecuri de decontare$ desc7is din nou pentru emiterea unui carnet de cecuri nouD c4 eliberata cu bani in numerar. Un nou carnet de cecuri se emite cu conditia, ca suma tuturor cecurilor platite este trecuta la scaderi din contul #,ecuri de decontare$. ' ,arnetul de cecuri, in care au ramas cecuri neutili!ate, suma "iind consumata, poate "i completat de emitatorul de cec cu orice suma depusa in numerar sau virata din contul de depuneri. Prelungirea termenului valabilitatii carnetului de cecuri se per"ectea!a la 0anca platitoare, in ca!ul neutili!arii unor cecuri si a pre!entei soldului de mijloace 0anca con"runta inscrierile din contul personal cu inscrierile de pe cotoare si daca nu exista divergente, per"ectea!a prelungirea termenului valabilitatii carnetului de cecuri. +entiunea privind prelungirea termenului de valabilitate a carnetului de cecuri se "ace pe versoul copertei carnetului, precum si in contul personal. Plata prin cec de*catre persoanele %uridice ,on"orm (egulamentului, persoanele juridice e"ectuea!a platile prin virament prin intermediul cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma. Termenul general de valabilitate al carnetului de cecuri nu trebuie sa depaseasca doi ani. La expirarea acestui termen decontarile cu emitatorul de cec trebuie "inali!ate. Pentru a primi carnetul de cecuri cu limita de suma persoana juridica pre!inta la 0anca platitoare o cerere, semnata de persoanele cu dreptul de a semna documentele de decontare, si cu amprenta stampilei. 2data cu cererea persoana juridica pre!inta dispo!itia de plata in vederea virarii mijloacelor din contul de decontare sau din contul de imprumut intr5un cont bilantier separat #,ecuri de decontare$. ,7estiunea privind emiterea carnetului de cecuri este solutionata de 0anca platitoare individual pentru "iecare persoana juridica, tinind cont de situatia "inanciara a acestuia, respectarea disciplinei de decontari5plati. 6ste di"icil de a justi"ica discretia, acordata de catre (egulament bancilor comerciale, in ceea ce
'19

priveste eliberarea carnetului de cecuri cu limita de suma, in situatia in care se stabileste obligativitatea ac7itarii in prealabil a valorii acestui carnet 5 ast"el, banca este pusa la adapost "ata de posibilitatea emiterii unor cecuri neacoperite *de alt"el, aceasta siguranta este acordata si bene"iciarilor de cec potentiali4. 2 explicatie posibila ar "i "aptul, ca depunerea prealabila a sumei carnetului de cecuri poate "i e"ectuata nu numai din contul mijloacelor proprii ale solicitantului, ci si de pe contul creditului bancar5 insa in acest ca! 0anca deja si5a exercitat dreptul de discretie la luarea deci!iei de acordare a creditului, si din momentul luarii acestei deci!ii mentinerea acestui drept de discretie o consideram nejusti"icata. +ecanismul de emitere a cecului din carnetul de cecuri cu limita de suma este similar in principiu cu cel al emiterii cecurilor din carnetul de cecuri )vezi supra , cu o particularitate importanta emitatorului de cec i se inter!ice emiterea cecului in alb, sau transmiterea carnetului de cecuri cu limita de suma catre bene"iciarul de cec. &e asemenea, nu exista proceduri speci"ice aplicabile platii prin cecurile din carnetul cu limita de suma, sau compensarii valorii cecurilor neutili!ate 5 principiile generale au "ost expuse supra. D -ecurile ac,itate in nu$erar &upa cum a "ost indicat supra, pina nu demult legislatia bancara a (epublicii +oldova nu prevedea posibilitatea utili!arii cecului pentru e"ectuarea platilor in numerar, situtie ce a "ost sc7imbata de (egulamentul aprobat prin -,; a 0.N.+. din %..%'.%999. Punctul %.1. prevede domeniul de aplicare al (egulamentului 5 acesta se aplica "ata de a. eliberarea carnetelor de cecuri de numerarD b. eliberarea de catre 0.N.+. a numerarului in ba!a cecului de numerar bancilor comerciale in scopul alimentarii caselor de circulatieD c. eliberarea de catre bancile comerciale a numerarului, in ba!a cecului din carnetul de cecuri de numerar, persoanelor "i!ice si juridice. ' (egulamentul prevede reguli speciale de emitere a cecului in numerar. Procedura de emitere are loc in doua etape a. ,umpararea de catre bancile comerciale a carnetelor djjjejeud#I&#n+niejar, de la 0.N.+.. ;ceasta este determinata de "aptul, ca monopolia emiterii carnetelor de cecuri in numerar apartine 0.N.+. 5 solutie ce o consideram ca una nu tocmai corespun!atoare "unctiei regulatorii a 0.N.+. )5ar parea mai corect ca 0.N.+. sa stabileasca doar principiile generale de tiparire a cecurilor in numerar *adica cerintele te7nice *nivelurile de securitate a inscrisului, tipul 7irtiei etc.4 si cele re"eritoare la continut *elementele obligatorii, poate c7iar prin decretarea unui model de cec in numerar44 "ara a se obliga sa asigure ea insasi tiparirea cecurilor. +onopolul mentionat are ca consecinta si procedura anevoioasa de completare a carnetelor de cecuri de catre "unctionarii bancii, la emiterea acestora clientilor sai 5 in loc ca bancilor comerciale sa le "ie acordat dreptul de tiparire a carnetelor de cecuri care ar purta imprimate sigla si adresa comerciala a bancii, si poate c7iar si aceleasi elemente pentru clientii5persoane juridice, "unctionarul bancii are obligatia sa le complete!e de miina. ,umpararea de catre bancile comerciale a carnetelor de cecuri in numerar se e"ectuea!a in ba!a "ormularelor tipi!ate +5', si in con"ormitate cu procedura descrisa in titlul ' al (egulamentului #+odul de distribuire primara de catre 0.N.+. a carnetelor de cecuri in numerar bancilor comerciale$. b. &istribuirea carnetelor de cecuri de catre bancile comerciale clientilor sai. ;cest proces este reglementat de titlul 1 al (egulamentului, si se e"ectuea!a de asemenea in ba!a cererii scrise a clientului5titular de cont in banca de la care se solicita eliberarea carnetului de cecuri in numerar. (egulamentul de"ineste cu belsug de detalii te7nice atit procedura de emitere a carnetului de cecuri in numerar clientilor bancii, cit si procedura de completare a carnetului de cecuri de catre emitent *adica a insasi "ormularului de cec, a cotorului cecului si a versoului cecului4, si de primire a acestora pentru plata de catre "unctionarii bancii. &at "iind caracterul te7nic al acestor prevederi, nu le vom anali!a in detalii. ,eea ce insa merita de indicat, sint regulile re"eritoare la valabilitatea cecului 5 p. 8.: al
'80

(egulamentului stabileste ca aceasta este de %0 !ile, "ara !iua emiterii. 6liberarea banilor in numerar, in ba!a cecurilor emise, se e"ectuea!a in ba!a actelor normative ce guvernea!a operatiunile de casa in economia nationala898. Dispozitia incaso, dispozitia incaso trezoreriala /ispozitia de incaso ,on"orm de"initiei, dispo!itia incaso *dispo!itia incaso tre!oreriala4 este dispo!itia bene"iciarului privind virarea incontestabila a unei anumite sume de mijloace banesti din contul platitorului "ara consimtamintul lui, in ba!a documentelor executorii sau a altor acte legislative, care prevad dreptul virarii incontestabile. Girarea incontestabila a mijloacelor banesti din contul platitorului se e"ectuea!a in ba!a documentelor executorii si ec7ivalentelor lor, indicate mai jos, sau in alte ca!uri in care legislatia in vigoare a (epublicii +oldova prevede virarea incontestabila a mijloacelor banesti din contul platitorului. &ocumentele executorii si documentele ec7ivalente acestora, in ba!a carora se e"ectuea!a virarea incontestabila a mijloacelor sint a4 titlurile executorii eliberate de instantele judecatorestiD b4 inscriptiile executorii ale notaruluiD c4 duplicatele documentelor executorii, eliberate de organele executorii *in ca!ul pierderii originalului4D d4 documentele ec7ivalente la perceperea restantelor in 0ugetul de stat si in Condul )ocial al (epublicii +oldovaD e4 deci!iile organelor, de a caror competenta tine examinarea cau!elor privind contraventiile administrative si aplicarea sanctiunilor "inanciare. Girarea mijloacelor banesti in mod incontestabil se e"ectuea!a in ba!a dispo!itiilor incaso *anexa %:4. Termenul primirii de catre 0anca spre executare %0 !ile. Oiua emiterii nu se ia in calcul. Girarea mijloacelor banesti privind restantele "ata de Condul )ocial al (epublicii +oldova se e"ectuea!a de catre 0anca "ara documentele executorii. in dispo!itia incaso la rubrica #&estinatia platii$ se arata #calculul contului personal al contribuabilului$. in celelalte ca!uri se "ace trimitere la actul normativ, care prevede dreptul virarii incontestabile a mijloacelor banesti. 0ene"iciarul pre!inta dispo!itia incaso la 0anca bene"iciara impreuna cu documentele executorii si documentele ec7ivalente acestora. 0anca bene"iciara veri"ica identitatea semnaturilor si amprentei stampilei aplicate in dispo!itia incasso cu specimenele din ,artela cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei, inregistrea!a dispo!itia incasso intr5un jurnal special, aplica stanta bancii pe verso primelor doua exemplare si remite toate exemplarele cu documentele executorii si documentele ec7ivalente acestora 0ancii platitoare. &ispo!itia incaso se intocmeste in 8 exemplare. Primul exemplar serveste drept ba!a pentru trecerea la scaderi din contul platitorului, dupa aceasta se coase in mapa 0ancii platitoare cu documentele !ilei. 6xemplarele al '5lea si al 15lea 0anca platitoare le remite 0ancii bene"iciare prin intermediul 0ancii Nationale, unde exemplarul al '5lea serveste ca ba!a pentru inregistrarea sumei in contul bene"iciarului si se coase in mapa 0ancii bene"iciare cu documentele !ilei, iar exemplarul al 15lea impreuna cu extrasul din cont se inminea!a bene"iciarului. 6xemplarul al 85 lea cu mentiunea 0ancii platitoare impreuna cu extrasul din cont se remite platitorului. La virarea mijloacelor de catre 0anca la 0anca Nationala prin canalele de legatura tele"onica sau pe suport magnetic dispo!itia incaso se per"ectea!a in ' exemplare )vezi supra . Pentru e"ectuarea decontarilor intrabancare si platilor partiale ale documentelor de decontare, care nu sint legate de trans"erul mijloacelor in bugetul de stat se utili!ea!a nota de contabilitate *tip.doc.. anexa nr. ''4, iar pentru e"ectuarea platilor partiale ale documentelor de decontare legate de trans"erul mijloacelor in bugetul de stat si trans"erarea sumelor incasate in numerar sau platite prin cird in venitul bugetului de stat, se utili!ea!a nota de contabilitate *tip.doc. %0 anexa nr. ''4. 0anca indica numarul de ordine curent, tipul documentului notei de contabilitate corespun!ator con"orm anexei nr. %=, in"ormatia deplina re"eritor la platitor si bene"iciar, si sumei partiale care poate "i platita. in nota de contabilitate la e"ectuarea platii partiale dupa
'8%

inscrisul #&estinatia platii$ se indica obligatoriu mentiunea #Plata partiala a dispo!itiei incaso *tre!oreriala4, tipul documentuluiEEnr. dinEEEEEEEEEEEEEEEE$. *data4 ,v (esponsabilitatea privind perceperea corecta a mijloacelor banesti o poarta beneficiarul. 0anca platitoare nu examinea!a, in principiu, protestele platitorului re"eritor la virarea incontestabila a mijloacelor. Perceperea, in ba!a documentelor executorii in "avoarea unor cetateni aparte se e"ectuea!a numai prin intermediul executorului judecatoresc, in ra!a activitatii careia se a"la 0anca platitoare. )istarea sau intreruperea perceperii mijloacelor banesti se e"ectuea!a in urmatoarele ca!uri a4 la cererea bene"iciarului sau organelor, care au emis dispo!itia de virareD b4 la pre!entarea unei deci!ii a organelor judecatorestiD s.i" 3li ' c4 la dispo!itia organelor de anc7eta in legatura cu intentarea dosarului penal. in dispo!itii, deci!ii sau cereri trebuie sa "ie indicata data, numarul documentului si suma, perceperea caruia trebuie sa "ie sistata sau incetata. in !iua primirii unui ast"el de document 0anca platitoare "ace o mentiune despre restituirea dispo!itiei incaso si il coase in mapa 0ancii cu documentele !ilei. 0anca platitoare, in !iua primirii documentului de sistare sau incetare a perceperii, pe dispo!itia incaso "ace o mentiune indiin care a4 data primirii documentului in 0ancaD b4 suma incasata *in litere4, daca a "ost platita partial dispo!itia incasoD c4 data eliberarii sau transmiterii documentului de catre 0anca bene"iciara sau "unctionarul judecatoresc. /ispozitia de incaso trezoreriala ;ceasta mentiune se semnea!a de doi "unctionari ai 0ancii, se aplica amprenta stampilei, dupa aceasta dispo!itia incaso se remite bene"iciarului. &ispo!itia incaso tre!oreriala se "oloseste la decontarile privind perceperea mijloacelor banesti in mod incontestabil din contul contribuabilului sau Tre!oreriei de )tat, "ara consimtamintul acestuia in ba!a documentelor executorii sau altor acte legislative care prevad dreptul virarii incontestabile. Prin ele se e"ectuea!a perceperea in mod incontestabil din contul contribuabilului "ara consimtamintul acestuia a platii privind restantele impo!itelor si taxelor in bugetul de stat precum si altor plati in ba!a documentelor executorii sau a altor acte legislative care prevad dreptul virarii incontestabile. La dispo!itia incaso tre!oreriala privind perceperea restantelor in bugetul de stat documentele executorii nu se anexea!a daca legislatia in vigoare nu prevede o alta modalitate, dar este obligatoriu ca la rubrica #&estinatia platii$ sa se "aca trimitere la actul normativ, care permite perceperea platilor pe cale extrajudiciara indiin careu5se denumirea prescurtata, data, luna si anul actului normativ si pentru ce se percepe plata. Girarea incontestabila a mijloacelor banesti in contul Tre!oreriei de )tat se e"ectuea!a in ba!a dispo!itiei incaso tre!oreriale intocmita pe "ormular5tip *anexa nr.'%4. Termenul primirii acesteia de catre 0anca spre executare este de %0 !ile. Oiua emiterii nu se ia in ,alcul. . . $ *si i intocmirea si pre!entarea dispo!itiilor incaso tre!oreriale de catre bene"iciar se e"ectuea!a in con"ormitate cu regulile aplicabile dispo!itiei incaso. #ambia /tratta si biletul la ordin0 ,adrul juridic de e"ectuare a platilor cu cambii in (epublica +oldova, acesta este "ormat din
'8'

urmatoarele acte %. Legea #ambiei nr. 1627-F-- din 22 iunie 1;;(5;6@ 2. A+ nr. '6; din 36 septembrie 1;;5 8=rivind masurile de introducere in circulatie a cambiilor95@ (. A#% a $.N.M. nr. 11 din 31.3(.1;;5 8=rivind aprobarea #onditiilor /model0 privind emiterea, circulatia si ac2itarea cambiilor simple ale bancilor comerciale95;7@ 5. egulamentul Nr. 26<11-32 privind decontarile fara numerar in epublica Moldova, aprobat prin Aotarirea #onsiliului de %dministratie a $.N.M. nr. (( din 12 iulie 1;;'59:@ 6. A#% a $.N.M. nr. 67 din 1; decembrie 1;;' 8#u privire la stabilirea amenzii pentru neac2itarea cambiei95B;. '. A#% a $.N.M. nr.l 6' din 32.3'.2333 8#u privire la aprobarea egulamentului privind modul de efectuare de catre banci a operatiunilor cu cambii9569. in po"ida mecanismului legal destul de detaliat de reglementare a platilor cu cambii, aceste reglementari continua sa ramina in mare masura neimplementate. ,au!ele posibile de ordin econo$ico-financiar ale unei asemenea stari de lucruri sint anali!ate mai jos. -auzde%uridice sint si ele diverse, principala "iind inconsecventa in promovarea masurilor de implementare a legii. )pre exemplu, con"orm art. 8 din -otarirea Parlamentului (epublicii +oldova nr. %:'>5?%% din '' iunie %991 #Pentru aplicarea legii cambiei$, 0anca Nationala pina in toamna anului %991 trebuia sa asigure e"ectuarea masurilor necesare pentru punerea in aplicare a cambiilor *adica, printre altele, punerea in aplicare a (egulamentului privind modul de di"u!are a blanc7etelor de cambii si plata taxei pentru cambii *%4, stabilirea modului de e"ectuare de catre banci a operatiilor cu cambii *'4, asigurarea in comun cu +inisterul Cinantelor, a cantitatii necesare de blanc7ete de cambii *14. +asurile respective nu au "ost executate. Pentru a iesi din acest impas, 9uvernul a primit la 0: septembrie %99: 7otarirea nr. .:9, in care a pre!entat un program complex de masuri menite sa "acilite!e introducerea in circulatie a acestui instrument de credit si plata. ,u parere de rau, 7otarirea in cau!a a ramas in majoritatea absoluta a sa "ara executare. Istoricul aparitiei cartelelor bancare in Republica Moldova &at "iind "aptul, ca Legea cambiei se ba!ea!a pe modelul o"erit de conventiile de la 9eneva din %910, principiile platilor prin cambii, stabilite de conventiile mentionate, sint pe deplin aplicabile si decontarilor cu cambii precum reglementate de legislatia bancara a (epublicii +oldova. Pentru anali!a acestor principii, ve!i compartimentul :.8. ,ambia supra. ... ., ., #artelele bancare &upa cum a "ost indicat in compartimentul #Platile prin cartelele bancare$ din capitolul :.=. #Platile electronice$, supra, platile prin cartele pre!inta avantaje importante tuturor partilor implicate in mecanismul de plata respectiv 5 datorita carora, de "apt, cartelele bancare au si avut o evolutie surprin!atoare in ultimele decenii. )5a mentionat, totodata, ca o grupa a bene"iciilor o"erite de platile prin cartelele bancare, se re"era la interesele publice. Iata de ce, cu incepere din iulie %99., o grupa de experti "ormata de catre 0anca Nationala a +oldovei, a inceput examinarea posibilitatilor de crearea a unui sistem national de plati cu utili!area cartelelor bancare 5 sistem desc7is pentru participare tuturor bancilor si comerciantilor. Izvoarele regle$entarii %uridice DD 5 '$ "5' D u' ' Platile prin utili!area cartelelor bancare *termen, ce sinonimea!a cu cel al #card5urilor bancare$ ast"el precum o"erit de legislatia bancara relevanta4 au aparut relativ recent in practica bancara a (epublicii +oldova. 6ste necesar de subliniat ca practica e"ectuarii acestor plati este deocamdata inaintea reglementarilor in domeniul, care sint ' la numar a. egulamentul nr. 6:<11-32 privind organizarea de catre banci a platilor cu cirduri pe teritoriul epublicii Moldova631@ b. egulamentului privind numerotarea cirdurilor emise de bancile autorizate de $anca Nationala a Moldovei632. &eocamdata 0.N.+. a autori!at doar o singura banca comercialaA0,; #Gictoriaban<$ 5 de a emite cirduri re!identilor, din conturile mijloacelor acestora pe conturile valutare de tip #0$ si pe
'81

conturile in lei moldovenesti:01. Platile cu cirduri se e"ectuea!a prin virament. in situatia in care detinatorul card5ului e"ectuea!a plata in numerar, card5ul se "oloseste pentru obtinerea numerarului de la automatele bancare *adica distribuitoarele bancare *engl. cas, dispenser ce permit doar retragerea disponibilului de pe cont, sau g,iseele auto$ate de banca *engl. ;T+ 5 ;utomatic Teller +as7ine4 ce permit si accesul la alte servicii ale bancii *in"ormationale, gestiunea contului, acceptarea depo!itelor etc.44. Platile in numerar prin utili!area card5urilor depasesc, deci, cadrul reglementarii decontarilor cu card5uri 5 aceasta deoarece cartela bancara in aceste ca!uri este utili!ata doar pentru a retrage numerar de pe cont, plata ca atare cu utili!area numerarului ast"el obtinut ne"iind in mod obligator legata de operatiunea de retragere anali!ata. Iata de ce in rindurile ce urmea!a ne vom limita la anali!a regimului juridic al platilor prin virament cu utili!area cartelelor bancare. /efinitia si felurile cartelelor bancare ,r ,. . inainte de a trece la anali!a normelor re"eritoare la decontarile prin cartelele bancare, este necesar de de"init ce este cartela bancara ca atare. (egulamentul :>@%% 50' de"ineste cartela bancara *ori, utili!ind terminologia (egulamentului 5 card5ul sau cartea de plata4 din punct de vedere te7nic *sau, mai corect, te7nologic4 si nu juridic suport de in"ormatie standardi!at, protejat si individuali!at, utili!at de detinator in modul preva!ut in obligatiile reciproce cu emitentul cirdului, si acceptat de comerciant in calitate de instrument de plata la procurarea de mar"uri, consumul de servicii, obtinerea de numerar si altor servicii de g7iseu. ;st"el, de"initia se ba!ea!a pe conceptul cartelei drept instrument de plata, modul de utili!are a caruia este determinat prin acordul partilor *#... in modul preva!ut de obligatiile reciproce cu emitentul cirdului$4 *aspectul juridic4, care totodata este un purtator standarti!at de in"ormatie *aspectul te7nic4. &e"initia sus5mentionata a cartelei bancare inglobea!a ambele varietati 5 cartelele de credit si cele de debit. in principiu, "ata de cartelele bancare emise si utili!ate pe teritoriul (epublicii +oldova, sint pe deplin aplicabile criteriile de clasi"icare mentionate in compartimentul #Platile prin cartelele bancare$ supra. Totusi, in a"ara de criteriile #traditionale$ de clasi"icare a cartelelor bancare, mentionate mai sus, (egulamentul prevede un o clasi"icare suplimentara 5 in "unctie de #aria de utili!are$ 5 a cartelelor bancare in cartele locale *ale caror arie de utili!are este teritoriul (epublicii +oldova4 si cartele internationale. Infrastructura contractuala a realizarii decontarilor prin cartele bancare. -ontractul de cartela bancara ,on"orm articolului > al (egulamentului, in"rastructura contractuala necesara pentru buna "unctionare a sistemului de plati prin cartele bancare, include doua componente %. componentul contractual, ce include contractele semnate intre participanti la sistemul de plati cu cartele bancare, adica intre 5 emitenti si detinatoriD , 5 emitenti si bancile comerciantilorD ' 5bancile comerciantilor si comerciantiD . , E, , .' ,, > G emitenti si procesori@ < HiB6.B. ??, 5 bancile comerciantilor si procesori. '. componentul regulatoriiK, ce include instructiuni sau regulamente aprobate in mod unilateral de catre unul sau mai multi participanti la sistemul de plati prin cartela bancara, si respectate de ceilalti participanti la sistemul mentionat. ;ceste component include regulamentele de
'88

5 utili!are a automatelor bancare si altor dispo!itive de la punctele de comerciali!are si prestare a serviciilor comerciantilorD 5 utili!are a cartelelor bancareD in relatiile bancilor cu clientii, documentul care determina drepturile si obligatiile emitentilor si utili!atorilor cartelelor bancare este contractul de carte bancara. Procedura de inc7eiere a contractului, stabilita de (egulament, include citeva etape a. cererea persoanelor "i!ice sau juridice de emitere in "avoarea lor a cartelei bancare, pre!entate bancii5emitent con"orm "ormei si conditiilor stabilite de aceasta banca *iar in ca!ul in care solicitantul este persoana juridica, la cerere vor "i anexate cereri5anc7ete si procuri dupa numarul angajatilor din personalul persoanei juridice, carora li se vor acorda cartele bancare4D b. examinarea si veri"icarea cererilor primite, si aprobarea sau re"u!ul discretionar al bancii de a satis"ace cererile respective. ,ererea aprobata de catre emitentul cartelei bancare, impreuna cu (egulile de utili!are a cartelelor ale bancii emitente, constituie componentele contractului de cartela bancara. ;st"el, contractul respectiv, dupa sensul (egulamentului, este un contract de ade!iune, in care prin pre!entarea cererii catre banca emitenta solicitantul isi exprima acordul sau cu conditiile bancii expuse in (egulile de utili!are a cartelelor, emise de aceasta. in calitatea de contract de ade!iune, "ata de contractul de cartela bancara se aplica regulile si exceptiile stabilite de legislatia privind protectia consumatorilor. in legatura cu cele mentionate, (egulile de utili!are a cartelelor se pre!inta de "apt ca singurul document care stabileste drepturile si obligatiile partilor in relatiile de utili!are a cartelelor bancare. Iata de ce (egulamentul indica citeve obligatii ale bancilor in ceea ce priveste aceste (eguli a. obligatia de in"ormare a clientilor bancii, asupra (egulilor de utili!are a cartelelor, atit inainte de pre!entarea cererii, cit si la eliberararea cartelei si a PIN5ului, si in egala masura dupa aceasta, la cererea clientului, cit si noti"icarea in prealabil asupra modi"icarilor care urmea!a a "i operate in (egulile de utili!are a cartelelorD b. reglementarea stricta a continutului (egulelor 5 (egulamentul stabileste ca bancile vor indica urmatoarele in"ormatii 5 obligatiunile si responsabilitatile detinatorului privind pastrarea in siguranta a cartelei, pastrarea con"identialitatii PIN5lui si instiintarea despre evenimentele, care pot a"ecta activitatea de plati cu cartelaD 5 taxa de emitere si utili!are a carteleiD 5 taxele speci"ice pe care detinatorul trebuie sa le plateasca emitentului pentru serviciile prestate de acesta si metodele de calculare a lor, de exemplu taxa de "olosire a automatului bancar, taxa pentru depunerea de numerar, taxa pentru retragerea numerarului, rata dobin!ii etcD 5 taxe auxiliare aplicabile contului a"erent cartelei, de exemplu taxe pentru plati intir!iate, taxe pentru extrase de cont suplimentareD 5 raspunderea detinatorului, in ca!urile in care cartela este pierduta, "urata sau deteriorataD 5 restrictiile si limitarile impuse de catre emitent la "olosirea cartelei *inclusiv suma limita pe operatiune admisa4 si indicatia ca comerciantii pot impune restrictii aditionaleD 5 tipurile de plati si servicii de in"ormare accesibile prin "olosirea cartelei si locurile unde aceste tran!actii pot "i e"ectuateD 5 comisionul total aplicat, daca este ca!ulD 5 momentul inscrierii tran!actiei in contul a"erent carteleiD 5 modalitatile de instiintare a emitentului despre pierderea, "urtul, deteriorarea sau alte evenimente, care pot a"ecta activitatea de plati cu cartele *inclusiv numarul de tele"on pentru instiintare in a"ara orelor de program despre cartelele pierdute sau "urate4D 5 modul de inaintare si examinare a reclamatiilor, inclusiv procedura de examinare a reclamatiei re"eritoare la inregistrari litigioase incluse intr5un extras de cont. ,oncomitent cu aprobarea cererii banca emitenta desc7ide titularului cartelei un cont de cartela bancara, pe care vor "i re"lectate operatiunile e"ectuate de detinatorul cartelei. in ca!ul relatiilor contractuale cu
'8:

comercianul si@sau banca comerciantului, acestea sint reglementate de obligatiile reciproce semnate de catre banca emitenta cu banca comerciantului, care la rindul sau semnea!a obligatii reciproce cu comerciantii pe care ii deserveste, privind acceptarea la plata a cartelelor bancii emitente. ;ceste doua tipuri de acorduri stabilesc drepturile si obligatiile partilor in ceea ce priveste e"ectuarea compensarilor intre ei in cadrul primirii cartelelor bancare spre plata 5 ast"el, comercianul aderent la sc7ema de plata prinr5o cartela bancara anumita, va avea garantia primirii rambursarii de la banca sa *comerciantului4 numai in eventualitatea respectarii procedurilor *si in primul rind procedurii autori!arii4 stabilite prin obligatiile reciproce inc7eiate de comerciant cu banca saD la rindul sau, creditarea contului comerciantului indreptateste banca comerciantului de a cere rambursarea de la banca emitenta. &econtarile interbancare in (epublica +oldova &octrina bancara *atit juridica, cit si economica4 deosebeste doua nivele ale mecanismului de reali!are a platilor a. 0anca 5 client. ;cest nivel se limitea!a la primirea de catre banci spre executare a ordinelor clientilor sai *incasarea mijloacelor pe cont, virarea lor pe conturile altor persoane etc4. (egimul juridic al acestor relatii este guvernat de legislatia bancara, cit si de contractul inc7eiat intre banca si client. b. 0anca 5 banca. ;cesta este nivelul decontarilor interbancare, care are ca "inalitate executarea de catre banci a platilor in ba!a ordinelor, primite pe la nivelul a. supra, sau reali!area platilor a"erente obligatiilor interbancare. 6xista mai multe conclu!ii care pot "i trase reesind din aceasta stare de "apt a. Pe de o parte, vedem ca decontarile "ara numerar, precum expuse in compartimentul :.>.' de mai sus, de "apt au "ost anali!ate nu in contextul deplin, ci doar sub prisma relatiilor client5banca *desi o operatiune de decontari nu se inc7eie cu aceasta, ea este reali!ata de banca mai departe la nivel interbancar 5 nivel insa in a"ara intereselor si preocuparilor clientului ce a dat ordinul4. b. Pe de alta parte, se poate a"irma ca decontarile interbancare sint o parte inalienabila a relatiei de plata, ori, alt"el spus, nivelul b. indicat mai sus, este totdeauna pre!ent intr5o sc7ema de plata *"iind sau nu acompaniat de nivelul a. supra . c. Cinalmente, exista si o deosebire intre decontarile banca5client, si banca5banca. ;ceasta deosebire este numai una de "orma *precum ce re!ultind din speci"icul participantilor in relatia de plata 5 spre deosebire de decontarile client5banca, in relatia banca5banca ambii participanti sint banc7eri pro"esionisti, deci anumite reguli generale, cum ar "i pre!umtiile re!ultate din legislatia re"eritoare la protectia consumatorilor, le sint inaplicabile4. 6le se re"era si la substanta relatiilor de plata 5 spre deosebire de decontarile client5banca, cele interbancare sint totdeauna prin vira$ent. (egimul juridic al decontarilor interbancare este actualmente reglementat de urmatoarele acte normative A#% a $.N.M. 8#u privire la aprobarea egulamentului Nr. 1233(-(; privind decontarile interbancare pe teritoriul epublicii Moldova,,635@ A#% a $.N.M. 8 eferitor -a aprobarea egulamentului privind modul calcularii si decontarii platii pentru serviciile de decontare oferite de $anca Nationala a Moldovei9, 532,26.12.1;;:636. Punctul 1.1. al (egulamentului privind decontarile interbancare, de"ineste aceste decontari ca un sistem de reali!are si reglare a platilor "ara numerar con"orm obligatiunilor aparute in urma a"acerilor dintre clientela bancilor sau nemijlocit intre banci. )ubiecte ale decontarilor interbancare in (epublica +oldova sint a. 0anca Nationala a +oldoveiD b. bancile comerciale auto7toneD c. "ilialele bancilor straine, care au primit autori!atia 0.N.+. ;cesti subiecti sint inregistrati in Indicatorul participantilor la decontarile interbancare si interstatale, intretinut si actuali!at de 0.N.+. Ciecarui participant din sistemul de decontari interbancare i se atribuie un cod din noua ci"re:0., din care a. ci"rele de ordinul %5. sint '>0%0%D
'8.

b. ci"rele de ordinul =59 sint numarul conventional al bancii *"ilialei bancii4. 6videnta decontarilor interbancare in 0.N.+. se e"ectuea!a in con"ormitate cu Planul de conturi al evidentei contabile a 0.N.+. din '= iunie %99: cu toate suplimentele si modi"icarile ulterioare. (elatiile reciproce in e"ectuarea decontarilor interbancare sint preva!ute in (egulament, cit si in ;cordul privind prestarea serviciilor in cadrul sistemului de plati electronice. ;ceste relatii se ba!ea!a pe trans"erul reciproc de "onduri, in cadrul decontarilor interbancare, intre conturile #Loro$:0= ale bancilor comerciale, desc7ise in con"ormitate cu (egulamentul privind decontarile interbancare, si (egulamentul privind desc7iderea si inc7iderea conturilor in bancile din (epublica +oldova:0>. Principul de "unctionare a sistemuui de decontari interbancare in (epublica +oldova, este expus in punctul %.%0. (egulamentului aceste decontari se "ac prin intermediul 0.N.+., operatiunile respective "iind inregistrate pe contul #Nostro$ al bancilor comerciale respective, desc7is si gestionat de 0.N.+. ;N6?6 '5 I+5 .. i Anexa 5.l. Legea uni"orma a tratei si biletului la ordin, 9eneva, %910 L696; UNIC2(+; ; T(;T6I )I 0IL6TULUI L; 2(&IN:09 9eneva, 0=.0..%910, Liga Natiunilor .... f . 55.L.. ;rticoleleI5?IJomiseK ', ' iL$ '' ' TITLUL I. T(;T; ''$ $ @ 'lK '$@.' , '$$' I ;. -A>I0O.7.I. 6+IT6(6; )I C2(+; T(;T6I Articolul : ,t Trata cuprinde %. &enumirea #trata$ trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba in care acest titlu este intocmitD '. Propunerea simpla si neconditionata de a plati o suma determinataD 1. Numele persoanei care trebuie sa plateasca *tras4D 8. Indicarea scadenteiD :. Indicarea locului unde trebuie "acuta plataD .. Numele persoanei careia sau la ordinul careia trebuie "acuta plataD =. Indicarea datei si a locului emiterii trateiD , >. )emnatura persoanei care emite trata *tragator4. ..... Articolul E Titlul in care lipseste una din conditiile enumerate in articolul precedent nu are valoarea unei trate, cu exceptia ca!urilor indicate in alineatele ce urmea!a Trata "ara indicarea scandentei este socotita platibila la vedereD In lipsa unei mentiuni speciale, locul indicat linga numele trasului este considerat loc de plata si concomitent domiciliu al platitoruluiD Trata care nu indica locul unde a "ost emisa se considera semnata in locul indicat linga numele tragatorului. Articolul F Trata poate "i la ordinul tragatorului insusi. 6a poate "i trasa asupra tragatorului insusi. 6a poate "i trasa pentru contul unui tert. Articolul G Trata poate "i platita la domiciliul unei persoane terte "ie din localitatea unde trasul
'8=

domicilia!a, "ie din alta localitate. Articolul & J." .55 intr5o trata platibila la vedere sau la un anumit termen de la vedere, tragatorul poate stipula ca suma va "i producatoare de dobinda. in orice alta trata aceasta stipulatie se considera nescrisa. (ata dobin!ii trebuie sa "ie indicata in trataD in lipsa acestei indicatii clau!a dobin!ii se considera nescrisa. &obinda se calculea!a de la data emiterii cambiei, daca o alta data nu este preva!uta. Articolul 6 &aca intr5o trata suma de plata este scrisa in litere si in ci"re, in ca! de deosebire, suma de plata este cea scrisa in litere. &aca suma de plata este scrisa de mai multe ori, "ie in litere, "ie in ci"re, in ca! de deosebire, suma de plata este suma cea mai mica. Articolul H &aca trata poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin trata, semnaturi "alse sau ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat trata, sau in numele carora ea a "ost semnata, obligatiile celorlalti semnatari ramin totusi valabile. Articolul I ' ,ine pune semnatura sa pe trata ca repre!entant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a actiona, e tinut personal in temeiul tratei si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le5ar "i avut pretinsul repre!entant. ;ceeasi regula se aplica repre!entantului care a depasit imputermciiea sa. ' ' Articolul ' Tragatorul raspunde de acceptare si de plata. 6l poate sa se descarce de raspunderea pentru accept, orice clau!a prin care se descarca de raspunderea de plata se considera nescrisa. Articolul :C ' &aca o trata, necompletata la emitere, a "ost completata "ara a se tine seama de intelegerile intervenite, nerespectarea acestor intelegeri nu va putea "i opusa posesorului, decit daca acesta a dobindit trata cu rea credinta, sau daca a mani"estat neglijenta grava in dobindirea ei. ...... -A>I0O.7. II. 9I(UL Articolul :: i Trata, c7iar daca nu a "ost expres trasa la ordin, este transmisibila prin gir. &aca tragatorul a inscris in cambie cuvintele #nu la ordin # sau o expresie ec7ivalenta, titlul este transmisibil numai in "orma si cu e"ectele unei cesiuni ordinare. 9irul poate "i "acut c7iar in "olosul trasului, indi"erent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat. ;cestia pot sa gire!e din nou trata. Articolul :E 9irul trebuie sa "ie neconditionat. 2rice conditie la care ar "i supus se considera nescrisa. 9irul partial este nul. 9irul #la purtator$ este ec7ivalent unui gir in alb. Articolul :F ' '" ' ''............. . ' 9irul trebuie sa "ie scris pe trata sau pe "isa *"oaie de prelungire4 a acesteia *allonge4. 6l trebuie sa "ie semnat de girant. 9irul este valabil c7iar daca bene"iciarul nu este aratat sau daca girantul a pus numai semnatura *gir in alb4. In acest din urma ca! girul pentru a "i valabil trebuie sa "ie scris pe dosul tratei sau pe
'8>

allonge. Articolul :G 9irul transmite toate drepturile i!vorite din trata. &aca girul este in alb, posesorul poate %. )a5% complete!e cu propriul sau nume sau cu numele altei persoaneD '. )a gire!e trata din nou in alb sau in ordinul unei anume persoaneD 1. )a predea trata unui tert "ara sa complete!e girul in alb si "ara s5o gire!e. ? B0/ B , '!, IJ .?. i? B.-. i..v.@?-?, ,.- r'~--)ikswn-' Articolul :& 9irantul, daca nu s5a stipulat alt"el, raspunde de acceptare si de plata. 6l poate inter!ice un nou girD in acest ca! el nu raspunde "ata de persoanele carora trata a "ost ulterior girata. Articolul :6 &etinatorul tratei este considerat posesor legitim, daca justi"ica dreptul sau printr5o serie neintrerupta de giruri, c7iar daca ultimul gir este in alb. 9irurile sterse se considera, in aceasta privinta, nescrise. &aca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobindit tratei prin e"ectul unui gir in alb. &aca o persoana a pierdut, prin orice intimplare, posesiunea asupra tratei, noul posesor care justi"ica dreptul sau in modul indicat in alineatul precedent, nu este tinut sa predea trata, a"ara numai daca a dobindit5o cu rea credinta, sau daca a comis o neglijenta grava in dobindirea ei. Articolul :H Persoanele, impotriva carora s5a pornit actiune cambiala, nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii anteriori, numai daca posesorul dobindind trata nu a actionat cu stiinta in paguba debitorului. Articolul :I &aca girul cuprinde mentiune #valoarea pentru acoperire$, #pentru incasare$, #pentru procura$, sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile i!vorind din trata, dar nu o poate gira decit cu titlul de procura. ,ei obligati nu pot opune in acest ca! posesorului decit exceptiunile ce ar "i putut opune girantului. +andatul cuprins intr5un gir de procura nu incetea!a prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia. . j' D Articolul :' &aca girul cuprinde mentiunea #valoarea in garantie$, #valoare in gaj$ sau orice alta mentiune care implica un gaj, posesorul poate exercita toate drepturile i!vorind din trata, dar un gir "acut de el este considerat ca "acut cu titlul de procura. ,ei obligati nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu girantul, numai daca posesorul, primind trata, nu a actionat cu stiinta in paguba debitorului. i Articolul EC 9irul posterior scadentei produce aceleasi e"ecte ca un gir anterior. ,u toate acestea, girul "acut posterior protestului de neplata, sau "acut dupa trecerea termenului pentru "acerea protestului, produce numai e"ectele unei cesiuni ordinare. 9irul "ara data este considerat, pina la proba contrarie, ca "iind "acut inainte de trecerea termenului stabilit pentru "acerea protestului. ,iifK., . -A>I0O.7.7I. ;,,6PT;(6; Articolul E: Posesorul tratei sau c7iar un simplu detinator, poate pre!enta trasului, pina la scadenta, trata spre acceptare, la domiciliul acestuia. Articolul EE In orice trata tragatorul poate stipula ca ea va trebui sa "ie pre!entata spre acceptare,
'89

"ixind sau nu un termen pentru pre!entare. .5 5, .... 6l poate inter!ice in trata pre!entarea spre acceptare, a"ara de ca!ul in care trata este platibila la domiciliul unui tert sau intr5o alta localitate decit acea a domiciliului trasului, sau la un anume timp de la vedere. 6l poate de asemenea stipula ca pre!entarea spre acceptare nu va putea avea loc inaintea unei anume date. in a"ara de ca!ul in care tragatorul a inter!is pre!entarea spre acceptare, oricare din giranti poate stipula ca trata va trebui sa "ie pre!entata spre acceptare, "ixind sau nu un termen pentru pre!entare. ;: .B IBK,B ' t! ,.@ Articolul EF Trata platibila la un anume timp de la vedere trebuie pre!entata spre acceptare in termen de un an de la data emiterii. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. ;ceste termene pot "i reduse de giranti. Articolul EG v . 5' .,. U' ' D. '2 .D DU'4., ' Trasul poate cere ca o a doua pre!entare sa5i "ie "acuta in !iua urmatoare primei pre!entari. Partile interesate nu pot sa se prevale!e de nerespectarea acestei cereri, daca aceasta nu este mentionata in protest. , .5D , '. D.H iii$'Hisv DD Posesorul nu este dator sa lase trasului trata pre!entata spre acceptare. Articolul E& , ;cceptarea se scrie pe trata. 6a se exprima prin cuvintul #acceptat$ sau orice alta expresie ec7ivalenta. 6a este semnata de tras. )impla semnatura a trasului pusa pe "ata tratei este considerata acceptare. ,ind trata este platibila la un anume timp de la vedere, sau cind ea trebuie pre!entata spre acceptare intr5un termen stabilit printr5o clau!a speciala, acceptarea trebuie sa poarte data !ilei cind este "acuta, numai daca posesorul nu cere ca ea sa poarte data !ilei pre!entarii. &aca acceptarea nu este datata, posesorul, pentru a pastra dreptul de regres impotriva girantilor si impotriva tragatorului, trebuie sa autenti"ice aceasta omisiune printr5un protest "acut in timp util. Articolul E6 i.+r. ".'.',; i= '" .,J@ , . @; . ;cceptarea trebuie sa "ie neconditionataD trasul o poate insa restringe la o parte din suma. 2rice alta modi"icare adusa prin acceptare, celor cuprinse in trata, se considera ca re"u! de acceptare. ;cceptantul ramine totusi obligat in limitele acceptarii sale. Articolul EH i ' L5 , &aca tragatorul a indicat in trata un loc de plata, altul decit cel al domiciliului trasului, "ara insa sa indice tertul la adresa caruia plata trebuie sa "ie "acuta, trasul il va putea indica odata cu acceptarea. in lipsa unei asemenea indicatii, acceptantul este considerat ca s5a obligat sa plateasca el insusi la locul platii. ,ind trata este platibila la domiciliul trasului, acesta poate sa indice in acceptare o adresa in aceeasi localitate unde plata trebuie sa "ie "acuta. "rticolul #$ ' :.; :i;;)-'. ,..%::d Prin acceptare trasul se obliga a plati trata la scadenta. in ca! de neplata posesorul, c7iar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate "i cerut in temeiul articolelor 8> si 89. Articolul E'
':0

&aca acceptarea, scrisa pe trata de catre tras, este stearsa de catre acesta, inainte de inapoierea titlului, acceptarea se considera re"u!ata. )tergerea se considera, pina la dovada contrarie, ca a "ost "acuta inainte de restituirea titlului. Totusi, daca trasul a noti"icat in scris posesorul sau a oricare alt semnatar ca a acceptat trata, el este obligat "ata de acestia in limitele acestei acceptari. ........5XX -A>:0O.7.I5. ;G;LUL ' 'u' Articolul FC Plata tratei poate "i garantata printr5un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea. ;ceasta garantie poate "i data de un tert sau c7iar de un semnatar al tratei. Articolul F: ;valul se indica pe trata sau pe allonge. 6l se exprima prin cuvintele #pentru aval$ sau prin orice alta "ormula ec7ivalenta si este ^_psemnat de avalist. ;valul este considerat ca re!ulta din simpla semnatura a avalistului, pusa pe "ata tratei, numai daca semnatura nu este a trasului sau a tragatorului. ;valul trebuie sa indice pentru cine este dat. in lipsa acestei indicatii el se considera dat pentru tragator. & . BB B.M . ' Articolul FE ,B ;valistul este obligat in acelasi mod ca acela pentru care a garantat. 2bligatiunea sa este valabila c7iar daca obligatiunea pe care a garantat5o ar "i nula din orice alta cau!a decit un viciu de "orma. in care avalistul plateste trata, el dobindeste drepturile i!vorind din ea impotriva celui garantat, cum si impotriva acelora care sint tinuti catre aceasta din urma, in temeiul tratei. -A>I0O.7. 5. ),;&6NT; Articolul FF 2 trata poate "i trasa la vedereD la un anume timp de la vedereD la un anumit timp de la data emisiuniiD la o !i "ixa. Tratele cu alte scadente sau cu scadente succesive sint nule. Articolul FG Trata la vedere este platibila la pre!entare. 6a trebuie pre!entata spre plata in termen de un an de la data sa. Tragatorul poate reduce sau prelungi acest termen. ;ceste termene pot "i reduse de giranti. Tragatorul poate stipula ca o trata platibila la vedere nu trebuie sa "ie pre!entata spre plata inaintea unei anumite date. in acest ca! termenul de pre!entare curge de la aceasta data. . , Articolul F& )cadenta unei trate la un anume timp de la vedere este determinata "ie de data acceptarii, "ie de acea a protestului. in lipsa protestului, acceptarea nedatata este considerata, "ata de acceptant, ca "iind "acuta in ultima !i a termenului preva!ut pentru pre!entare spre acceptare. Articolul F6
':%

)cadenta unei trate trase la una sau mai multe luni de la data emisiunii sau de la vedere, e considerata la data corespun!atoare din luna in care plata trebuie sa "ie "acuta. in lipsa de data corespun!atoare, scadenta va "i in ultima !i a acestei luni. ,ind o trata este trasa la una sau mai multe luni si jumatate de la data sau de la vedere, se calculea!a mai intii lunile integi. &aca scadenta este "ixata la inceputul, la mijlocul sau la s"irsitul lunii, prin aceste termene se intelege prima, a cinspre!ecea sau ultima !i a lunii. 6xpresiile #> !ile$ sau #cinspre!ece !ile$ se inteleg nu ca una sau doua saptamini ci ca opt sau cinspre!ece !ile e"ective. Prin expresia 3umatate de luna$ se inteleg cinspre!ece !ile. Articolul FH ,ind o trata este platibila la o !i "ixa intr5un loc, unde calendarul este deosebit de acela al locului de emisiune, data scadentei se considera "ixata dupa calendarul locului de plata. ,ind o trata trasa intre doua locuri avind calendare deosebite este platibila la un anume timp de la data emisiunii, scadenta se stabileste socotindu5se din !iua care, potrivit calendarului locului de plata, corespunde !ilei de emisiune. Termenele de pre!entare a tratelor se socotesc potrivit regulelor alineatului precedent. ;ceste reguli nu sint aplicabile daca dintr5o clau!a a tratei sau numai din simplele indicatii ale titlului re!ulta intenta de a se adopta reguli di"erite. -A>I0O.7. 5I. PL;T; i. i,,U Articolul FI $ 'l; Posesorul unei trate, platibile la o !i "ixa sau la un anume termen de la data emisiunii sau de la vedere, trebuie sa o pre!inte la plata, "ie in !iua in care ea este platibila, "ie in una din cele doua !ile lucratoare ce urmea!a. Pre!entarea unei trate la un o"iciu de compensatii ec7ivalea!a cu o pre!entare spre plata. '. @'.5. Articolul F' Trasul care plateste trata poate pretinde ca aceasta sa5i "ie predata cu mentiunea de ac7itare scrisa de catre posesor. Posesorul nu poate re"u!a o plata partiala. in ca! de plata partiala trasul poate cere sa i se "aca pe trata o mentiune de aceasta plata si sa i se dea o c7itanta. Articolul GC Posesorul unei trate nu este obligat sa primeasca plata inainte de scadenta. Trasul, care plateste inainte de scadenta, o "ace pe c7eltuiala si riscul sau. ;cel care plateste la scadenta este valabil liberat, numai daca nu a "ost "rauda sau greseala grava din partea sa. 6l este dator sa veri"ice regulata succesiune a girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor. Articolul G: ,ind o trata este platibila intr5o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate "i platita in moneda tarii, dupa valoarea ei la !iua scadentei. &aca debitorul este in intir!iere cu plata, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa "ie platita in moneda tarii, "ie la valoarea din !iua scadentei, "ie la valoarea din !iua platii. Galoarea monedei straine este determinata prin u!antele locului de plata. Tragatorul poate totusi sa stipule!e ca suma de plata va "i calculata dupa un curs indicat in trata. (egulile sus5mentionate nu se aplica in ca!ul in care tragatorul a stipulat ca plata va trebui "acuta intr5o moneda anume speci"icata *clau!a de plata e"ectiv in moneda straina4. &aca suma este indicata intr5o moneda avind aceeasi denumire, dar o valoare di"erita,
':'

in tara de emisiune, si in acea a platii, se presupune ca indicatia se re"era la moneda locului de plata. . . ,. ., .,.K.,@ @,@l. ., "rticolul '# ''.... .:; . ( B? '.. ,ind trata nu este pre!entata spre plata in termenul "ixat de articolul 1>, orice debitor are "acultatea de a consemna suma tratei la autoritatea competenta, pe c7eltuiala si riscul posesorului tratei. -A>I0O.7. 5I. (69(6)UL IN ,;O &6 N6;,,6PT;(6 );U N6PL;T; Articolul GF '' 555 --.......,.,.,#,'....5,......,.,. .. Posesorul poate exercita dreptul sau de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati, a4 la scadenta, daca plata nu a avut locD J ir.B b4 c7iar inainte de scadenta iHiiu$i i .,. %. &aca acceptarea a "ost total sau partial re"u!ataD '. in ca! de "aliment al trasului, "ie ca acesta a acceptat sau nuD in ca! de incetare de plati din partea acestuia, c7iar daca incetarea de plati nu este constatata printr5o 7otarireD sau daca urmarirea bunurilor lui a ramas "ara re!ultatD 1. in ca! de "aliment al tragatorului unei trate stipulata ca neacceptabila. Articolul GG ' ,@ , (e"u!ul de acceptare sau de plata trebuie sa "ie constatat printr5un act autentic *protest de neacceptare sau de neplata4. Protestul de neacceptare trebuie "acut in termenele "ixate pentru pre!entare spre acceptare. &aca in ca!ul preva!ut de primul alineat al articolul '8 cea dintii pre!entare a avut loc in ultima !i a termenului, protestul poate "i inca "acut in !iua urmatoare. Protestul de neplata a unei trate platibile la o !i "ixa sau la un anume timp de la data emiterii, sau la un anume timp de la vedere, trebuie sa "ie "acut in una din cele doua !ile lucratoare ce urmea!a !ilei in care cambia este platibila. ,ind trata este platibila la vedere, protestul trebuie sa "ie "acut in conditiile indicate in alineatul precedent pentru protestul de neacceptare. Protestul de neacceptare scuteste de pre!entare la plata si de protestul de neplata, in ca!ul in care trasul a incetat platile, "ie ca a acceptat sau nu, sau in ca!ul in care o urmarire a bunurilor acestuia nu a dat re!ultat, posesorul nu poate exercita dreptul sau de regres, decit numai dupa ce trata a "ost pre!entata trasului spre plata si dupa ce protestul a "ost "acut. in ca!ul in care trasul, "ie ca a acceptat sau nu, a "ost declarat in stare de "aliment, cum si in ca! de "aliment al tragatorului unei trate stipulate neacceptabila, pre!entarea 7otaririi declarative de "aliment este su"icienta pentru a permite posesorului exercitarea dreptului de regres. . 5, , 5 U Articolul G& Posesorul trebuie sa noti"ice girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in cele patru !ile lucratoare ce urmea!a !ilei protestului sau 5 in ca!ul stipulatiei #"ara c7eltuieli$ 5 !ilei pre!entarii. Ciecare girant trebuie sa noti"ice, in cele doua !ile lucratoare ce urmea!a !ilei in care a primit noti"icarea, sa aduca la cunostinta girantului sau noti"icarea primita, indiin care numele si adresele celora care au "acut noti"icarile precedenteD se va urma tot ast"el pina la tragator. Termenele sus5mentionate curg de la primirea noti"icarii precedente. ;tunci cind, potrivit prevederilor alineatului precedent, o noti"icare este "acuta unui
':1

semnatar al tratei, aceeasi incunostiintare trebuie sa "ie "acuta, in acelasi termen, avalistului sau. in ca!ul in care un girant n5a indicat adresa sa, sau a indicat5o intr5un mod ili!ibil, noti"icarea "acuta girantului care il precede este su"icienta. ;cel care e dator sa "aca noti"icarea, poate sa o "aca in orice "onna, c7iar prin simpla inapoiere a tratei. 6l trebuie sa probe!e ca a "acut noti"icarea in termenul prescris. ;cest termen va "i socotit ca respectat, daca o scrisoare cuprin!ind noti"icarea a "ost predata pottei in termenul prescris. ;cel care nu "ace noti"icarea in termenul sus5mentionat, nu decade din dreptul sau de regres. 6l este raspun!ator de paguba cau!ata prin culpa sa, daca va "i ca!ul, "ara insa ca daunele interese sa poata intrece suma din trata. Articolul G6 Tragatorul, girantul sau avalistul pot, prin stipulatia #"ara c7eltuieli$, #"ara protest$ sau orice alta expresie ec7ivalenta, scrisa pe trata si semnata, sa scuteasca pe posesor de "acerea protestului de neacceptare sau neplata in scopul exercitarii dreptului de regres al acestuia. '.5 .' ...i..- .5' , $ ; , ' -.'. ,.D . ,.. D ;ceasta prevedere nu scuteste pe posesor de pre!entarea tratei la termenele stabilite, nici de noti"icarile ce urmea!a a "i "acute. &ovada nerespectarii termenelor cade in sarcina aceluia care o incriminea!a posesorului. DD...., &aca stipulatia este inscrisa de tragator, ea produce e"ectele sale "ata de toti semnatariiD daca ea este inscrisa de un girant sau un avalist, ea produce e"ectele sale numai "ata de acesta. &aca, in po"ida stipulatiei inscrise de tragator, posesorul "ace protestul, c7eltuielile ramin in sarcina sa. &aca stipulatia a "ost inscrisa de un girant sau de un avalist, c7eltuielile protestului, daca a "ost "acut, pot "i cerute de la toti semnatarii. ,i ,:'3'%',' TU i '$ ' Articolul GH Toti tragatorii, acceptantii, girantii sau avalistii tratei sint obligati solidar "ata de posesor. Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, "ara a "i obligat sa respecte ordinea in care s5au obligat. ;celasi drept il are orice semnatar care a platit trata. . ;ctiunea pornita impotriva unuia din obligati, nu impedica urmarirea celorlalti, c7iar daca sint posteriori aceluia impotriva caruia s5a procedat mai intii. Articolul GI Posesorul poate sa5si recupere!e de la persoana "ata de care el exercita dreptul sau de regres %. )uma tratei neplatite sau neacceptate, impreuna cu dobinda, daca a "ost preva!utaD '. &obinda in marime de . procente, calculata de la scadentaD 1. ,7eltuielile de protest, acelea ale noti"icarilor "acute, cit si alte c7eltuieli justi"icate. &aca regresul este exercitat inainte de scadenta, din valoarea tratei va "i dedus un scont. ;cesta va "i calculat la rata o"iciala a scontului *rata bancii4 la !iua exercitarii dreptului dejecurs, la domiciliul posesorului. Articolul G' ;cel care a platit prin regres trata poate cere de la girantii sai ..... 8 ..DD,,, %. intreaga suma platitaD i D D D ';.., E. &obinda legala la aceasta suma, socotita la rata de . procente cu incepere de la !iua in care plata a "ost "acutaD 1. ,7eltuielile pe care le5a "acut.
':8

Articolul &C 2rice obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea "i exercitat un drept de regres, poate cere, in sc7imbul platii, predarea tratei cu protestul si un cont de intoarcere ac7itat. 2rice girant care a platit trata poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor urmatori. Articolul &: in ca!ul exercitarii dreptului de regres dupa o acceptare partiala, acel care plateste suma pentru care trata nu a "ost acceptata poate cere sa se "aca mentiune de aceasta plata pe trata si sa i se dea c7itanta. Posesorul trebuie, in a"ara de aceasta, sa5i predea o copie a tratei, certi"icata con"orm, cit si protestul pentru a5i "ace posibil exercitiul regresurilor ulterioare. Articolul &E 2ricare persoana, avind dreptul sa exercite regresul, poate daca nu s5a stipulat alt"el, sa se despagubeasca prin o noua trata *contracambie4, trasa la vedere asupra unuia din girantii sai si platibila la domiciliul acestuia. ,ontracambia cuprinde, in a"ara de sumele indicate in articolele 8> si 89, un drept de curtaj si taxa de timbru pentru ea. &aca contracambia este trasa de posesor, suma este "ixata dupa cursul unei trate la vedere, trasa de la locul unde trata originara este platibila, asupra girantului la locul domiciliului sau. &aca contracambia este trasa de un girant, suma este "ixata dupa cursul unei trate la vedere, trasa de la locul unde tragatorul contracambiei are domiciliul asupra locului domiciliului girantului. ' @ s D .L,,.HDD Articolul &F &upa trecerea termenelor "ixate pentru pre!entarea unei trate la vedere sau la un anume timp de la vedereD pentru "acerea protestului de neacceptare sau de neplataD pentru pre!entarea la plata in ca!ul clau!ei #"ara c7eltuieli$, Posesorul este deca!ut din drepturile sale impotriva girantilor, impotriva tragatorului si impotriva celorlalti obligati cu exceptia acceptantului. in ca!ul in care trata nu este pre!entata spre acceptare in termenul stipulat de tragator, posesorul este deca!ut din dreptul sau de regres, atit pentru neplata, cit si pentru neacceptare, numai daca nu re!ulta din cuprinsul clau!ei ca tragatorul a inteles sa se descarce numai de garantia de acceptare. &aca clau!a unui termen pentru pre!entare este cuprinsa intr5un gir, numai girantul poate opune nerespectarea ei. Articolul &G ,ind pre!entarea tratei sau "acerea protestului in termenele prescrise este impiedicata de un obstacol de neinlaturat *prevedere legala a oricarui )tat sau alta "orta majora4, aceste termene sint prelungite. Posesorul este dator sa aduca, "ara intir!iere, la cunostinta girantului sau ca!ul de "orta majora si sa "aca pe trata sau pe allonge mentiune datata si semnata de el de aceasta incunostiintareD in alte privinte se aplica dispo!itiile articolului 8:. &upa incetarea ca!ului de "orta majora posesorul trebuie "ara intir!iere sa pre!inte trata spre acceptare sau spre plata si daca este nevoie s5o proteste!e. &aca ca!ul de "orta majora tine peste trei!eci de !ile de la scadenta, drepturile de regres pot "i exercitate "ara a "i nevoie de pre!entare si protest. Pentru trata la vedere sau la un anume timp de la vedere, termenul de trei!eci de !ile curge de la data in care posesorul a incunostiintat pe girantul sau despre ca!ul de "orta majora, c7iar daca incunostiintarea este "acuta inainte de expirarea termenului de pre!entare. Pentru trata la un anume termen de la vedere, la termenul de 10 de !ile se adauga termenul de la vedere indicat in trata. Nu se considera ca!uri de "orta majora "aptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a insarcinat5o sa pre!inte trata sau sa intocmeasca trata sau
'::

protestul. ' %. ..,,.. , 5 -A>I0O.7. 5III. INT6(G6NTIUN6; S"-0I79"A I. P(6G6&6(I 96N6(;L6 Articolul && Tragatorul, girantul sau avalistul pot indica o persoana care sa accepte sau sa plateasca in ca! de necesitate. Trata poate "i, in conditiile indicate mai jos, acceptata sau platita de o persoana care intervine pentru oricare din obligati pe cale de regres. Intervenientul poate "i un tert, insusi trasul sau o persoana deja obligata prin trata, cu exceptia acceptantului. Intervenientul este obligat sa noti"ice in doua !ile lucratoare interventia celui pentru care s5a intervenit. In ca! contrar el este raspun!ator, dupa ca!, de paguba cau!ata prin neglijenta sa, "ara insa ca daunele5interesele sa depaseasca suma din cambie. S"-0I79"A II. ;,,6PT;(6; P(IN INT6(G6NTI6 ,$ .,"Ui.'55"c. Articolul &6 ;cceptarea prin interventie poate "i "acuta ori de cite ori posesorul unei trate ce poate "i acceptata are dreptul de regres inainte de scadenta. ,ind intr5o trata se indica persoana pentru a o accepta sau o plati in ca! de necesitate5, la locul platii, posesorul nu poate exercita inainte de scadenta dreptul de regres contra acelui care a "acut indicatia, si contra semnatarilor urmatori, decit daca a pre!entat trata persoanei indicate si pina arunci in care 5 daca aceasta a re"u!at acceptarea 5 respectivul re"u! a "ost consemnat prin protest. in alte ca!uri de interventii posesorul poate re"u!a acceptarea prin interventie. Totusi, daca o admite, el pierde dreptul de regres inainte de scadenta impotriva aceluia pentru care acceptarea a "ost "acuta si a semnatarilor urmatori. Articolul &H ;cceptarea prin interventie se indica pe trata. 6a se semnea!a de intervenient. 6a indica pentru cine este data si, in lipsa acestei mentiuni, acceptarea se considera data pentru tragator. Articolul &I ;cceptantul prin interventie este obligat "ata de posesorul tratei si "ata de girantii posteriori persoanei pentru care a intervenit, in acelasi mod ca si aceasta persoana. ,7iar daca a "ost "acuta acceptarea prin interventie, acela pentru care ea a "ost "acuta, si girantii sai, pot cere posesorului, in sc7imbul platii sumei indicate in articolul 8>, predarea tratei, a protestului si, daca va "i ca!ul, a contului de intoarcere ac7itat. S"-0I79"A III. PL;T; P(IN INT6(G6NTI6 Articolul &' ' '' J Plata prin interventie poate "i "acuta ori de cite ori posesorul unei trate are dreptul de regres la scadenta sau inainte de aceasta. Plata trebuie sa cuprinda intreaga suma platibila celui pentru care ea a "ost "acuta. 6a trebuie "acuta cel tir!iu in !iua urmatoare ultimei !ile pentru "acerea protestului de neplata. '$' ', .'sL ,' ,u?@P'i%b , $4' rsiu ' $ $i ,D$$'+ , Articolul 6C
':.

in ca!ul in care trata a "ost acceptata de mai multi intervenienti, care au domiciliul in locul platii, sau daca au "ost indicate pentru a plati, in ca! de necesitate, persoane avind domiciliul in acelasi loc, posesorul trebuie sa pre!inte trata tuturor acestor persoane, iar daca va "i ca!ul, sa "aca protestul de neplata cel tir!iu in !iua urmatoare ultimei !ile pentru "acerea protestului. &aca protestul nu a "ost "acut in acest termen, acel care a indicat intervenientul, sau acel pentru care o trata a "ost acceptata, cit si girantii posteriori, sint liberati. Articolul 6: .Q' ';'.;';;; ;; B;B..;;,. .v2. Posesorul care re"u!a plata prin interventie pierde dreptul de regres impotriva celor care ar "i "ost liberati prin plata. Articolul 6E Plata prin interventie trebuie sa "ie constatata prin mentiune pe ea, cu indicarea acelui pentru care este "acuta. in lipsa unei asemenea indicatii, plata se considera "acuta pentru tragator. Trata si protestul, daca a "ost "acut, trebuie sa "ie predate aceluia care a platit prin interventie. ., ,, Articolul 6F ' ' ' ,el care a platit prin interventie dobindeste drepturile re!ultind din trata impotriva persoanei pentru care a platit, si impotriva acelora care sint obligati prin trata "ata de aceasta persoana. Totusi, el nu poate gira din nou trata. 9irantii posteriori persoanei pentru care a "ost "acuta plata, sint liberati. &aca mai multe persoane o"era plata prin interventie, pre"erinta i se acorda aceluia a carui plata liberea!a un numar mai mare de obligati. ;cela care, in cunostinta de cau!a, intervine contrar acestei reguli, pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar "i "ost liberati. ,8Fr2@.t@@,@?PLU(;LIT;T6;6?6+PL;(6L2U)l,*4l'III./ S"-07I79"A I. PLU(;LIT;T6; 6?6+PL;(6L2( .':.)'!'.*-. . ??..-.@ BKis 6@ri@?.??, . ? -BB, B Articolul 6G Trata poate "i trasa intr5un set din doua sau mai multe exemplare identice. ;ceste exemplare trebuie sa "ie numerotate in insusi textul titluluiD lipsind aceasta, "iecare din exemplare se considera o trata distincta. 2ricare posesor al unei trate in care nu se indica ca a "ost trasa intr5un singur exemplar, poate cere eliberarea mai multor exemplare pe c7eltuiala sa. in acest scop el trebuie sa se adrese!e girantului sau nemijlocit, care este dator sa5i dea sprijinul catre propriul sau girantD se va urma ast"el pina la tragator. 9irantii sint datori a reproduce girurile sale pe noile exemplare. . ,@..,.... ....... .,,.,. '....,.. Articolul 6& Plata unuia din exemplare este liberatorie, c7iar daca nu s5a stipulat ca o atare plata anulea!a e"ectul celorlalte exemplare. ,u toate acestea trasul ramine obligat in temeiul "iecarui exemplar acceptat care nu i5a "ost inapoiat. 9irantul care a transmis exemplarele la di"erite persoane, cit si girantii urmatori, sint obligati in temeiul tuturor exemplarelor purtind semnatura lor, care nu le5au "ost inapoiate. Articolul 66 ;cel care a trimis un exemplar al tratei in vederea acceptarii, trebuie sa indice pe
':=

celelalte exemplare numele persoanei la care acest exemplar se gaseste. ;ceasta persoana este datoare sa5% predea posesorului legitim al unui alt exemplar. &aca acesta persoana re"u!a, posesorul nu poate exercita dreptul de regres decit dupa ce a "acut un protest ce constata %. ,a exemplarul trimis spre acceptare nu i5a "ost predat, la cererea saD '. ,a acceptarea sau plata nu au putut "i obtinute pe alt exemplar. S"-0I79"A II. ,2PIIL6 . ,, D, v Articolul 6H 2ricare posesor al unei trate are dreptul sa "aca copii ale ei. ,opia trebuie sa reproduca intocmai originalul cu girurile si toate celelalte mentiuni care "igurea!a in trata. 6a trebuie sa indice unde copia se termina. ,opia poate "i girata si avali!ata in acelasi mod si cu aceleasi e"ecte ca si originalul. Articolul 6I !;-,. ,opia trebuie sa indice detinatorul titlului original. ;cesta este dator sa5% predea posesorului legitim al copiei. in ca! de re"u!, posesorul nu poate exercita dreptul de regres impotriva persoanelor care au girat sau avali!at copia, decit dupa ce a "acut sa se constate, prin protest, ca originalul nu i5a "ost predat, la cererea sa. &aca titlul original poarta dupa ultimul gir, dat inainte de intocmirea copiei, clau!a #de aici girul nu este valabil decit pe copie$, sau orice alta clau!a ec7ivalenta, girul ulterior pe original este nul. -A>I0O.7. D +2&ICI,;(IL6 Articolul 6' in ca!ul modi"icarii textului unei trate, semnatarii posteriori modi"icarii sint obligati in limitele textului modi"icat, semnatarii anteriori sint obligati potrivit textului original. -A>I0O.7. DI. P(6),(IPTI; Articolul HC 2rice actiuni re!ultind din trata impotriva acceptantului, se prescriu prin trei ani, socotiti de la data scadentei. ;ctiunile posesorului impotriva girantilor si impotriva tragatorului se prescriu printr5 un an socotit de la data protestului "acut in timp util, sau de la data scadentei in ca!ul mentiunii #"ara c7eltuieli$. ;ctiunile girantilor, unii impotriva altora, si impotriva tragaiorului, se prescriu prin . luni socotite din !iua din care girantul a platit trata, sau din !iua in care actiunea de regres a "ost pornita impotriva sa. Articolul H: )uspendarea curgerii prescriptiei este valabila doar pentru persoana pentru care prescriptia a "ost suspendata. -A>I0O.7. D.I. &I)P2OITII 96N6(;L6 `5U (::-? '? Articolul HE Plata unei trate, a carei scadenta este intr5o !i de sarbatoare legala, nu poate "i ceruta decit in prima !i lucratoare ce urmea!a. Tot ast"el toate celelalte acte privitoare la trata, in special pre!entarea spre acceptare si protestul, nu pot "i "acute decit intr5o !i lucratoare. ,ind unul din aceste acte trebuie sa "ie "acut intr5un anumit termen, a carui ultima !i este o !i de sarbatoare legala, acest termen este prelungit pina la prima !i lucratoare ce urmea!a. Oilele de sarbatoare legala intermediare intra in calculul termenului.
':>

Articolul HF in termenele legale sau conventionale nu se include !iua de la care ele incep sa curga. Articolul HG Nu sint admise termene de gratie nici legale, nici j udecatoresti. 1-1L&L --. $-L*1&L L% ! D-N Articolul H& 0iletul la ordin cuprinde %. &enumirea #bilet la ordin$ trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba in care acest titlu este intocmitD '. Promisiunea neconditionata de a plati o suma determinataD 1. Indicarea scadenteiD 8. Indicarea locului unde plata trebuie "acutaD :. Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia plata trebuie "acutaD .. Indicarea datei si a locului emiteriiD =. )emnatura persoanei care emite titlul *emitentul4. Articolul H6 Titlul, caruia ii lipseste vreuna din mentiunile enumerate in articolul precedent, nu va "i considerat bilet la ordin, in a"ara de ca!urile mentionate in alineatele ce urmea!a. 0iletul la ordin, a carui scadenta nu este speci"icata, se considera platibil la vedere, in lipsa unei mentiuni speciale, locul emiterii titlului este considerat loc de plata, si in acelasi timp loc al domiciliului D emitentului. $ 0iletul la ordin in care nu se indica locul unde a "ost emis, se considera emis in locul indicat linga numele emitentului. @u @3tti5j"j(N "tj"inN. Articolul HH )int aplicabile biletului la ordin, in masura in care nu sint incompatibile cu natura acestui titlu, dispo!itiile re"eritoare la trata, privind D.'E . .D D. D.. 9irul *;rticolele %%5'04D DD )cadenta *;rticolele 1151=4D .E .-'r D55, Plata *;rticolele 1>58'4D (egresul in ca! de neplata *;rticolele 815:0,:'5:84D
8

Plata prin interventie *;rticolele ::,:95.14D $3 i'''je it$v ,opiile *;rticolele .= si .>4D ' ' $-U+5,5n , +odi"icarile *;rticolul .94D r '3 aH,$H. Prescriptia *;rticolele =0 si =%4D Oilele de sarbatoare legala, calcularea lor si inadmisibilitatea termenului de gratie *;rticolele =',=1 si =84. )int de asemenea aplicabile biletului la ordin dispo!itiile re"eritoare la trata platita catre un tert sau intr5o localitate alta decit aceea a domiciliului trasului *;rticolele 8 si '=44D clau!a dobin!ii *;rticolul :4D discrepantele in indicarea sumei de plata *;rticolul .4D e"ectele semnaturii puse in conditiile indicate in ;rticolul =D e"ectele semnaturii unei persoane care actiunea!a "ara imputernicire sau cu depasirea imputernicirilor *;rticolul >4D si dispo!itiile re"eritoare la trata in alb *;rticolul %04. )int de asemenea aplicabile biletului la ordin dispo!itiile re"eritoare la aval *;rticolele 1051'4D in ca!ul, preva!ut de ultimul alineat al ;rticolului 1%, ultimul alineat, daca
':9

avalul nu speci"ica pentru cine a "ost dat, el se considera dat pentru emitent. Articolul HI l -' 6mitentul unui bilet la ordin este obligat in acelasi mod ca acceptantul unei trate. 0iletele la ordin platibile la un anume timp de la vedere, trebuie pre!entate spre vi!are emitentului in termenele "ixate in ;rticolul '1. Termenul de la vedere curge de la data vi!ei subscrise de emitent pe biletul la ordin. ;N6?; %%5;rticolele %5'1 J2+I)6K . Anexa 5.E. Legea uni"orma a cecului, 9eneva, %91% L696; UNIC2(+; ; ,6,ULUI:%0 ". . 9eneva, %9.01.%91%, Liga Natiunilor 5D$ A f 5 i o ,onventia a intrat in vigoare la 0%.0%.%918 ;rticolele I5?I JomiseK it"j'1 $'Do' '.D.$' n' ,.'-.;-R 'AiO'"B-.iC"P+,-./. +. *M-1* *% "- ,! M% #*#&L&LL

Articolul : ,ecul cuprinde 5 ......... i. ..5. .5.. ',..#, %. &enumirea #cec$ trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba in care acest titlu este intocmitD '. 2rdinul simplu si neconditionat de a plati o suma determinataD 1. Numele persoanei care trebuie sa plateasca *tras4D ..,' 8. Indicarea locului unde trebuie "acuta plataD , =. Indicarea datei si a locului emiterii ceculuiD >. )emnatura persoanei care emite cecul *tragator4. '''''' ' ' , Articolul E ... Titlul in care lipseste una din conditiile enumerate in articolul precedent nu are valoarea unui cec, cu exceptia ca!urilor indicate in alineatele ce urmea!a in lipsa unei mentiuni speciale, locul indicat linga numele trasului este considerat loc de plata si concomitent domiciliu al platitorului. &aca citeva locuri sint indicate linga numele platitorului, cecul este platibil la primul loc indicat. in absenta acestor mentiuni, sau oricarei altei indicatii, cecul este platibil in locul unde trasul isi are sediul principal. ,ecul care nu indica locul unde a "ost emis se considera semnat in locul indicat linga numele tragatorului. Articolul F ,ecul trebuie sa "ie tras asupra bancii care tine "onduri la dispo!itia tragatorului in con"ormitate cu un acord care, express sau implicit, imputerniceste tragatorul sa dispuna de aceste "onduri prin emiterea cecului. Totusi, valabilitatea cecului se mentine c7iar la nerespectarea cerintei mentionate. Articolul G ,ecul nu poate "i acceptat. ,lau!a de acceptare inserata in cec se considera nescrisa. Articolul & , * ........ ,, ,, ,ecul poate "i "acut platibil
'.0

5 Unei persoane speci"icate, cu sau "ara mentiunea expresa #la ordin$D sau 5 Unei persoane speci"icate, cu mentiunea #nu la ordin$ sau alta mentiune ec7ivalentaD sau 5 La purtator. ,ecul "acut platibil unei persoane speci"icate, cu mentiunea #ori la purtator$ sau alta mentiune ec7ivalenta, se considera cec la purtator. ,ecul care nu indica bene"iciarul platii, se considera cec la purtator. Articolul 6 ..... '', . '.' t ,ecul poate "i la ordinul tragatorului insusi. 6l poate "i tras pentru contul unui tert. ,ecul nu poate "i tras asupra tragatorului insusi, numai daca nu este tras de o sucursala asupra altei sucursale ambele apartinind aceluiasi tragator. Articolul H 2rice mentiune re"eritoare la dobinda, inserata in textul cecului, se considera nescrisa. Articolul I ,ecul poate "i platit la domiciliul unei persoane terte "ie din localitatea unde trasul domicilia!a, "ie din alta localitate, cu conditia ca persoana terta sa "ie banca. Articolul ' &aca intr5un cec suma de plata este scrisa in litere si in ci"re, in ca! de deosebire, suma de plata este cea scrisa in litere. &aca suma de plata este scrisa de mai multe ori, "ie in litere, "ie in ci"re, in ca! de deosebire, suma de plata este suma cea mai mica. "rticolul (0 .-.,, &aca cecul poarta semnaturi ale unor persoane incapabile de a se obliga prin cec, semnaturi "alse sau ale unor persoane imaginare, ori semnaturi care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, sau in numele carora el a "ost semnat, obligatiile celorlalti semnatari ramin totusi valabile. "rticolul (( :' . ..-9- @..B-B..,II@....B I 88.?. ,ine pune semnatura sa pe cec ca repre!entant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a actiona, e obligat personal in temeiul cecului si, daca a platit, are aceleasi drepturi pe care le5ar "i avut pretinsul repre!entant. ;ceeasi regula se aplica repre!entantului care a depasit imputernicirea sa. , ..v5.iNN.5u. ,, U Articolul :E Tragatorul raspunde de plata. 2rice clau!a prin care acesta se descarca de raspunderea de plata se considera nescrisa. . i t i .H Articolul :F ' &aca un cec, necompletat la emitere, a "ost completat "ara a se tine seama de intelegerile intervenite, nerespectarea acestor intelegeri nu va putea "i opusa posesorului, decit daca acesta a dobindit trata cu rea credinta, sau daca a mani"estat neglijenta grava in dobindirea ei. i, -A>I0O.7. II. N692,I6(6;
'.%

Articolul :G ,ecul "acut platibil unei persoane, cu sau "ara mentiunea expresa #la ordin$, este transmisibil prin gir. ,ecul "acut platibil unei persoane, in care au "ost inscrise cuvintele #nu la ordin # sau o expresie ec7ivalenta, este transmisibil numai in "orma si cu e"ectele unei cesiuni ordinare. 9irul poate "i "acut c7iar in "olosul tragatorului sau al oricarui alt obligat. ;cestia pot sa gire!e din nou cecul. , Articolul :& , 9irul trebuie sa "ie neconditionat. 2rice conditie la care ar "i supus se considera nescrisa. 9irul partial este nul. 9irul "acut de tras este de asemenea nul. A7! .!!!,! ,, D,,# 9irul #la purtator$ este ec7ivalent unui gir in alb. ., 9irul in "olosul trasului are e"ectele unei simple recipise, numai daca trasul are mai multe sucursale si girul este "acut in "olosul altei sucursale decit cea asupra careia a "ost tras cecul. Articolul :6 9irul trebuie sa "ie scris pe cec sau pe "isa *"oaie de prelungire4 a acesteia *allonge4. 6l trebuie sa "ie semnat de girant. 9irul este valabil c7iar daca bene"iciarul nu este aratat sau daca girantul a pus numai semnatura *gir in alb4. In acest din urma ca! girul pentru a "i valabil trebuie sa "ie scris pe dosul cecului sau pe allonge. Articolul :H 9irul transmite toate drepturile i!vorite din cec. &aca girul este in alb, posesorul poate %. )a5% complete!e cu propriul sau nume sau cu numele altei persoaneD .,. '. )a gire!e cecul din nou in alb sau in ordinul unei anume persoaneD 5 , 1. )a predea cecul unui tert "ara sa complete!e girul in alb si "ara sa5% gire!e. Articolul :I 9irantul, daca nu s5a stipulat alt"el, raspunde de plata. 6l poate inter!ice un nou girD in acest ca! el nu raspunde "ata de persoanele carora cecul a "ost ulterior girat. Articolul :' &etinatorul cecului este considerat posesor legitim, daca justi"ica dreptul sau printr5o serie neintrerupta de giruri, c7iar daca ultimul gir este in alb. 9irurile sterse se considera, in aceasta privinta, nescrise. &aca un gir in alb este urmat de un alt gir, semnatarul acestuia este socotit ca a dobindit cecul prin e"ectul unui gir in alb. Articolul EC 9irul la purtator a unui cec "ace girantul obligat in con"ormitate cu prevederile re"eritoare la dreptul de regresD dar aceasta nu trans"orma titlul intr5un cec #la ordin$. Articolul E: . . "D '$$ &aca o persoana a pierdut, prin orice intimplare, posesiunea asupra cecului *"ie cec la purtator, "ie cec, noul posesor al caruia justi"ica dreptul sau in modul indicat in articolul %94, detinatorul cecului nu este obligat sa5% predea, a"ara numai daca %5a dobindit cu rea credinta, sau daca a comis o neglijenta grava in dobindirea lui. Articolul EE Persoanele, impotriva carora s5a pornit actiune in ba!a cecului, nu pot opune posesorului exceptiunile intemeiate pe raporturile lor personale cu tragatorul sau cu posesorii
'.'

anteriori, numai daca posesorul dobindind cecul nu a actionat cu stiinta in paguba debitorului. Articolul EF ; i . &aca girul cuprinde mentiune #valoarea pentru acoperire$, #pentru incasare$, #pentru procura$, sau orice alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile i!vorind din cec, dar nu il poate gira decit cu titlul de procura. in acest ca!, cei obligati nu pot opune in acest ca! posesorului decit exceptiunile ce ar "i putut opune girantului. +andatul cuprins intr5un gir de procura nu incetea!a prin moartea mandantului, prin incapacitatea sau restringerea capacitatii acestuia. Articolul EG 9irul posterior protestului sau altei declaratii ec7ivalente, sau "acut dupa trecerea termenului pentru "acerea protestului, produce numai e"ectele unei cesiuni ordinare. 9irul Iara data este considerat, pina la proba contrarie, ca "iind "acut inainte de trecerea termenului stabilit pentru "acerea protestului sau altei declaratii ec7ivalente, sau inainte de trecerea termenului mentionat in alineatul precedent. -A>I0O.7.7I. ;G;LUL ` . Articolul E& Plata cecului poate "i garantata printr5un aval pentru intreaga suma sau numai pentru o parte din ea. ;ceasta garantie poate "i data de un tert sau c7iar de un semnatar al cecului. Articolul E6 ..,,,. ;valul se indica pe cec sau pe allonge. 6l se exprima prin cuvintele #pentru aval$ sau prin orice alta "ormula ec7ivalenta. 6l este semnat de avalist. ;valul este considerat ca re!ulta din simpla semnatura a avalistului, pusa pe "ata tratei, numai daca semnatura nu este a tragatorului. ;valul trebuie sa indice pentru cine este dat. in lipsa acestei indicatii el se considera dat pentru tragator. , , , Articolul EH ;valistul este obligat in acelasi mod ca acela pentru care a garantat. 2bligatiunea sa este valabila c7iar daca obligatiunea pe care a garantat5o ar "i nula din orice alta cau!a decit un viciu de "orma. in care avalistul plateste cecul, el dobindeste drepturile i!vorind din el impotriva celui garantat, cum si impotriva acelora care sint obligati catre aceasta din urma, in temeiul cecul. -A>I0O.7. I5. P(6O6NT;(6; )I PL;T; Articolul EI ,ecul este platibil la vedere. 2rice mentiune in sens contrar se considera nescrisa. ,ecul pre!entat pentru plata inainte de data indicata ca data a emiterii, este platibil la !iua pre!entarii. Articolul E' ,ecul platibil in tara in care el a "ost emis, trebuie sa "ie pre!entat pentru plata in opt !ile. ,ecul platibil in alta tara decit tara in care el a "ost emis, trebuie sa "ie pre!entat pentru plata in timp de doua!eci sau de sapte!eci de !ile, in "unctie de "aptul daca locul emiterii si locul platii se a"ta pe acelasi continent sau, respectiv, pe continente di"erite. Pentru scopul pre!entului articol cecurile emise intr5o tara a 6uropei si platibile intr5o tara de pe tarmul +editeranean, sau vice5versa, se considera ca "iind emise si platibile pe acelasi continent.
'.1

&ata de la care termenele sus5mentionate incep a curge, va "i data mentionata in cec ca data a emiterii. Articolul FC in care cecul este emis intr5un loc si platibil in altul avind un calendar di"erit, data emiterii va "i stabilita ca "iind data corespun!atoare din calendarul locului platii. Articolul F: Pre!entarea cecului la un o"iciu de compensatii ec7ivalea!a cu o pre!entarea spre plata. Articolul FE (evocarea cecului este valabila doar dupa expirarea termenului pentru pre!entarea lui. &aca cecul nu a "ost revocat, tragatorul poate e"ectua plata lui c7iar dupa expirarea termenului de pre!entare. Articolul FF +oartea sau incapacitatea tragatorului survenite dupa emiterea cecului nu vor avea e"ecte asupra valabilitatii cecului. Articolul FG Trasul care plateste cecul poate pretinde ca aceasta sa5i "ie predat cu mentiunea de ac7itare scrisa de catre posesor. Posesorul nu poate re"u!a o plata partiala. in ca! de plata partiala trasul poate cere sa i se "aca pe cec o mentiune de aceasta plata si sa i se dea o c7itanta. Articolul F& Trasul care plateste transmisibil prin gir, este dator sa veri"ice regulata succesiune a girurilor, dar nu si autenticitatea semnaturilor girantilor.
D

Articolul F6 ,ind un cec este platibil intr5o moneda, care nu are curs la locul platii, suma poate "i platita, in cadrul termenului pentru pre!entarea cecului, in moneda tarii, dupa valoarea ei la !iua platii. &aca plata nu a "ost e"ectuata la pre!entare, posesorul poate, la alegerea sa, sa ceara ca suma sa "ie platita in moneda tarii, "ie la valoarea din !iua pre!entarii, "ie la valoarea din !iua platii. Galoarea monedei straine este determinata prin u!antele locului de plata. Tragatorul poate totusi sa stipule!e ca suma de plata va "i calculata dupa un curs indicat in cec. (egulile sus5mentionate nu se aplica in ca!ul in care tragatorul a stipulat ca plata va trebui "acuta intr5o moneda anume speci"icata *clau!a de plata e"ectiv in moneda straina4. &aca suma este indicata intr5o moneda avind aceeati denumire, dar o valoare di"erita, in tara emiterii, si in acea a platii, se presupune ca indicatia se re"era la moneda locului de plata. -A>I0O.7. 5. ,6,U(IL6 0;(;T6 )I ,6,U(IL6 &6 &6,2NT;(I " Articolul FH . ,[D, Tragatorul sau posesorului cecului il poate bara cu e"ectele stipulate in pre!entul articol. 0ararea se "ace prin aplicarea a doua linii paralele pe "ata cecului. 0ararea poate "i generala sau speciala. 0ararea este generala daca consta din doua linii simple sau dava intre ele este inserat termenul #banc7er$ sau alta mentiune ec7ivalentaD ea este speciala daca numele banc7erului este indicat intre linii. 0ararea generala poate "i trans"ormata in barare speciala, insa bararea speciala nu poate "i trans"ormata in barare generala.
'.8

' )tergerea bararii sau a numelui banc7erului se considera nula. Articolul FI ,ecul cu barare generala poate "i platit de tras doar catre un banc7er sau un client al trasului. ,ecul cu barare speciala poate "i platit de tras doar catre banc7erul indicat, sau daca cel din urma este insusi trasul, catre clientul sau. Totusi, banc7erul indicat poate insarcina alt banc7er cu incasarea cecului. 0anc7erul nu poate primi un cec barat decit de la unul din clientii sai sau de la alt banc7er. 6l nu il poate incasa in "avoarea altor persoane decit cele mentionate. ,ecul ce poarta citeva barari speciale nu poate "i platit de tras decit daca cecul poarta doua barari speciale din care una a "ost "acuta pentru incasarea lui printr5un o"iciu de compensatii. Tragatorul sau banc7erul care nu respecta regulile sus5mentionate, este raspun!ator pentru dauna re!ultata, pina la valoarea cecului. Articolul F' Tragatorul sau posesorul cecului poate inter!ice plata lui in numerar, prin operarea unei inscriptii transversale pe "ata cecului cu continutul #platibil in cont$ sau a unei expresii ec7ivalente *cec de decontari4. In acest ca! cecl poate "i ac7itat de tras doar via unei inscrieri in cont *creditarea contului, trans"erul de pe un cont pe altul, compensatiunea4. inscrierea pe cont ec7ivalea!a cu plata. 2ricare stergere a expresiei #platibil in cont$ este nula. Trasul care nu respecta regulile sus5mentionate, este raspun!ator pentru dauna re!ultata, pina la valoarea cecului. -A>I0O.7. 5I. (69(6)UL IN ,;O &6 N6PL;T; Articolul GC ' Posesorul poate exercita dreptul sau de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati, daca cecul la pre!entarea lui in termenul cuvenit nu este platit, si daca re"u!ul de plata este consemnat *%4 Printr5un act autentic *protest4, sau *'4 Printr5o declaratie datata si semnata de tras pe cec, indiin care data pre!entarii, sau *14 Printr5o declaratie datata a o"iciului de compensatii, indiin care ca cecul a "ost pre!entat in termenul cuvenit si nu a "ost platit. Articolul G: 5 Protestul sau alta declaratie ec7ivalenta trebuie sa "ie "acut*a4 pina la expirarea termenului stabilit pentru pre!entarea cecului. &aca cecul este pre!entat in ultima !i a termenului, protestul sau alta declaratie ec7ivalenta poate "i "ormat*a4 in prima !i lucratoare ce urmea!a Articolul GE D Posesorul trebuie sa noti"ice girantul sau si pe tragator despre neplata, in cele patru !ile lucratoare ce urmea!a !ilei in care a "ost "acut protestul sau alta declaratie ec7ivalenta, sau 5 in ca!ul stipulatiei #"ara c7eltuieli$ A !ilei pre!entarii. Ciecare girant trebuie sa noti"ice, in cele doua !ile lucratoare ce urmea!a !ilei in care a primit noti"icarea, sa aduca la cunostinta girantului sau noti"icarea primita, indicind numele si adresele celora care au "acut noti"icarile precedenteD se va urma tot ast"el pina la tragator. Termenele sus5mentionate curg de la primirea noti"icarii precedente. ;tunci cind, potrivit prevederilor alineatului precedent, o noti"icare este "acuta unui semnatar al cecului, aceeasi incunostiintare trebuie sa "ie "acuta, in acelasi termen, avalistului sau.
'.:

In ca!ul in care un girant n5a indicat adresa sa, sau a indicat5o intr5un mod ili!ibil, noti"icarea "acuta girantului care il precede este su"icienta. ;cel care e dator sa "aca noti"icarea, poate sa o "aca in orice "orma, c7iar prin simpla inapoiere a cecului. 6l trebuie sa probe!e ca a "acut noti"icarea in termenul prescris. ;cest termen va "i socotit ca respectat, daca o scrisoare cuprin!ind noti"icarea a "ost predata postei in termenul prescris. ;cel care nu "ace noti"icarea in termenul sus5mentionat, nu decade din drepturile sale. 6l este raspun!ator de paguba cau!ata prin culpa sa, daca va "i ca!ul, "ara insa ca daunele interese sa poata intrece suma din trata. Articolul GF Tragatorul, girantul sau avalistul pot, prin stipulatia #"ara c7eltuieli$, #"ara protest$ sau orice alta expresie ec7ivalenta, scrisa pe cec si semnata, sa scuteasca pe posesor de "acerea protestului sau declaratiei ec7ivalente, in scopul exercitarii dreptului de regres al acestuia. ;ceasta prevedere nu scutette pe posesor de pre!entarea cecului la termenele stabilite, nici de noti"icarile ce urmea!a a "i "acute. &ovada nerespectarii termenelor cade in sarcina aceluia care o incriminea!a posesorului. &aca stipulatia este inscrisa de tragator, ea produce e"ectele sale "ata de toti semnatariiD daca ea este inscrisa de un girant sau un avalist, ea produce e"ectele sale numai "ata de acesta. &aca, in po"ida stipulatiei insrise de tragator, posesorul "ace protestul sau alta declaratie ec7ivalenta, c7eltuielile respective ramin in sarcina posesorului. &aca stipulatia a "ost inscrisa de un girant sau de un avalist, c7eltuielile protestului sau declaratiei ec7ivalente, daca au "ost "acute, pot "i cerute de la toti semnatarii. Articolul GG Toti tragatorii, acceptantii, girantii sau avalistii cecului sint obligati solidar "ata de posesor. Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane, individual sau colectiv, "ara a "i obligat sa respecte ordinea in care s5au obligat. ,,..,., ;celasi drept il are orice semnatar care a platit cecul. ;ctiunea pornita impotriva unuia din obligati, nu impedica urmarirea celorlalti, c7iar daca sint posteriori aceluia impotriva caruia s5a procedat mai intii. Articolul G& Posesorul poate sa5si recupere!e de la persoana "ata de care el exercita dreptul sau de regres %. )uma cecului neplatitD '. &obinda in marime de . procente, calculata de la !iua pre!entariiD 1. ,7eltuielile de protest sau declaratie ec7ivalenta, acelea ale noti"icarilor "acute, cit si alte c7eltuieli justi"icate. Articolul G6 l ;cel care a platit prin regres cecul poate cere de la girantii sai %. intreaga suma platitaD '. &obinda legala la aceasta suma, socotita la rata de . procente cu incepere de la !iua in care plata a "ost "acutaD 1. ,7eltuielile pe care le5a "acut. Articolul &H 5 2rice obligat impotriva caruia se exercita sau ar putea "i exercitat un drept de regres, poate cere, in sc7imbul platii, predarea cecului cu protestul sau declaratia ec7ivalenta, si un cont de intoarcere ac7itat. 2rice girant care a platit cecul poate sterge girul sau si pe acelea ale girantilor urmatori. Articolul GI ' . ,ind pre!entarea cecului sau "acerea protestului sau declaratiei ec7ivelente in termenele
'..

prescrise este impiedicata de un obstacol de neinlaturat *prevedere legala a oricarui )tat sau alta "orta majora4, aceste termene sint prelungite. Posesorul este dator sa aduca, "ara intir!iere, la cunostinta girantului sau ca!ul de "orta majora si sa "aca pe cec sau pe allonge mentiune datata si semnata de el despre aceasta incunostiintareD in alte privinte se aplica dispo!itiile articolului 8'. &upa incetarea ca!ului de "orta majora posesorul trebuie "ara intir!iere sa pre!inte cecul spre plata si daca este nevoie sa "aca protestul sau declaratia ec7ivalenta. &aca ca!ul de "orta majora tine peste cincispre!ece !ile de la scadenta, drepturile de regres pot "i exercitate "ara a "i nevoie de pre!entare si protest sau declaratie ec7ivalenta. Nu se considera ca!uri de "oita majora "aptele pur personale ale posesorului sau ale persoanei pe care acesta a insarcinat5o sa pre!inte cecul sau sa intocmeasca protestul sau declaratia ec7ivalenta. -A>I0O.7. 5I. PLU(;LIT;T6; 6?6+PL;(6L2( Articolul G' D ,u exceptia cecurilor barate, oricare cec emis intr5o tara si platibil in alta sau in parti de peste ocean ale aceleiasi tari, sau vice5versa, sau emis si platibil in aceiasi parte sau parti di"erite separate prin ocean ale aceleiasi tari, trebuie trase intr5o pluralitate de exemplare ec7ivalente. in care cecul "ace parte dintr5o asemenea pluralitate, "iecare exemplar trebuie sa "ie numerotat in insusi textul titluluiD lipsind aceasta, "iecare din exemplare se considera ca un cec distinct. " Articolul &C Plata unuia din exemplare este liberatorie, c7iar daca nu s5a stipulat ca o atare plata anulea!a e"ectul celorlalte exemplare. 9irantul care a transmis exemplarele la di"erite persoane, cit si girantii urmatori, sint obligati in temeiul tuturor exemplarelor purtind semnatura lor, care nu le5au "ost inapoiate. -A>I0O.7. 5III. +2&ICI,;(IL6 5 4 "iHi Articolul &: In ca!ul modi"icarii textului unui cec, semnatarii posteriori modi"icarii sint obligati in limitele textului modi"icatD semnatarii anteriori sint obligati potrivit textului original. -A>:0O.7.ID. P(6),(IPTI; i r Articolul &E ;ctiunile de regres ale posesorului impotriva girantilor, tragatorului si altor persoane obligate prin cec, se prescriu prin sase luni socotite de la expirarea termenului stabilit pentru pre!entarea cecului. ;ctiunile de regres ale partilor obligate prin cec, unii impotriva altora, se prescriu prin sase luni socotite din !iua din care partea obligata a platit cecul, sau din !iua in care actiunea de regres a "ost pornita impotriva sa. Articolul &F )uspendarea curgerii prescriptiei este valabila doar pentru persoana pentru care prescriptia a "ost suspendata. .,. 5D" -A>I0O.7.D. &I)P2OITII 96N6(;L6 3 Articolul &G in pre!enta lege termenul #banc7er$ include orice persoana sau institutie asimilata prin lege banc7erilor. B B . Articolul &&
'.=

-t ,, tBB.@ Pre!entarea sau protestul cecului poate avea loc doar intr5o !i lucratoare, in care ultima !i a termenului prescris de lege pentru e"ectuarea oricaror acte privitoare la cec, in special pre!entarea sau "acerea protestului sau declaratiei ec7ivalente, este o !i de sarbatoare legala, termenul este prelungit pina in prima !i lucratoare ce urmea!a. Oilele de sarbatoare legala intermediare intra in calculul termenului. Articolul &6 in termenele preva!ute de pre!enta lege nu se include !iua de la care ele incep sa curga. Articolul &H
v

Nu sint admise termene de gratie nici legale, nici judecatoresti. Anexa 5.F. Legea model cu privire la trans"erurile internationale de credit, %99' L696;5+0&6L,.N.U.&.,.%.,UP(IGI(6L;T(;N)C6(U(3L6 INT6(N;TI2N;L6 &6,(6&IT &ocument ;@,N.9@??G@,(P.l@;dd. %1. Legea a "ost aprobata de UN,IT(;L la sesiunea a ??G5ea a sa, care a avut loc la NeN ]or< la 85'' mai %99' -A>I0O.7. I. (69ULI 96N6(;L6 Articolul :. &omeniul de aplicare *%4 Pre!enta lege se aplica "ata de trans"erurile in care banca ordonatoare si banca recipienta se a"la in state di"erite. *'4 Pre!enta lege se aplica "ata de alte entitati care sint implicate in executarea ordinelor de plata in calitate de activitate obisnuita de comert, in aceeasi masura in care ea se aplica "ata de banci. ''' *14 Pentru scopul determinarii domeniului de aplicare a pre!entei legi, "ilialele si o"iciile separate a bancii in di"erite state se considera banci separate. Articolul E. /efinitii .....H5 Pentru scopurile pre!entei legi *a4 #Trans"er de credit$ este o succesiune de operatii, incepind cu ordinul de plata al initiatorului, e"ectuate cu scopul punerii "ondurilor la dispo!itia bene"iciarului. Termenul include orice ordin de plata emis de banca initiatorului sau orice alta banca intermediara cu scopul executarii ordinului de plata al initiatorului. 2rdinul de plata emis cu scopul ac7itarii ordinului mentionat se considera parte a altui trans"er de credit. *b4 #2rdin de plata$ inseamna instructiunea neconditionata, in orice "orma, a ordonatorului catre banca recipienta de a pune la dispo!itia bene"iciarului o suma "ixa sau determinabila de bani, daca *i4 banca recipienta urmea!a sa "ie rambursata prin debitarea contului, sau prin primirea in alt mod a platii de la ordonator, si *ii4 instructiunea nu prevede ca plata sa "ie "acuta la cererea bene"iciarului. Nimic in acest paragra" nu exlude cali"icarea instructiunii ca ordin de plata din simplu motiv ca aceasta indica bancii bene"iciarului sa pastre!e "ondurile pentru bene"iciarul care nu are desc7is cont in aceasta banca, pina la solicitarea platii de catre bene"iciarD *c4 #Initiator$ inseamna emitentul primului ordin de plata in trans"erul de creditD *d4 #0ene"iciar$ inseamna persoana imputernicita prin ordinul de plata al initiatorului sa primeasa "ondurile ca re!ultat al trans"erului de creditD *e4 #2rdonator$ inseamna persoana care emite ordinul de plata, inslusiv initiatorul si orice banca ordonatoareD *"4 #0anca recipienta$ inseamna banca care primeste ordinul de plataD *g4 #0anca intermediara$ inseamna orice banca recipienta alta decit banca initiatorului si banca bene"iciaruluiD *74 #Conduri$ sau #bani$ includ creditarea contului tinut de banca, sau creditarea in
'.>

unitati de cont stabilite de o institutie interguvernamentala sau prin acordul a doua sau mai multe state, cu conditia ca pre!enta lege sa se aplice "ara prejudiciu pentru normele ce reglementea!a institutia interguvernamentala sau regulile acordului mentionatD *i4 #;utenti"icare$ inseamna procedura stabilita prin acord pentru a determina daca ordinul de plata sau modi"icarea sau revocarea ordinului de plata a "ost emisa de persoana indicata ca ordonatorD *j4 #Oi bancara$ inseamna o parte a !ilei pe parcursul careia banca executa actiunile mentionateD *<4 #Perioada de executare$ inseamna peroada de o !i sau doua, incepind cu prima !i in care ordinul de plata poate "i executat con"orm articolului %%*%4, si terminind cu ultima !i in care el poate "i executat con"orm articolului mentionatD *%4 #6xecutare$, in ceea ce priveste banca recipienta alta decit banca bene"iciarului, inseamna emiterea unui ordin de plata cu scopul executarii ordinului de plata primit de banca recipientaD *m4 #&obinda$ inseamna valoarea acumulata in timp a "ondurilor sau banilor implicati, care, daca nu s5a convenit alt"el, se calculea!a la rata si in ba!a acceptata in mod obisnuit de comunitatea bancara pentru "ondurile sau banii implicati. Articolul F. Instructiuni conditionate *%4 in care instructiunea nu este un ordin de plata deoarece este in "unctie de o conditie insa banca recipienta o executa prin emiterea unui ordin de plata neconditionat, dupa aceasta ordonatorul instructiunii are aceleasi drepturi si obligatii con"orm pre!entei legi ca si ordonatorul ordinului de plata, si bene"iciarul indicat in instructiune va "i tratat ca si bene"iciarul ordinului de plata. *'4 Pre!enta lege nu guvernea!a termenul de executare a unei instructiuni conditionate primite de banca, si nici nu a"ectea!a oricare drepturi sau obligatii a ordonatorului instructiunii conditionate care depind de satis"acerea sau nu a conditiei stipulate. a Articolul G. +odi"icarea prin acord comun &repturile si obligatiile partilor la trans"erul de credit pot "i modi"icate prin acordul lor, daca alt"el nu este preva!ut in pre!enta lege. ... -A>I0O.7. II. 20LI9;TIIL6 P;(TIL2( Articolul &. 2bligatiile ordonatorului *%4 2rdonatorul este obligat prin ordinul de plata sau modi"icarea sau revocarea ordinului de plata, daca acesta a "ost emis de ordonator sau de alta persoana cu autoritatea de a obliga ordonatorul. *'4 ,ind ordinul de plata sau modi"icarea sau revocarea ordinului de plata sint supuse autenti"icarii ce nu se reduce la simpla comparare a semnaturilor, ordonatorul pre!umat care nu este responsabil con"orm punctului *%4 este totusi obligat daca *a4 autenti"icarea este in circumstantele respective o metoda comercial re!onabila de securitate impotriva ordinelor de plata neautori!ateD si *b4 banca recipienta s5a con"ormat autenti"icarii. *14 Partilor nu pot conveni asupra obligatiei ordonatorului de a se con"orma punctului *'4 daca autenti"icarea nu este comercial re!onabila in circumstantele respective. *14 2rdonatorul pre!umat nu este, totusi, obligat prin paragra"ul *'4 daca dovedeste ca ordinul de plata precum primit de banca recipienta re!ulta din actiunile altei persoane decit *a4 un angajat actual sau anterior al ordonatorului pre!umatD sau *b4 o persoana a carei relatii cu ordonatorul pre!umat i5au permis sa obtina acces la procedura de autenti"icare. ;lineatul precedent nu se aplica daca banca recipienta dovedeste ca ordinul de plata a re!ultat din actiunile persoane care a obtinut accesul la procedura de autenti"icare din culpa ordonatorului pre!umat. *:4 2rdonatorul care este obligat prin ordinul de plata, este obligat con"orm termenilor acestui ordin precum primite de banca recipienta. Totusi, ordonatorul nu este obligat printr5o
'.9

copie eronata a, sau o eroare sau divergenta in, ordinul de plata, daca *a4 ordonatorul si banca recipienta au convenit asupra unei proceduri de detectare a copiilor eronate, a erorilor si discrepantelor in ordinul de plataD si *b4 utili!area procedurii de catre banca recipienta a descoperit sau ar "i descoperit copia eronata, eroarea sau discrepanta. &aca eroarea sau discrepanta care banca ar "i detectat5o s5a exprimat in "aptul ca ordonatorul a instructat plata pentru o valoare mai mare decit cea intentionata de ordonator, acesta este obligat numai in limita valorii care a "ost intentionata. ;lineatul *:4 se aplica "ata de eroarea sau discrepanta in ordinul de modi"icare sau revocare in acelasi mod cum se aplica "ata de eroarea sau discrepanta in ordinul de plata. Articolul 6. Plata catre banca recipienta . .5.,. i'.i .DDD5,,D, .'D.5 $ tun Pentru scopurile pre!entei legi, executarea obligatiei ordonatorului de a e"ectua plata con"orm articolului :*.4 catre banca recipienta, are loc *a4 daca banca recipienta debitea!a contul ordonatorului desc7is la ea 5 cint se "ace debitareaD sau *b4 daca ordonatorul este o banca si punctul *a4 nu se aplica *i4 cind creditul, "acut de ordonator pe contul bancii recipiente desc7is la ordonator, este utili!at sau, daca nu este utili!at, in !iua bancara urmatoare !ilei in care creditul este pus la dispo!itia bancii recipiente si aceasta este in cunostinta despre "aptul respectiv, sau
L

*ii4 cind creditul, "acut de ordonator pe contul bancii recipiente desc7is la alta banca, este utili!at sau, daca nu este utili!at, in !iua bancara urmatoare !ilei in care creditul este pus la dispo!itia bancii recipiente si aceasta este in cunostinta despre "aptul respectiv, sau *iii4 cind compensatiunea "inala este e"ectuata in "avoarea bancii recipiente, la banca centrala in care aceasta banca recipienta isi are cont, sau *iv4 cind compensatiunea "inala este e"ectuata in "avoarea bancii recipiente in con"ormitate cu a. regulile unui sistem de trans"er a "ondurilor, care prevad compensatiunea bilaterala sau multilaterala a obligatiilor intre participanti, sau b. acordul bilateral de clearing, inc7eiat cu ordonatorul, sau c. daca a. si b. sint inaplicabile, dupa cum este preva!ut de lege. ''. Articolul H. ;cceptarea sau re"u!area ordinului de plata de catre banca recipienta alta decit banca bene"iciarului *%4 Prevederile pre!entului articol se aplica "ata de banca recipienta alta decit banca bene"iciarului. *'4 0anca recipienta accepta ordinul de plata in primul din urmatoarele momente *a4 cind banca primeste ordinul de plata, cu conditia ca banca si ordonatorul sa "i avut intelegerea ca banca executa ordinele de plata a ordonatorului imediat dupa primireD *b4 cind banca noti"ica acceptarea sa ordonatoruluiD ,vDi'$G5 *c4 cind banca emite un ordin de plata cu scopul executarii ordinului de plata primitD *d4 cind banca debitea!a contul ordonatorului, desc7is la ea, pentru ac7itarea ordinului de plataD sau *e4 cind a expirat termenul pentru trimiterea noti"icarii de re"u! in con"ormitate cu alineatul *14 de mai jos, "ara ca noti"icarea mentionata sa "ie expediata. *14 0anca recipienta care nu accepta ordinul de plata trebuie sa trimita noti"icarea de re"u! nu mai tir!iu de !iua bancara urmatoare inc7eierii perioadei de executare, cu exceptia ca!urilor in care *a4 plata urmea!a a "i "acuta prin debitarea contului ordonatorului la banca recipienta, si "ondurile disponibile pe cont sint insu"iciente pentru ac7itarea ordinului de plataD
'=0

*b4 plata trebuie "acuta in alt mod, si nu a "ost e"ectuataD sau *c4 in"ormatia primita este insu"icienta pentru identi"icarea ordonatorului. D *84 2rdinul de plata isi incetea!a e"ectele daca nu este nici acceptat nici re"u!at in con"ormitate cu pre!entul articol, inainte de inc7eierea lucrului in !iua a cincea bancara urmatoare expirarii [D perioadei de executare. 5. 5 ,D ' '4 Articolul I. 2bligatiile bancii recipiente alta decit banca bene"iciarului '' *%4 Prevederile pre!entului articol se aplica "ata de banca recipienta alta decit banca bene"iciarului. *'4 0anca recipienta care accepta ordinul de plata, este obligata in ba!a ordinului de plata sa emita, in cadrul perioadei indicate in articolul %%, ordinul propriu de plata adresat bancii bene"iciarului ori unei banci intermediare, care sa "ie con"orm cu continutul ordinului de plata primit de banca recipienta si sa contina instructiunile necesare pentru executarea trans"erului de credit intr5un mod corespun!ator. *14 0anca recipienta care stabileste imposibilitatea executarii instructiunilor ordonatorului re"eritoare la banca intermediara sau la sistemul de trans"er a "ondurilor ce urmea!a a "i utili!at la executarea trans"erului de credit, sau "aptul ca executarea instructiunilor mentionate va cau!a c7eltuieli excessive sau va intir!ia executarea trans"erului de credit, va "i considerata ca a respectat paragra"ul *'4 daca, pina la expirarea perioadei de executare, solicita de la ordonator instructiuni privind actiunile urmatoare care trebuie intreprinse. *84 &aca sint primite instructiuni care indica asupra intentiei de a le transmite ca ordin de plata dar care nu contin toate datele necesare ale ordinului de plata, sau "iind ordin de plata nu pot "i executate din insu"icienta de date, permitind totusi identi"icarea ordonatorului, banca recipienta va trimite noti"icare ordonatorului privind insu"icienta de date, in cadrul perioadei indicate in articolul %%. *:4 ,ind banca recipienta descopera existenta unor necorespunderi in in"ormatia re"eritoare la suma de bani care urmea!a a "i trans"erata, ea va trimite, in cadrul perioadei indicate in articolul %%, o noti"icare ordonatorului privind necorespunderea, daca ordonatorul poate "i identi"icat. 2rice dobinda platibila con"orm articolului %=*84 pentru netrimiterea noti"icarii preva!ute de pre!entul paragra", va "i dedusa din dobinda platibila con"orm articolului %=*%4 pentru nerespectarea paragra"ului *'4 al pre!entului articol. *.4 Pentru scopurile acestui articol, "ilialele si o"iciile separate ale bancii, c7iar daca sint amplasate in acelasi stat, se considera banci separate. Articolul '. ;cceptarea sau re"u!ul ordinului de plata de catre banca bene"iciarului *%4 0anca bene"iciarului accepta ordinul de plata in primul din urmatoarele momente *a4 cind banca primeste ordinul de plata, cu conditia ca banca si ordonatorul sa "i avut intelegerea ca banca executa ordinele de plata a ordonatorului imediat dupa primireD *b4 cind banca noti"ica acceptarea sa ordonatoruluiD *c4 cind banca debitea!a contul ordonatorului, desc7is la ea, pentru ac7itarea ordinului de plataD *d4 cind banca creditea!a contul bene"iciarului, desc7is la ea, sau in alt mod pune "ondurile la dispo!itia bene"iciaruluiD *e4 cind banca noti"ica bene"iciarul privind dreptul lui de a ridica "ondurile sau de a utili!a creditulD *"4 cind banca in alt mod acorda creditul con"orm instructiunilor din ordinul de plataD *g4 in care banca acorda creditul in compensarea datoriei bene"iciarului "ata de ea, sau in modul preva!ut de deci!ia judiciara sau a altei autoritatiD sau *74 cind a expirat termenul pentru trimiterea noti"icarii de re"u! in con"ormitate cu paragra"ul *'4 de mai jos, "ara ca noti"icarea mentionata sa "ie expediata. *'4 0anca bene"iciarului care nu accepta ordinul de plata trebuie sa trimita noti"icarea de re"u! nu mai tir!iu de !iua bancara urmatoare inc7eierii perioadei de executare, cu exceptia ca!urilor in care
'=%

*a4 plata urmea!a a "i "acuta prin debitarea contului ordonatorului la banca bene"iciarului, si "ondurile disponibile pe cont sint insu"iciente pentru ac7itarea ordinului de plataD *b4 plata trebuie "acuta in alt mod, si nu a "ost e"ectuataD sau *c4 in"ormatia primita este insu"icienta pentru identi"icarea ordonatorului. *14 2rdinul de plata isi incetea!a e"ectele daca nu este nici acceptat nici re"u!at in con"ormitate cu pre!entul articol, inainte de inc7eierea lucrului in !iua a cincea bancara urmatoare expirarii perioadei de executare. DD ,.,H,,D. "l v ..uB ' ' Articolul :C. 2bligatiile bancii bene"iciarului *%4 0anca bene"iciarului este obligata, la acceptarea ordinului de plata, sa puna "ondurile la dispo!itia bene"iciarului, sau sa acorde in alt "el creditul, in con"ormitate cu ordinul de plata si legea ce guvernea!a relatiile intre banca si bene"iciar. *'4 &aca sint primite instructiuni care indica asupra intentiei de a le transmite ca ordin de plata dar care nu contin toate datele necesare ale ordinului de plata, sau "iind ordin de plata nu pot "i executate din insu"icienta de date, permitind totusi identi"icarea ordonatorului, banca recipienta va trimite noti"icare ordonatorului privind insu"icienta de date, in cadrul perioadei indicate in articolul %%. *14 ,ind banca bene"iciarului descopera existenta unor necorespunderi in in"ormatia re"eritoare la suma de bani care urmea!a a "i trans"erata, ea va trimite, in cadrul perioadei indicate in articolul %%, o noti"icare ordonatorului privind necorespunderea, daca ordonatorul poate "i identi"icat. *84 ,ind banca bene"iciarului descopera existenta unor necorespunderi in in"ormatia necesara pentru a identi"ica ordonatorul, ea va trimite, in cadrul perioadei indicate in articolul %%, o noti"icare ordonatorului privind necorespunderea, daca ordonatorul poate "i identi"icat. *:4 &aca ordinul de plata nu prevede alt"el, banca bene"iciarului va noti"ica bene"iciarul care nu isi are cont desc7is la ea, in cadrul perioadei indicate in articolul %%, asupra "aptului ca "ondurile primite sint pastrate pentru bene"iciar, cu conditia ca banca sa dispuna de su"icienta in"ormatie pentru trimiterea noti"icarii respective. -.-. -a Articolul ::. Termenul pentru banca recipienta de a executa ordinul de plata si de a trimite noti"icarile *%4 in principiu, banca recipienta care este obligata de a executa un ordin de plata, este obligata sa5% execute in !iua bancara in care %5a primit, in ca! contrar, ea este obligata sa5% execute in !iua bancara urmatoare !ilei in care a "ost primit ordinul. Totusi, daca *a4 o data ulterioara este preva!uta in ordinul de plata, ordinul va "i executat la acea data, sau *b4 ordinul de plata speci"ica data la care "ondurile trebuie puse la dispo!itia bene"iciarului, si aceasta data indica ca executarea ulterioara este mai potrivita pentru ca banca bene"iciarului sa accepte ordinul de plata si sa5% execute la data mentionata, ordinul va "i executat la acea data. *'4 &aca banca recipienta executa ordinul de plata in !iua bancara urmatoare !ilei in care ordinul a "ost primit, cu exceptia ca!urilor preva!ute in punctele *a4 si *b4 ale paragra"ului *%4, banca va executa ordinul la valoarea !ilei in care acesta a "ost primit. *14 0anca recipienta care devine obligata de a executa ordinul de plata ca urmare a acceptarii acestuia in con"ormitate cu articolul =*'4*e4, trebuie sa5% execute la valoarea ultimei din !ilele in care ordinul de plata a "ost primit, si in care *a4 daca plata trebuie "acuta pirn debitarea contului ordonatorului desc7is la banca recipienta 5 exista "onduri su"iciente disponibile pe cont pentru ac7itarea ordinului de plata, sau *b4 daca plata trebuie "acuta in alt mod 5 plata a "ost e"ectuata. ' *84 Noti"icarea ce urmea!a a "i "acuta con"orm articolelor >*84 si *:4 sau %0*'4, *14 sau *84, va "i "acuta in sau inaintea !ilei bancare urmatoare dupa expirarea perioadei de executare. *:4 0anca recipienta care primeste ordinul de plata dupa expirarea timpului din !iua bancara in care se executa ast"el de ordine de plata, va trata ordinul ca "iind primit in a !iua urmatoare in care banca executa asa "el de ordine.
'='

*.4 &aca banca recipienta este solicitata sa execute o actiune in !iua in care ea nu executa asa "el de actiuni, ea trebuie sa execute actiunea in !iua urmatoare in care ea executa asa "el de actiuni. *=4 Pentru scopurile pre!entului articol, "ilialele si o"iciile separate ale bancii, c7iar daca sint amplasate in acelasi stat, se considera banci separate. .iis,i. " Articolul :E. (evocarea *%4 Un ordin de plata nu poate "i revocat de ordonator decit daca ordinul de revocare este primit de banca recipienta alta decit banca bene"iciarului, in timpul si modul su"icient pentru a acorda bancii recipiente oportunitatea re!onabila de a actiona inainte de ultimul din momentele timpului e"ectiv de executare, si inceputului !ile in care ordinul de plata trebuia sa "ie executat con"orm paragra"elor *a4 si *b4 a articolului %%*%4. *'4 Un ordin de plata nu poate "i revocat de ordonator decit daca ordinul de revocare este primit de banca recipienta alta decit banca bene"iciarului, in timpul si modul su"icient pentru a acorda bancii recipiente oportunitatea re!onabila de a actiona inainte de ultimul din momentele executarii trans"erului de credit, si inceputului !ile in "ondurile trebuie sa "ie puse la dispo!itia bene"iciarului. *14 in po"ida prevederilor paragra"elor *%4 si *'4, ordonatorul si banca recipienta pot conveni ca ordinele de plata emise de ordonator catre banca recipienta sa "ie irevocabile, ori ca ordinul de revocare sa "ie valabil doar daca este primit inainte de timpul indicat in paragra"ele *%4 ori *'4. *84 2rdinul de revocare trebuie sa "ie autenti"icat. *:4 0anca recipienta alta decit banca bene"iciarului, care executa sau accepta ordinul de plata, in privinta caruia un ordin de revocare a "ost sau este ulterior primit, nu are dreptul la plata pentru acest ordin de plata. &aca trans"erul de credit este inc7eiat, banca va rambursa orice plata primita de ea. *.4 &aca recipientul rambursarii nu este initiatorul trans"erului de credit, el va trans"era rambursarea ordonatorului sau. *=4 0anca care este obligata sa e"ectuie!e o rambursare catre ordonatorul sau, este eliberata de aceasta obligatie in masura in care ea e"ectuea!a rambursarea direct catre ordonatorul anterior. 2rice banca urmatoare dupa acest ordonator anterior sint eliberate de obligatie in aceleasi conditii. *>4 Initiatorul care are dreptul la rambursare con"orm pre!entului articol, poate sa o recupere!e de la orice banca obligata sa e"ectuie!e rambursare, in masura in care aceata obligatie nu a "ost executata. 0anca care este obligata sa e"ectuie!e rambursarea, este eliberata de aceasta obligatie in masura in care ea e"ectuea!a rambursarea direct catre initiator. 2rice alta banca obligata este eliberata de obligatie in aceleasi conditii. *94 Paragra"ele *>4 si *94 nu se aplica "ata de banca daca ele ar a"ecta drepturile si obligatiile bancii in ba!a oricarui acord ori oricarei reguli a unui sistem de trans"er de "onduri. *%04 &aca trans"erul de credit este inc7eiat insa banca recipienta executa ordinul de plata in privinta caruia un ordin de revocare a "ost sau este ulterior primit, banca recipienta are acele drepturi de recuperare de la bene"iciar a valorii trans"erului de credit, care pot "i in alt mod preva!ute de lege. *%%4 +oartea, insolvabilitatea, "alimentul sau incapacitatea ordonatorului sau initiatorului nu operea!a automat revocarea ordinului de plata sau incetarea autoritatii ordonatorului. *%'4 Principiile continute in pre!entul articol se aplica "ata de modi"icarea ordinului de plata. .,5 , ,, ,,, # ,$' *%14 Pentru scopurile pre!entului articol, "ilialele si o"iciile separate ale bancii, c7iar daca sint amplasate in acelasi stat, se considera banci separate. -A>I0O.7. I7. ,2N)6,INT6L6 T(;N)C6(U(IL2( &6 ,(6&IT N66C6,TU;T6, 9(6)IT6 );U INTI(OI;T6 .,.? B B . iiit': :i')12- : .';. .'.-. : i h
'=1

Articolul :F. ;sistenta Pina la inc7eierea trans"erului de credit, "iecare banca recipienta va asista initiatorul si "iecare banca ordonatoare subsecventa, si va solicita asistenta de la urmatoarea banca recipienta, in executarea procedurilor bancare a trans"erului de credit. Articolul :G. (ambursarea *%4 &aca trans"erul de credit nu este inc7eiat, banca initiatorului este obligata sa ramburse!e initiatorului orice plata primita de la el, cu dobinda acumulata din !iua platii pina in !iua rambursarii. 0anca initiatorului si "iecare banca recipienta urmatoare au dreptul la recuperarea oricaror "onduri platite catre banca lor recipienta, cu dobinda acumulata din !iua platii pina la !iua recuperarii. *'4 Prevederile paragra"ului *%4 nu pot "i modi"icate prin acordul partilor, numai daca o banca prudenta a initiatorului nu ar "i alt"el acceptat un anume ordin de plata din cau!a unui risc sporit al trans"erului de credit. *14 0anca recipienta nu va "i obligata sa "aca rambursarea con"orm paragra"ului *%4 daca ea nu poate sa obtina rambursarea deoarece banca intermediara prin care ea a "ost solicitata sa e"ectuie!e trans"erul de credit, a suspendat platile sau ii este inter!is prin lege sa e"ectue!e rambursarea. 0anca recipienta nu se considera ca a "ost solicitata sa utili!e!e banca intermediara decit daca aduce dovada "aptului ca nu solicita sistematic asemenea instructiuni in ca!uri similare. 2rdonatorul care primul a speci"icat utili!area bancii intermediare respective, are dreptul sa primeasca rambursarea de la banca intermediara. *84 0anca care este obligata sa "aca rambursarea catre ordonator, este eliberata de aceasta obligatie in masura in care ea e"ectuea!a rambursarea direct catre ordonatorul anterior. 2rice banca urmatoare dupa acest ordonator anterior sint eliberate de obligatie in aceleasi conditii. , .,..5.., *:4 Initiatorul care are dreptul la rambursare con"orm pre!entului articol, poate sa o recupere!e de la orice banca obligata sa e"ectuie!e rambursare, in masura in care aceata obligatie nu a "ost executata. 0anca care este obligata sa e"ectuie!e rambursarea, este eliberata de aceasta obligatie in masura in care ea e"ectuea!a rambursarea direct catre initiator. 2rice alta banca obligata este eliberata de obligatie in aceleasi conditii. *.4 Paragra"ele *84 si *:4 nu se aplica "ata de banca daca ele ar a"ecta drepturile si obligatiile bancii in ba!a oricarui acord ori oricarei reguli a unui sistem de trans"er de fonduri. , ,,,.,............,,.@.,..,.-..., ,,. ,.@.. ,-,, ... .?8 - ,,,, ..,8...-..,.,-,,.,,@ ...-. Articolul :&. ,orectarea platii insu"iciente &aca valoarea ordinului de plata executat de banca recipienta este mai mica decit valoarea ordinului de plata care %5a acceptat, din motive altele decit deducerea comisioanelor, ea este obligata sa emita un ordin de plata pentru valoarea di"erentei. Articolul :6. (estituirea platii Di .D , &aca trans"erul de credit este inc7eiat, insa valoarea ordinului de plata executat de banca recipienta este mai mare decit valoarea ordinului de plata pe care %5a acceptat, banca recipienta are acele drepturi de recuperare de la bene"iciar a valorii trans"erului de credit, care pot "i in alt mod preva!ute de lege. ,D , Articolul :=. 2bligatia de a plati dobinda *%4 0anca recipienta care incalca obligatiile sale mentionate in articolul >*'4, este responsabila "ata de bene"iciar daca trans"erul de credit este inc7eiat. 2bligatia bancii recipiente este de a plati dobinda la valoarea ordinului de plata, pe durata intir!ierii cau!ate de incalcarea bancii recipiente. &aca intir!ierea se re"era doar la o parte din valoarea ordinului de plata, obligatia se va re!uma la plata dobin!ii pentru valoarea care a "ost retinuta. *'4 0anca recipienta poate "i eliberata de obligatia preva!uta in paragra"ul *%4 prin plata "acuta bancii sale recipiente sau prin plata directa bene"iciarului. &aca banca recipienta primeste o asemenea plata insa nu este bene"iciar al ordinului de plata, ea va trans"era bene"iciul dobin!ii la
'=8

urmatoarea banca recipienta sau, daca este banca bene"iciarului, la bene"iciar. *14 Initiatorul este in drept sa5si recupere!e dobinda la care ar "i avut dreptul bene"iciarul dar care nu a "ost primita de acesta con"orm paragra"elor *%4 si *'4, in masura in care initiatorul a ac7itat dobinda bene"iciarului pentru intir!ierea executarii trans"erului de credit. 0anca initiatorului si oricare banca ordonatoare subsecventa care nu este banca responsabila con"orm paragra"ului *%4, poate sa5si recupere!e dovinda platita catre ordonatorul sau, de la banca sa ordonatoare sau de la banca responsabila con"orm paragra"ului *%4. *84 0anca recipienta care nu e"ectuea!a noti"icarea ceruta prin articolele >*84 si *:4, va plati dobinda catre ordonator, din orice plata care a "ost primita de la ordonator in ba!a articolului :*.4, pentru perioada retinerii platii. *:4 0anca bene"iciarului care nu e"ectuea!a noti"icarea ceruta prin articolele %0*'4, *14 si *84, va plati dobinda catre ordonator, din orice plata care a "ost primita de la ordonator in ba!a articolului :*.4, pentru perioada din !iua platii pina in !iua noti"icarii. *.4 0anca bene"iciarului este responsabila "ata de bene"iciar in masura preva!uta de legea ce guvernea!a relatiile intre bene"iciar si banca in ca!ul neiexecutarii uneia din obligatiile preva!ute in articolul %0*%4 sau *:4. *=4 Prevederile pre!entului articol pot "i modi"icate prin acordul partilor, in masura in care raspunderea unei banci "ata de alta este redusa sau majorata. Un asa acord re"eritor la reducerea raspunderii poate "i inclus in conditiile standard de activitate a bancii. 0anca poate consimti majorarea raspunderii sale "ata de initiator sau de bene"iciarul care nu este banca, insa nu poate diminua raspunderea sa "ata de un asemenea initiator sau bene"iciar. in particular, ea nu poate diminua raspunderea sa print5un acord ce stabileste o rata "ixa a dobin!ii. Articolul :I. 6xclusivitatea remediilor (emediile mentionate in articolul %= sint exclusive, si nici un alt remediu o"erit in ba!a altor legi nu va "i disponibil in ca!ul nerespectarii articolelor > sau %0, cu exceptia oricarui remediu care ar putea exista pentru neexecutarea sau executarea necon"orma de catre banca a unui ordin de plata, in conditii in care aceasta incalcare *a4 invederea!a intentia de a cau!a daune, sau *b4 e comisa in mod neglijent si in cunostinta probabilitatii cau!arii daunei. -A>I0O.7.I5. IN,-6I6(6; T(;N)C6(ULUI &6 ,(6&IT Articolul :'. inc7eierea trans"erului de credit *%4 Un trans"er de credit este inc7eiat in momentul in care banca bene"iciarului accepta ordinul de plata in bene"iciul bene"iciarului. La inc7eierea trans"erului de credit, banca bene"iciarului devine debitoare "ata de bene"iciar in limita valorii ordinului de plata acceptat de ea. inc7eierea nu a"ectea!a in nici un alt mod relatiile intre bene"iciar si banca bene"iciarului. *'4 Trans"erul de credit este inc7eiat c7iar daca valoarea ordinului de plata acceptat de banca bene"iciarului este mai mica decit valoarea ordinului de plata a initiatorului, ca re!ultat al deducerii de catre bancile recipiente a comisioanelor lor. inc7eierea trans"erului de credit nu va prejudicia drepturile bene"iciarului in ba!a legii aplicabile ce guvernea!a obligatia subiacenta de recuperare a valorii acestor comisioane de la initiator. Anexa 5.G. ;ranjamentul privind serviciul cecurilor postale, )eoul, %998 ;(;N3;+6NTUL P(IGIN& )6(GI,IUL ,6,U(IL2( P2)T;L6:%% ' inc7eiat la )eoul la %8.09.%998 In vigoare pentru (epublica +oldova din 1 iulie %99= )ubsemnatii, plenipotentiari ai guvernelor tarilor membre ale Uniunii, in ba!a prevederilor art. '' paragra"ul 8 al ,onstitutiei Uniunii Postale Universale, adoptata la Giena la %0 iulie %9.8, de comun acord si sub re!erva art. ': paragra"ul 8 al sus5numitei ,onstitutii, au 7otarit urmatorul aranjament -A>I0O.7.*. &I)P2OITII P(6LI+IN;(6 ,p= i.'..5 N Articolul :. 2biectul aranjamentului %. Pre!entul aranjament reglementea!a ansamblul prestatiilor pe care serviciul de cecuri postale
'=:

este in masura sa il o"ere utili!atorilor de conturi curente postale si pe care tarile contractante convin sa il instituie in relatiile lor reciproce. '. 2rganismele nonpostale pot sa participe, prin intermediul serviciului de cecuri postale, la sc7imbul reglementat prin dispo!itiile pre!entului aranjament. ;cestor organisme le revine sarcina de a se intelege cu administratia postala a tarii lor pentru a asigura executarea completa a tuturor clau!elor aranjamentului si, in cadrul acestei intelegeri, sa5si exercite drepturile si sa indeplineasca obligatiile, ca organisme postale de"inite prin pre!entul aranjament. ;dministratia postala le serveste ca intermediar in relatiile lor cu administratiile postale ale celorlalte tari contractante si cu 0iroul international. Articolul E. &i"erite categorii de prestatii o"erite prin serviciul de cecuri postale %. Giramentul %.%. Titularul unui cont curent postal solicita, prin debitarea din contul sau, inscrierea unei sume in creditul contului curent postal al bene"iciarului sau, con"orm unui acord inc7eiat intre administratiile respective, in creditul altor tipuri de conturi. %.'. Giramentul simplu este transmis pe cale postala. %.1. Giramentul telegra"ic este transmis prin sistem de telecomunicatii. '. Garsamintul intr5un cont curent postal '.%. 6xpeditorul depune "onduri la g7iseul unui birou postal si solicita inscrierea sumei in creditul contului curent postal al bene"iciarului sau, con"orm unui acord inc7eiat intre administratiile respective, in creditul altor tipuri de conturi. '.'. Garsamintul simplu este transmis pe cale postala. '.1. Garsamintul telegra"ic este transmis prin sistem de telecomunicatii. 1. Plata prin mandat sau prin cec de asignare 1.%. Titularul unui cont curent postal solicita, prin debitarea contului sau, plata unui mandat in numerar catre bene"iciar. 1.'. Plata simpla utili!ea!a calea postala. 1.1. Plata telegra"ica utili!ea!a sistemul de telecomunicatii. 8. Postcecul 8.%. Postcecul este un titlu international, care poate "i livrat titularilor de conturi curente postale si platibil la vedere in birourile postale ale tarilor participante la serviciu. 8.'. Postcecul poate, de asemenea, "i remis cu plata la terti, dupa o intelegere intre administratiile contractante. :. (etragerea din reteaua de distribuitori automati de bancnote P2)TN6T :.%. Institutiile "inanciare postale, care adera prin conventie la reteaua P2)TN6T, pot o"eri detinatorilor lor de carti posibilitatea de a retrage banii de la distribuitorii automati de bancnote din reteaua P2)TN6T. .. ;lte prestatii ;dministratiile postale pot conveni, in relatiile lor bilaterale sau multilaterale, sa instituie alte prestatii, ale caror modalitati urmea!a sa "ie stabilite intre administratiile interesate. -A>I0O.7.II. GI(;+6NTUL . , ., Articolul F. ,onditii de admitere si executare a ordinelor de virament %. in a"ara unei intelegeri speciale, suma viramentelor este exprimata in moneda tarii de destinatie. '. ;dministratia de origine "ixea!a taxa de convertire din moneda sa in aceea a tarii de destinatie. 1. ;dministratia de emitere determina taxa pe care ea o cere de la solicitantul unui virament postal si pe care ea o pastrea!a in intregime. . i. 8. ;dministratia de destinatie are posibilitatea de a determina taxa pe care o percepe pentru inscrierea unui virament postal in creditul unui cont curent postal. :. )int scutite de orice taxe viramentele re"eritoare la serviciul postal, sc7imbate in conditiile preva!ute la art. = *paragra"ul ' si pct. 1.%.51.1.4 din ,onventie.
'=.

.. ;vi!ele de virament simplu sint trimise "ara c7eltuieli bene"iciarilor, dupa inscrierea sumelor virate, in creditul conturilor lor. ,ind ele nu comporta nici o comunicare speciala, ele pot "i inlocuite printr5o mentiune pe releveul de cont, care sa permita bene"iciarului sa5% identi"ice pe ordonator. =. Giramentele telegra"ice sint supuse dispo!itiilor regulamentului telecomunicatiilor. In plus "ata de taxa preva!uta la paragra"ul 1 de mai sus, ordonatorul unui virament telegra"ic plateste taxa preva!uta pentru transmitere prin sistem de telecomunicatii, inclusiv, eventual, taxa unei comunicari speciale destinate bene"iciarului. Pentru "iecare virament telegra"ic, biroul de cecuri postale destinatar intocmeste un avi! de sosire sau un avi! de virament din serviciul intern sau international si il adresea!a "ara c7eltuieli bene"iciarului. ,ind viramentul telegra"ic nu comporta nici o comunicare speciala, avi!ul de sosire sau avi!ul de virament poate "i inlocuit cu o mentiune pe releveul de cont, care permite bene"iciarului sa il identi"ice pe ordonator. Articolul G. (esponsabilitatea %. Principiul si intinderea responsabilitatii %.%. ;dministratiile sint responsabile de sumele operate in debitului contului ordonatorului, pina in momentul in care viramentul a "ost reglementar executat. %.'. ;dministratiile sint responsabile de indicatiile eronate "urni!ate de catre serviciul lor pe listele de viramente simple sau pe viramentele telegra"ice. (esponsabilitatea se re"era la erori de convertire si la erori de transmitere. %.1. ;dministratiile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru intir!ierile care pot sa se produca in transmiterea si executarea viramentelor. %.8. ;dministratiile pot, de asemenea, sa convina intre ele ca sa "ie aplicate conditii mai extinse de responsabilitate, adaptate necesitatilor din serviciile lor interne. %.:. ;dministratiile sint absolvite de orice responsabilitate a4 cind, drept urmare a distrugerii documentelor de serviciu ca re!ultat al unui ca! de "orta majora, ele nu pot sa dea detalii despre executarea unui virament, cel putin daca proba responsabilitatii lor nu a "ost administrataD b4 cind ordonatorul nu a "ormulat nici o reclamatie in termenul preva!ut la art. 10 paragra"ul % al ,onventiei. '. &eterminarea responsabilitatii )ub re!erva prevederilor art. 9 pct. 1.'.51.:. din ;ranjamentul privind mandatele postale, responsabilitatea revine administratiei tarii in care s5a produs eroarea. 1. Plata sumelor datorate. (ecursul 1.%. 2bligatia de a5% despagubi pe reclamant revine administratiei sesi!ate prin reclamatie. 1.'. Indi"erent care ar "i cau!a rambursarii, suma de rambursat ordonatorului unui virament nu poate depasi suma inscrisa in debitul contului sau. 1.1. ;dministratia care a despagubit pe reclamant are dreptul la recurs impotriva administratiei responsabile. 1.8. ;dministratia care a suportat, in ultima instanta, paguba are un drept de recurs, pina la concurenta sumei platite, impotriva persoanei care a bene"iciat de aceasta eroare. 8. Termenul de plata 8.%. Garsarea sumelor datorate reclamantului trebuie sa aiba loc de indata ce responsabilitatea serviciului a "ost stabilita, intr5un termen limita de . luni incepind cu a doua !i dupa reclamatie. 8.'. &aca administratia presupusa ca responsabila, sesi!ata in mod reglementar, a lasat sa se scurga : luni "ara sa dea o solutie de"initiva unei reclamatii, administratia pe linga care a "ost pre!entata reclamatia este autori!ata sa despagubeasca reclamantul in contul celeilalte administratii. :. (ambursarea catre administratia care intervine :.%. ;dministratia responsabila este obligata sa despagubeasca administratia care a restituit suma reclamantului, intr5un termen de 8 luni incepind din !iua noti"icarii rambursarii. :.'. La expirarea acestui termen, suma datorata administratiei care a despagubit reclamantul devine producatoare de dobin!i moratorii, respectiv .I pe an.
'==

C"P+,-././+. >% "%M-N1&L . v,$5 Articolul &. Garsamintul


D

%. ;dministratiile convin sa adopte pentru sc7imbul de varsamint pe cale postala tipul de "ormular si reglementarea care se adaptea!a cel mai bine organi!arii serviciului lor. '. Garsamintul prin mandate de varsamint )ub re!erva dispo!itiilor speciale ale art. (6 :0% si (e :0', varsamintul prin mandate de varsamint se e"ectuea!a con"orm dispo!itiilor ;ranjamentului privind mandatele postale. 1. Garsamintul prin avi! de varsamint ' ' ' ' . 1.%. )ub re!erva dispo!itiilor speciale de mai jos, tot ceea ce este in mod expres preva!ut pentru viramente se aplica si varsamintelor. 1.'. ;dministratia de emitere determina taxa pe care o solicita de la expeditorul unui varsamint si pe care o pastrea!a in intregime. ;ceasta taxa nu poate "i superioara aceleia care este perceputa pentru emiterea unui mandat simplu. 1.1. in mod gratuit, se eliberea!a o recipisa deponentului, in momentul varsamintului de "onduri. C"P+,-./.+!. =L%1% = -N M%ND%1 D Articolul 6. +odalitati de executare a platilor prin mandat %. Platile internationale, e"ectuate prin debitarea conturilor curente postale, pot "i e"ectuate prin intermediul mandatelor simple. '. +andatele simple, emise ca repre!entare a sumelor debitate din conturile curente postale, sint supuse dispo!itiilor ;ranjamentului privind mandatele postale. -A>I0O.7. 5. PL;T; = -N ,6, &6 ;)I9N;(6 Articolul H. 6miterea cecurilor de asignare %. Platile internationale, e"ectuate prin debitarea conturilor curente postale, pot "i e"ectuate prin intermediul unui cec de asignare. '. Paragra"ele % si ' ale art. 1 se aplica cecurilor de asignare. 1. ;dministratia de origine determina taxa pe care ea o solicita tragatorului unui cec de asignare. 8. ,ecurile de asignare pot "i transmise pe cale de telecomunicatii, "ie intre biroul de sc7imb al administratiei de origine si biroul de sc7imb al administratiei de plata, "ie intre biroul de sc7imb al administratiei de origine si biroul postal insarcinat cu plata, atunci in care administratiile convin sa utili!e!e acest mod de transmitere. :. ;rt. 1 din aranjament si art. (6 80' din (egulamentul privind mandatele postale se aplica cecurilor de asignare telegra"ice. Articolul I. Plata cecurilor de asignare ..,, 5 . %. ;dministratiile convin sa adopte pentru serviciul platilor reglementarea care se adaptea!a cel mai bine organi!arii serviciului lor. 6le pot utili!a "ormulare din serviciul lor intern ca repre!entare a cecurilor de asignare care le sint adresate. '. ;dministratia de plata nu este obligata sa asigure plata la domiciliu a cecurilor de asignare a caror valoare depaseste valoarea mandatelor simple platite in mod obisnuit la domiciliu. 1. in ceea ce priveste durata validitatii, vi!a pentru data, regulile generale de plata, predarea prin extras, taxele percepute, eventual, de la bene"iciar, dispo!itiile speciale ale platii telegra"ice, cecurilor de asignare li se aplicaart. 8 paragra"ele : si . din aranjament, art. (e .08 paragra"ele '58 si art. (6 .0. din (egulamentul privind mandatele postale, cu conditia ca regulile serviciului intern sa nu se opuna acestui lucru. Articolul '. (esponsabilitatea .5., , ,D..,5,., ,D , %. ;dministratiile sint raspun!atoare de sumele inscrise in debitul contului tragatorului, pina in
'=>

momentul in care cecul de asignare a "ost in mod regulamentar platit. '. ;dministratiile sint responsabile de indicatiile eronate, "urni!ate de catre serviciul lor pe listele de cecuri de asignare sau pe cecurile de asignare telegra"ice. (esponsabilitatea se intinde asupra erorilor de convertire si erorilor de transmitere. 1. ;dministratiile nu isi asuma nici o responsabilitate pentru intir!ierile care se pot produce in transmiterea sau plata cecurilor de asignare. 8. ;dministratiile pot conveni intre ele sa aplice si conditii de responsabilitate mai extinse, adaptate nevoilor in serviciile lor interne. :. ;rt. 9 al ;ranjamentului privind mandatele postale se aplica si cecurilor de asignare. Articolul :C. (emuneratia administratiei de plata 5 %. ;dministratia de emitere atribuie administratiei de plata pentru "iecare cec de asignare o remuneratie a carei valoare este "ixata, in "unctie de valoarea medie a cecurilor de asignare cuprinse in scrisorile de inaintare adresate in cursul "iecarei luni, la 5 0,:9 &)T 5pina la .:,18 &)TD 5 0,=' &)T 5 peste .:,18 &)T pina la %10,.> &)TD 5 0,>> &)T 5 peste %10,.> &)T pina la %9.,0% &)TD 5ls0>&)T5pestel9.,0%&)Tpinala'.%,1:&)TD is 5PLH5'' 5D 5l,1%&)T5 peste'.%,1:&)Tpinala1'.,.9&)TD r 5%,:= &)T5peste 1'.,.9 &)T. '. in locul taxelor preva!ute in paragra"ul %, administratiile pot, totusi, sa convina atribuirea unei remuneratii uni"orme, in &)T sau in moneda tarii de plata, independenta de valoarea cecurilor de asignare. 1. (emuneratia datorata administratiei de plata este stabilita in "iecare luna in modul urmator 55........D55 . 5......... a4 taxa de remuneratie in &)T de aplicat pentru "iecare cec de asignare este determinata dupa convertirea in &)T a valorii medii a cecurilor de asignare, pe ba!a valorii medii a &)T in moneda tarii de plata, asa cum este ea de"inita in regulamentul de aplicare a ,onventiei *6c7ivalenti4D b4 suma totala in &)T, obtinuta pentru remunerarea re"eritoare la "iecare cec, este convertita in moneda tarii de plata pe ba!a valorii reale a &)T, in vigoare in ultima !i a lunii la care se raportea!a contulD c4 in care remuneratia uni"orma, preva!uta la paragra"ul ', este "ixata in &)T, convertirea sa in moneda tarii de plata este e"ectuata asa cum se mentionea!a la alin. b4. -A>I0O.7. 5I. ;LT6 +2&U(I &6 ),-I+0 ;L PL;TIL2( Articolul ::. ;lte moduri de sc7imb al platilor
D

%. Platile internationale de asigurat prin debitarea conturilor curente postale pot "i e"ectuate si cu ajutorul ben!ilor magnetice sau prin oricare alt suport convenit intre administratii. ' "' '' '. ;dministratiile de destinatie pot sa utili!e!e "ormularele din regimul lor intern pentru repre!entarea ordinelor de plata care le sint ast"el adresate. ,onditiile sc7imbului sint, in acest ca!, "ixate prin conventii speciale, adoptate de catre administratiile respective. -A>I0O.7. 5I. P2)T,6,UL Articolul :E. 6liberarea postcecurilor %. Ciecare administratie poate elibera postcecul titularilor sai de conturi curente postale. '. Titularilor de conturi curente postale, carora li se eliberea!a postcecuri, li se eliberea!a si o carte de garantie postcec, care trebuie sa "ie pre!entata in momentul platii. 1. Galoarea maxima garantata este imprimata pe versoul "iecarui cec postal sau pe o anexa, in moneda convenita intre tarile contractante. 8. in a"ara unui acord special cu administratia de plata, administratia de emitere "ixea!a taxa de
'=9

convertire a monedei sale in moneda tarii de plata. :. ;dministratia de emitere poate percepe o taxa de la tragatorul unui cec postal. .. 6ventual, durata de validitate a cecurilor postale este "ixata de catre administratia de emitere. 6a este indicata pe postcec prin imprimarea ultimei date de validitate. in absenta unei ast"el de indicatii, validitatea postcecului este nelimitata. Articolul :F. Plata ' %. Galoarea postcecului este varsata bene"iciarului in moneda legala a tarii de plata, la g7iseele birourilor de posta. '. Galoarea maxima care poate "i platita prin intermediul unui postcec este "ixata de comun acord de catre tarile contractante. Articolul :G. (esponsabilitatea , , ,@'u-; ,$ $, @ i,. %. ;dministratia de plata este descarcata de orice responsabilitate, atunci in care ea poate stabili ca plata a "ost e"ectuata in conditiile "ixate la art. (6 %10% si (e %10'. '. ;dministratia emitenta nu este obligata sa onore!e postcecurile "alsi"icate sau contra"acute, care ii sint returate dupa termenul preva!ut la art. (6 %. 101 paragra"ul 8. Articolul :&. (emunerarea administratiei de plata ;dministratiile care convin sa participe la serviciul de postcecuri "ixea!a de comun acord valoarea remuneratiei care este atribuita administratiei de plata. -A>I0O.7. 5III. (6T6;U; P2)TN6T 3U) , Articolul :6. ,onditii de aderare si participare %. ;derarea necesita semnarea ,onventiei P2)TN6T si ac7itarea dreptului de intrare. '. ,onditiile de aderare si de participare la serviciu sint de"inite in ,onventia P2)TN6T. -A>I0O.7. ID. &I)P2OITII &IG6()6 Articolul :H. &ispo!itii diverse %. ,ererea de desc7idere a unui cont curent postal in strainatate %.%. in ca! de cerere de desc7idere a unui cont curent postal intr5o tara cu care tara de re!identa a solicitantului sc7imba viramente postale, administratia acestei tari este obligata, pentru veri"icarea solicitarii, sa dea tot concursul administratiei insarcinate cu tinerea contului. %.'. ;dministratiile se angajea!a sa e"ectue!e aceasta veri"icare cu toata grija si cu toata atentia necesare, "ara ca, totusi, sa isi asume vreo responsabilitate in acest sens. %.1. La cererea administratiei care tine contul, administratia tarii de re!identa intervine, de asemenea, pe cit este posibil, in veri"icarea in"ormatiilor privind orice modi"icare a capacitatii juridice a a"iliatului. '. Crancarea postala '.%. Plicurile continind extrase de cont, adresate birourilor de cecuri postale ale titularilor de conturi, sint expediate pe calea cea mai rapida *aeriana sau de supra"ata4 si sint predate, cu scutire de taxa, in orice tara a Uniunii. '.'. (eexpedierea acestor plicuri in orice tara a Uniunii nu le ridica, in nici un ca!, bene"iciul scutirii de "rancare. -A>I0O.7.D. &I)P2OITII CIN;L6 @n5--@-. Articolul :I. &ispo!itii "inale %. ,onventia, ;ranjamentul privind mandatele postale, precum si regulamentul sau de aplicare sint aplicabile, eventual, prin analogie, in tot ceea ce nu este in mod expres reglementat prin pre!entul aranjament. '. ;rt. 8 al ,onstitutiei Uniunii Postale Universale nu este aplicabil pre!entului aranjament. , 1. ,onditii de aprobare a propunerilor privind pre!entul aranjament. 1.%. Pentru a deveni executorii, propunerile supuse congresului si re"eritoare la pre!entul
'>0

aranjament si la regulamentul sau trebuie sa "ie aprobat de catre majoritatea tarilor membre pre!ente si care votea!a si care sint parti la aranjament. ,el putin jumatate din numarul acestor tari membre repre!entate in congres trebuie sa "ie pre!ente in momentul votului. 1.'. Pentru a deveni executorii, propunerile re"eritoare la regulament, care au "ost trimise de catre congres ,onsiliului de exploatare postala, pentru deci!ie, sau care sint introduse intre doua congrese, trebuie sa "ie aprobate de catre majoritatea membrilor ,onsiliului de exploatare postala care sint parti la aranjament. 1.1. Pentru a deveni executorii, propunerile introduse intre doua congrese si re"eritoare la pre!entul aranjament trebuie sa reuneasca 1.1.%. doua treimi din su"ragii, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba despre dispo!itii noiD 1.1.'. majoritatea su"ragiilor, cel putin jumatate dintre tarile membre parti la aranjament, care au raspuns consultarii, daca este vorba despre modi"icari la dispo!itiile pre!entului aranjamentD 1.1.1. majoritatea su"ragiilor, daca este vorba despre interpretarea dispo!itiilor pre!entului aranjament. 1.8. in po"ida dispo!itiilor preva!ute la pct. 1.1.%., orice tara membra, a carei legislatie nationala este inca incompatibila cu adaugarea propusa, are posibilitatea sa "aca o declaratie catre directorul general al 0iroului international, in care sa indice ca nu este posibil sa accepte aceasta adaugare, in termen de 90 de !ile incepind de la data noti"icarii acesteia.' , DD. 'i-i'$@n M 8. Pre!entul aranjament va intra in aplicare la data de % ianuarie %99. si va ramine in vigoare pina la punerea in aplicare a actelor viitorului congres. &rept pentru care, plenipotentiarii guvernelor tarilor contractante au semnat pre!entul aranjament intr5un exemplar care este depus pe linga directorul general al 0iroului international. 2 copie de pe aranjament va "i predata "iecarei parti de catre guvernul tarii ga!da a congresului. 5, Anexa 5. :. (eguli si u!ante uni"orme privind acreditivele documentare *U,P :004, %991 (69ULI )I UO;NT6 UNIC2(+6 P(IGIN& ;,(6&ITIG6L6 &2,U+6NT;(6 PU0LI,;TI;N(. :00,%991 ;. &I)P2OITII 96N6(;L6 )I &6CINITII @55 . , Articolul :. ;plicarea regulilor si u!antelor uni"orme (egulile uni"orme si practica privind acreditivele, revi!uite in %991, publicatia ,,I Nr. :00, se vor aplica tuturor acreditivelor documentare *inclusiv, in masura in care pot "i aplicabile, si scrisorilor de credit 5 L@, #stand5bB$4, acolo unde sint incluse in textul acreditivului. 6le sint obligatorii pentru toate partile, daca nu s5a convenit alt"el, in mod expres, in acreditiv. ArticolulE. &e"inirea acreditivului in spiritul acestor articole, expresiile #acreditiv*e4$ </ocu$entar+ -redit)s si #scrisori de credit stand5bB$ )Standb+ .etter)s of -redit *numite in continuare #acreditive$ <-redits inseamna orice aranjament, oricum ar "i denumit sau descris, prin care o banca *banca emitenta4 )Issuing 2an4 , actionind la cererea si dupa instructiunile unui client *ordonator4 )Aplicant sau in numele sau propriu i. e"ectuea!a o plata catre un tert sau la ordinul acestuia *bene"iciarul4 )2enefeciar+ sau accepta si plateste e"ecte de comert *cambii4 )/rafl)s trase de catre bene"iciarD ii. autori!ea!a alta banca sa e"ectue!e o asemenea plata sau sa accepte si sa plateasca asemenea cambii *dra"t*s44D sau BB ." iii. autori!ea!a o alta banca sa negocie!e, contra documentelor preci!ate cu conditia ca
'>%

acestea sa "ie con"orme cu termenii si conditiile acreditivului. in spiritul acestor articole, sucursalele bancilor din alte tari sint considerate alte banci. Articolul F. ;creditive contra contracte a. ;creditivele, prin natura lor, sint tran!actii separate de contractele de vin!ari sau alte contracte care pot sta la ba!a lor iar, bancile nu sint in nici un "el obligate sau implicate prin asemenea contract*e4, c7iar daca vreo re"erire la asemenea contract*e4 este inclusa in acreditiv. &rept urmare, angajamentul unei banci de a plati, accepta si plati cambii sau a negocia si@sau de a5si indeplini orice alta obligatie in cadrul acreditivului, nu poate constitui subiectul unei pretentii sau renuntari, "ormulate de ordonator, ca re!ultat al relatiilor sale cu banca emitenta sau cu bene"iciarul. b. Un bene"iciar nu se poate prevala in nici un ca! de relatiile contractuale existente intre banci sau intre ordonator si banca emitenta. Articolul G. &ocumente contra mar"uri@servicii@prestatii " in operatiunile pe ba!a de acreditiv toate partile implicate tratea!a cu documente si nu cu mar"uri, servicii si@sau alte prestatii la care documentele pot sa se re"ere. Articolul &. Instructiuni de emitere@modi"icare a acreditivului a. Instructiunile pentru emiterea acreditivului, acreditivul insusi, instructiunile de modi"icare si modi"icarea insasi, trebuie sa "ie complete si precise. Bi; ,u scopul de a se evita con"u!ia si gresita intelegere, bancile vor descuraja orice incercare i. de a include detalii excesive in acreditiv sau in orice modi"icare la acestaD ii. de a da instructiuni de emitere, avi!are sau con"irmare a unui acreditiv prin re"erirea la un acreditiv emis anterior *acreditiv similar4, care a "ost subiectul unui amendament*e4 acceptat*e4 si@sau amendament*e4 neacceptat*e4. b. toate instructiunile de emitere a acreditivului, acreditivul insusi si, in care este ca!ul, toate instructiunile suplimentare de modi"icare insasi, trebuie sa preci!e!e clar documentul*ele4 contra carora se va "ace plata, acceptarea sau negocierea. 0. C2(+; )I N2TICI,;(6; ;,(6&ITIG6L2( Articolul 6. ;creditive revocabile si irevocabile a. ;creditivele pot "i sau i. revocabile@ ''.. 3.''.' '4 -B IB ':,' ,B B 8?.B?B . sau ii. irevocabileD b. Prin urmare, acreditivele trebuie sa indice clar daca sint revocabile sau irevocabile. c. in lipsa unei asemenea preci!ari acreditivul va "i considerat irevocabil. Articolul =. 2bligatiile bancii avi!atoare a. Un acreditiv poate "i avi!at unui bene"iciar prin alta banca *banca avi!atoare4 )Advis-ing 2an4 "ara angajament din partea acesteia, dar acea banca, daca decide sa avi!e!e acreditivul, va avea o grija re!onabila pentru veri"icarea autenticitatii aparente a acreditivului pe care il avi!ea!a. &aca banca decide sa nu avi!e!e acreditivul, trebuie si in"orme!e banca emitenta, "ira intir!iere. b. &aca banca avi!atoare nu poate stabili aparenta autenticitate trebuie sa in"orme!e neintir!iat banca de la care a primit instructiunile, ca este in imposibilitatea de a stabili autenticitatea acreditivului si, daca totusi, se decide sa avi!e!e acreditivul, trebuie sa in"orme!e bene"iciarul ca este in imposibilitatea de a stabili autenticitatea acreditivului. Articolul I. (evocarea acreditivului .. ' .' 32 i . Li."5@*D.' .D,D DD D a. Un acreditiv revocabil poate "i modi"icat sau anulat de banca emitenta in orice moment "ara o avi!are prealabila a bene"iciarului. b. Totusi, banca emitenta trebuie i. sa ramburse!e cealalta banca, prin care a "ost "acut utili!abil acreditivul, pentru plata la vedere, prin acceptare sau negociere A pentru orice plata, acceptare sau negociere
'>'

"acuta de o ast"el de banca 5 inaintea primirii de catre acestea a avi!arii modi"icarii sau anularii, contra documentelor care apar a "i in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivuluiD ii. sa ramburse!e alta banca prin care a "ost "icut utili!abil un acreditiv revocabil cu plata la termen, daca o ast"el de banca, inaintea primirii modi"icarii sau anularii, a acceptat documentele care apar a "i in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivuluiD Articolul '. 2bligatiile bancilor remitente si con"irmatoare a. Un acreditiv irevocabil constituie un angajament "erm al bancii emitente, cu conditia ca documentele stipulate sa "ie pre!entate bancii desemnate )9o$inated 2an4 sau bancii emitente si sa "ie in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului si i. daca acreditivul prevede plata la vedere 5 sa plateasca la vedereD ii. daca acreditivul prevede plata aminata )deferredpa+$ent M sa plateasca la data*ele4 scadentei, determinabile in con"ormitate cu prevederile acreditivuluiD iii. daca acreditivul prevede acceptarea a. de catre banca emitenta 5 sa accepte cambii tras*e4 de catre bene"iciar asupra bancii emitente si sa le plateasca la scadentaD sau , b. de catre o alta banca tras )/ra=ee 2an4 - sa accepte si sa plateasca la scadenta cambiile trase de catre bene"iciar asupra bancii emitente, in ca!ul in care banca tras stipulea!a in acreditiv ca nu accepta cambiile trase asupra ei, sau sa plateasca cambiile acceptate, dar neplatite la scadenta de catre o ast"el de banca trasD iv. daca acreditivul prevede negocierea 5 sa plateasca, "ara drept de recurs impotriva tragatorilor si@sau detinatorilor de buna credinta, cambiile trase de catre bene"iciar si@ sau documentul*ele4 pre!entate in cadrul acreditivului. Un acreditiv nu va "i emis, utili!abil prin cambii trase asupra ordonatorului. &aca totusi, acreditivul cere cambii trase asupra ordonatorului, bancile vor considera asemenea cambii ca acte aditionale, b. ,on"irmarea unui acreditiv irevocabil de catre o alta banca *banca con"irmatoare4 )-onfir$ing 2an4 pe ba!a autori!arii sau la cererea bancii emitente, constituie un angajament "erm al bancii con"irmatoare, adaugat la cel al bancii emitente, cu conditia ca documentele stipulate sa "ie pre!entate bancii con"irmatoare sau unei alte banci desemnate, si ca documentele sa "ie con"orme cu termenii si conditiile acreditivului si i. daca acreditivul prevede plata la vedere 5 sa plateasca la vedereD ii. daca acreditivul prevede plata aminata 5 sa plateasca la data*ele4 scadentei determinabile in con"onmtate cu preci!arile din acreditivD iii. daca acreditivul prevede acceptarea a. de catre banca con"irmatoare 5 sa accepte si sa plateasca la scadenta cambiile trase de catre bene"iciar asupra bancii con"irmatoareD "a& ..- .2i-::--.- : l b. de catre alta banca tras 5 sa accepte si sa plateasca la scadenta cambiile trase de catre bene"iciar asupra bancii con"irmatoare, in ca!ul in care banca tras stipulea!a in acreditiv neacceptarea cambiilor trase asupra ei, sau sa plateasca la scadenta cambiile acceptate dar neplatite de catre o asemenea banca trasD iv. daca acreditivul prevede negocierea A sa negocie!e "ara drept de recurs impotriva tragatorului si@sau detinatorilor de buna credinta, cambiile trase de catre bene"iciar si@ sau documentele pre!entate in cadrul acreditivului. Un acreditiv nu va "i valabil emis, utili!abil prin cambii trase asupra ordonatorului. &aca acreditivul, totusi, preci!ea!a cambii trase asupra ordonatorului, bancile vor considera ast"el de cambii ca documente aditionale. ci. &aca alta banca este autori!ata sau solicitata de catre banca emitenta sa adauge con"irmarea ei pentru acreditiv, dar nu este pregatita sa "aca acest lucru, ea trebuie sa in"orme!e neintir!iat banca emitentaD ii. in a"ara ca!ului in care banca emitenta speci"ica alt"el in autori!atia sau in cererea
'>1

ei de a adauga con"irmarea, banca avi!atoare poate avi!a acreditivul bene"iciarului, "ara sa adauge con"irmarea sa. d. i. 6xceptind prevederile articolului 8>, un acreditiv irevocabil nu poate "i modi"icat sau anulat "ara acordul bancii emitente, a bancii con"irmatoare, daca exista, si a bene"iciaruluiD ii. 0anca 6mitenta vi "i irevocabil obligata la modi"icarea acreditivului emis de ea, din momentul emiterii unei ast"el de modi"icari. 2 banca con"irmatoare isi poate extinde con"irmarea si asupra modi"icarii si va "i obligata irevocabil din momentul avi!arii modi"icarii. 2 banca con"irmatoare poate totusi alege sa avi!e!e o modi"icare catre bene"iciar, "ara a5si extinde con"irmarea, si in acest ca! trebuie sa in"orme!e neintir!iat banca emitenta si pe bene"iciarD iii. termenii acreditivului original *sau unui amendament la un acreditiv anterior acceptat4 vor ramine valabili pentru bene"iciar pina in care bene"iciarul va comunica acceptarea amendamentului bancii care %5a avi!at de acest amendament. 0ene"iciarul trebuie sa noti"ice acceptarea sau re"u!ul modi"icarilor. &aca bene"iciarul nu da o ast"el de noti"icare, pre!entarea documentelor la banca desemnata sau banca emitenta, con"orme cu acreditivul, dar ne"iind acceptate modi"icarile, va "i considerata ca o noti"icare de acceptare de catre bene"iciar a respectivei modi"icari si din acel moment acreditivul va "i modi"icatD iv. acceptarea partiala a modi"icarilor continute in unul si acelasi avi! de noti"icare nu este permisa si, in consecinta, nu va avea nici un e"ect. Articolul :C. Tipuri de acreditive a. Toate acreditivele trebuie sa indice clar daca sint utili!abile prin plata la vedere, prin plata aminata, prin acceptare sau negociere. b.i. in a"ara de ca!ul in care acreditivul stipulea!a ca este utili!abil numai de banca emitenta, toate acreditivele trebuie sa desemne!e banca *banca desemnata4 care este autori!ata sa plateasca, sa5si asume un angajament de plata aminat, sa accepte cambiile sau sa negocie!e. in ca!ul unui acreditiv liber negociabil, orice banca este banca desemnata. Pre!entarea documentelor trebuie "acuta bancii emitente sau bancii con"irmatoare, daca exista, sau oricarei alte banci desemnateD ii. Negocierea inseamna cumpararea cambiilor si@sau documentelor de catre banca autori!ata sa negocie!e. )impla examinare a documentelor, "ara a le cumpara nu constituie negociere. c. In a"ara de ca!ul in care banca desemnata este c7iar con"irmatoare, desemnarea de catre banca emitenta nu constituie nici un angajament pentru banca desemnata sa plateasca, sa isi asume angajamente de plata aminata, sa accepte cambiile, sau sa negocie!e. v,D .D,D.D D ' 6xceptind acordul expres al bancii desemnate comunicat bene"iciarului, primirea de catre banca desemnata si@sau examinarea si@sau expedierea documentelor nu obliga banca sa plateasca, sa5si asume un angajament de plata aminata, sa accepte cambii sau sa negocie!e. d. &esemnind alta banca, sau permitind altei banci sa negocie!e, sau autori!ind sau cerindu5i altei banci sa adauge con"irmarea sa, banca emitenta autori!ea!a o ast"el de banca sa plateasca, sa accepte cambiile sau sa negocie!e, dupa ca!, contra documentelor care apar a "i in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului si se obliga sa ramburse!e aceasta banca in con"ormitate cu prevederile acestor articole. Articolul ::. ;creditive teletransmise si preavi!ate , , , 5. a.i. ,ind o banca emitenta da instructiuni unei banci avi!atoare printr5o teletransmitere autenti"icata sa avi!e!e un acreditiv sau o modi"icare la un acreditiv, transmiterea se va considera ca este un instrument operativ al acreditivului si@sau modi"icarii operative, si nici o alta con"irmare prin posta *letrica4 nu va "i trimisa. &aca totusi se va trimite o con"irmare letrica
'>8

aceasta nu va avea nici un e"ect, si banca avi!atoare nu va avea nici o obligatie sa con"runte o asemenea con"irmare cu instrumentul operativ al acreditivului sau cu modi"icarea operativa primita prin teletransmitereD ii. &aca teletransmiterea preci!ea!a #urmea!a detalii complete$ *#"ull details to "olloN$4 *sau cuvinte cu inteles similar4, sau speci"ica "aptul ca instrumentul operativ al acreditivului sau al modi"icarii operative este con"irmarea letrica, atunci teletransmisia nu se va considera a "i instrument operativ al acreditivului sau al modi"icarii. 0anca emitenta trebuie sa expedie!e instrumentul operativ al acreditivului sau a modi"icarii operative unei ast"el de banci avi!atoare, "ara intir!iere. b. &aca o banca utili!ea!a serviciile unei banci avi!atoare pentru avi!area acreditivului catre bene"iciar, trebuie, de asemenea, sa utili!e!e serviciile aceleasi banci pentru avi!area unei modi"icari. c. 2 preavi!are privind emiterea sau modi"icarea unui acreditiv irevocabil *preavi!are4, va "i data numai la banca emitenta, daca o asemenea banca este pregatita sa emita instrumentul operativ al acreditivului sau modi"icarea operativa. in a"ara ca!ului in care se prevede alt"el intr5un asemenea preavi! de catre banca emitenta, banca emitenta care da un ast"el de preavi! va "i irevocabil obligata sa emita sau sa modi"ice acreditivul "ara intir!iere in termeni care sa nu "ie in contradictie cu cele pre!entate in preavi!. Articolul :E. Instructiuni incomplete sau neclare &aca sint primite pentru avi!area, con"irmarea sau modi"icarea unui acreditiv instructiuni incomplete sau neclare, banca careia i s5a cerut sa actione!e in ba!a unor asemenea instructiuni poate da o noti"icare preliminara bene"iciarului, doar pentru in"ormare, si "ara nici o responsabilitate din partea sa. ;ceasta noti"icare preliminara va preci!a clar ca este data doar pentru in"ormare si "ara responsabilitatea bancii avi!atoare. In orice ca!, banca avi!atoare trebuie sa in"orme!e banca emitenta despre actiunea intreprinsa si sa solicite "urni!area in"ormatiilor necesare. 0anca emitenta trebuie sa "urni!e!e in"ormatiile necesare, "ara intir!iere. ;creditivul va "i avi!at, con"irmat sau modi"icat numai in care au "ost primite instructiuni clare si complete si daca banca avi!atoare este gata sa actione!e con"orm instructiunilor. ,. 20LI9;TII )I (;)PUN&6(I , v+-lArticolul :F. )tandarde pentru examinarea documentelor a. 0ancile trebuie sa examine!e toate documentele preci!ate in acreditiv cu o grija re!onabila pentru a se asigura daca apar a "i sau nu in concordanta cu termenii si conditiile acreditivului. ,oncordanta documentelor preci!ate cu termenii si conditiile acreditivului va "i determinata prin practicile bancare internationale re"lectate in aceste articole. &ocumentele care apar a "i neconcordante intre ele, vor "i considerate de banci ca necon"orme cu termenii si conditiile acreditivului. b. 0anca emitenta, banca con"irmatoare, daca exista, sau banca desemnata, actionind in numele lor, vor avea "iecare un timp re!onabil, care sa nu depaseasca sapte !ile bancare din !iua urmatoare primirii documentelor, pentru ca sa examine!e documentele sa stabileasca daca le accepta sau re"u!a, si sa in"orme!e, in consecinta, partea de la care a primit documentele. c. &aca acreditivul contine conditii "ara sa mentione!e documentele ce trebuie pre!entate in con"ormitate cu acestea, bancile vor considera aceste conditii ca ne"iind preci!ate si le vor ignora. Articolul :G. &ocumente cu discrepante si Noti"icarea a. ,ind banca emitenta autori!ea!a o alta banca sa plateasca, sa5si asume un angajament de plata aminata, sa accepte cambiile, sau sa negocie!e contra documentelor care apar a "i in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului, banca emitenta si banca con"irmatoare, daca exista, sint obligate i. sa ramburse!e banca desemnata care a platit, sau si5a asumat obligatia de plata aminata, sau a acceptat cambii, sau a negociatD ii. sa accepte documentele.
'>:

b. &upa primirea documentelor banca emitenta si@sau banca con"irmatoare, daca exista, sau banca desemnata, actionind in nume propriu, trebuie sa determine numai pe ba!a documentelor, daca ele apar a "i sau nu in con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului. &aca documentele nu apar a "i in concordanta cu termenii si conditiile acreditivului, bancile pot re"u!a sa accepte documentele. c. &aca banca emitenta stabileste ca documentele nu sint con"orme cu termenii si conditiile acreditivului, ea poate, din initiativa proprie, sa se adrese!e ordonatorului pentru aprobarea discrepantelor. ;cesta nu extinde totusi peridada mentionata in articolul %1 *b4. d.i. &aca banca emitenta si@sau banca con"irmatoare, daca exista, sau o banca desemnata, actionind in nume propriu, decide sa re"u!e documentele, trebuie sa anunte acest lucru prin telecomunicare sau, daca aceasta nu este posibil, prin alte mijloace de comunicare rapide, "ara intir!iere, dar nu mai tir!iu decit cele = !ile bancare urmatoare !ilei primirii documentelor. ;semenea noti"icare va "i adresata bancii de la care s5au primit documentele sau bene"iciarului, daca s5au primit documentele direct de la elD ii. 2 asemenea noti"icare trebuie sa preci!e!e toate neconcordantele pe ba!a carora banca re"u!a documentele si trebuie, de asemenea, sa preci!e!e daca banca pastrea!a documentele la dispo!itia pre!entatorului sau i le returnea!a. iii. 0anca emitenta si@sau banca con"irmatoare, daca exista, vor "i apoi indreptatite sa solicite de la banca remitenta *(emitting 0an<4, rambursarea, cu dobinda, a oricaror plati care au "ost "acute de catre acea banca. e. &aca banca emitenta si@sau banca con"irmatoare, daca exista, omite sa actione!e in concordanta cu prevederile acestui articol si@sau omite sa tina documentele la dispo!itia pre!entatorului sau sa i le retume!e, banca emitenta si@sau banca con"irmatoare, daca exista, va "i privata de dreptul de a reclama documentele ca ne"iind in concordanta cu termenii si conditiile acreditivului. ". &aca banca remitenta atrage atentia bancii emitente si@sau bancii con"irmatoare, daca exista, asupra oricaror discrepante in documente sau avi!ea!a asemenea banci ca a platit, si5a asumat angajamentul de plata aminata, a acceptat cambiile sau a negociat sub re!erva sau contra unei garantii privitoare la asemenea discrepanteD banca emitenta sau banca con"irmatoare, daca exista, nu vor "i ast"el scutite de nici una din obligatiile lor provenind din prevederile acestui articol. ;semenea re!erva sau garantie vi!ea!a numai relatiile dintre banca remitenta si partea "ata de care a existat re!erva sau de la care, ori in contul careia, a "ost obtinuta garantia. Articolul :&. Neasumarea raspunderii autenticitatii documentelor 0ancile nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru "orma, su"icienta, acuratetea, autenticitatea, "alsi"icarea sau e"ectul legal ale oricarui*or4 document*e4 sau pentru conditiile generale si@sau speci"ice, stipulate in document*e4 sau supraadaugate pe acesteaD de asemenea, ele nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru descrierea, cantitatea, greutatea, calitatea, conditia, ambalarea, livrarea, valoarea sau existenta mar"urilor repre!entate prin document*e4 sau pentru buna credinta sau actele si@sau omisiunile, solvabilitatea, indeplinirea obligatiilor sau reputatia expeditorilor, carausilor, transportatorilor, destinatarilor sau asiguratorilor mar"urilor, sau oricarei alte persoane, oricare ar "i ea. Articolul :6. Neasumarea raspunderii pentru transmiterea mesajelor 0ancile nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele care decurg din intir!ierea si@sau pierderea pe parcursul transportului a oricarui*or4 mesaj*e4, scrisoare*i4 sau document*e4 sau pentru intir!ierea, mutilarea sau alta eroare*ori4 intervenita*e4 in transmiterea oricarei telecomunicari. 0ancile nu5si asuma nici o obligatie sau raspundere pentru erori in traducerea si@sau interpretarea termenilor te7nici si isi re!erva dreptul de a transmite termenii si conditiile acreditivului "ara sa5i traduca. Articolul :=. Corta majora 0ancile nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele ivite din intreruperea activitatilor datorita circumstantelor de "orta majora, calamitati naturale, revolte,
'>.

miscari civile, insurectii, ra!boaie sau alte cau!e in a"ara controlului lor, sau cele provocate de greve sau blocari de activitate *#loc<5out$4. in a"ara de ca!ul in care sint special autori!ate, bancile, pina la reluarea activitatii lor, nu vor plati, nu5si vor asuma angajamentul de plata aminata, nu vor accepta cambiile, nu vor negocia acreditivele care au expirat in timpul unor asemenea intreruperi ale activitatilor lor. Articolul :I. Neasumarea raspunderii pentru actiunile unei alte parti instructate a. 0ancile care utili!ea!a serviciile unei alte banci sau ale altor banci cu scopul de a da curs instructiunilor ordonatorului, "ac aceasta pe contul si pe riscul ordonatorului. b. 0ancile nu5si asuma nici o obligatie sau raspundere daca instructiunile pe care le transmit nu sint indeplinite, c7iar daca ele au luat initiativa in alegerea acelei sau acelor alte banci. ci. 2 parte care da instructiuni altei parti sa preste!e servicii este obligata sa5i plateasca acesteia toate c7eltuielile, inclusiv comisioane, taxe, spe!e, costuri sau c7eltuieli e"ectuate de catre partea instructata pentru executarea instructiunilor primite. ii. in ca!ul in care acreditivul preci!ea!a ca asemenea c7eltuieli sint in contul unei terte parti, alta decit cea care da instructiunile, iar c7eltuielile nu pot "i recuperate, partea care a dat instructiunile va "i in "inal obligata sa le plateasca. d. 2rdonatorul acreditivului va "i raspun!ator si va "i dator sa asigure *#indemni"B$4 bancile contra tuturor obligatiilor si responsabilitatilor impuse de legile si u!antele existente in tarile straine. Articolul :'. ;ranjamentele de rambursare interbancara a. &aca o 0anca 6mitenta intentionea!a ca rambursarea, la care este indreptatita o banca platitoare, acceptatoare sau negociatoare, sa "ie obtinuta de catre banca *banca solicitatoare4 *#,laiming 0an<$4 de la o alta banca *banca rambursatoare4 *#(eimburs5ing 0an<$4, banca emitenta va trebui sa transmita in timp util bancii rambursatoare instructiunile corespun!atoare sau autori!area de a onora ast"el de cereri de rambursare. b. 0ancile emitente nu vor cere bancii solicitatoare sa pre!inte bancii rambursatoare un certi"icat de con"ormitate cu termenii si conditiile acreditivului. c. 2 0anca 6mitenta nu va "i eliberata de nici una din obligatiile sale de a asigura rambursarea daca si atunci cind rambursarea nu a "ost primita de 0anca )olicitatoare de la 0anca (ambrusatoare. d. 0anca 6mitenta va "i raspun!atoare "ata de 0anca )olicitatoare pentru orice pierdere de dobinda, daca rambursarea nu a "ost asigurata la prima cerere de catre banca rambursatoare, sau in alt mod speci"icat in acreditiv, sau, dupa ca!, con"orm unei intelegeri mutuale. e. ,7eltuielile 0ancii (ambursatoare vor "i in contul 0ancii 6mitente. Totusi, in ca!urile in care c7eltuielile sint in contul unei terte parti, este responsabilitatea 0ancii 6mitente sa speci"ice acest lucru in acreditivul original si in autori!area de rambursare. In ca!urile in care c7eltuielile 0ancii (ambursatoare sint in contul unei terte parti, ele trebuie colectate, de la 0anca )olicitatoare, atunci cind acreditivul a "ost utili!at la ea. in ca!ul in care acreditivul nu este utili!at, c7eltuielile 0ancii (ambursatoare ramin in sarcina 0ancii 6mitente. ' &. &2,U+6NT6L6 B.B- '5 Jir, B Articolul EC. ;mbiguitatea privind emitentii documentelor a. ;sa termeni ca #de prima clasa$ *#"irst class$4, #binecunoscut$ *#Nell <noNn$4, #cali"icat$ )(ualified , #independent$ )independent , #o"icial$ )official , #competent$ )co$petent , #local$ )local si altii similari, nu vor "i "olositi pentru a descrie emitentii oricaror documente pre!entabile intr5un acreditiv. &aca asemenea termeni sint inclusi in acreditiv, bancile vor accepta documentele asa cum au "ost pre!entate, cu conditia ca ele sa apara a "i in concordanta cu ceilalti termeni si conditii ale acreditivului si sa nu "i "ost emise de catre bene"iciar. b. &aca nu e preci!at alt"el in acreditiv, bancile vor accepta, de asemenea, ca document*e4 original*e4, documentul*ele4 intocmit*e4 sau care apar*e4 sa "ie intocmit*e4 i. prin sisteme de reproducere gra"ica, automata sau computeri!ata, ii. prin copie la indigo,
'>=

cu conditia ca sa "ie marcat*e4 ca original si unde este necesar, sa "ie semnat*e4. Un document poate "i semnat de mina, prin "acsimil, prin semnatura per"orata, prin simbol sau prin orice alta metoda de autenti"icare mecanica sau electronica, ci. &aca nu s5a preci!at alt"el in acreditiv, bancile vor accepta drept copie*i4, documentul*ele4 marcat*e4 ca copii sau nemarcate a "i originale 5 copia*ile4 nu este necesar sa "ie semnata*e4D ii. &aca acreditivul care preci!ea!a pre!entarea mai multor documente, cum ar "i #duplicate$ )duplicate , #doua copii$ )t=o copies sau expresii similare, cerinta se considera satis"acuta prin pre!entarea unui original si restului de copii, exceptind ca!ul in care documentul insusi preci!ea!a alt"el, d. in a"ara ca!ului in care acreditivul preci!ea!a alt"el, conditia din acreditiv prin care cere ca un document sa "ie autenti"icat, validat, legali!at, vi!at, certi"icat sau indicind care o cerere similara, va "i satis"icuta prin orice semnatura, marcare, timbru sau etic7eta pe acel document care pare sa satis"aca conditiile de mai sus. i Articolul E:. Nepreci!area emitentului si continutului documentelor ,ind alte documente, decit cele de transport, de asigurare si "acturile comerciale, sint cerute a "i pre!entate, acreditivul trebuie sa stipule!e de catre cine sa "ie emise aceste documente si modul lor de redactare sau ce date trebuie sa contina. &aca acreditivul nu contine preci!ari in acest sens, bancile vor accepta asemenea documente asa cum sint pre!entate cu conditia ca datele pe care le contin, sa nu "ie incompatibile cu toate celelalte documente preci!ate ce trebuie pre!entate. Articolul EE. &ata emiterii documentelor "ata de data acreditivului &aca nu s5a preci!at alt"el in acreditiv, bancile vor accepta un document care are ca data de emitere o data anterioara datei desc7iderii acredivitului, cu conditia ca acest document sa "ie pre!entat in limitele de timp stabilite in acreditiv si in aceste ;rticole. Articolul EF. ,onosamentul maritim@oceanic ' L D a. &aca prin acreditiv se solicita un conosament acoperind un transport #port5la5port$ )port-toport , bancile, daca nu este preci!at alt"el in acreditiv, vor accepta un document, oricum ar "i numit, care G i. indica aparent in textul sau numele carausului, si apare a "i semnat sau autenti"icat de catre 5 caraus sau un agent desemnat de, sau actionind in numele carausului, sau ' 5 capitan sau un agent desemnat de, sau actionind in numele capitanului. 2rice semnatura sau autenti"icare a carausului sau a capitanului trebuie sa "ie identi"icata ca apartinind carausului sau, respectiv, capitanului. Un agent care semnea!a sau autenti"ica pentru caraus sau capitan, trebuie, de asemenea, sa indice numele si calitatea partii respective, respectiv caraus sau capitan, in numele caruia actionea!a acest agentD )i ii. indica "aptul ca mar"urile au "ost incarcate la bord sau expediate cu o nava numita, incarcarea la bord sau expedierea cu o nava numita poate "i indicata pnn cuvinte pre5imprimatepe carosament, ca mar"urile au "ost incarcate la bordul vasului sau transportate cu nava, in care ca!, data emiterii conosamentului va "i considerata data incarcarii la bord si data livrarii. in toate celelalte ca!uri incarcarea la bordul navei numite trebuie sa "ie evidentiata printr5o notatie pe conosament, care sa mentione!e data la care mar"urile au "ost incarcate la bord, ca! in care data notatiei #la bord$ va "i considerata data livrarii. &aca conosamentul contine indicatia #vas preva!ut$ )intended vessel sau alta preci!are similara in legatura cu vasul, incarcarea la bordul vasului numit trebuie sa "ie evidentiata prin adnotarea #la bord$ )On board pe conosament, data la care mar"urile au "ost incalcate la bord, si numele vasului pe care mar"urile au "ost incarcate, c7iar daca au "ost incarcate pe vasul indicat ca #vas preva!ut$. &aca conosamentul indica un loc de receptie sau de preluare spre incarcare, di"erit de portul de
'>>

incarcare, adnotarea #La bord$ trebuie sa includa si portul de incarcare preci!at in acreditiv si numele vasului pe care mar"urile au "ost incarcate, c7iar daca ele au "ost incarcate pe vasul numit in conosament. ;ceasta prevedere se aplica, de asemenea, ori de cite ori incarcarea la bordul vasului este indicata prin pretiparire pe conosamentD , , ,. ,i ..... ,J
)i

iii. indica portul de incarcare si portul de descarcare preci!ate in acreditiv, c7iar daca a. indica port de incarcare di"erit de portul de descarcare, si@sau un loc de destinatie "inala di"erit de portul de descarcare, si<sau -..f-, . . .> -,@BI , b. contine indicatia #desemnat$ sau o preci!are similara, in legatura cu portul de incarcare si@sau portul de descarcare, atita timp cit documentul preci!ea!a, de asemenea, porturile de incarcare si@sau de descarcare, preci!ate in acreditiv )i iv. consta dintr5un singur original al conosamentului sau, daca este emis in mai multe exemplare decit un original, intregul set ast"el emisD . )i v. apare sa contina toti termenii si conditiile de transport sau o parte din asemenea termeni si conditii prin re"erire la o sursa sau un document altul decit conosamentul *"orma scurta@conosament cu versoul in alb4D bancile nu vor examina continutul unor asemenea termeni si conditiiD vi. nu contine nici o indicatie ca este subiect al unui contract c,arter-part+ si@sau indicatii ca vasul caraus este propulsat numai cu pin!eD )i vii. in orice alte privinta respecta preci!arile din acreditiv. b. In spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea, de pe un vas pe alt vas, in timpul transportului pe ocean de la portul de incarcare la portul de descarcare preci!ate in acreditiv. c. in a"ara ca!ului in care transbordarea e inter!isa prin acreditiv, bancile vor accepta un conosament care indica "aptul ca mar"urile vor "i transbordate, cu conditia ca intregul transport oceanic sa "ie acoperit de unul si acelasi conosament. d. ,7iar daca acreditivul inter!ice transbordarea, bancile vor accepta un conosament care i. indica "aptul ca transbordarea va avea loc atita timp cit incarcatura este transportata in container*e4, trailer*e4 si@sau barja*e4 #L;)-$ si este ast"el evidentiata prin conosament, cu conditia ca intregul transport oceanic sa "ie acoperit de unul si acelasi conosamentD ii. cuprinde clau!e care stabilesc ca transportorul isi re!erva dreptul de a transborda. Articolul EG. ,onosamentul maritim nenegociabil *#Non5negociable )ea FaBbill$4 ., a. &aca in acreditiv se cere conosament maritim nenegociabil acoperind o livrare #port5la5port$, si daca nu se stipulea!a ast"el in acreditiv, bancile vor accepta un document, oricum s5ar numi el, care i.a. pare sa indice numele carausului, semnat sau alt"el autenti"icat de catre 5 caraus sau un agent desemnat care actionea!a in numele carausului, sau 5 capitan sau un agent numit care actionea!a in numele si pentru capitan. 2rice semnatura sau autenti"icare a carausului sau capitanului trebuie sa "ie identi"icabila ca apartinind carausului sau, respectiv, capitanului. Un agent care semnea!a sau autenti"ica in numele carausului sau capitanului trebuie sa indice, de asemenea, numele si calitatea partii, respectiv caraus sau capitan, in numele caruia agentul respectiv actionea!a.
'>9

si . ..' B?? -. -';'. -.. ... B ,.i:.,:,m-:n ,.,.:,;, K. ; ....r, ? . ./ ii. indica "aptul ca mar"urile au "ost incarcate la bord sau transportate pe un vas. Incarcarea la bord sau preluarea spre incarcare pe vasul desemnat poate "i indicata prin intermediul unor cuvinte pre5tiparite pe conosamentul vasului maritim nenegociabil, atestind ca mar"urile au "ost incarcate la bordul vasului desemnat sau preluate spre incarcare pe vasul desemnat, ca! in care data emiterii conosamentului maritim nenegociabil va "i data incarcarii la bord si data expedierii. in toate celelalte ca!uri incarcarea la bordul vasului desemnat trebuie evidentiata de o adnotare pe conosamentul maritim nenegociabil, re"eritoare la data la care mar"urile au "ost incarcate la bord, ca! in care data adnotarii #La bord$ va "i considerata ca data a livrarii. &aca conosamentul maritim nenegociabil contine indicatia #vas preva!ut$ sau preci!ari similare in legatura cu vasul, incarcarea la bordul vasului desemnat trebuie evidentiata de o adnotare #La bord$ pe conosamentul maritim nenegociabil care, adaugata datei la care mar"urile au "ost incarcate la bord, include numele vasului pe care mar"urile au "ost incarcate, c7iar daca ele au "ost incarcate pe vasul numit #vasul preva!ut$. &aca conosamentul maritim nenegociabil indica un loc de receptie sau preluare di"erit de portul de incarcare, adnotarea #La bord$ trebuie, de asemenea, sa includa portul de incarcare preci!at in acreditiv si numele vasului pe care mar"urile au "ost incarcate, c7iar daca ele au "ost incarcate pe vasul desemnat in conosamentul maritim nenegociabil. ;ceasta prevedere se aplica, de asemenea, ori de cite ori incarcarea #la bord$ este indicata prin tiparire pe conosamentul maritim nenegociabilD )i iii. indica portul de incarcare si portul de descarcare preci!ate in acreditiv, c7iar daca a. indica un loc de preluare di"erit de portul de incarcare, si@sau un loc de destinatie "inala di"erit de portul de descarcare, si@sau GL +.sH-L,..'DDDD* t , b. contine indicatia #desemnat$ sau preci!ari similare in legatura cu portul de incarcare si@sau portul de descarcare, atita timp cit documentul mentionea!a, de asemenea, porturile de incarcare si@sau descarcare preci!ate de acreditivD )i iv. contine un singur original al conosamentului maritim nenegociabil sau, daca este emis in mai multe exemplare, intregul set ast"el emisD )i v.a. pare sa contina toti termenii si conditiile de transport, sau o parte din acesti termeni si conditii cu re"erire la o sursa sau alte documente, altele decit conosamentul maritim nenegociabil *"orma scurta@ conosamentul maritim nenegociabil cu versoul alb4D bancile nu vor examina continutul unor asemenea termeni si conditiiD si , .D' .5 D D aiiflii ' / vi. nu contine nici o indicatie ca este subiect de contract c,arter-part+ si@sau indicatii ca vasul este propulsat numai de pin!eD si ,.:- ..::.. . . . ;v,fe vii. in orice alte privinte respecta toate preci!arile din acreditiv. b. in spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea, de pe un vas pe
'90

alt vas, in timpul cursei transportului pe ocean de la portul de incarcare la portul de descarcare preci!at in acreditiv. c. Numai daca transbordarea nu este inter!isa prin termenii acreditivului, bancile vor accepta un conosament maritim care indica "aptul ca mar"urile vor "i transbordate, cu conditia ca intregul transport oceanic sa "ie acoperit de unul si acelasi conosament maritim nenegociabil. d. ,7iar daca acreditivul inter!ice transbordarea, bancile vor accepta conosamentul maritim nenegociabil care i. indica "aptul ca transbordarea va avea loc atita timp cit incarcatura principala este transportata in containere, trailere si@sau barje #L;)-$, si este ast"el mentionat pe conosamentul maritim nenegociabil, cu conditia ca intregul transport oceanic sa "ie acoperit de unul si acelasi conosamentul maritim nenegociabilD si@sau ii. cuprinde clau!e prin care se preci!ea!a ca transportatorul isi re!erva dreptul de a transborda. Articolul E&. ,onosamentul c,arter-part+ a. &aca un acreditiv preci!ea!a sau permite un conosament c,arter-part+, bancile, daca nu este ast"el preci!at in acreditiv, vor accepta un document, oricum s5ar numi el, care i. contine orice indicatie ca acesta este obiectul unui contract c,arter-part+B ii. apare a "i semnat sau autenti"icat de catre A capitan sau un agent desemnat actionind pentru sau in numele capitanuluiD sau 5 proprietarul sau un agent desemnat actionind pentru sau in numele proprietarului. 2rice semnatura sau autenti"icare a capitanului sau proprietarului trebuie sa "ie identi"icabila ca "iind a capitanului sau proprietarului, dupa ca!. Un agent semnind sau autenti"icind in numele capitanului sau proprietaralui, trebuie, de asemenea, sa indice numele si calitatea partii, respectiv, capitan sau proprietar, in numele caruia actionea!a agentul. .JM.-s.vfi.B.E., i.-?? @?.iiri8MN .BI--vi.I.. ,t t "i .-..@ .rE. -./, iii. indica sau nu indica numele carausuluiD
Gi

si .: iv. "aptul ca mar"urile au "ost incarcate la bord sau imbarcate pe vasul desemnat, incarcarea la bord sau preluarea spre incarcare pe vasul desemnat poate "i indicata prin pre5tiparire pe conosament ca mar"urile au "ost incarMate la bordul vasului desemnat sau preluate spre incarcare pe vasul desemnat, ca! in care data emiterii conosamentulni se considera a "i data incarcarii la bord si data livrarii transportului, in toate celelalte ca!uri incarcarea la bord pe un vas desemnat trebuie evidentiata printr5o notatie pe conosament, care indica data la care mar"urile au "ost incarcate la bord, in care ca! data adnotarii #La bord$ se va considera a "i data transportului.si v. indica portul de incarcare si portul de descarcare preci!ate in acreditivD ,D )i vi. consta dintr5un singur original al conosamentului sau, daca a "ost emis in mai multe exemplare decit un original, intregul set ast"el emisD ,.,, # ,-, ..D %=% ,D , : )' vii. nu contine nici o indicatie ca vasul este propulsat numai de pin!eD "i ; -....fi...@.viii. in orice alte privinte toate preci!arile din acreditiv.
'9%

b. ,7iar daca acreditivul cere pre!entarea contractului c,arter-part+ care a stat la ba!a conosamentului c,arter-part+, bancile nu vor examina un asemenea contract c,arter-part+, si vor trece peste el "ara nid o responsabilitate din partea lor. Articolul E6. &ocumentul de transport combinat *multimodal4 a. &aca acreditivul stipulea!a un document de transport care acopera cel putin doua tipuri di"erite de transport *transport combinat4 )$ulti$odal transport , bancile, daca acreditivul nu preci!ea!a alt"el, vor accepta documentul, oricum s5ar numi el, daca i. pare sa indice numele carausului sau al operatorului de transport combinat si "aptul ca este semnat sau autenti"icat in alt mod de catre 5 caraus sau operatorul de transport combinat sau agent numit care actionea!a in numele carausului sau al operatorului de transport combinatD D D sau 5 capitanul sau agentul numit actionind pentru sau in numele capitanului. 2rice semnatura sau autenti"icare a carausului, a operatorului de transport combinat sau a capitanului trebuie sa "ie identi"icabila ca "iind a carausului, operatorului de transport combinat sau capitanului, dupa ca!. Un agent ce semnea!a sau autenti"ica pentru caraus, operatorul de transport combinat sau capitan, trebuie, de asemenea, sa indice numele si calitatea partii, respectiv, caraus, operator de transport combinat sau capitan in numele caruia actionea!a ca agent. , , )i ii. indica "aptul ca mar"urile au "ost expediate, preluate spre incarcare sau incarcate la bord. . ,, , 1@ ,-,,,,B,.t .j-L.0B, ..B.-..B>inB @.-,, .ncw usu1.,.,. i'.i.,;,-) r, :, um:; 6xpedierea, preluarea spre incarcare sau incarcarea la bord poate "i indicata prin cuvinte cu acest sens pe documentul de transport combinat si data emiteni acestuia va "i considerata a "i data expedierii, preluarii sau incarcarii la bord si ca data a livrarii. Totusi, daca documentul indica printr5o stampila sau alt"el o data a expedieri, preluarii sau incarcarii la bord, o asemenea data va "i considerata a "i data livrarii. )i iii.a. indica locul preluarii spre incarcare, preci!at in acreditiv, care poate "i di"erit de portul, aeroportul sau locul incarcariiD si locul destinatiei "inale, preci!at in acreditiv, care poate "i di"erit de portul, aeroportul sau locul de descarcare,si@sau b. contine indicatia #desemnat$ )intended sau cuvinte cu inteles similar in legatura cu vasul si@sau portul de descarcareD iv. consta dintr5un singur original al documentului de transport combinat sau, daca este emis in mai multe exemplare, setul complet ast"el emisD v. apare sa contina toti termenii si conditiile de livrare sau o parte din acesti termeni si conditii cu re"erire la o sursa sau un document, altul decit documentul de transport combinat *"orma scurta@ documentul de transport combinat cu versoul in alb4D bancile nu vor examina continutul unor asemenea termeni si conditiiD , "i .:.::: '.' I@<@ vi. nu contine indicatia ca e subiect de c,arter-part+ si@sau indicatia ca vasul este propulsat numai de pin!eD si B.@ 9B.B .? -' -6-?.v ;-k7m4 vii. in orice alte privinte respecta toate preci!arile din acreditiv. b. ,7iar daca acreditivul inter!ice, transbordarea poate sau va avea loc, cu conditia ca intregul transport sa "ie acoperit de unul si acelasii document de transport combinat. Articolul EH. &ocumente de transport aerian a. &aca acreditivul cere un document de transport aerian, bancile, daca acreditivul nu stipulea!a ast"el, vor accepta un document, oricum s5ar numi, care
'9'

i. apare sa indice numele carausului si sa "ie semnat sau autenti"icat de catre @? G caraus, sau BB B BIBB..,B.@. @-.. B 9 ' ?@. :,i1.:- ,EA un agent numit care actionea!a pentru sau in numele carausului. 2rice semnatura sau autenti"icare a carausului trebuie sa poata "i identi"icabila ca "iind a carausului. Un agent semnind sau autenti"icind pentru caraus, trebuie, de asemenea, sa indice numele si calitatea partii, respectiv, transportator, in numele caruia actionea!aD )i ii. indica "aptul ca mar"urile au "ost acceptate pentru transportD )i iii. cind acreditivul cere data reala a expedierii, indicata printr5o notatie expresa a unei ast"el de date, data expedierii ast"el indicata pe documentul de transport aerian va "i considerata ca data a livrarii. in spiritul acestui articol, in"ormatiile care sint trecute intr5o sectiune pe documentul de transport *marcata #Numai pentru u!ul transportatorului$ )8or -urrier 7se Onl+ sau expresii similare4 re"eritoare la numarul si data !borului, nu vor "i considerate ca notatii speci"ice pentru a preci!a data expedierii. in toate celelalte ca!uri data emiterii documentului de transport aerian va "i considerata a fi data livrarii@ 9-B B B B ?, @ si -' iv. indica aeroportul de plecare si aeroportul de destinatie mentionate in acreditivD )i v. apare sa "ie originalul pentru expeditor@incarcator c7iar daca acreditivul stipulea!a intregul set de originale, sau expresii similareD )i vi. apare sa contina toti termenii si conditiile de livrare sau numai o parte din asemenea termeni sau conditii, "acindu5se re"erire la o sursa sau un alt document altul decit documentul de transport aerianD bancile nu vor examina continutul unor ast"el de termeni sau conditiiD si 8. i& ,, ,, .,.-.8@ ,j? vii. in orice alte privinte respecta toate preci!arile din acreditiv. b. in spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea dintr5un avion in alt avion, in timpul cursei transportului de la aeroport de plecare la cel de destinatie preci!ate in acreditiv. c. ,7iar daca acreditivul inter!ice transbordarea, bancile vor accepta un document de transport care indica "aptul ca o transbordare va "i sau va avea loc cu conditia ca transportul sa "ie acoperit de unul si acelasi document de transport. . .,.,5 Articolul EI. &ocumente de "ransport rutier, "eroviar sau transport "luvial intern M a. &aca prin acreditiv se cere un document de transport rutier, "eroviar sau pe apele "luviale interne, bancile, daca nu se preci!ea!a alt"el in acreditiv, vor accepta un document de tipul celui cerut, oricum ar "i numit el, care '5' i. apare sa indice numele carausului sau un agent care actionea!a in numele sau pentru caraus si@sau poarta stampila de receptie sau alta indicatie de primire de catre caraus sau de catre un agent numit care actionea!a pentru si in numele carausului. 2rice semnatura, autenti"icare, stampila sau alta indicatie a primirii de catre caraus trebuie sa "ie autenti"icata ca "iind a carausului. Un agent semnind sau autenti"icind pentru caraus trebuie, de asemenea, sa indice
'91

numele si calitatea partii, respectiv caraus, in numele caruia acel agent actionea!aD )i ii. indica "aptul ca mar"urile au "ost primite pentru incarcare, expediere sau transport sau "ormulari cu acest e"ect. &ata emiterii va "i considerata ca data a transportului, numai daca documentul de transport nu contine o stampila de receptie, iar daca contine, data stampilei de receptie va "i considerata ca data a livrariiD . .@ D si %, iii. indica locul de incarcare si locul de destinatie preva!ute in acreditivD si '5,'.'' iv. in toate celelalte privinte, respecta conditiile din acreditiv. b. in absenta oricarei indicatii pe documentul*ele4 de transport in ce priveste numarul de documente emise, banca va accepta documentul*ele4 de transport pre!entat*e4 ca "iind intregul set completat. 0ancile vor accepta ca original*e4 documentul*ele4 de transport marcat*e4 sau nu ca original*e4. c. in spiritul acestui articol, transbordarea inseamna descarcarea si reincarcarea de pe un mijloc de transport pe altul, prin di"erite moduri de transport, in timpul cursei transportului de la locul de incarcare la locul de destinatie preci!ate in acreditiv. d. ,7iar daca acreditivul inter!ice transbordarea, bancile vor acceptca un document de transport rutier, "eroviar sau pe apele "luviale interne, care indica "aptul ca transbordarea poate sau va avea loc, cu conditia ca intregul transport sa "ie acoperit de unul si acelasi document de transport si cu acelasii mod de transport. Articolul E'. (ecipise postale si de curier a. &aca acreditivul cere recipisa postala sau certi"icatul de expediere prin posta, bancile, daca acreditivul nu preci!ea!a alt"el, vor accepta o recipisa postala sau un certi"icat de expediere prin posta, care i. apare sa "i "ost stampilat sau alt"el autenti"icat si datat la locul stipulat in acreditiv ca "iind locul de expediere a mar"urilor, si o asemenea data se va considera a "i data transportului sau expedieriiD si ii. in toate celelalte privinte respecta stipularile din acreditiv. b. &aca acreditivul cere un document emis de catre un curier sau expediat prin serviciul de expeditie, evidentiind primirea mar"urilor pentru livrare, bancile, daca acreditivul nu stipulea!a alt"el, vor accepta un document, oricum s5ar numi el, care i. apare sa indice numele curierului@serviciului si sa "ie stampilat, semnat sau alt"el autenti"icat de catre curier@serviciu *numai daca acreditivul nu solicita in mod special un document emis de catre un curier@serviciu desemnat, bancile vor accepta un document emis de orice curier@serviciu4D )i ii. indica o data a preluarii sau a receptiei sau expresii cu acelasi e"ect, data respectiva "iind considerata a "i data livrarii sau expedieriiD si iii. in toate celelalte privinte respecta preci!arile din acreditiv. Articolul FC. &ocumente de transport emise de catre agentiile de expeditie &aca in acreditiv nu este preva!ut alt"el, bancile vor accepta un document de transport emis de catre o agentie de expeditie numai daca apare sa indice i. numele carausului sau operatorului de transport combinat, si semnatura sau alta autenti"icare aplicata de catre agentul de expeditie, ca agent numit sa actione!e in numele carausului sau operatorului de transport combinat *multimodal4. Articolul F:. #Pe punte$, #9reutatea si numarul declarate de expeditor$ si #Numele expeditorului$ &aca in acreditiv nu se preci!ea!a alt"el, bancile vor accepta un document de transport care i. nu indica, in ca!ul transportului maritim sau prin mai multe mijloace de transport, inclu!ind transportul maritim, "aptul ca mar"urile sint sau vor "i incarcate pe punte. Totusi, bancile vor
'98

accepta un document de transport care contine o prevedere con"orm careia mar"urile pot "i incarcate pe punte, cu conditia sa nu "ie expres mentionat ca ele sint sau vor "i incarcate pe punteD si@sau ii. includ o clau!a precum #greutatea si numarul declarate de expeditor$ )s,iper 's load and count sau *#declarat de expeditor sa contina$4 )said b+ s,iper to contain sau cuvinte cu e"ect similar. si@sau ' ...... iii. indica ca expeditor al mar"urilor o parte alta decit bene"iciarul acreditivului. Articolul FE. &ocumente de transport curate a. Un document de transport curat este acela care nu poarta nici o clau!a sau notatie care sa declare expres o deteriorare a mar"urilor si@sau a ambalajului. b. 0ancile nu vor accepta un document de transport care poarta asemenea clau!e sau notatii, in a"ara ca!ului in care acreditivul preci!ea!a in mod expres clau!e sau notatii care pot "i acceptate. c. 0ancile vor considera ca "iind respectata conditia ceruta de un acreditiv ca un document de transport sa poarte clau!a #curat la bord$ )clean on board , daca documentul de transport indeplineste conditiile cerute de acest articol si de articolele '1,'8,':,'.,'=,'> sau 10. Articolul FF. &ocumentele de transport cu navlu platibil@platit in avans a. &aca in acreditiv nu se stipulea!a alt"el, sau daca nu sint in contradictie cu vreunul din documentele pre!entate in acreditiv, bancile vor accepta documentele de transport care prevad ca navlul sau c7eltuielile de transport *numite in continuare #navlu$ )feig,t urmea!a sa "ie platite *navlu platibil4. b. &aca acreditivul preci!ea!a ca documentul de transport trebuie sa indice ca navlu a "ost platit, sau platit in avans, bancile vor accepta un document de transport pe care apar marcate cuvinte indicind clar plata sau plata in avans a navlului, prin stampilare sau alt"el, sau pe care mentiunea clara privind plata sau plata in avans a navlului este indicata prin alte mijloace. &aca acreditivul cere ca taxele de curier sa "ie platite sau platite in avans, bancile vor accepta, de asemenea, un document de transport emis de catre un curier sau un serviciu de expeditie evidentiind ca taxele de curier sint in contul unei parti alta decit destinatarul. c. &aca termenii #navlu platibil in avans$ )freig,tprepa+able sau #navlu care urmea!a sa "ie platit in avans$ )freig,t to be prepaid sau cuvinte cu inteles similar apar pe documentul de transport, nu vor "i acceptate ca "iind o dovada a platii navlului, d. 0ancile vor accepta documente de transport purtind o mentiune prin stampilare sau in alt mod, cu privire la costurile aditionale navlului, cum ar "i costuri sau plati legate de incarcarea, descarcarea sau cu operatii similare, daca prin acreditiv nu se inter!ic in mod expres asemenea mentiuni. Articolul FG. &ocumentele de asigurare a. &ocumentele de asigurare trebuie sa apara ca "iind emise de catre companii de asigurare sau alti asiguratori )under=riters sau agentii acestora. b. &aca documentul de asigurare indica "aptul ca a "ost emis in mai multe originale, toate originalele trebuie pre!entate, daca nu se preci!ea!a alt"el in acreditiv. c. Notele de acoperire, emise de bro<eri, nu vor "i acceptate daca nu se prevede special in acreditiv. d. &aca nu se preci!ea!a alt"el in acreditiv, bancile vor accepta un certi"icat de asigurare sau o declaratie sub acoperire desc7isa, pre5semnata de companiile de asigurare, alti asiguratori )under=riters sau agentii lor. &aca un acreditiv cere, in mod special, un certi"icat de asigurare sau o declaratie de acoperire desc7isa, bancile vor accepta, in locul acestora, o polita de asigurare. e. &aca in acreditiv nu se prevede alt"el sau daca nu apare pe documentul de asigurare ca acoperirea este e"ectiva cel mai tir!iu la data incarcarii la bord, sau expedieri i, sau preluarii spre incarcare a mar"urilor, bancile nu vor accepta un document de asigurare care poarta o data de asigurare posterioiara datei incarcarii la bord sau expedierii sau preluarii spre incarcare asa cum
'9:

este indicata aceasta intr5un asemenea document de transport. "i. daca nu se preci!ea!a alt"el in acreditiv, documentul de asigurare trebuie sa "ie exprimat in aceeasi moneda ca si acreditivulD ii. daca nu este alt"el preva!ut in acreditiv, suma minima de asigurare care trebuie "a "ie indicata in documentul de asigurare, este valoarea ,.I.C. *cost asigurare si navlu port de destinatie numit4 si au ,LP. *transport si asigurare platite pina la loc de destinatie numit4 a miri"urilor, in "unctie de ca!, plus %0I, dar numai atunci cind valoarea ,.I.C. sau ,.I.P. poate "i determinata din documente. ;lt"el, bancile vor accepta ca suma minima %%0I din suma preci!ata prin acreditiv ca urmata sa "ie platita, acceptata sau negociata, sau %%0I. din valoarea totala a "acturii, oricare dintre ele este mai mare. Articolul F&. Tipuri de asigurari a. ;creditivul trebuie sa preci!e!e tipul asigurarii cerut, si, daca este ca!ul, riscurile suplimentare care trebuie sa "ie acoperite. Termeni imprecisi, precum #riscuri obisnuite$ )i$tal ris4s sau #riscuri curente$ )custo$ar+ ris4s nu vor "i utili!atiD daca totusi sint utili!ati bancile vor accepta documente de asiguraret asa cum sint pre!entate, "ara nici o responsabilitate pentru riscurile care nu au "ost acoperite. b. in lipsa unor preci!ari speciale in acreditiv, bancile vor accepta documentele de asigurare asa cum sint pre!entate, "ara nici o responsabilitate pentru orice risc in care nu au "ost acoperite. ' c. &aca acreditivul nu preci!ea!a alt"el, bancile vor accepta un document de asigurare care indica "aptul ca acoperirea este subiect al "ransi!ei sau a unei "ransi!e deductibile. Articolul F6. ;sigurarea contra tuturor riscurilor .5iD in care acreditivul preci!ea!a #asigurarea impotriva tuturor riscurilor$ )insurance against all ris4s , bancile vor accepta un document de asigurare care contine orice adnotatie sau clau!a #toate riscurile$ )all ris4s , indi"erent de "aptul daca poarta sau nu titlu #toate riscurile$, c7iar daca documentul de asigurare indica ca anumite riscuri sint excluseD si nu5si vor asuma nici o responsabilitate pentru vre5un risc neacoperit. ArticolulFH. Cacturi comerciale . i5" . a. &aca acreditul nu mentionea!a alt"el, "acturile comerciale i. trebuie sa apara ca "iind emise de catre bene"iciarul numit in acreditiv *exceptind prevederile articolului 8>4D ii. trebuie emise pe numele ordonatorului *exceptind prevederile articolului 8>*744D si . @@.-O -vi? ? .@ ..? .,<,. ,, ' ,4 iii. nu trebuie sa "ie semnate. b. &aca acreditivul nu mentionea!a alt"el, bancile pot re"u!a "acturile comerciale emise pentru sume mai mari decit sumele permise prin acreditiv. Totusi, daca o banca autori!ata sa plateasca, sa5si asume un angajament de plata aminata, sa accepte cambii sau sa negocie!e un acreditiv, accepta asemenea "acturi, deci!ia ei va angaja toate partile, cu conditia ca aceasta banca sa nu "i platit, sa nu5si "i asumat un angajament de plata aminata, sa nu "i acceptat cambii sau sa "i negociat pentru o suma mai mare valorii permise de acreditiv. c. &escrierea mar"urilor in "actura comerciala trebuie sa corespunda cu descrierea din acreditive. in toate celelalte documente mar"urile trebuie descrise in termeni generali care sa nu "ie in discordanta cu descrierea din acreditiv a mar"urilor. Articolul FI. ;lte documente &aca acreditivul cere o atestare sau certi"icare a greutatii in ca!ul altui mod de transport decit pe mare, bancile vor accepta o speci"icare a greutatii sau o declarare a greutatii care pare sa "ie indicata pe documentul de transport de catre caraus sau agentul sau, numai daca acreditivul nu preci!ea!a in mod speci"ic ca atestarea sau certi"icarea greutatii trebuie sa "ie "acuta prin
'9.

intermediul unui document separat. ;tr 6.P(6G6&6(I &IG6()6 @. , Articolul F'. ;bateri de la valoarea, cantitatea, si pretul unitar din acreditiv ,, a. ;sa termeni ca #injur de$ )about , #aproximativ$ )aproxi$atel+ , #circa$ )circa sau cu inteles similar, utili!ate in legatura cu valoarea acreditivului sau cantitatea sau pretul unitar, stabilite in acreditiv sint interpretate ca permitind o di"erenta care sa nu depaseasca %0I, plus sau minus "ata de suma sau cantitatea sau pretul unitar la care se re"era. b. &aca un acreditiv nu preci!ea!a expres interdictia de depasire sau reducere a cantitatii mar"urilor, se admite o toleranta de :I in plus sau in minus, dar totdeauna cu conditia ca suma tragerilor sa nu depaseasca valoarea acreditivului. ;ceasta toleranta nu se aplica in ca!ul in care in acreditiv cantitatea este stabilita intr5un numar speci"icat de pac7ete sau articole individuali!ate. c. &aca un acreditiv, care inter!ice expedierile partiale, nu stipulea!a alt"el, sau in ca!ul in care punctul *b4 de mai sus nu este aplicabil, o toleranta de :I in minus la suma tragerii va "i permisa cu conditia ca in acreditivul, care prevede cantitatea mar"urilor, aceasta cantitate sa "ie expediata in intregime, si daca acreditivul stipulea!a un pret unitar, acest pret sa nu "ie redus. ;ceasta prevedere nu se aplica cind expresii din punctul *a4 de mai sus sint utili!ate in acreditiv. l ArticolulGC. 6xpedieri@trageri partiale '; "' D i L a;i D@ u, a. Tragerile *platile4 partiale si@sau expedierile partiale sint permise, daca acreditivul nu prevede alt"el. b. &ocumentele de transport care apar a indica "aptul ca transportul a "ost "acut cu acelasi mijloc de transport si pe aceeasi ruta preva!uta, cu conditia sa indice aceeasi destinatie, nu vor "i considerate ca acoperind livrari partiale, c7iar daca documentele de transport indica date di"erite de livrare si@sau porturi de incarcare, locuri de preluare sau expeditie sau expediere di"erite. c. 6xpedierea "acuta prin posta sau prin curier nu vor "i considerate ca livrari partiale daca recipisa postala, certi"icatul de expediere sau recipisa curierului sau nota de expediere par a "i "ost stampilate, semnate sau alt"el autenti"icate in locul de unde acreditivul prevede ca mar"urile sint expediate si la aceeasi data. Articolul G:. 6xpedieri@trageri in transe &aca in acreditiv sint preva!ute expedieri si plati in transe, in cadrul unor perioade date *preci!ate4, si o transa nu este trasa *platita4 si@sau expediata in cadrul perioadei permise pentru transa respectiva, acreditivul incetea!a sa mai "ie utili!abil pentru acea transa si pentru orice transa ulterioara, daca nu se mentionea!a alt"el in acreditiv. Articolul GE. &ata valabilitatii si locul pre!entarii documentelor a. Toate acreditivele trebuie sa prevada o data la care expira valabilitatea, si un loc pentru pre!entarea documentelor pentru plata, sau, cu exceptia acreditivului liber negociabil, un loc pentru pre!entarea documentelor pentru negociere. 2 data de expirare )expir+ date mentionata pentru plata, acceptare sau negociere, va "i interpretata ca exprimind data la care expira intervalul de pre!entare a documentelor. b. ,u exceptia prevederilor articolului 88*a4, documentele trebuie pre!entate la sau inainte de data de expirare a valabilitatii. c. &aca o banca emitenta stipulea!a ca acreditivul este utili!abil #pentru o luna$ )for one $ont, , #pentru . luni$ )for six $ont, sau alti termeni asemanatori, dar nu speci"ica data de la care curge timpul, data emiterii acreditivului de catre banca emitenta va "i considerata a "i prima !i de la care asemenea timp curge. 0ancile trebuie sa descuraje!e indicarea datei la care expira valabilitatea intr5un asemenea mod. Articolul GF. Limitarea datelor la care expira valabilitatea a. ;laturi de stipularea unei date la care expira valabilitatea pentru pre!entarea documentelor, orice acreditiv care cere document de transport trebuie sa preci!e!e, de asemenea, o anumita
'9=

perioada de timp dupa data livrarii, in timpul careia pre!entarea documentelor trebuie "acuta in concordanta cu termenii si conditiile acreditivului. b. in ca!urile cind se aplica sub5articolul 80*b4, data livrarii va "i considerata ultima data *cea mai tir!ie4 din oricare dintre documentele de transport pre!entate. Articolul GG. 6xtinderea datei la care expira valabilitatea a. &aca data la care expira valabilitatea acreditivului, si@sau ultima !i a perioadei de timp pentru pre!entarea documentelor, preci!ata in acreditiv sau aplicabila in virtutea articolului 81, cade intr5o !i in care banca la care se "ace pre!entarea documentelor este inc7isa pentru alte motive decit cele preva!ute in articolul %=, data de valabilitate preci!ata si@sau ultima !i a perioadei de timp dupa data livrarii pentru pre!entarea documentelor, dupa ca!, va "i extinsa pina in urmatoarea !i in care o banca e desc7isa. b. Ultima data a expedierii nu va "i prelungita datorita extinderii datei la care expira valabilitatea si@sau perioadei de timp dupa data livrarii in cadrul careia trebuie pre!entate documentelor in con"ormitate cu punctul *a4 de mai sus. &aca in acreditiv si in amendamentele la acreditiv nu se stipulea!a o asemenea data limita de livrare, bancile vor re"u!a documentele de transport care indica o data a livrarii posterioara datei la care expira valabilitatea preci!ata in acreditiv. c. 0anca la care se pre!inta documentele in prima !i lucratoare urmatoare, trebuie sa certi"ice ca documentele au "ost pre!entate in cadrul termenelor prelungite, in con"ormitate cu articolul 88*a4 din (eguli si U!ante Uni"orme privind ;credititele &ocumentare, %991, (evi!uite, Publicatia ,.I.,. nr. :00. Articolul G&. 2rele de pre!entare 0ancile nu au obligatia sa accepte pre!entarea documentelor in a"ara orelor de lucru. Articolul G6. 6xpresii generale re"eritor la date a. &aca acreditivul nu stipulea!a alt"el, expresia #expediere$ )s,ip$ent utili!ata pentru a mentiona data cea mai apropiata si@sau data limita de expediere, va "i inteleasa ca inclu!ind expresii cum sint #incarcare la bord$ )loading on board , #expediat$ )dis-patc, , #acceptare pentru transport$ )acceptedfor carriage , #data recipisei postale$ )date of post receipt , #data ridicarii$ )date ofpic4-up si altele similare, iar in ca!ul in care acreditivul cere un document de transport combinat, expresia #preluare spre incarcare$ )ta4ing in c,arge . b. 6xpresii ca #prompt$ )pro$pt , #imediat$ )i$$ediatel+ , #cit de curind posibil$ )as soon aspossible si altele asemanatoare nu vor "i utili!ate. &aca sint utili!ate, bancile nu le vor lua in consideratie. c. &aca expresia #pe sau injur de$ )on or about sau expresii similare sint utili!ate, bancile le vor interpreta ca o preci!are potrivit careia livrarea urmea!a sa "ie "acuta in timpul perioadei de : !ile inainte si : !ile dupa data speci"icata, ambele !ile extreme indusiv. Articolul GH. Terminologia re"eritoare la perioada de livrare a. ,uvintele #la$ )to , #pina la$ )until , #de la$ )fro$ si cuvintele cu semni"icatie similara, asociate oricarei date sau perioade din acreditiv re"eritoare la livrare se vor intelege ca inclu!ind data mentionata. b. ,uvintul #dupa$ )after va "i inteles ca exclu!ind data mentionata. c. Termenii #prima jumatate$ )first,alf , #a doua jumatate$ )second ,alf a lunii vor "i interpretati respectiv de la % la %: inclusiv si de la %. pina in ultima !i a unei asemenea luni, inclusiv. d. Termenii #inceputul$ )beginning , #mijlocul$ )$iddle , #s"irsitul$ )end lunii vor "i interpretati respectiv, ca de la % la %0 inclusiv, de la %% la '0 inclusiv, si de la '% pina in ultima !i a lunii, inclusiv. C. ;,(6&ITIGUL T(;N)C6(;0IL Articolul GI. ;creditivul trans"erabil a. Un acreditiv trans"erabil este un acreditiv, in virtutea caruia bene"iciarul *primul bene"icar4 )8irst 2eneficar+ poate cere bancii autori!ate sa plateasca, sa5si asume un angajament de plata aminata, sa acceptate sau sa negocie!e *banca trans"eratoare4 )0ransfering 2an4 sau, in ca!ul unei negocieri libere, sa "aca acreditivul utili!abil in totalitate sau partial, pentru unul sau mai
'9>

multi bene"iciari *bene"iciari secundari4 )Second 2eneficiar+)ies . b. Un acreditiv poate "i trans"erat numai daca in mod expres este desemnat ca #trans"erabil$ )transferable de catre banca emitenta. Termenii ca #divi!ibil$ )divis-ible , #"ractionabil$ )fractionable , #cesionabil$ )assignable si #transmisibil$ )trans-$issible nu exprima un acreditiv trans"erabil. &aca sint "olositi asemenea termeni nu vor "i luati in consideratie. c. 0anca trans"eratoare nu va avea nici o obligatie sa e"ectue!e un asemenea trans"er, decit in limita si modul expres in care o ast"el de banca a consimtit. d. in momentul cererii de trans"er si inainte de a trans"era acreditivul, primul bene"iciar trebuie sa instruiasca irevocabil banca trans"eratoare sa avi!e!e amendamentele catre bene"iciarul secund. &aca banca trans"eratoare consimte trans"erul in aceste conditii, trebuie ca in momentul trans"erului sa avi!e!e bene"iciarul*ii4 secund*!i4 de instructiunile cu privire la amendamente al primului bene"iciar. e. &aca acreditivul este trans"erat catre mai mult decit un bene"iciar secund, re"u!ul unei modi"icari de catre unul sau mai multi bene"iciari secun!i nu a"ectea!a acceptarea de catre celalalt bene"iciar secund "ata de care acreditivul va "i modi"icat corespun!ator, in ceea ce priveste celalalt bene"iciar, care a respins modi"icarea, acreditivul va ramine nemodi"icat. ". Platile catre banca trans"eratoare in legatura cu trans"erurile, inclu!ind comisioane, taxe, spe!e sau alte c7eltuieli, sint platibile de primul bene"iciar, daca nu s5a preva!ut alt"el. &aca banca trans"eratoare este de acord sa trans"ere acreditivul, nu va "i obligata sa e"ectue!e trans"erul pina in care asemenea comisioane nu sint platite. g. &aca nu se prevede alt"el in acreditiv, un acreditiv trans"erabil poate "i trans"erat doar o singura data. Prin urmare, acreditivul nu poate "i trans"erat la cererea bene"iciarului secund, catre un alt oricare bene"iciar tert )t,ird beneficiar+ . in spiritul acestui articol, un trans"er catre primul bene"iciar nu constituie un trans"er inter!is. Cractiunile unui acreditiv trans"erabil *care sa nu depaseasca in total suma acreditivului4 pot "i trans"erate separat, cu conditia ca livrari partiale sa nu "ie inter!ise si totalul unor asemenea trans"eruri va "i considerat ca "iind doar un singur trans"er, 7. ;creditivul poate "i trans"erat doar in termenii si conditiile speci"icate in acreditivul original, cu exceptia t, 5 sumei acreditivului, 5 pretului unitar preci!at, X S , - datei cind expira valabilitatea, 5ultimei date de pre!entare a documentelor in con"ormitate cu articolul 81, ' '' 5 perioadei de livrare, oricare sau toate acestea "iind posibil de a "i micsorate sau scurtate. Procentul pentru care asigurarea trebuie sa "ie e"ectuata, poate sa "ie marit intr5un asemenea mod, ca sa asigure suma de acoperit preci!ata in acreditivul original sau in aceste articole. in plus, numele primului bene"iciar poate "i inlocuit cu cel al ordonatoruluiD dar daca numele ordonatorului este cerut in mod expres prin acreditivul original, acesta trebuie sa apara in orice document*e4 altul decit "acturaD o asemenea cerere trebuie sa "ie indeplinita. i. Primul bene"iciar are dreptul de a inlocui propria sa "actura*i4 si cambii cu aceea a bene"iciarului*lor4 secundar*i4, pentru sume nu mai mari decit suma originala preci!ata in acreditiv, si pentru preturile unitare originale daca sint preci!ate in acreditiv, si in ba!a acestei inlocuiri a "acturii*lor4 si cambiei*lor4 primul bene"iciar poate "ace trageri asupra acreditivului pentru di"erenta, daca exista, intre "actura*ile4 lui si "actura*ile4 bene"iciarului*Ior4 secundar*i4. ,ind acreditivul a "ost trans"erat, si primul bene"iciar urmea!a sa "urni!e!e propria sa "actura*i4 si cambie*i4 in sc7imbul "actorii*lor4 si cambiei*lor4 bene"iciarului*lor4
'99

secundar*i4, dar nu o "ace la prima cerere, banca trans"eratoare are dreptul sa elibere!e catre banca emitenta documentele primite in cadrul acreditivului trans"erat, inclusiv "actura*ile4 si cambia*ele4 bene"iciarului*lor4 secundar*i4, "ara nici o responsabilitate "ata de primul bene"iciar. j. Primul bene"iciar poate cere ca plata sau negocierea sa "ie e"ectuata catre bene"iciarul*ii4 secundar*i4 la locul in care acreditivul a "ost trans"erat pina la si inclu!ind datele de valabilitate ale acredivitului, daca in acreditivul original nu speci"ica in mod expres ca nu poate "i utili!abil pentru plata sau negocierea in alt loc decit cel preci!at in acreditiv. ;ceasta se "ace "ara nici un prejudiciu adus dreptului primului bene"iciar de a inlocui in continuare propria sa "actura*i4 si cambie*i4 prin cele ale bene"iciarului*lor4 secundar*i4 si de a cere orice di"erenta datorata lui. 9. ,6)I2N;(6; )U+6L2( Articolul G'. ,esionarea sumelor Captul ca in acreditiv nu se preci!ea!a ca este trans"erabil nu a"ectea!a dreptul bene"iciarului de a cesiona orice suma la care este sau ar "i indreptatit in ba!a acreditivului, in con"ormitate cu prevederile legii aplicabile. ;cest articol se re"era doar la cesionarea sumelor si nu la cesionarea dreptului de a utili!a acreditivul insusi. Anexa 5.6. (egulile &2,&6?, Paris, %99= (69ULIL6 &2,&6? ;L6 ,,I, P;(I), 0%.%0.%99=:%' ,LP.L. )olutionarea litigiilor provenite din acreditivele documentare Articolul :. )erviciul de solutionare a litigiilor %.%. Pre!entele (eguli se re"era la serviciul numit #6xperti!a litigiilor provenite din acreditivele documentare$ *&2,&6?:%14 care este pus la dispo!itie in legatura cu oricare litigiu legat de a. un acreditiv documentar "acind re"erinta la (egulile si U!antele Uni"orme privind acreditivele documentare *U,P:%84D b. aplicarea U,P si a (egulilor Uni"orme pentru (ambursarile Interbancare in cadrul ;creditivelor &ocumentare *U((:%:4. 2biectivul lor este de a asigura o deci!ie de expert independenta, impartiala si prompta *&eci!ie &2,&6?4 re"eritor la modul cind litigiul trebuie solutionat in ba!a termenilor si conditiilor acreditivului documentar si a U,P si@sau U(( in exclusivitate. %.'. &2,&6? este pus la dispo!itie de ,amera de ,omert International *,,I4 prin intermediul ,entrului International de 6xperti!a *,entrul4 sub auspiciile ,omisiei ,,I pentru Te7nica si U!ante 0ancare *,omisia 0ancara4. %.1. in ca!ul in care un litigiu este pre!entat ,entrului in con"ormitate cu pre!entele (eguli, ,entrul va numi trei experti din lista expertilor mentinuta de ,omisia 0ancara. ;cesti trei experti *6xperti &esemnati4 vor lua o deci!ie care, dupa consultatia cu 6xpertul Te7nic al ,omisiei 0ancare, va "i cali"icata de catre ,entru drept &eci!ie &2,&6? in con"ormitate cu pre!entele (eguli. &eci!ia &2,&6? nu isi propune sa "ie con"orma cu oricare cerinte legale stabilite pentru deci!ia arbitrala. %.8. &aca nu s5a preva!ut alt"el, &eci!ia &2,&6? nu va "i obligatorie pentru parti. %.:. in procedura &2,&6? comunicarea cu ,entrul va "i e"ectuata in exclusivitate in scris, adica prin comunicare primita in "orma care asigura inregistrarea completa a in"ormatiei, via teletransmisie sau alte mijloace cuvenite. "rticolul#. #ererea '!''87.2-.'.-n ' /-' !'-'t' u..@- <.-r. .B,. c '.% Initiatorul va solicita o &eci!ie &2,&6? prin pre!entarea unei cereri *,ererea4. Initiatorul poate "i una din partile implicate in litigiu, ce solicita in mod individual, sau mai multe sau toate partile la litigiu, care pre!inta in comun o ,erere unica. ,ererea, inclusiv toate documentele anexate la ea, va "i pre!entata ,entrului in Paris, Cranta, in patru exemplare. '.'. ,ererea va "i concisa si va contine toata in"ormatia necesara, pre!entata intr5o maniera clara, si in particular '.'.%. numele deplin si adresa Initiatorului, cu indicatia clara a "unctiilor Initiatorului in cadrul acreditivului documentarD
100

'.'.'. numele deplin si adresa oricarei alte parti la litigiu *(eclamat4, cu indicatia clara a "unctiilor Initiatorului in cadrul acreditivului documentar, in ca!ul in care ,ererea nu este pre!entata in comun de toate partile la litigiuD '.'.1. declaratia Initiatorului privind solicitarea "ormala a &eci!iei &2,&6? in con"ormitate cu (egulile ,,I privind experti!a in litigiile provenite din acreditivele documentareD . E.E A. descrierea sumara a litigiului si a pretentiilor Initiatorului, cu identi"icarea clara a tuturor c7estiunilor re"eritoare la acreditivul documentar si a U,P si@sau U((, care urmea!a a "i determinateD D '.'.:. copiile acreditivului documentar disputat, a tuturor amendamentelor la el, si a tuturor documentelor considerate necesare pentru stabilirea circumstantelor relevanteD '.'... declaratia Initiatorului precum ca copia ,ererii, inclusiv a tuturor documentelor anexate la ea, a "ost trimisa "iecarui (eclamat indicat in ,erere. '.1. ,ererea trebuie sa "ie insotita de plata 2norariului standard in con"ormitate cu ;nexa de mai jos. i Articolul F. (eplica ' 1.%. (eclamatul poate pre!enta o (eplica la ,ererea Initiatorului. (eclamatul poate "i una din partile implicate in litigiu indicate in ,erere ca (eclamat, ce pre!inta (eplica in mod individual, sau in comun o (eplica unica. (eplica trebuie sa "ie primita de ,entru nu mai tir!iu de perioada stipulata in Nota de receptie a ,ererii *ve!i ;rticolul :4, emisa de ,entru. (eplica, inclusiv toate documentele anexate la ea, va "i pre!entata ,entrului in Paris, Cranta, in patru exemplare. Uta 1.'. (eplica va "i concisa si va contine toata in"ormatia necesara, pre!entata intr5o maniera clara, si in particular 1.'.%. numele si adresa InitiatoruluiD 5 1.'.'. data ,ererii relevanteD 1.'.1. declaratia (eclamatului privind solicitarea "ormala a &eci!iei &2,&6? in con"ormitate cu (egulile ,,I privind experti!a in litigiile provenite din acreditivele documentareD 1.'.8. descrierea sumara a pretentiilor (eclamatului, cu identi"icarea clara a tuturor c7estiunilor re"eritoare la acreditivul documentar si a U,P si@sau U((, care urmea!a a "i determinateD 1.'.:. copiile tuturor documentelor suplimentare considerate necesare pentru stabilirea circumstantelor relevanteD 1.'... declaratia (eclamatului precum ca copia (eplicii, inclusiv a tuturor documentelor anexate la ea, a "ost trimisa in scris Initiatorului si altor (eclamati indicat in ,erere. 1.1. &aca (eclamatul nu pre!inta declaratia in con"ormitate cu ;rticolul 1.'.1., &eci!ia "inala &2,&6? nu va "i pusa la dispo!itia lui. ... ArticolulG. )uplementele , .. , DD5 D ,,$u; 8.% ,ererea, (eplicile si )uplementele vor "i de"initive dupa receptionarea lor. 8.'. ,entrul poate cere Initiatorului si (eclamatului prin ,itatie sa pre!inte anumite in"ormatii suplimentare, inclusiv copii ale documentelor, relevante pentru &eci!ia &2,&6? *)uplemente4. 8.1. )uplementele trebuie sa "ie primite de ,entru in patru exemplare in termenul stipulat in ,itatie. )uplementul va "i concis si va contine toata in"ormatia necesara, pre!entata intr5o maniera clara, si va include copiile documentelor relevante. 6l de asemenea va contine 8.1.%. datasi numarul de re"erinta precum indicat in ,itatieD 8.1.'. numele si adresa emitentului ,itatieiD
10%

8.1.1. declaratia emitentului ,itatiei precum ca o copie a )uplementului, inclusiv a tuturor documentelor anexate la el, a "ost trimisa Initiatorului si (eclamatului. 8.8. )uplementele vor "i pre!entate ,entrului numai la si in con"ormitate cu ,itatia emisa de ,entru. Articolul &. (eceptia si re"u!ul :.%. ,entrul va con"irma receptia ,ererilor, (eplicilor si )uplementelor Initiatorului si (eclamatului *Nota de receptie4. :.'. ,entrul va prevede un termen re!onabil in cadrul caruia "iecare (eplica sau )uplement trebuie sa "ie receptionat de ,entru. Termenul respectiv nu trebuie sa depaseasca 10 de !ile de la data Notei de receptie a ,ererii, sau %8 !ile de la data ,itatiei de a pre!enta un )uplement. :.1. 2rice (eplica sau )uplement primit de ,entru dupa expirarea termenului indicat in Nota de receptie sau ,itatia relevanta, sau orice comunicare nesolicitata de ,entru, nu va "i luata in consideratie. D .. D. DD' ,,-,. ....5. :.8. La cererea Initiatorului sau (eclamatului, ,entrul poate re"u!a in orice timp, pina sau dupa Nota sa de receptie, orice ,erere, (eplica sau )uplement, in intregime sau in parte :.8.%. cind ,entrul sau 6xpertii &esemnati considera orice c7estie care urmea!a a "i determinata, ca tara relevanta "ata de acreditivul documentar sau U,P si@sau U((D :.8.'. care in alte privinte, in particular "orma si@sau continutul, nu corespunde cerintelor pre!entelor (eguliD :.8.1. in privinta carora 2norariul standard nu a "ost primit de ,entru in termen de %8 !ile de la data ,ererii. :.:. Termenii indicati in pre!entele (eguli ori in orice Nota de receptie sau ,itatie ce indica !ile, vor "i considerate ca "acind care re"erinta la !ile calendaristice si incepind sa curga din !iua urmatoare !ilei de emitere indicate in Nota de receptie sau ,itatia relevanta. &aca ultima din termenul relevanta este, sau orice data "ixa cade pe, o !i nelucratoare in Paris, Cranta, atunci termenul va expira la s"irsitul urmatoarei !ile lucratoare in Paris. Articolul 6. &esemnarea expertilor ..%. ,omisia bancara va mentine o lista interna a expertilor cu experienta vasta si cunostinte in materia acreditivelor documentare si a U,P si@sau U((. ..'. La receptionarea ,ererii, ,entrul va numi trei experti independenti din lista. Ciecare 6xpert &esemnat va declara independenta sa partilor mentionate in ,erere. ,entrul va numi unul din cei trei 6xperti &esemnati sa actione!e ca conducator. ..1. Un 6xpert &esemnat va pastra in orice timp con"identialitatea stricta a tuturor in"ormatiilor si documentelor re"eritoare la ca!ul &2,&6?. ..8. in ca!ul in care un 6xpert &esemnat considera ca se a"la in imposibilitatea exercitarii "unctiilor sale, el va trimite imediat o noti"icare de retragere ,entrului. in ca!ul in care ,entrul considera ca 6xpertul &esemnat se a"la in imposibilitatea exercitarii "unctiilor lui, el va trimite o noti"icare de retragere acestui 6xpert &esemnat. in ambele ca!uri, acest 6xpert &esemnat va intoarce imediat ,entrului ,ererea, (eplica*(eplicile4 si )uplementul *)uplementele4 primite, inclusiv toate documentele anexate la ele, iar ,entrul va in"orma alti 6xperti &esemnati privitor la retragerea in cau!a. ..:. ,entrul va substitui, "ara intir!iere, 6xpertul &esemnat a carui numire este retrasa inainte de termen con"orm ;rticolului ..8. a pre!entelor (eguli, si va in"orma in acest sens alti 6xperti &esemnati. .@ Articolul =. Procedura expertilor desemnati =.%. La primirea 2norariului standard, ,entrul va pre!enta 6xpertilor &esemnati ,ererea, (eplica *(eplicile4 si )uplementul *)uplementele4 primite in legatura cu ea. =.'. 6xpertii &esemnati vor exercita "unctiile sale in mod impartial si in exclusivitate in ba!a ,ererii, (eplicii *(eplicilor4 si )uplementului *)uplementelor4 primite in legatura cu ea, acreditivului documentar, a U,P si@sau U((.
10'

=.1. ,ind un 6xpert &esemnat considera de cuviinta, conducatorul lor poate cere ,entrului citarea Initiatorului si (eclamatului, con"orm ;rticolului 8 a pre!entelor (eguli, pentru a asigura in"ormatie aditionala si@sau copii ale documentelor. =.8. in timp de 10 de !ile dupa primirea tuturor in"ormatiilor si documentelor considerate necesare si su"iciente pentru stabilirea circumstantelor, 6xpertii &esemnati vor elabora un proiect de deci!ie pe care conducatorul il va pre!enta ,entrului pentru a decide asupra ei. =.:. Nici Initiatorul nici (eclamatul nu vor
o

s i.itsFx A solicita o audienta in "ata 6xpertilor &esemnatiD A cere de la ,,I sa anunte numele 6xpertului &esemnatD A intreprinde masuri pentru a cita un 6xpert &esemant sau un angajat al ,omisiei bancare, in calitate de martor, expert sau in orice alta "unctie similara, in "ata unui tribunal sau instanta de drept ce examinea!a un litigiu in legatura cu acest 6xpert &esemnat sau, respectiv, angajat al ,omisiei 0ancare, care a participat la luarea &eci!iei &2,&6?. Articolul I. &eci!ia &2,&6? >.%. La receptionarea deci!iei 6xpertilor &esemnati, ,entrul va consulta 6xpertul Te7nic al ,omisiei 0ancare, sau repre!entantul nomitat al acestuia, pentru a determina daca &eci!ia &2,&6? este con"orma cu U,P si@sau U(( si implementarea acestora de ,omisia 0ancara. ;mendamentele propuse de 6xpertul Te7nic *sau repre!entantul acestuia4 vor trebui sa "ie aprobate de majoritatea 6xpertilor &esemnati. >.'. ,u conditia respectarii prevederilor ;rticolului %0.'. a pre!entelor (eguli, ,entrul va emite si pune la dispo!itie &eci!ia &2,&6? "ara intir!iere >.'.%. InitiatoruluiD >.'.'. (eclamatului care a solicitat, in con"ormitate cu ;rticolul 1.'.1., &eci!ia &2,&6? emisa con"orm (egulilor ,,I de 6xperti!a in Litigiile re"eritoare la ;creditivele &ocumentareD >.1. &eci!ia &2,&6? va "i emisa de ,entru in limba engle!a, numai daca 6xpertii &esemnati nu decid alt"el, si va contine printre altele urmatoarele >.1.%. numele Initiatorului si (eclamatuluiD >.1.'. sumarele pre!entarilor relevante c7estiunilor ce sint determinateD >.1.1. determinarea c7estiunilor si deci!iilor luate, cu argumentarea succinta a lorD >.1.8. data emiterii si semnatura pentru si in numele ,entrului. >.8. &eci!ia &2,&6? se va considera emisa in Paris, Cranta, la data emiterii ei de catre ,entru. Articolul '. &epo!itarea si publicarea deci!iei &2,&6? 9.%. 2riginaul "iecarei &eci!ii &2,&6? va "i depo!itat la ,entru si va "i pastrat la el timp de %0 ani. 9.'. ,,I poate publica orice &eci!ie &2,&6?, cu conditia ca in toate ca!urile identitatea partilor sa nu "ie data publicitatii. Articolul :C. ,osturile &2,&6? %0.%. ,osturile serviciului &2,&6? va "i 2norariul standard precum indicat in ;nexa. 2norariul standard nu este recuperabil. in circumstante exceptionale, un ,omision )uplimentar poate "i platibil in marimea stabilita de ,entru la discretia sa, tinind cont de complexitatea spetei, si cu conditia nedepasirii pla"onului stabilit in ;nexa la compartimentul #,omisionul )uplimentar$. ;cest ,omision )uplimentar va "i "acturat catre Initiator intr5un termen re!onabil, dar nu mai tir!iu de 8: de !ile de la data Noti"icarii de receptionare a ,ererii. Nici un ,omision )uplimentar nu va "i solicitat atunci cind valoarea acreditivului documentar disputat nu depaseste minimumul stabilit in ;nexa. %0.'. &eci!ia &2,&6? nu va "i pusa la dispo!itie pina cind ,entrul nu primeste 2norariul standard si, in ca!ul in care este "acturat, orice ,omision )uplimentar. T D,D Articolul ::. 9eneralitati , ,.
101

%%.%. in toate privintele nepreva!ute in pre!entele (eguli, ,entrul, expertii, 6xpertii &esemnati, angajatii, o"icialii si lucratorii ,,I vor mentine stricta con"identialitaeta si vor actiona in spiritul pre!entelor (eguli. %%.'. 6xpertii &esemnati, angajatii, o"icialii si lucratorii ,,I nu isi asuma nici o raspundere sau responsabilitatea pentru consecintele intir!ierii si@sau pierderii in tran!it a oricarui*ror4 mesaj*e4, mesaj*e4, scrisoare*ori4 sau document*e4, sau pentru intir!ierea, deteriorarea sau alta*e4 eroare*ori4 intervenite la transmiterea oricarei telecomunicatii, sau pentru erorile in traducerea si@sau interpretarea termenilor te7nici. %%.1. 6xpertii &esemnati, angajatii, o"icialii si lucratorii ,,I, nu isi asuma nici o raspundere sau responsabilitate pentru descarcarea sau pre!umabila descarcare de "unctiile lor in legatura cu orice &eci!ie &2,&6?, numai daca actiunea sau omisiunea se dovedeste a "i nu cu buna credinta. ;N6?; L; (69ULIL6 ,,I &6 6?P6(TIO; IN LITI9IIL6 (6C6(IT2;(6 L; ;,(6&ITIG6L6&2,U+6NT;(6 %. 2norariul standard .5' 2norariul standard, care include c7eltuielile administrative si onorariul expertilor, este de :000 dolari )U;. E, , . '. ,omision )uplimentar . i..,5 In con"ormitate cu articolul %0.% a pre!entelor (eguli, ,entru poate, daca valoarea acreditivului depaseste %00.000 dolari )U;, sa solicite plata unui ,omision suplimentar in valoare de pina la %00I din 2norariul standard. 1. Plata 2rice plata "acuta in vederea ac7itarii sumelor sus5mentionate, va "i "icuta in dolari )U; catre ,amera de ,omert International de la Paris, prin trans"er de credit pe contul nr. ... desc7is la ..., sau prin cec platibil ,amerei de ,omert International, sau prin cartela GI); cu indicatia valabilitatii cartelei, numarului ei, numelui detinatorului, si !ilei semnarii. .'5$'' '. 8.Transmiterea ' ' .. ,@i ' o i,urt 2rice ast"el de plata trebuie insotita de un ordin scris adresat catre International ,7amber o" ,ommerce International ,entre "or 6xpertise -Af 5$ U' " 1>,,ours;lbertler C5=:00> Paris Crance D D .5 ' +.5 . ,'. , ,, ' ;. ' I?T5A Tele"ax Z11 %89:1'> :9 cu indicarea urmatoarelor date ' .s t 5 svj Numele &enumirea de "irma ,ompania D D,aU ,5 ,,#H
108

;dresa ,odul@,odul postal &ata ,ererii ' :. 9eneralitati ;ceasta ;nexa poate "i modi"icata "ara noti"icare. Ultima versiune a pre!entei ;nexe poate "i obtinuta la cerere de la ,amera de ,omert International. Pentru in"ormatii suplimentare re"eritoare la sistemul &2,&6?, contactati ,entrul International de 6xperti!a a ,,I tel. *11 %489 :1 '> 1> "ax *11 %489:1 '911 . , 65mail &ocdexbiccNbo.org ..'D'L ,,. Anexa 5.H. (eguli Uni"orme pentru Incaso *U(,:''4, %99: (69ULI UNIC2(+6 P6NT(U IN,;)2 Publicatia ,,I Nn :'' ''' '$5 D. '5''$ U ;. &I)P2OITII 96N6(;L6 )I &6CINITII Articolul :. ;plicarea (UI:'' a. (egulile uni"orme pentru incaso se aplica tuturor incasourilor asa cum sint de"inite in ;rticolul ', unde pre!entele (eguli sint incorporate in textul #instructiunii de incaso$ mentionate in ;rticolul 8, si sint obligatorii pentru toate partile implicate, cu exceptia ca!ului in care s5a convenit alt"el in mod expres, sau in ca!ul in care acestea contravin prevederilor legislatiei si@sau reglementarilor nationale, ale unui stat sau locale, de la care nu se poate deroga. b. 0ancile nu au nici o obligatie sa dea curs unui incaso sau oricaror instructiuni pentru incaso sau instructiuni subsecvente unui incaso. uBr c. &aca o banca a 7otarit, pentru orice motiv, sa nu dea curs unui incaso sau instructiunilor a"erente primite, trebuie sa avi!e!e partea de la care a primit incasoul sau instructiunile respective, prin una din caile de telecomunicare sau, daca nu este posibil, prin alt mijloc de comunicare, "ara intir!iere. Articolul E. &e"initia incaso5ului Pentru scopul acestor articole a. #Incaso$ 5 inseamna manipulare de documente de catre banci, dupa cum se mentionea!a in ;rticolul '*b4, in con"ormitate cu instructiunile primite, cu scopul de a i. obtine plata si@sau acceptarea, ' sau ii. elibera documente contra platii si@sau contra acceptare, ' sau iii. elibera documente in alte conditii. b. #&ocumente$ 5 inseamna documente "inanciare si@sau documente comerciale. i. #&ocumente "inanciare$5inseamna cambii )bills ofexc,ange , bilete la ordin )pro$issor+ notes , cecuri )c,e(ues sau alte instrumente similare utili!ate pentru obtinerea platii. ii. #&ocumente comerciale$ 5 inseamna "acturi, documente de transport, documente de valoare sau alte documente similare, sau orice alte documente care nu sint documente "inanciare. c. #Incaso simplu )clean collection " - inseamna incasoul in cadrul caruia documentele "inanciare nu sint insotite de documente comerciale.
10:

d. #Incaso documentar$ 5 inseamna incasoul in cadrul caruia i. documente "inanciare sint insotite de documente comercialeD ii. documente comerciale nu sint insotite de documente "inanciare. @ Articolul F. Partile implicate intr5un incaso a. Pentru scopul acestor articole parti implicate sint i. 6mitentul@ordonatorul@tragatorul *#principal$4 este partea care incredintea!a operatiunea de incaso unei banci. ii. 0anca remitenta )re$itting ban4 este banca careia emitentul@ordonatorul@tragatorul i5a incredintat operatiunea de incaso. iii. 0anca insarcinata cu incasarea *#collecting ban<$4 este orice banca, alta decit banca remitenta, implicata in operatiunile asociate incasoului. iv. 0anca pre!entatoare )presenting ban4 este banca insarcinata cu incasarea, care e"ectuea!a pre!entarea documentelor trasului. b. Trasul )dra=ee este partea careia trebuie sa i se "aca pre!entarea documentelor con"orm instructiunilor de incaso. Articolul G. Instructiunea de incaso , a. i. Toate documentele trimise la incaso trebuie sa "ie insotite de instructiunea de incasare, cu mentiunea ca incaso5ul este supus (egulilor Uni"orme pentru Incaso *(UI :''4 *#Uni"orm (ules "or ,ollections A U(, :''4, cu instructiuni complete si precise. 0ancile nu sint autori!ate sa actione!e decit in con"ormitate cu aceste instructiuni si cu pre!entele reguli. ii. 0ancile nu vor examina documentele pentru a obtine instructiuni, iii. 0ancile nu vor lua in considerare nici o instructiune primita de la orice alta parte@ banca, alta decit cea de la care a primit incasoul, cu exceptia ca!urilor autori!ate prin instructiunile de incaso. b. Instructiunile de incaso trebuie sa contina urmatoarele in"ormatii i. &etalii despre banca de la care s5a primit incasoul numele intreg, cod )FICT, adresa, telex, tele"on, "ax si in"ormatia de re"erinta. ii. &etalii despre emitent@ordonator@tragator inclu!ind numele intreg, adresa, telex, tele"on, "ax. 1. &etalii despre tras inclu!ind numele intreg, adresa sau domiciliul la care trebuie sa "ie "acuta pre!entarea, telex, tele"on, "ax. 8. &etalii despre banca pre!entatoare, daca exista, inclu!ind numele intreg, adresa, cod )FICT, telex, tele"on, "ax. :. )uma si valuta incasoului. .. Lista documentelor anexate si numarul de ordine al "iecarui document. =. a. Termenele si conditiile re"eritoare la modalitatea de obtinere a platii si@sau acceptarii, b. ,onditii de eliberare a documentelor contra %4 plata si@sau acceptare '4 alte termene si@sau conditii. 6ste responsabilitatea partii care emite instructiunile de incaso sa se asigure ca termenele de eliberare a documentelor sint clare si lipsite de ambiguitatiD in ca! contrar bancile nu vor "i raspun!atoare pentru orice consecinte ce decurg din aceasta. viii. )pe!ele care trebuie suportate indicind careu5se daca se renunta sau nu la ele. ix. &obinda, daca este ca!ul, indicind careu5se daca se poate renunta la ea sau nu, inclu!ind a. rata dobm!iiD b. perioadaD c. ba!a de calcul *ex. 1.0 ori 1.: !ile intr5un an4 aplicabila, x. +etoda de plata si "orma avi!ului de plata. xi. Instructiuni in ca! de neplata, neacceptare si@sau necon"ormitate cu alte instructiuni, c. i. Instructiunile de incaso trebuie sa contina adresa completa a trasului ori a domiciliului la care trebuie sa se "aca pre!entarea. &aca adresa este incompleta sau incorecta, banca insarcinata cu
10.

incasarea, "ara nici o responsabilii ate din partea sa, poate incerca sa a"le adresa corecta. , ., ii. 0anca insarcinata cu incasarea nu este obligata sau nu este tinuta raspun!atoare pentru nici o intir!iere ce decurge din "urni!area unei adrese incomplete sau incorecte. ,. C2(+; P(6O6NT;(II B ,.. . - ,.i t Articolul &. Pre!entarea a. Pentru scopul acestui articol #pre!entarea$ este procedura prin care banca pre!entatoare pune documentele la dispo!itia trasului con"orm instructiunilor. b. Instructiunile de incaso trebuie sa preci!e!e perioada de timp exacta, in care trasul trebuie sa ia o deci!ie. 6xpresii precum #prima$ )first , #prompta$ )pro$pt , #imediata$ )i$$ediate sa altele similare, nu trebuie "olosite in legatura cu pre!entarea, sau cu re"erire la o perioada de timp in care documentele trebuie preluate de tras, sau pentru oricare alta deci!ie ce trebuie luata de tras. &aca asemenea termene sint "olosite, bancile nu le vor lua in considerare. c. &ocumentele trebuie pre!entate trasului in "orma in care au "ost primite, exceptind ca!ul in care bancile sint autori!ate sa aplice timbrele@stampilele necesare, pe c7eltuiala partii de la care s5a primit incasoul, numai daca nu se prevede ast"el, si sa "aca orice andosari necesare, sau sa aplice orice stampile sau elementele de identi"icare ori simboluri obisnuite pentru, sau cerute de, operatiunile de incaso. d. ,u scopul de a da curs instructiunilor emitentului@ordonatorului@tragatorului, banca remitenti va utili!a banca nominali!ata de acesta in calitate de banca insarcinata cu incasarea. in absenta unei ast"el de nominali!ari, banca remitenta va utili!a orice banca aleasa din proprie initiativa, sau aleasa de alta banca din tara unde are loc plata sau acceptarea, sau din tara in care trebuie indeplinite alte termene si conditii. e. &ocumentele si instructiunile de incaso pot "i trimise direct de banca remitenta catre banca insarcinata cu incasarea sau prin intermediul altei banci intermediare. ". &aca banca remitenta nu mentionea!a o anumita banca pre!entatoare, banca insarcinata cu incasarea poate utili!a o banca pre!entatoare la alegerea sa. Articolul 6. &ocumente la vedere@pentru acceptare in ca!ul documentelor platibile la vedere, banca pre!entatoare trebuie sa e"ectue!e pre!entarea la plata "ara intir!iere. in ca!ul documentelor platibile la termen, banca pre!entatoare trebuie, daca este ceruta acceptarea, sa e"ectue!e neintir!iat pre!entarea pentru acceptare, si, daca este ceruta plata, sa pre!inte documentele pentru plata nu mai tir!iu decit data scadentei respective. A rticolul =. 6liberarea documentelor comerciale ' &ocumente contra acceptare *&@;4 versus &ocumente contra plata *&@P4 a. Incasourile nu trebuie sa contina cambii platibile la o data ulterioara cu instructiuni ca documentele comerciale sa "ie eliberate contra plata. b. &aca incasoul contine o cambie platibila la o data ulterioara, instructiunile de incaso trebuie sa preci!e!e daca documentele comerciale vor "i eliberate trasului contra acceptare *&@;4 sau contra plata *&@P4. in lipsa unei asemenea preci!ari, documentele comerciale vor "i eliberate numai contra plata, si banca insarcinata cu incasarea nu va "i raspun!atoare de nici o consecinta ce decurge din intir!ierea in eliberarea documentelor. c. &aca incasoul contine o cambie platibila la o data ulterioara si instructiunea de incaso indica ca documentele comerciale vor "i eliberate contra plata, documentele vor "i eliberate numai contra acestei plati si banca insarcinata cu incasarea nu va "i raspun!atoare de nici o consecinta ce decurge din intir!ierea in eliberarea documentelor. Articolul I. 6miterea de documente &aca instructiunile bancii remitente prevad ca, "ie banca insarcinata cu incasarea, "ie trasul sa
10=

intocmeasca@emita documente *cambie, bilet la ordin, certi"icat de depo!it, scrisori de angajament sau alte documente4 care nu au "ost incluse in incaso, "orma si exprimarea unor asemenea documente trebuie sa "ie "urni!ate de banca remitentaD in ca! contrar banca insarcinata cu incasarea nu va "i raspun!atoare de "orma si exprimarea unor asemenea documente. &. 20LI9;TII )I (6)P2N);0ILIT;TI Articolul '. 0una credinta si grija re!onabila 0ancile trebuie sa actione!e de buna credinta si sa exercite o grija re!onabila. Articolul :C. &ocumente versus mar"uri @ servici @ executare de lucrari a. +ar"urile nu trebuie sa "ie livrate direct pe adresa unei banci sau la ordinul acesteia "ara acordul prealabil din partea acestei banci. Totusi, in eventualitatea ca mar"urile sint livrate sau expediate pe adresa bancii sau la ordinul acesteia pentru a "i eliberate trasului contra plata sau acceptare sau con"orm altor termene si conditii, "ara acordul prealabil al acesteia, aceasta banca nu va avea nici o obligatie sa preia mar"a, care ramine pe riscul si responsabilitatea partii expeditoare a mar"ii. b. 0ancile nu au nici o obligatie sa ia masuri in legatura cu mar"urile la care se re"era incasoul, inclu!ind depo!itarea si asigurarea mar"urilor c7iar daca sint date instructiuni speciale in acest sens. 0ancile vor actiona ast"el numai daca si in masura in care sint de acord sa actione!e ast"el, in "iecare ca! in parte. ,u toate acestea, prevederile % *c4 ale acestor (eguli se aplica bancii insarcinate cu incasarea c7iar in lipsa unei instructiuni speci"ice in acest sens. c. Totusi, daca bancile iau masuri pentru protectia mar"urilor, indi"erent daca au primit instructiuni sau nu, ele nu5si asuma responsabilitatea in ceea ce priveste soarta si@sau starea mar"urilor si@sau masurile, si@sau omisiunile tertilor insarcinati cu pastrarea si@ sau protectia mar"urilor. Totusi, banca insarcinata cu incasarea trebuie sa avi!e!e "ara intir!iere banca de la care a primit instructiunile de incaso asupra oricaror masuri luate. d. 2rice comisioane si@sau spe!e oca!ionate la banci in legatura cu actiunile destinate protectiei mariurilor, sint in sarcina partii de la care s5a primit incasoul. e. i. Totusi, con"orm prevederilor ;rticolului %0 *a4, daca mar"urile sint expediate la ordinul bancii insarcinate cu incasarea, si trasul a onorat incasoul prin plata@acceptare sau con"orm altor termene si conditii, iar banca insarcinata cu incasarea a aranjat eliberarea mar"urilor, trebuie considerat ca banca remitenta a autori!at banca insarcinata cu incasarea sa actione!e ast"el. ii. in ca!ul in care banca insarcinata cu incasarea, pe ba!a instructiunilor bancii remitente sau in ba!a termenilor ;rticolului %0 *e4 *i4 de mai sus, aranjea!a eliberarea mar"urilor, banca remitenta va trebui sa ramburse!e banca insarcinata cu incasarea pentru toate daunele si c7eltuielile oca!ionate cu acest prilej. Articolul ::. Neasumarea raspunderii pentru actiuni ale partilor instructate a. 0ancile care apelea!a la serviciile unei alte banci sau altor banci, in scopul de a da curs instructiunilor emitentului@ordonatorului@tragatorului, o "ac in contul si pe riscul acestuia. b. 0ancile nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate daca instructiunile pe care le5au transmis nu au "ost indeplinite, c7iar daca ele au avut initiativa alegerii bancii insarcinate cu incasarea. c. 2 parte ce instructea!a o alta parte sa preste!e servicii, va "i obligata si va raspunde pentru despagubirea partii instruite pentru toate obligatiile si responsabilitatile impuse de legile si u!antele straine. Articolul :E. Neasumarea raspunderii pentru documentele primite a. 0ancile trebuie sa determine daca documentele primite apar a "i con"orm celor enumerate in instructiunea de incaso, si trebuie sa avi!e!e prin mijloacele de telecomunicare, sau daca nu este posibil, prin alte mijloace de expediere, "ara intir!iere, partea de la care au primit instructiunea de incaso, daca lipsesc documente sau sint pre!entate altele decit cele enumerate. 0ancile nu au nici o obligatie ulterioara in aceasta privinta. b. &aca documentele nu apar sa "ie enumerate, bancii remitente nu i se va permite sa discute tipul si numarul de documente primite de catre banca insarcinata cu incasarea. c. in ba!a ;rticolului : *c4 si ;rticolului %' *a4 si %' *b4 supra, bancile vor pre!enta documentele
10>

asa cum au "ost primite, "ara o examinare ulterioara. ,. . D Di Articolul :F. Neasumarea raspunderii pentru autenticitatea documentelor 0ancile nu isi asuma nici o obligatie ori responsabilitate pentru "orma, su"icienta, acuratetea, veridicitatea, "alsi"icarea sau e"ectele legale ale oricarui document, sau pentru conditiile generale si@sau particulare stipulate in documente sau impuse acestoraD de asemenea, nu isi asuma obligatia sau responsabilitatea pentru descrierea, cantitatea, greutatea, calitatea, starea, ambalarea, livrarea, valoarea sau existenta mar"urilor repre!entate prin documente, sau pentru buna credinta sau actele si@sau omisiunile, solvabilitatea, executarea sau reputatia expeditorilor, carausilor, transportatorilor, destinatarilor sau asiguratorilor mar"urilor sau a oricarei persoane, oricare ar "i ea. Articolul :G. Neasumarea raspunderii pentru intir!ieri, pierderi pe timpul transportului sau traducerii ;B. a. 0ancile nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele, care decurg din intir!ieri si@sau pierderi in transmiterea oricarui*ror4 mesaj*e4, scrisoare*ri4 sau document*e4, sau pentru intir!ieri, mutilari sau alte erori intervenite in transmiterea prin telecomunicatie, sau pentru eroare*ori4 de traducere si@sau interpretare a termenilor te7nici. b. 0ancile nu vor "i obligate sau tinute raspun!atoare pentru nici o intir!iere re!ultata din necesitatea de a obtine clari"icari cu privire la instructiunile primite. "rticolul (9. ,orta majora @-..... B ' . '-, .. 0ancile nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele care decurg din intreruperea activitatii lor, provocata de miina lui &umne!eu, revolutii, tulburari civile, insurectii, ra!boaie sau orice alte cau!e ce se situea!a in a"ara controlului lor, sau datorita grevelor sau blocajelor )loc4outs . 6. PL;T; . Articolul :6. Plata "ara intir!iere a. )umele incasate *mai putin comisioane si@sau reduceri si@sau c7eltuieli, acolo unde este ca!ul4 trebuie sa "ie puse "ara intir!iere la dispo!itia partii de la care s5a primit instructiunea de incasare, in con"ormitate cu termenii si conditiile acestei instructiuni. b. in po"ida ;rticolului % *c4, si daca nu s5a stabilit alt"el, banca insarcinata cu incasarea va e"ectua plata sumelor datorate numai in "avoarea bancii remitente. Articolul :H. Plata in moneda locala in ca!ul documentelor platibile in moneda tarii de plata *moneda locala4, banca pre!entatoare trebuie, daca nu a "ost alt"el instructata prin instructiunea de incaso, sa elibere!e documentele catre tras contra platii in moneda locala, numai daca aceasta moneda este imediat disponibila pentru utili!are in maniera speci"icata in instructiunile de incaso. Articolul :I. Plata in valuta in ca!ul in care documentele sint platibile in alta moneda decit a tarii de plata, banca pre!entatoare trebuie, daca nu a "ost alt"el instructata prin instructiunea de incaso, sa elibere!e documentele catre tras contra plata in valuta desemnata, numai daca asemenea valuta poate "i remisa imediat in concordanta cu instructiunile de incaso. Articolul :'. Plati partiale a. in ca!ul unui incaso simplu )clean collection , platile partiale pot "i acceptate, daca si in masura si in conditiile in care asemenea plati partiale sint autori!ate de legislatia in vigoare in locul de plata. &ocumentul*ele4 "manciar*e4 nu va*or4 "i remise trasului decit dupa e"ectuarea integrala a platii. D L b. in ca!ul unui incaso documentar platile partiale vor "i acceptate numai daca se speci"ica ast"el in instructiunea de incaso. Totusi, daca nu s5a stabilit alt"el, banca pre!entatoare va elibera documentele trasului numai dupa plata integrala, si nu va "i responsabila pentru consecintele aparute datorita intir!ierii in eliberarea documentelor.
109

c. in toate ca!urile, platile partiale vor "i acceptate numai daca sint respectate dispo!itiile ;rticolului %=, sau, respectiv, ;rticolului %>. Plata partiala, daca este acceptata, va "i e"ectuata con"orm dispo!itiilor ;rticolului %.. C. &20INOI, ,2+I)I2;N6 )l ,-6LTU6ILI Articolul EC. &obinda a. &aca instructiunile de incaso prevad incasarea dobin!ii, si trasul re"u!a sa plateasca aceasta dobinda, banca pre!entatoare poate sa elibere!e documentele contra plata sau acceptare sau in alte termene sau conditii, dupa ca!, "ara a percepe aceasta dobinda, in a"ara de ca!ul in care se aplica ;rticolul '0 *c4. b. in ca!ul in care asemenea dobinda trebuie incasata, instructiunea de incaso trebuie sa speci"ice rata dobin!ii, perioada si ba!a de calcul. c. in ca!ul in care instructiunea de incaso preci!ea!a clar ca plata dobin!ii nu poate "i renuntata, si trasul re"u!a sa plateasca aceasta dobinda, banca pre!entatoare nu va elibera documentele si nu va "i responsabila de nici o consecinta aparuta din cau!a oricarei intir!ieri in eliberarea documentelor. in care plata uobin!ii a "ost re"u!ata, banca pre!entatoare trebuie sa comunice prin mijloace de telecomunicare, sau, daca acest lucru nu este posibil, prin alte mijloace de expediere, "ara intir!iere, banca de la care a primit instructiunea de incasare. Articolul E:. ,omisioane si c7eltuieli a. &aca instructiunile de incaso speci"ica ca spe!ele si@sau comisioanele pentru incaso vor "i suportate de catre tras, si trasul re"u!a sa le plateasca, banca pre!entatoare poate elibera documentele contra plata sau acceptare, sau in alte termene si conditii, dupa ca!, "ara a le percepe, in a"ara de ca!ul in care se aplica prevederile ;rticolului '% *b4. 2ri de cite ori spe!ele si@sau comisioanele vor "i ast"el renuntate la incasare, acestea vor "i in contul partii care a trimis instructiunea de incaso, si pot "i retinute din sumele incasate. b. in care instructiunea de incaso preci!ea!a clar ca aceste spe!e si@sau comisioane nu pot "i re"u!ate la incasare, si trasul re"u!a sa le plateasca, banca pre!entatoare nu va elibera documentele si nu este responsabila de nici o consecinta ce decurge din orice intir!iere in eliberarea documentelor. in care plata spe!elor si@sau a comisioanelor de incaso a "ost re"u!ata, banca pre!entatoare trebuie sa comunice prin mijloace de telecomunicare, iar daca acest lucru nu este posibil, prin alte mijloace de expediere, "ara intir!iere, banca de la care a primit instructiunea de incasare, c in toate ca!urile unde in con"ormitate cu instructiunea de incaso sau cu aceste (eguli plata comisioanelor si@sau spe!elor si@sau c7eltuielilor trebuie suportata de emitent@ordonator@tragator, banca insarcinata cu incasarea are dreptul sa5si recupere!e rapid valoarea comisioanelor, spe!elor si c7eltuielilor de la banca de la care a primit instructiunea de incaso, iar banca remitenta are dreptul sa recupere!e de la emitent@ principal orice sume ast"el platite, impreuna cu comisioanele, spe!ele si c7eltuielile sale indi"erent de soarta incasoului. d. 0ancile isi re!erva dreptul sa solicite plata c7eltuielilor si@sau spe!elor in avans din partea partii de la care au primit instructiunea de incaso, pentru acoperirea costurilor ce decurg din incercarea de indeplinire a instructiunilor, si in "unctie de primirea acestei plati, isi vor re!erva dreptul sa nu dea curs instructiunii primite. D 9. ;LT6 P(6G6&6(I Articolul EE. ;cceptarea 0anca pre!entatoare este obligata sa veri"ice daca "orma in care a "ost acceptata cambia apare a "i completa si corecta, dar nu este responsabila pentru autenticitatea semnaturilor sau pentru dreptul de semnatura al celor care accepta cambia. Articolul EF. 0ilete la ordin si alte instrumente 0anca pre!entatoare nu este responsabila pentru autenticitatea semnaturilor sau pentru dreptul de semnatura al celor care semnea!a biletele la ordin, c7itante sau alte instrumente. Articolul EG. Protestul
1%0

Instructiunea de incaso trebuie sa prevada indicatii speciale privind protestul *sau alt proces legal4, in ca! de neplata sau neacceptare. in absenta acestor indicatii speciale, bancile implicate in incaso nu au nici o obligatie de obtinere a protestului *sau altui proces legal4 in privinta documentului*elor4, in eventualitatea neplatii sau neacceptarii. 2rice comisioane si@sau c7eltuieli suportate de banci in legatura cu protestul, sau alt proces legal, vor "i pe contul partii de la care a "ost primita instructiunea de incaso. Articolul E&. ,a!5de5necesitate , ' &aca emitentul@ordonatorul@tragatorul desemnea!a un repre!entant care sa actione!e drept ca!5 de5necesitate in eventualitatea neplatii si@sau neacceptarii, instructiunea de incaso trebuie sa speci"ice clar si precis atributiile acestui ca!5de5necesitate. in absenta unei indicatii in acest sens, bancile nu vor accepta nici o instructiune din partea repre!entantului emitentului. Articolul E6. ;vi!ari 0ancile insarcinate cu incasarea trebuie sa avi!e!e soarta incasoului in concordanta cu urmatoarele reguli ' $.......= ' ' '$'$ $' a. C2(+; ;GIO;(II ..s.. 5. ,i# Toate avi!arile sau in"ormatiile trimise de banca insarcinata cu incasarea catre banca de la care s5a primit instructiunea de incaso, trebuie sa contina detalii corespun!atoare, inclu!ind in toate ca!urile in"ormatia de re"erinta a bancii remitente, preci!ata in instructiunea de incaso. b. +6T2&; ;GIO;(II ' 6ste responsabilitatea bancii remitente sa instructe!e banca insarcinata cu incasarea cu privire la metoda prin care avi!arile detaliate in punctele *c4i, *c4ii si *c4iii sa "ie date. in absenta unor asemenea instructiuni, banca insarcinata cu incasarea va trimite avi!arile printr5o metoda aleasa de ea, pe c7eltuiala bancii de la care a primit instructiunea de incaso. . ci. ;GIOUL &6 PL;T; 0anca insarcinata cu incasarea trebuie sa trimita "ara intir!iere avi!ul de plata bancii de la care a primit instructiunea de incaso, ce contine detalii asupra sumei sau sumelor incasate, comisioanelor si@sau reducerilor si@sau c7eltuielilor deduse, unde este ca!ul, si metodei prin care se e"ectuea!a plata. ii. ;GIOUL &6 ;,,6PT;(6 0anca insarcinata cu incasarea trebuie sa trimita "ara intir!iere avi!ul de acceptare bancii de la care a primit instructiunea de incaso. iii. ;GIOUL &6 N6PL;T; )I@);U N6;,,6PT;(6 0anca pre!entatoare trebuie sa depuna e"orturi pentru a a"la care sint motivele de neplata si@sau neacceptare, si sa avi!e!e corespun!ator, "ara intir!iere, banca de la care a primit instructiunea de incaso. 0anca pre!entatoare trebuie sa trimita "ara intir!iere avi!ul de neplata si@sau neacceptare bancii de la care a primit instructiunea de incaso. La primirea unei asemenea avi!ari, banca remitenta trebuie sa dea instructiuni corespun!atoare in privinta utili!arii ulterioare a documentelor. &aca banca pre!entatoare nu primeste asemenea instructiuni in termen de .0 de !ile de la avi!ul sau de neplata si@sau neacceptare, documentele pot "i returnate bancii de la care au "ost primita instructiunea de incaso, "ara nici o alta responsabilitate din partea bancii
1%%

pre!entatoare. r , Anexa 5.I. (eguli uni"orme pentru rambursarile interbancare in cadrul acreditivelor documentare *U((:':4, %99: (69ULI UNIC2(+6 P6NT(U (;+0U();(IL6 INT6(0;N,;(6 IN ,;&(UL ;,(6&ITIG6L2( &2,U+6NT;(6 *U(( :':4 Publicatia N(. :':,%99:, a ,amerei de ,omert International de la Paris c I,, Uni"orm (ules "or0an<5to50an< (eimbursements under &ocumentarB ,redits *U(( :':4, I,, Publication .Ne :':, November %99:. In "orce as o" 3ulB 0%, %99.. c Traducere neo"iciala in limba romina de Gictor 0urac ,UGINT IN;INT6 ,amera Internationala de ,omert *,I,4 este de mult timp activa in "acilitarea comertului, in acest sens, regulile si de"initiile preva!ute de (egulile si U!antele Uni"orme pentru ;creditivele &ocumentare 5 cunoscute celor din comertul international ca U,P 5 sint universal acceptate ca modalitati de a o"eri partilor comerciale siguranta platii in tran!actiile lor, sub auspiciul sistemului bancar. (evi!uirea in %9=8 a U,P, ce a moderni!at versiunea din %9.', re"lecta importanta crescind carea a comertului international, si pentru prima data a "acut re"erinta speciala la implicarea unei #banci terte$ in manipularea creantelor de (ambursare a platii "acute in ba!a acreditivelor documentare. &e"initia "unctiilor bancii (ambursatoare a "ost ulterior de!voltata in revi!uirea din %9>1 a U,P, si moderni!ata in veriunea curenta U,P:00. ; devenit evident ca, desi U,P era un standard international pentru operatiunile cu acreditivele documentare, cresterea enorma a volumului (ambursarilor monetare interbancare raminea in mare masura guvernata de u!antele locale acceptate in centrele "inanciare majore, cu unica exceptie in )tatele Unite ale ;mericii, unde bancile au "ormulat regulile lor proprii de operare. Pentru a "ace "ata cerintei in standarde internationale in acest domeniul, si pentru a "acilita comertul, ,omisia 0ancara a ,.I.,. in %991 a creat un 9rup de lucru pentru elaborarea unui cadru juridic adecvat pentru noul set de reguli. ;ceasta publicatie, (eguli Uni"orme pentru (ambursarile Interbancare in cadrul ;creditivelor &ocumentare, este re!ultatul e"orturilor grupului mentinat. Noile (eguli re"lecta aportul considerabil a tuturor membrilor ,.I.,. implicati in acest proces, si e"orturile precedente ale practicienilor americani ale caror regul au servit ca un punct util de pornire pentru acest proiect. .5 ..,....,.,........ 3ean5,7arles (ou7er )ecretar 9eneral al ,I, ' . . ,. = *,%1% '' &in %911, ,.I.,. promovea!a aderenta la u!antele si cutumele in domeniul creditelor documentare. ;ceste practici s5au sc7imbat si au evoluat in timp, si noi u!ante si5au "acut aparitia. Pe parcursul ultimilor 10 de ani, u!ante speci"ice au "ost elaborate in domeniull (ambursarearilor interbancare in cadrul acreditivelor documentare. ;semenea u!ante, desi guvernate de (eguli si U!ante privind ;creditivele &ocumentare *U,P4, au evoluat intr5o procedura mai so"isticata, urmata de banci care nu sint parti in mecanismul de acreditiv, si care prevede (ambursarearea platilor "acute in ba!a acreditivelor altor banci, permitind ast"el reali!area prompta a platilor catre bene"iciari. U!antele mentionate, totusi, au #depasit$ ceea ce se contine in U,P la acest subiect, in %991, ,omisia 0ancara a ,.I.,. a autori!at 9rupul de lucru sa elabore!e reguli speci"ice procesului de (ambursareare interbancara. Pre!enta publicatie este
1%'

re!ultatul acestui proces. )arcina crearii unor noi reguli iste deseori di"icila. )pre deosebire de revi!uirea publicatiilor precedente, crearea unor noi reguli cere o anali!a adincita a u!antelor si procedurilor bancilor din toate partile lumii, care sint implicate in tran!actie. 9ratie comentariilor compre7ensive ale ,omitetelor nationale ale ,I,, si organi!atiilor bancare din toata lumea, 9rupul de lucru ce a elaborat aceste (eguli, a avut la dispo!itia sa un volum enorm de in"ormatie pentru anali!a. ,oncilierea po!itiilor di"erite este deseori di"icila. +isiunea 9rupului de lucru era de a "ixa u!antele curente, de a anali!a po!itiile di"erite, si, oca!ional, de a alege u!antele cele mai reusite. &in "ericire, 9rupul de lucru includea banc7eri experimentati care si5au devotat timpul si cunostintele sale acestui proces. Cara dedicatia acestor persoane si suportul organi!atiilor lor ce contribuiau la intelegerea si standarti!area procesului de (ambursareare, executarea sarcinii incredintate ar "i "ost imposibila. +embrii 9rupului de lucru au "ost % L6IC;N&6()2N )<andinavis<a 6ns<ilda 0an<en, )uedia C.6.,-;G;NN6) . +eesPierson, 2landa 9;(],2LL]6( +idland 0an<, +area 0ritanie )I;,-66-2N9 2verseas Union 0an<, )ingapore Pro". );LG;T2(6 +;,,;(2N6 +accarone P ;ssociates, Italia 2L6 +;L+T GI)T &en &ans<e 0an<, &anemarca ..... &I6T6(+6U(6( Festdeutsc7e Landesban< 9iro!entrale, 9ermania C6(&IN;N& +ULL6( &eutsc7e 0an<, 9ermania ,;(L2)G6L6O(29(I9U6O International ,7amber o" ,ommerce, Cranta i L.]. FI,/(6+6(;TN6 T7e -ong<ong and )7angai 0an<ing ,orpora5 tion, +area 0ritanie ;ceste (eguli au intrat in vigoare la % iulie %99.. 9rupul de lucru si ,.I.,. spera ca ele vor "acilita procesul (ambursarilor interbancare. in plus, speram ca prin crearea acestor reguli toate partile la tran!actie vor avea o mai buna intelegere a procesului, si vor "i in cunostinta de cau!a asupra implicatiilor acestuia. Cara reguli precum cele de "ata, comertul ba!at pe acreditivele documentare, si (ambursarile interbancare in cadrul acestor acreditive, ar "i "ost mai di"icil, scump si indelungat. &aca aceste (eguli imbunatatesc procesul curent, asigura o ba!a mai structurata pentru manipulare, si ajuta la scolari!area utili!atorilor, ele vor "ace un bun serviciu comunitatii. &;NT;]L2( Presedinte 9rupul de lucru al ,.I.,. asupra (ambursarearilor Interbancare in cadrul ;creditivelor &ocumentare Presedinte, ,onsiliul ).U.;. pentru 2peratiuni 0ancare Internationale, Inc. INT(2&U,6(6 9rupul de lucru care a elaborat pre!entele (eguli, a incercat sa re"lecte "idel practica internationala a (ambursarilor interbancare. Pe parcursul sedintelor 9rupului de lucru, acesta a reva!ut toate comentariile "acute de comitetele nationale ale ,.I.,. si alti comentatori, si a incorporat, unde a considerat necesar, sugestiile lor in pre!entele (eguli, in eventualitatea unor doua po!itii di"erite, este deseori di"icil de a alege una din ele. 9rupul de lucru a incercat acolo
1%1

unde exista con"lict, sa aleaga cea mai logica si ec7itabila optiune, ec7ilibrata prin u!antele aplicate de majoritatea bancilor ce e"ectuea!a tran!actii de (ambursare interbancara. (egulile documentea!a practica curenta a (ambursarilor interbancare, si sint scrise ast"el incit "iecare parte la (ambursarea interbancara sa inteleaga pe deplin cum sa actione!e si ce sa astepte de la partenerii sai. &eoarece aceste (eguli sint noi, comentariile 9rupului de lucru asupra structurii "iecarui ;rticol, este disponibil separat de textul pre!ent a (egulilor, ca Publicatie a ,.I.,. 3Gs ::%. 9rupul de lucru considera ca aceasta publicatie va ajuta cititorii sa inteleaga justi"icarea "iecarui articol, si va asigura in"ormatie suplimentara asupra modului in care (ambursarea interbancara "unctionea!a in cadrul platilor prin acreditiv documentar. 0ineinteles, acest comentariu nu are ca scop sa substituie, in orice mod, textul o"icial al (egulilor din paginile ce urmea!a. ;. P(6G6&6(I 96N6(;L6 )I &6CINITII Articolul :, ;plicarea regulilor uni"orme pentru (ambursari (egulile Uni"orme pentru (ambursarile Interbancare in cadrul ;creditivelor &ocumentare *#(eguli #4, Publicatia ,.I.,. NQ :':, se vor aplica tuturor (ambursarilor Interbancare, atunci in care sint incluse in textul ;utori!atiei de (ambursareare. ;cestea obliga toate partile implicate, daca nu se mentionea!a alt"el in ;utori!atia de (ambursare. 0anca 6mitenta este raspun!atoare de a indica in ;creditivul &ocumentar *#;creditiv$4 ca ,ererile de (ambursare sint supuse acestor (eguli. intr5o (ambursare Interbancara supusa acestor (eguli, 0anca (ambursatoare actionea!a pe ba!a instructiunilor si@sau sub autoritatea 0ancii 6mitente. ;ceste (eguli nu intentionea!a sa se suprapuna sau sa modi"ice prevederile (egulilor si U!antelor Uni"orme privind ;creditivele &ocumentare. Articolul E. &e"initii ;sa cum sint utili!ati in acest(eguli, urmatorii termeni vor avea intelesurile speci"icate in acest articol si vor putea "i "olositi la singular sau plural, dupa ca! a. #0anca 6mitenta$ va insemna banca ce a emis un ;creditiv si ;utori!atia de (ambursare in cadrul ;creditivului. b. #0anca (ambursatoare$ va insemna banca instructata si@sau autori!ata sa asigure (ambursarea in con"ormitate cu o ;utori!atie de (ambursare emisa de 0anca 6mitenta. c. #;utori!atie de (ambursare$ va insemna o instructiune si@sau o autori!atie, independenta de ;creditiv, emisa de o 0anca 6mitenta, catre o 0anca (ambursatoare, de a rambursa o 0anca )olicitanta sau, daca acest lucru este cerut de 0anca 6mitenta, de a accepta si plati o trata*e4 la termen trasa*e4 asupra 0ancii (ambursatoare. d. #+odi"icare de (ambursare$ va insemna un avi! de la 0anca 6mitenta catre 0anca (ambursatoare, mentionind modi"icari ale ;utori!atiei de (ambursare. e. #0anca )olicitanta$ va insemna o banca care plateste, se obliga la un angajament de plata di"erata, accepta trata*e4, sau negocia!a in cadrul unui ;creditiv, si pre!inta o ,erere de (ambursare 0ancii (ambursatoare. #0anca )olicitanta$ va include o banca autori!ata sa pre!inte o ,erere de (ambursare 0ancii (ambursatoare in numele bancii care plateste, isi asuma angajamente de plata di"erata, accepta trata*e4 sau negocia!a. ". #,erere de (ambursare$ va insemna o solicitare de rambursare din partea 0ancii )olicitante catre 0anca (ambursatoare. g. #;ngajament de (ambursare$ va insemna un angajament irevocabil separat al 0ancii (ambursatoare, emis pe ba!a autori!atiei sau cererii 0ancii 6mitente, "ata de 0anca )olicitanta desemnata in ;utori!atia de (ambursare, de a onora ,ererea de (ambursare a acelei banci, cu conditia ca termenii si conditiile ;ngajamentului de (ambursare sa "i "ost indepliniti. 7. #+odi"icare a ;ngajamentului de (ambursare$ va insemna un avi! de la 0anca (ambursatoare catre 0anca )olicitanta desemnata in ;utori!atia de (ambursare, continind modi"icari ale ;ngajamentului de (ambursare. i. Pentru scopurile acestor (eguli, sucursalele unei banci din tari di"erite vor "i considerate ca banci separate.
1%8

Articolul F. ;utori!atia de (ambursare "ata de ;creditive 2 ;utori!atie de (ambursare este separata de ;creditivul la care se re"era, si o 0anca (ambursatoare nu este preocupata sau obligata de termenii si conditiile ;creditivului, c7iar daca vreo re"erire, oricare ar "i ea, privind termenii si conditiile ;creditivului, este inclusa in ;utori!atia de (ambursare. 0. 20LI9;TII )I (6)P2N);0ILIT;TI 5 ,,,D,DD Articolul G. 2norarea unei ,ereri de (ambursare ,u exceptia celor preva!ute de termenii ;ngajamentului sau de (ambursare, o 0anca (ambursatoare nu este obligata sa onore!e o ,erere de (ambursare. ;rticolul :. (esponsabilitatile 0ancii 6mitente 0anca 6mitenta este raspun!atoare de a "uri!a in"ormatiile cerute con"orm acestor (eguli, atit in ;utori!atia de (ambursare, cit si in ;creditiv, si este raspun!atoare pentru orice consecinta re!ultind din neindeplinirea acestei prevederi. ,. C2(+; )I N2TICI,;(6; ;UT2(IO;TIIL2(, ; +2&ICI,;(IL2( )I ,6(6(IL2( Articolul 6. 6miterea si primirea unei ;utori!atii de (ambursare sau +odi"icari a (ambursarii a. Toate ;utori!atiile de (ambursare si +odi"icarile (ambursarii trebuie sa "ie emise sub "orma unei teletransmisii autenti"icate sau a unei scrisori semnate. ,ind un ;creditiv sau o modi"icare a acestuia, care are e"ect asupra ;utori!atiei de (ambursare, este emis*a4 prin teletransmisie, 0anca 6mitenta trebuie sa avi!e!e ;utori!atia sa de (ambursare sau +odi"icarea (ambursarii, 0ancii (ambursatoare, printr5o teletransmisie auten"iciata. Teletransmisia va "i considerata ca "iind ;utori!atie de (ambursare operabila sau +odi"icare a (ambursarii operabila, si nu va trebui sa "ie transmisa con"irmarea letrica. &aca, totusi, o con"irmare letrica va "i transmisa, aceasta nu va avea nici un e"ect, iar 0anca (ambursatoare nu va avea nici o obligatie sa con"runte o ast"el de con"irmare letrica cu ;utori!atia de (ambursare operabila sau +odi"icare a (ambursarii operabila, primite prin teletransmisie. b. ;utori!atiile de (ambursare si +odi"icarile (ambursarii trebuie sa "ie complete si precise. Pentru evitarea de con"u!ii si neintelegeri, 0anca 6mitenta nu trebuie sa trimita 0ancilor (ambursatoare i. o copie a ;creditivului sau vre5unei parti a acestuia, sau copie a unei modi"icari a ;creditivului, in locul sau in completarea ;utori!atiei de (ambursare sau +odi"icarii (ambursarii. &aca se primesc ast"el de copii de catre 0anca (ambursatoare, acestea nu vor "i luate in consideratieD ii. mai multe ;utori!atii de (ambursare intr5o singura teletransmisie sau scrisoare, decit daca acest lucru este acceptat in mod expres de catre 0anca (ambursatoare. c. 0anca 6mitenta nu va cere in ;utori!atia de (ambursare un certi"icat de con"ormitate cu termenii si conditiile ;creditivului. d. Toate ;utori!atiile de (ambursare trebuie *suplimentar la cerinta din ;rticolul % de includere a re"erintei la aceste (eguli4 sa mentione!e urmatoarele i. numarul ;creditivuluiD ii. valuta si sumaD iii. sume aditionale platibile si toleranta, daca este ca!ul. iv. 0anca )olicitanta, sau, in ca!ul acreditivelor liber negociabile, mentiunea ca cererile de rambursare pot "i "acute de orice banca. in absenta unei ast"el de indicatii, 0anca (ambursatoare este autori!ata sa plateasca oricarei 0anci )olicitante. v. partile responsabile pentru comisioane *comisioanele 0ancii )olicitante si ale 0ancii (ambursatoare4 in con"ormitate cu ;rticolul %. din aceste (eguli. +odi"icarile (ambursarii trebuie sa mentione!e numai sc7imbarile re"eritoare la cele de mai sus, si numarul ;creditivului. e. &aca 0ancii (ambursatoare i se solicita sa accepte si sa plateasca o trata*e4 la termen, ;utori!atia de (ambursare trebuie sa indice urmatoarele, in completarea in"ormatiilor speci"icate la punctul *d4 de mai sus ,. ,...B..;.;.,......... ,D# ,.D.. .D., i. termenul la care trata va "i trasaD ii. tragatorulD iii. partea responsabila pentru comisioanele de acceptare si scontare, daca este ca!ul. +odi"icarea
1%:

(ambursarii trebuie sa mentione!e modi"icarile re"eritoare la cele de mai sus. 0anca 6mitenta nu va cere ca o trata la vedere sa "ie trasa asupra 0ancii (ambursatoare. ". 2rice cerere pentru i. pre5noti"icarea unei ,ereri de (ambursare, catre 0anca 6mitenta, trebuie sa "ie inclusa in ;creditiv si nu in ;utori!atia de (ambursareD ii. noti"icarea prealabila a debitarii, catre 0anca 6mitenta, trebuie sa "ie indicata in ;creditiv. g. &aca 0anca (ambursatoare nu este pregatita, din orice motiv, oricare ar "i acesta, sa actione!e in ba!a unei ;utori!atii de (ambursare sau a unei +odi"icari a (ambursarii, ea trebuie sa in"orme!e "ara intir!iere 0anca 6mitenta despre acest lucru. 7. in completarea prevederilor ;rticolelor 1 si 8, 0ancile (ambursatoare nu sint responsabile pentru orice consecinta re!ultind din nerambursarea sau intir!ierea rambursarii ,ererii de (ambursare, daca vreo prevedere continuta in acest ;rticol nu este respectata de 0anca 6mitenta si@sau 0anca )olicitanta. D,5i Articolul =. 6xpirarea ;utori!atiei de (ambursare ,u exceptia existentei acordului expres al 0ancii (ambursatoare, ;utori!atia de (ambursare nu trebuie sa contina o data de expirare sau data limita pentru pre!entarea unei solicitari de plata, cu exceptia celor indicate in ;rticolul 9. 0anca (ambursatoare nu5si asuma vreo responsabilitate privind data expirarii valabilitatii ;creditivelor, si daca o ast"el de data este mentionata in ;utori!atia de (ambursare, ea nu va "i luata in consideratie. 0anca 6mitenta trebuie sa5si anule!e ;utori!atia de (ambursare pentru orice valoare neutili!ata din ;creditivul la care se re"era, in"ormind 0anca (ambursatoare "ara intir!iere. Articolul I. +odi"icarea sau anularea ;utori!atiei de (ambursare ,, . , ,u exceptia ca!ului in care 0anca 6mitenta a autori!at sau a cerut 0ancii (ambursatoare sa emita un ;ngajament de (ambursare con"orm ;rticolului 9, si 0anca (ambursatoare a emis un ;ngajament de (ambursare a. 0anca 6mitenta poate sa emita o +odi"icare a (ambursarii, sau sa anule!e o ;utori!atie de (ambursare, in orice moment, la trimiterea noti"icarii, in acest sens, catre 0anca (ambursatoare. b. 0anca 6mitenta trebuie sa noti"ice orice modi"icare a ;utori!atiei de (ambursare care are e"ecte asupra instructiunilor de rambursare, continute in ;creditiv, "acute bancii desemnate, sau, in ca!ul unui ;creditiv liber negociabil, bancii avi!atoare. in ca!ul anularii ;utori!atiei de (ambursare inainte de expirarea valabilitatii ;creditivului, 0anca 6mitenta trebuie sa "urni!e!e bancii desemnate sau bancii avi!atoare instructiuni noi de rambursare. c. 0anca 6mitenta trebuie sa ramburse!e 0ancii (ambursatoare orice ,erere de (ambursare onorata, sau trata*e4 acceptata*e4 de 0anca (ambursatoare inaintea primirii de catre aceasta a noti"icarii de anulare sau a +odi"icarii (ambursarii. Articolul '. ;ngajamentul de (ambursare ,,D . ... a. in a"ara cerintelor ;rticolului . *a4, *b4 si *c4 din aceste (eguli, toate ;utori!atiile de (ambursare autori!ind sau cerind emiterea unui ;ngajament de (ambursare, trebuie sa indeplineasca prevederile acestui articol. b. 2 autori!atie sau cerere a 0ancii 6mitente catre 0anca (ambursatoare pentru emiterea unui ;ngajament de (ambursareare este irevocabila *#;utori!atie Irevocabila de (ambursare$4 si trebuie *in a"ara cerintelor ;rticolului % privind includerea re"erintei la aceste (eguli4 sa contina urmatoarele i. numarul ;creditivuluiD ii. valuta si sumaD iii. sume aditionale platibile si toleranta, daca este ca!ulD iv. numele complet si adresa 0ancii )olicitante, in "avoarea careia trebuie emis ;ngajamentul de (ambursareD
1%.

v. data limita pentru pre!entarea ,ererii de (ambursare, inclusiv orice perioada u!ualaD vi. partile responsabile pentru comisioane *comisioanele 0ancii )olicitante si ale 0ancii (ambursatoare, precum si taxa pentru ;ngajamentul de (ambursare4 in con"ormitate cu ;rticolul %. al acestor (eguli. c. &aca i se cere 0ancii (ambursatoare sa accepte si sa plateasca o trata*e4 la termen, ;utori!atia Irevocabila de (ambursare trebuie sa indice de asemenea, in a"ara mentiunilor din punctul *b4 de mai sus, urmatoarele %. termenul la care trata *tratele4 va@vor "i trasa*e4D 2. trasul@ ''' ' 1. partea responsabila pentru comisioanele de acceptare si scontare, daca exista. 0anca 6mitenta nu trebue sa ceara ca trata*ele4 la vedere sa "ie trasa *e4 asupra 0ancii ambursatoare. B@B9. B.@- ? -'" -,:. d. &aca 0anca (ambursatoare este autori!ata sau i se cere de catre 0anca 6mitenta sa emita un ;ngajament de (ambursareare catre 0anca )olicitanta, dar aceasta nu este pregatita sa o "aca, ea trebuie sa in"orme!e "ara intir!iere 0anca 6mitenta. e. Un ;ngajament de (ambursareare *(ambursare 9arantat4 trebuie sa indice termenii si conditiile angajamentului precum si i. numarul acreditivului si 0anca 6mitentaD - - ''' ' v. ii. valuta si valoarea ;utori!atiei de (ambursareD .DD iii. sume aditionale platibile si toleranta, daca existaD iv. valuta si valoarea ;ngajamentului de (ambursareD v. data limita pentru pre!entarea solicitarii, inclusiv orice perioada u!ualaD vi. partea care plateste taxa pentru ;ngajamentul de (ambursareare, daca este alta decit 0anca 6mitenta. 0anca (ambursatoare trebuie de asemenea sa includa comisioanele sale, daca exista, care vor "i deduse din suma solicitata. ". &aca data limita pentru pre!entarea solicitarii cade intr5o !i in care 0anca (ambursatoare este inc7isa pentru alte motive decit cele mentionate in ;rticolul %:, aceasta data pentru pre!entarea unei solicitari va "i extinsa la urmatoarea !i in care 0anca (ambursatoare este desc7isa. g. i. 2 ;utori!atie Irevocabila de (ambursare nu poate "i modi"icata sau anulata "ara acordul 0ancii (ambursatoare. ii. in care o 0anca 6mitenta a modi"icat ;utori!atia sa Irevocabila de (ambursare, 0anca (ambursatoare care a emis ;ngajamentul de (ambursare, poate sa modi"ice angajamentul sau pentru a re"lecta aceasta modi"icare. &aca o 0anca (ambursatoare alege sa nu modi"ice ;ngajamentul sau de (ambursare, ea trebuie sa in"orme!e despre aceasta "ara intir!iere 0anca 6mitenta. iii. 2 0anca 6mitenta care a emis o modi"icare a ;utori!atiei sale Irevocabile de (ambursare, va "i irevocabil obligata din momentul in care avi!ea!a aceasta modi"icare a ;utori!atiei Irevocabile de (ambursare. i iv. Termenii ;utori!atiei originale Irevocabile de (ambursare *sau a unei ;utori!atii inclu!ind modi"icari ale ;utori!atiei Irevocabile de (ambursare acceptate anterior4 vor ramine in vigoare pentru 0anca (ambursatoare pina cind ea va comunica 0ancii 6mitente ca accepta modi"icarea. v. 2 0anca (ambursatoare trebuie sa comunice 0ancii 6mitente acceptarea sau respingerea unei modi"icari a ;utori!atiei Irevocabile de (ambursare. Unei 0anci (ambursatoare nu i se cere sa accepte sau sa respinga o modi"icare a unei ;utori!atii Irevocabile de (ambursare pina in care ea nu primeste acceptarea sau respingerea modi"icarii ;ngajamentului *sau4 de (ambursareare, de la 0anca )olicitanta.
1%=

7. i. Un ;ngajament de (ambursareare nu poate "i modi"icat sau anulat "ara acordul 0ancii )olicitante. ii. 0anca (ambursatoare care a emis o modi"icare a ;ngajamentului de (ambursare va "i irevocabil obligata din momentul avi!arii acestei modi"icari a ;ngajamentului de (ambursare. iii. Termenii ;ngajamentului de (ambursare original *sau ai ;ngajamentului de (ambursareare inclu!ind +odi"icari a (ambursarii, acceptate anterior4 vor ramine in vigoare pentru 0anca )olicitanta pina in care ea va comunica 0ancii (ambursatoare acceptul sau cu +odi"icarea ;ngajamentului de (ambursareare. iv. 0anca )olicitanta trebuie sa comunice 0ancii (ambursatoare acceptul sau respingerea unei +odi"icari a ;ngajamentului de (ambursareare. Articolul :C. )tandarde pentru ,ererile de (ambursare ',''DH ,*rttt a. ,ererea de (ambursare ale 0ancii )olicitante i. trebuie sa "ie sub "orma de teletransmisie, numai daca acest lucru nu este inter!is in mod expres de 0anca 6mitenta sau in scrisoarea originala. 0anca (ambursatoare are dreptul de a solicita ca ,ererea de (ambursare sa "ie autenti"icata, si in acest ca! 0anca (ambursatoare nu va "i raspun!atoare pentru orice consecinta re!ultind din vreo intir!iere care ar apare. &aca o ,erere de (ambursare este "acuta prin teletransmisie, nu trebuie trimisa nici o con"irmare letrica. in ca!ul in care o ast"el de con"irmare letrica este trimisa, 0anca )olicitanta va "i responsabila pentru orice consecinta ce ar putea apare din rambursarea dublaD ii. trebuie sa indice clar numarul ;creditivului si banca 6mitenta *si numarul de re"erinta a 0ancii (ambursatoare, daca se stie4D iii. trebuie sa mentione!e separat suma principala solicitata, precum si orice sume aditionale si comisioaneD $,,5., iv. nu trebuie sa "ie o copie a avi!ului de plata, de plata di"erata, de acceptare sau de negociere, a 0ancii )olicitante catre 0anca 6mitentaD v. nu trebuie sa includa mai multe ,ereri de (ambursare intr5o singura teletransmisie sau scrisoareD vi. in ca!ul unui ;ngajament de (ambursare, trebuie sa "ie in con"ormitate cu termenii si conditiile ;ngajamentului de (ambursare. b. in ca!urile in care asupra 0ancii (ambursatoare trebuie trasa o trata la termen, 0anca )olicitanta trebuie sa expedie!e trata 0ancii (ambursatoare, impreuna cu ,ererea de (ambursare pentru procesare, si sa includa in solicitarea sa, daca se cere in ;creditiv si@sau in ;ngajamentul de (ambursare, urmatoarele i. descrierea generala a mar"urilor si@sau serviciilorD ii. tara de origine@ .@, - K ? -r .- . i>, . .- ... ?v@@ iii. locul de destinatie@executareD si daca tran!actia acopera transport de mar"uri, iv. data incarcarii@ ' aB ..:.;8 '' .@HI, v. locul de incarcare. c. 0ancile )olicitante nu trebuie sa indice in ,ererea de (ambursare ca au e"ectuat o plata, acceptare sau negociere sub re!erva sau contra unei garantii. d. 0ancile (ambursatoare nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru vreo consecinta care ar putea apare din orice neacceptare sau intir!iere in procesare, daca 0anca )olicitanta nu respecta prevederile acestui articol. i Articolul ::. Procesarea ,ererilor de (ambursare a. i. 0ancile (ambursatoare vor avea un timp re!onabil, care nu va depasi 1 !ile
1%>

bancare dupa !iua primirii ,ererii de (ambursare, pentru procesarea solicitarilor. ,ererile de (ambursare primite in a"ara orelor de program, sint considerate a "i primite in urmatoarea !i bancara. &aca 0anca 6mitenta solicita o pre5noti"icare de debitare, perioada de pre5noti"icare a debitarii va "i in plus "ata de perioada de procesare mentionata mai sus. ii. &aca 0anca (ambursatoare decide sa nu ramburse!e, "ie din cau!a unei solicitari necon"orme ;ngajamentului de (ambursare, "ie din orice alt motiv, oricare ar "i acesta, din cadrul unei ;utori!atii de (ambursare, ea trebuie sa noti"ice acest lucru prin telecomunicatie, sau daca acest lucru nu este posibil, prin orice alt mijloc de comunicare "ara intir!iere, dar nu mai tir!iu de s"irsitul celei de a 15a !i bancara, urmatoare datei primirii solicitarii *plus orice alta perioada aditionala mentionata in punctul *i4 de mai sus4. 2 ast"el de noti"icare va "i trimisa 0ancii )olicitante si 0ancii 6mitente, iar in ca!ul unui ;ngajament de (ambursare *(ambursare 9arantat4, trebuie sa se mentione!e motivele de neonorare a ,ererii4. b. 0ancile (ambursatoare nu vor procesa cererile pentru valutare anterioara *data valutarii anterioara datei ,ererii de (ambursare4 primite de la 0anca )olicitanta. c. &aca o 0anca (ambursatoare nu a emis un ;ngajament de (ambursare, iar rambursarea este datorata la o data ulterioara i. ,ererea de (ambursare trebuie sa mentione!e data de rambursare prestabilitaD ii. ,ererea de (ambursare nu trebuie sa "ie pre!entata 0ancii (ambursatoare cu mai mult de !ece*%04 !ile lucratoare la banca sa, inainte de data ast"el prestabilita. &aca o ,erere de (ambursare este pre!entata cu mai mult de %0 !ile, lucratoare la banca sa, inainte de data prestabilita, 0anca (ambursatoare poate sa nu ia in consideratie ,ererea de (ambursare. &aca 0anca (ambursatoare nu ia in consideratie ,ererea de (ambursare, ea trebuie sa in"orme!e "ara intir!iere 0anca )olicitanta, printr5o teletransmisie sau orice alt mijloc de comunicare. iii. &aca data predeterminata a rambursarii repre!inta mai mult de 1 !ile bancare dupa data primirii ,ererii de (ambursare, 0anca (ambursatoare nu are nici o obligatie sa transmita o noti"icare de nerambursare pina la acea data predeterminata, sau nu mai tir!iu de inc7eierea celei de a treia !i bancara de la primirea ,ererii de (ambursare, plus orice perioada aditionala mentonata in punctul *i4 de mai sus, oricare este mai tir!ie. d. &aca nu este in mod expres alt"el convenit intre 0anca (ambursatoare si 0anca )olicitanta, 0ancile (ambursatoare vor e"ectua rambursarea pe ba!a unei ,ereri de (ambursare, numai catre 0anca )olicitanta. e. 0ancile (ambursatoare nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate, daca ele onorea!a o ,erere de (ambursare care mentionea!a ca plata, acceptarea sau negocierea a "ost e"ectuata sub re!erva sau contra unei garantii, si nu va lua in considerare o ast"el de mentiune. 2 ast"el de re!erva sau garantie priveste numai relatiile dintre 0anca )olicitanta si partea careia i5au "ost "ormulate re!ervele, sau de la cine sau in numele cui a "ost obtinuta garantia. Articolul :E. &uplicarea ;utori!atiilor de (ambursare &upa primirea documentelor, o 0anca 6mitenta nu trebuie sa dea o noua ;utori!atie de (ambursare sau instructiuni suplimentare, in a"ara de ca!ul in care ele constituie o modi"icare a acesteia sau o anulare a ;utori!atiei de (ambursare existenta. &aca 0anca 6mitenta nu respecta cele de mai sus, si este e"ectuata o rambursare dubla, este responsabilitatea 0ancii 6mitente de a obtine restituirea sumei rambursarii duble. 0anca (ambursatoare nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru orice consecinta care ar putea sa apara dintr5o ast"el de duplicare. &. P(6G6&6(I &IG6()6 . -, , B"c ui"" Articolul :F. U!ante si Legi straine 0anca 6mitenta va "i obligata si va indemni!a 0anca (ambursatoare pentru toate obligatiile si responsabilitatile impuse de u!antele si legislatia straina. Articolul :G. Lipsa de responsabilitate privind transmiterea mesajelor 0ancile (ambursatoare nu5
1%9

si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele care apar din intir!ierea si@sau pierderea in transmiterea vreunui mesaj, scrisoare sau document, sau pentru intir!ierea, mutilarea sau alte erori care apar in transmiterea oricarei telecomunicari. 0ancile (ambursatoare nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru erorile de traducere. Articolul :&. Corta majora 0ancile (ambursatoare nu5si asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele care apar din intreruperea activitatii lor datorita unor cau!e naturale *catastro"e4, revolte, tulburari civile, insurectii, ra!boaie si orice alte cau!e in a"ara controlului lor, sau cele provocate de greve sau blocaje *loc<outs4. Articolul :6. ,omisioane a. ,omisioanele 0ancii (ambursatoare vor "i in sarcina 0ancii 6mitente. Totusi, in ca!urile in care comisioanele sint in sarcina unei alte parti, este responsabilitatea 0ancii 6mitente sa mentione!e aceasta in ;creditivul original si in ;utori!atia de (ambursare. b. ,ind onorea!a o ,erere de (ambursare, 0anca (ambursatoare este obligata sa respecte instructiunile mentionate in ;utori!atia de (ambursare re"eritoare la comisioane. c. in ca!ul in care comisioanele 0ancii (ambursatoare sint in contul altei parti, ele vor "i deduse atunci cind ,ererea de (ambursare va "i onorata. &aca o 0anca (ambursatoare respecta instructiunile 0ancii 6mitente in ceea ce priveste comisioanele *inclu!ind taxe, costuri, c7eltuieli4 si acestea nu sint platite, sau nu a "ost pre!entata 0ancii (ambursatoare nici o ,erere de (ambursare in cadrul ;utori!atiei de (ambursare, 0anca 6mitenta va ramine obligata pentru aceste c7eltuieli. d. &aca nu este alt"el mentionat in ;utori!atia de (ambursare, toate comisioanele platite de 0anca (ambursatoare se vor adauga valorii ;utori!atiei, cu conditia ca 0anca )olicitanta sa indice suma acestor comisioane. e. &aca 0anca 6mitenta omite sa transmita 0ancii (ambursatoare instructiuni privind comisioanele *costurile4, toate comisioanele vor "i in contul 0ancii 6mitente. Articolul :H. ,reante de dobinda @ Pierderi de valoare ,,..-.),L., ,DLD. , a B; ',. ' Toate solicitarile privind pierderi de dobinda, pierderea de valoare ca re!ultat al oricaror "luctuatii a cursului de sc7imb, reevaluari sau devalori!ari, ramin intre 0anca )olicitanta si 0anca 6mitenta, in a"ara ca!ului in care ast"el de pierderi re!ulta din neindeplinirea de catre 0anca (ambursatoare a obligatiilor sale asumate in cadrul ;ngajamentului de (ambursare. Anexa 5.'. (eguli uni"orme privind sc7imbul de date comerciale prin teletransmisie *UN,I&4, %9>> ,v,v.iD,. ,,. .,.,D v ".nrED% v .. ,.n ,D ,.,,., (69ULI UNIC2(+6 P(IGIN& ),-I+0UL &6 &;T6 ,2+6(,I;L6 P(IN T6L6T(;N)+I)I6, UN,I&, %9>> Publicatia N(. 8:',%9>>, a ,amerei Internationale de ,omert de la Paris c I,, Uni"orm (ules o" ,onduct "or Interc7ange o" Trade &ata bB Teletransmission *UN,I&4, I,, Publication 3Gb 8:', 3anuarB %9>>. , 2 Traducere neo"iciala in limba romina de Gictor 0urac. ,UGINT IN;INT6 ,omertul international implica un volum important de sc7imb de date inter cumparator, vin!ator si alte parti la contract, cum ar "i expeditorii, transportatorii, asiguratorii, bancile, sau administratiile vamale. ;cest sc7imb de date solicita un #limbaj$ comun, pentru a evita con"u!ii sau interpretare contradictorie a drepturilor si obligatiilor "iecarei parti. La sc7imbul de date pe suport 7irtie, documentele traditionale cum ar "i conosamentele, contin un asemenea #limbaj$. Insa te7nologia comunicatiilor a sc7imbat pro"und modalitatile de a "ace comert. Un numar tot mai mare de parti la contractele de comert, comunica via calculatoare integrate in sistemul de sc7imb electronic de date *6&I:%.4, si utili!ea!a limbajul #electronic$ corespun!ator. Problema este ca u!antele comerciale actuale si legislatia comerciala sint in majoritate ba!ate pe conceptul #suportului 7irtie$. ,a consecinta, limbajul electronic #nu5pe5suport57irtie$ al 6&I indica asupra existentei unor noi lacune legale, care la rindul sau solicita adaptarea corespun!atoare atit a u!antelor cit si a normelor de drept. Totusi, aceste modi"icari pot "i operate
1'0

doar treptat 5 atunci cind comertul nu poate astepta. 2 solutie provi!orie a acestei probleme 5 UN,I& 5 a "ost gasita. UN,I& 5 (egulile uni"orme privind sc7imbul de date comerciale prin teletransmisie 5au "ost elaborate de un ,omitet ,omun al ,.I.,. "ormat din expertii de "runte din partea unui numar mare de organi!atii guvernamentale si neguvernamentale, cit si din partea multor ,omisii ale ,.I.,. ;ceasta este inca o con"irmare a angajamentului de durata al ,.I.,. de a reactiona prompt si intr5o maniera practica, la inovatiile te7nologice, si de a codi"ica si armoni!a u!antele comerciale. &esi avind o aplicabilitate voluntara, precum toate codurile, regulile si u!antele ,.I.,, UN,I& o"era un "undament pe care partile participante pot construi un #acord de comunicare$, adica un contract cu e"ecte juridice obligatorii. Un o"icial inalt din )ecretariatul ,omisiei Natiunilor Unite pentru &reptul ,omertului International *,NU&,I4, care a contribuit la elaborarea UN,I&, a indicat ca odata cu acceptarea larga a lor de catre comunitatea comerciala si juridica, ele vor dobindi #un statut semi5legal, ca standard pe care partile ce comunica prin teletransmitere de date, il vor ignora doar la riscul si paguba sa$. UN,I& a "ost acum aprobat de ,.I.,. si de ,omisia 6conomica pentru 6uropa a 2rgani!atiei Natiunilor Unite *,66@2NU4, si sint ast"el gata pentru aplicare. &e "apt, ele deja si5au gasit aplicare in cel putin doua proiecte de drept al comertului international. Noi exprimam multamiri tuturor care au contribuit la crearea UN,I&, individuali sau organi!atii, si recomandam UN,I& tuturor utili!atorilor 6&I. -ans /onig 0ernard ). F7eble )ecretar 9eneral Presedinte ,amera Internationala de ,omert *,.I.,4 ,omitetul comun #UN,I&$ P;(TI,IP;NTII L; ;,TIGIT;TIL6 ,2+IT6TULUI ,2+UN 2(9;NIO;TIIL6 N;TI2N;L6 )I INT6(N;TI2N;L6 9UG6(N;+6NT;L6 )I
N69UG6(N;+6NT;L6 ,6 ;U ,2NT(I0UIT L; P(69;TI(6 (69ULIL2( UN,I& ,2+I)I; N;TIUNIL2( UNIT6 P6NT(U &(6PTUL ,2+6(TULUI INT6(N;TI2N;L *,NU&,I4 P(29(;+UL )P6,I;L P6NT(U C;,ILIT;(6; ,2+6(TULUI, ;L ,2NC6(INT6I N;TIUNIL2( UNIT6 P6NT(U ,2+6(T )I &6OG2LT;(6 *UN,T;&@C;LP(24 9(UPUL &6 LU,(U P6NT(U C;,ILIT;(6; P(2,6&U(IL2( &6 ,2+6(T INT6(N;TI2N;L, ; ,2+I)I6I 6,2N2+I,6 P6NT(U 6U(2P; ; 2(9;NIO;TI6I N;TIUNIL2( UNIT6 *,66@2NU4 ,2N)ILIUL &6 ,22P6(;(6 G;+;L; *,,G4 2(9;NIO;TI; P6NT(U ,22P6(;(6 6,2N2+I,; )I &6OG2LT;(6 *2,6&4 ,2+I)I; ,2+UNIT;TIL2( 6U(2P6N6 *,64 2(9;NIO;TI; INT6(N;TI2N;L; P6NT(U )T;N&;(TIO;(6 *I)24 ,2+IT6TUL 6U(2P6;N ;L ;)I9U(;T2(IL2( *,6;4 ,2N)ILIUL 6U(2P6;N ;L C6&6(;TI6I IN&U)T(IIL2( ,-I+I,6 *,6CI,4 2(9;NIO;TI; P6NT(U ),-I+0 &6 &;T6 P(IN T6L6T(;N)+IT6(6 IN 6U(2P; *2&6TT64

,IT )I 2 2(9;NIO;TI6 (69I2N;L; )I ,IT6G; N;TI2N;L6, &6 C;,ILIT;(6 ; ,2+6(TULUI *N2(&IP(2 5 INITI;T2(II ,2N,6PTULUI 5, CINIP(2, N,IT&, )I+P(2C(;N,6, )ITP(24. N2T; INT(2&U,TIG; -'F I. Tran!actia de comert international (egulile UN,I& au ca scop sa o"ere un mediu pentru utili!atorii 6&IC;,T:%= *)c7imbul 6lectronic de &ate pentru ;dministratie, ,omert si Transport4 si a altor sisteme de )c7imb 6lectronic de &ate ,omerciale, numite in continuare prescurtat 6&I. Utili!atorii vor dobindi cunostinte detaliate privind procedurile so"isticate ale tran!actiilor de comert international, si avantajele decisive ale sc7imbului electronic de date. Pentru o ilistrare ve!i Cigura % care indica tra"icul de date si "unctiile mesajelor.. II. 6ra computationala 5 spre comertul "ara suport 7irtie
1'%

6ste larg raspindita presupunerea ca impactul computeri!arii va "i tot atit de important ca cel al revolutiei industriale. ,omputatoarele deja o"era tot "elul de servicii, cu o vite!a crescind carea si la un pret tot mai redus. ,omunicarea datelor de comert international apare a "i, totusi, o veriga ce lipseste din acest lant. insa necesitatea in aceasta veriga este enorma. &ocumentatia si procedurile pe suport 7irtie nu numai ca repre!inta tocmai %0 procente din valoarea bunurilorD acestea sint lente, nesigure, complicate si complexe. Posibilitatile reducerii costurilor mentionate, bene"icia!a cu circa :0I nu atit partile implicate cit si alte parti implicate, inclusiv autoritatile. Iata de ce o activitate majora a 9rupului de lucru pentru Cacilitarea Procedurilor de ,omert International, a ,omisiei 6conomice pentru 6uropa a 2rgani!atiei Natiunilor Unite *,664, pe parcursul ultimului deceniu si jumatate a constat in crearea instrumentariului necesar pentru a "ace sc7imbul electronic de date o alternativa sigura, e"icienta si necostisitoare. 6&I este trans"erul direct de date comerciale structurate, intre computatoare, prin mijloace electronice, adica trans"erul #"ara suport 7irtie$ a #documentatiei$ de a"aceri *2 ilustratie a acestui trans"er este "acuta in "igura '.4 Ultimii cinci ani au mar<at o explo!ie a interesului "ata de 6&I din partea participantilor la relatiile de comert, ce apartin ordinii juridice nationale si internationale. Te7nologia este la dispo!itia lor, si momentul este din ce in ce mai oportun. )e estimea!a ca in urmatorii cinci ani 6&I va "i utili!ata de toti participantii de importanta, in tran!actiile de comert international. Totusi, 6&I nu poate opera intr5o masura mai exstinsa, "ara un standard comun international, si au "ost "acute progrese in elaborarea comuna a di"eritor standarde. 6ste nevoie de trei parti componente elementele comune ale datelor ce "ac obiectul trans"erului 5 ec7ivalentul vocabularuluiD sintaxa, ce ec7ivalea!a cu gramatica intr5o limba obisnuitaD si mesajele standard, care combina elementele datelor, si sintaxa, intr5un mesaj comercial structurat similar unui document pe suport 7irtie. ;ceste instrumente sint create in cadrul activitatii coordonate de ,66. impreuna cu aceste de!voltari te7nice, s5a atras atentia ceea ce poate "i numit aspectul #legal$ al 6&I. III. (egimul juridic &atorita caracteristicilor sale "i!ice, documentul traditional pe suport 7irtie este acceptat ca proba. 6l este durabil, iar modi"icarile si completarile in el vor "i in mod obisnuit clar ' vi!ibile. &ocumentul electronic este absolut di"erit. 6l este in "orma unui mediu magnetic, al carui continut in"ormational poate "i sc7imbat in orice timp. )c7imbarile Lsi completarile nu vor "i evidente. ,omunicatiile pe suport 7irtie si pe suport magnetic, sint, totusi, doar mediu pentru tra"icul de in"ormatie, si este posibil de a stabili te7nici care ar atribui sc7imbului electronic de date caracteristici care l5ar egala sau l5ar "ace superior 7irtiii nu numai ca purtator de in"ormatie, dar si din punct de vedere al "unctiilor de evidenta. in primul rind, 6&I ca atare implica proceduri care "ac aceasta "orma de comunicare mai sigura. In a"ara de identi"icare, aceasta te7nica de trans"er de date poate prevedea detectarea si corectarea erorilor. ;utenti"icarea, in sensul stabilirii daca continutul datelor este corect, de asemenea poate "i asigurata, de alt"el ca si con"identialitatea care poate "i o"erita prin citeva modalitati incorporate in sistema. Cinalmente, autenti"icarea, in sensul stabilirii daca mesajul a "ost emis de persoana avind imputerniciri corespun!atoare, poate si ea "i asigurata. Iata de ce ,66, ,omisia Natiunilor Unite pentru &reptul ,omertului International *,NU&,I4 si ,onsiliul de ,ooperare Gamala *,,G4 au recomandat guvernelor si organi!atiilor responsabile pentru determinarea cerintelor documentare, ca acestea sa modi"ice si sa complete!e aceste cerinte pentru a permite utili!area 6&I. ;ceasta activitate va necesita, totusi, anumit timp. 6a este de asemenea in "unctie de acceptarea larga a unui nivel sporit de securitate in sc7imbul de date. Iata de ce s5a ajuns la conclu!ia oportunitatii elaborarii unui set internationalmente acceptat de reguli 5 UN,I&. Primul proiect a "ost ba!at pe idea crearii unui standard pentru acordurile comunicationale. )5a dovedit, insa, ca datorita divergentelor cerinte inaintate de di"erite grupe de utili!atori, aceasta metoda nu este practica. Pe de alta parte, s5a ajuns la acordul comun asupra
1''

considerarii acestor reguli ca un cod de comportament IG. UN,I& ,amera Internationala de ,omert *,.I.,.4 a consimtit crearea unui ,omitet ,omun )pecial, cu participarea altor organi!atii interesate si a grupurilor de utili!atori, pentru a evalua si a "ormula acest set de reguli. ,NU&,I, ,66, ,,G, Programul )pecial pentru Cacilitarea ,omertului, al ,on"erintei Natiunilor Unite pentru ,omert si &e!voltare *UN,T;&@C;LP(24, 2rgani!atia pentru ,ooperare 6conomica si &e!voltare *2,6&4, 2rgani!atia Internationala pentru )tandarti!are *I)24, ,omisia ,omunitati lor 6uropene *,64, ,omitetul 6uropean al ;siguratorilor *,6;4 si 2rgani!atia pentru )c7imb de &ate prin Teletransmitere in 6uropa *2&6TT64 au "ost toate repre!entate in acest comitet, suplimentar la diversele comisii ale ,.I.,. La elaborarea pre!entelor reguli, ,omitetul si5a ba!at activitatile pe un numar de concepte vitale, inclusiv pe "aptul ca regulile trebuie a4 sa aiba ca scop "acilitarea utili!arii 6&I prin stabilirea unui cod de comportament, agreat intere partile angajate in un asemenea s7imb electronicD b4 sa se aplice doar "ata de sc7imbul electronic de date, nu si "ata de substanta datelor comerciale din mesajele transmiseD c4 sa incorpore!e standartele I)2 si alte standarde international acceptate 5 pentru a evita con"u!iiD d4 sa includa reguli re"eritoare la securitate, veri"icare si con"irmare, autenti"icare a partilor comunicante, de mentinere a registrului mesajelor si de stocare a acestoraD e4 sa stabileasca principii privind interpretarea, care ar spori intelegerea armonioasa la nivel international, si prin aceasta utili!area codului. ,on"irmarea primirii si a contintului, ilustrea!a unele probleme cu care s5a con"runtat elaborarea regulilor in cau!a. in unele sisteme con"irmarea primirii este o cerinta obligatorie. in altele aceasta este considerata ca o diligenta re!onabila. In celelalte emitentul mesajului trebuie sa solicite con"irmarea primirii. UN,I& optea!a pentru ultima solutie. in anumite ca!uri emitentul mesajului de asemenea doreste sa stie daca continutul trans"erului de date a "ost primit intr5o stare aparent buna, si a "ost inteles. 6mitentul in acest ca! va solicita con"irmarea continutului. ;ceasta bineinteles tine de continutul material al mesajului 5 insa doar marginal. ,on"irmarea in cau!a nu trebuie con"undata cu conceptul acceptarii legale 5 acesta este un alt *al treilea4 nivel, care este totalmente in a"ara scopului UN,I&. )5a preconi!at de asemenea ca regulile pot "ace parte din, sau re"erinta la, oricare Protocol 6xecutiv de )c7imb de &ate ,omerciale *T&I5;P:'>4 ori alt acord comunicational concret. G. Necesitatea unor anumite acorduri comunicationale 9rupurile de utili!atori pot "i organi!ate in citeva "eluri. &ai$ toate ele necesita o anume "orma de acord comunicational, desi cerintele "ata de acesta di"era in "unctie de grupul in cau!a, si de ceea ce a "ost stipulat in #manualul utili!atorului$ sau #protocolul pentru nivelul de utili!are$ elaborat de acest grup 5 care sint aceleasi acorduri, insa de o natura te7nica. ;parent exista cererea puternica in acorduri comunicationale in care 6&I este utili!at intre organi!atiile de"inite. )e presupune ca aceasta cerere poate "i c7iar mai importanta in comunicarea desc7isa in direct. ,iteva grupe de utili!atori au atras atentia asupra "aptului ca regulile UN,I& crea!a o ba!a utila pentru acordurile lor comunicationale. UN,I&, regulile agreate de comportament, o"era mai mult decit un punct de pornire. Prin de"inirea unui nivel acceptabil de comportament pro"esional, ele de asemenea asigura o metoda comuna. &etaliile si "orma acordurilor comunicationale di"era in "unctie de marimea si tipul grupurilor de utili!atori. ;cordul poate "i inclus in protocol, sau inclus intr5un document separat. 6l poate contine reguli suplimentare, spre ex. re"eritoare la elementele materiale ale datelor care "ac obiectul sc7imbului, sau la acordul inc7eiat, ori la metoda pro"esionala. Iata de ce s5a considerat ca "iind lipsita de practicism, "ormularea unui model standard. Poate "i util, totusi, de a mentiona anumite elemente de care trebuie tinut cont suplimentar la UN,I&, la "ormularea unui acord %4 6xista totdeauna riscul ca ceva sa mearga nu asa cum trebuie 5 cine va suporta risculU Ciecare parte isi va suporta propriile riscuri, sau ar exista posibilitatea de a le trans"era in sarcina asiguratorului sau operatorului reteleiU
1'1

'4 &aca o parte cau!ea!a daune prin nerespectarea regulilor, care ar "i consecinteleU ;ceasta se a"la in legatura si cu limitarea raspunderii. ,7estiunea data are de asemenea repercusiuni asupra situatii tertilor. 14 Trebuie oare ca regulile re"eritoare la risc si raspundere, sa "ie reglementate de normele re"eritoare la asigurareU 84 Trebuie oare sa "ie norme re"eritoare la termene, spre ex. termenul in cadrul caruia receptorii mesajelor trebuie sa prelucre!e datele, etcU :4 Trebuie oare sa "ie reguli norme re"eritoare la con"identialitate, sau alte norme re"eritoare la continutul datelor ce "ac obiectul sc7imbuluiU .4 Trebuie oare sa "ie reguli de natura pro"esionala 5 cum ar "i regulile bancare continute in )FICTU =4 Trebuie oare sa "ie norme re"eritoare la criptogra"ie sau alte modatitati de securitateU >4 Trebuie oare sa "ie norme re"eritoare la #semnatura$U ;r "i de asemenea important de "ormulat anumite reguli re"eritaore la legea aplicabila si solutionarea litigiilor. n ,
Linie intrerupta 5 retea speciala, dedicata

; 0 ,

Cinanciare Transport@Interme diar & ;cordul de asigurare ;sigurare 6 ,uratirea la export 2"iciale C ,uratirea la import 2"iciale ' )I)T6+UL ; D... (69ULIL6 UNIC2(+6 &6 ,2+P2(T;+6NT*UN,I&4 55. 5 Precum aprobate de ,onsiliul 6xecutiv al ,.I.,. la )esiunea nr. :% *Paris, '' septembrie %9>=4 Articolul : - )copul Pre!entele reguli au ca scop "acilitarea sc7imbului de date comerciale, e"ectuate prin teletransmisie, cit si stabilirea unor reguli agreate de comportament intre partile implicate in aceasta transmisie. &aca alt"el nu se prevede in pre!entele reguli, ele nu se aplica "ata de substanta datelor comerciale trans"erate. 3 ' ' @P 4i ' Articolul E - &e"initii Pentru scopul pre!entelor reguli, urmatoarele expresii utili!ate in continuare, vor avea semni"icatia precum indicat mai jos a4 Tran!actie comerciala un contract particular de vin!are5cumparare sau "urni!are a bunurilor si@sau serviciilor si@sau altor prestatii, intre parti speci"icate, identi"icat ca tran!actia la care "ace re"erinta mesajul cu date comercialeD b4 +esaj cu date comerciale date comerciale care "ac obiectul sc7imbului intre partile speci"icate, cu scopul inc7eierii sau executarii tran!actiei comercialeD c4 Trans"erul de date comerciale *in continuare #trans"er$4 unul sau mai multe mesaje cu date comerciale, trimise impreuna ca un tot intreg, ce include date de intitulare si de inc7eiereD d4 Protocol executiv de sc7imb de date comerciale *T&I5;P4 2 metoda acceptata de sc7imb de date comerciale, ba!ata pe standarde internationale pentru pre!entarea si structurarea trans"erurilor de date comerciale expediate prin teletransmisieD e4 (egistrul datelor comerciale culegerea trans"erurilor de date comerciale, care permite evidenta cronologica deplina a datelor comerciale care "ac obiectul sc7imbului.
1'8

Cunctiile de ba!a inc7eierea unui acord comercial ;cordul de plati ;cordul de transport

Tra"icul de date ,omerciale

Articolul F 5 ;plicarea Pre!entele reguli se vor aplica "ata de sc7imbul de date comerciale intre partile ce utili!ea!a T&I5;P. 6le de asemenea pot "i aplicate, dupa ca!, in ca!urile in care sint utili!ate alte metode de sc7imb de date prin teletransmisie. D . r Articolul G - )tandardele de sc7imb 6lementele datelor comerciale, structura mesajului si regulile similiare si standardele comunicationale utili!ate la sc7imbul de date, vor "i cele speci"icate in T&I5;P in cau!a. Articolul & 5 &iligenta a4 Partile ce aplica T&I5;P, vor asigura acuratetea si completitudinea "ormei trans"erurilor sale, si securitatea, con"orm T&I5;P in cau!a, si vor avea grija sa asigure capacitatea sa de a receptiona asemenea trans"e"uri. b4 Intermediarii in trans"eruri, vor "i instructati sa asigure contra sc7imbarilor neautori!ate in trans"erurile solicitate sa "ie retransmise, si impotriva divulgarii catre persoane neautori!ate a continutului datelor din asemenea trans"eruri. Articolul 6- +esaje si trans"eruri -ut-B. .. a4 +esajul eu date comerciale, poate sa se re"ere la una sau mai multe tran!actii comerciale, si va contine identi"icarea corespun!atoare a "iecarei tran!actii, cit si mijloace de veri"icare a completitudinii si corectitudinii mesajelor in con"ormitate cu T&I5;P in cau!a. b4 Un trans"er trebuie sa identi"ice expeditorul si recipientulD el trebuie sa contina mijloace de veri"icare, ori prin te7nici utili!ate in trans"erul insusi, ori in orice alt "el preva!ut in T&I5;P in cau!a, a completitudinii "ormale si autenticitatii trans"erului. Articolu =5,on"irmareatrans"erului ....,.. a4 6xpeditorul trans"erului poate prevede ca recipientul sa con"irme primirea acestuia. ,on"irmarea poate "i "acuta atit prin te7nica de teletransmitere utili!ata, ori prin alte mijloace preva!ute de T&I5;P in cau!a. (ecipientul nu este autori!at sa actione!e in cadrul trans"erului sus5mentionat, decat daca s5a con"ormat cerintei expeditorului. b4 &aca expeditorul nu a primit con"irmarea stipulata, intr5un termen stipulat sau re!onabil, el va lua masuri pentru primirea ei. &aca in po"ida masurilor luate, con"irmarea nu este primita intr5un termen urmator de o durata re!onabila, expeditorul va noti"ica corespun!ator recipientul prin aceleasi mijloace ca in ca!ul primului trans"er, sau prin alte mijloace daca este ca!ul si, daca "ace noti"icarea, el este autori!at sa pre!ume ca trans"erul original nu a "ost primit. c4 &aca trans"erul primit pare a nu "i in buna ordine, corect sau complet ca "orma, recipientul va in"orma expeditorul despre aceasta cit de repede posibil. d4 &aca recipientul trans"erului intelege ca acesta nu i se adresea!a lui, el trebuie sa ia masuri re!onabile cit de repede posibil, in vederea in"ormarii expeditorului, si trebuie sa radie!e in"ormatia continuta in asemenea trans"er, din sistema sa, "ara atingere pentru registrul datelor comerciale. Articolul I - ,on"irmarea continutului ,.Bt .5 D ...,,# .5. ., a4 6xpeditorul trans"erului poate cere ca recipientul sa5% in"orme!e daca continutul unui sau mai multor mesaje identi"icate in trans"er, apare a "i corect in substanta, "ara atingere pentru orice consideratiune sau actiune ulterioara preva!uta in continutul trans"erului. b4 &aca expeditorul nu a primit in"ormatia solicitata, intr5un termen re!onabil, el va lua masuri pentru primirea ei. &aca in po"ida masurilor luate, in"ormatia nu este primita intr5un termen urmator de o durata re!onabila, expeditorul va noti"ica corespun!ator recipientul si, daca "ace noti"icarea, este autori!at sa pre!ume ca trans"erul original nu a "ost acceptat ca corect in substanta.
1':

Articolul ' - Protectia datelor comerciale a4 Partile pot conveni aplicarea unei protectii speciale, daca este permisa, prin criptogra"ie sau alte mijloace, "ata de anumite sau toate datele comerciale care sint obiectul sc7imbului intre ele. b4 (ecipientul trans"erului protejat in acest "el, va asigura cel putin acelasi nivel de protectie pentru orice trans"er urmator. Articolul :C M )tocarea datelor a4 Ciecare parte va asigura mentinerea unui registru complet al datelor comerciale, pentru toate trans"erurile care au "ost trimise sau primite, "ara a opera nici o mod"iicare in el. b4 ;semenea registru al datelor comerciale, poate "i mentinut pe un mediu computational, cu conditia ca la necesitate datele sa "ie posibil de recuperat si pre!entat intr5o "orma li!ibila. c4 (egistrul datelor comerciale mentionat in paragra"ul *a4 a pre!entului ;rticol, trebuie mentinut "ara sc7imbari, ori pe durata de timp stabilita de legea nationala a tarii partii ce mentine acest registru, ori pe orice alta durata mai indelungata convenita de parti, ori, in absenta cerintei legale sau intelegerii partilor, pe durata de trei ani. d4 Ciecare parte va "i raspun!atoare pentru aranjamentele necesare ca datele indicate in paragra"ul *b4 a pre!entului ;rticol sa "ie pregatite in "orma unui registru corect al trans"erurilor precum trimise si primite de acea Parte in con"ormitate cu paragra"ul *a4 a pre!entului ;rticol. e4 Ciecarea parte trebuie sa asigure ca persoana responsabila pentru sistemul de procesare a in"ormatiei Partii in cau!a, sau persoana terta convenita de parti sau stabilita prin lege, sa certi"ice, la cerere, ca registrul datelor comerciale sau orice reproducere de pe el, sint corecte. Articolul :: 5 Interpretarea 2rice solicitare privind semni"icatia corecta a pre!entelor reguli, trebuie sa "ie "acuta ,amerei Internationale de ,omert, Paris. TITLUL GI. 2peratii bancare active ..%. Notiunea si caracteristica generala a creditului Notiunea creditului este continuta in articolul 1 al Legii institutiilor "inanciare. ,on"orm acestei norme, este credit orice angajament de a acorda bani ca imprumut cu conditia rambursarii lor, si . platii dobin!ii si altor plati a"erenteD orice prelungire a termenului de rambursare a datorieiD $ orice garantie emisa, precum si orice angajament de a ac7i!itiona o creanta sau alte drepturi de a e"ectua o plata. Pentru comparatie 5 in mod similar este de"init creditul si in articolul 1 din Legea bancara a (ominiei:$. Notiunea de credit este una de ordin "inanciar5economic. Pe plan juridic relatiile legate de derularea operatiilor active, sint guvernate de institutul contractului de credit bancar *ve!i compartimentul de mai jos4. (epertoriul orientativ al "ormelor de credit bancar 5 intr5o "orma standard 5 se contine in majoritatea actelor normative ale 0.N.+. in materie de credit. ;st"el, sint considerate ca "orme ale creditului bancar "actoringul, cambiile, cambiile scontate, cirdurile de credit, overdra"turile temporare permise, "inantarea tran!actiilor comerciale, datorii debitoare privind leasingul "inanciar si alte obligatii re"lectate ca active in bilantul bancii comerciale:'0. 0ancile comerciale sint intermediare pe piata capitalului. 6le atrag mijloacele temporar disponibile de la unele persoane, si le imprumuta celor care la moment au nevoie de ele. Totusi, creditul bancar nu este unica "orma de creditare creditul este in mai multe "orme 5 credit civil, cunoscut in legislatia civila sub denumirea generica de i$pru$ut *%4D credit comercial *'4D credit bancar *14. Ciecare din aceste "orme ale creditului are particularitatile sale atit economico5 "inanciare, cit si juridice *care in ultima instanta re"lecta speci"icul economico5"inanciar al
1'.

"ormelor sus5mentionate de credit4. ;lti autori clasi"ica creditul in credit de stat, comercial si credit acordapersoanelor particulare:'%. ,reditul de stat se acorda de catre unele state altora, citsi de catre stat persoanelor "i!ice saujuridice *prin intermediul bancii centrale a statului de resedinta a debitorului4, pe in care creditul comercial este creditul acordat de catre un comerciant Ealtuia *nici debitorul nici creditorul nu sint institutii "inanciare4. ,on"orm art. %'*%4 al Legii privind institutiile "inanciare, nici o persoana nu poate e"ectua operatiuni "inanciare "ara autori!atia 0.N.+. ;rticolul '. al aceleiasi legi indicaEca una din operatiunile "inancare mentionate este acordarea de credite. ;parent, conclu!ia care re!ulta este ca nici o persoana in a"ara de banci nu poate acorda credite "ara autori!atia bancii nationale *ceea ce determina scoaterea in a"ara legii a creditelor comerciale4. in doctrina s5au exprimat mai multe opinii in privinta permisivitatii, si daca da 5 in ce conditii 5 a creditarii comerciale. ;st"el, 6"imova considera ca "ara licenta bancii nationale societatile comerciale se pot credita reciproc cu conditia ca creditarea sa se "aca "ara dobinda *gratuit4 sau in "orma aminarii platii pentru mar"urile livrate si serviciile prestate *sau plata in avans4:$. &na 2leinic, pe de alta parte, considera ca licentierea activitatii de creditare se aplica doar bancilor, deoarece numai ele acorda credite bancare. 2r, dupa cum indica autoarea, exista deosebiri substantiale intre creditarea bancara si creditarea comerciala, ceea ce determina incorectitudinea aplicarii "ata de ambele "orme ale creditarii a unor norme si cerinte similare. ;st"el, particularitatile creditarii bancare sint a. sursele principial di"erite ale mijloacelor de pe contul carora se acorda creditele. )preD deosebiredecomercianti, banca da cu imprumut bani straini, ceea ce determina "aptul ca riscurile nerambursarii creditelor acordate a"ectea!a nu atit banca cit creditorii eT*cTientii4 care i5au incredintat mijloacele lor banesti. Geridicitatea acestei conclu!ii este con"irmata de de"initia bancii, o"erita de Legea institutiilor "inanciare 5 #institutie "inanciara care atrage de la persoane "i!ice sau juridice depo!ite sau ec7ivalente ale jicestora trans"erabile prin di"erite instrumente de plata, si care utili!ea!a aceste Emijloace total sau partial pentru a acorda credite sau a "a ce investitii pe propriul cont si risc$:'1. X b. caracterul public al relatiilor legate de creditarea bancara. &eoarece banca imprumuta banii straini, aceasta determina necesitatea protejarii clientilor sai de la riscul gestiunii proaste de catre banci a mijloacelor atrase ca depo!ite *dimensiunea publica a creditarii bancare4. in ca!ul creditarii comerciale, .+'YuLclrEe risca este comerciantul care5si da banii proprii ca imprumut 5 iata de ce regimul juridic al creditului comerciaieste completamente de natura privata, ne"iind reglementat de norme publice *precum norme de prudenta bancar, in ca!ul creditarii e"ectuate de banci4. c. activitatea de creditare este pentru banci o activitate de intreprin!ator e"ecutata cu titlu pro"esionist, care aduce bancii ca societate comerciala, partea de ba!a a bene"iciului, in acest context, operatiunile active ale bancilor sint considerate drept trasatura cali"icativa pentru banci 5 spre deosebire de comerciantii care acorda credite altor comrcjanti *ac3ra3L activitate ne"iind cea de ba!a, pentru care s5a constituit comerciantul creditor sau debitor4. d. "inalmente, creditarea bancara nu poate "i gratuita *ve!i punctul c. sus5mentonat4, spre deosebire de creditarea comerciala care poate "i si neoneroasa. Toate cele mentionate conduc la conclu!ia, ca di"erentele intre activitatea de creditare des"asurata de banci, pe de o parte, si cea des"asurata de societatile nebancare, pe de alta, justi"ica aplicarea unor seturi di"erite de reguli si norme pentru a le reglementa. ,u alte cuvinte, ne raliem la parerea ca acordarea creditelor comerciale nu necesita licenta 0.N.+., spre deosebire de e"ecutarea operatiunilor de credit inEcalitate de institutie "inanciara bancara. ,aracterul public al creditului bancar, "aptul ca el uneori a"ectea!a interesele unui numar potential nelimitat de terti, a determinat crearea unui regim juridic aparte pentru acest "el de creditare. Tema ce urmea!a are ca scop evidentierea trasaturilor de ba!a a acestui regim juridic.
1'=

..'. Notiunea si caracteristica operatiunilor active. ,adrul juridic de e"ectuare a operatiunilor active in (epublica +oldova in general, cadrul juridic al operatiunilor active este "ormat din doua nivele de reglementare a. Nivelul actelor legislative. Principalul in acest sens este ,odul ,ivil:'8. (eglementarile continute in cod pot "i conventional clasi"icate in doua grupe Norme ce reglementea!a direct contractul de credit bancar titlul ': *articolele '=%5'==4. Pentru detalii ve!i paragra"ul 1.%. de mai jos. Norme, ce reglementea!a indirect relatiile de credit bancar. ,a exemplu pot "i invocate regulile din titul %: *articolele %.:5%>94 ce reglementea!a "elurile de asigurare a executarii obligatiei, inclusiv a rambursarii creditului bancar. Pentru detalii ve!i paragra"ul 8.%. de mai jos4. Tot la acest nivel stau alte legi organice si ordinare. Principalele sint Legea cu privire la 0anca Nationala a +oldovei nr. :8>5?I%I din '% iulie %99= *,apitolele I si GI4 si Legea institutiilor "inanciare nr. ::05?III din '% iulie %99= *,apitolul III si IG4. Lista completa a legilor, ce contin reglementari relevante pentru materia creditului bancar *si care au "ost i. "olosite de autor la expunerea temei de "ata, si deci ii. citate mai jos4 se contine in ;nexa GIII.'. la pre!entul curs, #Programa cursului #&rept bancar$$, in lista bibliogra"iei propuse pentru Titlul GI. b. Nivelul actelor normative ale $ancii Nationale a Moldovei. Principalul in acest sens este (egulamentul cu privire la activitatea de creditare a bancilor care operea!a in (epublica +oldova, aprobat prin -otarirea ,onsiliului de ;dministratie a 0ancii Nationale a +oldovei nr. %:1 din ': decembrie %99=:':. Prin acesta a "ost abrogata actiunea (egulamentului provi!oriu cu privire la creditul bancar:'.. in aceeasi maniera ca si la nivelul legilor, lista completa a actelor 0.N.+. care pre!inta relevanta pentru tema in cau!a, este dispersata, "iind compusa din numeroasele re"erinte la actele 0.N.+. in cadrul examinarii mai jos a di"eritor aspecte ale creditului bancar. 6"ectuarea operatiunilor active este nu pur si simplu o posibilitate pentru institutiile bancare, ci un component necesar, obligatoriu si esential al activitatii lor 5 "ara acesta institutia respectiva incetea!a a "i bancara. Principiul dat este con"irmat de prevederile articolelor % din Legea cu privire la 0anca Nationala a +oldovei si, care de"inesc institutia financiara ca #o persoana juridica care prin activitatea sa accepta de la persoane "i!ice sau juridice depo!ite sau ec7ivalente ale acestora, ce nu sint trans"erabile prin di"erite instrumente de plata, ji care utili!ea!a aceste mijloace total sau partial pentru a acorda credite sau a "ace investitii pe propriul sau cont si risc$. 8or$ele operatiunilor active care pot "i e"ectuate de catre institutiile bancare, se indica in articolul '. al Legii institutiilor "inanciare, si anume acordarea de credite *de consum si ipotecare, "actoring cu sau "ara drept de regres, "inantarea tran!actiilor comerciale etc.4 *art. '.*b44D emiterea si administrarea instrumentelor de plata *carti de credit sau de plata, cecuri de voiaj, cambii bancare etc.4 *art. '.*e44. &at "iind ca cambia este nu numai instrument de plata, dar si de credit, emiterea si ad$inistrarea *U4 ei constituie o opearatiune activaD leasing "inanciar *art. '.*g44D acordarea de servicii a"erente la credit *art. '.*744D operatiuni in valuta straina, inclusiv contracte "utures de vin!are a valutei straine *art. '.*j44. ;cest paragra" permite acordarea de credite in valuta straina. insasi esenta institutiilor bancare re!ida din tandemul #operatii active5operatii pasive$ A unicul mijloc economic pentru a executa "unctia strategica a bancilor intermedierea in credit Jmobili!area mijloacelor "inanciare si distribuirea lor pe scara economiei nationale con"orm cererii si o"erteiK. &upa cum s5a indicat in doctrina, #sursa creditului ca operatiune activa o constituie asadar depo!itele, re!ultatul operatiunilor passive$:'=. egimul juridic de efectuare a operatiunilor active este guvernat de cerinta generala stabilita de articolul ':*%4 al legii institutiilor "inanciare5respectarea principiilor de administrare si principiile contabile recunoscute, cu cerintele legii si ale actelor normative emise de 0anca Nationala. La rindul sau, aceste principii de administrare si contabilitate pot "i conventional clasi"icate in
1'>

doua grupe , ,,..# , D ,, principiile de control, proprii nu$ai operatiunilor active ale bancilor comerciale. principiilor de administrare si control, avind un caracter general A bancile sint obligate sa le respecte la e"ectuarea tuturor activitatilor sale, inclusiv celor active. Pe departe cel mai importat principiu de control, propriu numai operatiunilor active ale bancilor comerciale, il constituie principiul supraveg,eriiprudentiale. 6xistenta lui este determinata de "aptul ca volu$ul si dina$ica operatiilor active ale institutiilor bancare trebuie sa "ie corelate cu parametrii respectivi ai operatiunilor passive, pentru a asigura a4 stabilitatea "inanciara a banciiD b4 respectarea obligatiilor ei "ata de clienti, deci protectia si asigurarea drepturilor lor. in situatia in care volu$ul operatiunilor active depaseste volumul operatiuniloY active, banca d.p.d.v. "inanciar isi asuma mai multe obligatii decit poate sa onore!e, imprumutind mai mult decit dispune e"ectiv. Pe de alta parte, daca dina$ica "luxurilor monetare provenind din operatiunile active vs. cele re!idind din operatiunile pasive, nu este corelata una cu alta, banca risca sa se pomeneasca in situatiile in care temporar volumul obligatiilor ei depaseste volumul creantelor, ceea ce "inalmente are acelasi re!ultat 5 a"ectea!a stabilitatea "inanciara a bancii. Iata de ce una din activitatile de ba!a a bancii abilitate de a supraveg7ea sistemul bancar al unei tari 5 banca centrala sau nationala, de obicei 5 este asa5numita supraveg7ere prudentiala. )copul acesteia este asigurarea respectarii unei ast"el de corelari dintre volumul si dinamica operatiunilor active si pasive ale institutiilor bancare, ce nu ar pereclita stabilitatea lor "inanciara, si ca e"ect nu ar pune in pericol drepturile si interesele patrimoniale ale clientilor acestora. )upraveg7erea prudentiala nu este pur si simplu o "unctie economica a bancii centrale stabilitatea sistemului "inanciar5bancar national este de o importanta deosebita pentru asigurarea stabilitatii de!voltarii economiei nationale in genere *%4D totodata, reiesind din "aptul ca clientela unor banci comerciale constituie majoritatea populatiei *latura speci"ica pentru tarile din "osta U()), unde 2anca de "cono$ii a concentrat depo!itele personale ale unei parti importante din populatia tarii4, supraveg7erea prudentiala are ca e"ect prevenirea tulburarilor sociale care ar putea interveni in situatia in care asa banci ar "i a"ectate de di"icultati "inanciare. )upraveg7erea prudentiala se reali!ea!a prin stabilirea standardelor de supraveg7ere prudentiala. ,on"orm articolului 88 al Legii cu privire la 0.N.+., aceasta este unica autori!ata de a stabili standardele de supraveg7ere a institutiilor "inanciare *%4 cit si sa monitori!e!e respectarea lor prin e"ectuarea controalelor si stabilirea cerintelor de raportare bancilor comerciale *'4. in situatia in care 0.N.+. va depista nerespectarea acestor standarde, ea are dreptul de a aplica sanctiuni "inanciare con"orm legislatiei. ;rticolul 1. al legii cu privire la0.N.+. indica obligatia bancilor comerciale de a respecta cerintele prudentiale stabilite con"orm Legii de catre 0.N.+. Normei respective corespunde continutul articolului ':*'4 al Legii cu privire la institutiile "inanciare, con"orm caruia #institutiile "inanciare trebuie sa mentina in permanenta un capital adecvat si resurse lic7ide su"iciente in corespundere cu tipul activitatii lor "inanciare si sa asigure diversi"icarea activelor potrivit riscului pierderilor$. ,on"inutul standardelor de supraveg7ere prudentiala este expus mai succint in articolul '> al Legii institutiilor "inanciare. ;cesta stabileste obligatia bancilor comerciale de a respecta urmatoarele standarde prudentiale indicii si standartele prudentiale stabilite dupa regula #maxim$ indicii $axi$i si po!itiile care urmea!a sa "ie respectate de catre banca cu privire la activele sale, la activele ponderate la risc, la elementele extrabilantiere si la di"erite categorii de capital si re!erveD suma $axi$a a creditelor acordate si contractate, raportata la capitalul reglementat, pe care o banca are dreptul sa o acorde unei persoane sau unui grup de persoane a"late in relatii speciale cu bancaD suma $axi$a a creditelor acordate si contractate, raportata la suma totala a creditelor bancii, de care pot bene"icia %0 cei mai mari debitori *inclusiv grupurile de persoane a"late in relatii speciale cu banca4D
1'9

suma totala $axi$a de investitii in imobil sau categoriile speci"ice ale acestoraD indicii si standartele prudentiale stabilite dupa regula #minim$ suma $ini$a a resurselor lic7ide sau a unor categorii speci"ice de ast"el de resurse raportata la valoarea ori la sc7imbarea valorii activelor *inclusiv garantii si gajuri # , primite4 ori la unele categorii speci"ice ale acestora sau raportata la valo area ori la sc7imbarea valorii pasivelor sau la unele categorii speci"ice ale acestoraD indicii si standartele prudentiale stabilite dupa regula #control si monitori!are$ $ clasificarea si evaluarea activelor, precum si provi!ioanele speci"ice de risc ce , trebuie "acute, pe ba!a unor ast"el de clasi"icari si evaluari, pentru acoperirea 5. i. eventualelor pierderi legate de credite si termenele in care dobin!ile de la aceste DL credite nu mai pot "i considerate ca venit decit daca sint platite de "aptD acordarea unor anumite tipuri si "orme de credite si investitiiD ar$onizarea termenelor si dobin!ilor la active si pasiveD neadmiterea po!itiilor neasigurate in valuta straina, metale pretioase sau pietre pretioase ce depasesc o anumita limita. Totodata, standardele de supraveg7ere prudentiala nu sint unicele cerinte de respectat la e"ectuarea operatiunilor active. &upa cum s5a mentionat mai sus, ele sint cele proprii nu$ai acestui "el de activitati a bancilor comerciale. 0ineinteles, operatinilor active ale bancilor le sint aplicabile si cerintele generale pre!entate "ata de e"ectuarea tuturor operatiunilor bancare, si anume inter!icerea activitatilor bancare antico$petitive&EID inter!icerea activitatilor bancare neautorizate - cerinta stabilita de articolul '.*14 al legii institutiilor "inanciare. Pentru detalii privitor la regimul juridic al autori!arii activitatilor "inanciare ve!i compartimentul respectiv din tema #Notiuni generale despre banci si sistemul bancar$ supra. i inter!icerea activitatilor care nu sint calificate ca financiare *activitati neindicate .5' in articolul '. al Legii institutiilor "inanciare4. ;cest principiu este indicat in articolul '>*:4 al legii sus5mentionate. respectarea restrictiilor stabilite de catre articolele 1% si 1' pentru e"ectuarea tran!actiilor *inclusiv creditare4 cu persoanele a"late in relatii speciale cu banca *adica orice administrator al banciiD orice persoana a"lata in legatura de rudenie de gradul intii si doi cu un ast"el de "unctionarD actionarii cu cote substantialeD persoanele a"iliate bancii4D "unctionarii bancii. Pentru detalii suplimentare ve!i compartimentul ..8... ,reditarea persoanelor a"iliate si angajatilor bancii. Notiunea de operatii active este indispensabil legata de notiunea de credit, anali!ei careia este consacrat titlul 1 de mai jos. 2peratiunile active ale bancilor comerciale nu constituie doar o parte necesara a activitatii lor, ci una deosebit de importanta. in multe banci conturile de credit "ormea!a mai mult de :0I din activele lor, si aduc circa '@1 din venitul bancii. Pe de alta parte, riscurile bancare au tendinta de a se concentra in porto"oliul de credit A daca banca se con"runta cu serioase di"icultati "inanciare, sursa lor deseori constituie deci!iile manageriale eronate in domeniull ereditar, operatiunile excessiv de riscante sau "rauduloase cu mijloacele creditare, politica creditara gresita sau conjunctura economica ne"avorabila. ;ceasta explica atentia deosebita pe care o atrag contabilii pro"esionisti in cadrul e"ectuarii auditului bancii, la calitatea si diversi"icarea porto"oliului de credite si a politicii creditare. Pina nu demult, operatiunile active ale bancilor erau reglementate de (egulamentul provi!oriu cu privire la creditul bancar din '. martie %991:'9. Prin 7otarirea ,onsiliului de ;dministratie a 0.N.+. nr. %:1 din ': decembrie %99=, (egulamentul mentionat a "ost substituit prin (egulamentul cu privire la activitatea de creditare a bancilor care operea!a in (epublica +oldova:V. ;probarea acestui act normativ a semni"icat o sc7imbare substantiala in mecanismul de reglementare a activitatilor creditare a bancilor comerciale. )pre deosebire de vec7iul (egulament, care de"inea creditul, o"erea criterii de stabilire a continutului contractului
110

de credit, contractul5model de imprumut bancar, criterii de clasi"icare a creditelor bancare etc, noul (egulament a mar<at retragerea statului in acest domeniul, prin liberali!area maxima a regimului juridic a activitatilor creditare a bancilor comerciale. 6senta noii metode de reglementare in acest domeniul este exprimata in p. 8.%. a (egulamentului, care indica ca !de co$petenta si responsabilitatea bancii tine stabilirea si mentinerea structurilor organi!atoriceD orientarea politicii creditoare a banciiD "'' elaborarea metodelor analitice si procedeelor administrativeD determinarea sistemelor de control adecvate pentru evaluarea, dirijarea si veri"icarea riscului, care reies din activitatile de creditare. ;ceste prevederi se stabilesc prin regulamente interne aprobate de consiliul institutiei "inanciare$. in continuare la aceasta, punctul '.'. al (egulamentului indica ca acesta stabileste doar #principiile "undamentale care urme!a a "i aplicate, si exigentele de ba!a care urmea!a a "i indeplinite de catre banci la e"ectuarea activitatilor de creditare, oferindu-i organului de ad$inistrare posibilitatea sa diri%eze afacerile bancii intr5un mod sigur si prudent luind in consideratie in acelasii timp interesul deponentilor si altor clienti$. Prin urmare, majoritatea problemelor legate de inc7eierea contractului de credit si cerintele pre!entate "ata de el, au "ost lasate la discretia bancilor. ;cestea vor "i indicate in documentele interne ale bancii *con"orm titlului IG al (egulamentului, acestea sint i.Instructiunea de politica generala creditara a banciiD si ii.Instructiunile speci"ice detaliate despre politica si procedee pentru "iecare tip de credit si plata cu avans4. Tinind cont de numarul important de acte normative ale 0.N.+. ce reglementea!a aspectele speci"ice ale activitatilor de creditare des"asurate de bancile comerciale *ex. creditele in consortiu, creditele mari, etc4, o asemenea metoda se pre!inta justi"icata. Unul din elementele5c7eie a succesului operatiunilor active ale bancilor comerciale este politica creditoare, care constituie de "apt obiectul atentiei (egulamentului din ':.%'.%99=. Politica creditoare a bancii are ca scop protejarea activelor ei, maximali!area venitului si imbunatatirea starii economico5"inanciare a clientilor bancii tinind cont de securitatea depo!itelor lor. Policita creditoare consta din urmatoarele elemente %. )copul "ormarii porto"oliului de credit 5 tipurile de credit, termenii de ac7itare a lor, marimea maxima si calitatea creditelor acordateD '. imputernicirile de care dispun "unctionarii bancii responsabili de acordarea creditelorD 1. 2bligatiile legate de transmiterea drepturilor si acordarea in"ormatiei in cadrul gestiunii creditelorD 8. Practicile bancare de solicitare a creditului, evaluarii cererii si luarii de deci!ii in privinta eiD :. ,ontinutul dosarului cererii de credit *lista documentelor care se anexea!a la cerere4, drepturile si obligatiile personalului bancii responsabil de pastrarea dosarelor de creditD =. (egulile de evaluare si executare a asigurarii rambursarii credituluiD >. )tandartele de calitate si prudentiale *ex. marimea maxima4 aplicabile creditelor acordate de bancaD 9. (egulile de evidentiere, anali!a si solutionare a situatiilor legate de creditele problematice. ;ditional la principiile sus5mentionate ale politicii creditoare, aplicate in practica bancara internationala, (egulamentul din %99= stabileste urmatoarele elemente ale politicilor creditoare ale bancilor comerciale din (epublica +oldova %0. &e"inirea cotei5parti a "iecarui tip de credit, in porto"oliul de credit al bancii *ex. creditele comerciale vs. creditele de consum4D %%. ,erintele "ata de gaj sau alt mod de asigurare a rambursarii creditelorD %'. Procedurile de gestiune a creditului, incepind cu receptionarea cererii de creditare, evaluarea capacitatii de rambursare a creditului, aprobarea cererii si punerea mijloacelor creditului la dispo!itia solicitantului, etc. 55.
11%

%1. Principiile de "ixare a dobin!ilor pentru creditD %8. Limitele si restrictiile de acordare a creditelorD tH %:. Procedurile de colectare a creditelor, executarea "ortata a garantiei de asigurare a intoarcerii datoriei etc. ..1. ,ontractul de credit bancar &e"initie ' Legislatia interna nu contine de"initia contractului de credit bancar. ;rticolul 1 al Legii institutiilor "inanciare de"ineste numai termenul de credit. Prin aplicarea acestei notiuni la de"initia contractului in genere, putem de"ini contractul de credit drept un acord de vointa, prin care o persoana "i!ica sau juridica, numita creditor, o"era la ter$en unei alte persoane "i!ice sau juridice, denumite debitor, in conditii de ra$bursabilitate si plata bani ca imprumut, prelungire a termenului de rambursare a datoriei, sau emite in aceleasi conditii in "avoarea debitorului o garantie sau orice alt angajament de a ac7i!itiona o creanta sau alte drepturi de a e"ectua o plata. Totodata, articolul 1 al legii de"ineste si termenul !docu$entatie de credif. La aceasta se re"era, in particular, acordul de credit inc7eiat de o institutie "inanciara cu o alta persoana pentru acordarea de credit in care se indica suma si destinatia creditului, rata dobin!ii, termenele de rambursare si alte conditii, semnat de persoanele care autori!ea!a creditul in numele imprumutatorului. ,aracterele contractului &esi legislatia bancara a +oldovei nu de"ineste contractul de credit bancar, capitolul ': al ,odului civil al (epublicii +oldova reglementea!a contractul de i$pru$ut. &e"initia acestuia se contine in art. '=% al condului, con"orm caruia #in ba!a contractului de imprumut o parte *imprumutatorul4 transmite celeilalte parti *imprumutatului4 in proprietate *in administrare operativa4 bani sau lucruri, determinate prin genul lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie imprumutarorului aceiasi suma de bani sau aceiasi cantitate de lucruri de acelasi gen si calitate$. ,ontractul de imprumut este sinalagmatic si real *art. '=% *'4 indicind ca #contractul de imprumut se considera inc7eiat in momentul transmiterii banilor sau lucrurilor.$4 si gratuit *#... iar imprumutatul se obliga sa restituie imprumutarorului aceiasi suma de bani sau aceiasi cantitate de lucruri de acelasii gen si calitate$4. Totusi, pentru unele categorii de imprumuturi codul civil stabileste posibilitatea incasarii dobin!ii con"orm art. '=1, dobinda poate "i incasata in cadrul operatiilor de imprumut ale caselor de ajutor reciproc si lombardurilor obstesti. in ceea ce priveste casele de ajutor reciproc, art. '== indica ca ,asele de ajutor reciproc obstesc de pe linga -:---. comitetele sindicale ale intreprinderilor, institutiilor, organi!atiilor acorda muncitorilor si "unctionarilor imprumuturi pe temen lung, cit si pe termen scurt. Pe .,,5 de alta parte, con"orm p. '' al (egulamentului cu privire la modul de organi!are, , "unctionare si licentiere a activitatii lombardurilor, aceste organi!atii pot percepe dobinda pentru operatiunile de creditare. art. '=: indica ca operatunile de imprumut ale bancilor si altor institutii creditare sint reglementate de legislatie. Pre!entul articol "ace re"erinta, in primul rind, la .,.5. Legea institutiilor "inanciare si la actele normative ale 0.N.+. in materie. ,onsideram ca desi sint asemanatoare dupa unele aspecte *cum ar "i momentul inc7ierii contractului, cerintele de "orma4, totusi institutul contractuluiudei$pru$ut civil se deosebeste de creditul bancar, prin urmatoarele daca primul este acordat de imprumutator din propriile "onduri, creditul bancar se acorda de banc7er din contul mijloacelor straine, atrase ca re!ultat al operatiunilor pasive. ;ceasta se evidentia!a atit de doctrina:1% cit si de legislatie:1'D contractul de imprumut civil este in majoritatea ca!urilor gratuit *ve!i comentariul de mai sus4, spre deosebire de caracterul oneros *in toate ca!urile4 al contractului de credit bancar. )intem de parerea ca particularitatile contractului de credit bancar, in comparatie cu contractul
11'

de imprumut civil, dublea!a distinctiile intre creditul bancar si creditul comercial 5 vezi compartimentul #..%. Notiunea si caracteristica generala a creditului$ supra. Legislatorul indirect a acceptat acest punct de vedere c7iar in ,odul ,ivil, c7iar daca acesta a "ost creat pentru a deservi relatiile patrimoniale si personale nepatrimoniale in conditiile economiei socialiste plani"icate. ;ste"el, prin e"ectul articolului '=: a codului, #operatiile de imprumut ale bancilor si caselor de economii din munca ale statului sint reglementate de legislatia Uniunii ())$. ;ceasta poate implica conclu!ia ca legislatorul a intentionat de a scoate contractul creditului bancar de sub incidenta regulilor ,odului ,ivil privitoare la imprumut *deoarece sintagma #legislatia Uniunii ())$ nu includea pe atunci ,odul ,ivil al ()) +oldovenesti4. Pe de alta parte, unele articole ale ,odului ,ivil totusi contin unele norme ce reglementea!a relatiile a"erente creditului bancar. )pre exemplu, articolul 8.: a codului indica ca #creditarea organi!atiilor de stat, a col7o!urilor si a altor organi!atii cooperatiste si celorlalte organi!atii obstesti se "ace in con"ormitate cu planurile aprobate prin acordarea de imprumuturi pe termen cu destinatie speciala de catre 0anca de )tat a Uniunii ()) si alte banci ale Uniunii ()) in modul stabilit de legislatia Uniunii ())$. ;ceasta este o regula anacronica mostenita din "osta legislatie sovietica, care deocamdata nu a "ost modi"icata. Totusi, consideram ca articolul respectiv contravine articolului 9*14 a ,onstitutiei (epublicii +oldova si este, prin urmare, inaplicabil. &upa cum se poate conc7ide, regulile privind creditul bancar se contin in cele ' legi ce constituie ba!a legislatiei bancare in (epublica +oldova 5 Legea cu privire la 0.N.+. si Legea institutiilor "inanciare 5 cit si in actele normative aprobate de 0.N.+.. Normele respective ale ,odului ,ivil ori exclud aplicarea sa in mod expres *ve!i articolul 8.: indicat mai sus4, ori sint vadit depasite si probabil inaplicabile. Totusi, dupa analogie putem indica ca unele elemente ale contractului de imprumut sint valabile si pentru contractul de credit bancar. ;ceasta se re"era la caracterul sinalag$atic al contractului. "orma contractului *scrisa4, prin analogie cu articolulu '=' al ,odului ,ivil. ,onsideram justi"icata opinia unor autori ca contractul de credit este un contract intuitii personae$. Totusi, exista si deosebiri intre caracterele contractului de imprumut si cele ale contractului de credit bancar cea mai esentiala priveste consensualitatea sau, dimpotriva, caracterul real al contractului de credit bancarUnii autori considera ca contractul de credit este un contract real, prin analogie cu prevederile articolului '=% *'4 al ,odului ,ivil. )intem de parerea ca, tinind cont de particularitatile creditului bancar ca categorie economica, nu se poate a"irma cu toata certitudinea lipsa oricaror obligatii la parti inainte de punerea e"ectiva a imprumutului la dispo!itia debitorului de catre creditor, si inceperea valori"icarii imprumutului de catre debitor. ;ceasta deoarece a. debitorul are anumite obligatii de a valori"ica creditul, obligatii care apar de indata ce a "ost semnat contractul de credit cu banca5 vezi posibilitatea impunerii prin contract a platii unei prime penali!atoare de neutili!area a creditului. b. creditorul, din momentul semnarii contractului, de asemenea se obliga sa puna mijloacele respective la dispo!itia debitorului. Lipsa acestei obligatii *in ca!ul recunoasterii caracterului real al contractului de credit4 ar crea o incertitudine juridica pentru clientii bancii, care desi au semnat contractul, nu au siguranta ca banii le vor "i pusi la dispo!itie *deoarece pina la acest moment contractul nu se considera inc7eiat si partile nu au nici o obligatie, deci si nici banca c7iar daca a contractat creditul nu este obligata sa5% puna e"ectiv la dispo!itia debitorului4. in "avoarea acestei po!itii vorbeste si opinia unor autori care indica asupra existentei unei "orme speciale a contractului de credit contractul de desc7idere de credit )vezi infra . Iata de ce ne raliem la parerea, ca, spre deosebire de contractul civil de imprumut *care #legi"erea!a$ relatiile legate de creditul comercial4, contractul de credit bancar este consensual si devine valabil din momentul in care partile si5au exprimat acordul de vointa asupra clau!elor esentiale a contractuctu'lui. Lipsa unei reglementari exprese a contractului de credit bancar in legislatia republicii determina
111

necesitatea anali!ei sistematice si comparate a legislatiei in genere, pentru a stabili principiile si elementele de ba!a a contractului respectiv. Totusi, conclu!iile de mai sus sint de domeniul doctrinei. ,onsideram ca lipsa unei reglementari legale crea!a incertitudini in privinta regimului juridic al operatiunilor de creditare. Pe cale de conclu!ie, credem ca legislatorul ar trebui in proiectul noului ,od ,ivil sa atraga atentie acestui aspect al relatiilor patrimoniale. Unii autori mentionea!a si o categorie aparte a contractului de credit bancar 5 contractul de desc,idere de credit, de"init ca o conventie #prin care banca se obliga sa puna la dispo!itia clientului, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, un anumit credit, de care bene"iciarul va u!a "ie incasind "ondurile "ie tragind o cambie sau un cec asupra bancii, "ie prin emiterea unui ordin de plata$118. Ne raliem la parerea ca conceptul contractului de desc7idere de credit este o in esenta acelasi contract de credit, "iind dubitabila oportunitatea evidentierii lui in calitate de "orma aparte a contractului de credit. &octrina are o po!itie eterogena "ata de consensualitatea contractului de credit bancar unii autori considera ca contractul respectiv poate "i atit real cit si consensual:':, pe in care altii recunosc caracterul consensual al contractului de credit doar dupa acele contracte care au ca obiect sume importanteV. 2ptiunea "acuta de legislatorul +oldovei in "avoarea caracterului real al contractului de credit nu5si gaseste sustinere in legistatiile unor tiri ale ,)I. )pre exemplu, noul ,od ,ivil al Cederatiei (use pledea!a pentru consensualitatea contractului de credit, a"irmind principiul obligatiei creditorului de a acorda creditul clientului din momentul in care partile contractante au ca!ut de acord asupra conditiilor de ba!a a contractului de credit:'=, cu o"erirea dreptului bancii de a re"u!a acordarea creditului in care existe temeiuri de natura sa indice "ara ec7ivoc la "aptul ca creditul acordat nu va "i rembursat de catre debitor la scadenta *art. >%' al ,odului ,ivil al Cederatiei (use4. ,ontractul de credit este un contract sinalagmatic. 6ste discutabila parerea exprimata in doctrina ca contractul este unilateral pentru ca #numai banca se obliga sa acorde creditul, in timp ce clientul nu se obliga sa u!e!e de credit$:1>. ,onsideram o asemenea po!itie vulnerabila, deoarece ea nu tine cont de integralitatea continutului contractului de credit. 2r, acelasi debitor nu are numai #obligatia$ de a "olosi mijloacele creditului, ci si altele ex. c7iar in eventualitatea neutili!arii acestor mijloce debitorul va "i obligat la plata catre banca a comisionului de neutili!are. inc7eierea contractului Procedura generala de inc7eiere a contractului este reglementata de (egulamentul cu privire la activitatea de creditare a bancilor ce operea!a in (epublica +oldova:19. ,a ba!a pentru inc7ierea contractului serveste cererea de creditare, depusa de clientul bancii. ,on"orm prevederilor titlului III al (egulamentului, examinarea si aprobarea cererii este, de regula, de competenta unitatilor de creditare a bancilor. Legislatia bancara a +oldovei stabileste numai cerintele "ata de documentatia interna a bancilor comerciale re"eritoare la procedura inc7ierii si executarii contractului de credit bancar. in acest sens, p. 8.'.'.%. indica ca orice banca trebuie sa aiba instructiuni detaliate la dispo!itia sa cu descrierea intregului proces de administrare pentru "iecare tip de credit de la cererea initiala a clientului, prin evaluarea credibilitatii si aprobarea de eliberare, pina la rambursarea "inala a acestuia. ;ceste instructiuni trebuie sa o"ere un indrumar detaliat despre documentare pentru orice tipuri de credite si sa determine regulile re"eritor la ;utoritatea de creditare determinarea autoritatii de creditare in cadrul bancii pentru luarea deci!iei la di"erite niveluri, pentru "iecare tip si marime de creditD In"ormatia "inanciara cerintele "ata de comunicarea datelor cu privire la situatia "inanciara, care trebuie executate de debitor pentru orice tipuri de credite, o"erind posibilitatea unei anali!e pro"unde a credibilitatii clientuluiD 6valuarea credibilitatii instructiunile detaliate despre e"ectuarea evaluarii credibilitatii clientului si capacitatii de rambursare a creditului, inclusiv metodele
118

. adecvate de anali!a a bilanturilor, raportului cu privire la pro"it si pierderiD in mod similar aprecierea gajului si altor "orme de asigurare a creditelor si stabilirea limitelor *coe"icientilor4 de utili!are a acestora. $ 9ajul si alte "orme de asigurare a creditelor prevederea unui coe"icient minim pentru gaj si alte "orme de asigurare a creditelor necesare pentru "iecare tip de credit si evaluarea adecvata a acestora, in scopul asigurarii acoperirii depline a sumei supuse riscului *suma creditului plus dobinda4D Procesul de aprobare reguli detaliate cu privire la autori!area acordarii credituluiD )tabilirea pretului creditului rata dobin!ii@ comisioane pentru toate tipurile de credite acoperind costurile de creare a "ondurilor *plus o marja de pro"it4, inclusiv costurile suplimentare si crearea re!ervelor pentru pierderile posibileD Limitele limitarea liniilor individuale@ creditelor nerambursate si in total pentru "iecare debitorD $ ,olectarea determinarea procedeelor legate de creditele cu termenii % de rambursare expirat si platilor a"erente neac7itate@delincvente legale si alte reclamatiiD &iverse instructiuni speci"ice pentru ca!urile exceptionale si scutiri etc. in procesul de aprobare, dreptul de a lua deci!ii re"eritor la cererile de acordare a creditelor se atribuie unui comitet special de credit compus dintr5un numar impar de membri, dar nu mai putin de 1 persoane. ' )uma maximala a unui credit care poate "i acordata "ara aprobarea de catre comitetul special de credit la nivel de "iliala este determinata in prevederile politicii generale de creditare a bancii. 2rice tran!actie de credit poate "i inc7eiata numai cu avi!ul a cel putin 1 persoane. ' '......X.................$.................. ........ .......D........' ,reditele mari se acorda in con"ormitate cu cerintele egulamentului nr. (<3; 8#u privire la creditele mari9653. Procedura de acordare a creditelor poate "i supusa unui control dublu, e"ectuat de o unitate structurala independenta, cu "unctia de a comunica datele direct comitetului special de credit sau organului de administrare al bancii. )ubiectii ;nali!a notiunii contractului de credit bancar permite conclu!ia ca in contractul de credit bancar participa doua parti creditorul si debitorul. &in insasi denumirea notiunii 5 credit bancar - e ciar ca in calitate de creditor poate "i doar o banca comerciala. Pentru banci activitatea de creditare este o activitate pro"esionala ce necesita primirea autori!atiei de la 0.N.+. *ve!i titlul % de mai sus4. in calitate de debitor pot "i oricare persoane "i!ice si juridice. Totodata, legislatia bancara a republicii stabileste speci"icul creditelor acordate unor categorii speci"ice de clienti *ex. creditele acordate persoanelor a"iliate bancilor, creditele acordate angajatilor bancii, etc4. ;tit din partea creditorului, cit si din partea debitorului poate "i multitudine de subiecti, in primul ca!, mai multi creditori isi vor uni e"orturile pentru a "ace "ata cerintei sporite de mijloace "inanciare a unui debitor important. in practica, asa necesitate poate aparea in ca!ul "inantarii unor proiecte inBestitionale importante. ,reditele acordate de mai multor creditori se mai numesc credite consortialc sau in consortiu. )peci"icul contractelor de credit respective este indicat in egulamentul cu1privire la acordarea de catre bancile comerciale a creditelor in consortiu651, aprobat de catre 0.N.+. cu scopul #mentinerii solvabilitatii bancilor, reducerii riscului posibil si pierderilor in ca!ul insolvabilitatii debitorilor, in scopul creditarii intreprinderilor si proiectelor de proportii mari, ce necesita c7eltuieli mari$. ,reditul de consortiu se per"ectea!a printr5un Acord de. credit intre banca coordonatoare *banca care organi!ea!a consortiul bancar si isi asuma rolul de gestionare a creditului din partea celorlalte banci participante4 si bancile participante la creditul de consortiu si contracte de credit intre debitor si "iecare dintre participantii la creditul de consortiu. @ in ca!ul in care debitorul asigura (ambursarea creditului printr5o garantie unica indivi!ibila, banca coordonatoare va "i
11:

responsabila pentru gestionarea garantiei si monitori!area situatiei "inanciare a debitorului *%4, iar in ca! de nerambursare 5 pentru asigurarea rambursarii creditului din contul garantiei *'4. (egulamentul contine modelul ;cordului de credit in consortiu. in ceea ce priveste continutul contractelor de credit inc7eiate intre debitor si "iecare dintre participanti la creditul de consortiu, particularitatile acestuia sint expuse in p. : al regulamentului. ;st"el, contractele respective vor contine in mod obligatoriu urmatoarele clau!e data inc7eierii contractului, relatiile partilor participante la contractD suma totala a creditului acordat, inclusiv pentru "iecare banca, participanta la creditul de consortiuD conditiile de acordare debitorului a credituluiD cota procentuala, modul si termenele calcularii si ac7itarii dobin!ilor, aplicarea sanctiunilor pentru neac7itarea la termen a dobin!ilorD termenele ac7itarii creditului si sanctiunile aplicate pentru neac7itarea creditului in termenD conditiile ac7itarii creditului inainte de termen, daca aceasta va avea loc, suma si marimea platii pentru ac7itarea in prealabilD ac7itarea la cerere 5 investitorii sint in drept sa solicite ac7itarea imediata a creditului in anumite circumstante inclusiv in ca!ul pre!entarii in"ormatiei neveridice, inrautatirii bruste a starii "inanciare a debitorului, sc7imbarii statutului sau juridic si in legatura cu aceasta nee"icientei creditarii lui ulterioare, suspendarii activitatii, antrenarii in procese de judecataD e"ectuarea controlului de catre bancile5participante la creditul de consortiu asupra asupra utili!arii e"ective con"orm destinatiei creditului. Prin urmare, "aptul acordarii creditului in consortiu si conditiile organi!arii consortiului bancar se regasesc in orice contract de credit, inc7ieat de debitor cu "iecare banca5 membra a consortiului. in ceea ce priveste multitudinea de subiecti in latura debitoare a contractului de credit 5 legislatia bancara nu prevede reguli speciale privind acordarea creditelor unui #consortiu de debitori$. Prin urmare,Ese vor aplica regulile generale privitor la creditul bancar. Totusi, aceasta regula nu se re"era la totalitatea debitorilor care constituie un grup de persoane in sensul (egulamentului cu privire la creditele mari:8' paragra"ul 0 al punctului % al acestui regulament indica ca la grupul de persoane in interconexiune se re"era &oua sau mai multe persoane "i!ice sau juridice, care se expun la acelasii risc, in urma "aptului ca una din ele, direct sau indirect, o controlea!a pe cealalta sau pe celelalte. )e considera ca persoana exercita controlul asupra altei persoane in ca!ul in care, la parerea &irectiei de reglare si control asupra activitatii bancilor a 0ancii Nationale a +oldovei, aceasta persoana, prin dreptul de vot, prin imputernicirea de a numi si de a elibera din "unctie majoritatea conducatorilor sau membrilor ,onsiliului, sau prin oricare alte mijloace, direct sau indirect, de sine statator sau in colaborare cu alte persoane, poate exercita o in"luenta considerabila asupra a"acerilor altei persoane.D ..........#,....E,,.,.D ,, ....................Du.. , . . &oua sau mai multe persoane "i!ice sau juridice, relatiile dintre care nu se controlea!a dupa cum s5a mentionat in punctul de mai sus,dar care trebuie considerate ca expuse la acelasii risc, deoarece ele sint in interconexiune, ast"el daca una din ele va avea di"icultati "inanciare, alta sau altele pot de asemenea avea di"icultati legate de rambursarea creditelor. Pentru detalii suplimentare re"eritor la creditele #mari$ ve!i paragrajul 8.>. de mai jos. in s"irsit, unii autori mentionea!a existenta in contractul de credit bancar si a altor subiecti in a"ara de debitor si creditor. Prima categorie de subiecti mentionati sint persoanele care sint direct implicate in derularea raportului contractual de credit bancar prin o"erirea garantiei per"ormantei debitorului 5 garantul, "idejusorul, persoana terta ce constituie un gaj in "avoarea bancii pentru asigurarea per"ormantei debitorului. ,onsideram acest punct de vedere justi"icat din mai multe considerente contractele de credit si de garantie nu sint autonome unul de altul 5 dupa modelul raportului
11.

dintre obligatiile care acestea le generea!a, contractele respective se a"la in relatie de contract principal5contract accesoriu *unul "ata de altul4. &in #neautonomia$ 5 iar, mai corect, legatura indispensabila dintre aceste contracte, re!ida dreptul garantului de a se considera pe drept cuvint subiect al contractului de credit. &esi el nu5si asuma nici un rol in raportul direct intre creditor5 debitor *neavind relatii cu a$bii din ei4, aparitia si volumul obligatiilor garantului se produc in "unctie de derularea raportului dintre creditor si debitor. in unele ca!uri clau!a de garantie care generea!a obligatiile garantului poate "i inserata c,iar in contractul ce da nastere obligatiei asigurate 5 ex. clau!a de gaj poate "i ast"el inserata intr5un contract de credit, con"orm articolului 9*:4 a Legii cu privire la gaj:8'. ; doua categorie de subiecti ai raportului de credit bancar sint numiti persoanele care au depo!ite la banca5creditor. )e a"irma ca interesul lor patrimonial in derularea "ara probleme a operatiunilor active ale bancii justi"ica cali"icarea lor ca subiecti in raportul de credit, in calitate de a treia categorie de subiecti este numit sistemul bancar al tirii in genere A el de asemenea are interesul de a asigura e"ectuarea normala a operatiunilor active de catre banci. Nu agream punctul de vedere ca cele doua categorii de persoane sus5mentionate sint subiecti in raportul juridic de credit 5 aceste persoane nu au obligatii si nici drepturi "ata de debitor si creditor in legatura cu contractele de credit inc7eiate. ,ontinutul contractului )intagma #continutul contractului de credit bancar$ are un sens dublu totalitatea clau!elor contractuluiD $ totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor la contract. in ceea ce priveste lista clau!elor obligatorii a contractului respectiv *continutul contractului de credit bancar4, legislatia bancara a republicii a #evoluat$. Gec7iul (egulament provi!oriu cu privire la creditul bancar:88, in punctul %% enumera clau!ele obligatorii ale acordului de credit. ;cestea erau urmatoarele X clau!e re"eritoare la scopul credituluiD clau!e re"eritoare la suma si termenul creditului, modul de eliberare si ac7itareD clau!e re"eritoare la "ormele de asigurare, executarea angajamentelor privind "ambursabilitatea creditului. Pentru detalii ve!i compartimentul 8.%. de mai josD clau!e re"eritoare la ratele dobin!ii, inclusiv pentru creditul cu termenele expirate, modul de plata al scopul, acestoraD clau!e re"eritoare la drepturile, angajamentele reciproce si responsabilitatea economica a partilorD alte conditii prin acord bilateral *de exemplu, controlul de catre banca pe teren a respectarii conditiilor acordului de credit si acordului de gajare, modul si volumul darilor de seama contabile pre!entate de catre debitor bancii si altele4. Noul (egulament cu privire la activitatea de creditare a bancilor comerciale:8: nu indica nimic nici re"eritor la notiunea de contract de credit *"apt mentionai deja4 nici la continutul acestuia. Unica regula care se mai mentine este cea din articolul 1 al Legii institutiilor "inanciare, care da notiunea de #documentatie de credit$, in care intra si acordul de credit, adica cel #inc7eiat de o institutie "inanciara cu o alta persoana pentru acordarea de credit in care se indica suma si destinatia creditului, rata dobin!ii, termenele de rambursare si alte conditii, semnat de persoanele care autori!ea!a creditul in numele imprumutatonilui$. ;sadar, reglementarile in vigoare a restrins numarul clau!elor obligatorii ale contractului de credit *%4, lasind lista acestor clau!e desc7isa pentru "ormarea acordului de vointa a partilor *'4. in unele ca!uri legislatia bancara indica continutul obligatoriu al contractelor speci"ice de credit bancar ex. a contractelor de credit in consortiu 5 vezi p. 1.1. supra. Pe de alta parte, drepturile si obligatiile partilor pot "i partial deduse din notiunea sintetica a contractului de credit bancar, exprimata in paragra"ul 1.%. de mai sus. (eiesind din caracterul sinalagmatic al contractului de credit bancar, drepturile si obligatiile reciproce ale partilor la contract se pre!inta in "elul urmator ,reditorul
11=

&ebitorul %. &reptul de a cere rambursarea creditului la scadenta '. &reptul de a cere plata pretului contractului *dobinda si comisionale bancare4 1. &reptul de a cere garantii de rambursare a mijloacelor creditului %. 2bligatia de a pune mijloacele creditului la dispo!itia debitorului %. 2bligatia de rambursare a creditului la scadenta '. 2bligatia de plata a pretului contractului *dobinda si comisioanele bancare4 1. 2bligatia de a o"eri garantii de rambursare a mijloacelor creditului &reptul de a cere punerea la dispo!itia sa a mijloacelor creditului Tabelul =. &repturile si obligatiile partilor in contractul de credit bancar 6ste discutabila posibilitatea mentionarii obligatiei bancii de a pune la dispo!itia clientului sau mijloacele mijloacele creditului convenit *careia ii corespunde dreptul respectiv al debitorului4 5 "ara executarea acestei #obligatii$ contractul de credit ca contract real nu se per"ectea!a. &e aceea consideram ca aceasta relatie drept5obligatie nu se situia!a pur si simplu in a"ara raportului contractual intre parti, dar este o conditie "undamentala pentru initierea raportului contractual. *fectele contractului incetarea actiunii contractului ,,. , incetarea prin executare :;ecutarea prin plata ' ' Notiunea de plata in cadrul contractului de credit a primit o de"initie legala punctul 1 al titlului IU al (egulamentului cu privire la creditele expirate:' de"ineste plata ca ac7itarea dobin!ii sau sumei initiale a creditului si dobin!iiD sau a unei parti a creditului si dobin!iiD sau a unei parti a creditului, ac7itate in con"ormitate cu conditiile si modul de rambursare a creditului stipulat in contractul de credit. Totusi, daca aceste actiuni ale debitorului pot "i d.p.d.v material cali"icate ca #plata$ *in sensul abstract al acestui cuvint4, nu sintem de parerea ca notiunea sus5mentionata este relevanta pentru ca!ul examinat. 6a nu poate "i cali"icata ca #plata$ d.p.d.v juridic ca modalitate de executare a contractului, deoarece in majoritatea ca!urilor acoperite de de"initia sus5mentionata plata nu sinonimea!a cu executarea completa de catre debitor a integralitatii obligatiilor sale contractuale, si, prin consecinta, nu constituie o modalitate de executare a contractului care ar duce la inc7eierea raportului contractual de credit bancar. :;ecutarea prin compensatie La executarea prin compensatie are loc in situatia in care ambele parti au una "ata de alta creante reciproce, si satis"acerea creantelor date se e"ectuea!a prin compensarea lor. ;cesta va "i ca!ul in care o banca comerciala, care a imprumutat o suma de % mln. de lei unui client, se va imprumuta cu acceeasi valoare de la clientul respectiv. #Iertarea$ reciproca a datoriilor in acest exemplu va "i o veritabila plata prin compensatie. incetarea la scadenta ;ceasta modalitate de incetare a contractului de credit sinonimea!a de "apt cu incetarea e"ectelor contractului de credit ca e"ect al expirarii termenului de rambursare a lui. +odalitatea respectiva de incetare a contractului este reglementata de egulamentul cu privire la creditele expirate657. (egulamentul in cau!a de"ineste drept expirate creditele, suma integrala a carora *sau soldul creditului, ce include valoarea initiala a creditului, la care se adauga dobin!a si, dupa ca!, penalitatile acumulate4 nu a "ost ac7itata in timp de 10 !ile:8>. &upa expirarea acestui termen creditul si dobin!ile la el se considera expirate. Totusi, pentru perioada in care creditul este considerat ca expirat, dobinda se sporeste pina ce creditul nu va "i trecut in stare de neacumulare a dobin!ii. 6xpirarea creditului nu sinonimea!a cu incetarea raportului contractual, totusi:89 numai intr5un ca! aparte 5 acela al creditelor clasi"icate co$pro$ise 5 banca poate sa5 si
11>

recupere!e pierderile din Os-a-nu$@iu@ fond de risc - in restul ca!urilor ea contind ori pe drepturile sale de executare "ortata acordate prin garantiile general5civile primite de la debitor *pentru detalii ve!i paragra"ul 8.%. de mai sus4, ori pe modalitatile speci"ice de salvare a creditului expirat *pentru detalii ve!i alineatul a4 de la s"irsitul pre!entului paragra"4. (egulamentul stabileste o consecutivitate a trecerii creditelor expirate in "a!a creditelor in acumulare si apoi a creditelor in stare de neacumulare *"ara dobinda4. ,reditul in stare de acu$ulare este de"init ca credit, care a "ost platit integral de catre banca debitorului la termen, si platilor de rambursare scadente li se aplica principiul sporirii. ,reditul expirat neac7itat ramine in stare de acumulare inca timp de 10 de !ile dupa ce creditul bancar se considera expirat *deci, pina la expirarea a .0 de !ile din momentul scadentei4. 6ste considerat cedit in stare de neacumulare *"ara dobinda4 acela in care Plata n5a "ost ac7itata mai mult de .0 !ileD ori
D

' ,reditul este clasi"icat drept #dubios$, con"orm ,apitolului IG lit. & al (egulamentului cu privire la clasi"icarea creditelor si re!ervarea mijloacelor in "ondul de risc::0D ori ,reditul este clasi"icat drept #compromis$, con"orm ,apitolului IG lit. 6 al (egulamentului cu privire la clasi"icarea creditelor si re!ervarea mijloacelor in "ondul de risc::%. Pentru detalii re"eritor la clasi"icarea creditelor in #dubioase$ si #compromise$ vezi paragra"ul 8.'. de mai jos. ,onsecintele contabile ale trecerii creditelor expirate in "a!a de neacumulare sint urmatoarele a4 (egulamentul prevede doua posibilitati de #salvare$ a creditelor expirate renegocierea si prolongarea creditului. Pentru ca un credit sa "ie considerat renegociat, in contractul nou trebuie sa "ie stipulata o reducere a ratei dobin!ii sau a suinei initiale a creditului, sau a ambelor, tinind cont de inrautatirea situatiei "inanciare a debitorului, ceea ce banca o "ace in conditii exceptionale. &eterminarea starii de expirare sau neacumulare se e"ectuea!a in ba!a contractului initial. Un credit prelungit sau innoit cu aceeasi rata a dobin!ii si suma initiala ca si la creditul initial este de"init de (egulament ca creditprolongat. Pentru ca un credit sa "ie considerat prolongat, contractul trebuie sa "ie semnat inainte de expirarea termenului de actiune a contractului initial. Q" b4 &aca modalitatile de #salvare$ a creditului, indicate mai sus, sint putin e"iciente sau inaplicabile intr5o situatie anume, banca are posibilitatea in unele ca!uri sa5si compense!e pierderile re!ultate din nerambursare, din contul fondului de risc *pentru detalii ve!i paragra"ul 8.'. mai sus4. c4 0ancile comerciale nu au dreptul de acorda clientilor sai credite pentru ac7itarea creditelor expirate *in stare de acumulare sau nu4. ..8. Garietatile creditelor La momentul actual doar un act normativ stabileste in $od expres tipologia creditelor 5 in "unctie de rambursabilitatea lor A aceasta -otarirea ,onsiliului de ;dministratie a 0ancii Nationale a +oldovei #Privind aprobarea (egulamentului cu privire la clasi"icarea creditelor si "ormarea reducerilor pentru pierderi la credite *"ondul de risc4$::'. ,elelalte clasi"icari ale creditelor "ie ca sint de origine doctrinala, "ie ca sint implicit preva!ute de legislatia bancara. in rindurile ce urmea!a va "i expus in linii generale repertoriul categoriilor de credite, in "unctie de anumite criterii. ,lasi"icarea creditelor in "unctie de garantii Pina nu demult, punctul %= al (egulamentului provi!oriu cu privire la creditul bancar::1 prevedea urmatoarele "orme de angajamente cu privire la asigurarea rambursarii creditului gajarea averii constituind proprietatea debitoruluiD cesiunea in "avoarea bancii a cererilor si conturilor
119

debitorului catre o terta persoanaD garantii si cautiuniD polita de asigurare. Legea stabilea posibilitatea aplicarii catre un debitor pot a di"eritor "orme de asigurare a creditului *%4, si obligativitatea ca gajul sa depaseasca suma creditului *'4. Principiul de ba!a al (egulamentului in ceea ce priveste asigurarea creditului era exprimat de asemenea in punctul %= #;sigurarea nu garantea!a ac7itarea imprumutului, ci reduce riscul$. ,u abrogarea lui, legislatorul a exlus din legislatia bancara lista modalitatilor juridice de asigurare a rabmursarii creditelor bancare. ;cest rol a revenit doctrinei, prin anali!a prevederilor legislatiei re"eritoare la asigurarea executarii obligatiilor contractuale in genere. 9eneral vorbind, modalitatile de asigurare a rambursarii creditului sint cele stabilite de legislatia civila pentru pentru asigurarea executarii obligatiunilor contractuale. ;cestea sint preva!ute in mai multe acte normative a. ,apitolul %: al ,odului ,ivil #9arantarea executarii obligatiunilor$::8. Te7nicile juridice de asigurare a executarii obligatiunilor sint expuse in art. %.: a codului, con"orm caruia #executarea obligatiilor poate "i garantata, potrivit legii sau contractului, prin stabilirea unei clau!e penale *amenda, penalitati de intir!iere4, gaj si "idejusiune. ;"ara de aceasta, obligatiile intre cetateni sau cu participarea lor pot "i garantate printr5o arvuna, iar obligatiile intre organi!atiile socialiste 5 prin garantie$. Utili!area in textul articului a re"erentei la #organi!atiile socialiste$ evidentia!a caracterul anacronic al unor prevederi ale codului 5 act normativ aprobat in anul %9.8 in perioada socialista. Totusi, codul implicit prevede doua categorii de te7nici de asigurare a executarii obligatiunilor contractuale garantiile reale *in care executarea obligatiunilor este garantata de patrimoniu separat in acest sens, si nu de personalitatea garantului 5 acestea sint arvuna, clau!a penala::: si gajul4, si garantiile personale *ce asigura executarea obligatiunilor debitorului, prin promisiunea *raspunderea personalitatii4 garantului 5la aceasta categorie se re"era "idejusiunea si garantia4. b. ;ctele normative ce detalia!a prevederile ,odului ,ivil. Printre cele mai importante este necesar de mentionat legea nr. >1>5?3I% din '1.0:.%99. #,u privire la gaj$::'%, alte legi si acte normative *ve!i infra . Totusi, in s"era bancara exista speci"icul asigurarii obligatiilor, ce se exprima prin urmatoarele pentru institutul contractului de credit bancar sint proprii unele modalitati speci"ice de asigurare a executarii rambursarii creditului, ce lipsesc din lista "elurilor de asigurare a executarii obligatiilor, prescrise de legislatia civila. ,a exemplu poate servi dreptul de gaj al bancii asupra mijloacelor de pe cont a clientului. modalitatile civile generale de asigurare a obligatiilor nu ex7austea!a lista posibilitatilor bancii de a5si acoperi pierderile cau!ate prin nerambursare. in unele ca!uri, banca are posibilitatea in eventualitatea imposibilitatii obtinerii platii de la debitor, sa5si acopere pierderile dintr5un "ond special creat de ea con"orm cerintelor 0.N.+. *pentru detalii ve!i paragra"ul ..8.'. de mai jos4. Prin urmare, lista modalitatilor general5civile de asigurare a rambursarii creditului *indicata in articolul %.: al ,odului civil4 este mai curind de baza decit ex,austiva. #redite asigurate prin garantii personale ; t|r. ' , Ir " -reditul asigurat prin fide%usiune sau garantie <otiuni introducti1e Notiunea de garantie personala este semni"icativa pentru banci din doua puncte de vedere a. 9arantiile personale pot "i acceptate de banci pentru asigurarea obligatiilor decurgind din contractele de credit bancarD b. 0ancile insesi pot acorda garantii intru asigurarea obligatiunilor unor terti *garantii bancare4. &aca in primul ca! banca este bene"iciarul garantiei, in al doilea ca! ea este garant *iar insasi garantia este o varietate a creditului acordat de banca clientului 5 credit de angajament4. in pre!entul compartiment garantia va "i anali!ata ca modalitate de asigurare a rambursarii creditelor. 9arantia sub prisma varietatii de credit bancar, va "i anali!ata in compartimentul ..8.9. infra.
180

+=1oare (egimul juridic general al garantiilor personale este stabilit de articolele %>05%>. *"idejusiunea4 si %>>5%>9 *garantia4, cit si de prevederile Legii nr. ;5(-F&- din 1:.37.1;;' 8=rivind datoria de stat si garantiile de stat9667. in a"ara de regulile general5civile re"eritoare la garantiile personale, legislatia (+ *inclusiv cea bancara4 contine acte normative care stabilesc particularitatile aplicarii normelor codului civil, "ata de activatea bancara *%4, sau particularitati ale unor tipuri de garantii *'4. ;ceste acte normative sint Aotarirea +uvernului epublicii Moldova 8Despre aprobarea egulamentului privind realizarea creditelor externe, acordate epublicii Moldova cu garantia +uvernului966:@ Aotarirea +uvernului epublicii Moldova 8=rivind acordarea de catre +uvern a garantiilor de credit bancilor comerciale966B@ Aotarirea #onsiliului de %dministratie a $ancii Nationale a Moldovei 8=rivind aprobarea egulamentului Nr. (:<3:-31 cu privire la modul de garantare a creditelor acordate de $anca Nationala a Moldovei bancilor96C. Fide&usiunea ca modalitate de asi>urare a ram?ursarii creditului -' o ,on"orm regulilor generale aplicabile fidejusiunii, si stabilite in ,odul ,ivil, "idejusiunea este un contract prin care #"idej usorul se obliga "ata de creditorul unei terte persoane sa raspunda in intrejime sau in parte pentru executarea de catre aceasta din urma a obligatiei sale$ *art. %>04 Principiile "idejusiunii, consacrate in articolele sus5mentionate, se re"era la 2biectul "idejusiunii con"orm articolului %>0, "idejusiunea poate garanta doar o creanta valabila. &in aceasta regula poate "i dedusa conclu!ia ca in situatia in care creanta este nevalabila ca e"ect al ilegalitatii sau stingerii sale, "idejusiunea isi pierde e"ectul. ;cest "apt corespunde caracterului accesoriu al "idejusiunii *de alt"el, accesorialitatea "ata de creanta garantata este o trasatura distinctiva a tuturor "ormelor de garantare a rambursarii creditelor4. Totodata, este necesar de a nu supraestima caracterul accesoriu al "idejusiunii ca modalitate de asigurare a rambursarii creditului 5 nu se poate a"irma lipsa totala a unei identitatii juridice *cu un anumit grad de autonomie4 a contractului in cau!a. in "avoarea acestei a"irmatii vorbeste si "aptul, ca prin e"ectul alineatului ' al articolului %>., "idejusiunea isi incetea!a e"ectele daca intr5 un termen de 1 luni de la scadenta obligatiei garantate, creditorul nu a initiat actiune contra "idejusorului *in ca!ul in care obligatia garantata este "ara termen, atunci, in lipsa unei altei intelegeri intre parti, "idejusiunea isi incetea!a e"ectele la expirarea unui an din momentul inc7eierii contractului de "idejusiune4. )peci"icul "idejusiunii *"ata de garantie, ca "orma de asigurare personala a rambursarii creditului4 este "aptul, ca "idej usorul este debitor solidar *si nu "acultativ4 "ata de creditor 5 in eventualitatea nerambursarii creditorul este in drept sa initie!e masuri de valori"icare a garantiei sale direct "ata de "idej usor, "ara a "i necesara proba imposibilitatii obtinerii satis"acerii creantei sale de la debitor nemijlocit. ;st"el, "idejusiunea prevede implicarea mai strinsa a "idejusorului in relatia de ba!a intre creditor si debitorul garantat 5 "apt ce justi"ica dreptul "idejusorului de *i4 a5% implicat in proces pe debitor, in calitate de co5reclamat, sau, in ca! contrar *ii4 de a invoca orice exceptie care ar "i putut valori"icata de debitor contra creditoruluiD cit si obligatia debitorului de a5% instiinta pe "idejusor despre executarea obligatiei garantate *sub sanctiunea posibilitatii actiunii de regres a "idejusorului care in necunostinta executarii a executat si el obligatia sa decurgind din "idejusiune, "ata de creditor, ce a avut ca e"ect primirea de catre creditor a platii duble4. ;rticolul %>0 stabileste "orma scrisa a contractului, nerespectarea acestei cerinte "iind sanctionata cu nulitatea contractului. 1arantia ca $odalitate de asigurare a ra$bursarii creditului )pre deosebire de "idejusiune, ,odul ,ivil este mult mai laconic in privinta garantiei ca modalitate de asigurare a rambursarii creditului. in a"ara de"initiei garantiei, o"erita in art. %>> 5 norma ce stipulea!a ca #garantia este obligatia, preva!uta prin lege sau prin contract, pe care si5o ia o organi!atie socialista de a plati
18%

datoria unei alte organi!atii, in intregime sau in parte, in ca!ul neexecutarii sau executarii necorespun!atoare a obligatiei$ 5 codul stabileste prin e"ectul art. %>9 aplicarea de principiu "ata de garantie a normelor sale re"eritoare la "idejusiune *adica cu exceptia regulilor proprii numai "idejusiunii 5 art. %>% *raspunderea "idejusorului4, %>1 *drepturile "idejusorului ce a executat obligatia4 si %>: *garantia de "idejusiune data de mai multe persoane44. Notiunea mentionata a garantiei invederea!a particularitatile sale "ata de "idejusiune a. 2bligatia garantului este mai restrinsa ca continut decit cea a "idejusorului 5 spre deosebire de "idejusor *ce este co5debitor solidar4, garantul se obliga la plata doar in eventualitatea neiexecutarii debitorului *totala sau partiala4 5 cu alte cuvinte, garantul este co5debitor facultativ. ,a e"ect, creditorul poate sa initie!e masuri pentru valori"icarea garantiei primite con"orm art. %>>, numai cu conditia probei neexecutarii sau executarii necorespun!atoare a obligatiei de catre debitor. ;lt"el vorbind, daca in ba!a "idejusiunii creditorul poate cere rambursarea creditului in egala masura de la "idejusor sau de la debitorul garantat, in ca!ul garantiei creditorul va "i indreptatit sa ceara de la garant executarea garantiei primite numai cu conditiai probei neiexecutarii obligatiei de catre debitorul garantat. b. 2 consecinta logica a deosebirii intre garantie si "idejusiune, exprimata mai sus, este implicarea mai lejera a garantului in relatia intre creditor si debitor. &in aceasta decurge responsabilitatea conditionala a garantului *adica sub conditia probei neiexecutarii 5"apt ce justi"ica inaplicabilitatea "ata de garantiei a prevederilor art. %>% *raspunerea "idejusorului4 si %>1 *drepturile "idejusorului ce a executat obligatia44. Totusi, legislatia in vigoare prevede unele particulaitati si derogari de la regimul general stabilit de codul civil pentru garantii si "idejusiuni ca modalitati de asigurare a rambursarii creditului. >articularitatile garantiilor acordate de 1uvern in primul rind, este necesar de mentionat particularitatile garantiilor o"erite bancilor comerciale si 0.N.+. din partea 9uvernului. ;cestea sint reglementate, in a"ara de regulile generale indicate mai sus, de urmatoarele acte normative a. Legea nr. ;5(-FA- din 1:.37.1;;' 8=rivind datoria de stat si garantiile de stat96B1@ b. A+ 8Despre aprobarea egulamentului privind realizarea creditelor externe, acordate epublicii Moldova cu garantia +uvernului96BB2@ c. A+ 8=rivind acordarea de catre +uvern a garantiilor de credit bancilor comerciale96'(@ d. A+ 8Despre aprobarea egulamentului cu privire la egistrul datoriei de stat si egulamentului cu privire la egistrul garantiilor de stat pentru imprumuturi9 6'5. ;ctul de ba!a ce reglementea!a particularitatile acordarii garantiilor guvernamentale pentru creditele acordate de banci, este legea nr. nr. 9815?III din %>.0=.%99., care cumulea!a reglementarea garantiilor acordate de stat, cu reglementarea relatiilor legate de gesiunea datoriei de stat. ;ceasta este si explicabil, tinind cont de legatura strinsa intre aceste doua categorii garantiile sint o modalitate de securi!are a rambursarii imprumuturilor interne si externe contractate de (epublica +oldova ca stat *care, la rindul sau, constituie cele doua componente care "ormea!a datoria de stat4. ,on"orm art. % a legii, contractul *acordul4 de garantie este #contract *acord4 inc7eiat intre +inisterul Cinantelor si o institutie creditoare in vederea e"ectuarii unei anumite plati in conditiile speci"icate$. Notiunea respectiva este susceptibila de anumite critici legea operea!a cu notiunea de #institutie creditoare$, prin utili!area terminologiei depasite a codului civildesi legislatia bancara cu incepere din %99: a substituit aceasta notiune termenului de #institutie "inanciara$ precum de"inita de Legea institutiilor "inanciare nr. ::05?III din '%.0=.%99::.:, nemaivorbind de "aptul ca de "apt ca corecta de "apt ar "i "ost utili!area termenului de banci ca varietate a institutiilor "inanciare:... 6ste con"u!a si utili!area paralela a doua termene juridice pentru desemnarea acordului de vointa ce "undamentea!a relatia intre garant si bene"iciarul garantiei 5 contract sau acord legea le utili!ea!a in paralel, atit pentru contractele *acordurile4 de garantie, cit si pentru contractele *acordurile4 de imprumut. Totusi, normele din art. >, ce se re"era la acordurile de imprumut externe si a garantiilor care sa le asigure, permit conclu!ia ca in eventualitatea inc7eierii
18'

acordurilor de imprumut intre stat ca titular al suveranitatii *cu statele straine, organi!atiile internationale etc4, adica a acelor acte ale statului care capata "orta juridica numai din momentul rati"icarii acestora de catre legislativ, se va aplica termenul de acord. in situatia insa in care este vorba de un instrument de drept intern, se va inc7eia un contract de garantie. =rocedura de acordare a garantiei este reglementata, decurge in urmatoarele etape a. )olicitantul garantiei pre!inta +inisterului Cinantelor o cerere dupa model stabilit, in care indica in"ormatia necesara despre marimea si circumstantele justi"icatoare ale garantiei solicitate, si anexea!a documentele indicate la art. 1= a legii. b. +inisterul Cinantelor examinea!a documentele receptionea!a si evaluia!a riscurile a"erente garantiei solicitate. in situatia in care se stabileste posibilitatea acordarii garantiei, ministerul 5 stabileste pretul garantiei *care varia!a intre : si ':I din suma imprumutului pentru care ea se solicita4, in "unctie de gradul evaluat de risc *exprimat de asemenea in I "ata de suma garantiei4. Pretul garantiei urmea!a de a "i ac7itat in "ondul de ris< al +inisterului Cinantelor, dupa luarea deci!ie de acordare a 9arantiei si adoptarea 7otaririlor in acest sens *-otarirea Parlamentului, si semnarea acordului cu solicitantul4 5 articolul 19 stabileste principiul obligativitatii ac7itarii platii pentru garantie, inainte de emiterea ei *doar in ca!urile exceptionale, prin deci!ia Parlamentului bene"iciarului garantiei poate sa i se permita ac7itarea garantiei dupa emiterea ei4. 5 inc7eie cu debitorul garantat acordurile indreptare spre securi!area garantiei acordate *contractul de gaj, sau de cesiune de creanta, sau de imputernicire a +C de a prelua direct valoarea garantiei de pe contul mijloacelor debitorului depuse la banca:.=4. ;st"el, art. 80 stabileste implicit principiuK acoperirii prealabile a garantiilor acordate de+C. 5 cere avi!ul 0.N.+. privind garantia solicitata, si in ca!ul primirii avi!ului po!itiv, solicita 9uvernului elaborarea si pre!entarea Parlamentului (epublicii a proiectului 7otaririi in acest sens articolul 8% indica ca #garantia de stat se acorda de +inisterul Cinantelor, cu avi!ul 0ancii Nationale a +oldovei in temeiul 7otaririi Parlamentului$. 6ste necesar de mantionat ca articolul 80 stabileste principiul preferentialitatii garantiilor de stat,55 garantiile de stat pentru imprumuturi interne se acorda in mod prioritar institutiilor "inanciare care creditea!a agentii economici din (epublica +oldova, ce deservesc institutiile "inantate de la buget. c. Partile semnea!a acordul *contractul de garantie4, care va contine urmatoarele date 5 denumirea si adresa agentului economic bene"iciar de imprumut garantat de statD 5 denumirea si adresa institutiei "inanciare care acorda imprumut garantat de statD 5 obiectul garantiei de statD 5 suma garantiei de statD 5 "orma de angajament al +inisterului CinantelorD 5 termenul de valabilitate a garantiei de stat pina la care obligatia de plata a +inisterului Cinantelor este exigibilaD .D , 5 conditiile de plataD 5 conditiile in care garantia de stat poate "i executataD 5 obligatiile institutiei "inanciare care acorda imprumut garantat de stat privind masurile pentru obtinerea rambursarii imprumutului acordat si platii dobin!ilor a"erente. >alorificarea garantiei poate avea loc numai dupa explorarea de catre bene"iciarii garantiilor a tuturor cailor de recuperare a datoriei de la debitor, preva!ute in legislatie si@sau in contractul *acordul4 de garantie semnat cu +inisterul Cinantelor. in eventualitatea imposibilitatii dea obtine plata, bene"iciarii garantiei pre!inta +inisterului Cinantelor o cerere con"orma cerintelor contractului *acordului de imprumut4. +inisterul, la rindul sau, va valori"ica modalitatile de securi!are a platii mentionate in contractul *acordul4 de garantie, iar in imposibilitatea recuperarii datoriei prin utili!area instrumentelor mentionate 5 va converti garanta de stat in datorie de stat de valoare ec7ivalenta. incetarea garantiei are loc atunci in care 54
181

a4 imprumutul garantat de stat este rambursat integral de agentul economic sau de +inisterul CinantelorD b4 termenul stipulat in contractul *acordul4 de garantie a expirat si au "ost indeplinite toate obligatiile contractualeD c4 mijloacele imprumutului garantat de stat nu sint utili!ate in scopul pentru care acesta a "ost acordat. inregistrarea garantiilor de stat se "ace in (egistrul garantiilor de stat *subregistrul garantiilor de stat pentru imprumuturi interne4, mentinut de +inisterul Cinantelor in corespundere cu procedura indicata in -otarirea 9uvernului nr. .8: din %0.0=.%99=>. )ubregistrul va contine urmatoare in"ormatie despre garantia de stat acordata a4 data trecerii in"ormatiei in (egistruD b4 numarul de ordine al inregistrariiD c4 denumirea agentului economic, care a contractat imprumutul intern sub garantia statuluiD d4 actul normativ, con"orm caruia se acorda garantia *7otarirea Parlamentului4D e4 denumirea institutiei "inanciare creditoareD "4 suma imprumutuluiD g4 marimea ratei dobin!ii garantate de statD ,..5 74 scadenta imprumutuluiD i4 suma garantiilor stinse, scoase din evidentaD i4 suma imprumutului si dobin!ilor rambursate de catre agentii economiciD j4 suma imprumutului si dobin!ilor rambursate din contul bugetului de statD <4 suma imprumutului si dobin!ilor raportate la datoria de stat. -reditul in scontul ca$biilor )contul, ca modalitate de garantare a creditului, este de"init in compartimentul #)contarea. Cor"etarea$ supra. &upa cum s5a indicat, scontarea ca modalitatea de creditare prin #cumpararea$ inainte la scadenta a creantei debitorului exprimata intr5o cambie, se ba!ea!a pe relatia de incredere intre banca ce e"ectuea!a scontarea, si titularul cambiei *cambiilor4 scontate. )contul presupune incredere, deoarece in eventualitatea in care partile nu o o siguranta reciprioca in ceea ce priveste buna credinta si capacitatile "inanciare a lor, cambiile vor "i cedate numai dupa aplicarea unei garantii terte 5 deci, prin "or"etare si nu scontare. lata de ce (egulamentul privind modul de e"ectuare de catre banci a operatiunilor cu cambii'' prevede obligativitatea veri"icarii situatiei "inanciare a clientului inainte ca banca sa consimta scontarea e"ectelor de comert pre!entate de acest client. #redite asigurate prin garantii reale N$ ,reditele asigurate prin garantii reale contrastea!a cu creditele asigurate cu garantii personale, prin "aptul ca in primul ca! asigurarea este o"erita creditorului prin patrimoniu, si nu prin cuvintul debitorului sau garantului. ,ea mai utili!ata "orma a creditelor asigurate prin garantii reale sint creditele asigurate prin gaj. 9ajul ca "orma de asigurare a rambursarii creditului, este reglementat de Legea epublicii Moldova 8#u privire la gaj9, nr. >1>5?III din '1.0:.%99.:=$D si Aotarirea +uvernului epublcii Moldova 8Despre masurile de realizare a Legii cu privire la gaj9, nr. '22 din 35.37.1;;7671. ,on"orm ari % a legii, gajul este o modalitate de garantare a executarii unei obligatiuni, in al carui temei creditorul *creditorul gajist4 are dreptul de a "i satis"acut, cu pre"erinta "ata de ceilalti creditori, inclusiv statul, din valoarea bunurilor sau a drepturilor patrimoniale date in gaj, in ca!ul in care debitorul *debitorul gajist4 nu executa obligatiunea garantata prin gaj. 9ajul se a"la in legatura cu obligatiunea garantata prin gaj si repre!inta, la obligatiunea principala, un raport de drept accesoriu care este conditionat in timp de durata obligatiunii principale daca legea sau contractul de gaj nu prevede alt"el. 9ajul ca modalitate de asigurare a obligatiunii, este de doua varietati gajul bunurilor mobile *gajul lombard4 si gajul bunurilor imobile *ipoteca4. Pe de alta parte, art. . al legii clasi"ica gajul in doua tipuri de ba!a gajul inregistrat si amanetul.
188

in ca!ul gajului inregistrat, obiectul gajului ramine in posesiunea debitorului gajist sau a unui tert care actionea!a in numele debitorului gajist. in ca!ul amanetului, obiectul gajului se da in posesiune creditorului gajist sau unui tert care actionea!a in numele creditorului gajist, sau se lasa la debitorul gajist daca obiectul gajului este incuiat si sigilat de creditorul gajist sau, desi nu este inc7iat sau sigilat, este marcat cu un semn care con"irma amanetarea lui. ,omparativ cu clasi"icarea de mai sus, se poate a"irma ca ipoteca este intotdeauna gaj inregistrat *deoarece obiectul gajului 5 bunul imobil, nu poate "i dat in posesia creditorului tocmai din simplul rationament ca este imobil, dar nu poate "i nici #incuiat si sigilat$ si nici #marcat cu un semn$4. ,onclu!ia respectiva este con"irmata de alineatul *84 al articolului ., care indica ca dupa natura relatiilor de drept, la categoria de gaj inregistrat se raporta a. ipoteca 5 gajarea pamintului, cladirilor, constructiilor, a altor imobile legate nemijlocit de pamint, impreuna cu terenul a"erent, necesar "unctionalitatii obiectului gajat sau cu dreptul de "olosinta a acestui terenD b. ipoteca de intreprin!ator 5 gajul intreprinderii care se extinde asupra intregului patrimoniu al intreprinderii, inclusiv asupra "ondurilor "ixe si circulante, asupra altor bunuri si drepturi patrimoniale re"lectate in bilantul independent al intreprinderii daca legea sau contractul nu prevede alt"elD c. gajul mar"urilor care se a"la in circulatie sau in proces de prelucrareD d. gajul bunurilor imobile si mobile si al drepturilor patrimoniale asupra acestora, pe care debitorul gajist le va dobindi in viitor. Totodata, gajul lombard poate "i atit in "orma gajului inregistrat, cit si a amanetului, in rindurile ce urmea!a vor "i anali!ate ambele modalitati de asigurare a rambursarii creditului 5 gajul lombard si ipoteca 5 cu accentuarea speci"icului gajarii in contextul operatiunilor active ale bancilor comerciale. -reditul garantat prin ga%ul titlurilor de valoare, $arfurilor si depunerilor in banca )creditul lo$bard in a"ara de prevederile generale re"eritoare la gaj ca modalitate de asigurare a rambursarii creditului 5 norme ce in mod "iresc isi gasesc aplicarea in ceea ce priveste creditul garantat prin gajul valorilor mobile, legislatia bancara cunoaste o "orma particulara de gaj a valorilor mobile pentru asigurarea rambursarii credituliu 5 "acilitatea de lombard, utili!ata in cadrul creditarii de catre 0.N.+. a bancilor comerciale. (egimul juridic al "acilitatii lombard este actualmente guvernat de egulamentul nr. 5<3: cu privire la folosirea facilitatii de lombard intre $anca Nationala a Moldovei si bancile comerciale672. 6senta "acilitatii de lombard este exprimata in art. '*%4, con"orm caruia "acilitatea de lombard constituie o cumparare de catre 0.N.+. a activelor eligibile vindute de o banca comerciala la un pret determinat, care este urmata de recumpararea acelorasi active de catre banca comerciala de la 0N+ la un pret determinat de recumperare timp de !ece !ile *%04 maximum. 6ste lesne de observat, ca mecanismul aparent simplu de cumparare5rascumparare a valorilor mobiliare intermedia!a de "apt o operatiune de creditare pe termen scurt a bancilor comerciale de catre 0.N.+. , operatiune activa asigurata prin gajul de catre bancile comerciale debitoare a valorilor mobiliare. 2peratiunea de cumparare5rascumparare a titlurilor de valoare este e"ectuata in conditiile in care pretul de cumparare de catre 0.N.+. a titlurilor mobiliare de la bancile comerciale creditate, di"era de pretul de rascumparare *ulterior4 a acestor titluri de catre bancile comerciale. &i"erenta respectiva este de "apt dobinda perceputa pentru operatiunea de imprumut a 0.N.+., (egulamentul respectiv denumind5o #rata lombardului$, adica rata anuala a procentului, "olosita in determinarea pretului de rascumparare. 6ste necesar de mentionat ca nu orice valori mobiliare pot "i constituite ca gaj de catre bancile comerciale in cadrul operatiunilor anali!ate, ci numai cele care cad sub incidenta termenului 8active eligibile9, adica B B?BI- -- -.BKK.. -? s ;. a. 7irtiile de valoare de stat demateriali!ate b. emise de +inisterul Cinantelor in numele (epublicii +oldova
18:

c. la piata interna in moneda nationala, d. ce au data scadentei dupa data recumpararii e. ce au termen de circulatie de pina la noua!eci si una de !ile *9%4 din data cumpararii si accesibile pentru 0.N.+., si ". ce sint disponibile pe contul 7irtiilor de valoare al bancii comerciale la 0.N.+. in momentul in care banca comerciala depune cererea de a vinde 7irtiile de valoare con"orm "acilitatilor de lombard. (egulamentul prevede urmatoarele principii ale procedurii de acordare a "acilitatii de lombard a. "acilitatea se initia!a prin cererea de acordare a "acilitatii de lombard, adresata 0.N.+. de banca comerciala solicitantaD b. in ca!ul aprobarii cererii:=1 *daca sint intrunite toate cerintele (egulamentului4, 0.N.+. per"ectea!a cu banca comerciala contractul pentru facilitatea de lombard. Pre!entul contract, impreuna cu prevederile cererii inaintate 0.N.+. si cele continute in (egualment, "ormea!a regimul juridic al "acilitatii de lombard in cau!a. -reditul garantat prin ga%ul bunurilor i$obile )creditul ipotecar 9ajul bunurilor imobile, sau ipoteca, ca modalitatea de asigurare a rambursarii creditului, este reglementata, in a"ara de legislatia generala cu privire la gaj, si de legislatia "unciara si cu privire la cadastru *ex. legislatie cu privire la cadastrul bunurilor imobile:=8, ,odul Cunciar:=:, etc4. Particularitatile reglementarii juridice a creditarii ipotecare re!ulta din particularitatile economice ale acestei "orme de creditare creditarea ipotecara se practica cu pre"erinta la creditele acordate pe termen mediu si lung *%4, de o marime sporita *'4. Iata de ce legislatia prevede cerinte suplimentare "ata de "orma contractelor de credit in care se contine clau!a de gaj imobiliar acestea in a"ara de autenti"icarea notariala trebuie sa "ie inregistrate in termen de 1 luni la ,adastrul bunurilor imobile:=., sub sanctiunea nulitatii, in a"ara de prevederile legislatiei cu privire la gaj, legislatia bancara nu contine nici o norma care ar particulari!a regimul juridic al ipotecii in contextul operatiunilor de credit ale bancilor comerciale. -reditul garantat prin cesiunea creantelor contabile D (egimul juridic al cesiunii de creanta ca modalitatea de asigurare a gajului, este "ormat din normele capitolului %= al ,odului civil #,esiunea de creanta si cesiunea de datorie$. (eglementarea juridica a acestui instrument de asigurare a rambursarii creditului este supla articolele '095'%' nu o"era nici un indiciu asupra conditiilor legale pentru cesiunea de creanta, sau posibilitatea cesiunii conditionale a creantei, in calitate de #gaj$ pentru a asigura executarea unei obligatii principale. ,lasi"icarea creditelor in "unctie de riscul de nerambursare ,lasi"icarea creditelor dupa acest criteriu este pre!entata in (egulamentul cu privire la clasi"icarea creditelor si "ormarea reducerilor pentru pierderi la credite *"ondul de risc4:==. ,on"orm titlului %%% al (egulamentului, toate creditele acordate de bancile comerciale, trebuie in mod in mod trimestrial sa clasi"ice creditele acordate de ele si, in ba!a acestei clasi"icari sa deconte!e in "ondul de risc o parte din mijloacele din contul de defalcari pentru rediceri pentru pierderi la credite, valoarea corespun!atoare tipului creditului. (egulamentul clasi"ica din acest punct de vedere creditele in Supraveg,eate; creditele la care exista probleme potentiale, legate de starea "inanciara a imprumutatului sau de asigurarea creditului. &e"alcarile in "ondul de risc pentru porto"oliul de credite supraveg7eate constituie : I din valoarea acestui porto"oliuD SubstandardeB la aceste credite exista riscul pierderilor mai inalt decit cel obisnuit, provocat de unul din urmatorii "actori a4 situatia "inanciara a imprumutatului este ne"avorabila sau se inrautatesteD b4 asigurarea *daca aceasta exista4 creditului este insu"icienta sau se inrautatesteD c4 alti "actori ne"avorabili, care tre!esc ingrijorarea privind posibilitatea imprumutatului de a rambursa creditul in con"ormitate cu conditiile existente de rambursare. &e"alcarile in "ondul de risc pentru porto"oliul de credite substandarde constituie 10 I din valoarea acestui porto"oliuD /ubiose; la aceste credite exista probleme, care pun la indoiala si scad probabilitatea rambursarii
18.

creditului in volum deplin in ba!a circumstantelor, conditiilor si a valorii de piata a asigurarii. Probabilitatea pierderilor este extrem de mare, dar exista anumiti "actori importanti, concreti si bine argumentati, care in curind se vor reali!a si care pot contribui la ameliorarea situatiei de rambursare a creditului. &e"alcarile in "ondul de risc pentru porto"oliul de credite dubioase constituie =: I din valoarea acestui porto"oliuD -o$pro$ise; La momentul clasi"icarii asa credite nu pot "i rambursate. &e"alcarile in fondul de risc pentru porto"oliul de credite compromise constituie %00 I din valoarea acestui porto"oliu. in a"ara de aceasta, p. 8.' a (egulamentului stabileste ca acoperirea de catre banca a pierderilor cau!ate de nerambursarea creditelor compromise se e"ectuea!a din contul mijloacelor re!ervate in contul reduceri pentru pierderi la credite *"ondul de risc4. ,oncomitent, aceste credite a4 se trec la scaderi din contul reducerilor pentru pierderi la credite *"ondul de risc4 in corespondenta cu conturile de credite acordate in decursul urmatorului trimestru dupa data gestionara la care au "ost clasi"icate in acest modD b4 sint inregistrate la contul memorandumD c4 se exclud din bilantul bancii la urmatoarea data gestionara. Totusi, (egulamentul indica ca consecintele susmentionate nu anulea!a datoria la credit a imprumutatului si de asemenea nu denota, ca banca nu poate sa5si exercite si in continuare dreptul legal deplin pentru a obtine rambursarea creditului. in ca!ul in care nici una din de"initiile expuse mai sus nu pot "i aplicate, creditul se va considera standard, daca este credit la termen si sint respectate toate conditiile contractului de credit. in ca!ul in care creditele pot "i clasi"icate di"erit con"orm criteriilor date, acestea se re"era la o categorie mai dura. ;nexa nr. % a (egulamentului stabileste reguli speciale de urmat la clasi"icarea creditelor in modul expus mai sus, iar p. %' al lui indica ca 0.N.+. va elabora suplimentar in mod periodic explicatii la pre!entul (egulament pentru a e"ectua in anumite ca!uri de exceptie o clasi"icare corespun!atoare a creditelor. 2 explicatie de acest tip este data in anexa nr. % la pre!entul (egulament. ,lasi"icarea creditelor in "unctie de durata )pre deosebire de vec7iul (egulament provi!oriu cu privire la creditul bancar:=>, care clasi"ica creditele in "unctie de durata in cele pe termen scurt *cu termen pina la % an4, mediu *% 51 ani4 si lung *mai mult de 1 ani4, actualul (egulament cu privire la activitatea de creditare a bancilor care operea!a in (epublica +oldova:=' nu indica nimic in acest sens. Prin urmare, acest aspect, ca si majoritatea celorlalte re"eritoare la natura obligatiilor re!ultate dintr5un contract de credit, a "ost lasat la discretia bancilor. &esi (egulamentul din %99= a anulat clasi"icarea o"iciala a creditelor in "unctie de durata, aceasta nu a condus la sc7imbari respective in modalitatea de evidenta contabila in bancile comerciale A evidenta care a continuat sa re"lecte starea activelor bancilor comerciale utili!ind clasi"icarea abrogata. ;st"el, planul de conturi al evidentei contabile in banci si alte institutii "inanciare din (epublica +oldova, aprobat prin -,; a 0.N.+. nr. ::@%%50% din ''.0:.9=, mentionea!a ca la activele bancilor comerciale se atribuie creditele pe termen scurt *% an si mai putin4, pe termen mediu *de la % an pina la 1 ani4 si pe termen lung *mai mare de 1 ani4, acordate agriculturii sau industriei alimentare *categoria conturilor %'104, pentru constructie si imbunatatirea "unciara *categoria conturilor %'.04, pentru consum *categoria conturilor %'904, acordate industriei energetice si a combustibilului *categoria conturilor %1'04, acordate bancilor *categoria conturilor %1:04, etc. ;lte acte normative, care indirect reglementea!a activitatea de creditare a bancilor, contin reguli relevante pentru clasi"icarea creditelor in "unctie de durata. ;st"el, spre exemplu, Legea privind datoria de stat si garantiile de stat din %>.0=.%99.:>0 indica ca garantiile de stat 5 or, dupa cum a "ost indicat supra, garantia este si ea o varietate a creditului 5 pot "i pe termen scurt *pina la 1.: !ile4, mediu *de la % la : ani4 sau lung *mai mare de : ani4. 0ineinteles, in primul rind actul mentionat reglementea!a creditele in "orma de garantie, acordate de catre stat, insa norma mentionata este sugestiva pentru scopul clasi"icarii creditelor in "unctie de termen. ,lasi"icarea creditelor in "unctie de durata pre!inta mai mult o relevanta economico5"inanciara
18=

decit juridica. ;st"el, aceasta clasi"icare a. joaca un rol important in sistemul normativelor menite sa asigure stabilitatea "inanciara a bancii *regulile prudentiale4D b. re"lecta distinctia creditelor dupa necesitatea pentru satis"acerea careia creditele sint acordate. ;st"el, creditele pe termen scurt sint credite acordate pentru necesitati curente si de aminat, cit si pentru necesitati de consum, iar in industrie si agricultura aceste credite se utili!ea!a pentru procurarea "ondurilor circulante. Pe de alta parte, creditele pe termen mediu si lung au menirea sa "inante!e proiectele investitionale cu o perioada de amorti!are mai indelungata, "iind cel mai des utili!ate pentru procurarea "ondurilor "ixe. Legislatiile majoritatii tarilor prevad clasi"icarea creditelor bancare in "unctie de durata, in particular articolul 1 al Legii bancare a (epublicii (ominia:>% clasi"ica creditele in credite pe termen scurt *a caror durata de rambursare nu depaseste %' luni4, pe termen mediu *a caror durata de rambursare este cuprinsa intre % si : ani4 si pe termen lung *a caror durata de rambursare depaseste : ani4D legislatia bancara "rance!a:>5 clasi"ica creditele dupa durata in cele acordate pe termen scurt *cu termen de rambursare pina la ' ani4, pe termen mediu *cu termen de rambursare de la ' la = ani4 si pe termen lung *cu termen de rambursare mai mare de = ani, dar pina la 10 ani4. in acest sens, limitarea duratei maxime a creditului este considerata utila in legislatie, deoarece permite de a delimita creditele pe termen lung de investitii. ,lasi"icarea creditelor in "unctie de destinatie ,on"orm unor autori:>1, creditele dupa destinatie pot "i clasi"icate in credite destinate "inantarii unor operatiuni determinateD credite pentru acoperirea nevoilor generale. ;cestea din urma se clasi"ica in i. credite pentru "inantarea unor posturi a bilantului *pe termen lung sau mediu4D sau ii. credite pentru "inantarea operatiunilor de casierie *pe termen scurt4. ,lasi"icarea creditelor in "unctie de destinatie ridica problema scopului utilizarii creditului drept conditie esentiala a contractului de credit. &aca (egulamentul provi!oriu cu privire la creditul bancar utili!a criteriul destinatiei c7iar pentru de"inirea creditului bancar:>8 *ceea ce implica caracterul esential al utili!arii creditului dupa destinatie4, (egulamentul privind activitatea de creditare a bancilor care operea!a in (epublica +oldova:>: a anulat aceasta restrictie *deoarece nici nu a "ormulat o de"initie a creditului bancar4. ,onsideram ca destinatia creditelor nu poate "i de"inita drept o conditie universala si indispensabila pentru acordarea creditelor de catre bancile comerciale. 2r, creditarea clientelei bancare poate avea ca scop satis"acerea necesitatii in mijloace lic7ide nu numai pentru destinatii lucrative *credite comerciale4 ci si pentru destinatii nelucrative *creditele de consum4. in ca!ul creditelor comerciale destinatia poate "i stabilita prin vointa comuna a partilor drept o conditie esentiala pentru acordarea si utili!area creditului A ceea ce nu este neaparat corect pentru creditele de consum. Iata de ce consideram in principiu justi"icata atitudinea legislatorului din (epublica +oldova de a anula obligativitatea utilizarii dupa destinatia declarata a creditului bancar, drept o conditie obligatorie si universala pentru creditare. ,lasi"icarea creditelor in "unctie de statutul juridic al bene"iciarului #reditarea bancilor comerciale 6videntierea creditelor interbancare este necesara datorita particularitatilor derularii acestor operatiuni active - particularitati ce deriva din implicarea in aceste relatii a bancilor din ambele parti 5 creditoare si debitoare. Legislatia bancara nu reglementea!a relatiile juridice legate de imprumuturile intre bancile comerciale, ci doar cele acordate de catre 0anca Nationala bancilor comerciale. 6xplicatia pe care o consideram satis"acatoare este cea, ca imprumuturile, acordate de o banca comerciala altei banci comerciale, nu se deosebesc esential de imprumuturile acordate de aceasta banca comerciala altor persoane "i!ice sau juridice 5 cu alte cuvinte in acest ca! statutul de banca a imprumutatului nu a"ectea!a substantial regimul juridic al %relatiilor de imprumut. Pe de alta
18>

parte, in eventualitatea in care 0.N.+. creditea!a bancile D comerciale, relatiile a"erente acestor credite au un speci"ic aparte A 0anca Nationala a +oldovei in aceste ca!uri apare nu numai ca creditor ordinar, ci totodata ca agent guvernamental de reglementare monetara, iar imprumuturile acordate de ea devin, respectiv, si un instrument a politicii monetare a 0.N.+., scopul "inal al politicii creditare a 0.N.+. "iind mentinerea stabilitatii sectorului bancar, si ast"el a stabilitatii monedei nationale:>.. La momentul actual actul normativ care reglementea!a relatiile legate de creditarea bancilor comerciale de catre 0.N.+., este A#% a $.N.M. 8Despre aprobarea egulamentului 2<3: cu privire la desfasurarea licitatiilor de refinantare967. ;rticolul % al acestuia stabileste principiul de ba!a al relatiilor de creditare a bancilor comerciale 5politica de re"inantare a 0.N.+. se construieste pe ba!a de competitivitate, adica creditele se acorda bancilor comerciale care au pre!entat cele mai avantajoase cereri de imprumut in cadrul licitatiilor de re"inantare organi!ate de 0.N.+. 6ste important de mentionat ca accesul la licitatiile de re"inantare, care potential constituie o sursa importanta de completare a activelor circulante de catre bancile comerciale, nu este desc7is tuturor bancilor numai bancile care nu se con"runta cu di"icultati "inanciare serioase pot sa bene"icie!e de serviciul respectiv al 0.N.+. ;rticolul ' al (egulamentului stabileste ca pot participa la licitatii doar bancile comerciale care la data determinata %. detin cont corespondent la 0.N.+.D '. au respectat toate cerintele prudentiale stipulate in urmatoarele acte normative ale 0.N.+. 5(egulamentul privind lic7iditatea bancilor:>>D v5 5 (egulamentul privind inc7eierea acordurilor cu persoane a"iliate bancilor comerciale, inclusiv acordarea creditelor:%$D 5(egulamentul nr. 1@09 din %8 decembrie %99: cu privire la credite mari:$'D 5(egulamentul cu privire la autori!area bancilor:'$D 5 egulamentul cu privire la acordarea creditelor de catre banci functionarilor sai6;2@ 5(egulamentul cu privire la clasi"icarea creditelor si re!ervarea mijloacelor in "ondul de risc:91D 5 (egulamentul cu privire la modul de "ormare si mentinere a re!ervelor obligatorii de catre bancile comerciale:98D 5 Norme de calculare si gestiune a po!itiei valutare desc7ise de catre bancile autori!ate ale +oldovei:9:D 1. nu au datorii restante "ata de 0.N.+. *credite, dobin!i, penalitati etc4D 8. au des"asurat activitate "inanciara minimum un an dupa obtinerea autori!atiei 0.N.+. insasi procedura de acordare a creditelor de re"inantare se acea!a pe principiile comune ale licitatiei *anuntarea prealabila, atribuirea creditelor in ba!a deci!iei comitetului de licitatie dupa desc7iderea plicurilor sigilate parvenite de la bancile comerciale, etc4. (egulamentul stabileste urmatoarele restrictii in ceea ce priveste conditiile de procurare a resurselor creditare de la 0.N.+. $ "iecare banca are dreptul de a pre!enta la licitatie nu mai mult de patru cereri di"erite *in ceea ce priveste suma creditului si dobinda propusa pentru el4D acordarea creditelor este conditionata de pre!entarea de catre bancile comerciale a garantiei su"iciente de rambursare:9., si limitata prin valoarea gajului propus *per imprumut4 si de pla"onul de ':I din pasivele bancii comerciale 5 imprumutat *valoarea totala agregata a imprumuturilor contractate cu 0.N.+. si nerambursate integral4D in ca!ul nerambursarii la scadenta, de catre banca comerciala imprumutata, a valorii integrale a creditului si dobin!ii a"erente, 0.N.+. are dreptul de a percepe in mod incontestat sumele respective de pe contul L2(2 al bancii debitoare desc7is la 0.N.+.. #reditarea privelegiata ,reditarea privelegiata este un termen nu tocmai potrivit pentru desemnarea creditelor o"erite de catre banci in conditii mai avantajoase decit cele obisnuit acordate clientilor sai *la conditii de piata4. ;ceasta deoarece creditele privelegiate bancile le pot acorda si angajatilor sai *pentru
189

detalii, vezi infra . Totusi, ne5am con"runtat cu di"icultatea alegerii unui termen mai adecvat pentru a de"ini creditele, care la di"erite etape ale evolutiei sistemului bancar al (epublicii +oldova, au "ost acordate prin e"ectul unor acte normative cu caracter mai mult sau mai putin obligator, de catre bancile comerciale unor clienti cu necesitati urgente in lic7iditati, pe de o parte, si cu capacitati reduse de a ac7ita plata pentru creditele obtinute in rind cu alti clienti ai bancilor, pe de alta. in cele din urma, am selectat termenul de creditare privelegiata, pentru a evidentia esenta creditarii respective 5 spre deosebire de alte "orme de creditare bancara, cint banca are discretia de a o"eri unui sau altui client un credit in conditii mai avantajoase, in rindurile ce urmea!a vom anali!a creditarea unor categorii de clienti, caracterul privelegiat al careia a "ost initial ordonat, iar apoi #recomandat$ bancilor comerciale. Printre i!voarele normative care reglementea!a creditarea privelegiata, vom mentiona A+ 8Despre aprobarea egulamentului de acordare a imprumutului pe termen lung fara dobinda celor cazuti - particiipanti la actiunile de lupta din 1ransnistria9, nr. 77; din (3.11.1;;26;7@ A+ 8=rivind aprobarea egulamentului cu privire la acordarea creditelor bancare preferentiale participantilor la lic2idarea catastrofei de la #enobil9, nr. 123din36.3(.1;;(6;:@ A+ 8#u privire -a creditarea preferentiala a cetatenilor, sinistrati de calamitatile naturale din %ugust 1;;59, nr. 715 din 2(.3;.1;;569@ A#% a $.N.M. 8#u privire la calculul lic2iditatii bancilor, luind in consideratie creditele acordate de ##Lin baza Aotaririlor +uvernului si =arlamentului epublicii Moldova din resursele $ancii Nationale a Moldovei9, 531 din 26.12.1;;:'33. &upa cum indica lista de mai sus, primele credite pre"erentiale au "ost acordate in ba!a 7otaririlor de guvern. ;cest "apt este semni"icativ, deoarece emiterea 7otaririlor de guvern, prin care se ordona.0% eliberarea creditelor in conditii avantajoare, este de natura sa indice asupra imaturitatii sistemului bancar al (epublicii +oldova, pe de o parte, si de valori"icarea abu!iva a acestei stari de "apt de catre executiv *prin emiterea acestor indicatii cu incalcarea principiului neamestecului statului in activitatea de antreprenoriat.0'4, pe de alta. Ciresc, pe masura de!voltarii relatiilor de piata, per"ectionarii si maturi!arii sistemului bancar al (epublicii +oldova, tendinta de utili!are a metodelor centrali!ate5de comanda in distribuirea privelegiata a "ondurilor creditare de catre bancile comerciale din +oldova slabea 5 deja catre anul %998 9uvernul doar #recomanda$ bancilor comerciale de a acorda credite pre"erentiale persoanelor stabilite in 7otaririle emise$$'. +erita atentie "aptul, ca de "apt in %998 a avut loc ultima incercare timida a 9uvernului de a #prescrie$ sectorului bancar acordarea unor credite pe conditii pre"erentiale. &upa %998, unicul act normativ re"eritor la creditarea pre"erentiala a urmarit scopul solutionarii unor probleme legate de creditele pre"erentiale acordate anterior de catre bancile comerciale *%4, "iind aprobat deja de 0anca Nationala a +oldovei *'4.08. ,reditarea priveiegiata, in a"ara de particularitatile sus5mentionate *care sint, intr5un "el, explicabile prin contextul istoric in care deci!iile respective au "ost luate4, se deosebeste si prin procedura aparte, stabilita pentru a reconcilia "acilitatile acordate bene"iciarilor creditelor privelegiate, cu pierderile a"erente suportate ca re!ultat de catre bancile comerciale *la #solicitarea$ statului4. Principiile care caracteri!ea!a procedura acordarii creditelor privelegiate, sint urmatoarele a. creditele privelegiate se acorda cu garantia statului in persoana autoritatilor sale, indicate in actele normative respective. )pre exemplu, con"orm -9 nr. ==9 din 10.%%.%99', creditele se acordau la cererea si cu garantia autoritatilor administratiei publice localeD con"orm -9 nr. %'0 din 0:.01.%99', acestea se acordau cu garantia organelor administratiei publice locale, sau +inisterului ;"acerilor Interne, etc. b. pierderile a"erente cau!ate bancilor comerciale *di"erenta dintre dobinda la credit si dobinda de piata, cu corectarile tinind cont de rata in"latiei4 sint compensate din bugetul de stat. Initial modalitatea de calculare si ac7itare a compensatiilor respective bancilor comerciale din contul bugetului de stat nu era reglementata 5 situatie care intr5un "el durea!a pina acum, cu mici
1:0

exceptii re"eritoare la creditele pre"erentiale acordate prin e"ectul 7otaririlor de guvern ,ooperativelor de ,onstructie a Locuintelor *,,L4H%1. #reditarea persoanelor afiliate si angajatilor bancii ,reditarea persoanelor a"iliate se e"ectuea!a de banci in con"ormitate cu (egulamentul privind inc7eierea acordurilor cu persoane a"iliate bancilor comerciale, inclusiv acordarea creditelor.0.. (egulamentul nu contine de"initia persoanelor afiliate, insa din lista ex7austiva continuta in punctul %.% al acestuia se poate deduce, ca persoanele a"iliate sint cele, care au legaturi economice particulare cu banca 5 "apt ce conditiona!a a particularitatile creditarii acestor persoane de catre banca. 6xceptiile de la ordinea ) generala de creditare a acestor persoane, sint dictate de mai multe rationamente, printre ' care pot "i mentionate urmatoarele prevenirea monopoli!arii sistemului bancarD evitarea implicarii de5"acto a bancilor comerciale in activitati ne"inanciare *via detinerea controlului asupra persoanelor a"iliate4, etc. P. %.%. al (egulamentului indica, ca persoane a"iliate sint D a. ;dministratorii bancii si membrii comitetului de creditD b. 2rice persoana, care are cu persoanele enumerate in punctul a. de mai sus legaturi de casatorie, legaturi de rudenie de gradul intii sau al doilea sau au acelasii interes intr5o intreprindereD c. ;ctionarii mari care, direct sau indirect, detin sau controlea!a !ece si mai multe procente din capitalul actionar al bancii. &aca actiunile le detine sau le controlea!a sotul *sotia4 unei ast"el de persoane sau o ruda de gradul intii, atunci se considera ca actiunile sint detinute si controlate de aceasta persoana. d. )ucursalele *companiile5"iice4 bancii si sucursalele *companiile5"iice4 ale persoanelor a"iliate bancii, persoanele juridice, care se a"la sub acelasii control cu persoanele a"iliate. Principiul care sta la ba!a creditarii persoanelor a"iliate, este cel al nediscriminarii po!itive a acestora 5 con"orm punctului II.0.l #banca poate acorda credite persoanelor a"iliate la aceleasi conditii ca si altor imprumutati *cu exceptia "unctionarilor bancii care nu sint a"iliati bancii4$. ;plicarea acestui principiu este detaliata in (egulament banca nu poate incasa de la persoanele a"iliate dobin!i si comisioane mai mici decit percepe in conditii similare de la ceilalti imprumutatiD banca e obligata sa inainte!e aceleasi cerinte catre persoanele a"iliate privind asigurarea rambursarii creditului, conditiilor ac7itarii creditului, pre!entarii in"ormatiei complete a situatiei "inanciare si in"ormatiei re"eritor la utili!area e"ectiva a credituluiD la acordarea creditelor persoanelor a"iliate riscul de rambursare asumat de banca nu trebuie sa "ie mai mare decit in ca!ul acordarii creditelor altor imprumutatiD banca aplica aceleasi masuri catre persoanele a"iliate, la rambursarea creditelor, ca si catre alti imprumutati. in a"ara de cerinta nediscriminarii, (egulamentul stabileste unele cerinte prudentiale re"eritoare la limitele maxime ale creditelor acordate persoanelor a"iliate a. datoria totala pe credite a unei persoane a"iliate bancii si@sau unui grup de persoane care actionea!a impreuna cu persoana a"iliata bancii nu trebuie sa depaseasca '0I din capitalul normativ total al banciiD b. su$a totala a datoriilor pe creditele acordate persoanelor a"iliate bancii si@sau grupurilor de persoane care actionea!a impreuna cu persoanele a"iliate bancii nu trebuie sa depaseasca marimea capitalului de gradul intii.$= al acestei banci.
D

,lasi"icarea creditelor in "unctie de marime &esi legislatia bancara a (epublicii +oldova nu a stabilit o clasi"icare a creditelor in "unctie de marime in sensul propriu al acestui cuvint, totusi 0.N.+. a aprobat norme aparte pentru o anumita categorie de credite anume din considerentul marimii acestora 5 (egulamentul nr. 1@09 cu privire la creditele #mari$ din 0%.%'.%99:'%>. (egulamentul de"ineste creditul mare drept
1:%

#datoria neta la credite a unei persoane sau a unui grup de persoane in interconexiune, alcatuind !ece la suta sau mai mult din capitalul normativ total al bancii$. (egimul juridic al creditelor mari se axea!a pe ' grupe de cerinte, stabilite de catre 0.N.+. bancilor comerciale la eliberarea creditelor mari %. ,erintele prudentiale Principala regula in acest sens este enuntata in paragra"ul ; al punctului II al regulamentului datoria neta la creditele acordate de banca unei persoane sau unui grup de persoane in interconexiune nu trebuie sa depaseasca 10I din capitalul normativ total al bancii. (egulamentul mai stabileste un sir de cerinte prudentiale, ce se raporta una "ata de alta *%4 cit si toate impreuna "ata de regula de ba!a mentionata in paragra"ul de mai sus *'4 dupa regula #celei mai stricte exigente$. ;ceste restrictii sint urmatoarele )uma datoriilor nete la creditele acordate la !ece persoane, inclusiv la grupurile persoanelor in interconexiune, care constituie dupa marime primele datorii nete la credit minus alocarile pentru pierderi la credite *"ondul de risc4 la aceste credite nu trebuie sa despaseasca 80I din porto"oliul total al creditelor banciiD $ )uma tuturor creditelor #mari$ nu trebuie sa depaseasca mai mult decit de cinci ori capitalul normativ total al bancii. &eterminarea capitalului normativ total este re"lectata in #(egulamentul cu privire la su"icienta capitalului ponderat la risc$ din 1%.0:.%99:. '. ,erintele de raportare ,on"orm paragra"ului 0 al punctului III al (egulamentului, bancile comerciale sint obligate sa pre!inte 0ancii Nationale a +oldovei raportul lunar cu privire la soldul total al creditelor #mari$ existente la data gestionara, in con"ormitate cu instructiunea 0ancii Nationale a +oldovei privind modul de intocmire si pre!entare a rapoartelor "inanciare. in plus, modelul raportului de pre!entat la 0.N.+. de catre bancile comerciale re"eritor la acest "el de credite, este inclus in anexa la regulamentul mentionat. ,lasi"icarea creditelor in "unctie de natura prestatiei creditorului #reditele in bani -redite in $oneda nationala .-.;. Pentru regimul juridic al creditelor in moneda nationala, ve!i compertimentele su-pra. Legislatia bancara a (epublicii +oldova stabileste un regim juridic distinct, in "unctie de tipul monedei in care este exprimat creditul, doar pentru creditele in valuta straina. -redite in valuta straina ' . ' . . Izvoare ;ctul normativ de ba!a ce reglementea!a ordinea de eliberare a creditelor in valuta straina, si principiile de acordare, utili!are si rambursare a acestora, se contin in -nstructiunea nr. :<1331 privind ordinea de acordare a creditelor in valuta straina 1C. Punctul %.'. ale acestei Instructiuni stabileste alte i!voare ale reglementarii juridice a creditelor in valuta straina, si anume a. (egulamentul cu privire la activitatea de creditare a bancilor care operea!a in (epublica +oldova.%0D b. (egulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul (epublicii +oldova.%'D c. Instructiunea cu privire la controlul asupra platilor pentru importul de mar"uri, servicii, adoptata prin -, ; a 0.N.+. nr. %1. din '' mai %99>.%'D d. alte acte normative ale 0ancii Nationale a +oldovei. /efinitie Instructiunea include in categoria de credite in valuta straina toate creditele in valuta straina, mentionate in capitolul II al (egulamentului cu privire la clasi"icarea creditelor si "ormarea reducerilor pentru pierderi la credite *"ondul de risc4, aprobat prin -,; a 0.N.+. nr. %.8 din '' iunie %99>V adica toate creditele, inclusiv "actoringul, cambiile, cambiile scontate, cirdurile de credit, overdra"turile temporare permise, "inantarea tran!actiilor comerciale, acordurile (6P2, plasarile5garantii la termen in banci, datorii debitoare privind leasingul "inanciar. Restrictii Instructiunea prevede urmatarele restrictii in ceea ce priveste acordarea creditelor in valuta straina
1:'

a. 0ancile au dreptul sa acorde credite in valuta straina, daca aceasta este preva!ut in licentele, eliberate de 0anca Nationala a +oldovei, si in corespundere cu normele de creditare, stabilite de 0anca Nationala a +oldovei''%8. b. ,on"orm p. %.1. a Instructiunii, bancile comerciale din (+ pot acorda credite numai in valutele convertibile enumerate in ;nexa nr.l la lnstrutiune.%:. Totusi, 0.N.+. a stabilit si unele exceptii de la regula in cau!a, spre ex. permitind cu titlu derogatoriu acordarea creditelor in ruble rusesti importatorilor de ga!e naturale'%$'. c. Instructiunea stabileste cerinta legalitatii contractelor de credit in valuta straine, indicind ca continutul acestora trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare. Totusi, tinind cont de "aptul ca prin (egulamentul privind activitatea de creditare a bancilor, din ': decembrie %99=.%= a "ost liberali!at regimul juridic al operatiunilor active ale bancilor comerciale, stabilindu5se principiul independentei acestora in elaborarea politicilor sale de creditare *cu conditia respectarii cerintelor prudentiale stabilite de 0.N.+.4, devine evident ca de "apt restrictia din p. %.1. a Instructiunii privind ordinea de acordare a creditelor in valuta straina, cere bancilor respectarea regulilor sale proprii de creditare, aprobate de consiliul "iecarei banci comerciale in parte. d. Cinalmente, Instructiunea limitea!a si cercul persoanelor care pot bene"icia de creditele in valuta straina. Punctul 1.%. stabileste, ca creditele mentionate pot "i acordate doar persoanelor juridice si persoane "i!ice care des"asoara activitate de '' antreprenoriat 5 in scopul ac7itarii cu nere!identii pentru importul de mar"uri@ serviciiD bancilor 5 in scopul des"asurarii activitatii "inanciare a acestoraD $$$$persoanelor juridice si persoane "i!ice, care des"asoara activitate de antreprenoriat, precum si bancilor 5 in scopul "inantarii anumitor proiecte *programe4. ;st"el de credite se acorda imprumutatilor din contul mijloacelor in valuta straina din liniile de credit, primite de catre bancile re!idente de la institutii "inanciare internationale sau de la banci nere!idente *inclusiv "ara ;# trecerea mijloacelor in contul corespondent al bancii re!idente4. 6ste inter!isa acordarea de credite in valuta straina persoanelor "i!ice, care nu des"asoara activitate de antreprenoriat. ,reditele in valuta straina se acorda de catre bancile comerciale din contul mijloacelor valutare, de care acestea dispun pe conturile #Loro$ desc7ise in alte banci peste 7otare. #redite de angajament 1arantia )cautiunea bancara $L D J' ''' ';. >recizari conceptuale &upa cum este indicat in doctrina, #termenul de #garantie$ nu are o de"initie "oarte exacta si unanim acceptata pe plan international$.%>. in plus, dupa cum a "ost indicat mai sus, termenul de garantie este susceptibil de o ' dubla acceptiune pentru banci in contextul relatiilor de credit o banca poate aparea ca bene"iciar al garantiei *o"erite ca asigurare a rambursarii creditului avansat de banca respectiva4 sau ca garant *o"erind ast"el o prestatie de credit4, in compartimentul #9arantia ca modalitate de asigurare a rambursarii creditului$ a "ost anali!ata garantia din punctul de vedere al bancii5 bene"iciar al garantiei. ,apitolul ce urmea!a va anali!a garantia din perspectiva bancii comerciale5garant. ,u alte cuvinte, va "i precautata doar #garantia bancara$ ca operatiune activa e"ectuata de banci, si nu #garantia$ ca modalitate de asigurare a rambursarii creditelor acordate de banci. +ai mult ca atit, scopul compartimentului ce urmea!a se va limita doar la studiul garantiei ca prestatie bancara ce "ace obiectului unui contract inc7eiat exclusiv cu oca!ia acordarii de catre banca a acestui serviciu )contractul de garantie bancara . Prin urmare, vor "i examinate doar tangential problemele a"erente elementelor de garantie incorporate in alte prestatii bancare, ex. avali!area cambiala. <otiunea si izvoarele ,a orice notiunea, garantia este un concept de"init atit din punct de vedere doctrinal, cit si din punct de vedere legal.
1:1

in teoria dreptului bancar au "ost expuse mai multe opinii in privinta notiunii de #garantie bancara$. ;st"el, +ariana Negrus de"ineste garantia bancara drept #angajament scris asumat de o banca )banca garanta in "avoarea unei alte persoane, denumita beneficiarul garantiei, de a plati acestuia o suma de bani, in ca!ul in care o alta persoana, denumita ordonator in contul caruia se emite garantia, nu a onorat o anumita obligatie asumata print5un inscris, sau a onorat5o de"ectuos, "ata de bene"iciarul garantiei$.$. Un alt autor, +.+. ;rap/20, o"era de"initia creditului de garantie drept contract prin care banca isi asuma obligatiunea "ata de un tert din partea clientului sau 5 in aceasta situatie banca nu o"era credit, insa a4 acorda clientului sau posibilitatea de a se imprumuta *cu ajutorul garantiei emise4 din alte surseD b4 o"era angajamentul sau de a rambursa imprumutul, primit de client con"orm punctului a4 indicat, in ca!ul in care clientul garantat nu este in stare sa5% ramburse!e. Iata de ce in ca!ul contractelor de garantie una din preocuparile bancilor garante este asigurarea posibilitatilor de acoperire a responsabilitatii sale eventuale "ata de bene"iciarul garantului 5 ast"el, necesitatea unor asigurari reale *gaj mobiliar sau ipoteca4 este la "el de relevanta pentru contractul de garantie bancara, ca si pentru contractul de credit bancar.'0. 6ste necesar de mentionat, ca o particularitate a doctrinei dreptului bancar este atentia modesta acordata garantiei bancare ca varietate a operatiunilor active *spre deosebire de anali!a garantiei in genere ca modalitate de asigurare a rambursarii creditelor bancare4. Pe de alta parte, de"initia legala a garantiei este, la rindul sau, distincta ca "ormulare si continut, in "unctie de i!voarele care o contin garantia este reglementata atit de legislatia interna bancara a (epublicii +oldova, cit si de instrumentele de drept international uni"orm. Pentru anali!a principiilor generale aplicabile garantiilor bancare, care sint stabilite de legislatia (epublicii +oldova *%4 si a repertoriului legislatiei relevante *'4, a se vedea compartimentul #,lasi"icarea creditelor in "unctie de garantii$. Pe de alta parte, in practica bancara internationala au "ost elaborate citeva sisteme de u!ante bancare in materia garantiilor. ;cestea sint $ #onventia Natiunilor &nite privind +arantiile -ndependente si "crisorile de #redit "tand-$E, NeL JorQ, 11.12.1;;6@ =ublicatia #.-.#. nr. (26 8 eguli &niforme privind +arantiile #ontractuale9, aprobate prin Aotarirea #.-.#. din 23.3'.1;7:'21. Pentru a "acilita utili!area acestora, ,amera Internationala de ,omert de la Paris a elaborat si ,ormele-model de garantii contractuale /=ublicatia #.-.#. nr. 53' din Noiembrie 1;;20'22. =ublicatia #.-.#. nr. 56: 8 eguli &niforme pentru +arantiile la #erere /& D+ 56:09, publicata in aprilie 1;;2'2(. in mod similar, pentru a usura intelegerea si a stimula aplicarea pe larg a garantiilor la cerere, ,amera Internationala de ,omert de la Paris a elaborat ,ormelemodel de garantii la cerere /=ublicatia #.-.#. nr. 63(0'25. Cinalmente, o varietate a garantiei bancare este si scrisoarea de garantie standb+, reglementata de egulile -nternationale "tandbE /-#=;:0, =ublicatia #.-.#. nr. 6;3 din 1;;;'26. Prima aparuta, Publicatia ,.I.,. nr. 1': nu continea o de"initie a garantiei bancare, aceasta deoarece se axa pe conceptul tripletului de garantii contractuale 5 garantia de participare la licitatii, garantia de buna executare si garantia de rambursare. Totusi, in introducerea la aceasta publicatie grupul de lucru indica, ca #misiunea di"icila a #garantiei contractuale$ este deci de a crea un just ec7ilibru intre interesele legitime ale celor trei parti *bene"iciarul garantiei, ordonatorul garantiei, si garantul 5 aut.4 si de a de"ini drepturile si obligatiile lor cu o preci!ie su"icienta, pentru evitarea disputelor$. 6xperienta Publicatiei Nr. 1': a "ost nu prea reusita, aceasta nesoldindu5se cu e"ectul uni"ormi!ator asteptat, ceea ce contribuit la elaborarea de catre ,amera de ,omert de la Paris a Publicatiei nr. 8': 5 instrument regulativ care isi propunea o reglementare mai universala si mai generala a aspectelor juridice a garantiilor, "ara sa se limite!e doar la cele contractuale. Pe de alta parte, intentia autorilor era de a elabora un instrument de reglementare care sa nu sa se impuna in mod necesar ca substituient a (egulilor Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale 5 ci mai curind un instrument aditional la aceste (eguli. Publicatia ,.I.,. din %99' contine si o de"initie a garantiei la cerere; con"orm articolului '*a4, #o
1:8

garantie la cerere inseamna orice garantie, titlu obligational sau angajament de plala, oricum ar "i denumita sau descrisa de o banca, de o societate de asigurare sau de o alta persoana "i!ica sau juridica *... #9arant$4, data in scris pentru plata unei sume de bani, la pre!entarea, in con"ormitate cu termenii angajamentului asumat, a unei cereri de plata scrise si a oricarui*or4 alt*e4 document*e4 *de exemplu, certi"icat eliberat de un ar7itect sau inginer, deci!ie judiciara sau arbitrala4 care pot "i speci"icate in garantie, acest angajament "iind asumat i. la cererea sau in ba!a instructiunilor si pe raspunderea unei parti *... #2rdonator$4D sau ii. la cererea sau pe ba!a instructiunilor si pe raspunderea unei banci, societati de asigurare sau a oricarei persoane "i!ice sau juridice *denumita in continuare #Parte instructanta$4, actionind pe ba!a instructiunilor 2rdonatorului in "avoarea unei alte parti *... #0ene"iciar$4$. Cinalmente, con"orm art. '* %4 a ,onventiei UN,IT(;L privind garantiile independente si scrisorile de credit stand-b+, # garantie este un angajament independent, cunoscut in practica internationala ca garantie independenta sau ca scrisoare de credit stand-b+, emisa de o banca sau alta institutie sau persoana *#garant@emitent$4, de a plati bene"iciarului o suma determinata sau determinabila la simpla cerere sau la cererea insotita de alte documente, in con"ormitate cu termenii si orice conditii documentare ale angajamentului, ce indica sau din care poate "i dedus ca plata este exigibila in virtutea neiexecutarii obligatiei, sau scadentei datoriei ordonatorului@solicitantului sau altei persoane$. 0rasaturile garantiei bancare Pina acum in multe i!voare se a"irma ca garantia bancara este o obligatie cu caracter accesoriu "ata de obligatia de ba!a, intru asigurarea careia aceasta a "ost emisa. Totusi, ultimele evolutii ale reglementarilor nationale si mai ales de drept international uni"orm in materie de garantii bancare denota tendinta spre depasirea acestei limitari. ;cest "enomen este ilustrat de notiunea garantiei o"erita de (egulile Uni"orme privind 9arantiile la ,erere *Publicatia ,.I.,. Nr. 8': 5 ve!i supra4 si de ,onventia UN,IT(;L privind garantiile independente si scrisorile de credit stand-b+; ambele acte se ba!ea!a pe conceptul garantiei de obligatie independenta *si deci care nu depinde, ca existenta sau continut, de alte obligatii inclusiv cea principala pentru securi!area careia garantia ar "i "ost emisa 5 aut.4 a garantului de a plati la prima cerere a bene"iciarului. ;st"el, prima trasatura a garantiei este caracterul sau independent "ata de obligatia asigurata ' 5 contractul de garantie, bancara este independent de tran!actia, obligatiile re!ultate din care constituie obiectul garantiei, c7iar daca in textul garantiei se "ace re"erinta la tran!actia mentionata. ;st"el, con"orm ;rticolului ' b4 a Publicatiei ,.I.,. nr. 8:>, #garantiile prin natura lor sint tran!actii distincte de contract*e4 sau conditiile licitatiei*ilor4 pe care ele s5ar putea ba!a, iar 9arantii nu sint in nici un mod implicati sau obligati de ast"el de contract*e4 sau conditii, c7iar daca in textul 9arantiilor se "ac re"eriri la acestea$. Independenta garantiilor bancare este evidentiata in contractele utili!ate in practica bancara internationala, prin "ormula #garantie la prima si simpla cerere$, iar doctrina le mai de"ineste si ca #garantii neconditionate$. Independenta garantiei bancare este "ireasca, tinind cont de necesitatea asigurarii certitudinii juridice bancii care a emis5o o solutie contrara ar subordona valabilitatea garantiei bancare de valabilitatea obligatiei asigurate. 2 problema juridica legata de caracterul conditionat sau neconditionat al garantiei, este cea legata de momentul aparitiei obligatiei de plata a garantului. in multe sisteme de drept garantia bancara se ba!ea!a pe institutia juridica a cautiunii ea poate "i valori"icata doar in eventualitatea neexecutarii *probate documentar4 a obligatiei garantate, de catre ordonatorul garantiei. &eci, in asemenea garantii bancare raspunderea garantului este "acultativa raspunderii ordonatorului, pentru aparitia acestei raspunderi "iind deseori solicitata proba incapacitatii de plata a ordonatorului. 2 "orma intermediara intre garantia bancara ca cautiune, si cea neconditionata, este garantia in care obligatia de plata a garantului apare la neexecutare, insa pentru valori"icarea garantiei este su"icienta orice neexecutare, si in plus, nu este necesara imposibilitatea obtinerii executarii de la ordonator pentru a valori"ica garantia. ,u alte cuvinte, din momentul neexecutarii bene"iciarul garantiei are dreptul de a cere plata atit de la ordonator, cit si de la banca garant.
1::

2 alta trasatura a garantiei, inclusiv a celei bancare, este esenta docu$entara a acesteia. &at "iind "aptul ca obligatia de plata a bancii e legata de neplata din partea ordonatorului, bene"iciarul garantiei va "i indreptatit la primirea platii doar cu conditia con"irmarii documentare a neplatii. Particularitatea respectiva a garantiei este exempli"icata prin prevederile ;rticolului ' b4 a Publicatiei nr. 8:>, care indica ca #obligatia 9arantului, in ba!a garantiei, este de a plati suma sau sumele preci!ate in aceasta, la pre!entarea cererii scrise la plata si a altor documente preci!ate in garantie, documente ce apar a "i in concordanta cu termenii 9arantiei$. &e aici o alta trasatura importanta a garantiei bancare, legata de caracterul ei documentar for$alis$ul garantiei. ;ceasta implica valabilitatea si exigibilitatea obligatiei de plata a bancii doar in situatia in care documentele pre!entatea con"orm garantiei apar a "i con"orme cu cerintele acesteia. in conclu!ie, putem a"irma ca cele mentionate mai sus indica asupra "aptului, ca doctrina si practica bancara internationala nu este uni"orma in privinta trasaturilor "undamentale ale garantiei aceasta poate "i conditionata sau neconditionata, documentara sau "ara necesitatea pre!entarii unor documente atestatoare a neiexecutarii. ,u alte cuvinte, identi"icarea caracteristicilor garantiei se "ace prin selectarea siste$ului de drept aplicabil. Numai prin re"erinta la legea aplicabila garantiei, se poate a"irma despre ce garantie este vorba 5 conditionata sau neconditionata, documentara sau nedocumentara, "acultativa sau independenta. , , s ev . 9arantia bancara este o asigurare personala a executarii obligatiei, #capitalul imprumutat$ al bancii "iind bunul sau nume. 6ste necesar de "acut distinctia intre scrisoarea de garantie bancara, pe de o parte, si simpla con"irmare scrisa a solvabilitatii clientului. in ultimul ca!, banca nu isi asuma nici o obligatie "ata de bene"iciarul in"ormatiei acordate, decit cea legata de corectitudinea in"ormatiei o"erite. 6ste necesar de mentionat ca pina nu demult garantia nu era considerata varietate a creditului, iar doctrina juridica socialista incorporata in normele ,odului civil trata garantia intr5un context limitat al modalitatilor de garantare a executarii obligatiei.'''. 2data cu adoptarea legilor din %99: privind 0anca Nationala a +oldovei$'= si privind institutiile "inanciare'''> legislatia bancara a recunoscut esenta de credit a garantiilor emise de bancile comerciale 5 con"orm art. 1 a Legii institutiilor "inanciare, credit este #... orice garantie emisa, precum si orice angajament de a ac7i!itiona o creanta sau alte drepturi de a e"ectua o plata$. 6xecutarea de catre garant a obligatiilor sale decurgind din garantie, poate "i asigurata printr5un alt contract *contragarantie4. Cata de contragarantie se aplica regulile re"eritoare la garantia bancara. I7-3A /efinitia si trasaturile contractul de garantie bancara in ba!a celor mentionate in compartimentele de mai sus, se poate a"irma ca contractul de garantie bancara este intelegerea, prin care care o banca *garant4 se obliga sa eliberea!e o con"irmare scrisa *garantie4 a obligatiei sale de a plati o suma de bani in ca!ul pre!entarii unui ordin de plata, "ormat in con"ormiate cu cerintele contractului de garantie, cit si a altor documente, cu conditia ca obligatia bancii sa "ie emisa B a4 la ordinul sau sub raspunderea unei persoane *principal4D sau b4 la ordinul sau sub raspunderea bancii, ce actiona la ordinul altei persoane *bene"iciar4D ,ontractul de garantie bancara se caracteri!ea!a prin urmatoarele particularitati distinctive a4 este un contract consensual, deoarece pentru validitatea lui este esential acordul de vointa a partilor asupra clau!elor de ba!a a contractului, ne"iind solicitata executarea unor "ormalitati suplimentare sau remiterea unor bunuriD b4 este un contract unilateral, deoarece numai o parte contractanta isi asuma obligatia de plata con"orm garantiei 5 banca garantD ' c4 este un contract oneros, precum orice prestatie de credit a banciiD d4 este un contract subsidiar deoarece insoteste prestatia principala garantata *desi valori"icarea
1:.

garantiei poate "i si neconditionata *independenta de neiexecutarea prestatiei44. -ontinutul contractului de garantie bancara ,ontinutul contractului poate "i anali!at din doua perspective di"erite 'i.. D a. totalitatea elementelor contractuluiD r D i b. totalitatea drepturilor si obligatiilor partilor contractante. ' H . i D jrtD &esi "ormal exista o deosebire intre aceste doua puncte de vedere, in esenta anali!a continutului lor este identica. Pentru simplitatea expunerii, vom examina in rindurile ce urmea!a continutul contractului d.p.d.v a totalitatii elementelor lui compo!itorii. ;cestea "-nt? .? ,.-.@, ,, !,'8 /IB %. P;(TIL6 ,2NT(;,T;NT6 , ' . in ca!ul garantiei bancare, exista trei parti implicate a. !rdonatorul garantiei. 6ste partea la solicitarea caruia banca emite garantia *%4, si totodata partea care este tinuta sa execute obligatia principala garantata *debitor principal4 *'4. in a"ara de ordonator, in unele raporturi mai apare si intermediarul care din partea ordonatorului emite instructiunile respective bancii garante 5 ex. Publicatia ,.l.,. nr. 8:> utili!ea!a pentru a desemna acest intermediar termenul de #parte instructanta$. b. $eneficiarul garantiei. 6ste partea in "avoarea careia este emisa garantia, si care poate sa o valori"ice *adica sa pretinda de la garant plata4 in conditiile indicate in contract. c. $anca garanta. 6ste banca care emite garantia, adaugindu5si obligatia secundara de plata, la obligatia primara a ordonatorului garantiei. in a"ara de solvabilitatea bancii, la alegerea bancii garante un "actor insemnat este capacitatea acesteia de a emite garantia 5 ex., con"orm legislatiei )U;, bancile americane nu pot emite scrisori de garantie, ci utili!ea!a in acest scop un alt instrument scrisorile de credit stand5bB *ve!i in"ra4. &eci, emiterea unei garantii bancare implica 1 raporturi juridice distincte 5 raportul juridic de baza intre ordonatorul garantiei si bene"iciarul ei, ca re!ultat al contractului comercial ce da nastere la obligatia garantataD 5 raportul juridic de mandat intre ordonatorul garantiei si banca, prin care primul imputerniceste banca de a emite o garantie in "avoarea bene"iciarului pentru securi!area executarii obligatiunii garantate. 2rdonatorul poate "i atit debitorul cit si creditorul in contractul comercial de ba!aD 5 raportul juridic rezultat din garantia bancara, intre bene"iciarul garantiei si banca, in acest raport parte responsabila este banca, "ata de care bene"iciarul nu are nici o obligatie decit cele decurgind din "ormalitatile pentru valori"icarea garantiei. 6xistenta in cadrul executarii garantiei a trei raporturi distincte, implica existenta si a trei inscrisuri care stabilesc drepturile si obligatiile participantilor la ale. Pentru scopul pre!entului capitol, pre!inta relevanta urmatoarele documente ," D, , -., P a. ordinul de desc7idere a garantieiD b. contractul de garantie bancaraD c. insasi garantia bancara, emisa de catre banca bene"iciarului. 6lementele anali!ate ale contractului de garantie bancara, trebuie sa se contina si in celelalte doua documente A ordinul de garantie, si garantia emisa. '. 20I6,TUL 9;(;NTI6I 2biectul garantiei este natura obligatiei contractuale garantate 5 aceasta poate "i, practic, orice obligatie asumata prin contractul de ba!a. 2biectul garantiei poate "i identi"icat nemijlocit in textul contractului de garantie bancara, sau prin re"erinta la contractul de ba!a. ;st"el, art. 1 d4 a Publicatiei nr. 8:> solicita express re"erinta la contractul de ba!a, in care se prevede necesitatea garantiei. 1. G;L2;(6; 9;(;NTI6I
1:=

Galoarea garantiei este suma de bani, pe care banca garanta e tinuta sa o plateasca bene"iciarului. in doctrina si in practica bancara problema modalitatii de "ixare a valorii garantiei este discutabila desi multi autori indica ca valoarea garantiei trebuie sa "ie "ixa si nu determinabila, uneori se permite si stabilirea in textul contractului a modalitatii de stabilire a valorii garantiei *valoare determinabila4. c4 valoarea maxima a garantiei, si moneda in care aceasta valoare e exprimataD a5 d4 termenul de valabilitate a garantiei, sau evenimentul cu survenirea caruia banca este tinuta sa5 si indeplineasca obligatia de plataD e4 conditiile de e"ectuare a platilor con"orm garantieiD D "4 conditiile de minimi!are a cuantumului platilor con"orm garantiei. 9arantia poate contine clau!a micsorarii cuantumului platilor contorm garantiei, in ca!ul expirarii unui termen anumit. &reptul bene"iciarului de a cere onorarea garantiei nu este cesionabil, daca contractul nu prevede alt"el. ;ceasta norma nu a"ectea!a dreptul bene"iciarului de a dispune de suma, primita con"orm garantiei. 9arantia bancara este irevocabila, daca contractul nu prevede alt"el. 9arantia intra in vigoare din momentul eliberarii ei, daca contractul nu prevede alt"el. ,ontractul poate prevede o data anume de intrare in vigoare a garantiei, sau intrarea in vigoare a garantiei la survenirea unor evenimente sau pre!entarea unor documente speci"icate. &in a doua categorie pot "i mentionate Raspunderea >arantului s Toate documentele, pre!entate garantului con"orm garantiei, inclusiv ordinul de plata, vor "i examinate cu prudenta re!onabila pentru a stabili daca acestea apar a "i con"orm cerintelor garantiei. in ca! de necon"ormitate, documentele pre!entate vor "i respinse. ,ontractul de garantie trebuie sa prevada un termen su"icient acordat garantului pentru veri"icarea documentelor pre!entate si pentru luarea deci!iei cu privire la executarea sau re"u!ul executarii ordinului de plata emis in ba!a garantiei. &aca garantul decide de a re"u!a plata sumei garantiei, el va in"orma imediat bene"iciarul. 9arantul si emitentul ordinului nu poarta nici o raspundere pentru . , a4 "orma, su"icienta, acuratetea, veridicitatea si e"ectele juridice ale oricarui document, pre!entat lor, sau ale oricarei declaratii, continute in acest document, cit si pentru buna credinta sau erorile altor persoaneD , b4 consecintele retinerii sau pierderii in tran!it a oricarei comunicari, scrisori, cereri sau documentD sau retinerii, denaturarii sau altor eror intervenite pe parcursul transmiterii mesajelor pe canalele de telecomunicatieD c4erorile in traducerea termenilor te7nici *re!ervind dreptul de a transmite "ara traducere textul integral al garantiei sau o parte din el4D d4 consecintele incetarii activitatii lor in urma evenimentelor de "orta majora. 9arantul si emitentul, ce "olosesc serviciile unui tert pentru executarea instructiunilor principalului, "ac aceasta pe contul si riscul principalului. 9arantul si emitentul nu poarta nici o raspundere in ca!ul neexecutarii instructiunilor sus5mentionate, c7iar daca tertul a "ost selectat din initiativa lor. Principalul poarta raspundere pentru compensarea c7eltuielilor garantului si emitentului, legate de executarea instructiunilor principalului. :. 9arantul si emitentul nu bene"icia!a de exonerarea de raspundere, preva!uta in punctele 1 si 8, daca au actionat "ara buna credinta si re!onabila prudenta. .. 9arantul este responsabil in "ata bene"iciarului doar in con"ormitatea cu conditiile garantiei si pre!entele reguli, si numai in limita valorii garantiei. Articolul EE. Plata garantiei
1:>

%. Cara a aduce atingere prevederilor punctului ' a ;rticolul '%. (aspunderea garantului, in ca!ul pre!entarii ordinului de plata a garantiei *ordinului de plata4, garantul va in"orma neintir!iat despre acest "apt principalul, sau emitentul tinut sa in"orme!e principalul. '. 2rdinul de plata se pre!inta in scris, la el anexindu5se documentele speci"icate in textul garantiei, si o declaratie separata sau inserata in textul ordinului de plata, re"eritoare la a4 constatarea neexecutarii de catre principal a obligatiei garantate, preva!ute in contractul de ba!aD b4 descrierii obligatiilor, incalcate de principal. Paliile pot conveni sa excluda aplicarea prevederilor pre!entului punct, "ata de garantia contractata. 1. in ca!ul ordinului de plata, pre!entat in cadrul contragarantiei, declaratia mentionata in punctul ' va constata primirea de catre garant a ordinului de plata, in con"ormitate cu conditiile garantiei si pre!entului articol. Partile pot conveni sa excluda aplicarea prevederilor pre!entului punct, "ata de contragarantia contractata. 8. )uma platibila con"orm garantiei, se deduc platile care au "ost deja e"ectuate in contul ac7itarii ordinului de plata mentionat la punctul :. &aca valoarea maximala a garantiei, mentionata in punctul 8*c4 a ;rticolul '0. ,ontractul de garantie si contragarantie bancara a "ost ac7itata, contractul de garantie bancara se considera executat, iar garantia isi incetea!a actiunea. Articolul EF. Termenul de actiune a garantiei. incetarea e"ectelor garantiei. %. 2rdinul de plata, cit si orice documente indicate in garantie si care urmea!a sa "ie pre!entate impreuna cu ordinul de plata, trebuie intocmite si pre!entate in cadrul valabilitatii garantiei. &aca bene"iciarul solicita prolongarea validitatii garantiei ca alternativa pre!entarii ordinului de plata con"orm conditiilor contractului, garantul va in"orma neintir!iat partea, de la care a "ost primit ordinul de emitere a garantiei. in acest ca! e"ectuarea platilor con"orm garantiei va "i aminata pe o durata, su"icienta pentru a permite principalului si bene"iciaruli sa convina asupra prolongarii validitatii garantiei, iar principalului 5 sa e"ectuia!e masurile organi!atorice necesare. 9arantul nu este responsabil pentru daunele cau!ate de aminarea platii in circumstantele mentionate. '. 9arantia incetea!a la expirarea termenului, indicat in textul ei, sau la survenirea evenimentelor sau pre!entarea documentelor mentionate in punctul 8*d4 a ;rticolul '0. ,ontractul de garantie si contragarantie bancara. &aca garantia include indicatii de ambele "eluri, e"ectele ei incetea!a ori la expirarea termenului, ori la survenirea evenimentelor sau pre!entarea documentelor speci"icate, in "unctie de "aptul care temei a aparut primul. 1. Independent de prevederile punctului %, garantia incetea!a odata cu remiterea catre garant a garantiei insasi, sau a declaratiei bene"iciarului de eliberare a garantului de obligatiile decurgind din contractul de garantie. 8. &aca e"ectele juridice ale garantiei au incetat in urma onorarii ei de catre garant, expirarii termenului garantiei, anumarii garantiei, sau in orice alt mod legal, posesia textului garantiei de catre bene"iciar, si a oricaror documente a"erente ei, nu con"era acestuia nici un drept. ..:. Corme particulare de creditare ,reditarea operatiilor de export5import in cadrul operatiunilor de comert exterior sint "recvente ca!urile in care nu numai importatorii se con"runta cu di"icultati la plata i$ediata a mar"ii, dar si exportatorii su"era de insu"icienta de lic7iditati *ca re!ultat, spre exemplu, a e"ectuarii de c7eltuieli pentru producerea mar"urilor exportate4. Pentru aceste ca!uri, cu scopul de a evita i$posibilitatea derularii operatiunilor de export import *creata prin con"lictul intre parti nici importatorul nu poate plati imediat, nici exportatorul nu accepta plata in conditii de credit co$ercial , practica bancara internationala a elaborat modalitati de creditare a operatiunilor de export-i$port. )copul acestora este de a sustine atit exportatorii cit si importatorii prin o"erirea unor surse alternative de credit menite sa satis"aca necesitatile de "onduri evocate mai sus si ast"el sa "acilite!e si promove!e operatiunile de comert international. ;ceasta "inantare poate "i de mai multe "eluri ' ..'' .. dupa durata creditare de durata scurta.'9, medie si de lunga durataD dupa te7nicile utili!ate de
1:9

banci pentru a e"ectua creditarea, aceste modalitati se clasi"ica con"orm sc7emei de mai jos Cinantarea operatiunilor de export5import %. Cinantarea de scurta durata '. Cinantarea de durata medie 1. Cinantarea de lunga durata +etodele traditionale de "inantare bancara a operatiunilor de export5import %.%. ;cordarea de overdra"t neasigurat L %.'. )contul cambiilor ' ''''''-"" %.1. ;vansarea de D "onduri asigurate prin incasare documentara %.8. ;cordarea unei linii de credit %.:. )ervicii de credit documentar '.%. ,reditul bancar 1.%. 6misiunea de euroobligatiuni +etodele netraditionale de "inantare bancara a operatiunilor de export5import %.%. Cactoringul de export '.%. Cor"etarea *engl. Cor"eiting4 '.'. Leasing 1.%. )erviciile de credit acordate membrilor asociatiilor internationale de credit ?@. . r ?. ,.. BBI@,@I i?.Bj-.@.?.aBitt1?.B11if0iliRB1.'. ,omertul in compensatie *engl. countertrade4 1.1. 6misia actiunilor EEEEEEE 0abelul I. Cinantarea operatiunilor de export5import Leasingul 9ene!a ,.,,,' , 5L,'',,, . inca ;ristotel in #(itorica$ a"irma, ca bogatia consta nu in a avea un patrimoniu in proprietate, ci de a5% "olosi acest a"orism oglindeste esenta leasing5ului.10 5 pentru a primi venit, nu este deloc necesar de a avea utilaj sau alt patrimoniu in proprietate, este su"icient doar de a5% poseda si "olosi. 9ene!a operatiunilor de leasing se pierde in negura timpurilor 5 asa, spre exemplu, savantul engle! T. ,lar< citat de 6. G.,abatova, a"irma ca primele norme re"eritoare la leasing se contineau in ,odul imparatului babilonean -amurabbi, datat cu anul %=.0 i.e.n.D reguli re"eritoare la leasing se gasesc si in Institutiile lui 3ustinian.$ . &i"icultatile de ba!a in aplicarea si reglementarea leasing5ului re!ida din combinarea in acest institut a elementelor dreptului real si contractual. &reptului privat roman *care a stat la ba!a dreptului privat continental, atit de inspiratie germanica cit si de inspiratie "rance!a4 ii era cunoscuta posesiunea "ara proprietate, provenita atit din relatii contractuale cit si din cele reale. Posesiunea #contractuala$ "ara proprietate a evoluat din institutul roman al locatiunii bunurilor )locatio-condictio reru$ in institutul contemporan al arendei. Posesiunea #reala$ "ara proprietate a aparut in dreptul roman sub "orma dreptului de servitul, iar mai exact in "orma unei varietati de servitute 5usufructus. ,are este in aceasta situatie #prototipul$ institutului contemporan de leasingU in doctrina se remarca just ca di"icultatea stabilirii exacte a #paternitatii$ institutiei de leasing. ,ert este insa ca ideea care sta la ba!a leasing-ului - separarea dreptului de proprietate de cel de "olosinta, si extragerii pro"itului din "olosirea patrimoniului 5 este cunoscuta din timpuri stravec7i. &esi reglementarile in materia utili!arii patrimoniui "ara proprietatea asupra lui sint de origine stravec7e, inventarea leasing-ului ca atare este meritul engle!ilor 5 una din primele legi privind leasing5ul a "ost legea Uels din %'>8 *engl. Statute of 3ales . 6volutia leasing5ului in secolele ?I?5?? in multe privinte reproduce experienta agricultorilor engle!i din epoca medievala 5 leasing5ul a capatat o noua viata in +area 0ritanie a s"irsitului secolului ?I?, in legatura cu evolutia industriei transporturilor si industriei miniere 5 proprietarii minelor, in extensiunea explorarilor sale de carbune, au observat avantajul arendei vagoanelor pentru transportarea carbunelui, in locul procurarii acestora. ;st"el au aparut societatile comerciale ale caror unica
1.0

a"acere era procurarea vagoanelor pentru transportul carbunelui, si darea lor in c7irie cu posibilitatea rascumpararii *engl. ,ire-purc,ase . in mod similar 5 gratie evolutiei industriei extractoare de carbune si a transporturilor pe calea "erata 5 a evoluat leasing5ul si in )tatele Unite ale ;mericii. in anul %9.0 s5a "ormat prima corporatie transnationala de leasing <Merc,antile .easing -o$pan+ - "enomen ce a marcat #sci!iunea$ traditiei americane si celei britanice de reglementare a operatiunilor de leasing. )pre deosebire de usurinta cu care au "ost armoni!ate reglementarile tarilor din sistemul co$$on la= in materie de leasing, #altoirea$ leasing5ului la legislatiile din sistemul dreptului continental *atit de inspiratie germanica, cit si de inspiratie "rance!a4 s5a con"runtat cu di"icultati. Totusi, desi unii savanti au a"irmat imposibilitatea acceptarii institutiei de leasing dat "iind incompatibilitatea sa cu principiile de proprietate ale dreptului continental *"acind o comparatie in acest sens intre institutia leasing5ului, si o alta institutie de provenienta co$$on la=- proprietatea "iduciara *trust5ul44.1', acesta a inceput sa "ie aplicat cu succes si in tarile europene 5ast"el, prima companie de leasing "rance!a 5 )6P;CIT6, *"r. Societed'"tudes et de >articipation 8inanciare et 0ec,ni(ue a aparut la Paris in %9:=, iar catre anul %9.: in Cranta operau deja '1 de societati de leasing. 6volutia rapida a leasing5ului in practica bancara a tarilor lumii, se datoreste avantajelor pe care le pre!inta, in comparatie cu alte "orme *traditionale4 de creditare a. leasing5ul permite amorti!area accelerata a "ondurilor "ixe. ;ceasta implica posibilitatea compensarii de catre cumparatorul ec7ipamentelor, a valorii acestora, intr5o perioada scurta, pentru a permite ulterior sc7imbarea acestora cu ec7ipamente mai per"ormante, sau pentru a usura povara recuperarii in timp a valorii de cumparare a acestor ec7ipamenteD b. leasing5ul permite locatarului procurarea mijloacelor "ara imobili!area unor "onduri importante. ,7iria ac7itata in contul contractului de leasing, "igurea!a in bilantul contabil al locatarului nu ca #datorie la imprumut$, ci ca #plata curenta$ A avantaj care a "ost cali"icat de savantii americani drept unul #cosmetic$ deoarece nu duce la impovararea balantei debitorului.11D c. leasing5ul este mai ie"tin, in majoritatea ca!urilor, in comparatie cu alte "orme de creditare, datorita "aptului ca creditorul "inantator 5 locatarul 5 poate sa5% o"ere la un pret redus, ca e"ect al "aptului ca bene"icia!a de "acilitatile "iscale acordate de catre majoritatea legislatiilor@xUH"n investitori. ;st"el, in multe tari exista asa5numita sistema %T, *engl. invest$ent tax credit , care prevede "acilitati la plata impo!itului pe venit pentru investitori. ;ceasta scutire este unul din "actorii principali care determina #ie"tinitatea$ leasing5ului in comparatie cu alte "orme de creditareD d. "inalmente, leasing5ul permite procurarea de catre locatar a ac7ipamentelor, de care el are nevoie doar pentru o anumita perioada de timp *temporar4. ,oncept. 6senta. ' in doctrina leasing5ul este de"init ca ansamblul relatiilor patrimoniale, in cadrul carora o persoana *locatar4 se adresea!a la alta *locator, sau compania de leasing4 cu solicitarea procurarii utilajului necesar locatarului si transmiterii acestuia in "olosinta temporara a .% locatarului. 6ste de remarcat "aptul ca operatiunea de leasing constituie un tandem a doua contracte a. contractul de vin!are5cumparare a utilajului, care se particulari!ea!a prin urmatoarele D 5 este inc7eiat la cererea locatarului, si in con"ormitate cu indicatiile acestuiaD . 5 este inc7eiat cu scopul transmiterii bunurilor procurate, in "olosinta temporara a locatarului. 5 desi este inc7eiat intre un tert5"urni!or, pe de o parte, si locator, pe de alta parte, livrarea se e"ectuea!a direct locatarului ca si cum acesta ar "i "ost cumparator al bunurilor procurateD $ ..,.5. ,.5.............5 ,5, -,.,.. ...-.,..; ,. 5 la inc7eierea tran!actiei, "urni!orul actionea!a in cunostinta "aptelor indicate mai sus. b. contractul de leasing, adica de transmitere a bunurilor procurate de catre locator, in "olosinta temporara a locatarului. ;cest contract are si el particularitatile sale, precum urmea!a 5 darea in "olosinta temporara include si optiunea dreptului de procurare a bunurilor ce
1.%

constituie obiectul contractului, inainte sau la expirarea termenului contractului, la valoarea re!iduala a acestora. Problema obligativitatii optiunii de cumparare este tratata in mod di"erit de legislatiile nationale ale statelor5 asa, doctrina si practica americana nu considera optiunea de cumparare drept element obligatoriu al operatiunii de leasing, spre deosebire de legislatiile unor tari europene *ex. Cranta, 0elgia, Italia4. ;ceasta a permis unor autori, la parerea carora ne raliem, de a vorbi despre existenta sistemului #romanic$ si celui #american$ a leasingului, in "unctie de obligativitatea sau neobligativitatea optiunii de cumparare a bunurilor de catre locatar18. 5 c7iria serveste scopului amorti!arii valorii bunurilor arendate, "iind calculata pentru a compensa aceasta valoare in integralitate sau partial, pe parcursul actiunii contractuluiD 5 speci"icul relatiilor intre cele trei parti 5 tertul "urni!or, locatorul si locatarul, determina distribuirea speci"ica a obligatiilor intre acesteia. &eci, esenta leasing5ului re!ida din combinatia speci"ica a celor doua contracte, combinatie care se "ace distincta prin interdependenta contractelor mentionate contractul de leasing este posibil doar datorita si doar in urma inc7eierii si executarii contractului de "urni!are *%4, iar contractul de "urni!are are ca un element "undamental *scopul4 executarea subsecventa a contractului de leasing *'4. Totusi, rolul de "runte in raportul de leasing apartine relatiilor de dare a patrimoniului in "olosinta temporara, prima grupa de relatii *legate de procurarea patrimoniului in cau!a4 avind doar o semni"icatie "acultativa de a permite reali!area operatiunii de leasing. 6senta mentionata a raportului de leasing, isi are repercusiunile asupra statutului juridic al partilor la aceasta operatiune a. "urni!orul isi asuma anumite obligatii "ata de cumparator *locator4, insa si anumite obligatii "ata de locatar *desi acesta nu este parte la contractul de "urni!are, iar obligatiile "urni!orului sint #trans"erate$ de catre persoana care este in drept sa ceara executarea lor A locatorul, catre utili!atorul ec7ipamentului 5 locatarul4. ,a exemplu al acestor obligatii serveste cea de deservire te7nica a ec7ipamentelor date in leasing. b. creditorul "inantator in relatia de leasing, apare in dubla sa calitate de cumparator *in contractul de "urni!are4 si locator *in contractul de leasing4. c. bene"iciarul leasing5ului 5 locatarul, este responsabil in ceea ce priveste valori"icarea patrimoniului primit in "olosinta temporara, "ata de locator *con"orm contractului de leasing4, dar are anumite obligatii si "ata de tertul "urni!or *ve!i punctul a. supra . &in esenta leasing5ului ca mixaj a celor doua contracte mentionate, re!ida di"icultatile terminologice legate de coincidenta titlului operatiunii in genere *leasing4 cu un com5 ponent al sau *contractul de leasing intre locator si locatar44. Pentru evitarea con"u!iilor, in cele ce urmea!a termenul leasing va "i utili!at pentru a desemna integralitatea operatiunii de leasing, pe cint termenul contractul de leasing il vom "olosi doar cu re"erinta la contractul de dare a bunurilor in "olosinta temporara a locatarului. 6xista doua modalitati in care doctrina a incercat sa "ormule!e esenta juridica a operatiunilor de leasing a. prin utili!area institutiilor traditionale ale dreptului civil arenda, vin!area5cumpararea, imprumutul, mandatul etc. 6ste necesar de mentionat, ca di"icultatea de"inirii leasingului prin prisma constructiilor juridice cunoscute dreptului civil, a dus la "aptul ca autorii respectivi omiteau din anali!a sa anumite aspecte ale mecanismului de leasing. ;st"el, unii autori, remarin care asemanarea contractului de leasing cu cel de arenda, au "ormulat opinia ca leasing5ul este contract de arenda #cu trasaturi speci"ice$.1: *opinie criticabila, deoarece optiunea de cumparare este un element al contractului, care sc7imba substantial "i!ionomia relatiilor de arenda, si cu mari di"icultati poate "i cali"icat ca simpla #trasatura speci"ica$ *%4, leasing5ul mai implica si cumpararea patrimoniului #comandat$ de locatar, adica legatura strinsa intre contractul de cumparare5vin!are si cel de leasing A particularitate ce este inca un argument in de"avoarea esentei #de arenda$ a contractului de leasing *'44. 2 alta grupa de savanti, indicind care asupra posibilitatii includerii in contractul de leasing a optiunii de cumparare, au ajuns la conclu!ia ca aceasta permite de a cali"ica leasing5ul ca
1.'

contract #speci"ic$ de cumparare cu plata di"erata.1.. )i aceasta po!itie este criticabila, deoarece in contractul de leasing dreptul de proprietate se pastrea!a dupa locator, si nu locatar. Nemaivorbind de "aptul ca si prima teorie *a contractului de arenda cu trasaturi speci"ice4 si a doua *a contractului de vin!are5cumparare cu plata di"erata4 examinea!a doar un element al operatiunii de leasing *contractul de leasing propriu5!is4, scapind din atentie al doilea constituient 5 raportul de vin!are5cumparare intre "urni!or si locator. 2 alta grupa de autori "rance!i si germani a"irma ca leasing5ul comporta trasaturi similare contractului civil de mandat.1=. in "avoarea po!itiei respective se invoca urmatoarele argumente in operatiunea de leasing, locatorul procura patrimoniul actionind ca mandatar al locatarului, dupa care locatorul si locatarul se #sc7imba cu rolurile$ 5locatorul imputerniceste locatarul sa primeasca patrimoniul, si sa pre!inte toate pretentiile "ata de calitatea acestuia, catre "urni!or *proprietarul initial4. ,onceptia mentionata este si ea criticabila 5 in eventualitatea acceptarii calitatii de mandatar al locatorului *la etapa procurarii ec7ipamentului4, prin aplicarea principiilor civile ale contractului de mandat, ar urma ca locatorul sa dobindeasca dreptul de proprietate pentru locatar, ceea ce nu se con"irma in sc7ema reala a leasing5ului unde locatorul dobindeste dreptul de proprietate asupra patrimoniului cumparat, pe numele sau. in a"ara de aceasta, locatarul nu compensea!a locatorului c7eltuielile care acesta le5a suportat in legatura cu executarea #mandatului$ de procurare a patrimoniului 5 situatie incompatibila cu principiile contractului de mandat. b. prin indicarea asupra autonomiei contractului de leasing, re!ultata din speci"icul relatiilor respective. ;nali!a po!itiilor din grupa a. de mai sus, permite sa conc7idem ca contractul de leasing este un contract sui generis cu trasaturile sale specifice. La anali!a acestuia trebuie de mentionat, ca doctrina co$$on la=, spre deosebirea de cea a dreptului continental, nu si5a propus sa determine trasaturile comune intre contractul de leasing si alte tipuri de contracte civile ori comerciale, ci sa "ormule!e particularitatile acestuia "ata de alte contracte *si, in primul rind, "ata de contractul de vin!are5cumparare cu plata de"erata4. +otivatia acestor e"orturi este simpla elaborarea unor criterii stricte de delimitare intre contractul de leasing, pe de o parte, si alte contracte, pe de alta, ar permite asigurarea contra identi"icarii eronate *in cel mai bun ca!4 sau "rauduloase *in cel mai rau ca!4.1> a unei tran!actii ca "iind contract de leasing. Printre criteriile care delimitea!a contractul de leasing "ata de celelalte contracte, au "ost "ormulate urmatoarele 5 platile periodice *c7iria4 sa nu depaseasca substantial ratele re!onabile pentru "olosirea temporara a patrimoniului in cau!aD 5 titlul de proprietate asupra bunurilor care sint obiectul contractului de leasing, sa nu "ie trasns"erat de la locator la locatarD 5 pretul optiunii de cumparare nu este nere!onabil de mica in comparatie cu celelalte plati periodice. in majoritatea din ca!urile sus5mentionate contractul care nu respecta criterile mentionate va "i cali"icat ca vin!are5cumparare cu plata di"erata. , .5 >arietatile operatiunilor de leasing in practica bancara internationala ,ea mai importanta clasi"icare a operatiunilor de leasing, este cea in "unctie de existenta in raportul respectiv, a elementului de extraneitate. in "unctie de existenta sau lipsa acestuia, deosebim a. leasing internD b. leasing international. Importanta clasi"icarii in cau!a se explica prin "aptul, ca pentru "iecare din tipurile mentionate de leasing exista un regim juridic aparte leasing5ul intern este reglementat in mod exclusiv de reglementarile de drept national elaborate de "iecare stat in parte, pe cind in ca!ul leasing5ului international este lesne de observat, aplicind metoda con"lictualista traditionala dreptului international privat, ca elementul de extraneitate conditionea!a aparitia
1.1

conlictului de legi intre sistemul national de drept al locatorului *a"lat intr5un stat4 si cel al locatarului *a"lat in alt stat4. Iata de ce regimul juridic al leasing5ului international este guvernat de acte internationale de drept uni"orm, elaborate prin consensul statelor pentru a o"eri un set de reguli international acceptate pentru reglementarea relatiilor de leasing cu caracter de extraneitate, in a"ara de criteriul pre!entei sau lipsei elementului de extraneitate, exista si alte criterii pentru clasi"icarea operatiunilor de leasing reali!ate de bancile comerciale. &upa importanta si "recventa utili!arii, al doilea criteriu este cel al scopului leasing5ului 5 de a asigura sau nu amortizarea completa a patrimoniului "acind obiectul contractului de leasing. in "unctie de acest criteriu, deosebim doua varietati ale leasing5ului a. leasingul operational *sau operativ4 *engl. operative leasing , si b. leasingul "inanciar )cng@. finance leasing . in con"ormitate cu criteriul de clasi"icare mentionat, in cadrul leasing5ului operational ec7ipamentele sint date in "olosinta temporara de catre locator, "ara ca c7iria primita sa asigure amorti!area completa a acestora *adica pe o durata care este $ai $ica decit durata de amorti!are a acestor ec7ipamente4. ,a e"ect, in cadrul leasing5ului operational locatarul da patrimoniul procurat in "olosinta temporara, in mod succesiv mai multor locatari, pina la recuperarea valorii acestui patrimoniu. 2 situatie di"erita are loc in ca!ul leasing5ului "inanciar 5 aici durata contractului de leasing corespunde grosso $odo cu termenul de amorti!are a patrimoniului procurat, locatorul ca e"ect asigurindu5si recuperarea completa a constului acestui patrimoniu *acesta de "apt este si scopul locatorului, in cadrul leasingului "inanciar5 de O finanta, adica a credita *cu rambursare eventuala deplina, evident 5 aut.4 procurarea patrimoniului respectiv pentru locatar4. Pe linga criteriul amorti!arii, leasing5ul operational se deosebeste de cel "inanciar si dupa volumul obligatiilor locatorului 5in ca!ul leasing5ului "inanciar, locatorul nu are nici o obligatie suplimentara in raport cu patrimoniul procurat, decit cea de "inantare *creditare4 a procurarii acestuiaD pe in care in leasingul operational locatorul poate avea unele obligatii suplimentare *ex. cea de deservire te7nica a patrimoniului procurat4. ;ceasta distinctie explica de ce leasing5ul "inanciar este de obicei o #prerogativa$ a institutiilor "inanciare *companiilor de asigurari, bancilor4, pe cind serviciile de leasing operational sint o"erite ori de producatorii patrimoniului dat in leasing *"urni!ori in operatiunea respectiva, care prin intermediul leasing5ului isi asigura nu numai publicitatea productiei sale, ci si un canal suplimentar de vin!are a acestuia4 ori de companiile speciali!ate de leasing. ;mbele varietati pot "i sub5clasi"icate utili!ind criteriul mentionat mai sus 5 ast"el, leasing5ul "inanciar poate "i de doua tipuri leasingul "inanciar intern, si leasing5ul "inanciar international *similar si pentru leasing5ul operational4. Totusi, spre deosebire de primul criteriu, care este clar si precis, al doilea criteriu nu este lipsit de ambiguitate A trasatura ce a generat o po!itie eterogena a doctrinei "ata de clasi"icare leasingului in operational si "inanciar. 2r, a"irma unii, care este distinctia stricta intre ele 5 asa, spre ex. leasing5ul in care platile de arenda si termenul contractului au "ost concepute pentru a asigura amorti!area completa a valorii patrimoniului procurat de catre locator, catre expirarea termenului contractului, dar care a "ost incetat inainte de termen de catre locatar, este operational sau "inanciarU 2 varietate a leasing5ului "inanciar este leasing-ul de returnare *rus. eoFepa$ubiu %i$i$z, engl. sale andleasebac4 , in cadrul caruia proprietarul vinde patrimoniul sau locatorului si simultan il ia in c7irie con"orm contractului de leasing. Leasing5ul de returnare este o varietate a leasing5ului care se particulari!ea!a prin componenta sa subiectiva spre deosebire de sc7ema #traditionala$ de leasing in care sint implicate 1 parti *"urni!orul, locatorul si locatarul4, in mecanismul de leasing de returnare sint implicate doar doua parti *datorita "aptului ca "urni!orul si locatarul sint una si aceeasi persoana4. in doctrina uneori se "ace distinctia intre leasing-ul cu ra$bursare deplina *engl .@H@@5pa+out leasing si leasing-ul fara ra$bursare deplina *engl. non fiill-pa+out leasing . &e obicei, leasing5ul "inanciar este contractat ca leasing cu rambursare deplina, iar cel operational ca
1.8

leasing "ara rambursare deplina. 2 alta varietate a leasing5ului este leveraged6F' leasing, complexitatea caruia re!ulta din "aptul, ca in ca!ul lui mai multe societati comerciale isi unesc resursele pentru procurarea unui patrimoniu de o valoare sporita, care este ulterior dat in "olosinta locatarului. ;legoric, leveraged leasing este un #gemene$ al creditului in consortiu )vezi supra . ;cesta este "olosit in situatia in care magnitudinea operatiei determina necesitatea unirii e"orturilor "inanciare ale mai multor creditori pentai a raspunde cererii locatarului. in ca!ul acestei "orme de leasing, locatorul investeste in a"acere doar o parte din suma necesara procurarii patrimoniului comandat de locatar, cealalta parte imprumutind5o de la un numar de creditori suplimentari *banci, companii de asigurare etc4. Leveraged leasing are doua particularitati distinctive a. in cadrul lui, se evidentia!a avantajele utili!arii "acilitatilor "iscale la procurarea patrimoniului dat in "olosinta locataruluiD b. imprumutul este contractat de catre locator in conditii #"ara drept de regres$, adica "ara a da posibilitate creditorilor de a cere de la locator rambursarea lui 5 responsabilitatea respectiva este in povara locatarului, iar pentru asigurarea acestui trans"er de responsabilitati deseori se o"ormea!a cesiunea creantei locatorului *de a cere plata c7iriei4 catre ceilalti creditori. Cinalmente, ultima clasi"icare a leasing5ului, iarasi in "unctie de volumul obligatiilor locatorului, este divi!iunea acestuia in a. leasing cu obligatiuni suplimentare *engl. =et leasing - in ca!ul lui, locatarul are obligatii suplimentare in ceea ce priveste deservirea te7nica a ec7ipamentelor date in c7irie, asigurarea cu consumabile etc. b. leasing #curat$ *engl. net leasing - in aceasta operatie, locatorul isi asuma doar obligatia de "inantare a procurarii ec7ipamentelor care "ac obiectul contractului de leasing. -zvoarele reglementarii juridice in "unctie de tipul operatiunii de leasing 5 leasing intern sau leasing international *adica cu element de extraneitate4, i!voarele reglementarii juridice a operatiunilor de leasing reali!ate de bancile comerciale din (epublica +oldova, pot "i grupate in doua categorii D 5 /i0 izvoare de drept intern. ,ronologic, aceasta categorie de i!voare a aparut prima. &upa cum a "ost indicat mai sus, primele norme care reglementau operatiunile de leasing, doctrina le5a identi"icat inca in legile 0abilonului antic. Totusi, norme cu menirea speci"ica sa reglemente!e relatiile de leasing, au o istorie mult modesta 5 primele legi dedicate reglementarii relatiilor de leasing, au "ost primite in 6uropa *pioneri in acest sens "iind Cranta cu legea din 1 iulie %9.. privind intreprinderile care practica leasing5ul.80, si 0elgia ce a aprobat la %0 noiembrie %9.= ordonanta regala privind intreprinderile care practica arenda "inanciara.8%4. in (epublica +oldova traditiile legislative in domeniull leasing5ului sint de origine recenta 5 prima si unica 5 la moment 5 reglementare a operatiunilor interne de leasing, a aparut in %99., cind Parlamentul a aprobat legea (epublicii +oldova #,u privire la leasing$,nr. =1%5?IIIdin %:.0'.%99..8'. /ii0 izvoare de drept international. D < &e!voltarea cu succes a practicilor de leasing nu a putut evita extinderea acestor activitati pe plan international. La rindul sau, internationali!area activitatilor de leasing *in care a aparut elementul de extraneitate4 a determinat cerinta elaborarii de catre state a unor norme internationale uni"orme in aceasta materie. Iata de ce in %9=8 in cadrul Institutului International de Uni"icare a Normelor de &rept International Privat *UNI&(2IT4 a "ost creat un grup de lucru pentru elaborarea unui corp de reguli uni"orme privind leasing5ul international. +embrii grupului au pornit de la recunoasterea contractului de leasing ca tran!actie autonoma tripartita suigeneris. La ba!a viitoarei conventii a "ost pus conceptul internationalitatii unei operatiuni de leasing, atunci in care sediile comerciale ale locatorului si locatarului se a"la in state di"erite.
1.:

6"orturile grupului de lucru au dus la elaborarea unui proiect de conventii, pre!entat atentiei statelor5 membre la con"erinta diplomatica din 2ttava, ce s5a intrunit la '. mai %9>> cu participarea a :: de state, inclusiv Uniunea )ovietica. La con"erinta a "ost aprobata #onventia &N-D !-1 privind leasing-ul financiar international'5(, din '> mai %9>>. (epublica +oldova nu este parte la conventie. #ontractul de leasing ,, Printr5o sinte!a a prevederilor conventiei de la 2ttaNa privind leasing5ul "inanciar international, putem de"ini contractul de leasing ca tran!actie tripartita, in care o parte *locator4, *a4 urmind speci"icatiile.88 pre!entate de alta parte *locatar4, inc7eie un contract *contract de "urni!are4 cu un tert *"urni!or4 in ba!a caruia locatorul procura.8: "abrica, constructii capitale sau alt ec7ipament *ec7ipament4 in con"ormitate cu termenii aprobati de locatar in partea care a"ectea!a interesele luiD si *b4 inc7eie un contract *contract de leasing4 cu locatarul, acordind acestuia dreptul de a "olosi ec7ipamentul contra platii arendei.8.. +ai sus a "ost indicat, ca contractul de leasing este unui tripartit, in care "iecare parte are un regim juridic speci"ic *%4, iar drepturile si obligatiile tuturor celor trei parti se a"la intr5o interdependenta reciproca *'4. 6ste interesant de anali!at rolul optiunii de cumparare, pentru cali"icarea contractului ca contract de leasing. in multe legislatii de inspiratie romana *de traditie "rance!a sau germanica4 pre!enta optiunii de cumparare in contractul de leasing este conditie ad validitate$ pentru cali"icarea acestuia ca leasing. in legislatiile co$$on la= po!itia legislatorilor este neomogena spre ex. legislatia )U; nu cere in mod obligatoriu inserarea clau!ei respective in contractul de leasing, pe in care legislatia +arii 0ritanii in general inter!ice includerea clau!ei respective in contractul de leasing. 2 solutie intermediara a "ost, ast"el, gasita in conventia de la 2ttaNa din %9>> 5 articolul % para. 1 stabileste , aplicarea conventiei independent de existenta in contract a clau!ei ce o"era locatarului optiunea de cumparare a obiectului leasingului. Partea care are o importanta majora in relatiile de leasing, este locatorul, sau societatea de leasing. in anii :05.0 locatorii erau de obiceii "iliale ale unor companii5producatoare de ec7ipamente, si aveau "unctia de canal suplimentar de vin!are a productiei acestor companii5 producatoare *in conditii de plata di"erata4. in )U; ast"el de societati de leasing au "ost numite societati afiliate de leasing *engl. captive leasing co$panies . ,ontractarea leasing5ului este deseori "acilitata de bro4erii de leasing *engl. lease bro4er , care au "unctia de a #uni$ cererea in serviciile de leasing *locatarul4 cu o"erta acestor servicii *locatoail sau banca care propune servicii de leasing "inanciar4. 0ro<erul de leasing nu este parte la raportul de leasing, iar remunerarea lui poate "i ac7itata atit de catre locator *atunci in care bro<erul de leasing actionea!a in calitate de agent de distributie a unei "irme5producatoare care vinde productia sa in conditii de leasing4, sau de catre locatari *pentru #gasirea$ unor locatori care o"era conditii avantajoase de leasing4. in operatiunile de leasing creste rolul intermediarilor "inanciari 5 bancilor si companiilor de asigurari. Participarea acestor institutii "inanciare, la "inantarea operatiunilor de leasing, poate "i atit directa *in ca!ul in care acestea o"era servicii de leasing "inanciar4, cit si indirecta *ex. acordarea creditelor societatilor de leasing4. Pentru locator operatiunea de leasing implica procurarea patrimoniului de la "urni!or, insa ca e"ect locatorul nu poate sa5si reali!e!e dreptul sau de proprietate #in integralitatea sa absoluta$ *dupa cum este preva!ut in art. :88 al ,odului civil "rance!4 sau #la discretia sa$ *p. 901 al ,odului civil german4. &in toate atributiile dreptului de proprietate, locatorului ii este acordata doar una 5 cea de dispunere a bunului procurat, si doar intr5o "orma concreta darea bunului respectiv in "olosinta cu plata, locatarului in contractul de leasing. ;ceasta se explica prin doua rationamente a. bunurile sint procurate de locator pentru a "i date in leasing locataruluiD b. livrarea con"orm contractului de vin!are5cumparare inc7eiat intre locator si "urni!or, se
1..

e"ectuea!a nemijlocit locatarului. Limitarea atributiilor de proprietar ale locatorului, este compensata prin doua "acilitati acordate locatorului amorti!area avansata a patrimoniului procurat, si bene"icierea de "acilitatile "iscale acordate de legea interna investitorilor. &upa cum a "ost indicat mai sus, contractul de leasing se particulari!ea!a prin distribuirea speci"ica a drepturilor si obligatiilor intre partile acestui contract. ;st"el, locatorul este tinut sa5si execute obligatiile sale contractuale, adica a. procurarea patrimoniului de la "urni!or, in con"ormitate cu speci"icatiile primite de la locatar, si b. transmiterea patrimoniului procurat locatarului. in acest context, o particularitate a statutului juridic a locatorului in constructia contractului de leasing, este absolvirea de raspundere a acestuia pentru dauna cau!ata locatarului prin de"ectele patrimoniului, cu exceptia ca!ului in care locatarul s5a ba!at pe sugestiile locatorului in selectia si speci"icarea obiectului leasing5ului. 6liberarea locatorului de raspundere este valabila si vis5a5 vis de terti. Principiul eliberarii locatorului de raspundere se explica prin "aptul, ca locatorul procura patrimoniul #la ordinul$ si pentru ca acesta sa "ie "olosit nu de el, ci de locatar. Captul ca locatorul nu are nici o atributie nici a alegerea, nici la "olosirea patrimoniului data in leasing, conduce la situatia in care ar "i alogic a plasa raspunderea pentru daunele cau!ate de viciile patrimoniului procurat, in care acesta este sub controlul altei persoane 5 locatarul. ,ele mentionate re"eritor la eliberarea locatarului de raspundere pentru daunele cau!ate de patrimoniu, au un domeniul limitat de aplicare 5 locatarul este eliberat de raspunderea mentionata numai in calitatea sa de locatar in cadrul contractului de leasing, nu si in alte calitati ale sale *ex. raspunderea lui in calitate de proprietar al patrimoniului, "ata de alte persoane4. 2 alta particularitate a statutului juridic al locatorului, este obligatia acestuia de a asigura locatarului posesia nesting7erita asupra obiectului leasingului *engl. (uiet posession . Legislatiile di"eritor tari reglemenea!a neomogen aceasta obligatie a locatorului 5 de la negarea raspunderii locatorului pentru asigurarea posesiunii nesting7erite pentru locatar, pina la raspunderea completa a acestuia pentru oricare tulburari aduse posesiunii locatarului asupra obiectului contractului de leasing. 2 solutie intermediara a "ost expusa in conventia de la 2ttaNa din %9>> locatorul este obligat sa asigure posesiunea nesting7erita a obiectului leasingului, de catre locatar, cu exceptia ca!urilor in care aceasta este tulburata ca e"ect al actiunilor sau omisiunilor locatarului. Pe de alta parte, furnizorul patrimoniului dat in leasing, are si el drepturi si obligatii speci"ice, care au ca scop asigurarea executarii con"orme si cu buna credinta a livrarii obiectului leasingului, catre locatar. +ai sus am indicat una din particularitatile regimului juridic al locatorului5proprietar 5 eliberarea de raspundere pentru patrimoniul dat in leasing locatarului acest principiu este #complementat$ de o regula care guvernea!a regimul juridic al "urni!orului 5 in raportul de leasing "urni!orul este cel care este responsabil pentru mar"a, iar locatarul poate sa se adrese!e lui direct pentru remedierea de"ectiunilor marii *ca si cum contractul de livrare ar "i "ost inc7eiat intre "urni!or si locatar4. Totusi, solutia respectiva a "ost acceptata doar in conventia de la 2ttaNa din %9>>, care nu neaparat corespunde cu modalitatea in care problema respectiva a "ost solutionata in legislatiile nationale multe legislatii il pun pe locatar intr5o po!itie de!avantajoasa prin stabilirea ca dreptul de actiune pentru de"ectele ma"rii locatarul il are nu direct catre "urni!or, ci catre locatar, care se va indrepta pe cale de regress catre "urni!or. Cinalmente, locatarul in ba!a contractului de leasing este cel datorita cui si exista contractul de leasing, doarece el initia!a dialogul contractual care se inc7eie cu "ormarea contractului de leasing. ,ontractul de leasing presupune doua obligatii de ba!a ale locatarului a. utili!area con"orma a patrimoniului primit in leasing, si retumarea acestuia la expirarea termenului contractului *cu exceptia ca!ului in care locatarul si5a valori"icat optiunea de rascumparare a obiectului leasing5ului, sau a prolongat actiunea contractului4. b. ac7itarea platilor periodice *c7iriei4 pentru "olosirea obiectului leasingului. #2iria este de "apt
1.=

pretul contractului de leasing, si de plata ei sint legate remediile juridice puse la dispo!itia locatarului impotriva locatorului in ca!ul in care locatorul nu executa sau executa necorespun!ator obligatiile sale *ve!i supra4, locatarul poate alege intre re"u!ul de a primi ec7ipamentul si a semna contractul *cu revendicarea oricaror sume avansate locatorului4, sau retinerea platii c7iriei pina la remedierea de catre locator a incalcarilor comise. Totodata c7iria este si un instrument care poate valori"icat si in calitate de remediu juridic al locatorului impotriva locatarului asa, spre ex., articolul %1 al conventiei de la 2ttaNa stabileste ca in ca!ul incalcarii obligatiilor sale de catre locatar, locatorul poate revendica sumele neplatite *restante4 ale c7iriei, impreuna cu dobin!ile si penalitatile preva!ute de parti in contract. (egula data "ace distinctie intre remediile juridice puse la dispo!itia locatorului, in "unctie de gravitatea incalcarii comise de locatar in ca!ul incalcarilor #nesubstantiale$ locatorul poate cere plata c7iriei neplatite, in ca!ul incalcarilor #substantiale$ locatorul poate cere re!ilierea contractului, cu revendicarea tuturor celor trei remedii sus5mentionate. in a"ara de regimul juridic al partilor, contractul trebuie sa prevada si alte clau!e, ex. clauza de cesiune a drepturilor contractuale "ie de catre locator "ie de catre locatar. egimul juridic a operatuinilor de leasing ale bancilor comerciale in epublica Moldova &upa cum a "ost mentionat mai sus, unicul i!vor de reglementare a operatiunilor de leasing in (epublica +oldova, este Legea cu privire la leasing din %:.0'.%99..8=. ;rticolul 1 al legii de"ineste leasingul ca o #activitate de intreprin!ator, de investire a unor mijloace temporar disponibile sau imprumutate, ce se des"asoara pe ba!a de contract, con"orm caruia locatorul *creditorul "inantator4 procura cu titlu de proprietate ec7ipamentul indicat de locatar de la vin!atorul *"urni!orul4 stabilit de acesta si il acorda contra plata locatarului in posesiune si "olosinta temporara in scopuri de intreprin!ator$. (elatiile respective pot "i o"ormate "ie prin semnarea a doua contracte corelate unul cu altul *contractul de "urni!are, si contractul de leasing ca atare4, "ie prin "ormarea unui contract unic tripartit *art. .4, care trebuie sa contina toate datele mentionate in articolul = al legii. (egimul national al operatiunilor interne de leasing, are anumite trasaturi caracteristice care se deosebesc de principiile reglementarii operatiunilor de leasing, dupa cum urmea!a a. desi de"initia leasing5ului mentionea!a obligatia locatorului de a procura ec7ipamentul #indicat de locatar$, articolul =* % 4*c4 cere ca contractul respectiv sa indice cine dispune de dreptul de a alege ec7ipamentul si vin!atorul acesuia, ceea ce crea!a incertitudine in ceea ce priveste dreptul absolut al locatarului de a speci"ica ec7ipamentul solicitatD b. desi in practica bancara internationala exista doua varietati de leasing 5 "inanciar si operational 5 legea +oldovei prevede doar posibilitatea "ormarii contractelor de leasing "inanciar 5 articolul =* % 4*i4 cere ca contractul sa indice #cuantumul c7iriei pentru intreaga perioada a leasingului, care include costul integral )sau aproxi$ativ *evid. de autor4 al ec7ipamentului la preturile valabile la data inc7eierii tran!actiei$. 0ancile au dreputul de a des"asura operatiuni de leasing, in con"ormitate cu prevederile articolului '.*g4 al Legii institutiilor "inanciare.8>. +odul de e"ectuare a operatiunilor de leasing de catre bancile comerciale este reglementat de legea cu privire la leasing, iar in reali!area lor bancile trebuie sa respecte cerintele generale ale legislatiei bancare re"eritoare la operatiunile active ale bancilor comerciale. Cactoringul eglementarea juridica ,adrul international uni"ormi!at al operatiunilor de "actoring utili!ate in practica bancara internationala este actualmente "ormat din #onventia &N-D !-1 asupra factoringului international'53 *in cadrul pre!entului compartiment denimita in continuare conventia6K , semnata la con"erinta diplomatica de la 2ttava din '> mai %9>>. ,onventia a intrat in vigoare in %99:.:i, dupa expirarea a . luni de la !iua depo!itarii instrumentelor de rati"icare din partea a trei state.1' *art. %8*%44. La nivel national, contractul de "actoring nu este reglementat ca un institut aparte al dreptului civil al (epublicii +oldova, "ata de operatiunile de "actoring aplicind regulile ,odului ,ivil re"eritoare la imprumut *%4 si cesiunea creantelor*'4. Tinind cont de
1.>

particularitatile "actoringului ca "orma de creditare, ce este distincta de cele doua institutii existene ale dreptului civil, sintem de opinia ca elaborarea normelor care sa guverne!e modul de e"ectuare a operatiunilor de "actoring in (epublica +oldova, este un pas necesar pentru a o"eri bancilor comerciale si altor participanti si bene"iciari potentiali ai operatiunilor de "actoring, un cadru juridic clar si sugur pentru reali!area acestui tip de activitati de credit. . , . &e"initia Cactoring5ul ca operatiune de creditare a comertului exterior, este susceptibil de o dubla de"initie legala si doctrinala. &e"initiile date acestei varietati de creditare in literatura de specialitate, sint eterogene. +ircea ,ostin de"ineste contractul de "actoring drept #contractul in virtutea caruia o persoana, numita aderent, avind calitatea de vin!ator de bunuri sau "urni!or de servicii, cedea!a creantele avute "ata de cumparatorii sai altei persoane, numita factor, care la rindul sau isi asuma obligatia de a incasa creantele respective, subrogindu5se intr5un atare scop in toate drepturile pe care partenerul lui contractual le are impotriva debitorilor sai$.:%. &e"initia legala se contine in art. % alin. *'4 al conventiei contract de "actoring inseamna un contract inc7eiat intre o parte *o"ertant.:84 si o alta parte *"actor4, pe ba!a caruia a4 o"ertantul poate reparti!a sau va reparti!a "actorului titluri de credit re!ultind din contracte de vin!ari de bunuri inc7eiate intre o"ertant si clientii *debitorii4 sai, cu exceptia celor care au ca obiect bunuri personale, de u! "amilial sau gospodaresc a debitorilorD b4 "actorul va indeplini cel putin doua din urmatoarele "unctii a4 e"ectuarea platii producatorului, inclusiv imprumuturi si plati in avansD b4 supraveg7erea conturilor bancare in conexiune cu operatiile legate de titlurile de creditD c4 preluarea platilor e"ectuate in temeiul titlurilor de creditD d4 asigurarea protectiei impotriva railor platnici.::. #lasificarea operatiunilor de factoring in practica bancara se utili!ea!a mai multe "orme "orme de "actoring I. &upa pre!enta sau lipsa elementului de creditare in contract, deosebim factoring traditional )engl. old line factoring - in acest ca! "actorul plateste aderentului imediat toate "acturile inaintea de scadenta acestora. ;st"el, "actorul se angajea!a intr5o obligatiune de credit asemanatoare scontului cambiilorD si factoringul Ia scadenta )engl. $aturit+ factoring - speci"icul acestuia consta in "aptul ca "actorul in acest ca! plateste abea la data scadentei "acturilor. )pre deosebire de "actoringul traditional, cel la scadenta nu contine elementele unei operatiuni de credit. &eosebirea esentiala dintre ". traditional si cel la scadenta consta in "aptul ca obligatia de ac7ita toate "acturile pre!entate de aderent *cu exceptia celor care "actorul nu le agrea!a din considerente de dubitabilitate4 survinde de la data nasterii creantei respective *". traditional4 sau de la data scadentei *". la scadenta4. II. &upa obligatia de noti"icare a clientului *debitorului4 exista , . H#tB "actoring descoperit, si factoring confidential. 6senta acestuia consta in "aptul ca nici contratul de vin!are5cumparare, nici alte corespondente ulterioare intre aderent si debitor nu permit celui din urma sa a"le despre "aptul ca creantele au "ost cedate "actorului con"orm contractului de "actoring. Pe cale de consecinta, debitorul plateste direct aderentului, insa acesta are obligatia stabilita prin contractul de "actoring sa trasmita plata primita "actorului *deci, aderentul primeste in acesta ca! plata nu ca proprietar ','i al creantelor, ci deja ca mandatar al "actorului4. &aca "actoringul con"idential este ''-; integrat intr5un contract de "actoring traditional *ve!i supra4, "actorul isi mai asuma, in a"ara de riscurile mentionate mai sus, si riscurile din partea aderentului riscul '". insolvabilitatii aderentului sau riscul de neplata din partea aderentului *%4 si se angajea!a intr5o operatiune de credit prin avansarea mijloacelor *'4. &aca insa ' D "actoringul con"idential este integrat cu "actoringul la scadenta, atunci momentul
1.9

de executare de catre "actor a obligatiei sale de ac7itare a creantelor cedate .. corespunde cu momentul primirii de catre "actor de la aderent a platii e"ectuate de G debitor. &atorita lipsei evidente a unui interes in derularea acestei varietati de "actoring, credem ca ea nu este "oarte raspindita in practica a"acerilor internationale. #ontractul de factoring -aracteristicile esentiale ,ontractul de "actoring are un caracter intui tu personae, deoarece riscurile pe care le asuma "actorul prin inc7ierea contractului il determina sa "ie interesat in persoana contragentului sau *adica reputatia de a"aceri, credibilitatea etc4. ,onsecinta a acestui caracter a contractului de "actoring constituie dreptul "actorului de a cere re!ilierea contractului cu e"ect ex nune in e"entualitatea sc7imbarii persoanei aderentului. 2 alta trasatura a contractului de "actoring este independenta sa relativa:'&6 "ata de contractul de cumparare vin!are inc7ieat intre aderent si client *debitor4. ,ontractul de "actoring deseori este un contract de ade!iune, bancile utili!ind "ormulare tipi!ate pentru aderentii doritori de a bene"icia de o ast"el de "orma de creditare. >artile . ..... .5. &eci, partile in contractul de "actoring sint Cactorul 5 partea contractanta, care dobindeste de la contragentul sau, prin e"ectul unei cesiuni de creanta, e"ecte de comert, subrogindu5se acestuia in contractul de "actoring cu scopul executarii obligatiei sale de ba!a 5 incasarea creantelor cumparate. )ubrogarea nu "ace actul cesiunii de creanta automat opo!abil tertilor, ast"el ineit pentru ca "actorul sa se substituie valabil aderentului in relatiile acestuia cu clientii din contractele de vin!are5cumparare, clientii respectivi trebuie sa "ie noti"icati. in unele legilslatii *ex. a 0elgiei4 au "ost introduse reguli speciale pentru a simpli"ica aceasta noti"icare 5 ex. "acturile "acind obiectul cesiunii trebuie sa "ie trans"erabile *prin gir *andosare, andosament44 *%4, cesiunea urmind sa "ie noti"icata prin posta *de obicei, prin scrisoare recomandata4 clientilor aderentului *'4. ,a e"ect al subrogarii "actorul dobindeste exact acelasi volu$ de drepturi si obligatii ca si aderentul in raport cu clientii. &atorita semni"icatiei acestei obligatii, este "iresc ca "actorul sa5si re!erve "acilitatea de a nu accepta anumite creante ale debitorului, care nu pre!inta su"iciente garantii de "e!abilitate aceasta deoarece "actorul este cel care prin ac7itarea lor catre debitor@U"ni la scadenta acestora isi asuma doua categorii de riscuri a4 riscul insolvabilitatii clientuluiD b4 riscul de neplata la scadenta *riscul de tre!orerie4. ;sumarea acestori riscuri "actorul o e"ectuea!a contra plata, care este de "apt costul contractului de "actoring, sau costul creditului acordat aderentului.:=. &atorita numarului limitat de riscuri care si le asuma, "actorul isi pastrea!a dreptul de regres "ata de aderent, dar nu$ai'''' in eventualitatea neplatii "acturilor ca e"ect al neexecutarii sau executarii necon"orme de catre aderent a obligatiilor sale con"orm contractului initial de cumparare vin!are. 3usti"icarea acestui drept re!ida din "aptul ca "actorul isi asuma nu$ai riscurile legate de neplata din partea debitorului, nu si cele legate de incorectitudinea comerciala si@sau administrativa a aderentului. in contractele internationale de "actoring in operatiunea respectiva pot6&' interveni doi "actori "actorul la export *cel care preia "acturile de la aderent4 si "actorul la i$port *cel caruia "actorul la export ii recedeaza creantele care ii "usese vindute initial de aderent, ast"el reali!ind o dublare a operatiunii de "actoring 5 un "el de re5"acturare4$. ;mbele categorii de "actori, in practica operatiilor internationale de "actoring, "ac parte din retele multinationale dcfactors, "ormate ca re!ultat al conventiilor interfactors. in re!ultatul operatiunii de "actoring "actorul devine proprietarul creantelor procurate, avind, pe de o parte, toate drepturile care le avea aderentul "ata de client *clienti4, iar pe de alta parte, dreptul de regres *in anumite ca!uri mentionate mai sus4 "ata de aderent. ;derentul *sau 2"ertantul, Producatorul4 5partea contractanta, care prin operatia de "actoring reali!ea!a a doua vin!are dupa cea dintii *a mar"urilor sau serviciilor5 aut.4 5cea a creantelor re!ultate din contractul de vin!are. ,lientul 5 cumparatorul initial al mar"urilor si serviciilor, care ca re!ultat al cesiunii de crenta reali!ate prin inc7eierea contractului de "actoring, este tinut sa e"ectuie!e plata
1=0

direct "actorului. ,ontractul de "actoring este retinut de dreptul bancar din ' considerente majore 5 deoarece pre!inta semne ale unei veritabile operatiuni de credit 5 prin acest mec7a5nism "actorul crediteaza aderentul *prin ac7itarea pina la scadenta a creantelor acestuia4 contra plata *o varietate a dobin!ii pentru imobili!area de "onduri de catre "actor4D 5 deoarece deseori "actori in operatiile de comert exterior sint bancile comerciale. ;cestea pot "i implicate in mecansimul de "actoring atit ca ". de import cit si ca ". de export. D -ontinutul contractului de factoring , D .5 jD ..*..,.5. 'J,t,.,5D '.D. D.. ,ontinutul contractului de "actoring este determinat de volumul drepturilor si obligatiilor partilor "actorului, aderentului si clientului *debitorului din contractul de vin!are5cumparare4. Cactorul se obliga sa preia creantele noti"icate lui de catre aderent, contra plata. ,lau!a de "actoring poate sa "i "ormulata si la general *ex. comportind asupra tuturor creantelor aderentului dintr5o anumita perioada de timp, sau a celor intre aderent si o anumita persoana etc. etc4. Pe de alta parte, clau!a de "actoring poate sa se re"ere si la creantele viitoare ale aderentului *in acest ca! obligatia "actorului aparind din momentul constituirii titlurilor4. in ambele ca!uri mentionate contractul de "actoring va "i valabil, con"orm art. : a conventiei. (espectiv, obligatia aderentului este de a noti"ica creantele care "ac obiectul contractului, si a respecta cu buna credinta obligatiile sale contractuale pentru a evita posibilitatea neiexecutarii eventuale din partea clientului sau in ba!a exceptiei de neiexecutare *ca! in care "actorul va "i indreptatit sa pre!inte o actiune de regres pretin!ind intoarcerea sumelor avansate aderentului4. ,ontractul va "i valabil c7iar daca in contractul initial de vin!are5cumparare aderentul si clientul sau au inserat o clau!a ce inter!ice cesiunea de creanta, unicul impediment in aceasta situatie "iind inopo!abilitatea cesiunii "ata de debitorul cedat *art. .4. 6xplicatia acestei norme re!ida din "aptul, ca "actorul nu poate "i tinut responsabil si obligat sa suporte consecintele relei credinte ale aderentului *in "orma nulitatii contractului4 5 dimpotriva, e"ectul inopo!abilitatii contractului "ata de debitorul cedat va provoca imposibilitatea din partea "actorului de a5si reali!a drepturile de creditor "ata de debitorul cedat, ceea ce ii va permite "actorului de a se adresa in regres pentru anularea contractului cu e"ect retroactiv. Pe cale de consecinta, unica persoana care va suporta consecintele propriei rele credinte *exprimate prin inc7ierea contractului de "actoring in pofida interdictiei exprese din contractul initial de vin!are cumparare 5 deci exprimata prin incalcarea de catre aderent a unei obligatii anterioare a sa4 va "i insasi aderentul. Cinalmente, clientul are datoria de a plati "actorului, cu conditia ca a primit noti"icarea cesiuni de la aderent sau de la "actorul imputernicit de aderent, noti"icare care permite in mod re!onabil identi"icarea creantelor cedate *ce in mod obligatoriu trebuie sa se re"ere la titluri emise in ba!a unui contract de vin!are5cumparare inc7eiat intre client si aderent inainte sau concomitent cu noti"icarea4 si a "actorului *art. >4. Totodata, neiexecutarea de catre aderent a obligatiilor contractuale nu va da dreptul clientului *debitorului4 de a cere restituirea sumelor platite "actorului in situatia in care acest client are posibilitatea de a5si recupera banii de la aderent. &in regula respectiva art. %0 stabileste doua exceptii 5 debitorul se va putea indrepta cu o actiune impotriva "actorului in eventualitatea neexecutarii de catre client a obligatiilor sale conlractuale, daca a4 "actorul nu si5a indeplinit obligatia de plata "ata de aderentD sau b4 "actorul a "acut o plata producatorului in momentul in care avea cunostinta de neindeplinirea sau indeplinrea cu intir!iere de catre acesta a obligatiilor contractuale "ata de debitor. Cactoringul a primit o reglementare proprie in unele legislatii interne, ex. 0,e 8actoring Act din %>>9 si o lege speciala din %9'1, in )tatele Unite ale ;mericii. in altele "ata de acest contract sint aplicabile principiile generale ale dreptului civil si@sau comercial, in materie de a4 cesiune de creanta *ex. dreptul belgian, italian, luxembourg7eB, olande!, engle!, german etc4D sau b4 de subrogare conventionala *ex. dr. "rance!4. egimul juridic al factoringului international Cactoring5ul international, dupa cum s5a mentionat mai sus, este guvernat de un instrument de
1=%

drept international uni"orm. ,on"orm art. ' al acesteia, conventia este aplicabila in ca!ul in care partile contractante isi des"asoara activitatile sale de a"aceri in doua state di"eriteD )i aceste state precum si statul in care care "actorul isi des"asoara activitatile sale..%, sint state parti ale conventiei, sau ambele contracte *cel de "actoring si cel de vin!are4 sint guvernate de legea unui stat parte la conventie. ;ceasta insa nu inseamna ca in contractele de "actoring international inc7ieate intre parti ce nu apartin statelor membre ale conventiei, se vor aplica normele ei *%4D pe de alta parte, datorita principiului lex voluntalis, care este in mod "iresc aplicabil si contractelor internationale de "actoring, c7iar partile apartinind jurisdictiei cel putin unui din statele5participante la conventie au "acilitatea de a deroga de la prevederile ei desemnind in calitate de lege aplicabila legea contragentului din tara ce nu "ace parte la conventie. ,u re"erinta la cele indicate, art. 1 permite inlaturarea de catre parti a aplicabilitatii conventiei, cu o singura conditie clau!a respectiva trebuie sa comporte inlaturarea aplicarii conventiei in integralitatea sa. ;nexe Anexa 5I. :. ,onventia UNI&(2IT asupra "actoringului international, 2ttaval9>> ,2N G6NT%; UNI&(2IT ;)UP(; C;,T2(IN9ULUI INT6(N ;TI2N;L ' 2ttava, '>.0:.%9>> )T;T6L6 P;(TI L; P(6O6NT; ,2NG6NTI6 ,2N)TI6NTI de "aptul ca "actoringul international joaca un rol important in de!voltarea comertului international, (6,UN2),IN& ast"el importanta adoptarii unor reguli uni"orme pentru a constitui un regim juridic ce ar "acilita "actoringul international, prin mentinerea unui ec7ilibru ec7itabil intre interesele di"eritor parti implicate in tran!actiile de "actoring,
DD

;U ,2NG6NIT asupra urmatoarelor , EEEE. E ... ,. #x. -A>I0O.7.I. )C6(; &6 ;PLI,;(6 )I (69L6+6NT;(I 96N6(;L6 < Articolul : ...' , ,D . E . %. ;ceasta conventie reglementea!a contractele de "actoring si reparti!area obligatiilor repre!entate prin conturi debitoare *si titluri de credit neajunse la scadenta4, asa cum sint descrise in acest capitol. '. Pentru scopul acestei conventii, contract de "actoring inseamna un contract inc7eiat intre o parte *o"ertantul@producatorul4 si o alta parte *"actorul4, pe ba!a caruia *a4 o"ertantul *producatorul4 poate reparti!a sau va reparti!a "actorului, titluri de credit re!ultind din contracte de vin!ari de bunuri inc7eiate intre producator si clientii sai *debitorii sai4, cu exceptia celor care au ca obiect bunuri personale, de u! "amilial sau gospodaresc a debitorilor. , *b4 "actorul va indeplini cel putin doua dintre urmatoarele "unctii e"ectuarea platii producatorului, inclusiv imprumuturi si plati in avans supraveg7erea conturilor bancare in conexiune cu operatiile legate de titlurile de credit preluarea platilor e"ectuate in temeiul titlurilor de credit asigurarea protectiei impotriva railor platnici *c4 cesiunea titlurilor de credit trebuie noti"icata debitorilor. 1. in aceasta conventie termenii de bunuri si, respectiv, vin!are de bunuri, includ si termenul de serviciu si vin!are de servicii. 8. Pentru scopurile acestei conventii *a4 noti"icarile scrise nu vor contine in mod obligatoriu semnatura, dar vor cuprinde neaparat
1='

identi"icarea persoanei in numele careia sau care da noti"icareaD *b4 termenul de noti"icare scrisa va include *"ara a se limita la4 telegrame, telex si orice alta comunicare care poate "i reprodusa pe suport materialD *c4 noti"icarea se considera e"ectuata in momentul in care este primita de destinatar. Articolul E %. ,onventia este aplicabila ori de cite ori titlurile de credit, transmise ca e"ect al unui contract de "actoring, au ca ba!a un contract inc7eiat intre un producator si un debitor care isi deslasoara activitatile de a"aceri in state di"erite si *a4 aceste state, precum si statul in care "actorul isi des"asoara activitatile, sint state parti ale ,onventiei, sau *b4 ambele contracte 5 cel de vin!are si cel de "actoring 5 sint guvernate de legea unui stat parte la ,onventie. '. in intelesul conventiei, o re"erire la locul de des"asurare al a"acerilor partilor, este *in ipote!a in care partea in cau!a are mai multe asemenea locuri4 o re"erire la locul care are cea mai mare legatura cu contractul si executarea lui 5 luind in considerare elementele cunoscute de parti in perioada anterioara inc7eierii contractului si in momentul inc7eierii. Articolul F u .; .D'I'I.,55. . .T ' . ,, . B,, vvv . %. ;plicarea conventiei poate "i inlaturata de *a4 partile contractului de "actoring, sau *b4 partile conlractului de vin!are5cumparare de bunuri, in ceea ce priveste titlurile de credit care sint datate posterior sau concomitent cu momentul noti"icarii "actorului privind exluderea aplicarii conventiei. '. in situatiile mentionate la paragra"ul % neaplicarea conventiei se re"era la integralitatea ei. Articolul G %. in inteipretarea ,onventiei, cu privire la obiectul si scopul sau *asa cum sint stabilite Ln preambul4 se va avea in vedere caracterul ei international, nevoia de a asigura aplicarea uni"orma a conventiei si respectarea principiului bunei credinte in comertul international. '. Inteipretarea conventiei si aplicarea ei cu privire la aspecte care nu sint reglementate in mod expres se vor "ace in con"ormitate cu principiile generale enuntate sau, in absenta unor asemenea principii, in con"ormitate cu regulile aplicabile in materie de drept international privat. -A>A0O.7II. &(6PTU(I )I 20LI9;TII ;L6 P;(TIL2( Articolul & intre partile contractului de "actoring *a4 o clau!a a contractului de "actoring ce prevede cesiunea titlurilor de credit pre!ente sau viitoare nu va "i lovita de nulitate prin simplu "apt ca in contractul de "actoring ele nu sint individuali!ate *precis detenninate4, daca in momentul inc7eierii contractului sau la momentul constituirii titlurilor acestea au putut "i determinate, *b4 o clau!a in contractul de "actoring prin care creante viitoare sint cesionate, va opera trans"erul acestora catre "actor in momentul constituirii titlurilor, "ara a "i nevoie de vreun alt trans"er. ' '$.L'5L.$i.5iL..%'i' D.. i. .'.'..' D'D' '. .'i.'.'b'it'tF)"" D' 5D.jid $%$. '.'' ' L.' . Articolul 6 %. ,esiunea titlurilor de credit "acuta de producator in "avoarea "actorului va produce' e"ecte c7iar daca intre producator si bene"iciar *debitor4 exista o conventie de inlaturare a posibilitatii cesiunii. '. 2 asemenea cesiune nu va produce insa e"ecte "ata de debitorul cedat, daca in momentul inc7eierii contractului debitorul isi are sediul intr5unui din statele care a "acut o declaratie pe ba!a articolului %> din conventie. 1. Paragra"ul % nu va a"ecta insa obligatiile asumate cu buna credinta de producator "ata de bene"iciar si nici nu va a"ecta raspunderea producatorului "ata de bene"iciar, raspundere re!ultind din incalcareaprin cesiune a unor obligatii asumate in contractul de vin!are5cumparare.
1=1

'. , . A'S i'.2 '5.+. ;'),U,;' .' d,l U... i.$ Ui ;D' G,sGa2 Articolul H ,ontractul de "actoring poate prevedea in mod valabil trans"erul *cu sau "ara un nou act de trans"er4 tuturor sau numai al unora dintre drepturile producatorului ce deriva din contractul de vin!are5cumparare, inclu!ind clau!ele care re!erva producatorului retinerea dreptului de proprietate asupra bunurilor sau clau!elor care creea!a orice garantii sau dobin!i. Articolul I %. &ebitorul are datoria de a plati "actorului, doar in situatia in care debitorul nu are cunostinta despre existenta unui drept prioritar la plata detinut de o alta persoana, si de asemeni a primit si noti"icarea cesiunii care *a4 este data de producator sau de catre "actor, dar cu imputernicirea producatoruluiD *b4 identi"ica in mod su"icient titlurile care au "ost transmise, si respectiv pe "actor *in "avoarea caruia debitorul va e"ectua plata4D *c4 se re"era la titluri emise pe ba!a unui contract de vin!are5cumparare inc7eiat inainte sau in momentul in care noti"icarea este "acuta. '. Indi"erent de orice alt temei pe ba!a caruia plata "acuta de debitor "actorului l5ar descarca pe debitor de obligatie, plata va "i valabila numai daca este e"ectuata in condiiiile preva!ute de paragra"ul de mai sus. tti. , Articolul ' %. in ca!ul unei actiuni intentate de "actor impotriva debitorului pe ba!a unui titlu de credit re!ultat dintr5un contract de vin!are5cumparare de bunuri, debitorul se poate apara invocind orice exceptie i!vorind din contract si care ar "i putut "i invocata impotriva producatorului. *b4 termenul de noti"icare scrisa va include *"ara a se limita la4 telegrame, telex si orice alta comunicare care poate "i reprodusa pe suport materialD *c4 noti"icarea se considera e"ectuata in momentul in care este primita de destinatar. Articolul E %. ,onventia este aplicabila ori de cite ori titlurile de credit, transmise ca e"ect al unui contract de "actoring, au ca ba!a un contract inc7eiat intre un producator si un debitor care isi deslasoara activitatile de a"aceri in state di"erite si *a4 aceste state, precum si statul in care "actorul isi des"asoara activitatile, sint state parti ale ,onventiei, sau *b4 ambele contracte 5 cel de vin!are si cel de "actoring 5 sint guvernate de legea unui stat parte la ,onventie. '. in intelesul conventiei, o re"erire la locul de des"asurare al a"acerilor partilor, este *in ipote!a in care partea in cau!a are mai multe asemenea locuri4 o re"erire la locul care are cea mai mare legatura cu contractul si executarea lui 5 luind in considerare elementele cunoscute de parti in perioada anterioara inc7eierii contractului si in momentul inc7eierii. "rticolul @ ...-., ,v. ,, :..-.. . , %. ;plicarea conventiei poate "i inlaturata de *a4 partile contractului de "actoring, sau *b4 partile conlractului de vin!are5cumparare de bunuri, in ceea ce priveste titlurile de credit care sint datate posterior sau concomitent cu momentul noti"icarii "actorului privind exluderea aplicarii conventiei. '. in situatiile mentionate la paragra"ul % neaplicarea conventiei se re"era la integralitatea ei. Articolul G %. in inteipretarea ,onventiei, cu privire la obiectul si scopul sau *asa cum sint stabilite Ln preambul4 se va avea in vedere caracterul ei international, nevoia de a asigura aplicarea uni"orma
1=8

a conventiei si respectarea principiului bunei credinte in comertul international. '. Inteipretarea conventiei si aplicarea ei cu privire la aspecte care nu sint reglementate in mod expres se vor "ace in con"ormitate cu principiile generale enuntate sau, in absenta unor asemenea principii, in con"ormitate cu regulile aplicabile in materie de drept international privat. -A>I0O.7II. &(6PTU(I )I 20LI9;TII ;L6 P;(TIL2( Articolul & intre partile contractului de "actoring *a4 o clau!a a contractului de "actoring ce prevede cesiunea titlurilor de credit pre!ente sau viitoare nu va "i lovita de nulitate prin simplu "apt ca in contractul de "actoring ele nu sint individuali!ate *precis detenninate4, daca in momentul inc7eierii contractului sau la momentul constituirii titlurilor acestea au putut "i detenninate. *b4 o clau!a in contractul de "actoring prin care creante viitoare sint cesionate, va opera trans"erul acestora catre "actor in momentul constituirii titlurilor, "ara a "i nevoie de vreun alt trans"er. Articolul 6 %. ,esiunea titlurilor de credit "acuta de producator in "avoarea "actorului va produce e"ecte c7iar daca intre producator si bene"iciar *debitor4 exista o conventie de inlaturare a posibilitatii cesiunii. '. 2 asemenea cesiune nu va produce insa e"ecte "ata de debitorul cedat, daca in momentul inc7eierii contractului debitorul isi are sediul intr5unui din statele care a "acut o declaratie pe ba!a articolului %> din conventie. 1. Paragra"ul % nu va a"ecta insa obligatiile asumate cu buna credinta de producator "ata de bene"iciar si nici nu va a"ecta raspunderea producatorului "ata de bene"iciar, raspundere re!ultind din incalcarea prin cesiune a unor obligatii asumate in contractul de vin!are5cumparare. Articolul H ,ontractul de "actoring poate prevedea in mod valabil trans"erul *cu sau "ara un nou act de trans"er4 tuturor sau numai al unora dintre drepturile producatorului ce deriva din contractul de vin!are5cumparare, inclu!ind clau!ele care re!erva producatorului retinerea dreptului de proprietate asupra bunurilor sau clau!elor care creea!a orice garantii sau dobin!i. Articolul I %. &ebitorul are datoria de a plati "actorului, doar in situatia in care debitorul nu are cunostinta despre existenta unui drept prioritar la plata detinut de o alta persoana, si de asemeni a primit si noti"icarea cesiunii care *a4 este data de producator sau de catre "actor, dar cu imputernicirea producatoruluiD *b4 identi"ica in mod su"icient titlurile care au "ost transmise, si respectiv pe "actor *in "avoarea caruia debitorul va e"ectua plata4D *c4 se re"era la titluri emise pe ba!a unui contract de vin!are5cumparare inc7eiat inainte sau in momentul in care noti"icarea este "acuta. '. Indi"erent de orice alt temei pe ba!a caruia plata "acuta de debitor "actorului l5ar descarca pe debitor de obligatie, plata va "i valabila numai daca este e"ectuata in condiiiile preva!ute de paragra"ul de mai sus. ci i . Articolul ' %. In ca!ul unei actiuni intentate de "actor impotriva debitorului pe ba!a unui titlu de credit re!ultat dintr5un contract de vin!are5cumparare de bunuri, debitorul se poate apara invocind orice exceptie i!vorind din contract si care ar "i putut "i invocata impotriva producatorului. '. &ebitorul poate intenta, de asemenea, impotriva "actorului orice actiune care ar "i putut "i intentata impotriva producatorului, la momentul in care noti"icarea cesiunii i5a "ost "acuta. Articolul :C %. Cara a prejudicia drepturile debitorului in ba!a articolului 9, neindeplinirea, indeplinirea cu intir!iere, sau indeplinirea de"ectuoasa a obligatiilor contractuale de catre producator nu va con"eri debitorului dreptul de a cere restituirea sumelor platite "actorului in situatia in care
1=:

debitorul are posibilitatea de a5si recupera banii de la producator. '. &ebitorul care are dreptul de a5si recupera banii platiti "actorului de la producator, va putea totusi sa se indrepte impotriva "actorului daca *a4 "actorul nu si5a indeplinit obligatia de plata "ata de producator *obligatie re!ultind in temeiul titlurilor cesionate4D sau *b4 "actorul a "acut o plata producatorului in momentul in care avea cunostinta de neindeplinirea sau indeplinirea cu intir!iere de acesta a obligatiilor re!ultate din contractul de vin!are5 cumparare. -A>I0O.7. III. ,6)IUNI ULT6(I2;(6 Articolul :: ...... . ... #, ... D . %. In situatia in care un titlu este cesionat de producator pe ba!a unui contract de "actoring guvernat de prevederile acestei ,onventii *a4 regulile stabilite in articolele :5%0 *cu respectarea paragra"ului *b4 al acestui articol4 vor "i aplicabile la orice cesiune ulterioara e"ectuata de "actor sau de catre cesionarii ulterioriD *b4 dispo!itiile articolelor >5%0 se vor aplica in asa "el incit sa o"ere dobinditorilor ulteriori po!itia "actorului initial. '. in sensul conventiei, noti"icarea "acuta debitorului vis5a5vis de trans"erurile succesive repre!inta de asemeni si noti"icare a acestora pentru "actor. Articolul :E ,onventia nu se aplica unei cesiuni ulterioare, daca acesta a "ost pro7ibit prin clau!ele contractului de "actoring. -A>I0O.7.I5. &I)P2OITII CIN;L6 Articolul :F ' $ ' %. Pre!enta conventie este desc7isa pentru semnare la ultima sedinta a ,on"erintei &iplomatice pentru ;probarea Proiectelor ,onventiilor Unidroit asupra Cactoringului International si Leasingului Cinanciar International, si va ramine desc7isa pentru semnare de catre oricare stat, la 2ttava pina la 1% decembrie %990. '. Pre!enta conventie este supusa rati"icarii, acceptarii sau aprobarii de catre statele care au semnat5o. 1. Pre!enta conventie este desc7isa pentru aderare de catre toate statele care nu au semnat5o in perioada in care conventia a "ost desc7isa pentru semnare. 8. (ati"icarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea este e"ectuate prin depo!itarea instrumentelor "ormale in acest sens, la depo!itar. Articolul :G %. Pre!enta conventie intra in vigoare in prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la depo!itarea celui de5al treilea instrument de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare. '. Pentru "iecare stat care rati"ica, accepta, aproba sau adera la pre!enta conventie dupa depo!itarea celui de5al treilea instrument de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare, conventie intra in vigoare in prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la depo!itarea instrumentelor sale de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare. Articolul :& Pre!enta conventie nu prevalea!a asupra oricarui tratat care a "ost sau poate "i inc7eiat. Articolul :6 ' %. &aca un stat contractant are doua sau mai multe unitati teritoriale in care se aplica sisteme di"erite de drept in ceea ce priveste aspectele reglementate de pre!enta conventie, acest stat poate, la momentul semnarii, rati"icarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii, sa dedarea aplicabilitatea conventiei "ata de toate unitatile sale teritoriale sau "ata de una sau mai multe din ele, si poate substitui in orice moment declaratia sa printr5o declaratie ulterioara.
1=.

'. &eclaratiile mentionate mai sus trebuie noti"icate depo!itarului si trebuie sa prevada expres unitatile teritoriale "ata de care se aplica pre!enta conventie. 1. &aca, in virtutea declaratiei "acute in con"ormitate cu pre!entul articol, pre!enta conventie se aplica "ata de una sau mai multe insa nu toate unitatile teritoariale ale unui stat contractant, si daca sediul comercial al unei parti se a"la an acest stat, pentru scopurile pre!entei conventii acest sediu se considera in a"ara statului contractant, numai daca nu este amplasat pe teritoriul unitatii teritoriale "ata de care se aplica conventia. 8. &aca un stat contractant nu "ace nici o declaratie in con"ormitate cu alineatul % de mai sus, pre!enta conventie se va aplica "ata de toate unitatile teritoriale ale acestui stat. Articolul :H ,,.,.... %. &oua sau mai multe state contractante care au norme similare sau asemanatoare re"eritor la aspectele reglementate de pre!enta conventie, pot in orice timp sa declare ca pre!enta conventie nu se aplica atunci in care o"ertantul@producatorul, "actorul si debitorul isi au sediile comerciale in aceste state. ;ceste declaratii pot "i "acute in comun sau prin declaratii unilaterale reciproce. '. Un stat contractant care are norme similare sau asemanatoare re"eritor la aspectele reglementate de pre!enta conventie, compararativ cu unul sau mai multe state necontractante, poate in orice timp sa declare ca conventia nu se aplica atunci in care o"ertantul@producatorul, "actorul si debitorul isi au sediile comerciale in aceste state. 1. &aca un stat in privinta caruia s5a "acut declaratie in con"ormitate cu alineatele precedente, devine ulterior stat contractant, declaratia "acuta avea e"ectele declaratiei "acute in con"ormitate cu alineatul %, din momentul intrarii in vigoare a conventiei "ata de statul respectiv, cu conditia ca acesta sa se alature declaratiei in cau!a sau sa "aca o declaratie unilaterala reciproca. Articolul :I Un stat contractant poate in orice moment sa "aca o declaratie in con"ormitate cu articolul .*'4 in sensul nevalabilitatii cesiunii "acute con"orm articolului .*%4 "ata de debitor, in care, la momentul inc7eierii contractului de vin!are5cumparare, debitorul nu avea sediu comercial in acest stat. . '- v.,Dv, .... .5H.., G.-,.'.a5 ., DD,.,. .'. . ' Articolul :' . 3 %. &eclaratiile "acute con"orm pre!entei conventii, la momentul semnarii ei, urmea!a sa "ie con"irmate la rati"icare, acceptare sau aprobare. '. &eclaratiile si con"ormarile declaratiilor trebuie sa "ie in scris si "ormal noti"icate depo!itarului. 1. &eclaratia intra in vigoare in acelasi timp cu intrarea in vigoare a pre!entei conventii, "ata de statul in cau!a. Totusi, declaratia re"eritor la care depo!itarul primeste noti"icare "ormala dupa intrarea conventiei in vigoare, este valabila din prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la primirea declaratiei. &eclaratiile unilaterale reciproce "acute in con"ormitate cu articolul %= intra in vigoare din prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la primirea ultimei declaratii de catre depo!itar. 8. 2rice stat care "ace declaratie in con"ormitate cu pre!enta conventie, poate sa o retraga in orice timp printr5o noti"icare "ormala in scris adresata depo!itarului. ;ceasta retragere va intra in vigoare din prima !i a lunii urmatoare expirarii termenului de . luni de la data primirii noti"icarii de catre depo!itar. :. (etragerea declaratiei "acute con"orm articolului %= suprima actiunea in raport cu statul ce e"ectuea!a retragerea, a oricarei declaratii comune sau declaratii reciproce unilaterale "acute de catre alt stat in ba!a pre!entului articol, din momentul in care retragerea intra in vigoare. ,.,,.,,.,..,... Articolul EC 'vll$D3'' (e!ervari la pre!enta conventie nu se admit decit in ca!urile expres autori!ate de conventie. ;-,%t--=.-%,iz ;.Bt@B;.Bi ; -;".i-BvB L.U, Articolul E:
1==

;ceasta conventie se aplica in ca!urile in care drepturile de creanta cesionate con"orm contractului de "actoring re!ulta dintr5un contract de vin!are5cumparare inc7eiat la momentul sau dupa intrarea conventiei in vigoare pentru statele contractante indicate in articolul '*% 4*a4, ori statul sau statele contractante indicate in paragra"ul *l4*b4 a aceluiasi articol, cu conditia ca *a4 contractul de "actoring sa "ie inc7eiat dupa acea dataD sau *b4 partile la contractul de "actoring sa convina asupra aplicarii conventiei. '$ Articolul EE ' %. ;ceasta conventie poate "i denuntata de orice stat contractant in orice moment dupa intrarea ei in vigoare "ata de statul respectiv. '. &enuntarea se "ace prin remiterea instrumentului respectiv catre depo!itar. 1. &enuntarea intra in vigoare in prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la remiterea instrumentului de denuntare catre depo!itar. ,ind o perioada mai indelungata pentru intrarea in vigoare a denuntarii este speci"icata in instrumentul de denuntare, ea intra in vigoare din momentul expirarii acestui termen indicat, dupa remiterea instrumentului de denuntare catre depo!itar. Articolul EF %. 9uvernul ,anadei este depo!itarul acestei conventii. $ '. 9uvernul ,anadei va *a4 in"orma toate statele care au semnat sau au aderat la pre!enta conventie, si pe Presedintele Institutului International pentru Uni"icarea &reptului Privat *UN%&(2%T4 re"eritor la *i4 orice noua semnare sau depo!itarea a instrumentelor de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare, indiin care data acestoraD *ii4 orice declaratie "acuta con"orm articolelor %.,%= si %>D *iii4 retragerea oricarei declarateii con"orm articolului %9*84D .......... *iv4 data intrarii in vigoare a conventieiD *v4 depo!itarea instrumentului de denuntare a acestei conventii, indiin care data depo!itarii si data la care denuntarea intra in vigoareD *b4 transmite copiile certi"icate ale pre!entei conventii tuturor statelor semnatare, statelor care au aderat la conventie, si Presedintelui Institutului Internaitonal pentru Uni"icarea &reptului Privat *UNI&(2IT4. INT(U ,2NCI(+;(6; ;,6)T2(; repre!entantii plenipotentiari subsemnati ai partilor, avand deplinele puteri din partea guvernelor lor, au semnat pre!enta conventie. IN,-6I;T; la 2ttava, in !iua a doua!eci si opta a lunii mai, anul una mie noua sute opteci si opt, intr5un singur exemplar original, ale carui texte in limbile 6ngle!a si Crance!a in in egala masura autentice. Anexa 5I.E. ,onventia UNI&(2IT asupra leasingului "inanciar international, 2ttava %9>> ,2NG6NTI; UNI&(2IT ;)UP(; L6;)IN9ULUI CIN;N,I;( INT6(N;TI2N;L ..1 5 2ttava, '>.0:.%9>> ..,D .. .D,D'..,, )T;T6L6 P;(TI L; P(6O6NT; ,2NG6NTI6 Q (6,UN2),IN& importanta eliminarii impedimentelor juridice pentru de!voltarea leasingului "inanciar al ec7ipamentelor, prin mentinerea unui ec7ilibru ec7itabil intre interesele di"eritor parti implicate in tran!actie, (6;L%OIN& necesitatea "acilitarii accesului la leasingul "inanciar internationalD ,2N)TI6NTI de "aptul ca normele de drept ce reglementea!a contractul traditional de locatiune trebuie adaptate la raportul tripartit distinct creat de tran!actia de leasing "inanciar, (6,UN2),IN& ast"el relevanta "ormularii unor reguli uni"orme re"eritoare in primul rind la aspectele de drept civil si comercial ale leasingului "inanciar international, ;U ,2N G6NIT asupra urmatoarelor
1=>

, D....t.5. -A>I0O.7.*. )C6(; &6 ;PLI,;(6 )I (69L6+6NT;(I 96N6(;L6 Articolul : %. ;ceasta conventie reglementea!a contractele de leasing "inanciar international precum descrise in punctul ', in care o parte *locator4, *a4 unnind speci"icatiile pre!entate de alta parte *locatar4, inc7eie un contract *contract de "urni!are4 cu un tert *"urni!or4 in ba!a caruia locatorul procura "abrica, constructii capitale sau alt ec7ipament *ec7ipament4 in con"ormitate cu termenii aprobati de locatar in partea care a"ectea!a interesele luiD si *b4 inc7eie un contract *contract de leasing4 cu locatarul, acordind acestuia dreptul de a "olosi ec7ipamentul contra platii arendei. '. ,ontractul de leasing "inanciar mentionat in punctul %, este o tran!actie care se caracteri!ea!a prin urmatoarele *a4 locatarul speci"ica ec7ipamentul si selectea!a "urni!orul "ara a se ba!a numai pe cunostintele si deci!ia locatoruluiD *b4 ec7ipamentul este procurat de catre locator in legatura cu contractul de leasing care, dupa in"ormatia "urnitorului, a "ost inc7eiat sau urmea!a a "i inc7eiat intre locator si locatarD si *c4 c7iria platibila in ba!a contractului de leasing este calculata ast"el incit sa tina cont in particular de amorti!area unei parti sau a intregii valori a ec7ipamentului. 1. ;ceasta conventie se aplica "ara relevanta "ata de ac7i!itionarea initiala sau ulterioara de catre locatar a optiunii de procurare a ec7ipamentului sau a dreptului pre"erential de leasing pentru o noua durata, la un pret nominal sau in ba!a arendei. 8. ;ceasta conventie se aplica "ata de contractele de leasing "inanciar, in raport cu tot ec7ipamentul cu exceptia celui destinat u!ului personal, "amilial sau casnic al locatarului. Articolul E in ca!ul unui sau mai multor contracte de sub5leasing ce se re"era la acelasi ec7ipament, pre!enta conventie se aplica "ata de orice tran!actie care este contract de leasing "inanciar si "ata de care s5 ar aplica conventia, ca si cum persoana de la care primul locator *precum de"init in punctul % al articolului precedent4 procura ec7ipamentul ar "i "ost "urni!or, si ca si cum contractul in ba!a caruia se e"ectuea!a procurarea mentionata ar "i "ost contract de "urni!are. ,..... 55555 ..... Articolul F %. Pre!enta conventie se aplica in ca!urile in care locatorul si locatarul isi au sediile comerciale in state di"erite, si *a4 aceste state, cit si statul in care "urni!orul isi are sediul comercial, sint )tate ,ontractanteD sau *b4 contractul de "urni!are si contractul de leasing sint guvernate de legea unui )tat ,ontractant. '. (e"erinta in pre!enta conventia la sediul comercial al unei parti, daca aceasta are mai mult decit un sediu comercial, se re"era la sediul comercial care are cea mai apropiata legatura cu contractul relevant de leasing si executarea lui, tinind cont de circumstantele de care partile erau in cunostinta sau le puteau prevede in orice timp inainte sau la semnarea contractului mentionat. Articolul G %. Prevederile pre!entei conventii nu vor "i inaplicabile daca ec7ipamentul a devenit imobil sau incorporat in pamint. '. ;spectele legate de stabilirea "aptului daca ec7ipamentul a devenit imobil sau incorporat in pamint, si daca da 5 de e"ectele acestui "apt asupra drepturilor, inter se, ale locatorului si ale persoanei ce detine drepturi reale asupra terenului, vor "i determinate in con"ormitate cu legea statului unde este amplasat terenul in cau!a. Articolul & %. ;plicarea pre!entei conventii poate "i exclusa numai cu acordul ambelor parti atit din
1=9

contractul de "urni!are cit si cel de leasing. '. ,ind aplicarea pre!entei conventii nu a "ost exclusa con"orm punctului de mai sus, partile pot, in relatiile reciproce, sa deroge de la sau sa sc7imbe e"ectele oricarei prevederi ale ei, cu exceptia art. >*14, %1*14*b4 si %1*84. Articolul 6 %. in interpretarea ,onventiei, cu privire la obiectul si scopul sau *asa cum sint stabilite Ln preambul4 se va avea in vedere caracterul ei international, nevoia de a asigura aplicarea uni"orma a conventiei si respectarea principiului bunei credinte in comertul international. '. Interpretarea conventiei si aplicarea ei cu privire la aspecte care nu sint reglementate in mod expres se vor "ace in con"ormitate cu principiile generale enuntate sau, in absenta unor asemenea principii, in con"ormitate cu regulile aplicabile in materie de drept international privat. .5.D =gii=-c'". . Nu 5.Ti. r C"P+,-./++. D *=1& - "- !$L-+%1-- %L* =% 1-L! Articolul = 5..,..... D %. ' 'L#, *a4 &repturile reale ale locatorului asupra ec7ipamentului vor "i valabile impotriva administratorului locatarului in procesul de "aliment si impotriva creditorilor, inclusiv creditorii care au obtinut titlu pre"erential sau executoriu. *b4 Pentru scopurile acestui punct, #administrator in procesul de "aliment$ include lic7idatorul, administratorul sau alta persoana numita sa gestione!e patrimoniul locatarului in interesele tuturor creditorilor. '. ,ind prin e"ectul legii aplicabile drepturile reale ale locatorului asupra ec7ipamentului sint opo!abile unei din persoanele indicate in punctul precedent numai cu conditia respectarii cerintei noti"icarii o"iciale, aceste drepturi vor "i opo!abile persoanei indicate doar daca s5a respectat cerinta mentionata. 1. Pentru scopurile punctului precedent, lege aplicabila va "i legea statului care, la momentul in care o persoana mentionata in punctul %. capata dreptul de a invoca prevederile punctului '., este *a4 in ca!ul unui vas maritim inregistrat, statul in care vasul este inregistrat dupa numele proprietarului *pentru scopurile pre!entului alineat, armatorul slepurilor nu este pre!umat proprietar4D *b4 in ca!ul unui avion inregistrat in con"ormitate cu ,onventia Internationala a ;viatiei ,ivile inc7eiata la ,7icago la = decembrie %988, statul in care avionul este ast"el inregistratD *c4 in ca!ul altor ec7ipamente de genul care "ace posibila permutarea lor dintr5un stat in altul, inclusiv motorul unui avion, statul in care locatarul isi are sediul comercial principalD . *d4 in ca!ul altor ec7ipamente, statul in care este situat ec7ipamentul. 8. Punctul ' nu a"ectea!a prevederile altor tratate in ba!a carora drepturile reale ale locatorului asupra ec7ipamentului trebuie sa "ie recunoscute. :. Pre!entul articol nu a"ectea!a dreptul prioritar al oricarui creditor, care detine *a4 o grevare sau un gaj consensual sau neconsensual asupra ec7ipamentului, ce nu deriva dintr5 un titlu pre"erential sau executoriuD *b4 orice drept de sec7estru, detentiune sau dispo!itie acordate in privinta vaselor maritime sau avioanelor, in con"ormitate cu legea aplicabila in virtutea normelor de drept international privat. Articolul I 1. *a4 &aca alt"el nu este preva!ut de pre!enta conventie sau in contractul de leasing, locatorul nu va "i responsabil "ata de locatar pentru ec7ipament, decit in masura in care locatarul a su"erit daune ca e"ect al contarii pe cunostintele si deci!ia locatorului sau pe intervenirea lui in selecatarea "urni!orului ec7ipamentului speci"icat. *b4 Locatorul nu va "i, in calitatea sa de locator, responsabil "ata de terti pentru decesul, le!iuni sau pagube patrimoniale cau!ate de ec7ipament.
1>0

*c4 Prevederile pre!entului punct nu vor guverna raspunderea locatorului in orice alta calitate, ca exemplu ca proprietar. '. Locatorul garantea!a ca posesiunea nesting7erita a locatarului nu va "i tulburata de o persoana care are un titlu sau drept superior, cau creante de titlu sau drept superior si care actionea!a sub autoritatea instantei judiciare, cint asemenea titlu, drept sau creanta nu re!ulta din actiunea sau omisiunea locatorului. 1. Partile nu pot deroga de la sau sc7imba e"ectele punctului precedent, daca titlul, dreptul sau creanta superioara re!ulta din intentia sau neglijenta grava sau omisiunea locatorului. I B 99B B .8. Prevederile punctelor ' si 1 nu a"ectea!a garantia generala a posesiunii nesting7erite o"erite de locator, care este obligatorie con"orm legii aplicabile in virtutea normelor de drept international privat. L ' Articolul ' "" ' %. Locatarul va avea grija re!onabila de ec7ipament, il va "olosi cu c7ib!uinta si il va mentine in starea in care %5a primit, tinind cont de u!ura si amorti!area normala si de orice modi"icari in calitatea ec7ipamentului, convenite de parti. '. La expirarea termenului contractului de leasing, locatorul va returna ec7ipamentul in calitatea preva!uta de punctul precent, daca nu si5a exercitat dreptul de cumparare a ec7ipamentului sau de prolongare a termenului contractului de leasing. Articolul :C %. 2bligatiile "urni!orului in ba!a contractului de "urni!are sint datorate locatarului ca si cum acesta ar "i "ost parte la contractul respectiv, si ca si cum ec7ipamentul ar "i "ost "urni!at direct locatarului. Totusi, "urni!orul nu va "i responsabil "ata de locator si locatar re"eritor la aceeasi dauna. '. Nimic in acest articol nu imputerniceste locatarul sa re!ilie!e sau sa re"u!e contractul de "urni!are "ara acordul locatorului. Articolul :: &repturile locatarului, ce deriva din contractul de "urni!are in con"ormitate cu pre!enta conventie, nu vor "i a"ectate de variatia oricarui termen al contractului de "urni!are, anterior aprobata de locatar, decit daca locatarul aproba aceasta variatie. Articolul :E , .*,... %. in care ec7ipamentul nu este livrat sau este livrat cu intir!iere sau contrar prevederilor contractului *a4 locatarul are dreptul impotriva locatorului, sa re"u!e livrarea sau sa re!ilie!e contractul de leasingD *b4 locatorul are dreptul de a remedia incalcarea obligatiei sale de a o"eri ec7ipamentul in con"ormitate cu contractul de "urni!are, ca si cum locatarul ar "i procurat ec7ipamentul direct de la locator in aceleasi conditii ca si cele stipulate in contractul de "urni!are. '. &reptul con"erit prin punctul precedent, va "i exercitat in acceeasi maniera si se va perima in aceleasi circumstante ca si cum locatarul ar "i convenit sa procure ec7ipamentul de la locator in aceleasi conditii ca si cele stipulate in contractul de "urni!are. 1. Locatarul va avea dreptul de a retine c7iria platibila in ba!a contractului de leasing, pina in care locatorul va remedia incalcarea obligatiei sale de a o"eri ec7ipamentul in con"ormitate cu contractul de "urni!are, sau pina in care locatarul a pierdut dreptul sau de a re"u!a livrarea. 8. in care locatarul si5a exercitat dreptul de a re!ilia contractul de leasing, el va avea dreptul de a
1>%

recupera c7iria si alte plati "acute in avans, cu deducerea sumei re!onabile pentru bene"iciul obtinut de locatar din utili!area ec7ipamentului. :. Locatarul nu va avea orice alt drept de creanta "at de locator re!ultat din nelivrarea, livrarea cu intir!iere sau a ec7ipamentelor necon"orme, decit in masura in care acestea sint consecinte ale actiunii sau omisiunii locatorului. .. Nimic in acest articol nu a"ectea!a drepturile locatarului contra "urni!orului in con"ormitate cu ;rticolul %0. Articolul :F %. in ca!ul incalcarii contractului de catre locatar, locatorul poate recupera c7iria neac7itata care s5a acumulat, cit si dobinda si daunele interese. '. &aca incalcarea comisa de locatar este substantiala, locatorul in conditiile indicate in punctul : de mai jos poate cere ac7itarea inainte de termen a valorii c7iriei viitoare, daca aceasta este preva!ut de contractul de leasing, sau poate re!ilia contractul de leasing si dupa aceasta re!iliere t.i D.D U- XT-+ *a4 sa recupere!e posesiunea asupra ec7ipamentelorD si *b4 sa recupere!e acele daune care ar plasa locatorul in conditiile in care el ar "i "ost la executarea con"orma a contractului de leasing. 3. *a4 ,ontractul de leasing poate prevede modul in care se vor calcula daunele platibile con"orm punctului '*b4. *b4 ;semenea prevederi "or "i executorii intre parti, numai daca executarea lor nu ar cau!a daune ce depasesc substantial cele preva!ute in punctul '*b4. Partile nu pot deroga sau modi"ica e"ectele pre!entului alineat. 8. &aca locatorul a re!iliat contractul de leasing, el nu va mai avea dreptul de a cere executarea clau!ei contractuale re"eritoare la plata inainte de timp a c7iriei viitoare, insa valoarea acesteia poate "i luata in consideratie la calcularea daunelor in con"ormitate cu punctele '*b4 si 1. Partile nu pot deroga sau modi"ica e"ectele pre!entului alineat. :. Locatorul nu putea sa5si exercite dreptul de cere plata inainte de timp sau dreptul de re!iliere preva!ute de punctul ', decit daca a o"erit printr5o noti"icare adresata locatarului o oportunitate re!onabila de remediere a incalcarii in ca!ul in care aceasta poate "i remediata. .. Locatorul nu va avea dreptul la recuperarea daunelor in masura in care care nu a luat toate masurile re!onabile pentru a le minimi!a. Articolul :G v ..,4. 5.....' %. Locatorul poate trans"era sau dispune in orice alt mod de drepturile sale asuipa ec7ipamentului sau in ba!a contractului de leasing. Un asemenea trans"er nu va exonera locatorul de oricare din obligatiile sale in ba!a contractului de leasing, nici nu va altera esenta contractului de leasing si nici tratamentul lui con"orm pre!entei conventii. '. Locatarul poate trans"era dreptul sau de "olosinta a ac7ipamentului sau a oricaror alte drepturi re!ultate din contractul de leasing, numai cu acordul locatorului si cu respectarea drepturilor tertilor. -A>I0O.7.7I. &I)P2OITII CIN;L6 Articolul :& 5,..5.. %. Pre!enta conventie este desc7isa pentru semnare la ultima sedinta a ,on"erintei &iplomatice pentru ;probarea Proiectelor ,onventiilor Unidroit asupra Cactoringului International si Leasingului Cinanciar International, si va ramine desc7isa pentru semnare de catre oricare stat, la 2ttava pina la 1% decembrie %990. '. Pre!enta conventie este supusa rati"icarii, acceptarii sau aprobarii de catre statele care au semnat5o. .D#D , ,,t, 1. Pre!enta conventie este desc7isa pentru aderare de catre toate statele care nu au semnat5o in
1>'

perioada in care conventia a "ost desc7isa pentru semnare. 8. (ati"icarea, acceptarea, aprobarea sau aderarea este e"ectuate prin depo!itarea instrumentelor "ormale in acest sens, la depo!itar. #, Articolul :6 %. Pre!enta conventie intra in vigoare in prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la depo!itarea celui de5al treilea instrument de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare. '. Pentru "iecare stat care rati"ica, accepta, aproba sau adera la pre!enta conventie dupa depo!itarea celui de5al treilea instrument de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare, conventia intra in vigoare in prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la depo!itarea instrumentelor sale de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare. s #. ,, , , ,,, fi. . .. i t , , Articolul :H + ' 5 i' . #i Pre!enta conventie nu prevalea!a asupra oricarui tratat care a "ost sau poate "i inc7eiat. Articolul :I -;i$$t$ V %. &aca un stat contractant are doua sau mai multe unitati teritoriale in care se aplica sisteme di"erite de drept in ceea ce priveste aspectele reglementate de pre!enta conventie, acest stat poate, la momentul semnarii, rati"icarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii, sa dedarea aplicabilitatea conventiei "ata de toate unitatile sale teritoriale sau "ata de una sau mai multe din ele, si poate substitui in orice moment declaratia saprintr5o declaratie ulterioara. @v E. &eclaratiile mentionate mai sus trebuie noti"icate depo!itarului si trebuie sa prevada express unitatile teritoriale "ata de care se aplica pre!enta conventie. 1. &aca, in virtutea declaratiei "acute in con"ormitate cu pre!entul articol, pre!enta conventie se aplica "ata de una sau mai multe insa nu toate unitatile teritoariale ale unui stat contractant, si daca sediul comercial al unei parti se a"la an acest stat, pentru scopurile pre!entei conventii acest sediu se considera in a"ara statului contractant, numai daca nu este amplasat pe teritoriul unitatii teritoriale "ata de care se aplica conventia. 8. &aca un stat contractant nu "ace nici o declaratie in con"ormitate cu alineatul % de mai sus, pre!enta conventie se va aplica "ata de toate unitatile teritoriale ale acestui stat. Articolul :' %. &oua sau mai multe state contractante care au norme similare sau asemanatoare re"eritor la aspectele reglementate de pre!enta conventie, pot in orice timp sa declare ca pre!enta conventie nu se aplica atunci in care o"ertantul@producatorul, "actorul si debitorul isi au sediile comerciale in aceste state. ;ceste declaratii pot "i "acute in comun sau prin declaratii unilaterale reciproce. '. Un stat contractant care are norme similare sau asemanatoare re"eritor la aspectele reglementate de pre!enta conventie, compararativ cu unul sau mai multe state necontractante, poate in orice timp sa declare ca conventia nu se aplica atunci in care o"ertantul@producatorul, "actorul si debitorul isi au sediile comerciale in aceste state. 1. &aca un stat in privinta caruia s5a "acut declaratie in con"ormitate cu alineatele precedente, devine ulterior stat contractant, declaratia "acuta avea e"ectele declaratiei "acute in con"ormitate cu punctul %, din momentul intrarii in vigoare a conventiei "ata de statul respectiv, cu conditia ca acesta sa se alature declaratiei in cau!a sau sa "aca o declaratie unilaterala reciproca. Articolul EC Un stat contractant poate in orice moment la semnare, rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare sa "aca o declaratie, con"orm careia se va aplica cu prioritate "ata de legislatia nationala articolul >*14, daca legislatia nationala nu permite locatorului sa se exonere!e de raspundere pentru
1>1

incalcare sau neglijenta. Articolul E: %. &eclaratiile "acute con"orm pre!entei conventii, la momentul semnarii ei, urmea!a sa "ie con"irmate la rati"icare, acceptare sau aprobare. ' D#, , '. &eclaratiile si con"ormarile declaratiilor trebuie sa "ie in scris si "ormal noti"icate depo!itarului. 1. &eclaratia intra in vigoare in acelasi timp cu intrarea in vigoare a pre!entei conventii, "ata de statul in cau!a. Totusi, declaratia re"eritor la care depo!itarul primeste noti"icare "ormala dupa intrarea conventiei in vigoare, este valabila din prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la primirea declaratiei. &eclaratiile unilaterale reciproce "acute in con"ormitate cu articolul %9 intra in vigoare din prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la primirea ultimei declaratii de catre depo!itar. 8. 2rice stat care "ace declaratie in con"ormitate cu pre!enta conventie, poate sa o retraga in orice timp printr5o noti"icare "ormala in scris adresata depo!itarului. ;ceasta retragere va intra in vigoare din prima !i a lunii urmatoare expirarii termenului de sase luni de la data primirii noti"icarii de catre depo!itar. :. (etragerea declaratiei "acute con"orm articolului %9 suprima actiunea in raport cu statul ce e"ectuea!a retragerea, a oricarei declaratii comune sau declaratii reciproce unilaterale "acute de catre alt stat in ba!a pre!entului articol, din momentul in care retragerea intra in vigoare. Articolul EE (e!ervari la pre!enta conventie nu se admit decit in ca!urile expres autori!ate de conventie. Articolul EF ' ;ceasta conventie se aplica "ata de tran!actia de leasing in care si contractul de leasing si contractul de "urni!are sint inc7eiate la momentul sau dupa intrarea conventiei in vigoare pentru statele contractante indicate in articolul 1*% 4*a4, ori statul sau statele contractante indicate in paragra"ul *% 4*b4 a aceluiasi articol. Articolul EG , ' %. ;ceasta conventie poate "i denuntata de orice stat contractant in orice moment dupa Intrarea ei in vigoare "ata de statul respectiv. '. &enuntarea se "ace prin remiterea instrumentului respectiv catre depo!itar. 1. &enuntarea intra in vigoare in prima !i a lunii urmatoare dupa expirarea termenului de sase luni de la remiterea instrumentului de denuntare catre depo!itar. ,ind o perioada mai indelungata pentru intrarea in vigoare a denuntarii este speci"icata in instrumentul de denuntare, ea intra in vigoare din momentul expirarii acestui termen indicat, dupa remiterea instrumentului de denuntare catre depo!itar. i. . -Articolul E& %. 9uvernul ,anadei este depo!itarul acestei conventii. ' ',$W' '. 9uvernul ,anadei va *a4 in"orma toate statele care au semnat sau au aderat la pre!enta conventie, si pe Presedintele Institutului International pentru Uni"icarea &reptului Privat *UNI&(2%T4 re"eritor la *i4 orice noua semnare sau depo!itarea a instrumentelor de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare, indiin care data acestoraD *ii4 orice declaratie "acuta con"orm articolelor %>,%9 si '0D *iii4 retragerea oricarei declarateii con"orm articolului '%*84D L '' *iv4 data intrarii in vigoare a conventieiD *v4 depo!itarea instrumentului de denuntare a acestei conventii, indiin care data
1>8

depo!itarii si data la care denuntarea intra in vigoareD *b4 transmite copiile certi"icate ale pre!entei conventii tuturor statelor semnatare, statelor care au aderat la conventie, si Presedintelui Institutului Internaitonal pentru Uni"icarea &reptului Privat *UNI&(2IT4. INT(U ,2NCI(+;(6; ;,6)T2(; repre!entantii plenipotentiari subsemnati ai partilor, avand deplinele puteri din partea guvernelor lor, au semnat pre!enta conventie. IN,-6I;T; la 2ttava, in !iua a doua!eci si opta a lunii mai, anul una mie noua sute opteci si opt, intr5un singur exemplar original, ale carui texte in limbile 6ngle!a si Crance!a in in egala masura autentice. Anexa 5I.F. ,onventia Natiunilor Unite asupra garantiilor independente si scrisorilor de credit stand5bB, NeN ]or< %99: ,2NG6NTI; N;TIUNIL2( UNIT6 ;)UP(; 9;(;NTIIL2( IN&6P6N&6NT6 )I ),(%)2(IL2(&6 ,(6&IT )T;N&50] NeN ]or<, %%.%'.%99: -A>I0O.7. I. &2+6NIULL &6 ;PLI,;(6 Articolul :. &omeniull de aplicare *%4 Pre!enta conventie se aplica "ata de angajamentele internationale mentionate in articolul ' *a4 daca sediul comercial al garantului@emitentului in "avoarea caruia este emisa garantia, se a"la intr5un )tat ,ontractant, sau *b4 daca con"orm normelor de drept international privat se va aplica legea unui )tat ,ontractant, numai in care angajamentul nu exlude aplicarea pre!entei conventii. *'4 Pre!enta conventie se aplica de asemenea "ata de scrisoarea de credit stand5bB ce nu cade sub incidenta articolului ' daca aceasta prevede expres aplicabilitatea conventiei. *14 Prevederile articolelor '% si '' se aplica "ata de angajamentele internationale mentionate in articolul ', independent de prevederile alineatului *%4 a pre!entului articol. Articolul E. ;ngajament *%4 Pentru scopurile pre!entei conventii, angajament este o obligatie independenta, cunoscuta in practica internationala ca garantie independenta sau ca scrisoare de credit stand5bB, emisa de o banca sau o alta institutie sau persoana *#garant@emitent$4, re"eritoare la plata catre bene"iciar a unei sume determinate sau determinabile, la cererea simpla sau insotita de alte documente con"orme cu termenii si conditiile documentare indicate in angajament, care indica sau din care se poate deduce ca plata este exigibila ca urmare a neexecutarii obligatiei, sau a altei situatii nepreva!ute, sau a unui imprumut sau avans, sau a scadentei obligatiei asumate de ordonator@solicitant sau alta persoana. *'4 ;ngajamentul poate "i emis *a4 la cererea sau in ba!a instructiunilor clientului *#ordonator@solicitant$4 garantului@ emitentuluiD *b4 in ba!a instrutiunilor alte banci, institutii sau persoane *#parte instructanta$4 care actionea!a la cererea clientului *#ordonator@solicitant$4 acestei parti instructanteDsau *c4 din partea garantului@emitentului insusi. . ,t 5.,5, *14 ;ngajamentul poate prevede e"ectuarea platii in orice "orma, inclusiv ... D , *a4 plata intr5o valuta sau unitate de cont speci"icataD '.'D *b4 acceptarea cambieiD .' '$ ' *c4 plata de"erataD *d4 livrarea unui bun de o valoare anume. *84 ;ngajamentul poate prevede calitatea de bene"iciar a garantului@emitentului insasi, in ca!ul in care acesta actionea!a in "avoarea altei persoane. i,i'. Articolul F. Independenta angajamentului ''"' ai '' ' "'' ev
1>:

Pentru scopurile pre!entei conventii, un angajament este independent daca obligatia garantului@emitentului catre bene"iciar nu este *a4 dependenta de existenta sau valabilitatea tran!actiei de ba!a, sau de orice alt angajament *inclusiv scrisorile de credit stand5bB sau garantiile independente la care se re"era con"irmari sau contra5garantii4D sau *b4 este in "unctie de orice termen sau conditie indicata in angajament, ori de orice act sau "apt viitor, incert, cu exceptia pre!entarii documentelor sau altor ast"el de acte sau "apte care sint in cadrul ariei de operare a garantului@emitentului. Articolul G. Internationalitatea angajamentului *%4 Un angajament este international daca sediul comercial, precum indicat in angajament, a oricaror doua parti din numarul persoanelor mentionate mai jos, se al"a in state di"erite garantul@emitentul, bene"iciarul, ordonatorul@solicitantul, partea instructanta, con"ormatorul. *'4 Pentru scopurile paragra"ului de mai sus ''$ $' *a4 daca angajamentul enumera mai mult decit un sediu comercial pentru o persoana anumita, sediul comercial relevant este cel care se a"la in cea mai apropiata relatie cu angajamentulD *b4 daca angajamentul nu speci"ica un sediu comercial pentru o persoana anumita dar indica locul ei obisnuit de resedinta, aceasta resedinta este relevanta pentru determinarea internationalitatii angajamentului. -A>I0O.7. II. INT6(P(6T;(6; ..... , Ii Articolul &. Principiile de interpretare La interpretarea pre!entei conventii, se va tine cont de caracterul sau international si de necesitatea promovarii aplicarii ei uni"orme si respectarii bunei credinte in practica internationala a garantiilor independente si scrisorilor de credit stand5bB. ;rticolul .. &e"initii Pentru scopurile pre!entei conventii si daca prevederile ei nu stipulea!a sau din ele nu poate "i dedus alt"el *a4 #;ngajament$ include #contra5garantia$ si #con"irmarea angajamentului$D *b4 #9arant@emitent$ include #contra5garantul$ si #con"irmatorul$D *c4 #,ontra5garantie$ este angajamentul emis catre garantul@emitentul altui angajament de partea sa instructanta, si care prevede plata la cererea simpla sau insotita de alte documente con"orme cu termenii si conditiile documentare indicate in angajament, care indica sau din care se poate deduce ca plata in ba!a altui angajament a "ost solicitata de la, sau e"ectuata de catre persoana ce emite alt angajament. *d4 #,ontra5garant$ este persoana care emite contra5garantiaD *e4 #,on"irmare$ a angajamentului este un angajament aditional la cel al garantului@ emitentului si autori!at de acesta, ce asigura bene"iciarului optiunea solicitatii platii de la con"irmator in locul garantului@emitentului, la cererea simpla sau insotita de alte documente con"orme cu termenii si conditiile documentare indicate in angajament, "ara a a"ecta dreptul bene"iciarului de a solicita plata de la garant@emitent. *"4 #,on"irmator$ este persoana ce emite o con"irmare a angajamentului. *g4 #&ocument$ este comunicarea "acuta intr5o "orma ce permite inregistarea ei completa. -A>I0O.7. III. C2(+; )I ,2NTINUTUL ;N9;3;+6NTULUI Articolul H. 6miterea, "orma si irevocabilitatea angajamentului *%4 6miterea angajamentului are lor acolo si atunci unde si in care angajamentul iese de sub controlul garantului@emitentului respectiv. *'4 ;ngajamentul poate "i emis in orice "orma care pastrea!a inregistrarea completa a textului angajamentului si asigura autenti"icarea sursei lui prin mijloace general acceptabile ori prin procedura convenita intre garant@emitent si bene"iciar. *14 &in momentul emiterii angajamentului, cererea de plata poate "i "acuta in con"ormitate cu termenii si conditiile angajamentului, daca acesta nu stipulea!a o data di"erita.
1>.

*84 ;ngajamentul este irevocabil dupa emitere, daca nu stipulea!a ca este revocabil. Articolul I. +odi"icarea *%4 ;ngajamentul nu poate "i modi"icat decit in "orma stipulata in angajament sau, in lipsa unei asemenea stipulari, in "orma mentionata in alineatul *'4 al articolului =. *'4 Numai daca alt"el nu este stipulat in angajament sau in alt mod convenit intre garant@emitent si bene"iciar, angajamentul este modi"icat dupa emiterea modi"icarii daca angajamentul a "ost anterior autori!at de bene"iciar. *14 Numai daca alt"el nu este stipulat in angajament sau in alt mod convenit intre garant@emitent si bene"iciar, in care angajamentul nu a "ost anterior autori!at de bene"iciar, angajamentul este modi"icat doar atunci in care garantul@emitentul primeste noti"icarea de acceptare a modi"icarii, de la bene"iciar in "orma mentionata in alineatul *'4 al articolului =. *84 +odi"icarea angajamentului nu are nici un e"ect asupra drepturilor si obligatiilor ordonatorului@solicitantului *sau partii instructante4 sau con"irmatorului angajamentului daca acesta aproba modi"icarea. Articolul '. Trans"erul dreptului bene"iciarului de a solicita plata *%4 &reptul bene"iciarului de a solicita plata poate "i trans"erat numai daca este autori!at de angajament, si numai in limitele si modul stabilit in angajament. *'4 &aca un angajament este desemnat ca trans"erabil, "ara a speci"ica daca pentru e"ectuarea trans"erului este necesar acordul garantului@emitentului sau altei persoane autori!ate, nici garantul@emitentul nici orice alta persoana autori!ata nu sint obligate sa e"ectuie!e trans"erul decit in limitele si modul preva!ut in angajament. Articolul :C. ,esiunea creantelor *%4 &aca alt"el nu este preva!ut in angajament sau in alt mod convenit intre garant@ emitent si bene"iciar, bene"iciarul poate ceda altei persoane creantele care le va dobindi, sau le va putea dobindi in ba!a angajamentului. *'4 &aca garantul@emitentul sau alta persoana obligata de a e"ectua plata a primit noti"icarea de la bene"iciar, in "orma mentionata in alineatul *'4 al articolului =, privind cesiunea irevocabila a creantelor de catre bene"iciar, plata catre cesionat degrevea!a persoana obligata, in limitele platii e"ectuate, de responsabilitea con"orm garantiei. Articolul ::. incetarea dreptului de a cere plata *%4 &reptul bene"iciarului de a cere plata incetea!a in care *a4 garantul@emitentul a primit declaratia bene"iciarului privind eliberarea de raspundere, in "orma mentionata in alineatul *'4 al articolului =D *b4 bene"iciarul si garantul@emitentul a convenit terminarea angajamentului, in "orma stipulata in angajament sau, in lipsa unei ast"el de stipulatii, in "orma mentionata in alineatul *'4 al articolului =D *c4 suma disponibila con"orm angajamentului a "ost platita, daca angajamentul nu prevede reinnoirea automata automata sau sporirea automata a valorii disponibile a angajamentului, sau in alt mod prevede continuarea angajamentuluiD *d4 valabilitatea angajamentului expira in con"ormitate cu prevederile articolului %'. *'4 ;ngajamentul poate prevede, sau garantul@emitentul si bene"iciarul pot conveni ast"el, ca returnarea documentului, care contine angajamentul, catre garant@emitent, sau procedura "unctional ec7ivalenta returnarii documentului 5 in ca!ul emiterii angajamentului nu pe suport 7irtie 5 este solicitata pentru incetarea dreptului de a cere plata, in mod autonom sau insotita de unul din evenimentele mentionate in punctele *a4 si *b4 a alineatului *%4 a pre!entului articol. Totusi, in nici un ca! retinerea oricaror din aceste documente de catre bene"iciar dupa ce dreptul de a cere plata incetea!a con"orm punctelor *c4 si *d4 a alineatului *%4 a pre!entului articol nu mentine orice drept a bene"iciarului in ba!a angajamentului. Articolul :E. 6xpirarea '5r ' Galabilitatea angajamentului expira *a4 la data expirarii, care poate "i o data calendaristica speci"icata, sau ultima data a unui
1>=

termen "ix indicat in angajament, ast"el incit, daca data expirarii cade pe o !i nelucratoare la sedul comercial al garantului@emitentului unde este emis angajamentul, ori al altei persoane, sau in alt loc indicat in angajament pentru pre!entarea cererii de plata 5 expirarea va avea loc in prima !i lucratoare ce urinea!aD *b4 daca expirarea depinde in con"ormitate cu angajamentul de survenirea unui "apt sau act in a"ara competentei garantului@emitentului 5 cind garantul@emitentul este noti"icat despre survenirea "aptului sau actului mentionat prin pre!entarea documentului indicat pentru acest scop in angajament, sau, daca nu este preva!ut un asemenea document, a certi"icatului emis de bene"iciar, re"eritor la survenirea "aptului sau actului respectivD *c4 daca angajamentul nu stabileste o data a expirarii, ori daca "aptul sau actul de care depinde expirarea nu a "ost stabilit prin pre!entarea documentului solicitat si data expirarii nu a "ost indicata suplimentar 5 la expirarea a . ani de la data emiterii angajamentului. -A>I0O.7. I5. &(6PTU(IL6, 20LI9;TIIL6 )I 6?,6PTIIL6 Articolul :F. &eterminarea drepturilor si obligatiilor *%4 &repturile si obligatiile garantului@emitentului si a bene"iciarului, ce deriva din angajament, sint determinate de termenii si conditiile stabilite in angajament, inclusiv orice reguli, conditii generale sau u!ante mentionate in el, si de prevederile pre!entei conventii. *'4 in interpretarea termenilor si conditiilor angajamentului si solutionarea c7estiunilor nereglementate de termenii si conditiile angajamentului sau de prevederile pre!entei conventii, se va tine cont de regulile si u!antele international acceptate re"eritoare la practica garantiilor independente si scrisorilor de credit stand5bB. Articolul :G. Normele de conduita si responsabilitatea garantului@emitentului *%4 in cadrul executarii obligatiunilor sale con"orm angajamentului si pre!entei conventii, garantul@emitentul va actiona cu buna credinta si va exercita o diligenta re!onabila tinind cont de standardele general acceptate din practica internationala a garantiilor independente si scrisorilor de credit stand5bB. *'4 9arantul@emitentul nu poate "i absolvit de raspundere pentru rea credinta sau doi. Articolul :&. ,ererea *%4 2rice cerere de plata in ba!a angajamentului trebuie sa "ie "acuta in "orma mentionata in alineatul *'4 al articolului =, si in con"ormitate cu termenii si conditiile angajamentului. *'4 &aca angajamentul nu prevede alt"el, cererea si orice alta certi"icare sau alt document solicitat in angajament trebuie pre!entat in timpul stabilit pentru pre!entarea cererii de plata, catre garant@emitent la locul unde angajamentul a "ost emis. *14 0ene"iciarul, la solicitarea platii, se considera ca certi"ica buna credinta a cererii, si lipsa elementelor mentionate in punctele *a4, *b4 si *c4 a alineatului *%4 a articolului %9. Articolul :6. 6xaminarea cererii si documentelor insotitoare *%4 9arantul@emitentul va examina cererea si orice documente insotitoare, in con"ormitate cu standardele de activitate mentionate in alineatul *%4 din articolul %8. La determinarea daca documentele sint la prima vedere con"orme cu termenii si conditiile angajamentului, si consistente intre ele, garantul@emitentul va tine cont de standardele internationale aplicabile in practica garantiilor independente si scrisorilor de credit stand5bB. . *'4 &aca alt"el nu este preva!ut in angajament sau in alt mod convenit intre garant@ emitent si bene"iciar, garantul@emitentul va dispune de timp re!onabil, dar nu mai mult de = !ile lucratoare ce urmea!a dupa receptionarea cererii si oricaror documente insotitoare, pentru a *a4 examina cererea si orice documente insotitoareD ,D , *b4 decide de a plati sau nuD *c4 in ca!ul deci!iei de a re"u!a plata 5 trimite noti"icarea respectiva bene"iciarului. Noti"icarea mentionata in punctul *c4 de mai sus trebuie, daca alt"el nu este preva!ut in angajament sau in alt mod convenit intre garant@emitent si bene"iciar, "acuta prin mijloace de telecomunicatie sau, daca aceasta nu este posibil, prin orice alte mijloace prompte, si trebuie sa indice motivarea deci!iei de a re"u!a plata.
1>>

Articolul :H. Plata *%4 in "unctie de prevederile articolului %9, garantul@emitentul va plati contra cererii "acute in con"ormitate cu prevederile articolului %:. &upa stabilirea con"ormitatii cererii de plata, plata va "i e"ectuata prompt, numai daca angajamentul nu prevede plata di"erata 5 ca! in care plata se va e"ectua la data stipulata. *'4 2rice plata contra cerere, care nu e con"orma cu prevederile articolului %:, nu a"ectea!a drepturile ordonatorului@solicitantului. Articolul :I. ,ompensati unea &aca alt"el nu este preva!ut in angajament sau in alt mod convenit intre garant@emitent si bene"iciar, garantul@emitentul se poate degreva de obligatiunea sa de plata re!ultata din angajament, prin valori"icarea dreptului de compensatiune, cu exceptia oricaror creante cesionate lui de catre ordonator@solicitant sau partea instructanta. Articolul :'. 6xceptia opo!abila obligatiei de plata *%4 &aca este evident si clar ca *a4 oricare document nu este original sau a "ost "alsi"icatD *b4 nici o plata nu este exigibila in ba!a temeiurilor indicate in cerere si documentele insotitoareD sau *c4 luind in consideratie tipul si scopul angajamentului, cererea nu are nici o ba!a posibilaD garantul@emitentul, actionind cu buna credinta, are dreptul contra bene"iciarului, de a re"u!a plata. *'4 Pentru scopurile punctului *c4 din alineatul *%4 a pre!entului articol, in urmatoarele tipuri de situatii cererea nu are nici o ba!a posibila *a4 imprevi!ibilitatea sau riscul contra careia *caruia4 angajamentul a "ost conceput pentru a securi!a bene"iciarul, "ara nici o indoiala nu s5a reali!atD 5$ r *b4 obligatia de ba!a a ordonatorului@solicitantului a "ost declarata nula de catre instanta sau de tribunalul arbitrai, numai daca angajamentul nu prevede ca asa o circumstanta constituie un ris< ce nimereste ce este acoperit de angajamentD *c4 obigatia de ba!a a "ost "ara nici o indoiala executata in "avoarea bene"iciaruluiD *d4 executarea obligatiei de ba!a a "ost in mod evident prevenita de incalcarile intentionate ale bene"iciaruluiD *e4 in ca!ul cererii in ba!a contragarantiei, bene"iciarul contragarantiei a e"ectuat plata cu rea credinta in calitate de garant@emitent al angajamentului la care se re"era contragarantia. *14 in ca!urile mentionate in punctele *a4, *b4 si *c4 din alineatul *%4 a pre!entului articol, ordonatorul@solicitantul are dreptul la masurile provi!orii luate de instante in con"ormitate cu articolul '0. -A>I0O.7. &. +;)U(IL6 P(2GIO2(II ;L6 IN)T;NT6L2( Articolul EC. +asurile provi!orii ale instantelor D *%4 ;tunci cind in solicitarea ordonatorului@solicitantului sau partii instructante este indicat asupra probabilitatii inalte ca, cu re"erinta la cererea "acuta sau preconi!ata sa "ie "acuta de bene"iciar, sa "ie pre!enta una din circumstantele indicate in punctele *a4, *b4 si *c4 din alineatul *%4 a articolului %9, instanta in ba!a unor probe incontestabile a"late la dispo!itia ei, poate *a4 sa emita o deci!ie provi!orie privitor la nee"ectuarea platii catre bene"iciar, inclusiv ordinul instantei ca garantul@emitentul sa retina valoarea angajamentuluiD sau *b4 sa emita o deci!ie provi!orie privitor la blocarea platii valorii angajamentului catre bene"iciar, tinind cont de "aptul daca in absenta unei asemenea deci!ii ordonatorul@ solicitantul ar putea su"eri daune considerabile. *'4 Instanta, la emiterea deci!iei provi!orii indicate in alineatul *%4 a pre!entului articol, poate cere de la persoana solicitanta constituirea unei asemenea garantii pe care instanta o considera corespun!atoare. *14 Instanta poate re"u!a emiterea deci!iei provi!orii de genul celor mentionate in alineatul *%4 a pre!entului articol, in ba!a oricaror obiectii la plata altele decit cele mentionate in punctele *a4, *b4 si *c4 din alineatul *%4 a articolului %9, sau "olosirii angajamentului in scopuri criminale.
1>9

-A>I0O.7. 6. ,2NCLI,TUL &6 L69I ArticolulE:. Legea aplicabila ,',5., ;ngajamentul este guvernat de legea, aplicarea careia este *a4 stipulata in angajament sau care poate "i dedusa din termenii si conditiile angajamentuluiD sau *b4 convenita in orice alt mod intre garant@emitent si bene"iciar. Articolul EE. &eterminarea legii aplicabile &aca s5a omis stabilirea legii aplicabile in con"ormitatea cu articolul '%, angajamentul este guvernat de legea statului unde garantul@emitentul isi are sediul comercial la care a "ost emis angajamentul. C"P+,-./. A. = *>*D* - ,,N%L* Articolul EF. &epo!itarul &epo!itar al pre!entei conventii este )ecretarul 9eneral al 2rgani!atiei Natiunilor Unite. Articolul EG. )emnarea, rati"icarea, acceptarea, aprobarea, aderarea *%4 Pre!enta conventie este desc7isa pentru semnare pentru toate statele, la sediul 2rgani!atiei Unite din NeN ]or<, pina la %% decembrie %99=. *'4 Pre!enta conventie urmea!a sa "ie rati"icata, acceptare sau aprobare de catre statele semnatare. *14 Pre!enta conventie este desc7isa pentru aderare de catre toate statele care nu sint semnatare, de la momentul desc7iderii ei pentru semnare. *84 Instrumentele de rati"icare, acceptare, aprobare si aderare urmea!a sa "ie depuse la )ecretarul 9eneral al 2rgani!atiei Natiunilor Unite. D ,Articolul E&. ;plicarea "ata de unitatile teritoriale *%4 &aca statul are doua sau mai multe unitati teritoriale in care sint aplicabile di"erite sisteme de drept in partea ce se re"era la pre!enta conventie, el poate cu oca!ia semnarii, rati"icarii, acceptarii, aprobarii sau aderarii, sa declare ca pre!enta conventie se aplica si "ata de toate unitatile sale teritoriale sau pe una sua mai multe din ele, sau poate in orice moment sa substituie o declaratie anterioara cuo declaratie ulterioara. *'4 &eclaratiile mentionate trebuie sa indice expres unitatile teritoriale "ata de care se aplica conventia. . 5. *14 &aca in virtutea unei declaratii "acute in con"ormitate cu acest articol, pre!enta conventie nu se aplica "ata de toate unitatile teritoriale ale unui stat si sediul comercial al garantului@emitentului sau al bene"iciarului este amplasat in limitele unitatii "ata de care nu se aplica pre!enta conventia, acest sediu comercial este considerat in a"ara teritoriului statului contractant. *84 &aca un stat nu "ace nici o declaratie in ba!a alineatului *%4 a acestui articol, conventia se aplica tuturor unitatilor teritoriale ale acestui stat. Articolul E6. 6"ectele declaratiei *%4 &eclaratiile "acute in ba!a articolului ': la momentul semnaturii, urmea!a a "i con"irmate la rati"icare, acceptare sau aprobare. *'4 &eclaratiile si con"irmarile declaratiilor trebuie sa "ie in scris si sa "ie "ormal noti"icate depo!itarului. *14 &eclaratiile intra in vigoare imediat dupa intrarea in vigoare a pre!entei conventii, in privinta statului respectiv. Totusi, o declaratie in privinta careia depo!itarul primeste noti"icarea "ormala dupa intrarea in vigoare a conventiei, este valabila din prima !i a lunii urmatoare expirarii termenului de sase luni dupa primirea ei de catre depo!itar. *84 2rice stat care "ace o declaratie in ba!a articolului ':, poate sa o anule!e printr5o noti"icare "ormala in scris adresata depo!itarului. 2 asemenea anulare este valabila din prima !i a lunii urmatoare expirarii termenului de sase luni dupa primirea noti"icarii de catre depo!itar.
190

Articolul EH. (e!erve $ Nu se admit rese!ve la pre!enta conventie. Articolul EI. intrarea in vigoare *%4 Pre!enta conventie intra in vigoare in prima !i a lunii urmatoare expirarii termenului de un an de la data depo!itarii a celui de5al cincispre!ecelea instrument de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare. *'4 Pentru "iecare stat care devine parte contractanta la pre!enta conventie dupa data depo!itarii celui de5al cincispre!ecelea instrument de rati"icare, acceptare, aprobare sau aderare, conventia intra in vigoare din prima !i a lunii urmatoare expirarii termenului un an dupa depo!itarea instrumentelor respective din partea acestui stat. *14 Pre!enta conventie se aplica doar angajamentelor emise la sau dupa data intrarii ei in vigoare "ata de statul contractant mentionat in punctul *a4 sau *b4 al alineatului *%4 din articolul 1. @ - '' @< ' ' ' BB '- 9B-B -''''' ; '. Articolul E'. &enuntarea *%4 Un stat contractant poate denunta pre!enta conventie in orice moment prin noti"icarea scrisa adresata depo!itarului. *'4 &enuntarea intra in vigoare din prima !i a lunii urmatoare expirarii termenului de sase luni dupa primirea noti"icarii de catre depo!itar. in care un termen mai indelungat este indicat in noti"icare, denuntarea intra in vigoare la expirarea unui asemenea termen mai indelungat, dupa primirea noti"icarii de catre depo!itar. IN,-6I;T; la NeN ]or<, in !iua a unspre!ecea a lunii decembrie, anul una mie noua sute noua!eci si cinci, intr5un singur exemplar original, ale carui texte in ;raba, ,7ine!a, 6ngle!a, Crance!a, (usa si )paniola sint egal autentice. INT(U ,2NCI(+;(6; ;,6)T2(; repre!entantii plenipotentiari subsemnati ai partilor, avand deplinele puteri din partea guvernelor lor, au semnat pre!enta conventie. Anexa 5IA. (eguli uni"orme privind garantiile contractuale, %9=> (69ULI UNIC2(+6 P(IGIN& 9;(;NTIIL6 ,2NT(;,TU;L6 Publicatia Nr. 1': a ,amerei de ,omert International de la Paris ;probate prin -otarirea ,onsiliului ,I.,. din '0 iunie %9=> c T7e Uni"orm (ules "or ,ontract 9uarantees, ;ugust %9=>. , c Traducerea neo"iciala de autor. #&>-N1 -N%-N1* $.'.' , ' 2bligatiunile de tender, garantiile de per"ormanta si rambursare in cadrul proiectelor internationale, au devenit un element important al practicilor de comert international. &e aproape %' ani ,omisia ,.I.,. asupra ;ctivitatilor 0ancare si Practicilor de ,omert, lucrea!a asupra standarti!arii termenilor in ba!a carora sint eliberate garantiile. (e!ultatele acestei activitati sint acum publicate ca #(eguli uni"orme privind garantiile contractuale$. Introducerea si comentariile au "ost scrise de 0ernard ).F7eble, Presedintele ,omisiei asupra ;ctivitatilor 0ancare. )copul acestor (eguli este de a atinge un ec7ilibru just intre interesele legitime ale partilor implicate 5 bene"iciarul, ordonatorul si garantul. 6le au "ost "inali!ate intr5o colaborare strinsa cu alte organisme internationale din domeniull respectiv, in particular ,omisia Natiunilor Unite asupra &reptului ,omertului International. 6xpertii ,.I.,. spera ca (egulile sa contribuie substantial lapromovarea unei con"idente sporite in cadrul comertului international e"ectuat prin utili!area garantiilor contractuale. INT(2&U,6(6 9arantiile date de catre banci, companii de asigurare si alti garanti sub "orma de garantii de participare la licitatie, de buna executare si de rambursare in cadrul programelor de lucrari in strainatate, presupunind livrarea de mar"uri sau servicii sau executia de lucrari, sint in pre!ent un instrument al comertului international.
19%

in general, obiectul garantiei de participare la licitatii este de a asigura ca partea care transmite o"erta *ordonatorul4 are intentia de a semna contractul daca o"erta sa este acceptata. in acelasii "el, garantia de buna executare are ca scop protectia impotriva unei eventuale neindepliniri a obligatiilor contractuale din partea celui caruia i s5a adjudecat contractul *ordonatorul4, obligatii care, prin natura lor, nu pot "i executate decit intr5un anumit termen. in "ine, garantia de rambursare protejea!a interesele partii care adjudeca contractul *bene"iciarul4 in ceea ce priveste rambursarea platilor sau sumelor avansate pe care acesta le poate "ace, in ca!ul in care ordonatorul nu5si indeplineste obligatiile. ;st"el, "iecare tip de garantie implica trei parti, ale caror interese di"era 5 0ene"iciarul, adica partea care emite o cerere de o"erta *organi!ea!a o licitatie4 sau adjudeca un contract, si doreste "ie sa primeasca o suma de bani compensatorie in ca!ul in care o"ertantul nu isi respecta obligatiile re!ultind din pre!entarea o"ertei sala, sau daca o"ertantul cistigator al licitatiei nu5si onorea!a o"erta in termen, "ie in aceeasi ipote!a, sa5si asigure rambursarea tuturor c7eltuielilor sau avansurilor e"ectuate. ;cesta doreste sa se asigure ca va primi sumele ce i5ar putea "i datorate, c7iar daca ordonatorul nu le ac7ita ca e"ect al re"u!ului sau incapacitatii de a plati. 5 2rdonatorul, adica partea care o"era sau care cistiga licitatia, nu vrea sa "ie obligata sa depuna cu titlu de garantie o suma de bani, pentru buna indeplinire a obligatiilor ce re!ulta din o"erta sa, sau pentru executarea la termen a contractului in ca! de adjudecare. 5 9arantul, "ie ca este vorba de o banca, o companie de asigurari sau alta parte, ce vrea sa5si onore!e angajamentul con"orm termenilor garantiei, "ara a "i implicat in eventualele litigii intre bene"iciar si ordonator, care privesc executia corecta de catre ordonator a obligatiilor re!ultind din o"erta sau din clau!ele contractului. ', +isiunea di"icila a #garantiei contractuale$ este deci de a crea un just ec7ilibru intre interesele legitime ale celor trei parti si de a de"ini drepturile si obligatiile lor cu o preci!ie su"icienta, pentru evitarea disputelor. &in ne"ericire, aceste notiuni nu au "ost intotdeauna intelese si nici aplicate in practica. Lipsa de experienta, in unele ca!uri, sau abu!urile comise de una dintre parti ca urmare a po!itiei sale dominante, in alte ca!uri, au condus la crearea unor situatii inec7itabile, generatoare de con"licte si neincredere. ;ceasta stare de "apt constituie o piedica in calea de!voltarii comertului international. ;,TIUN6; ,;+6(6I INT6(N;TI2N;L6 &6 ,2+6(T ,I,, in strinsa colaborare cu organi!atiile internationale interguvemamentale si neguvernamentale interesate 5 in particular, ,omisia Natiunilor Unite pentru &reptul ,omertului International *,.N.U.&.,.I.4 5 a stabilit ast"el un set de #(eguli Uni"orme pentru 9arantiile ,ontractuale$ in scopul de a asigura o uni"ormitate a practicii, ba!ata pe un just ec7ilibru al intereselor partilor implicate, respectind scopul comercial al garantiei, adica asigurarea disponibilitatii de "onduri la un tert independent, in ca!ul in care bene"iciarul ar avea o revendicare justi"icata impotriva ordonatorului. La elaborarea acestor (eguli, s5a avut grija sa se pastre!e cea mai mare suplete posibila, in masura in care aceasta permite de a respecta principiile mai sus mentionate, si totodata, prin enuntarea principiul necesitatii de a justi"ica orice cerere de executare a garantiei, sa se morali!e!e practica garantiilor. )e spera ast"el ca comertul international reali!at in ba!a garantiilor contractuale se va de!volta intr5un climat de incredere. &e aceea, nu s5a considerat de!irabil sa se includa reguli speciale aplicabile asa5numitelor garantii neconditionate sau la prima cerere, in virtutea carora pretentiile urmea!a a "i satis"acute "ara pre!entarea unei probe a valabilitatii lor. ,u toate ca (egulile nu incurajea!a utili!area unor ast"el de garantii, si nu sint redactate in scopul aplicarii lor in asemenea ca!uri *practica indicind care un declin al utili!arii lor in unele domenii, unde inconvenientele lor economice sint mai evidente4, partile care le doresc ar putea sa convina sa aplice unele dispo!itii ale (egulilor la aceste garantii. &e asemenea nu s5a considerat posibil sa se anali!e!e natura juridica complexa a
19'

garantiei, adica a caracterului garantiei ca obligatie primara si independenta sau secundara si accesorie, datorita divergentelor abordari ale problemei con"orm di"eritelor legislatii nationale. in sc7imb, interesul a "ost concentrat intr5un mod mai concret asupra conditiilor executarii platilor in virtutea garantiei, si asupra obiectiunilor si mijloacelor de aparare pe care garantul le poate utili!a. (elatiile intre ordonator si garant nu sint - cu rare exceptii *articolele =.1, >.', %%.'4 5tratate in (eguli, deoarece se considera ca regresul garantului "ata de ordonator, si clau!a unui gaj asigurator considerat necesar, este o c7estiune care necesita mai putina uni"ormitate decit cea a relatiilor dintre bene"iciar si garant. *+&L- &N-,! M* = ->-ND +% %N1--L* #!N1 %#1&%L* Articolul :. )"era de aplicare %. ;ceste (eguli se aplica oricarei garantii, cautiuni, asigurari sau angajament similar, oricare ar "i denumirea sau descrierea sa *#garantia$4 care indica ca aceasta este supusa (egulilor Uni"orme privind 9arantiile de Participare la Licitatie, de 0una 6xecutare si de (ambursare *#9arantii ,ontractuale$4 ale ,amerei Internationale de ,omert *Publicatia 1':4 si este obligatortie pentru toate partile participante, cu exceptia ca!urilor in care textul garantiei sau orice modi"icare adusa acesteia prevede contrariul. '. in ca!ul in care aceste (eguli sint contrare unei dispo!itii a legii aplicabile garantiei, de la care partile nu pot deroga, se aplica respectiva dispo!itie. Articolul E. &e"initii v 5i 5i ' .5 in sensul acestor (eguli ;- '' ';'iQ' '-''-'- ''5 ' ..DD..D.. II.... a. #garantia de participare la licitatie$ desemnea!a un angajament asumat de catre o banca, o companie de asigurari sau o alta parte *#garantul$4, la cererea unui o"ertant *#ordonatorul$4, sau asumat pe ba!a instructiunilor unei banci, companii de asigurare sau ale altei parti abilitata in acest sens de catre ordonator *#partea instructanta$4 "ata de o parte care a emis o cerere de o"erta *#bene"iciarul$4, prin care garantul se obliga 5in ca! ca ordonatorul nu5si indeplineste obligatiile ce decurg din o"erta sa 5 sa e"ectue!e o plata in "avoarea bene"iciarului in limitele unei sume indicate. b. #garantia de buna executare$ desemnea!a un angajament asumat de catre o banca, o companie de asigurari sau o alta parte *#garantul$4, la cererea unui "urni!or de bunuri sau servicii sau a unui alt contractor *#ordonatorul$4, sau asumat pe ba!a instructiunilor unei banci, companii de asigurare sau ale altei parti abilitate in acest sens de catre ordonator *#partea instructanta$4 "ala de un cumparator sau bene"iciar de lucrari *#bene"iciarul$4 prin care garantul se obliga 5 in ca! ca ordonatorul nu5si executa in mod corespun!ator un contract inc7eiat intre ordonator si bene"iciar *#contractul$4 5sa e"ectue!e o plata in "avoarea bene"iciarului in limitele unei valori indicate sau, daca garantia prevede ast"el, la alegerea garantului, sa asigure executarea contractului. c. #garantia de rambursare$ desemnea!a un angajament asumat de o banca, o companie de asigurari sau o alta parte *#garantul$4, la cererea unui "urni!or de bunuri sau servicii sau unui alt contractor *#ordonatorul$4, sau asumat pe ba!a instructiunilor unei banci, companii de asigurari sau ale altei parti abilitate in acest sens de catre ordonator *#partea instructanta$4, "ata de un cumparator sau bene"iciar de lucrari *#bene"iciarul$4, prin care garantul se obliga 5 in ca!ul in care ordonatorul omite sa ramburse!e con"orm conditiilor din contractul inc7eiat intre ordonator si bene"iciar *#contractul$4, intreaga suma *sau sumele4 avansata*e4 sau platita*e4 de catre bene"iciar ordonatorului si nerambursata*e4 5 sa e"ectue!e o plata m limitele unei valori indicate. Articolul F. 2bligatiile garantului "ata de bene"iciar %. 9arantul nu poate "i obligat "ata de bene"iciar decit in "unctie de conditiile garantiei si de pre!entele (eguli si pentru o suma care nu depaseste pe cea indicata in garantie. '. )uma indicata in garantie nu va "i redusa in ba!a unei executii partiale a contractului, cu exceptia ca!ului in care garantia prevede in mod expres acest lucru. 1. 9arantul poate doar sa invoce mijloacele de aparare ba!ate pe conditiile garantiei sau care sint
191

acordate de catre pre!entele (eguli. Articolul G. &ata limita a cererilor de executare &aca o garantie nu speci"ica data limita de primire a cererilor de catre garant, aceasta data limita *data de valabilitate4 se considera a "i "ixata a. in ca!ul unei garantii de participare la licitatie, la expirarea unei perioade de . luni de la data emiterii garantieiD b. in ca!ul unei garantii de buna executare, la expirarea unei perioade de . luni de la data preva!uta in contract pentru livrarea sau executarea lucrarilor sau de la data limita a oricarei prelungiri a date de mai sus, sau dupa o luna de la expirarea oricarei perioade de garantie stipulate in contract, daca aceasta perioada de garantie este in mod expres acoperita de catre garantia de buna executareD c. in ca!ul unei garantii de rambursare, la expirarea unei perioade de . luni de la data preva!uta in contract pentru livrarea sau executarea lucrarilor sau de la data limita a oricarei prelungiri a datei de mai sus. &aca data de valabilitate cade intr5o !i de sarbatoare, ea va "i prelungita in prima !i lucratoare urmatoare. Articolul &. Galabilitatea garantiei %. &aca garantul nu a primit nici o cerere cel tir!iu la data expirarii valabilitatii sau daca o cerere pre!entata in ba!a garantiei a "ost executata prin satis"acerea tuturor drepturilor bene"iciarului decurgind din acest titlu, garantia incetea!a a "i valabila. '. Prin exceptie de la dispo!itiile ;rticolului 8, in ca!ul garantiilor de participare la licitatii a. garantia de participare la licitatie incetea!a de a "i valabila imediat ce bene"iciarul a acceptat, prin cistigarea licitatiei, o"erta ordonatorului garantiei si, daca contractul scris o cere, sau, in ipote!a in care nici un contract nu a "ost semnat, daca cererea de o"erta o cere, imediat ce ordonatorul pre!inta o garantie de buna executare sau, in ca!ul in care nici o garantie nu a "ost ceruta, imediat ce contractul a "ost semnat de ordonator. b. garantia de participare la licitatie incetea!a de asemenea de a "i valabila daca si atunci cind contractul la care se re"era ea este adjudecat unui alt o"ertant, acesta din urma indeplinind sau nu obligatiile mentionate la paragra"ul '*a4 din pre!entul articol. c. garantia de participare la licitatie incetea!a de asemenea de a "i valabila in ca!ul in care bene"iciarul declara in mod expres ca nu are intentia sa adjudece contractul. Articolul 6. (estituirea garantiei in ca!ul in care o garantie incetea!a de a "i valabila in virtutea propriilor termene si conditii, sau a pre!entelor (eguli, retentia documentului in care este incorporata garantia nu con"era prin sine nici un drept bene"iciarului, si documentul trebuie returnat garantului fara intirziere. B.; BHB-@ ?BH??@. B .... .-.B..B.. @ 8;'.-::-':~'. " :;-. n. '''. t Articolul H. +odi"icari la contracte si garantii $ %. 2 garantie de participare la licitatie nu este valabila decit re"eritor la o"erta de origine a ordonatorului, si nu se aplica daca o"erta este modi"icata, si de asemenea nu este valabila dupa data de valabilitate indicata in textul garantiei sau preva!uta prin pre!entele (eguli, cu exceptia ca!ului in care garantul noti"ica bene"iciarului in scris sau prin telex sau telegrama ca garantia se aplica oricum sau ca data de valabilitate este prelungita. '. 2 garantie de buna executare sau de rambursare poate indica ca nu va "i valabila in ca!ul oricarei modi"icari a contractului, sau ca orice modi"icare a acestuia va trebui noti"icata garantului pentru aprobare. in lipsa unei ast"el de stipulatii garantia este valabila in ceea ce priveste obligatiile ordonatorului, asa cum ele sint mentionate in contract si in orice modi"icare adusa acestuia. Totusi garantia nu va putea "i valabila pentru o suma superioara sau dupa data de valabilitate mentionata in garantie sau preva!uta in pre!entele (eguli, cu exceptia ca!ului in care garantul a noti"icat in scris pe bene"iciar, prin cablu, telex sau telegrama ca suma a "ost majorata la valoarea data, sau ca data de valabilitate a "ost prelungita. 1. 2rice modi"icare adusa conditiilor garantiei, e"ectuata de catre garant, va "i opo!abila
198

bene"iciarului doar daca este aprobata de bene"iciar, precum si ordonatorului sau partii instructante, doar daca a "ost aprobata de orgonator sau partea instructanta, dupa ca!. Articolul I. Pre!entarea cererii %. ,ererea de executare a garantiei trebuie sa "ie pre!entata garantului in scris sau prin cablu, telegrama sau telex, cel tir!iu la data de valabilitate indicata in garantie sau preva!uta in pre!entele (eguli. '. La primirea cererii, garantul trebuie sa noti"ice "ara intir!iere ordonatorului sau, dupa ca!, partii instructante, primirea cererii si altor documente in spriginul ei. 1. Nici o cerere nu va "i onorata daca a. ea nu este "acuta si primita con"orm dispo!itiilor paragra"ului % de mai susD si b. ea nu este con"irmata prin documentatia mentionata in garantia sau preva!uta in pre!entele (eguliD si c. aceasta documentatie nu este pre!entata in perioada de timp u5matoare primirii cererii, ce este preci!ata in garantie, sau in lipsa unei ast"el de preci!ari, imediat ce este posibil sau, daca este vorba de o documentatie provenind de la bene"iciar insusi, cel tir!iu in . luni de la primirea cererii. in orice ca!, ,ererea nu va "i onorata daca garantia a incetat sa "ie valabila con"orm termenilor ce le contine, sau pre!entelor (eguli. , Articolul '. &ocumentatia ce trebuie "urni!ata in sprijinul cererii &aca garantia nu speci"ica documentatia ce trebuie "urni!ata in sprijinul cererii, sau indica numai "aptul ca bene"iciarul va trebuie sa pre!inte o declaratie privind cererea sa, bene"iciarul va trebui sa "urni!e!e a. in ca!ul unei garantii de participare la licitatii, declaratia sa indiin care "aptul ca o"erta ordonatorului a "ost acceptata si ca ulterior acesta din urma "ie nu a semnat contractul, "ie nu a pre!entat garantia de buna executie, asa cum era preva!ut in cererea de o"ertaD cit si o declaratie adresata ordonatorului, con"irmind acordul sau pentru pre!entarea oricarui litigiu sau reclamatie a ordonatorului care doreste sa5si recupere!e de la bene"iciar intreaga suma sau parte din suma platita con"orm garantiei, tribunalului sau instantei arbitrale stipulate in cererea de o"erta, sau inabsenta unei ast"el de stipulatiuni sau a unui alt acord, unui arbitraj, con"orm (egulamentului ,urtii de ;rbitraj a ,,I, sau (egulilor de arbitraj ale ,NU&,I, dupa dorinta ordonatorului. b. in ca!ul unei garantii de buna executie sau a unei garantii de rambursare, "ie o deci!ie judiciara sau o sentinta arbitrala justi"iin care cererea, "ie aprobarea scrisa a ordonatorului, re"eritoare la cerere si la suma acesteia. Articolul :C. Legea aplicabila '$ ' $ &aca garantia nu indica legea care o guvernea!a, legea aplicabila este cea a locului sediului garantului. &aca garantul are mai multe sedii, legea aplicabila este cea a locului sucursalei care a emis garantia. Articolul ::. )olutionarea litigiilor %. 2rice litigiu intervenit in legatura cu garantia poate "i pre!entat unei instante arbitrale, prin acordul inc7eiat intre garant si bene"iciar, in con"ormitate "ie cu (egulamentul ,urtii de ;rbitraj a ,,I, "ie cu (egulamentul de ;rbitraj al ,NU&,I, "ie in con"ormitate cu oricare alta reglementare de arbitraj la care s5au re"erit garantul si bene"iciarul. '. &aca un litigiu intre garant si bene"iciar, pre!entat arbitrajului, tratea!a drepturile si obligatiile ordonatorului sau partii instructante, acestia din urma vor avea dreptul sa intervina in procedura arbitrala. 1. &aca garantul si bene"iciarul nu au inc7eiat un acord de arbitraj sau nu au acceptat competenta unui tribunal determinat, orice di"erend care a aparut intre ei in legatura cu garantia, va "i reglementat exclusiv de catre tribunalul competent din tara locului sediului garantului sau, daca garantul are mai multe sedii, de catre tribunalul competent al tarii unde se a"la sediul sau principal sau, la discretia bene"iciarului, de catre tribunalul competent al locului sucursalei care a
19:

emis garantia. Anexa 5I.&. Cormele model pentru emiterea garantiilor contractuale *%99'4 C2(+6L6 +2&6L P6NT(U 6+IT6(6; 9;(;NTIIL2( ,2NT(;,TU;L6: #&>-N1 -N%-N1* '. ' 5'.$ $'$'$ D '$ $%' Cormele si notele explicative incluse in pre!enta publicatie, sint elaborate pentru a "acilita procedurile re"eritoare la garantiile de participare la licitatie, de buna executare si de rambursare, in con"ormitate cu (egulile uni"orme ale ,,I pentru garantiile contractuale *Publicatia ,,I nr. 1':4. (egulile stabilesc anumite cerinte de ba!a privitoare la la continutul garantiilor, si la procedurile de urmatD si au ca scop stabilirea unui ec7ilibru ec7itabil intre interesele tuturor partilor implicate. ;ceasta publicatie re!ulta din activitatea comuna a ,omisiei bancare a ,,I, si a ,omisiei ,,I asupra Practicilor ,omerciale. 6a a "ost pregatita de catre un grup de experti in drept, comert si activitate bancara, sub conducerea &lui ;ndre Caraggi *Cranta4, in ba!a proiectelor elaborate de Pro"esorul Lars -jerner *)uedia4. INT(2&U,6(6 in %9=>, ,,I a aprobat si publicat prima editie a (egulilor Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale *Publicatia ,,I nr. 1':4. )copul pre!entelor (eguli este atingerea unui ec7ilibru ec7itabil intre interesele legitime ale partilor implicate 5 bene"iciarul *cumparatorul sau patronul4, ordonatorul *persoana care emite cererea de o"erte, "urni!orul sau contractantul4 si garantul. Utili!area si aplicarea (egulilor este voluntara, dar prin o"erirea partilor a unor solutii elaborate, pentru problemele care in mod "recvent apar in legatura cu garantiile contractuale (egulile pot in acelasi timp sa contracare!e anumite practici care a "ost criticate si sa usure!e atingerea de catre parti a unui acord asupra substantei garantiei. Urmatorul pas in aceasta directie este intreprins prin pre!enta publicare a unui set de "orme model ale garantiilor contractuale *si documentele legale de ele, precum cererea de plata in ba!a garantiei4. ,a si la aplicarea (egulilor, aplicarea pre!entelor "orme model este voluntara. Cormele actualmente recomandate pentru utili!are convertea!a textul (egulilor intr5o "ormulare adecvata a garantiei. Uneori partile se pot con"runta cu situatia in care, desi ei intentionea!a aplicarea (egulilor prin re"erinta la ele in textul garantiei, bene"iciarul garantiei sau proiectul la care aceasta se re"era solicita ca o "ormulare mai elaborata sau speciala a garantiei, nu totdeauna compatibila cu Cormele +odel, sa "ie utili!ata. ;tentia partilor este de asemenea concentrata asupra naturii speci"ice a 9arantiilor ,ontractuale ,,I. 6le nu pot "i numite nici #accesorii$ nici #neconditionale$ in sensul in care acesti termeni sint utili!ati in sistemele de drept anume. 2rdonatorul care doreste ca obligatiunea garantului sa "ie pe deplin #accesorie$ va trebuie sa re"u!e re"erinta la (egulile ,,I, deoarece acestea stabilesc o raspundere mai stricta asupra garantului decat in garantiile de"inite ca complet #accesorii$. in mod similar, bene"iciarul care doreste ca garantia sa "ie platibila "ara nici o obiectie, spre ex. #garantia la simpla cerere$, nu va accepta re"erinta la (eguli cu exceptia ca!ului in care este express exclusa actiunea ;rticolului 9. (egulile prevad in ;rticolul %, alineatul ', ca atunci in care oricare din reguli este in contradictie cu o norma de drept din legea aplicabila garantiei, de la care partile nu pot deroga, se va aplica aceasta norma de drept. in unele sisteme de drept exista conditii de "orma pentru validitatea sau posibilitatea executarii garantiei, sau alt"el bancile sau anumite tipuri de institutii "inanciare nu sint autori!ate sa emita garantiile de tipul mentionat. Cormele model pre!entate mai jos nu pot tine cont de asemenea conditii, si partilor li se solicita in acest ca! sa se asigure ca garantiile sint emise in "orma care le asigura valabilitatea si posibilitatea executarii, nu numai in con"ormitate cu legea aplicabila garantiei dar si in con"ormitatea cu legea tarii unde garantia poate "i utili!ata. Precum s5a subliniat in ,omentariul la (eguli, buna credinta si respectarea disciplinei de a"aceri cer ca partea care este in cunostinta de e"ectele unor asemenea norme de drept obligatorii din legea tarii
19.

sale, sa noti"ice alte parti in despre aceste norme, la momentul emiterii garantiei. Urmatoarele comentarii asupra "ormelor model si utili!arii lor, sint impartite in doua parti un capitol general al carui comentarii se re"era la doua sau mai multe tipuri de garantii, si un capitol special al carui compartimente tratea!a "iecare tip de garantie in parte. P;9INI ;L06 , .' v ' $ ,2+6NT;(6 96N6(;L6 #., . .,. Partile Numele si adresa garantului trebuie evidentiata clar. 9arantul poate primi instructiuni de a emite garantia, de la un intermediar *partea instructanta4 *care poate "i o banca sau o alta societate4. Poate "i potrivit in unele ca!uri de a indica in garantie numele si adresa partii instructante. Numele si adresele altor parti trebuie de asemenea indicate. .D$.'' .'5 Licitatia, la care se re"era o garantie de participare la licitatie, si contractul la care se re"era alte tipuri de garantii, trebuie clar identi"icate in garantie. Numarul *daca exista4 si data trebuie de asemenea mentionate. ;ceasta este important deoarece garantia poate sa "ie nevalabila pentru orice alte licitatii sau contracte, sau licitatii sau contracte modi"icate *;rticolul = alineatele % si '4. BB. -, J -.,9B B >Galoarea maxima 9arantia trebuie sa indice raspunderea maximala a garantului. &aca se "ace re"erinta la pretul contractului prin indicarea unui procent, partile trebuie sa atraga atentia asupra -i. "aptului daca pretul contractului este variabil, sau exprimat in sume care utili!ea!a valute di"erite, deoarece prin utili!area unei valori procentuale valoarea si valuta garantiei va "i "ixata in mod corespun!ator. in ca!ul garantiei de rambursare, poate "i "oarte util de a speci"ica in garantie reducerea pro rata a valorii garantiei, pe masura e"ectuarii rambursarilor de catre ordonator. 9arantiilor de executare li se pot aplica aceleasi norme, adica prin stipularea expresa a reducerii pro rata a valorii garantiei pentru a re"lecta executarea partiala de catre garant. &eoarece aceasta depinde de particularitatile contractelor in cau!a, nu s5a considerat oportun de a include o clau!a standard in "ormele model pentru a re"lecta acest aspect. &upa cum s5a mentionat in in ,omentariile la (eguli, s5ar parea de!irabil ca suma sau valoarea procentuala a garantiei sa "ie realista si sa evite supra5protectia, deoarece costurile unei asemenea supra5protectii s5ar putea repercuta asupra pretului contractului. &ocumentatia si data expirarii 6ste in mod evident de!irabil a aceste in"ormatii sa "ie, pe cit de detaliat posibil, de"inite in garantie. (ationamentele care sa "ie luate in consideratie pot, totusi, sa di"ere in "unctie de tipul garantiei, si problemele sint de aceea comentate in continuare cu re"erire la modelele particulare ale "ormelor garantiilor. Termenul de plata ,ind o cerere a "ost pre!entata si con"irmata prin documentatia corespun!atoare, plata urmea!a a "i e"ectuata de cater garant "ara nici o intir!iere decit cea necesara garantului pentru a veri"ica documentatia si a se asigura ca cerintele stipulate in garantie sau in (eguli au "ost respectate. in ca!ul garantiei de participare Ia licitatie aceasta documentatie este, de regula, limitata la declaratia bene"iciarului, de o natura speci"ica. 6ste simplu de veri"icat daca o asemenea declaratie apare, la prima vedere, sa "ie in buna ordine. &eaceea nici un termen aparte pentru
19=

plata cererii nu este stipulat in garantie. in ca!ul garantiei de executare sau de rambursare procedura de veri"icare5spre ex. in care deci!ia arbitrala poate "i tradusa 5 poate necesita anumit timp. Partile pot considera oportun de a indica in garantie un termen maxim pentru veri"icare. *;cesta paote "i in mod normal "i cel putin de !ece !ile lucratoare.4 , $ ,lau!a arbitrala . ...,. D , 5 Toate trei "orme model prevad arbitrajul in ca!ul litigiilor intervenite intre garnt si bene"iciar. Cormele mentionea!a in primul rind arbitrajul in con"ormitate cu (egulamentul ,.I.,. Totusi, orice alt sistem de arbitraj institutional sau ad 7oc5precum cel ba!a pe (egulamentul arbitrai al ,.N.U.&.,.I. 5 poate "i alt"el desemnat, ca! in care partile trebuie sa modi"ice respectiv "ormele. 6le pot de asemenea sa pre"ere excluderea tuturor normelor re"eritoare la arbitraj. Litigiile vor "i atunci solutionate de catre instante. in acest ca!, ;rticolul %%, alineatul 1, isi gaseste aplicare si prevede ca competenta exclusiva apartine instantei sediului *principal4 al garantului, sau, la optiunea bene"iciarului, instantei competente a tarii sucursalei care a emis garantia. (eturnareagarantiei ';.-, H,D. , Partilor li se aduce aminte de ;rticolul . a (egulilor Uni"orme, care prevede urmatoarele #in ca!ul in care o garantie incetea!a de a "i valabila in virtutea propriilor termene si conditii, sau a pre!entelor (eguli, retentia documentului in care este incorporata garantia nu con"era prin sine nici un drept bene"iciarului, si documentul trebuie returnat garantului "ara intir!iere.$ ;ceasta regula este incorporata prin re"erinta in Cormele +odel care urmea!a sa "ie #emise con"orm (egulilor Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale, ale ,amerei Internationale de ,omert *Publicatia ,.I.,. nr. 1':4$. ,2+6NT;(II )P6,ICI,6 %. 9arantia de participare la licitatie &ata expirarii &ata expirarii este o problema de importanta vitala pentru toate partile implicate. &upa acea data, daca nici o cerere nu a "ost primita de garant, raspunderea lui "ata de bene"iciar incetea!a. 6ste deaceea sugerat ca aceasta data sa "ie exprimata in insusi garantie. in ca! contrar, data expirarii este determinata con"orm (egulilor *;rticolul 84, adica sase luni de la data garantiei. 2 asemenea durata poate sa "ie uneori insu"icienta, spre ex. cererea de o"erte in cadrul licitatiei poate solicita ca garantia sa "ie valabila pentru o perioada determinata de timp dupa ultima !i stabilita pentru pre!entarea o"ertelor. intr5un asemenea ca! va "i esential de a indica o data potrivita a expirarii, in textul garantiei insasi. &ocumentatia . ; ,'! B.B.- 'D+ DUD. 5D,i' 5.5, .-.. n...... .,5 r. .--..;. &ocumentatia obisnuita, ceruta con"orm ;rticolului 9*a4 a (egulilor, este *a4 &eclaratia cu buna credinta a bene"iciarului, indiin care ca o"erta sa *precum speci"icat in garantie 5 si nici o o"erta di"erita sau modi"icata4 a "ost acceptata de bene"iciar, si ca ordonatorul ulterior nu a *i4 semnat contractul in con"ormitate cu termenii o"ertei speci"icate, sau *ii4 pre!entat o garantie de executare precum indicat in o"erta speci"icata. , *b4 2 declaratia adresata ordonatorului, exprimind acordul cu metoda indicata in garantie pentru solutionarea oricaror litigii asupra oricaror creante ale ordonatorului privind plata in "avoarea lui de catre bene"iciar a intregii sau unei parti din suma ceruta si platita con"orm garantiei. &eclaratia cu buna credinta *Partea *a4 a documentatiei obisnuite4 9arantul nu este solicitat sa veri"ice acuratetea sau veridicitatea declaratiei bona "ide mentionata in paragra"ul *a4 de mai susD aceasta va "i o c7estiune pentru a "i examinata de instanta sau tribunal arbitrai in eventualitatea in care ordonatorul disputa orice plata ceruta si e"ectuata con"orm garantiei. D
19>

Partile pot, totusi, sa convina asupra altei documentatii ca conditie pentru e"ectuarea platii con"orm garantiei, precum declaratia din partea unei persoane sau autoritati terte, a unei persoane desemnate de o asemenea autoritate, cit si deci!ia juridiciara sau arbitrala. in acest ca! asemenea alternativa, sau documentatia aditionala trebuie clar indicate in garantie. i ,ererea de plata con"orm garantiei de participare la licitatie, trebuie sa "ie in scris sau prin cablu sau telegrama sau telex *;rticolul >*%44. Corma model de cerere de plata, recomandata pentru utili!are, este optionala. Totusi, cererea nu va "i onorata pina in care ea nu este con"irmata prin documentatia speci"icata in garantie, in continuare, bene"iciarul nu va avea nici un temei pentru a pretentii, daca suma pretinsa a "ost in alt mod platita lui, spre ex. direct de catre ordonator. ;cordul cu metoda de solutionare a litigiilor viitoare *clau!a "orului sau clau!a arbitrala , 5 partea *b4 a documentatiei obisnuite4 ,ererea de plata trebuie sa "ie insotita de declaratia adresata ordonatorului, privind acordul ca orice litigiu asupra oricarei cereri de rambursare in "avoarea lui de catre bene"iciar a sumelor platite in ba!a garantiei, sa "ie solutionate de instanta judiciara sau arbitrala mentionata. 2 asemenea declaratie con"orma termenilor ;rticolului 9*a4 a (egulilor, trebuie sa "ie pre!entata garantului, in "avoarea ordonatorului. in ca! de , litigiu, este responsabilitatea ordonatorului de a initia procesele respective precum indicat in declaratie. '. 9arantia de executare . ' G;L2;(6; ,II &upa cum s5a mentionat in ,omentarii 9enerale, poate "i sugerat in ca!ul garantiei de , executare de a prevedea o reducere pro rata a valorii garantiei, odata cu executarile D, partiale. ;ngajamentele asumate de unii garanti - printre ei anumite companii de @ asigurare 5pot consta nu numai in plata unei anumite sume de bani, dar pot consta, ca alternativa a optinii garantului, in asigurarea executarii contractului. ;lti garanti, spre v ex. bancile, nu sint pregatite sa5si asume asemenea angajamente. &eoarece "ormularea ,.B unui asemenea angajament special depinde de particularitatile contractului sau de i u!antele garantului, este imposibil de a prevedea asemenea alternative in "orma model. ,, 9arantii care doresc sa emita tipurile mentionate de garantie trebuie sa modi"ice "orma ,, . model in mod corespun!ator. .$.' ,.B Dataexpirarii 'C'i?n.'' -,i,r :':.' $ &esi este pre"erabil de a insera o data speci"ica pentru expirarea garantiei, aceasta nu .5..,E intotdeauna este posibil, deoarece nu intotdeauna poate "i preva!ut la data emiterii garantiei pe ce durata va "i nevoie de garantia de executare. &aca nimic nu este indicat D in garantie, ;rticolul 8*b4 isi gaseste aplicarea, si garantia expira la sase luni de la data . indicata in contract pentru livrarea sau incetarea contractului, sau dupa orice prolongare ,D a acestora. Totusi, daca o data a expirarii este mentionata in garantie, atunci con"orm articolului = durata garantiei poate "i extinsa numai cu consimtamintul expres a garantului. ;st"el, daca garantul este doar in intir!iere cu livrarea, bene"iciarul trebuie sa5si pre!inte cererea in cadrul periodei stabilite de articolul 8*b4, adica pina la oricare data a expirarii indicata in garantie, sau, daca o asemenea data nu este indicata, atunci in cadrul a sase luni dupa data stabilita pentru livrare sau incetare a contractului. ;ceasta nu totdeauna poate sa "ie satis"acator pentru bene"iciar, care uneori doreste de la bun inceput ca garantia sa "ie valabila pina la !iua in care livrarea este e"ectiv "acuta, sau lucrarile executate, ori c7iar dupa s"irsitul perioadei mentionate. &upa aceasta este la discretia lui de a conveni o data acceptabila a expirarii cu ordonatorul, care ca e"ect va instructa corespun!ator garantul. 6ste de asemenea important 5 si nu numai pentru scopul de a "ace distinctie intre data expirarii la executarea in termen a garantiei, pe de o parte, si garantia de sustinere, pe de alta parte. 9arantia de sustinere de obicei intra in vigoare din momentul in care livrarea a "ost e"ectuata sau lucrarile au "ost executate si acceptate. &ata de incepere a unei asemenea garantii, garantie care va "i
199

valabila pentru o anumita perioada de timp, poate ast"el sa "ie di"icil de stabilit la momentul emiterii garantiei de executare. &aca garantia de sustinere nu indica o data a expirarii, atunci in con"ormitate cu (egulile ea va expira la o luna de la expirarea termenului de garantie, numai daca contrariul nu este stipulat suplimentar in "orma model. ;st"el, daca o garantia ordinara de executare trebuie sa "ie continuata de catre garant pe pentru durata termenului de garantie, partile trebuie sa includa clau!a respectiva in garantie, in sectiunea #;lte ,onditii$. &e obicei garantia de sustinere este pentru o suma mai mica decit cea a garantiei initiale de executare. &ocumentatia &aca nimic altceva nu a "ost preva!ut, (egulile *;rticolul 9*b44 speci"ica ca documentatia ceruta pentru plata in ba!a garantiei de executare, este ori deci!ia juridiciara sau arbitrala ce justi"ica cererea, adica re!ulta din ca!ul intre bene"iciar, pe de o parte, si ordonator, pe de altaD ori aprobarea scrisa de catre ordonator a cererii si valorii ce urmea!a a "i platita. (egulile nu speci"ica "aptul daca deci!ia judiciara trebuie sa "ie "inala sau daca trebuie sa emane de la o instanta anume. Corma model recunoaste deci!ia judecatoriilor de prima instanta c7iar daca acestea nu sint "inale. Problema poate "i uneori de o importanta practica, si partile care simt necesitatea de a clari"ica po!itia la acest compartiment, trebuie sa se asigure ca garantia indica clar "aptul daca deci!ia judecatoriei de prima instanta este document acceptabil, si daca deci!ia trebuie sau nu sa "ie "inala. La momentul "ormarii cererii, bene"iciarul trebuie sa pre!inte garantului o declaratie bona "ide precum ca ordonatorul nu si5a executat in mod cuvenit obligatiile contractuale. &eci!ia judiciara sau arbitrala indicata mai sus, trebuie pre!entata impreuna cu cererea, daca e posibil. in ca! contrar deci!ia trebuie trimisa pe cit de repede posibil. ,ererea nu va "i onorata pina in care documentatia speci"icata nu a "ost primita de catre garant. 6ste important, spre ex. pentru scopul stabilirii daca neexecutarea se re"era la perioada de livrare sau la cea de deservire pe garantie, posibil neacoperita de garantia in cau!a, ca declaratia bona "ide sa nu "ie "ormulata in termeni generali dara sa indice in ce privinte ordonatorul nu si5a onorat obligatiile. ,ontinutul declaratiei mentionate trebuie apoi sa "ie con"irmat de o deci!ie judiciara sau arbitrala, care urmea!a mai tir!iu. &eoarece deci!ia judiciara poate sa se re"ere si la alte c7estiuni decit cele preva!ute in garantie, poate "i necesar print declaratia mentionata de a preci!a daca cererea este sau nu con"irmata prin deci!ie judiciara sau arbitrala. &eci!ia judiciara sau arbitrala poate "i precedata de o procedura indelungata, si bene"iciarul poate in consecinta sa doreasca de a obtine plata cu ajutorul unor documente mai usor de obtinut, precum declaratia de catre inginerul, contabilul, supraveg7etorul sau alt specialist mutual acceptat. ;semenea documentatie trebuie apoi indicata in garantie in locul documentatiei speci"icate in (eguli. 6ste de asemenea important ca la momentul "ormarii declaratiei bene"iciarul sa estime!e cu buna credinta valoarea daunelor care, la opinia sa, ii sint datorate de catre ordonator, si sa nu ceara o suma mai mare decit aceasta. 9arantia, c7iar daca este pentru o valoare mai mare, nu trebuie sa "ie utili!ata pentru suma care este mai mare decit cea corespun!atoare valorii daunelor sau penalitatilor la care are dreptul bene"iciarul contra ordonatorului. ,u alte cuvinte, simpla neiexecutare nu trebuie sa aiba ca e"ect in "or"etarea intregii sume a garantiei, ci valoarea pretinsa trebuie sa se raporte la neexecutare si la consecintele acesteia. Partea "inala a declaratiei, ce indica ca suma indicata nu a "ost in alt "el platita bene"iciarului, de asemenea merita atentie deoarece ordonatorul paote insusi sa aduca satis"actie creantelor bene"iciarului, prin plata, reducere a pretului de cumparare, sau prin compensarea in natura a oricarei neexecutari. Perioada de garantie Partile pot uneori sa convina includerea in garantie a unei clau!e speci"iin care ca garantia de executare este valabila pentru o perioada de sustinere preva!uta in contract. 1. 9arantia de rambursare .,,,, ,.
800

... G;L2;(6; ,a si in ca!ul garantiei de executare, pentru a preveni supra5protectia poate "i sugerata garantia de rambursare ce se reduce din timp in timp in ceea ce priveste valoarea re"eritoare la care rambursarea poate "i solicitata. ;ceasta depinde "oarte mult de particularitatile contractului, si partile care doresc aceasta trebuie sa insere!e o clau!a respectiva in "orma model pentru a satis"ace intentia sa. (ambursarea intr5o valuta a avansurilor si trans"erurilor "acute in alta valuta, poate sa "ie uneori nesatis"acatoare pentru bene"iciar din di"erite motive, cum ar "i insu"icienta de valuta, restrictii sau "luctuatii valutare. Partile ast"el pot sa "ie impuse sa convina unde in si ce valuta rambursarea urmea!a sa "ie tacuta, si sa asigure ca termenii garantiei corespund acordului lor in acest sens. 6le vor "i tinute bineinteles sa asigure ca orice acord este con"orm oricaror legi aplicable, in materie valutara. &ata expirarii ,a si in ca!ul garantiei de executare, este pre"erabil desi nu intotdeauna posibil, de a "ixa o data in garantia de rambursare ca data a expirarii ei. &aca o asemenea data nu este indicata in garantie, aceasta va expira la sase luni de la data speci"icata in contract pentru livrare sau pentru incetarea Iu, sau de la oricare prolongarea a acestora. &aca nici o prolongare nu a "ost convenita, ci doar o intir!iere neautori!ata are loc din partea ordonatorului, bene"iciarul, pentru a5si pastra dreptul sau con"orm garantiei, ori va conveni cu ordonatorul asupra extinderii termenului expirarii si va obtine de la garant con"irmarea noii date a expirarii, ori va pre!enta cererea sa in termen de sase luni de la data stipulata in contract pentru livrare sau inc7eiere a contractului. &ocumentatia
D

&ocumentatia solicitata pentru plata in ba!a garantiei de rambursare, este de acelasi tip ca cea re"eritoare la garantia de executare. Intrarea in vigoare ;ceste (eguli nu contin norme re"eritoare la data in care garantia de rambursare intra in vigoare. Partile pot dori sa insere!e o clau!a speciala in garantie, speci"iin care ca aceasta nu intra in vigoare decit dupa primirea platii in avans ori de catre 9arant ori de catre ordonator, si ca suma platita este la dispo!itia lor. P;9INI ;L0;)T(6 *)uma si valuta sa "ie speci"icate, sau in I "ata de valoarea licitatiei4 *)a "ie speci"icataD in ca! contrar precum preva!ut de ;rticolul 8*a44 9;(;NTI; &6 P;(TI,IP;(6 L; LI,IT;TI6 6misa con"orm (egulilor Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale, ale ,amerei Internationale de ,omert *Publicatia ,.I.,. nr. 1':4 9arantul ...................................................................................................... 2rdonatorul *Participantul la licitatie4 ,...................................................... 0ene"iciarul *Partea ce emite cererea de o"erte4 ...................................... Licitatia la care se re"era garantia ............................................................. Galoarea maxima agregata a raspunderii 9arantului ............................. &ocumentatia ce con"irma orice cerere precum preva!uta mai jos &ata expirarii .............................................................................................. Noi, subsemnatii, "iind 9arant con"orm pre!entei garantii, prin aceasta ne angajam, "ara nici o alta conditie decit cele indicate in pre!entul document si (egulile sus5mentionate, sa platim 0ene"iciarului susmentionat la cererea lui scrisa sau prin cablu, telegrama sau telex, orice suma sau sume pina la concurenta cu valoarea maxima agregata dupa cum indicata mai sus, cu conditia %. ca cererea pentru o asemenea plata este primita de noi precum se prevede in ;rticolul > al (egulilor nu mai tir!iu de data expirarii susmentionataD '. ca cererea incorporea!a declaratia 0ene"iciarului precum ca suma solicitata nu a "ost in alt "el
80%

platita lui, direct sau indirect, de catre sau din partea 2rdonatoruluiD *&e inserat oricare alta documentatie speci"icata ca o premisa pentru onorarea cererii de plata4 *&aca un alt sistem de arbitraj este convenit, de5% indicat aici in locul arbitrajului ,I,4 *&aca clau!a arbitrala de mai sus a "ost exclusa, curtea avind competenta exclusiva este indicata in ;rticolul %% *14 a (egulilor4. 1. ca cererea este con"irmata de declaratia 0ene"iciarului precum ca o"erta 2rdonatorului a "ost acceptata de catre 0ene"iciar, si ca 2rdonatorul dupa aceasta ori nu a semnat contractul in corespundere cu o"erta, ori nu a pre!entat o garantie de executare dupa cum se prevedea in o"ertaD 8. ca cererea este insotita de declaratia 0ene"iciarului adresata 2rdonatorului, exprimind acordul de solutionare a oricaror litigii asupra oricaror cereri ale 2rdonatorului privind plata in "avoarea lui de catre 0ene"iciar a intregii sau unei parti din suma ceruta si platita con"orm garantiei, de catre o instanta judiciara sau un tribunal arbitrai speci"icat sau convenit con"orm ;rticolului 9*a4 a (egulilorD :. ca. 2rice litigi dintre noi ca 9arant, si 0ene"iciar, re"eritor la aceasta 9arantie sau orice plata in ba!a ei, "or "i de"initiv solutionate de arbitraj in con"ormitate cu (egulamentul de ,onciliere si ;rbitraj al ,amerei Internationale de ,omert. 5, tv D *locul si data4 *9arantul4 *)uma si va5luta sa "ie speci"icate, sau in I "ata de valoarea licitatiei4 *Nota in unele ca!uri poate "i util de a insera o clau!a re"eritoare la diminuarea valorii garantiei pe masura executarii contractului. Ge!i Introducerea4 *)a "ie speci"icataD in ca! contrar precum preva!ut de ;rticolul 8*a44 9;(;NTI; &6 (;+0U();(6 @,-tt@>@@v 6misa con"orm (egulilor Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale, ale ,amerei Internationale de ,omert *Publicatia ,.I.,. nr. 1':4 9arantul .................................................................................................. 2rdonatorul *Curni!orul5,ontractantul4 ............................................. 0ene"iciarul *,umparatorul5;ngajatul4 ............................................... ,ontractul la care se re"era garantia .................................................... Galoarea maxima agregata a raspunderii 9arantului .......................... &ocumentatia ce con"irma orice cerere precum preva!uta mai jos &ata expirarii .........................................................L...'.........$..'................... Noi, subsemnatii, "iind 9arant con"orm pre!entei garantii, prin aceasta ne angajam, "ara nici o alta conditie decit cele indicate in pre!entul document si (egulile sus5mentionate, sa platim 0ene"iciarului susmentionat la cererea lui scrisa sau prin cablu, telegrama sau telex, orice suma sau sume pina la concurenta cu valoarea maxima agregata dupa cum indicata mai sus, cu conditia %. ca cererea pentru o asemenea plata este primita de noi precum se prevede in ;rticolul > al (egulilor nu mai tir!iu de data expirarii susmentionataD '. ca cererea incorporea!a declaratia 0ene"iciarului precum ca suma solicitata nu a "ost in alt "el platita lui, direct sau indirect, de catre sau din partea 2rdonatoruluiD *Punctul *d4 de exclus ca inaplicabil, ori de inserat in el orice alta documentatie speci"icata ca premisa pentru onorarea cererii de plata4 *&aca un alt sistem de arbitraj este convenit, de5% indicat aici in locul arbitrajului ,IT 1. ca cererea este con"irmata de declaratia 0ene"iciarului precum ca 2rdonatorul nu si5a onorat obligatiile sale in ba!a contractului, indiin care in ce privinte 2rdonatorul nu si5a executat obligatiileD si ca in re!ultatul acestor incalcari 0ene"iciarul, in ba!a conditiilor contractului mentionat, a capatat dreptul la rambursarea platilor avansate 2rdonatoruluiD
80'

:. ca cererea este con"irmata de 'L i. , . 9 BBB a4 o deci!ie a judecatoriei de prima instantaD `HH b4 o deci!ie a trebunalului arbitrai, ce justi"ica cerereaD c4 aprobarea scrisa a cererii si a sumei cerute, data de 2rdonatorD d0 Noi ca 9arant vom "ace plata "ara nici o alta intir!iere decat cea necesara pentru noi ca sa ne asiguram ca conditiile indicate in (eguli si in pre!enta garantie au "ost respectate, si nu mai tir!iu de *...4 !ile lucratoare de la primirea de catre noi a documentatiei susmentionate. 2rice litigi dintre noi ca 9arant, si 0ene"iciar, re"eritor la aceasta 9arantie sau orice plata in ba!a ei, "or "i de"initiv solutionate de arbitraj in con"ormitate cu (egulamentul de ,onciliere si ;rbitraj al ,amerei Internationale de *)uma si valuta sa "ie speci"icate, sau in I "ata de valoarea licitatiei4 *Nota in unele ca!uri poate "i util de a insera o clau!a re"eritoare la diminuarea valorii garantiei pe masura executarii contractului. Ge!i Introducerea4 *)a "ie speci"icataD in ca! contrar precum preva!ut de ;rticolul 8*a44 9;(;NTI; &6 6?6,UT;(6 6misa con"orm (egulilor Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale, ale ,amerei Internationale de ,omert *Publicatia ,.I.,. nr. 1':4 9arantul ...................................................................................................... 2rdonatorul *Curni!orul5,ontractantul4 ................................................ 0ene"iciarul *,umparatorul5;ngajatul4 .......................... ,ontractul la care se re"era garantia ...................................................... Galoarea maxima agregata a raspunderii 9arantului ............................ &ocumentatia ce con"irma orice cerere precum preva!uta mai jos &ata expirarii .............................................................................................. ;lte conditii, daca exista
D

Noi, subsemnatii, "iind 9arant con"orm pre!entei garantii, prin aceasta ne angajam, "ara nici o alta conditie decit cele indicate in pre!entul document si (egulile sus5mentionate, sa platim 0ene"iciarului susmentionat la cererea lui scrisa sau prin cablu, telegrama sau telex, orice suma sau sume pina la concurenta cu valoarea maxima agregata dupa cum indicata mai sus, cu conditia ' r, tivi. ',.'W%. ca cererea pentru o asemenea plata este primita de noi precum se prevede in ;rticolul > al (egulilor nu mai tir!iu de data expirarii susmentionataD '. ca cererea incorporea!a declaratia 0ene"iciarului precum ca suma solicitata nu a "ost in alt "el platita lui, direct sau indirect, de catre sau din partea 2rdonatoruluiD 1. ca cererea este con"irmata de declaratia 0ene"iciarului precum ca 2rdonatorul nu si5a onorat obligatiile sale in ba!a contractului, indiin care in ce privinte 2rdonatorul nu si5a executat obligatiileD si ca in re!ultatul acestor incalcari 0ene"iciarul, in ba!a conditiilor contractului mentionat, a capatat dreptul la rambursarea platilor avansate 2rdonatoruluiD *Punctul *d4 de exclus ca inaplicabil, ori de inserat in el orice alta documentatie speci"icata ca premisa pentru onorarea cererii de plata4 *&aca un alt sistem de arbitraj este convenit, de5% indicat aici in locul arbitrajului ,I,4 *&aca clau!a arbitrala de mai sus a "ost exclusa, curtea avind competenta exclusiva este indicata in ;rticolul %% *14 a (egulilor4. 8. ca cererea este con"irmata de ,* t *, ,, , *ii
801

a4 o deci!ie a judecatoriei deprima instantaD , ,# f @' b4 o deci!ie a trebunalului arbitrai, ce justi"ica cerereaD c4 aprobarea scrisa a cererii si a sumei cerute, data de 2rdonatorD d4........................ ..,H....., Noi ca 9arant vom "ace plata "ara nici o alta intir!iere decat cea necesara pentru noi ca sa ne asiguram ca conditiile indicate in (eguli si in pre!enta garantie au "ost respectate, si nu mai tir!iu de *...4 !ile lucratoare de la primirea de catre noi a documentatiei susmentionate. 2rice litigi dintre noi ca 9arant, si 0ene"iciar, re"eritor la aceasta 9arantie sau orice plata in ba!a ei, "or "i de"initiv solutionate de arbitraj in con"ormitate cu (egulamentul de ,onciliere si ;rbitraj al ,amerei Internationale de ,omert. *locul si data4 .. *9arantul4 *&e exclus alternativele inaplicabile4 ,6(6(6; &6 PL;T; IN 0;O; 9;(;NTI6I &6 P;(TI,IP;(6 L;LI,IT;T%6 ,t )timati &omni, Noi, subsemnatii, "iind 0ene"iciar in ba!a garantiei *numarul4 *data4 emise de &voastra la instructiunile *2rdonatorul4, prin pre!enta solicitam plata in "avoarea noastra a sumei de ' Noi aducem la cunostinta si declaram ca o"erta 2rdonatorului, precum speci"icata in garantia mentionata, a "ost acceptata de noiD ca 2rdonatorul dupa aceasta nu a semnat contractul in corespundere cu o"erta pre!entat garantia de executare precum indicata in o"erta, si ca suma mentionata nu a "ost in alt mod platita nou, direct sau indirect, de catre sau din partea 2rdonatorului. ..... i $$$ 5B Noi anexam documentatia aditionala speci"icata in punctele *84 si *:4 a garantiei mentionate. $ i *locul si data4 *0ene"iciarul4 &6,L;(;TI; &6 ;,2(& ;&(6);T; 2(&2N;T2(ULUI &6 06N6CI,I;( *sa "ie anexata la cererea de plata in ba!a garantiei4 ,atre *Numele 2rdonatorului4 '' '$ ' " Noi, subsemnatii, "iind 0ene"iciar in ba!a garantiei *numarul4 .................*data4........................si emisa la instructiunile noastre de ...................................., prin pre!enta declaram ca sintem de acord ca orice litigiu asupra oricarei cereri de rambursare in "avoarea noastra a intregii sau unei parti a sumei platite in ba!a garantiei, sa "ie solutionate de r $$ ' "''" ' @ *a4 *detalii privind oricare instanta judiciara precum speci"icata in documentele re"eritoare la licitatie4D . *b4 *detalii privind oricare tribunal arbitrai precum speci"icat in documentele re"eritoare la licitatie4D *c4 arbitraj in con"ormitate cu (egulamentul arbitrai al ,.I.,. sau al ,NU&,I, la optiunea &voastraD *d4 *detalii privind alta metoda convenita de solutionare a litigiilor0. K *locul si data4 *0ene"iciarul4 *&e exclus sau de completat, dupa ca!4 ,6(6(6; &6 PL;T; IN 0;O; 9;(;NTI6I &6 (;+0U();(6 )timati &omni,
+

808

' Noi, subsemnatii, "iind 0ene"iciar in ba!a garantiei *numarul4 *data4 emise de &voastra la instructiunile *2rdonatorul4, prin pre!enta solicitam plata in "avoarea noastra, la primirea de &voastra a documentatiei indicate mai jos, a sumei de Noi aducem la cunostinta si declaram vv ca 2rdonatorul nu si5a executat obligatiunile lui contractuale, in urmatoarele privinte ................................................................................. ca ca re!ultat al celor mentionate, noi am capatat in ba!a contractului dreptul la rambursarea platilor avansate de catre noi 2rdonatoruluiD si ca suma mentionata nu a "ost in alt mod platita nou, direct sau indirect, de catre sau din partea 2rdonatorului. i Noi anexam sau vom anexa pe cit de repede posibil, in sustinerea cererii noastre *a4 deci!ia instantei in procesul intre noi si 2rdonatorD *b4 deci!ia in procesul arbitrai, ce justi"ica cererea noastraD *c4 aprobarea in scris a cererii si sumei de platit, data de 2rdonatorD *d4 *detalii privind documentele speci"icate in garantie4 *&e exclus alternativele inaplicabile4 *locul si data4 *0ene"iciarul4 *&e exclus alternativele inaplicabile4 ,6(6(6; &6 PL;T; IN 0;O; 9;(;NTI6I &6 6?6,UT;(6 )timati &omni, ,. i ' l$i.r Noi, subsemnatii, "iind 0ene"iciar in ba!a garantiei *numarul4 *data4 emise de &voastra la instructiunile *2rdonatorul4, prin pre!enta solicitam plata in "avoarea noastra, la primirea de &voastra a documentatiei indicate mai jos, a sumei de Noi aducem la cunostinta si declaram , ioH:8 ,D,L'LD ca 2rdonatorul nu si5a executat obligatiunile lui contractuale, in urmatoarele privinte .................................................................................. ca ca re!ultat al celor mentionate, noi am capatat in ba!a contractului dreptul la rambursarea platilor avansate de catre noi 2rdonatoruluiD si ca suma mentionata nu a "ost in alt mod platita nou, direct sau indirect, de catre sau din partea 2rdonatorului. Noi anexam sau vom anexa pe cit de repede posibil, in sustinerea cererii noastre W 3,' ...,; *a4 deci!ia instantei in procesul intre noi si 2rdonatorD *b4 deci!ia in procesul arbitrai, ce justi"ica cererea noastraD *c4 aprobarea in scris a cererii si sumei de platit, data de 2rdonatorD *d4 *detalii privind documentele speci"icate in garantie4 *locul si data4 *0ene"iciarul4 Anexa 5I.6. (eguli Uni"orme pentru 9arantiile la ,erere *U(&9 8:>4, %99' $ (69ULI UNIC2(+6 P6NT(U 9;(;NTIIL6 L; ,6(6(6 *Uni"orm (ules "or &emand 9uarantees 5 U(&9 8:>4 PU0LI,;TI;N(. 8:>,%99' 5vi, ,;+6(; &6 ,2+6(T INT6+;TI2N ;L 5 P;(I) c T7e I,, Uni"orm (ules "or &emand 9uarantees *U(&9 8:>4, ;pril %99'. c Traducerea neo"iciala in limba romina de Gictor 0urac 5 INT(2&U,6(6 (egulile Uni"orme pentru 9arantiile la ,erere *Publicatia ,.I.,. nr. 8:>4 constituie re!ultat al
80:

activitatii 9rupului comun de lucru al ,I,, compus din membrii repre!entind ,omisiile de U!ante de ,omert international, si de U!ante si Te7nica 0ancaraD si a lucrului 9rupului de elaborare, constituit pentru a "inali!a pre!entul text. (egulile sint menite sa "ie aplicate pe plan international, in ceea ce priveste utili!area garantiilor la cerere, adica a garantiilor, obligatiilor si altor angajamente de plata in ba!a carora obligatia garantului sau emitentului de a plati re!ulta din pre!entarea unei cereri scrise si a oricaror alte documente speci"icate in garantie,si nu este conditionata de neiexecutarea de "apt de catre prindipal a tran!actiei de ba!a. 9arantiile la cerere di"era de acreditivele documentare prin aceea ca ele sint corespun!ator invocate doar in ca!ul neexecutarii de catre ordonator. Totusi, garantul, asemenea emitentului acreditivului documentar, este preocupat nu de "aptul neexecutarii ci doar de documentele pre!entate. ;creditivele standbB sint deja reglementate de (egulile si U!antele Uni"orme privind ;creditivele &ocumentare *U,P4 *(evi!uite in %9>1, Publicatia nr. 8004. 6le au evoluat in instrumente universale de suport "inanciar, utili!ate intr5un sir mult mai vast de actiivitati "inanciare si comerciale decit garantiile la cerereD si care in mod regulat implica practici si proceduri *ex. con"irmare, emitere din contul bancii, pre!entarea documentelor unei alte parti decit emitentul4 rar intilnite in cadrul garantiilor la cerere, "apt ce explica proximitatea standbB cu acreditivele documentare. (espectiv, desi standbB sint dpdv te7nic in cadrul de"initiei garantiei la cerere, se preconi!ea!a ca emitentii standbB vor continua sa utili!e!e U,P, care sint in acelasi timp si mai detaliate, si mai apropriate cerintelor particulare ale creditelor documentare. ;ceste (eguli nu se aplica "ata de "idejusiunilor si altor garantii conditionale sau garantiilor sau altor angajamente accesorii in ba!a carora obligatia garantului de a plati apare numai in ca!ul neexecutarii de "apt de catre ordonator. ;sa instrumente sint pe larg utili!ate insa sint di"erite ca esenta, de garantiile la cerere, si sint in a"ara domeniullui si scopului pre!entelor (eguli. ;ceste (eguli Uni"orme noi au "ost elaborate deoarece (egulile ,.I.,. din %9=> privind 9arantiile ,ontractuale *Publicatia ,.I.,. nr. 1':4 nu a "ost larg acceptate. Noile (eguli re"lecta mai succint interesele di"erite ale partilor implicate in tran!actia de garantie la cerere. Totusi, deoarece Publicatia nr. 1': continua sa "ie utili!ata in anumite ca!uri, ea va avea "orta atit timp cit se vor gasi ce ce doresc sa o utili!e!e cu pre"erinta "ata de pre!entele (eguli. Giitorul publicatiei nr. 1': va "i reva!ut la o data ulterioara, in lumina experientei utili!arii ei. ' 0ene"iciarul 0ene"iciarul doreste sa se asigure de riscul neexecutarii obligatiilor ordonatorului "ata de bene"iciar con"orm tran!actiei de ba!a pentru care este emisa garantia. 9arantia reali!ea!a aceasta prin acordarea accesului rapid bene"iciarului la o suma de bani daca obligatiile mentionate nu sint executate. 2rdonatorul &esi recunoscind necesitatile bene"iciarului, ordonatorul este indreptatit in ba!a ec7itatii si bunei credinte sa "ie in"ormat in scris asupra "aptului, si detaliilor a"erente, in care i se pretinde ca ar "i in incalcarea obligatiunilor sale. 9arantul Pentru aplicarea acestor (eguli, garantia nu trebuie sa stipule!e nici o conditie pentru e"ectuarea platii, alta decit pre!entarea unei cereri scrise si a altor documente prescrise. in particular, termenii garantiei nu trebuie sa solicite garantului sa decida daca bene"iciarul sau ordonatorul au executat sau nu obligatiunile sale con"orm tran!actiei de ba!a, ce nu este preocuparea garantului.Cormularea garantiei trebuie sa "ie clara si "ara ambiguitati. Partea instructanta ' $ '$''
80.

Noile (egii reconosc practica raspindita de expediere de catre o terta persoana a instructiunilor, primite de ea de la sau din partea ordonatorului, catre garant, si contra5 garantarii acestor instructiuni. 9eneralitati ,%, isi propune sa incuraje!e corecta practica de cereri5garantii, care este ec7itabila "ata de toate partile implicate, si crede ca aceste (eguli vor avea ca e"ect o balanta justa a intereselor, prin recunoasterea drepturilor si obligatiilor tututor partilor. in comparatie cu (egulile ,.l.,. din %9=>, aceste (eguli incorporea!a o modi"icarea majora in "avoarea bene"iciarilor, in ceea ce priveste limitarea lor la garantiile care solicita pre!entarea unei deci!ii arbitrale sau alta evidenta documentara in suportul oricarei garantii. Totusi, garantiile care solicita o asemenea evidenta continua sa "ie incluse in domeniull pre!entelor (eguli. ;ceste (eguli noi de asemenea contin norme re"eritoare al contra5garantii. ,eea ce este caracteristic pentru toate garantiile supuse pre!entelor (eguli, este "aptul ca ele sint platibile la pre!entarea unui sau mai multor document*e4. ,erintele documentare speci"icate in garantiile la cerere, di"era mult unele de la altele. La o extrema se a"la garantia platibile doar la pre!entarea unei cereri scrise, "ara nici o declaratie de neexecutare sau alta cerinta documentara. La alta extrema se situia!a garantia care solicita pre!entarea unui deci!ii judiciare sau arbitrale. intre aceste doua extreme se a"la numeroase "orme intermediare ale garantiilor, precum garantiile ce solicita declaratia bene"iciarului privind neexecutarea, cu sau "ara indicarea esentei neexecutarii, sau pre!entarea unui certi"icat de catre inginer sau supraveg7etor. Toate ele nimeresc sub incidenta (egulilor. Totusi, interesele bene"iciarului trebuie sa "ie ec7ilibrate prin necesitatea protectiei ordonatorului "ata de cerintele neec7itabile in ba!a garantiei. ,.l.,. considera re!onabil sa prevada ca con"orm principiilor ec7itatii si comertului cu buna credinta, o cerere trebuie sa "ie pre!entata in scris si trebuie sa "ie cel putin insotita de o declaratie a bene"iciarului, cu indicarea detaliilor, asupra neexecutarii de catre ordonator a obligatiilor 5 ceea ce prescrie ;rticolul '0. Partea care doreste sa evite sau altere!e c7iar si aceasta cerinta, este libera de a o "ace dar trebuie sa ia masuri pentru excluderea sau modi"icarea e"ectelor ;rticolului '0, c7iar in textul garantiei. Totusi, ;rticolul '0, citit impreuna cu ;rticolele '*b4 si *c4, 9 si %%, indica clar ca garantii nu sint preocupati de caracterul adecvat a oricarei declaratii de neexecutare. 0ineinteles, documentele trebuie sa para a "i con"orme conditiilor garantiei, ast"el incit daca o necon"ormitate este aparenta la anali!a de "orma a documentului, bene"iciarul nu este indreptatit sa primeasca plata. +ai mult decit atit, aceste (eguli nu a"ectea!a principiile sau regulile dreptului national re"eritoare la "rauda sau abu!ul mani"estat, sau solicitarea incorecta a garantiilor. ;semenea U,P, aceste noi (eguli Uni"orme pentru 9arantiile la ,erere se aplica daca sint in mod express mentionate in textul garantiei, iar succesul lor depinde de utili!area de catre comunitatea comerciala internationala. ,I,, prin intermediul comitetelor sale nationale si "orurilor internationale, va incuraja insistent gruparile industriale si "inanciare sa adere la pre!entele (eguli, care vor contribui la asigurare uni"ormitatii u!antelor privind cerintele "ata de garantiile la cerere. ;. &2+6NIULL )I ;PLI,;(6; (69ULIL2( Articolul : ;ceste (eguli se aplica oricarei garantii la cerere, si amendamentelor aduse acesteia, pe care un garant *dupa cum descris mai jos4 a primit instructiuni sa o emita, care stabileste ca ii sint aplicabile (egulile Uni"orme pentru 9arantiile la ,erere ale ,amerei Internationale de ,omert Paris 5 Publicatia nr. 8:>, si care are ca e"ect de a obliga toate partile implicate, exceptind situatia cind in garantie sau in amendamentul adus acesteia sa preci!at in mod expres alt"el. 0. &6CINITII )I P(6,IO;(I 96N6(;L6 Articolul E Hminav L D .;) ' D5-:' U ' a4 Potrivit acestor (eguli, o garantie la cerere *denumita in continuare #9arantie$4 inseamna orice garantie, titlu obligational sau angajament de plala, oricum ar "i denumita sau descrisa de o banca, de o societate de asigurare sau de o alta persoana "i!ica sau juridica *denumita in
80=

continuare #9arant$4, data in scris pentru plata unei sume de bani, la pre!entarea, in con"ormitate cu termenii angajamentului asumat, a unei cereri de plata scrise si a oricarui*or4 alt*e4 document*e4 *de exemplu, certi"icat eliberat de un ar7itect sau inginer, deci!ie judiciara sau arbitrala4 care pot "i speci"icate in garantie, acest angajament "iind asumat i. la cererea sau in ba!a instructiunilor si pe raspunderea unei parti *denumita in continuare #2rdonator$4D sau ii. la cererea sau pe ba!a instructiunilor si pe raspunderea unei banci, societati de asigurare sau a oricarei persoane "i!ice sau juridice *denumita in continuare #Parte instructanta$4, actionind pe ba!a instructiunilor 2rdonatorului in "avoarea unei alte parti *denumita in continuare,.0ene"iciar$4. b4 9arantiile prin natura lor sint tran!actii distincte de contract*e4 sau conditiile licitatiei*ilor4 pe care ele s5ar putea ba!a, iar 9arantii nu sint in nici un mod implicati sau obligati de ast"el de contract*e4 sau conditii, c7iar daca in textul 9arantiilor se "ac re"eriri la acestea. 2bligatia 9arantului, in ba!a garantiei, este de a plati suma sau sumele preci!ate in aceasta, la pre!entarea cererii scrise la plata si a altor documente preci!ate in garantie, documente ce apar a "i in concordanta cu termenii 9arantiei. c4 Pentru scopul acestor (eguli, #,ontra5garantia$ inseamna orice 9arantie, titlu obligational sau alt angajament de plata asumat de Partea instructanta, oricum ar "i denumita sau descrisa, dat in scris pentru plata unei sume de bani 9arantului la pre!entarea, in con"ormitate cu termenii angajamentului asumat, a unei cereri de plata scrise si a altor documente speci"icate in ,ontra5 garantie, care sa apara a "i concordanta cu termenii ,ontra5garantiei. ,ontra5garantiile prin natura lor sint tran!actii separate de 9arantia la care ele se re"era, precum si de orice alt*e4 contract*e4 sau conditii ale licitatiei*ilor4, iar Partile Instructante nu sint in nici un mod implicati sau obligati de aceste 9arantii, contracte sau conditii, c7iar daca in textul ,ontra5garantiei se "ac re"eriri la aceastea. d4 6xpresiile #in scris$ sau #scris$ includ si teletransmisia autenti"icata sau un mesaj ec7ivalent si controlat electronic *#6&I$ 5 electronic data interc7ange4. Articolul F Toate instructiunile privind emiterea 9arantiilor si a amendamentelor la acestea, precum si insasi 9arantiile si amendamentele aduse acestora, trebuie sa "ie clare si precise si trebuie sa evite detaliile excesive. In consecinta, toate 9arantiile trebuie sa stipule!e a4 2rdonatorulD b4 0ene"iciarulD -M .. L,DD . .,.... ,;;; , D, j c4 9arantulD d4 tran!actia in ba!a careia a "ost necesara emiterea 9arantieiD e4 suma maxima de plata si moneda in care se va "ace plataD "4 &ata limita sau 6venimentul la care expira valabilitatea 9arantieiD g4 conditiile in care se va solicita plataD 74 alte preci!ari privind reducerea valorii 9arantiei. Articolul G &reptul 0ene"idarului de a solicita plata unei 9arantii nu este cesionabil, decit daca, in textul 9arantiei sau amendamentului adus acesteia, s5a preva!ut alt"el. ;cest articol nu a"ectea!a dreptul 0ene"iciarului de a cesiona orice suma pe care el o poate sau va putea incasa in virtutea 9arantiei. Articolul & Toate 9arantiile sau ,ontra5garantiile sint irevocabile, in a"ara de ca!ul in care nu se preci!ea!a alt"el in textul lor. Articolul 6 2 9arantie intra in vigoare de la data la care este emisa, numai daca in textul ei nu se preci!ea!a expres ca intrarea in vigoare a 9arantiei va avea loc la o data ulterioara sau ca intrarea in vigoare constituie subiectul unor conditii speci"icate in 9arantie si determinabile de catre 9arant pe ba!a oricaror documente speci"icate in 9arantie.
80>

Articolul H a4 &aca un 9arant a primit instructiuni pentru emiterea unei 9arantii, dar instructiunile sint de asa natura, inct daca ar "i indeplinte, 9arantul, ca urmare a legii sau reglementarilor din tara emiterii 9arantiei, ar "i in incapacitatea de a indeplini termenii 9arantiei, instructiunile ast"el primite nu vor "i executate, iar 9arantul de indata, prin telecomunicatii, iar daca ast"el nu este posibil, prin orice alte mijloace rapide de comunicare, va in"orma partea de la care a primit aceste instructiuni, cu privire la motivele privind aceasta incapacitate si va solicita instructiuni adecvate. b4 Nimic din cele indicate in pre!entul articol nu il obliga pe 9arant sa emita o 9arantie, in ca!ul in care el nu este de acord sa o emita. Articolul e 2 9arantie poate contine prevederi exprese re"eritoare la reducerea sumei sau sumelor speci"icate sau determinabile a 9arantiei, la o data sau date preci!ate in garantie sau la pre!entarea catre 9arant a documentului*elor4 speci"icat*e4 pentru acest scop in 9arantie. Articolul ' 5 Toate documentele speci"icate si pre!entate in ba!a 9arantiei, inclusiv cererea *de plata4, vor "i examinate de 9arant cu o grija re!onabila, pentru a se asigura con"ormitatea aparenta a acestora cu termenii 9arantiei. ,ind documentele pre!entate 9arantului nu apar a "i con"orme cu termenii 9arantiei sau nu concorda intre ele, documentele vor "i re"u!ate. Articolul :C a4 9arantul va avea un interval de timp re!onabil pentru a examina cererea de plata re"eritoare la o 9arantie si pentru a decide plata sau re"u!ul cererii. b4 &aca 9arantul re"u!a cererea, el trebuie de indata sa il anunte pe 0ene"iciar, prin teletransmisie, sau, daca ast"el nu este posibil, prin orice mijloc de comunicare. 2rice documente pre!ente in ba!a 9arantiei vor "i tinute la dispo!itia bene"iciarului. Articolul :: ti'," ' ,...D.5. 9arantii si Partile Instructante nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate cu privire la "orma, su"icienta, exactitatea, autenticitatea, "alsitatea sau e"ectul legal al oricarui document care le este pre!entatD cu privire la declaratiile generale sau@si particulare continute de aceste documenteD si cu privire la buna credinta sau actiunile sau omisunile vreunei persoane, oricare ar "i ea. (.( B , Mi ,',ii Articolul :E 9arantii si Partile Instructante nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele ce decurg din intir!ierea si@sau pierderea oricaror mesaje, scrisori, cereri sau documente ce au "ost transmise, sau pentru intir!ierea, deteriorarea sau alte erori care apar ca urmare a transmiterii lor prin orice sistem de telecomunicare. 9arantii si Partile Instructante nu isi asuma nici o obligatie pentru erorile de traducere sau interpretare a termenilor te7nici, si isi re!erva dreptul sa transmita textul 9arantiei sau parti ale acesteia "ara sa le traduca. Articolul :F 9aranti si Partile Instructante nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate pentru consecintele ce decurg din intreruperea activitatii lor, determinata de "orta majora, tulburari civile, insurectii, ra!boaie sau orice alte cau!e independente de vointa lor, sau de greve, blocajul activitatilor sau actiuni industriale de orice natura ar "i acestea. Articolul :G a4 9arantii si Partile Instructante ce utili!ea!a serviciile unei alte parti, ca urmare a instructiunilor primite de la 2rdonator, "ac aceasta pe contul si pe riscul 2rdonatorului. b4 9arantii si Partile Instructante nu isi asuma nici o obligatie sau responsabilitate, daca
809

instructiile pe care ei le5au transmis nu au "ost executate, c7iar daca initiativa alegerii acestei alte parti le apartine. c4 2rdonatorul va "i raspun!ator sa il despagubeasca pe 9arant sau Partea Instructanta, daca este ca!ul, pentru toate obligatiile si responsabilitatile impuse de legile si u!antele din alte tari. , 5 a5.5. ...... . , ,.j . "i ,.' , Articolul :& ' . , , 9arantii si Partile Instructante nu vor "i exonerati de obligatiile si responsabilitatile lor, in virtutea articolelor %%, %' si %8, daca nu au actionat cu buna credinta si cu o atentie re!onabila. Articolul :6 Un 9arant este raspun!ator "ata de 0ene"iciar numai in ba!a termeniilor 9arantiei si oricarui*ror4 amendament*e4 adus*e4 acesteia, in ba!a acestor (eguli, si pina la o suma ce nu o depaseste pe cea preci!ata in 9arantie si orice amendament*e4 adus*e4 acesteia. ,. ,6(6(I Articolul :H ' Cara a se aduce un prejudiciu celor stipulate in ;rticolul %0, in ca!ul in care 9arantul primeste o cerere *de plata a garantiei5aut.4 el de indata trebuie sa5% in"orme!e pe 2rdonator sau, dupa ca!, Partea Instructanta, care la rindul sau va in"orma 2rdonatorul. . .. :i ':, iiA l Articolul :I )uma de plata in cadrul unei 9arantii poate "i redusa cu suma oricarei plati, e"ectuate de 9arant pentru a satis"ace o cerere care se re"era la aceea 9arantie, iar in ca!ul in care suma maxima platibila con"orm 9arantiei, a "ost e"ectuata prin plata si@sau prin reducere, 9arantia se considera executata, indi"erent daca 9arantia si orice amendament*e4 adus*e4 acesteia sint restituite sau nu. , D .L 'nLj9*iLLi) MD'DL ,@ .D s Articolul :' 2 cerere trebuie "acuta in concordanta cu termenii 9arantiei pina la expirarea acesteia, adica la sau pina la data sau evenimentul in care expira valabilitatea 9arantiei, dupa cum acest eveniment este de"init in ;rticolul ''. in particular, toate documentele indicate in 9arantie drept conditie a cererii de plata, si orice declaratie solicitata potrivit ;rticolului '0, trebuie pre!entate 9arantului inainte de expirarea garantiei la locul emiterii eiD in ca! contrar, cererea de plata va "i re"u!ata de 9arant. ...;'' "i ,jD"l " Articolul EC a4 2rice cerere in ba!a 9arantiei trebuie "acuta in scris si trebuie *aditional la alte documente indicate in garantie4 sa "ie con"irmata printr5o declaratie scrisa *"ie in insasi cerere, "ie intr5un document sau documente separate care insotesc cererea si la care se "ac re"eriri in cerere4, care sa preci!e!e *i4 ca 2rdonatorul nu si5a respectat obligatia*ile4 asumate prin contractul*ele4 de ba!a, sau in ca!ul 9arantiei de participare la licitatie, conditiile de o"ertare *adjudecare4Dsi *ii4 in ce consta neindeplinirea obligatiilor de catre 2rdonator. b4 2rice cerere in ba!a unei ,ontra5garantii, trebuie insotita de declaratia scrisa atestind ca 9arantul a primit cererea in ba!a 9arantiei, con"orma cu prevederile 9arantiei si acestui articol. c4 Paragra"ul *a4 al acestui articol se aplica in masura in care nu este exclus, in mod expres, prin prevederile din textul 9arantiei. Paragra"ul *b4 al acestui articol se aplica in masura in care nu este exclus, in mod expres, prin prevederile din textul ,ontra5garantiei. d4 Nimic in pre!entul articol nu a"ectea!a aplicarea ;rticolelor '*b4 si *c4, 9 si %%. Articolul E: 5, $
8%0

. U. D. ...5..5.' . 9arantul trebuie sa transmita "ara intir!iere 2rdonatorului cererea 0ene"iciarului, impreuna cu documentele conexe, sau, dupa ca!, Partii Instructante pentru ca aceasta sa o transmita L 2rdonatorului. LD.D 'D U .,5D,.DD5 'l 6. P(6G6&6(I (6C6(IT2;(6 L; 6?PI(;(6 Articolul EE 6xpirarea termenului de pre!entare a cererii speci"icat in 9arantie, va avea loc in !iua calendaristica speci"icata *#&ata de expirare$4 sau in !iua pre!entarii catre 9arant a documentului*lor4 speci"icat*te4 pentru scopul expirarii *#6veniment ce determina expirarea$4. &aca in textul unei 9arantii sint speci"icate deopotriva &ata de expirare si 6venimentul ce determina expirarea, 9arantia v5a expira de indata ce oricare dintre acestea se va produce primul, indi"erent daca 9arantia sau orice amendament adus acesteia a "ost restituit sau nu. c 5
D

-,,,-, , Articolul EF Indi"erent de dispo!itiile privitoare la expirare, pe care le cuprinde o 9arantie, ea va "i anulata la pre!entarea catre 9arant a 9arantiei insasi sau a declaratiei scrise a 0ene"iciarului prin care acesta il eliberea!a pe 9arant de obligatiile ce5i reveneau in ba!a 9arantiei, indi"erent daca, in acest ultim ca!, 9arantia sau orice amendament adus acesteia a "ost restituit*a4 sau nu. Articolul EG &aca o 9arantie a incetat prin plata, expirare, anulare sau in alt mod, retinerea 9arantiei si oricaror amendamente aduse acesteia nu con"era nici un "el de drepturi 0ene"iciarului in ba!a 9arantiei. tv @ *;: B B "rticolul #9 @ ? ,;,:.,, ...,-I ,8..&aca 9arantul a luat cunostinta de "aptul ca 9arantia a incetat prin plata, expirare, anulare sau prin orice alt mod, sau ca a intervenit o reducere a sumei de plata in ba!a 9arantiei, 9arantul va noti"ica "ara intir!iere 2rdonatorul sau, dupa ca!, Persoana Instructanta care in acest scop il va noti"ica pe 2rdonator. Articolul E6 &aca 0ene"iciarul solicita o prelungire a valabilitatii 9arantiei, ca o alternativa la cererea con"orma cu termenii si conditiile 9arantiei si cele continute in aceste (eguli, 9arantul va trebui sa in"orme!e de indata partea de la care 9arantul a primit instructiuni. 9arantul in acest ca!, va suspenda plata cererii, pe un interval de timp re!onabil, pentru a permite 2rdonatorului si 0ene"iciarului sa ajunga la o intelegere cu privire la o ast"el de prelungire a valabilitatii, si pentru a permite 2rdonatorului sa ia masuri in vederea emiterii unei ast"el de prelungiri. &aca nu se acorda nici o prelungire in intervalul de timp preva!ut in paragra"ul anterior, 9arantul este obligat sa plateasca 0ene"iciarului suma con"orm 9arantiei, "ara sa solicite nici o alta actiune suplimentara din partea 0ene"iciarului. 9arantul nu isi asuma nici o obligatie *pentru plata dobin!ii sau alta cau!a4 c7iar daca orice plata in "avoarea 0ene"iciarului a "ost intir!iata ca re!ultat al procedurii sus5mentionate. ,7iar daca 2rdonatorul accepta sau solicita o prelungire a valabilitatii, aceasta nu va "i acordata decit daca 9arantul si Partea sau Partile Instructanta*e4 sint de acord la rindul lor. C. &(6PTUL ;PLI,;0IL )I 3U(I)&I,TI; Articolul EH Numai daca in textul 9arantiei sau ,ontra59arantiei nu se preci!ea!a alt"el, legea aplicabila este cea a locului unde isi des"asoara activitatea 9arantul sau Partea Instructanta, sau, daca 9arantul
8%%

sau Partea Instructanta au mai multe locuri unde isi des"asoara activitatea, cea a locului sucursalei care a emis 9arantia sau ,ontra59arantia. Articolul EI Numai daca in textul 9arantiei sau ,ontra59arantiei nu se preci!ea!a alt"el, orice litigiu intre 9arant si 0ene"iciar cu privire la 9arantie sau ,ontra59arantie, sau intre Partea Instructanta si 9arant re"eritor la ,ontra59arantie, va "i solutionat numai de instanta *tribunalul4 competent*a4 a tarii in care isi des"asoara activitatea 9arantul sau Partea Instructanta *dupa ca!4 sau, daca 9arantul sau Partea Instructanta au mai multe locuri unde isi des"asoara activitatea, de instanta *tribunalul4 competent*a4 a tarii unde este amplasata sucursala care a emis 9arantia sau ,ontra5 9arantia. Anexa 5I. =. Cormele model ale ,.I.,. pentru emiterea garantiilor la cerere *%9984 C2(+6L6 +2&6L ;L6 ,.I., P6NT(U 6+IT6(6; 9;(;NTIIL2( L; ,6(6(6 c I,, +odel Corms "or Issuing &emand 9uarantees, Publication nr. :01*64, I,, Pub5 lis7ing ).;., Paris, Crance, %998 c Traducerea neo"iciala in limba romina de autor. #&>-ND -N%-N1* Cormele model incluse in aceasta publicatie, au ca scop "acilitarea elaborarii garantiilor celor mai "recvent "olosite in comertul international, emise in con"ormitate cu (egulile Uni"orme ale ,.I.,. privind garantiile la cerere, Publicatia nr. 8:>, care a "ost pentru prima data publicata in ;prilie %99'. Pre!enta publicatie completea!a setul propunerilor ,.I.,. intru stabilirea standardelor bancare si promovarea comeitului ec7itabil si uni"ormitatii in practica utili!arii garantiilor la cerere. in plus, ,.I.,. a publicat deja 9idul sau asupra (egulilor Uni"orme ale ,.I.,. privind 9arantiile ,ontractuale, Publicatia Nr. :%0. ,.I.,. exprima multumiri deosebite membrilor 9rupului de lucru responsabil pentru elaborarea (egulilor Presedintelui, &lui +artin 9. )7aN *+area 0ritanie4D &lui (einliard Langeric7 *&anemarca4D &nei 3ette -. (onoe *&anemarca4D Pro". +ic7el Gasseur *Cranta4D &lui ;ndre Priim *Cranta4D &lui /laus 6. 0ro!io *9ermania4D &lui 0ac7ir 9eorges ;""a<i *)iria4D si &lui ;nders T7unMvist *)uedia4, respectiv. ,.I.,. as dori de asemenea sa exprime recunostinta &lui )te"an &ras!c!B<, &irector pentru &e!voltare Internationala, sediul ,.I.,, care a activat in calitate de secretar al grupului de lucruD comitetelor nationale ale ,.I.,D altora care au contribuit cu e"orturile sale la aceasta lucrare. L INT(2&U,6(6 in %99', ,.I.,. a publicat (egulile sale Uni"orme privind 9arantiile ,ontractuale *U(&94, Publicatia ,.I.,. nr. 8:>. (egulile re"lecta practica curenta a garantiilor la cerere, si au ca scop atingerea unui ec7ilibru just intre interesele concurente ale partilor implicate. ,.I., considera ca stabilirea unor standarde ale celor mai bune practici este bene"ica pentru toti cei implicati in comertul cu garantii la cerere, si sint deja semne ca U(&9 este de acum tot mai mult utili!at, pe masura ce existenta lui este tot mai larg cunoscuta. Cormele model ce urmea!a, au "ost elaborate de un grup mic de banc7eri si juristi ce lucrau sub supraveg7erea ,omisiei pentru Te7nica si Practica 0ancara, ale carei membri repre!inta organi!atiile cel mai "recvent solicitate sa "ie 9arant sau Parte lnstructanta, si ale caror organi!atii sint responsabile pentru "ormularile utili!ate in garantiile lor. &esi recunoscind "aptul ca U(&9 este desc7isa pentru aplicare si de catre alte societati decit bancile, este indubitabil ca pe departe cea mai mare parte a garantiilor este emisa de banci, si pe cale de consecinta Cormele model se ba!ea!a pe practica si terminologia bancara. 9rupul de lucru totdeauna a actionat in ba!a a patru principii "undamentale %. "ormele model trebuie sa "ie ilustrative si educationale, si utili!area lor sa "ie voluntara si nu obligatorie si exclusivaD "ormele vor "i un g7id si un indice al u!antelor, insa nu va "i obligatoriu ca toate garantiile emise con"orm U(&9 sa urme!e in mod necesar acelasi continut al "ormelor model, nici nu vor "i nici o sugestie ca cei ce doresc sa emita garantii in ba!a U(&9 sa "ie in continuare lipsiti de dreptul de a emite garantii nereglementate de U(&9D
8%'

'. "ormele model trebuie sa "ie in concordanta cu U(&9 si pe cit de posibil sa se ba!e!e pe principiile si "ormularea lorD iD 1. desi "ormele model urmaresc o aplicare cit mai raspindita, ele trebuie sa se limite!e la situatiile cele mai des intilnite, si nu trebuie sa se preocupe de reglementarea unor situatii iesite din comunD ast"el, in multe ca!uri, este probabil ca Cormele model nu vor o"eri decit o ba!a pentru negocieri ulterioare intre parti. Cormele model se limitea!a la cinci tipuri de garantii, adica de participare la licitatie, de rambursare a avansului, de executare, de asigurare, si de retinere a "ondurilor. in pre!enta publicatie, se considera ca garantiile de asigurare sint sinonime cu garantiile de mentinere, iata de ce pentru cele din urma nu a "ost elaborata o Corma model separata. 9rupul de lucru apoi a redactat din nou cele : "orme de garantii, incadrindu5le intr5o "orma de instructiuni catre bancile corespondente, de emitere a "iecarei "orme de garantie contra unei contragarantii. ;ceasta "orma de garantie, cunoscuta in practica ca garantia indirecta, este solicitata de multi bene"iciari intr5un numar mare de tari, si "iecare Corma model include clau!ele pentru ca!ul respectiv, cu o nota explicativa. )5a decis sa se includa o ,lau!a de (educere, deoarece in anumite circumstante ea constituie o cerinta obisnuitaD ea este preva!uta in ;rticolul > a U(&9, si mentionata de asemenea in ;rticolele %> si ':. )5a 7otarit de asemenea sa "ie inclusa si ,lau!a Intrarii in Gigoare, mentionata in ;rticolul .. Totusi, 9rupul de lucru a considerat ca ambele clau!e trebuie incluse intr5o "orma separata, mai curind decit sa "ie incluse nemijlocit in Cormele model, ast"el incit sa "ie posibila incorporarea clau!elor mentionate in di"erite tipuri de garantii, in "unctie de ca!. Posibilitatea includerii clau!elor re"eritoare la alte circumstante a "ost de asemenea examinata, in particular re"eritor la cesionabilitatea si revocabilitatea, preva!ute in ;rticolele 8 si :. Totusi, grupul de lucru a decis ca alternativele puse la dispo!itie prin aceste articole, constituie mai curind o exceptie decit o regula, deaceea a considerat ca inutil includerea clau!elor respective in textul Cormelor model. )uccesul Cormelor model pentru emiterea garantiilor la cerere, ca si a insasi (egulilor Uni"orme privind 9arantiile la ,erere, depinde de utili!area lor de comunitatea internationala, si ,.I.,. recomanda aplicarea lor de catre toti cei implicati in comertul curent legat de emiterea si circulatia unor asemenea garantii la cerere. C2(+6L6+2&6L , t N , D Numele bancii, adresa o"iciului sau sucursalei emitente 0ene"iciarul &;T; *numele si adresa4 ,i i' 9;(;NTI6 &6 P;(TI,IP;(6 L; LI,IT;TI6 Nr.........., E, *in continuare Noi am "ost in"ormati ca EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, v.EE EEEEEEEE numit #2rdonator$4, ca raspuns la Invitatia &voastra de licitatie Nr. EEEEEEEEEEEEEEEEde la data de E, re"eritoare la livrareaEEEEEEEEEEE pre!entat o"erta sa Nr. )descrierea $arfurilor si*sau serviciilor , G5a EEEEEEEde la data de in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile &voastra, o"erta trebuie asigurata printr5o garantie de participare la licitatie. La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm conditiilor licitatieiD si ii4 obligatia *obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul. ,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4 Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
8%1

Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la data mentionata. Pre@eiito gaumii, osie icglcmcntaU do (oju.7l, ti *i@an#.[c Uni"orme pnvind 9arantiile [> IEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEren Publicatia * .I.,. nr. 8:?. )emnatura*semnaturile4 , 5,D, Numele bancii, adresa o"iciului sau sucursalei emitente 0ene"iciarul D, &;T; *numele si adresa4 9;(;NTI6 &6 (;+0U();(6 ; ;G;N)ULUI Nr...... E, *in continuare numit de la Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE #2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul Nr.EEEE data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor la livrarea )descrierea $arfurilor si*sau serviciilor . in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, avansul in suma deEEEEEEEEEEEEEEEurmea!a a "i "acut contra unei garantii de rambursare a avansului. La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii '$'EEEEEEEEEE prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia *obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul. ,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4 ,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!entei garantii, este ca avansul mentionat mai sus sa "ie primit de 2rdonator pe contul sau numarulEEEEEEEEEEEEla )nu$ele si adresa bancii . " . Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. $$L Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la data mentionata. Pre"centa (arnn"T 5 i Grni)$pri Gi""ti *)ratitii" e "" )emnatura*semnaturile4 Numele bancii, adresa o"iciului sau sucursalei emitente &;T; v.LvL.-.-.tv .. asi,3A-M-%sfiOi3# 0ene"iciarul "" *numele si adresa4 9;(;NTI6 &6 6?6,UT;(6 Nr............. Noi am "ost in"ormati ca EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE'L, *in continuare numit #2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul Nr.EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEde la data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor la livrareaEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE )descrierea $arfurilor si*sau serviciilor . in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, este solicitata garantia de executare. La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia
8%8

*obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul. ,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4 Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEE EE Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la data mentionata. Pre!enta garantie este reglementata de (eguiitesi U!antele Uni"orme privind 9arantiile % ,erere, Publicatia ,.I., nr. 8:>. )emnatura*semnaturile4 DREPT BANCAR , *in continuare numit de la Numele bancii, adresa o"iciului sau sucursalei emitente 0ene"iciarul '$ &;T; *numele si adresa4 9;(;NTI6 &6 ;)I9U(;(6 Nr.............................. ;' ; ;lT-' Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE #2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul Nr.EEEEEEEEE data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor la livrareaEEEEE )descrierea $arfurilor si*sau serviciilor . in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, este solicitata garantia de asigurare. La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca ; i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia *obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul. ,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4 ,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!ente garantii, este ca avansul mentionat mai sus sa "ie primit de 2rdonator pe contul sau numarul EEEEEEEEEEEEEla )nu$ele si adresa bancii . Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la data mentionata. re!enia garantie este reglementata de (egulile si U!antele Uni"orme privind 9arantiile la ,erere, Publicatia ,. t.,. nr. 8:). )emnatura*semnaturile4 Numele bancii, adresa o"iciului sau sucursalei emitente 0ene"iciarul , 'L &;T; *numele si adresa4 9;(;NTI6&6(6TIN6(6;C2N&U(IL2(Nr............ E, *in continuare numit de la Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE$ #2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul Nr.EEEE data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor la livrarea )descrierea $arfurilor si*sau serviciilor . in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, retentia banilor in suma deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEca acoperire a obligatiilor 2rdonatorului de asigurare, va "i ridicata in sc7imbul unei garantii de retinere a "ondurilor. La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia
8%:

*obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul. ,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4 ,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!entei garantii, este ca plata "ondurilor retinute, mentionata mai sus, sa "ie primita de 2rdonator pe contul sau numarulEEEEEEEEEEEEla )nu$ele si adresa bancii . Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la data mentionata. =ro<cnui iitir@niNic oile icjili9 )emnatura*semnaturile4 IN)T(U,TIUNIL6 ,;T(6 0;N,IL6 ,2(6)P2N&6NT6 IN)T(U,TIUNI 0;N,II ,2(6)P2N&6NT6 &6 ; 6+IT6 2 9;(;NTI6 &6 P;(TI,IP;(6 L; LI,IT;TI6, IN ),-I+0UL UN6I ,2NT(;9;(;NTII T6?TUL IN)T(U,TIUNIL2( Numarul Nostru de re"erintaEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. La cerereaEEEEEEEE noastra, in "avoarea continut E, va rugam sa emiteti pe raspunderea EEEEEEEEgarantia &voastra cu urmatorul Noi am "ost in"ormati ca #-1%1EEEEEEEEEE*in continuare numit #2rdonator$4, ca raspuns la Invitatia &voastra de licitatie Nr.EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEde la data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, EEE )descrierea $arfurilor si*sau de la data de re"eritoare la livrareaEEEEEEEEEEEEEEE serviciilor , G5a pre!entat o"erta sa Nr. in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile &voastra, o"erta trebuie asigurata printr5o garantie de participare la licitatie. La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEprin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm conditiilor licitatieiD si ii4 obligatia *obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul. , ,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4 Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE5 Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la data mentionata. Ia garantie este reglementata de (egulile st U!antele Uni"orme privind 9arantiile la ,*b%icatia,.I.,"t".8:>. i r @R@ @-M@ ?@ @, @.-s @ +ncheierea citatului ?H. Tinind cont de emiterea de &voastra a garantiei mentionate mai sus, prin pre!enta va acordam contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEEEE *in litere L, a primei la primirea de noi la acest o"iciu, nu mai tir!iu de cereri scrise a &voastra. ;ceasta cerere trebuie sa "ie sustinuta de declaratiaFoastra scrisa atestind "aptul primirii de catre &voastra a cererii de plata in ba!a garantiei in con"ormitate cu
8%.

conditiile ei si cu ;rticolul '0 a (egulilor Uni"orme privind 9arantiile la ,erere. Pre!enta contragarantie este reglementata de (egulile si U!antele Uni"orme privind 9arantiile la ,erere, Publicatia ,3.9 nr, 8:> Ga rugam sa ne con"irmati emiterea garantiei &voastre. Nota X ' X Instructiunile se "ac, de regula, via teletransmitere autenti"icata sau mesaj de sc7imb electronic de date *)6&4 testat, ec7ivalent cu acesta, de catre banci actionind ca Parti Instructantc de a emite garantii de alte banci, actionind ca 9aranti. ;lt"el, instructiunile pot "i tranmise letric. IN)T(U,TIUNI 0;N,II ,2(6)P2N&6NT6 &6 ; 6+IT6 2 9;(;NTI6 &6 (;+0U();(6 ; ;G;N)ULUI, IN ),-I+0UL UN6I ,2NT(;9;(;NTII T6?TUL IN)T(U,TIUNIL2( Numarul Nostru de re"erinta E La cererea E in "avoarea E, va rugam sa emiteti pe raspunderea noastra, E garantia &voastra cu urmatorul continut D CITAT Nr.EEEEEE la livrarea Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, *in continuare numit #2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul EEEEEEEEEEEEde la data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor )descrierea $arfurilor si*sau serviciilor . in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, avansul in suma deEEEEEEEEEEEEEEEurmea!a a "i "acut contra unei garantii de rambursare a avansului. , , La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia *obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul. ,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4 ,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!entei garantii, este ca avansul mentionat mai sus sa "ie primit de 2rdonator pe contul sau numarulEEEEEEEEEEEEla )nu$ele si adresa bancii . Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la data mentionata. =-#<#--& nirM)ilie este reglementatii do egulile i - <iintclu l iiiiliimu< pi n ind +m.iniiilo -u #erea-, lBublii-it2i # .I./9. nr . 56: inc,eierea citatului Tinind cont de emiterea de &voastra a garantiei mentionate mai sus, prin pre!enta va acordam contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi la acest o"iciu, nu mai tir!iu deEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, a primei cereri scrise a &voastra. ;ceasta cerere trebuie sa "ie sustinuta de declaratia &voastra scrisa atestind "aptul primirii de catre &voastra a cererii de plata in ba!a garantiei, in con"ormitate cu
8%=

conditiile ei si cu ;rticolul '0 a (egulilor Uni"orme privind 9arantiile la ,erere. L Pre!enta contragariiniuG5iti reglementata tic (egulile si t3inielD TTni"nrmp privinr" @c Li *'Hiau. Publicatia ,I * Ga rugam sa ne con"irmati emiterea garantiei &voastre. Nota Instructiunile se "ac, de regula, via teletransmitere autenti"icata sau mesaj de sc7imb electronic de date *)6&4 testat, ec7ivalent cu acesta, de catre banci actionind ca Parti Instructante de a emite garantii de alte banci, actionind ca 9aranti. ;lt"el, instructiunile pot "i tranmise letric. IN)T(U,TIUNI 0;N,II ,2(6)P2N&6NT6 &6 ; 6+IT6 2 9;(;NTI6 &6 6?6,UT;(6, IN ),-I+0UL UN6I ,2NT(;9;(;NTII T6?TUL IN)T(U,TIUNIL2( Numarul Nostru de re"erinta E La cererea E in "avoarea E, va rugam sa emiteti pe raspunderea noastra, E garantia &voastra cu urmatorul continut E, *in continuare numit de la Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE #2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul Nr.EEEE data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor la livrarea )descrierea $arfurilor si*sau serviciilor . in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, este solicitata garantia de executare. La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia *obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul. ,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4 Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la data mentionata. Pic@cnia gui antic cile L.' 'm"5ntata de(""tui"ies"ui"ttelc Unii . +.,.nr.8:x. inc,eierea citatului Tinind cont de emiterea de &voastra a garantiei mentionate mai sus, prin pre!enta va acordam contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau sume nedepasind in total valoarea de EEEEEEEEEEEEEEEE *in litere EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi la acest o"iciu, nu mai tir!iu de EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, a primei cereri scrise a &voastra. ;ceasta cerere trebuie sa "ie sustinuta de declaratia &voastra scrisa atestind "aptul primirii de catre &voastra a cererii de plata in ba!a garantiei, in con"ormitate cu conditiile ei si cu ;rticolul '0 a (egulilor Uni"orme privind 9arantiile la ,erere. Pre!enta contnv$$'n"i" e rH"iT4pntat) @e (l[piLil"si U!antele Uni"orme privind 'icatia,?,."t".8:>@ Ga rugam sa ne con"irmati emiterea garantiei &voastre. Nota Instructiunile se "ac, de regula, via teletransmitere autenti"icata sau mesaj de sc7imb electronic de date *)6&4 testat, ec7ivalent cu acesta, de catre banci actionind ca Parti Instractante de a emite garantii de alte banci, actionind ca 9aranti. ;lt"el, instructiunile pot "i tranmise letric. IN)T(U,TIUNI 0;N,II ,2(6)P2N&6NT6 &6 ; 6+IT6 2 9;(;NTI6 &6 ;)I9U(;(6, IN ),-I+0ULUN6I,2NT(;9;(;NTU T6?TUL IN)T(U,TIUNIL2( ' ' Numarul Nostru de
8%>

re"erintaEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. La cererea E in "avoarea E, va rugam sa emiteti pe raspunderea noastra, E garantia &voastra cu urmatorul continut CITAT Nr.EEEEEE la livrarea Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, E*in continuare numit #2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul EEEEEEEEEEEEEde la data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, re"eritor )descrierea $arfurilor si*sau serviciilor . in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, este solicitata garantia de asigurare. , La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca ....D i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia *obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul. ,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4 ,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!ente garantii, este ca avansul mentionat mai sus sa "ie primit de 2rdonator pe contul sau numarul EEEEEEEEEEEEEla )nu$ele si adresa bancii . ..... ..,,,........ Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la data mentionata. . , '! i Pre!enta garantie este reglementata de (egulile si U!antele Uni"orme privind 9arantiile la ,erere, Publicatia ,.I.,. nr. 8:>. D..,. j,*..@ Nt,v..+ ... Inc,eierea citatului D. Tinind cont de emiterea de &voastra a garantiei mentionate mai sus, prin pre!enta va acordam contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi la acest o"iciu, nu mai tir!iu deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, a primei cereri scrise a &voastra. ;ceasta cerere trebuie sa "ie sustinuta de declaratia &voastra scrisa atestind "aptul primirii de catre &voastra a cererii de plata in ba!a garantiei, in con"ormitate cu conditiile ei si cu ;rticolul '0 a (egulilor Uni"orme privind 9arantiile la ,erere. Ga rugam sa ne con"irmati emiterea garantiei &voastre. Nota Instructiunile se "ac, de regula, via teletransmitere autenti"icata sau mesaj de sc7imb electronic de date *)6&4 testat, ec7ivalent cu acesta, de catre banci actionind ca Parti Instructante de a emite garantii de alte banci, actionind ca 9aranti. ;lt"el, instructiunile pot "i tranmise letric. IN)T(U,TIUNI 0;N,II ,2(6)P2N&6NT6 &6 ; 6+IT6 2 9;(;NTI6 &6 (6TIN6(6'; C2N&U(IL2(, IN ),-I+0UL UN6I ,2NT(;9;(;NTU T6?TUL IN)T(U,TIUNIL2( Numarul Nostru de re"erinta E La cererea E in "avoarea E, va rugam sa emiteti pe raspunderea noastra, E garantia &voastra cu urmatorul continut CITAT Nr.EEEEEE
8%9

la livrarea Noi am "ost in"ormati caEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, *in continuare numit #2rdonator$4, a inc7eiat cu &voastra contractul EEEEEEEEEEEde la data deEEEEEEEEEEEEEEEEEEE' re"eritor )descrierea $arfurilor si*sau serviciilor . in a"ara de aceasta, am inteles ca in con"ormitate cu conditiile contractului, retentia banilor in suma deEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEca acoperire a obligatiilor 2rdonatorului de asigurare, va "i ridicata in sc7imbul unei garantii de retinere a "ondurilor. La cererea 2rdonatorului, noi )nu$ele 2ancii EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE prin pre!enta ne angajam irevocabil a plati orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi a primei cereri scrise si a declaratiei scrise a &voastra precum ca i4 2rdonatorul a incalcat obligatia*obligatiile4 sa*sale4 con"orm contractuluiD si ii4 obligatia *obligatiile4 care %5ea incalcat 2rdonatorul. ,ererea &voastra de plata trebuie sa "ie insotita de urmatoarele documente *de speci"icat documentul*ele4, daca este ca!ul, sau de exlus clau!a respectiva4 .D, ,onditia pentru ca oricare cerere de plata, si plata sa "ie "acuta in ba!a pre!entei gaiantii, este ca plata "ondurilor retinute, mentionata mai sus, sa "ie primita de 2rdonator pe contul sau numarulEEEEEEEEEEEEla )nu$ele si adresa bancii . Pre!enta garantie va expira cel tir!iu laEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE. Pe cale de consecinta, orice cerere de plata in ba!a ei trebuie sa "ie primita de noi inainte sau la data mentionata. Pre!enta garantie este reglementata de (egulile si U!antele Uni"orme privind 9arantiile la ,erere. Publ<5iit<i , X.-. nr 8:>. d2.a"i'/;+;ij O BTII,8Di . inc,eierea citatului @ Xt ?I1 i'-+x7?D'Ai*-. Tinind cont de emiterea de &voastra a garantiei mentionate mai sus, prin pre!enta va acordam contragarantia noastra irevocabila, si ne angajam sa va platim orice suma sau sume nedepasind in total valoarea deEEEEEEEEEEE*in litereEEEEEEEEEEEEEEEEEE4, la primirea de noi la acest o"iciu, nu mai tir!iu deEEEEEEEEEEEEEEEEEEE, a primei cereri scrise a &voastra. ;ceasta cerere trebuie sa "ie sustinuta de declaratia &voastra scrisa atestind "aptul primirii de catre &voastra a cererii de plata in ba!a garantiei, in con"ormitate cu conditiile ei si cu ;rticolul '0 a (egulilor Uni"orme privind 9arantiile la ,erere. Pre!enta contragarantic este reglementata de (egulile si U!antele I3ni"oritii)""lind 9arantiile la ,erere, Publicatia ,.I.,. nr. 8:>, Ga rugam sa ne con"irmati emiterea garantiei &voastre. Nota Instructiunile se "ac, de regula, via teletransmitere autenti"icata sau mesaj de sc7imb electronic de date *)6&4 testat, ec7ivalent cu acesta, de catre banci actionind ca Parti Instructante de a emite garantii de alte banci, actionind ca 9aranti. ;lt"el, instructiunile pot "i tranmise letric. ,L;UO6L6 &6 (6&U,6(6 )I &6 INT(;(6 IN GI92;(6 ,L;UO;&6(6&U,6(6 &aca, in con"ormitate cu contractul, livrarea este "acuta in transe de livrari partiale, trebuie sa "ie luata in consideratie includerea in garantie, mai ales in cea de rambursare a avansului, a clau!ei in ba!a careia atit valoarea garantiei cit si a raspunderii 0ancii, pot "i reduse. Un exemplu al unei asemenea garantii este o"erit in rindurile ce urmea!a ,itat Galoarea maximala a pre!entei garantii va "i redusa cu EEEEEEEEI din valoarea totala a "iecarei livrari partiale, la pre!entarea noua a copiilor "acturii*"acturilor4 relevante si a documentului *documentelor4 de transport. ;ceasta garantie va expira atunci in care, in ba!a copiilor documentelor sus5mentionate, noi am redus la !ero valoarea garantiei, sau la data deEEEEEEEEEEEEEE, la primul din
8'0

aceste termene. (aspunderea noastra catre &voastra, in ba!a pre!entei garantii, va inceta dupa acel termen, si garantia nu va mai avea e"ecte. ::M inc7eierea citatului ;lte documente pot "i relevante, spre exemplu, in ca!ul in care tran!actia nu se re"era la livrarea mar"urilor. in plus, reducerea poate avea loc la o data anumita, sau cu o valoarea anumita. ,L;UO;&6 INT(;(6 IN GI92;(6 C.C in unele circumstante, o garantie poate intra in vigoare la o data mai tir!ie decit data emiterii ei, sau la implinirea unei conditii speci"icate. 6xemple de asa clau!e sint o"erite in rindurile urmatoare ... .. ,.#,.,, t, ,itat Pre!enta garantie va intra in vigoare la dupa ziua e$iterii . E )de indicat data sau inc7eierea citatului ,itat Pre!enta garantie va intra in vigoare laEEEEEEEEEEEE conditiile de respectat, sau documentele de pre!entat4. inc7eierea citatului *de indicat Anexa 5I.I. (egulile Internationale )tandbB *I)P9>4, %99> (69ULIL6 INT6(N;TI2N;L6 )T;N&0] *I)P9>4 Publicatia N(. :90,%99>, ,amera de ,omert International de la Paris 2 %99> Uni"orm (ules "or ,ollections *U(,9>4, Institute o" International 0an<ing LaN P Practice, Inc. c '000 Traducerea neo"iciala in limba romina de Gictor 0urac P(6C;T; ,,D,D (egulile Internationale )tandbB *#International )tandbB Practices 5 I,P9>$4 re"lecta practica, cutumele si u!antele general acceptate in privinta acreditivelor standbB. 6le prevad reguli separate pentru acreditivele standbB, in acelasi sens in care (egulile si U!antele Uni"orme privind ;creditivele &ocumentare *#Uni"orm ,ustoms and Practice "or &ocumentarB ,redits 5 U,P:00$4 si (egulile Uni"orme privind 9arantiile la ,erere *#Uni"orm (ules "or &emand 9uarantees 5 U(&9$4 o "ac pentru acreditivele comerciale si garantiile independente bancare. Cormularea u!antelor re"eritoare la acreditivele standbB, in reguli separate, evidentia!a maturitatea si importanta acestui product "inanciar. Numarul standbB cu valoare importanta cu mult depaseste numarul acreditivelor comerciale cu valoare importanta. &esi standbB sint asociate )tatelor Unite ale ;mericii, de unde au originat si unde sint cel mai "recvent "olosite, ele sint un veritabil instrument international. Numai in )U; standbB emise de bancile ne5americane sint mult mai numeroase decit cele emise de bancile )U;. +ai mult ca atit, standbB este tot mai extensiv utili!at in practica internationala. )tandbB sint emise pentru a sustine plata, la scadenta sau dupa neexecutare, a obligatiilor originare din imprumut sau avansare de "onduri, sau din survenirea sau ne5 survenirea altor evenimente. Pentru convenienta, standbB sint in mod obisnuit clasi"icate in mod descriptiv *"ara semni"icatie operationala asupra aplicarii acestor (eguli4 in "unctie de rolul sau in tran!actiile asigurate, sau de alti "actori nea"lati in mod necesar in legatura cu termenii si conditile standbB ca atare. )pre exemplu
8'%

Un #standbB de executare$ sustine obligatia de executare alta decit plata banilor, inclu!ind in scopul asigurarii pierderile provening din neexecutarea de catre ordonator a tran!actiei asigurate. Un #standbB de plata in avans$ sustine obligatia de o"erire a unei plati in avans de catre bene"iciar ordonatorului. Un #standbB al obligatiei de participare la licitatie@tender$ sustine obligatia ordonatorului de a executa un contract in ca!ul in care cistiga licitatia@tenderul. Un #standbB reciproc$ sustine emiterea unui standbB separat sau alt angajament, de catre bene"iciarul standbB reciproc. Un #standbB "inanciar$ sustine obligatia de plata a unei sume de bani, inclusiv instrumentul ce evidentia!a obligatia rambursarii unei sume imprumutateD Un #standbB de plata directa$ sustine plata la scadenta con"orm unei tran!actii asigurate, in mod obisnuit printr5un standbB "inanciar, dar independent de "aptul neexecutarii obligatiei de plata. Un #standbB comercial$ sustine obligatia ordonatorului de a plati pentru bunurile si serviciile, in eventualitatea neplatii prin alte metode. in trecut, multe standbB au "ost emise in ba!a U,P c7iar daca acestea au "ost elaborate pentru acreditivele comerciale. U,P sublinia!a independenta si caracterul documentar al standbB. 6le de asemenea prevad standarde pentru examinare si noti"icare a re"u!ului de plata, si ba!a juridica pentru a re!ista presiunea pietei in sensul includerii unor practici problematice, cum ar "i emiterea standbB "ara termeni de expirare, in po"ida acestor contributii importante, pe parcursul unei perioade indelungate era evident ca U,P nu este nici pe deplin aplicabil nici potrivit pentru standbB, deoarece recunoaste in ;rticolul % al U,P:00 ca se aplica "ata de standbB #in masura in care pot "i aplicabile$. ,7iar cele mai simple standbB *cele ce solicita doar pre!entarea cambiei4 inaintea!a probleme nereglemetnate de U,P. )tandbB mai complicate *impliin care termeni extensivi sau posibilitatea extinderii lor automate, trans"erul dreptului de a cere plata, cererea de emitere a unui angajament separat de catre bene"iciar, etc.4 cer reguli de natura cutumiara, mai elaborate. I)P raspunde acestor exigente. %)P di"era de U,P prin stilul si metoda sa, deoarece ele trebuie sa obtina acceptarea nu numai din partea banc7erilor si comerciantilor, dar si din partea unui cerc mai larg al celor implicati activ in dreptul si practica standbB 5 contabilii si managerii de credite ale companiilor, agentiile de evaluare, agentiile si regulatorii guvernamentali, si consilierii corporativi si consiliul lor. &eoarece standbB deseori sint elaborate ast"el incit sa "ie disponibil in ca!ul litigiilor sau insolvabilitatii ordonatorului, textele lor urmea!a sa "ie examinate cu o scrutinitate neregasita in contextul acreditivelor comerciale. ,a re!ultat, I)P sint elaborate de asemenea in calitate de g7id pentru juristii si judecatorii ce interpretea!a u!antele standbB. &i"erentele in subtanta reglementarii re!ulta din u!ante di"erite, problemele di"erite, sau necesitate unei preci!ii sporite. in a"ara de aceasta, I)P propune de"initii de ba!a pentru ca!ul in care standbB va permite sau cere pre!entarea documentelor prin mijloace electronice. &eoarece standbB nu solicita in mod "recvent pre!entarea unor documente negociabile, u!antele standbB sint in mod curent mai conclusive "ata de pre!entarile electronice, si I)P prevad de"initi si reguli ce incurajea!a asemenea pre!entari. &e!voltarea mesajelor5model ).F.I.C.T. pentru I)P este anticipata. I)P, dupa modelul U,P pentru acreditivele comerciale, simpli"ica, standarti!ea!a si contribuie la elaborarea standbB, o"erind raspunsuri clare si pe larg acceptate, la intrebarile obisnuite "ata de standbB. 6xista un set de asemanari de ba!a, cu U,P, deoarece u!antele privind acreditivele comerciale si cele standbB sint in esenta similare. ,7iar daca regulile sint de aceeasi structura, I)P sint mai precise, exprimind intentia implicita in regula U,P, pentru a "ace standbB mai dependent la momentul c7estionarii tragerii sau onorarii standbB. ;semenea U,P si U(&9, I)P se vor aplica "ata de orice angajament independent supus reglementarii sale. ;ceasta metoda evita sarcina impractica si deseori imposibila, de identi"icare si distingere a standbB, in raport cu garantiile independente bancare, si, in multe ca!uri, de acreditivele comerciale. ;legerea setului de reguli, deci, lasata la discretia partilor 5 cum si ar trebui. ,ineva poate alege sa utili!e!e %)P pentru anumite tipuri de standbB, U,P
8''

pentru alte tipuri, si U(&9 pentru celelalte. &esi I)P nu sint potrivite pentru angajamentele dependente, cum ar "i garantiile accesorii si contractele de asigurare, ele pot "i utile in anume situatii prin indicarea ca anume angajament, care alt"el ar "i tratat drept dependent con"orm legii locale, este desemnat ca independent. Pentru ca I)P sa "ie aplicabile "ata de un standbB, angajamentul trebuie sa "aca re"erinta la aceste (eguli prin "ormulari de "elul urmator *dar nelimitate numai la aceste "ormulari4 a. ;cest angajament este emis con"orm (egulilor Internationale )tandbB %99>. b. (eglementat de I)P9>. &esi I)P pot "i aplicate in mod variat in "unctie de "ormularea standbB, ele prevad reguli neutre acceptabile in majoritatea situatiilor, si un punct initial util pentru negocieri, in alte situatii. 6le vor economisi partilor *inclusiv bancilor care emit, con"irma, sau sint bene"iciare ale standbB4 timp si c7eltuieli considerabile, in negocierea si elaborarea termenilor standbB. I)P sint elaborate sa "ie compatibile cu ,onventia Natiunilor Unite asupra 9arantiilor Independente si ;creditivelor )tand50B *#United Nations ,onvention on Independent 9uarantees and )tand50B Letter o" ,redit$4 *care repre!inta o "ormulare utila si practica a normelor de drept in materie de standbB si garantii independente4 si cu dreptul local, codi"icat sau in "orma de jurisprudentaD si sa integre!e u!antele aplcabile acreditivelor standbB, in aceste i!voare de drept. &aca aceste (eguli contravin normelor imperative de drept, in materie de cesiune a platilor, sau trans"er prin e"ectul legii, va avea prioritate, bineinteles, dreptul aplicabil. Totusi, multe din aceste aspecte sint rareori reglementate de dreptul local, si dreptul comercial toto mai mult se va adresa la I)P pentru indrumari in asemenea situatii, mai ales in contextul angajamentelor internationale. ,a re!ultat, se preconi!ea!a ca I)P mai curind sa complete!e dreptul local decit sa5% contra!ica. I)P urmaresc sa "ie aplicate de asemenea in procesele judiciare si arbitrale *cum ar "i sistema de arbitrare a acreditivelor, ba!ata pe experti!a, constituita pe regulile ,entrului International pentru ;rbitrarea ;creditivelor *#International ,entre "or Letter o" ,redit ;rbitration 5 I,L2,;$4 sau pe arbitrarea comerciala generala din sistemul ,I,4, sau in procese alternative de solutionare a litigiilor. ,lau!a de solutionare a litigiilor terbuie sa "ie expresa si su"icient de explicita. ,a minimum, ea poate "i integrata in clau!a re"eritoare la I)P9>, ex. #;cest ;ngajament este emis con"orm I)P9>, si toate litigiile decurgind din, sau in legatura cu el, sint supuse arbitrajului con"orm (egulilor I,L2,; *%99.4. &esi traducerea I)P in alte limbi este preconi!ata si va "i monitori!ata in vederea asigurarii integritatii textului, versiunea in 6ngle!a este textul o"icial al I)P in ca!ul divergentelor. I)P este re!ultatul activitatii grupului de lucru asupra I)P *#I)P For<ing 9roup$4, sub auspiciile Institutului de &rept 0ancar International si U!ante 0ancare Internationale, Inc. *#t7e Institute o" International 0an<ing LaN P Practice, Inc.$4, care a conlucrat cu sute de persoane pe parcursul a cinci ani, si a bene"iciat de comentariile primite de la indivi!i, banci, si asociatii nationale si internationale. in particular, participarea ;sociatiei Internationale a )erviciilor Cinanciare *#t7e International ;ssociation o" Cinancial )ervices$4 si a grupului ad57oc de lucru sub conducerea lui 9arB ,oll!er *care a condus la aprobarea lui de catre comisia bancara a ,I,4 este apreciata enorm. in a"ara de aceasta, sponsori!area si sustinerea din partea ,itiban< N.;., t7e ,7ase +an7attan 0an<, ;0N ;+(2, 0a<er P +c/en!ie, si ,entrului National pentru ,omertul Liber Inter5;merican *#t7e National LaN ,entre "or Inter5;merican Cree Trade$4 este apreciata. Posicil cea mai importanta semni"icatie a I)P este ca crearea lor marc7ea!a un nou capitol in colaborarea intre comunitatea internationala bancara si comunitatea juridica la nivel international. in acest sens, rolul activ in procesul mentionat, care %5a jucat )ecretariatul ,omisiei Natiunilor Unite pentru &reptul ,omertului International *#United Nations ,ommission "or International Trade LaN 5UN,IT(;L$4, este de o mare valoare. I)P au "ost elaborate ca un set de reguli pentru a "i utili!ate in practica cotidiana. 6le nu au ca scop sa o"ere o in"ormatie introductiva asuipa standbB si utili!arii acestora. &esi I)P recunosc ca unele reguli vor "i explicate si comentate suplimentar, aceste comentarii nu vor "i incluse in I)P deoarece produsul re!ultat ar "i greoi pentru utili!area in practica de toate !ilele. in sc7imb,
8'1

materialele introductive si ,omentariul 2"icial sint disponibile in ,omentariul 2"icial al (egulilor Internationale )tandbB *I)P9>4 *#t7e 2""icial ,ommentarB on t7e International )tandbB Practices *I,P9>4$4. Pentru in"ormatii suplimentare re"eritoare la materiale aditionale si ultimele evolutii asupra I)P si problemelor a"erente, veri"icati pagina Neb a %)P9> NNN.I,P9>.com
L

Pentru a raspunde la intrebarile inevitabile, pentru a asigura o interpretare o"iciala a (egulilor, si pentru a asigura evolutia lor corespun!atoare, Institutul de &rept 0ancar International si U!ante 0ancare Internationale, Inc., a creat un ,onsiliu pentru U!antele Internationale )tandbB *#,ouncil on International )tandbB Practices$4, care este repre!entativ dpdv al citorva constituente care au contribuit la I)P. Institutul i5a incredintat ,onsiliului sarcina de mentinere a integritatii I)P, in cooperare cu Institutul, ,omisia 0ancara a ,I,, ;sociatia Internationala pentru )ervicii Cinanciare, si variate organi!atii de sprigin. 3ames 9. 0arnes $' 0a<er P +c/en!ie r , '$.. $ 5 Gice Presedinte 9rupul de lucru asupra I)P Pro". 3ames 6. 0Brne&irector Institutul de &rept 0ancar International si U!ante 0ancare Internationale, Inc. Presedinte si (aportor9rupul de lucru asupra I)P 9arB F. ,ollBerPresedinte 9rupul ad57oc de lucru al ,I,, si ,onsilier Te7nic al ,omisiei 0ancare a ,I, R"17.A I. &I)P2OITII 96N6(;L6 )copul, domeniul de aplicare, de"initiile si interpretarea (egulilor %.0% )copul si domeniul de aplicare a. ;ceste (eguli sint elaborate pentru aplicare "ata de scrisorile de credit standbB *inclusiv de executare, "inanciare sau de plata directa4. b. )crisoarea de credit standbB sau alt angajament similar, oricum de"init sau descris, destinat utili!arii locale sau internationale, ce poate "i supus pre!entelor reguli prin clau!a expresa de aplicare a acestora, inserata de parti in textul scrisorii. c. ;ngajamentul reglementat de aceste (eguli poate contine clau!e ce modi"ica sau excludE aplicarea lor. d. ;ngajamentul reglementat de aceste (eguli este in continuare numit #standbB$. %.0' (aportul cu legea si alte reguli .'-' lU a. ;ceste (eguli completea!a legea aplicabila in masura permisa de acesta lege. b. ;ceste (eguli inlocuiesc normele contrare continute in alte reguli sau u!ante, de asemenea aplicabile "ata de scrisoarea de credit standbB. %.01 Principiile de interpretare ;ceste (eguli vor "i interpretate ca u!ante comerciale, in ceea ce priveste a. integritatea standbB ca angajament demn de incredere si e"icientD b. practicile si terminologia bancara si comerciala in tran!actiile curenteD c. corespunderea in cadrul sistemului mondial al comertului si operatiunilor bancareD d. uni"ormitatea mondiala a interpretarii si aplicarii lor. 1.35 *fectele :,.. - ,-' ,:-;, @ .. B r... ,@ ....@...-r Numai daca aplicarea nu este explicit sau implicit modi"icata sau exclusa, aceste (eguli guvernea!a termenii si conditiile incorporate in standbB, con"irmarea, avi!area, desemnarea, modi"icarea, trans"erul, cererea de emitere, sau alt acord al i. emitentuluiD ii. bene"iciarului in masura in care acesta trage un standbBD
8'8

iii. oricarui avi!atorD iv. oricarui con"irmatorD v. oricarei persoane desemnate in standbB, ce actinea!a sau consimte sa actione!eD si vi. ordonatorului care autori!ea!a emiterea standbB sau in alt mod consimte aplicarea acestor (eguli. %.0: 6xcluderea c7estiunilor legate de emiterea corecta si tragerile "raudulente sau abu!ive ;ceste (eguli nu de"inesc sau reglementea!a in orice alt mod a. capacitatea sau autoritatea de emitere a standbBD b. exigentele "ormale de executarea a standbB *ex. inscris sub semnatura4D sau il c. exceptiile de neplata, ba!ate pe "rauda, abu!, sau probleme similare. ,7estiunile sus5 mentionate sint guventate de dreptul aplicabil.
L

=rincipiile generale r %.0. Naturajuridica a standbB ii 5 a. &in momentul emiterii standbB este un angajament irevocabil, independent, documentar si obligatoriu, "ara necesitatea ca sa indice aceasta. b. &eoarece standbB este irevocabil, obligatiile emitentului con"orm standbB nu pot "i modi"icate sau anulate, cu exceptia ca!urilor in care aceasta este permis de standbB sau de catre persoana impotriva careia este declarata modi"icarea sau anularea. c. &eoarece standbB este independent, executarea obligatiunilor emitentului con"orm standbB nu depinde de i. dreptul sau capacitatea emitentului de a obtine rambursarea de la ordonatorD ii. dreptul bene"iciarului de a obtine plata de la ordonatorD iii. re"erinta in standbB la acordul de rambursare sau alta tran!actie de ba!aD iv. cunostinta de catre emitent a "aptului executarii sau incalcarii acorului de rambursare sau a altei tran!actii de ba!a. d. &eoarece standbB este documentar, obligatiile emitentului depind de pre!entarea documentelor si examinarea de "orma a acestora. e. &eoarece standbB sau modi"icarea lui sint obligatorii din momentul emiterii, ele sint executorii impotriva emitentului daca ordonatorul a autori!at sau nu emiterea, emitentul a primit sau nu onorariul, sau bene"iciarul a primit@s5a ba!at sau nu pe standbB sau modi"icarea lui. . ' %.0= Independenta relatiei 6mitent50ene"iciar 2bligatiile emitentului "ata de bene"iciar nu sint a"ectate prin drepturile si obligatiile emitentului "ata de bene"iciar con"orm oricarui alt acord, u!anta sau lege. %.0> Limitarea responsabilitatilor 6mitentul nu este responsabil pentru ' a. executarea sau incalcarea oricarei tran!actii de ba!aD D ' '' b. exactitatea, autenticitatea sau e"ectele oricaror documente pre!entate con"orm standbBD c. actiunea sau omisiunea altor persoane c7iar daca acestea sint alese de emitent sau persoana desemnataD sau d. respectarea legii sau u!antelor altele decat cele prescrise in standbB sau de legea aplicabila in locul emiterii. ''' 1erminologia v L D
8':

%.09 Termenii de"initi in a"ara de semni"icatiile atribuite de u!antele bancare si de legea aplicabila, urmatorii termeni au sau includ semni"icatiile mentionate mai jos a. &e"initii #2rdonator$ este persoana care solicita emiterea standbB, sau pe contul caruia se e"ectuea!a aceasta emitere, inclusiv *i4 persoana care solicita din nume propriu dar pe cont strain, sau *ii4 emitentul ce actiunea!a din nume propriu. #0ene"iciar$ este persoana indicata, indreptatita sa valori"ice standbB. Ge!i (egula l.ll(c)(ii). #Oi lucratoare$ inseamna !iua, in care locul comerciantului, ce e tinut sa execute un act relevant, este desc7is in mod obisnuitD iar #!i bancara$ inseamna !iua in care banca relevanta este desc7isa in mod obisnuit, in locul unde actul relevant trebuie executat. #,on"irmator$ este persoana care, la cererea respectiva a emitentului, adauga la angajamentul emitentului angajamentul propriu de a onora standbB. Ge!i regula %.%% *c4*i4. #,erere$ inseamna, dupa context, sau cererea de onorare a standbB, sau documentul ce contine o asemenea cerere. #&ocument$ inseamna cambie, cerere, titlu, garantie a investitiei, "actura, certi"icat de neiexecutare, sau orice alta repre!entare de "apt, de drept, de lege, sau de opinie, care la pre!entare *pe suport 7irtie sau electronic4 poate "i examinata in vederea veri"icarii con"ormitatii cu termenii si conditiile standbB. #Tragere$ inseamna, dupa context, cererea pre!entata sau onorataD D. #&ata expirarii$ insemna ultima !i pentru e"ectuarea pre!entarii con"orme stabilite in standbB. #Persoana$ include orice persoana, asociatiune, corporatie, societate cu raspundere limitata, agentie guvernamentala, banca, repre!entant "iduciar, sau orice alta asociatie sau entitate legala sau comerciala. #Pre!entare$ insemna, dupa context, inminarea documentelor cu scopul examinarii con"orm standbB, sau documentele ast"el pre!entate. #Pre!entator$ inseamna persoana ce "ace pre!entarea in calitate sau din partea bene"iciarului sau persoanei desemnate. #)emnatura$ include orice simbol executat sau utili!at de o persoana cu intentia pre!enta de a autenti"ica un document. ...-..... . D#,.,.,, ,.,iDi#,,,,,., b. (e"erinte incrucisate #;mendament$ 5 (egula '.0. #;vi!are$5(egula '.0: #;proximativ$ *#;proape$ sau #,irca$4 5 (egula 1.0>*"4 #(eparti!area veniturilor$ - (egula ..0. #;mendament automat$ 5 (egula '.0.*a4 #,opie$ 5 (egula 8.%:*d4 #Instructiuni de insotire$5(egula :.0> #2norare$ 5 (egula '.0% #6mitent$5(egula '.0% .-u" #Pre!entari multiple$5(egula 1.0>*b4 ' #Persoana desemnata$ 5 (egula '.08 #,onditii nedocumentare$ 5 (egula 8.%% #2riginal$ 5 (egula 8.%:*b4 si *c4 ' #Tragere partiala$ 5 (egula 1.0>*a4 #)tandbB$5(egula %.0% *d4 #Trans"er$5(egula ..0% '
8'.

. ,.5. #0ene"iciar al tran"erului$ 5 (egula %.%% *c4*ii4 #Trans"er prin e"ectul legii$ 5 (egula ..%% c. Pre!entari electronice Urmatorii termeni inclusi in standbB pentru sau permitind pre!entarea electronica, vor avea semni"icatiile mentionate mai jos, cu exceptia ca!urilor in care din context reiese alt"el #inregistrare electronica$ insemna a. o inregistrare *in"ormatie ce este inregistrata pe un suport tangibil sau pastrata pe un suport electronic sau de alt "el, si care poate "i extrasa intr5o "orma perceptibila4D b. comunicata prin comunicatie electronica unui sistem de receptionare, pastrare, retransmitere sau alt "el de procesare a in"ormatiei *date, text, imagini, sunete, coduri, programe computationale, produse de program, ba!e de date, sau similare4D si c. care poate "i autenti"icata si apoi examinata pentru con"ormitate cu termenii si conditiile standbB. #;utenti"ica$ inseamna a veri"ica o inregistrate electronica prin proceduri sau metode general acceptate in practica comerciala, pentru a stabili i. identitatea expeditorului sau sursa, si
L L

i ii.integritatea sau erorile in transmiterea continutului in"ormatiei. ,riteriile pentru evaluarea integritatii in"ormatiei intr5o inregistrate electronica se exprima in mentinerea in"ormatiei in stare completa si nealterata, in a"ara de adaugirea unor retransmiteri sau altor modi"icari ce intervin in cadrul obisnuit al comunicarii, pastrarii sau expunerii. #)emnatura electronica$ inseamna litere, caractere, numere sau alte simboluri in "orma electronica, atasate sau asociate logic unei inregistrari electronice, care sint aplicate sau utili!ate de catre o parte avind intentia pre!enta de a autenti"ica documentul. #Primirea$ survine atunci in care i. o inregistrare electronica intra inr5o "orma ce "ace posibila procesarea ei, in sistemul in"ormational indicat in standbBD sau ii. emitentul extrage inregistrarea electronica trimisa unui sistem in"ormational altul decit cel indicat de emitent. %.%0 Termeni inutili sau alt"el inde!irabili a. )tandbB nu trebuie sau necesita sa indice ca esteD ' 8 i. neconditionat sau abstract *daca indica, aceasta inseamna dbar ca plata con"orm lui este conditionata doar de pre!entarea documentelor speci"icate4D ii. absolut *daca indica, aceasta inseamna doar ca el e irevocabil4D iii. primar *daca indica, aceasta inseamna doar ca el este un angajament independent al emitentului4D iv. platibil din contul mijloacelor proprii ale emitentului *daca indica, aceasta inseamna doar ca el nu depinde de disponibilitatea mijloacelor ordonatorului, si este onorat pentru a executa obligatia independenta a emitentului4D v. curat sau platibil la cerere *daca indica, aceasta inseamna doar ca el este platibil la pre!entarea cererii scrise sau altor documente speci"icate in standbB4. b. )tandbB nu trebuie sa "oloseasca termenul #sau@si$ *daca indica, aceasta inseamna "iecare sau ambii*ambele44D ., . ... c. Urmatorii termeni nu au o semni"icatie unanim acceptata, si i. nu vor "i luati in consideratie .....
8'=

#solicitat$, , ,#,. ,,. , ,. D.'.D #divi!ibil$, #"ractionabil$, #indivi!ibil$, sau , . ,,.. . ,. .. ,, ,,5D ,..#,. ,, ',D, sD# i, ..D,,D . ; #transmisibil$. ii. nu vor "i luati in consideratie decit din context poate "i dedusa semni"icatia lor #alocabil$, #necontenit$, #reinstalabil$ sau #revolving$. ,,, %.%% Interpretarea (egulilor a. ;ceste (eguli vor "i interpretate in contextul u!antelor aplicate in mod obisnuit. b. in aceste (eguli, #scrisoare de credit stanbB$ se re"era la angajamentul indepentent pentru care aceste (eguli au "ost elaborate, pe in care #standbB$ se re"era la angajamentul guvernat de aceste (eguli. .5 D. ,.'ii,oHD (&I3L,D% . ... . c. Numai daca contextul nu prevede alt"el i. #6mitent$ include #con"irmatorul$ precum con"irmatorul ar "i un emitent separat si con"irmarea ar "i un standbB separat emis pe contul emitentuluiD ii. #0ene"iciar$ include parsoana catre care bene"icarul a trans"erat dreptul de tragere *#bene"iciar al trans"erului$4D iii. #Inclusiv$ insemna #ce include dar nu se limitea!a la$D iv. #; sau 0$ inseamna #; sau 0 sau impreuna$D #ori ; ori 0$ inseamna #; sau 0 dar nu si impreuna$D si #; si 0$ inseamna #; si 0 impreuna$D v. ,uvintele la singular includ si pluralul, si cuvintele la plural includ singularulD si vi. ,uvintele de gen neutru includ orice gen. d. i. Utili!area expresiei #daca standbB nu prevede alt"el$ sau cu continut similar, intr5o regula, sublinia!a prioritatea textului din standbB "ata de cel din regulaD
D

ii. ;bsenta unei asemenea "ra!e in alte reguli nu implica ca aceste alte reguli au superioritate "ata de standbBD DD iii. Includerea cuvintului #expres$ sau #clar$ sau similar, in expresia #daca standbB nu prevede alt"el$ sau cu continut similar, sublinia!a ca regula data va "i exclusa sau modi"icata doar printr5o prevedere expresa si "ara ambiguitate din standbBD si iv. desi e"ectul tuturor pre!entelor reguli poate varia in "unctie de textul standbB, alterarea e"ectului unor din aceste reguli poate decali"ica standbB ca angajament independent, con"orm dreptului aplicabil. e. 6xpresia #indicat in standbB$ sau cu continut similar, se re"era la textul de "apt al standbB *cel emis sau e"ectiv modi"icat4, pe in care expresia #preva!ut in standbB$ sau cu continut similar, se re"era atit la textul standbB cit si la aceste (eguli precum incorporate. . . . R"17.A E. 20LI9;TUL6 '.0% ;ngajamentul de onorare a emitentului sau oricarui con"irmator, catre bene"iciar a. 6mitentul se obliga catre bene"iciar sa onore!e pre!entarea a carei "orma apare a "i corespun!atoare cu termenii si conditiile standbB, con"orm acestor (eguli, completate de u!antele comune stanbB.
8'>

b. 6mitentul onorea!a pre!entarea con"orma "acuta lui, prin plata sumei solicitate de la el, la prima cerere, numai daca stanbB nu prevede onorarea i. prin acceptarea cambiilor trase de bene"iciar asupra emitentului 5 in ca! in care emitentul onorea!a prin ,, .,,,.. .# .,. , *a4 acceptarea la timp a cambieiD si *b4 plata ulterioara e"ectuata in "avoarea detinatorului cambiei, la pre!entarea acesteia la sau dupa scadenta ei. ii. prin plata aminata a cererii bene"iciarului de catre emitent A in ca! in care emitentul onorea!a prin . v*a4 asumarea la timp a obligatiei de plata aminataD si ' 'A > *b4 e"ectuarea ulterioara a platii la termenul stabilit. iii. prin negociere 5 in ca! in care emitentul onorea!a prin plata sumei la prima cerere, "ara drept de recurs. c. 6mitentul onorea!a la timp, daca plateste la vedere, accepta cambia, sau se obliga la plata aminata *sau daca noti"ica re"u!ul4 in termenul permis pentru examinarea pre!entarii si noti"icarea re"u!ului de plata. d. i. ,on"irmatorul se obliga sa onore!e o pre!entare con"orma "acuta lui, prin plata sumei cerute la vedere, iar daca standbB indica alt"el, prin alte metode de onorare con"orme cu obligatia emitentului. ii. &aca con"irmarea permite pre!entarea catre emitent, con"irmatorul se obliga de asemenea sa onore!e in ca!ul re"u!ului incorect de plata al emitentului, ca si cum pre!entarea ar "i "acuta con"irmatorului. iii. &aca standbB permite pre!entarea catre con"irmator, emitentul se obliga sa onore!e in ca!ul re"u!ului incorect de plata al con"irmatorului, ca si cum pre!entarea ar "i "acuta emitentului. e. 6mitentul onorea!a prin plata din contul mijloacelor imediat disponibile, in moneda indicata in standbB, numai daca standbB nu indica ca este platibila prin i. ac7itarea intr5o anume unitate monetara de cont 5 ca! in care obligatia de plata va "i in acea unitate de contD ii. livrarea altor bunuri de valoare 5 ca! in care obligatia va consta in livrarea acestor bunuri. '.0' 2bligatia "ilialelor separate, agentiilor sau altor o"icii in scopul pre!entelor (eguli, "iliala, agentia sau alt o"iciu al emitentului ce actionea!a sau se obliga sa actione!e con"orm standbB in alta calitate decit cea a emitentului, este obligata numai in aceasta calitate si trebuie sa "ie tratata ca o persoana separata. '.01 ,onditiile emiterii )tandbB este emis in care iese de sub controlul emitentului, numai daca nu indica express ca nu este in acest moment #emis$ sau #executoriu$. Indicatiile ca standbB nu este #disponibil$ , #operational$, #e"ectiv$, sau cu sens similar, nu a"ectea!a natura irevocabila si obligatorie a standbB din momentul in care acesta iese de sub controlul emitentului. '.08 &esemnarea .'5'$ ''--D .v5v HHD.Hi'tNi% u, DH 5vo44.$U.@..D a. )tandbB poate desemna o persoana sa avi!e!e, receptione!e pre!entarea, e"ectuie!e trans"erul, con"irme, plateasca, negocie!e, oblige la plata aminata, sau acepte cambia. b. &esemnarea nu obliga persoana desemnata sa actione!e, numai daca si numai in masura in care aceasta a consimtit sa actione!e. c. Persoana desemnata nu este autori!ata sa oblige persoana care "ace desemnarea. '.0: ;vi!area standbB sau a modi"icarii
8'9

a. &aca avi!area nu prevede alt"el, ea inseamna ca i. avi!atorul a veri"icat autenticitatea aparenta a mesajului avi!at, con"orm u!antelor obisnuite ale scrisorilor de credit comercialeD si ' ii. avi!ul re"lecta corect ceea ce a "ost primit. b. Persoana careia i se solicita avi!area standbB si care re"u!a aceasta, trebuie sa noti"ice partea solicitanta. '.0. +omentul in care modi"icarea este autori!ata si obligatorie a. &aca standbB indica expres ca poate "i modi"icat prin #amendament automat$ ce se re"era la cresterea sau scaderea sumei disponibile, aminarea datei expirarii, sau alte modalitati similare, modi"icarea este e"ectiva in mod automat, "ara necesitatea oricarei noti"icari sau aprobari, suplimentare la cea indicata express in standbB. *;semenea modi"icare poate "i indicata ca devenind e"ectiva #"ara amendament$.4 b. in lipsa oricarei indicatii re"eritoare la amendament automat, modi"icarea obliga i. emitentul, in care modi"icarea iese de sub controlul luiD si ii. con"irmatorul, in care modi"icarea iese de sub controlul lui, numai daca con"irmatorul nu indica ca nu con"irma modi"icarea. c. in lipsa oricarei indicatii re"eritoare la amendamentul automat i. bene"iciarul trebuie sa aprobe modi"icarea pentru ca aceasta sa "ie obligatorieD ii. aprobarea bene"iciarului trebuie sa "ie comunicata expres persoanei ce avi!ea!a modi"icarea, cu exceptia ca!ului in care bene"iciarul pre!inta documentele con"orme cu standbB precum modi"icat, si necon"orme cu standbB pina la modi"icareD si iii. modi"icarea nu necesita aprobarea ordonatorului pentru ca sa "ie obligatorie pentru emitent, con"irmator sau bene"iciar. 5 - 7n d. ;probarea in parte a modi"icarii constituie re"u!ul aprobarii. '.0= Ge7icularea modi"icarilor a. 6mitentul ce imputerniceste alta persoana sa avi!e!e standbB, trebuie sa noti"ice acesteia toate modi"icarile. b. +odi"icarea sau anularea standbB nu a"ectea!a obligatia emitentului "ata de persoana desemnata ce a actionat in limitele nominalii inainte de primirea modi"icarii sau anularii. c. Neextinderea unui standbB automat extensibil *reinnobil4 nu a"ectea!a obligatia emitentului "ata de persoana desemnata ce a actionat in limitele nominarii inainte de primirea noti"icarii despre neextindere. R"17.A F. >R"Y"90AR"A 1.0% Pre!entarea con"orma standbB )tandbB trebuie sa indice timpul, locul si amplasarea in acel loc, persoana catre cine, si suportul pe care pre!entarea trebuie "acuta. &aca contine aceste indicatii, pre!entarea va "i "acuta in aceste conditii pentru a "i con"orma. in masura in care standbB nu indica, pre!entarea trebuie "acuta in conditiile mentionate in pre!entele (eguli pentru a "i con"orma. 1.0' ,e constituie pre!entare Primirea documentelor solicitate de si pre!entate con"orm standbB constituie pre!entare ce necesita examinare in vederea stabilirii con"ormitatii cu termenii si conditiile standbB, c7iar daca nu toate documentele solicitate au "ost pre!entate. ir .. 1.01 Identi"icarea standbB a. Pre!entarea trebuie sa identi"ice standB in ba!a caruia pre!entarea este "acuta. b. Pre!entarea trebuie sa identi"ice standbB prin indicarea numarului complet de re"erinta a standbB, si a numelui si sediului *resedintei4 emitentului, sau prin anexarea originalului sau copiei standbB. c. &aca emitentul nu poate determina la examinarea super"iciala a documentului primit,
810

ca acesta urmea!a a "i examinat con"orm standbB, sau nu poate identi"ica standbB la care documentul primit se re"era, pre!entarea se considera "acuta la data identi"icarii. 1.08 ,ind si cui este "acuta pre!entarea con"orma
D

a. Pentru a "i con"orma, pre!entarea trebuie "acuta in locul sau orice parte a locului indicat in standbB sau preva!uta de pre!entele (eguli. b. &aca standbB nu indica locul unde trebuie "acuta pre!entarea, aceasta va "i "acuta in locul comerciantu< i, unde a "ost emis standbB. c. &aca standbB este con"irmat, dar con"irmarea nu indica locul unde trebuie "acuta pre!entarea, aceasta va "i "acuta cu scopul obligarii con"irmatorului *si a emitentului4 la sediul comercial al con"irmatorului, unde a "ost "acuta con"irmareaD sau va "i "acuta emitentului. d. &aca standbB nu indica nici un detaliu re"eritor la locul pre!entarii *cum ar "i departamentul, etajul, o"iciul, statia, o"iciul postal, sau alt detaliu4, pre!entarea trebuie "acuta la i. adresa postala obisnuita indicata in standbBD ii.orice ase!are din locul indicat, preva!uta pentru primirea postei sau documentelorD sau iii. orice persoana din locul indicat, care e autori!ata de "apt sau aparent sa receptione!e pre!entarea. 1.0: ,ind este "acuta pre!entarea la timp a. Pre!entarea la timp este "acuta in orice moment dupa emitere si pina la inc7eierea datei expirarii. b. Pre!entarea "acuta dupa inc7eierea !ilei lucratoare din locul comerciantului unde pre!entarea trebuie "acuta, se considera "acuta in urmatoarea !i lucratoare. 1.0. )uportul con"orm al pre!entarii a. Pentru a "i con"orm, documentul trebuie pre!entat pe suportul indicat in standbB. b. &aca nu este indicat suportul, pentru a "i con"orm documentul trebuie sa "ie pre!entat pe suport 7irtie, cu exceptia ca!ului in care este solicitata numai cererea 5 ca! in care i. este con"orma pre!entarea "acuta via ). F.I.C.T., telex con"irmat, sau alta modalitate de transmitere autenti"icata, de catre bene"iciarul care este participant la ). F.I.C.T. sau bancaD iar in ca! contrar ii. pre!entarea "acuta nu pe suport 7irtie nu se considera con"orma decit in ca!ul in care emitentul permite, la discretia sa, utili!area altui suport. c. &ocumentul nu se considera pre!entat pe suport 7irtie daca el este comunicat prin mijloace electronice, c7iar daca emitentul sau persoana desemnata, ce il primeste, generea!a in ba!a lui un document pe suport 7irtie. d. in care este prescrisa pre!entarea pe suport electronic, pentru a "i con"orm documentul , trebuie sa "ie pre!entat in "orma de inregistrare electronica care poate "i autenti"icata de emitent sau persoana desemnata, cui inregistrarea se pre!inta. 1.0= ,aracterul separat al "iecarei pre!entari a. 6"ectuarea unei pre!entari necon"orme, retragerea pre!entarii, sau nee"ectuarea uneia sau unui numar de pre!entari preconi!ate sau permise, nu anulea!a sau prejudicia!a in alt "el dreptul de a "ace o alta pre!entare sau re5pre!entare la timp, independent de permiterea sau inter!icerea de standbB a pre!entarilor sau valori"icarilor partiale sau multiple. b. Neplata incorecta a pre!entarii con"orme nu constituie neonorare a oricarei alte pre!entari in ba!a standbB, sau respingere a standbB. c. 2norarea unei pre!entari necon"orme, cu sau "ara noti"icarea necon"ormitatii acesteia, nu anulea!a cerintele standbB pentru alte pre!entari. 1.0> Tragerea partiala si pre!entarile multipleD marimea tragerii a. Pre!entarea poate "i "acuta pentru mai putin decit suma intrega disponibila *#tragere partiala$4. b. +ai mult decit o pre!entare *#pre!entari multiple$4 poate "i "acuta. ''-' '' c. ,lau!a #valori"icari partiale inter!ise$ ori cu sens similar insemna necesitatea pre!entarii pentru intreaga suma disponibila.
81%

d. ,lau!a #pre!entari multiple inter!ise$ sau cu sens similar inseamna ca poate "i "acuta si onorata doar o singura pre!entare, dar care poate "i "acuta pentru mai putin decit suma intreaga disponibila. e. &aca cererea depaseste suma disponibila in ba!a standbB, tragerea este discrepanta. 2rice document altul decit cererea, ce indica o suma care depaseste suma ceruta, nu este discrepant din acest motiv. ". Utili!area cuvintelor #aproximativ$, #cam$ sau #circa$ sau sinonimelor, permite o toleranta nu mai mare de %0I plus sau minus in raport cu suma la care aceste cuvinte se re"era. 1.09 ;minarea sau plata ,ererea bene"iciarului de aminare a datei expirarii standbB, sau, alternativ, de plata a sumei disponibile a. este pre!entarea continind cererea de plata in ba!a standbB, care urmea!a sa "ie examinata ca atare con"orm pre!entelor (eguliD b. implica ca bene"iciarul DUi i. aproba modi"icarea prin extinderea datei expirarii pina la data cerutaD ii. solicita emitentului sa exercite discretie la obtinerea apbobarii modi"icarii de la ordonator, si sa emita ast"el modi"icareaD si iii. accepta termenul maxim disponibil con"orm pre!entelor (eguli, pentru examinare si noti"icare a re"u!ului. 1.%0 Lipsa noti"icarii de receptionare a pre!entarii 6mintetul nu este obligat sa noti"ice ordonatorul despre primirea pre!entarii in ba!a standbE. , -9-B 1.%% (enuntarea emitentului la regulile de pre!entare, si aprobarea renuntarii de ordonator )uplimentar la alte clau!e de discretie continute in standbB sau pre!entele (eguli, emitentul poate, la discretia sa, "ara noti"icarea sau acordul ordonatorului si "ara e"ecte asupra obligatiilor ordonatorului catre emitent, sa renunte la a. urmatoarele (eguli si orice alti termeni similari mentionati in standbB, care sint esentialmente in bene"iciul sau convenienta operationala a emitentului i. tratamentul documentelor primite, la cererea pre!entatorului, ca si cum ar "i "ost primite la o data ulterioara *(egula 1.0'4D ii. identi"icarea pre!entarii in raport cu standbB in ba!a caruia pre!entarea a "ost "acuta *(egula 1.01*a44D iii. unde si cui pre!entarea trebuie "acuta *(egula 1.08*b4, *c4 si *d44, exceptind tara pre!entarii, indicata in standbBD sau iv. tratamentul pre!entarii "acute dupa inc7eierea !ilei lucratoare ca si cum aceasta ar "i "ost "acuta urmatoare !i lucratoare *(egula 1.0:*b44. b. urmatoarele (eguli dar nu si termenii similari mentionati in standbB i. documentul cerut, datat ulterior datei presrise pentru pre!entare *(egula 8.0.4D sau ii. cerinta ca documentul emis de bene"iciar sa "ie "ormat in limba in care a "ost "ormat standbB *(egula 8.084. c. urmatoarele (eguli re"eritoare la integritatea operationala a standbB, doar in masura in care banca tratea!a de "apt cu bene"iciarul veritabil i. accepatarea cererii pe suport electronic *(egula 1.0.*b44. (enuntarea de catre con"irmator necesita aprobarea emitentului daca se re"era la paragra"ele *b4 si *c4 ale regulii sus5mentionate. 1.%' )tandbB original pierdut, "urat, deteriorat sau distrus a. &aca un standbB original este pierdut, "urat, deteriorat sau distrus, emitentul nu ii va substitui, sau renunta la cerinta de pre!entare a originalului. b. &aca emitentul este de acord sa substituie originalul standbB sau sa renunte la cerinta de pre!entare a originalului, el poate o"eri duplicatul sau copia bene"iciarului, "ara ca aceasta sa a"ecte!e obligatia de rambursare a ordonatorului "ata de emitentD insa daca procedea!a asa, emitentul trebuie sa marc7e!e duplicatul sau copia ca atare. 6mitentul poate, la discretia sa, sa
81'

ceara indemni!are satis"acatoare de la bene"iciar si sa se asigure la persoanele desemnate precum ca nici o plata nu a "ost e"ectuata, inc7iderea la data expirarii ,. v , 1.%1 &ata expirarii in !i nelucratoare a. &aca ultima !i pentru pre!entare, indicata in standbB *ori ca data expirarii ori ca data in care documentele trebuie sa "ie primite4 nu este !i lucratoare a emitentului sau persoanei desemnate din locul unde trebuie sa "ie "acuta pre!entare, pre!entarea "acuta in acel loc in prima !i lucratoare ce urmea!a va "i considerata pre!entare la timp. b. Persoana desemnata catre care se "ace pre!entarea, trebuie sa avi!e!e emitentul. 1.%8 inc7iderea in !i lucratoare si autori!area altui loc re!onabil pentru pre!entare " a. &aca in ultima !i lucratoare, stabilita pentru pre!entare, locul pre!entarii indicat in standbB este din orice motive inc7is si pre!entarea din aceasta cau!a nu este "acuta in termen, atunci ultima !i pentru pre!entare este in mod automat extinsa pina la !iua a trei!ecea calendaristica urmatoare re5desc7iderii locului pentru pre!entare, daca standbB nu prevede alt"el. b. La momentul sau in anticipatiunea inc7iderii locului pentru pre!entare, emitentul poate autori!a alt loc re!onabil pentru pre!entare, in standbB sau intr5o comunicare primita de bene"iciar. &aca el procedea!a ast"el, atunci i. pre!entarea trebuie "acuta in acest alt loc re!onabilD si ii. daca comunicare este primita in mai putin decit trei!eci de !ile caliendaristice inainte de ultima !i pentru pre!entare si din aceasta cau!a pre!entarea nu este "acuta in termen, ultima !i pentru pre!entare este in mod automat extinsa pina la !iua a trei!ecea calendaristica urmatoare ultimei !ile pentru pre!entare. ,; R"17.A G. 6?;+IN;(6; 8.0% 6xaminarea in vederea con"ormitatii a. ,ererea de onorare a standbB trebuie sa "ie con"orma termenilor si conditiilor standbB. b. Captul daca pre!entarea pare sa "ie con"orma se determina prin examinarea de "orma a pre!entarii in comparatie cu termenii si conditiile standbB dupa cum interpretate si completate de pre!entele (eguli, care trebuie intelese in contextul u!antelor standard cu privire la standbB. ,.,.,.. 8.0' Neexaminarea documentelor exterioare D .D &ocumentele pre!entate, care nu sint cerute de standbB, nu trebuie examinate si, in orice ca!, vor "i disconsiderate la stabilirea con"ormitatii pre!entarii. 6le pot "ara nici o responsabilitate "i intoarse persoanei ce le5a pre!entat, sau transmise cu alte documente pre!entate. ........ ' ..., 8.01 6xaminarea in vederea consecventei 6mitentul sau persoana desemnata sint solicitate sa examine!e documentele in ceea ce priveste contradictiile intre ele, in masura preva!uta in standbB. 8.08 Limba documentelor Limba tuturor documentelor emise de bene"iciar va "i limba in care e "ormat standbB. B .H;-" '. -: 8.0: 6mitentul documentelor 2rice document solicitat trebuie sa "ie emis de bene"iciar, numai daca standbB nu indica ca documentul trebuie emis de un tert, sau daca documentul nu este de tip pentru care u!antele standard in materie de standbB prevad emiterea de catre un tert. 8.0. &ata documentelor ) 3' &ata emiterii documentelor solicitate poate "i anterioara dar nu ulterioara datei pre!entarii lor.
811

8.0= ,erinta semnaturii pe document a. &ocumentul solicitat nu se cere sa "ie semnat numai daca standbB nu indica ca documentul trebuie semnat, sau daca documentul nu este de tip pentru care u!antele standard in materie de standbB prevad ca el sa "ie semnat. b. )emnatura ceruta poate "i aplicata in orice modalitate ce corespunde cu suportul pe care se contine documentul. c. Numai daca standbB nu indica . .j,' D ,. Ddi.i,t'D iiP.Disi"55iviH' i. numele persoane care trebuie sa semne!e documentul, orice semnatura sau autenti"icare va "i considerata ca semnatura con"ormaD ii. statutul persoanei care trebuie sa semne!e, indicarea statutului nu este necesara. d. &aca standbB indica ca semnatura trebuie aplicata de i. o persoana "i!ica anume, "ara cerinta identi"icarii statutului semnatarului, semnatura con"orma va "i cea ce pare a "i a persoanei mentionateD i. o anume persoana juridica sau agentie guvernamentala, "ara identi"icarea numelui sau statutului persoanei imputernicite sa semne!e din partea lor, semnatura con"orma va "i orice semnatura ce pare a "i aplicata din partea personei juridice sau agentiei guvernamentaleD iii. o anume persoana "i!ica, persoana juridica, agentie guvernamentala, cerind ca statutul semnatarului sa "ie indicat, semnatura con"orma va "i cea ce pare a "i a persoanei "i!ice, persoanei juridice, agentiei guvernamentale, si care indica statutul juridic al lor. 8.0> ,ererea documentara implicita ' Fr'/i.ir,'r.'.5'it''5. ',5'. un &aca standbB nu indica nici un document solicitat, se va pre!uma totusi cerinta pre!entarii unei cereri documentare de plata. 8.09 Cormulari identice si citari &aca standbB cere a. o indicatie "ara a prevedea "ormularea precisa a acesteia, atunci "ormularea continuta in document trebuie sa para avind acelasi sens cu cel cerut de standbBD b. o indicatie "ormulata precis prin utili!area citatelor, "ormulelor i!olate prin parante!e, sau prin anexarea unor "orme sau modele, atunci erorile tipogra"ice de scris, punctuatie, sau de natura similara, ce sint evidente la citirea documentului, nu se cer a "i reproduse si spatiile sau locurile in alb destinate indicatiilor pot "i completate in orice "el ce nu contravine standbBD sau c. o indicatie "ormulata precis prin utili!area citatelor, "ormulelot i!olate prin parante!e, sau prin anexarea unor "orme sau modele, si totodata cere ca "ormularea respectiva sa "ie #exacta$ sau #identica$, atunci "ormularea continuta in documentele pre!entate trebuie sa reproduca exact "ormularea mentionata, inclusiv erorile tipogra"ice de scris, punctuatie, sau de natura similara, cit si spatiile sau locurile in alb destinate indicatiilor. 8.%0 ;probarea ordonatorului "'''' ''' )tandbB nu trebuie sa indice ca un document solicitat sa "ie emis, semnat sau contrasemnat de ordonator. Totusi, daca standbB include o asemenea indicatie, emitentul nu o poate anula si nu este responsabil pentru retinerea documentului sau semnarii de catre ordonator. 8.%% Termenii si conditiile nedocumentare ' ' a. Termenul sau conditia din standbB, care nu e documentar, trebuie sa "ie neglijat independent de "aptul daca a"ectea!a sau nu obligatia emitentului de a trata pre!entarea ca con"orma sau de a trata standbB ca "iind emis, modi"icat sau terminat. . b. Termenii si conditiile sint nedocumentare daca standbB nu cere pre!entarea unui document in care acestea sa "ie mentionate, si daca executarea lor nu poate "i veri"icata de emitent in ba!a inregistrarilor ce la are la dispo!itie, sau in cadrul activitatii sale obisnuite. c. &eterminarea de emitent in ba!a inregistrarilor ce la are la dispo!itie, sau in cadrul activitatii sale obisnuite, include determinarea urmatoarelor c i. cind, unde si cum documentele sint pre!entate sau alt"el transmise emitentuluiD
818

ii. cind, unde si cum comunicarile relevante standbB sint trimise sau primite de emitent, bene"iciar sau persoana desemnataD ' , i D .@UD .'5,u1ij .i ,' iii. sumele trans"erate pe sau de pe conturile emitentuluiD si iv. sumele determinabile dintr5o cotatie publica *ex. daca standbB prevede determinarea marimilor dobin!ii calculate con"orm unor rate ale dobin!ii ce sint publicate4. d. 6mitentului nu i se cere sa recalcule!e calculele bene"iciarului, "acute con"orm "ormulei indicate sau la care se "ace re"erinta in standbB, numai daca standbB nu prevede alt"el. 8.%' Cormalitatea indicatiilor din standbB a. 2 indicatie solicitata nu trebuie sa "ie insotita de cerinta de solemnitate, o"iciali!are sau oricare alte "ormalitati. b. &aca standbB prevede adaugirea unei "ormalitati la indicatia solicitata, de catre persoana ce "ace indicatia, "ara sa speci"ice "orma si continutul "ormalitatii, indicatia este con"orma daca mentionea!a ca a "ost declarata, dovedita, garantata, atestata, con"irmata prin juramint, a"irmata, certi"icata, sau "acuta in alt mod similar. c. &aca standbB prevede ca indicatia sa "ie "acuta in pre!enta unui martor tert, "ara sa speci"ice "orma si continutul marturiei, aceasta marturie este con"orma daca pare sa contina semnatura altei persoane decit bene"iciarul, mentionind ca aceasta persona actionea!a in calitate de martor. c. &aca standbB prevede ca indicatia sa "ie contrasemnata, legali!ata, vi!ata, sau in alt mod similar, de catre alta persoana decit bene"iciarul, ce actionea!a in calitate guvernamentala, judiciara, corporativa sau alta capacite repre!entativa, "ara a speci"ica "orma si continutul capacitatii, indicatia este con"orma daca contine semnatura altei persoane decit bene"iicarul, mentionind capacitatea repre!entativa a ei si organi!atia din numele careia actionea!a persoana. 8.%1 Lipsa responsabilitatii de identi"icare a bene"iciarului 55 D,4.. i, Numai in masura in care standbB nu cere pre!entarea unei inregistrari electronice a. persoana ce onorea!a pre!entarea nu are nici o obligatie "ata de ordonator de stabilire a identitatii celui ce "ace pre!entarea sau cesionarului incasariiD b. plata catre persoana indicata ca bene"iciar, titular al trans"erului, cesionar con"irmat, succesor prin e"ectul legii, pe contul sau numarul de cont indicat in standbB sau in instructiunile de insotire "acute de bene"iciar sau persoana desemnata, constituie executare a obligatiei de plata in ba!a standbB. 8.%8 Numele emitentului sau con"irmatorului ac7i!itionat sau "u!ionat &aca emitentul sau con"irmatorul este reorgani!at, "u!ionat, sau isi sc7imba numele, orice exigenta a re"erintei la numele emitentului sau con"irmatorului in documentele pre!entate poate "i la numele lor sau succesorilor. .5.,.. ..DD D r.i, , 8.%: 2riginalul, copia si multiplele documente .n a. &ocumentul pre!entat trebuie sa "ie in original. b. Pre!entarea unei inregistari electronice, in care pre!entarea pe suport electronic este ceruta sau permisa, se considera ca #original$. c. i. Un document pre!entat se considera original numai daca la examinarea de "orma a lui nu pare ca el sa "ie reprodus de pe original. ii. Un document ce pare sa "ie reprodus de pe original se considera original daca semnatura sau autenti"icarea pare sa "ie originala. d. )tandbB ce cere pre!entarea unei #copii$ permite pre!entarea originalului sau copiei, daca standbB nu indica ca sa "ie pre!entata numai copia, sau in alt mod reglementea!a dispunerea tuturor originalelor. e. &aca se cer exemplare multiple ale aceluiasi document, numai unul trebuie sa "ie original, cu exceptia ca!urilor in care i. sint cerute #dublicate oridinale$ sau #originale multiple$ 5 ca! in care toate exemplarele multiple trebuie sa "ie originaleD ii. sint cerute #doua copii$ sau #duble$ sau mentiuni cu sens similar5 ca! in care pot "i pre!entate
81:

originalele sau copiile. . ....,..,5, , r ., ,, .r, .,iD.D Tipurile documentelor standbB 8.%. ,ererea de plata a. ,ererea de plata nu se cere sa "ie separata de declaratia bene"iciarului sau alte documente solicitate. b. &aca o cerere separata este solicitata, ea trebuie sa contina i. rugamintea de plata a bene"iciarului adresata emitentului sau persoanei desemnateD ii. data ce indica in care cererea a "ost emisaD iii. suma solicitataD si ,D . , ,.-,,., iv. semnatura bene"iciarului. c. ,ererea poate "i in "orma de cambie sau alta instructiune, ordin sau propunere de plata. &aca standbB cere pre!entarea a unei #cambii$ sau #trate$, aceasta cambie sau trata nu necesita sa "ie in "orma negociabila decit in ca!ul in care aceasta este indicat in standbB. 8.%= &eclaratia de neexecutare sau alt "apt pentru tragere &aca standbB cere declaratia, certi"icatul sau orice alta instiintare a neexecutarii sau altui "apt pentru tragere, si nu speci"ica continutul acesteia, documentul este con"orm daca contine a. pre!entarea in sensul exibilitatii platii ca e"ect al survenirii "aptului pentru tragere, indicat in standbBD b. data ce indica in care a "ost emisD si c. semnatura bene"iciarului. D. '' '.., ' o . i ssrsM5ia laut;B, -@.,,t-iii 8.%> Instrumente negociabile &aca standbB cere pre!entarea documentelor care sint trans"erabile prin gir si remitere, "ara a indica daca, cum si cui girul trebuie "acut, atunci documentul poate "i pre!entat "ara gir, or, daca e girat, girul poate "i in alb si, in orice ca!, documentul poate "i emis sau negociat cu sau "ara drept de recurs. 8.%9 &ocumentele legale sau judiciare &aca standbB cere pre!entarea unui document emis de autoritate guvernamentala, unei deci!ii judiciare sau sentinte arbitrale, sau de natura similara, documentul sau copia sint con"orme daca apar a "i i. emise de autoritatea guvernamentala, curtea, tribunalul, sau alte organe similareD ii. intitulate sau numite in mod corespun!atorD s iii. semnateD iv. datateD si v. original certi"icate sau autenti"icate de o persoana o"iciala a autoritatii guvernamentale, curtii, tribunalului, sau altor organe similare. 8.'0 ;lte documente a. &aca standbB cere un alt document decit cel a carui continut este speci"icat in pre!entele (eguli, "ara a speci"ica emitentul, continutul de in"ormatie, sau "ormularea, documentul este con"orm daca apare a "i intitulat in mod corespun!ator, sau a indeplini "unctia tipului de document cerut, con"orm u!antelor obisnuite standbB. b. &ocumentul pre!entat in ba!a standbB urmea!a sa "ie examinat in contextul u!antelor standbB ba!ate pe pre!entele (eguli, c7iar daca documentul este de tip pentru care (egulile si u!antele uni"orme privind acreditivele documentare contin prevederi detaliate *cum ar "i "actura comerciala, documentele de transport, documentele de asigurare sau alte documente similare4. 8.'% ,ererea de emitere a unui angajament separat
81.

' &aca standbB cere ca bene"iciarul standbB sa emita angajamentul sau propriu separat altuia *"ie ca standbB expune textul acestui angajament sau nu4 a. bene"iciarul nu obtine alte drepturi decit cele legate de tragerea standbB, c7iar daca emitentul plateste comision bene"iciarului pentru emiterea unui angajament separatD b. nu se cere pre!entare emitentului nici a angajamentului separat nici a oricarui alt document pre!entat in ba!a luiD si c. daca originalele sau copiile angajamentului separat sau altor documente pre!entate in ba!a lui sint primite de emitent desi pre!entarea lor nu se cere ca conditie pentru onorarea standbB i. emitentul nu e obligat sa le examine!e, si in orice ca!, va nesocoti orice necon"ormitate or contradictie a lor cu standbB, cu cererea bene"iciarului in ba!a standbB, sau cu angajamentul separat al bene"iciaruluiD ii. emitentul poate "ara nici o responsabilitate din partea sa sa le returne!e persoanei ce le5a pre!entat sau sa le remita ordonatorului impreuna cu pre!entarea. R"17.A &. N2TICI,;(6;, 6?,LU&6(6;, )I &I)PUN6(6; &2,U+6NT6L2( :.0% Noti"icarea re"u!ului de plata "acuta in termen , a. Noti"icarea re"u!ului de plata trebuie "acuta intr5un termen dupa pre!entarea documentelor, care nu este nere!onabil. i. Noti"icarea "acuta in termen de trei !ile lucratoare nu este considerata ca "iind "acuta in termen nere!onabil, si dupa expirarea a sapte !ile lucratoare ca "iind "acuta in termen nere!onabil. ii. Captul ca termenul termenul in cadrul carui se "ace noti"icarea e considerat nere!onabil, nu depinde de pre!enta unui termen5limita pentru pre!entare. iii. ,alcularea termentului in cadrul caruia trebuie "acuta noti"icarea re"u!ului de plata, incepe din !iua lucratoare urmatoare !ilei lucratoare in care s5a "acut pre!entarea. iv. Numai daca standbB nu un indica express un termen mai mic in cadrul caruia trebuie "acuta noti"icarea re"u!ului de plata, emitentul nu este obligat sa urgente!e examinarea pre!entarii. b. i. +odalitatea prin care trebuie "acuta noti"icarea re"u!ului de plata este prin telecomunicatie, daca e posibil, iar daca nu 5 prin alt mijloc disponibil care permite noti"icarea prompta. ii. &aca noti"icarea re"u!ului de plata este primita in cadrul termenului in care se permite noti"icarea, ea e considerata ca "iind "acuta prin mijloace care permit noti"icarea prompta. c. Noti"icarea re"u!ului de plata trebuie "acuta catre persoana de la care au "ost primite documentele *"ie bene"iciarul, "ie persoana desemnata, "ie alta persoana decit curier4, daca persoana care "ace pre!entarea nu solicita alt"el. ,t v , ', :.0' &eclararea motivelor re"u!ului de plata Noti"icarea re"u!ului de plata trebuie sa indice necon"ormitatile pe care se bazeaza re"u!ul. :.01 Nee"ectuarea in termen a noti"icarii re"u!ului de plata a. Lipsa mentiunilor re"eritoare la necon"ormitati, in noti"icarea re"u!ului de plata "acuta in termenul si in prin mijloacele indicate in standbB sau preva!ute in pre!entele (eguli, inter!ice a"irmarea existentei necon"ormitatilor in orice document continind necon"ormitati, care e retinut sau re5pre!entat, dar nu inter!ice a"irmarea existentei necon"ormitatilor in orice alta pre!entare "acuta in ba!a aceluiasi sau altui standbB. b. Nee"ectuarea noti"icarii re"u!ului de plata, sau acceptarea sau recunoasterea angajamentului de plata di"erata, obliga emitentul sa plateasca la scadenta termenului. :.08 Noti"icarea expirarii Nee"ectuarea noti"icarii "aptului ca pre!entarea a "ost "acuta dupa data expirarii standbB, nu inter!ice re"u!ul de plata pe acest motiv. , .ivi"ga+ :.0: ,ererea de desconsiderare a emitentului catre ordonator "ara rugamintea persoanei ce "ace
81=

pre!entarea &aca emitentul decide ca pre!entarea este necon"orma, si daca persoana care o "ace nu ii instructea!a alt"el, emitentul poate, la discretia sa, sa ceara ordonatorului desconsiderarea necorespunderilor sau autori!area in alt mod a onorarii, in termenul disponibil pentru noti"icarea re"u!ului de plata insa "ara a extinde acest tennen. ;probarea cererii de desconsiderare de catre ordonator nu ii obliga pe emiten sa desconsidere necorespunderile. :.0. ,ererea de desconsiderare a emitentului catre ordonator la rugamintea persoanei ce "ace pre!entarea &aca, dupa primirea noti"icarii re"u!ului de plata, persoana ce "ace pre!entarea solicita ca documentele pre!entate sa "ie transmise emitentului sau ca emitentul sa ceara de la ordonator desconsiderarea necon"ormitatilor a. nimeni nu e obligat sa trimita documentele necon"orme sau sa solicite de la ordonator desconsiderareaD b. pre!entarea catre emitent este guvernata de pre!entele (eguli numai daca aplicarea unor reguli di"erite este express consimtita de persoana care "ace pre!entareaD si c. daca documentele sint trimise sau desconsiderarea necon"ormitatilor este solicitata i. persoana ce "ace pre!entarea nu poate pre!enta obiectii la necon"ormitatile noti"icate ei de catre emitentD ii. emitentul nu este exonerat de obligatia examinarii pre!entarii in con"ormitate cu pre!entele (eguliD iii. emitentul nu este obligat sa desconsidere necon"ormitatile c7iar daca acestea sint desconsiderate de ordonatorD si D iv. emitentul trebuie sa pastre!e documentele pina la primirea raspunsului de la ordonator sau pina in care i se solicita returnarea lor de catre persoana care "ace pre!entarea, iar daca nu primeste raspunsul sau solicitarea mentionata in termen de !ece !ile lucratoare din momentul noti"icarii re"u!ului de plata, el poate sa retume!e documentele persoanei care a "acut pre!entarea. :.0= &ispunerea documentelor &ocumentele re"u!ate la plata trebuie returnate, pastrate sau dispuse in alt "el in con"ormitate cu instructiunile persoanei care "ace pre!entarea. Lipsa avi!ului de dispunere a documentelor, in noti"icarea re"u!ului de plata, nu impiedica emitentul sa utili!e!e orice aparare alt"el opo!abila pentru justi"icarea re"u!ului. :.0> Instructiunile de insotire@mesajul de transmitere a. Instructiunile ce insotesc pre!entarea "acuta in ba!a standbB, sint aplicabile in masura in care nu contravin termenilor si conditiilor din standbB, cerere, sau pre!entele (eguli. b. 6xpunerile de "apte "acute de persoana desemnata, ce insotesc pre!entarea, sint aplicabile in masura in care nu contravin termenilor si conditiilor din standbB si pre!entele (eguli. c. in po"ida primirii instructiunilor, emitentul sau persoana desemnata poate plati, e"ectua noti"icarea, returna documentele, sau in alt mod trata cu persoana ce "ace pre!entarea. d. Indicatia din instructiunile de insotire asupra necon"ormitatii documentelor, nu exonerea!a emitentul de obligatia examinarii pre!entarii in vederea con"ormitatii. :.09 Noti"icarea obiectiilor de catre ordonator a. 2rdonatorul trebuie sa pre!inte obiectiile sale "ata de onorarea de catre emitent a pre!entarii necon"orme, prin e"ectuarea unei noti"icari in termen utili!ind mijloace prompte. b. 2rdonatorul actionea!a in termen, daca pre!inta obiectiile la necon"ormitati prin trimiterea unei noti"icari emitentului, in care indica necon"ormitatile pe care se ba!ea!a obiectiile, intr5un timp re!onabil din momentul primirii documentelor. c. Nee"ectuarea in termen a noti"icarii obiectiilor, prin mijloace prompte, impiedica invocarea de catre ordonator impotriva emitentului a oricarei necon"ormitati ori altei c7estiuni aparente la examinarea de "orma a documentelor primite de ordonator, dar nu impiedica invocarea acestei obiectii "ata de orice alta pre!entare in ba!a aceluiasi sau altui standbB.
81>

. . .......,. .... t5 ..... # .D..,,.,.,......... , R"17.A 6. T(;N)C6(UL, ,6)IUN6;, );U T(;N)C6(UL P(IN 6C6,TUL L69II. Trans"erul dreptului de tragere ..... ' @; ..0% ,ererea de trans"er a dreptului de tragere in care bene"iciarul cere emitentului sau persoanei desemnate sa onore!e tragerea e"ectuata de alta persoana ca si cum aceasta ar "i bene"iciar, se aplica aceste (eguli re"eritoare la trans"erul dreptului de tragere *#trans"er$4. ..0' in care dreptul de tragere este trans"erabil D 0 a. )tandbB nu este trans"erabil decit in ca!ul in care prevede aceasta. b. )tandbB in care se stipulea!a ca este trans"erabil, "ara nici o mentiune suplimentara, indica ca dreptul de tragere i. poate "i trans"erat in intregime mai mult decat o dataD @n-.i ii. nu poate "i partial trans"eratD si iii. nu poate "i trans"erat, exceptind ca!ul in care emitentul *inclusiv con"irmatorul4 sau alta persoana express indicata in standbB consimte si e"ectuea!a trans"erul solicitat de bene"iciar. ..01 ,onditiile trans"erului 6mitentul unui standbB trans"erabil, sau persoana desemnata nu sint obligate sa e"ectuie!e trans"erul, cu exceptia in care a. ei sint satis"acuti in ceea ce priveste existenta si autenticitatea originalului standbBD )i b. bene"iciarul pre!inta sau executa : i" ' i. cererea intr5o "orma acceptabila pentru emitent sau persoana desemnata, inclu!ind data de in care va este e"ectiv trans"erul, si numele si adresa celui ce trans"eraD ii. originalul standbBD iii. veri"icarea semnaturii persoanei ce a semnat pentru bene"iciarD iv. veri"icarea imputernicirilor persoanei ce a semnat pentru bene"iciarD v. plata comisionului de trans"erD si i vi. orice alta cerinta re!onabila. ..08 6"ectele trans"erului asupra documentelor solicitate ' ' La trans"erul dreptului de tragere in intregime a. cambia sau cererea trebuie semnate de bene"iciarul trans"eruluiD si b. numele bene"iciarului trans"erului poate "i aplicat in locul numelui bene"icarului ce a e"ectuat trans"erul, in orice alt document solicitat. ..0: (ambursarea platii "acute in ba!a trans"erului 6mitentul sau persoana desemnata, ce e"ectuea!a plata in ba!a unui trans"er con"orm (egulilor ..01*a4, *b4*i4 si *b4*ii4, au dreptul la rambursare ca si cum ar "i platit bene"iciarului. '',' '.''. . a ,on"irmarea cesiunii platii $ ' ..0. ,esiunea platilor in care emitentul sau persoana desemnata sint solicitate sa con"irme cererea bene"iciarului de a e"ectua in "avoarea cesionarului intrega sau o parte din plata re!ultata din tragerea standbB, pre!entele (eguli re"eritoare la con"irmarea cesiunii platii se aplica, daca dreptul aplicabil nu prevede alt"el. ..0= ,ererea de con"irmare a. &aca dreptul aplicabil nu prevede alt"el, emitentul sau persoana desemnata
819

i. nu sint obligate sa recunoasca valabilitatea cesiunii platii, care nu a "ost con"irmataD )i ii. nu sint obligate sa con"irme cesiunea. .-, b. &aca cesiunea este con"irmata , i. con"irmarea nu con"era cesionarului nici un drept decurgind din standbB, acesta "iind imputernicit doar sa primeasca plata cesionata, daca exista, iar drepturile lui pot "i a"ectate prin modi"icarea sau anularea standbBD ii. drepturile cesionarului sint in "unctie de *a4 existenta unei datorii nete platibile bene"iciarului de catre cel ce "ace con"irmareaD *b4 drepturile persoanelor desemnate si bene"iciarilor trans"eruluiD *c4 drepturile altor cesionari con"irmatiD si *d4 oricare alte drepturi sau interese care pot avea prioritate con"orm legii aplicabile. ..0> ,onditiile con"irmarii cesiunii platii 6mitentul sau persoana desemnata pot conditiona con"imarea sa de primirea a. oridinalului standbB pentru examinare sau notatieD sD DD . . b. veri"icarii semnaturii persoanei ce semnea!a pentru bene"iciarD c. veri"icarii imputernicirilor persoanei ce semnea!a pentru bene"iciarD d. cererii irevocabile semnate de bene"iciar, cu privire la con"irmarea cesiunii platii, ce include indicatii, clau!e, indemnitati, si alte mentiuni care pot "i incluse in "ormularul cerut de emitent sau persoana desemnata cu oca!ia solicitarii con"irmarii cesiunii platii, cum ar "i i. identi"icarea valori"icarilor a"ectate prin cesiune, daca standbB permite valori"icari multipleD ii. numele complet, "orma juridica, sediul si adresa postala a bene"iciarului si cesionaruluiD iii. detalii despre orice cerere ce a"ectea!a metoda de plata sau transmiterea platii con"orm standbBD iv. limitarea cesiunilor partiale si inter!icerea cesiunilor succesiveD v. clau!a legalitatii si prioritatii relative a cesiuniiD vi. dreptul emitentului sau persoanei nomitate de recuperare a platilor primite de cesionar, care sint recuperabile de la bene"iciarD , D i s DD D 5i e. platii comisionului de con"irmareD si ". executarii altor cerinte re!onabile. ..09 ,ererii devergente asupra platii in pre!enta unor cereri divergente, privind dreptul de primire a platii, plata catre cesionarul con"irmat poate "i suspendata pina la solutionarea con"lictului. ..%0 (ambursarea platilor e"ectuate in ba!a cesiunii 6mitentul sau persoana desemnata care plateste in ba!a cesiunii con"irmate in ba!a (egulilor ..0>*a4 si *b4, are dreptul la rambursare ca si cum a" "i "acut plata bene"iciarului. &aca bene"iciar este o banca, con"irmarea poate "i ba!ata doar pe o comunicare autenti"icata. 1ransferul prin efectul legii ..%% Tran"erul prin e"ectul legii in care un mostenitor, repre!entant personal, lic7idator, administrator, receptioner, succesor al companiei, sau alta persoana cu statut similar, ce se declara imputernicit prin lege de a succede interesele bene"iciarului, pre!inta documentele din nume propriu ca si cum ar "i "ost titular autori!at al trans"erului bene"iciarului, se aplica pre!entele (eguli re"eritoare la trans"erul prin e"ectul legii. ..%' &ocumente suplimentare in ca!ul tragerii din numele succesorului Un pretins succesor poat "i tratat ca si cum ar "i "ost titular autori!at al trans"erului drepturilor de tragere ale bene"iarului in integralitatea lor, daca pre!inta un document sau documente suplimentar*e4 care apar a "i emise de un o"icial public sau repre!entant *inclusiv autoritate judiciara4 si indica a. ca pretinsul succesor este supravetuitorul "u!iunii, consolidarii sau altei actiuni similare a unei
880

companii, societati cu raspundere limitata, sau altei organi!atii similareD b. ca pretinsul succesor este autori!at sau numit sa actione!e in numele bene"iciarului indicat, sau patrimoniului acestuia, ca re!ultat al procesului de "alimentD c. ca pretinsul succesor este autori!at sau numit sa actione!e in numele bene"iciarului indicat ca e"ect al mortii sau incapacitatii bene"iciaruluiD sau d. ca numele bene"iciarului indicat a "ost sc7imbat in numele pretinsului succesor. ..%1 )uspendarea obligatiilor la pre!entarea de catre succesor 6mitentul sau persoana desemnata care primesc pre!entarea de la pretinsul succesor, ce e con"orma in toate privintele cu exceptia numelui bene"iciarului , a. pot cere intr5o maniera satis"acatoare in ceea ce priveste "orma si continutul i. o opinie legalaD ' ii. un document suplimentar mentionat in (egula ..%'*&ocumente suplimentare in ca!ul tragerii din numele succesorului4 de la un o"icial publicD iii. declaratii, acorduri si garantii re"eritoare la statutul pretinsului succesor ca succesor prin e"ectul legiiD .Lmv0 ii iv. plata c7eltuielilor legate in mod re!onabil de asemenea determinariD si v. orice ce poate "i solicitat pentru trans"erul con"orm (egulii ..01 *,onditiile trans"erului4 sau pentru recunoasterea cesiunii platii con"orm (egulii ..0>*,onditiile con"irmarii cesiunii platii4D insa aceste documente nu pot "i documente solicitate pentru scopul expirarii standbB. b. Pina la primirea de catre emitent sau persoana desemnata a documentelor solicitate, obligatiile lor privind onorarea sau noti"icarea re"u!ului de plata se suspenda, "ara extinderea totusi a oricarui termen limita pentru pre!entarea documentelor solicitate. ..%8 (ambursarea platilor e"ectuate in ba!a trans"erului prin e"ectul legii 6mitentul sau persoana desemnata ce a platit in ba!a trans"erului prin e"ectul legii con"orm (egulii ..%' *&ocumente suplimentare in ca!ul tragerii din numele succesorului4, este indreptatit sa primeasa rambursarea ca si cum a" "i platit bene"iciarului. R"17.A =. ;NUL;(6; , '' '"i%'$5%5 J ' "' ' 1 !i !t"t ''HMUt'u =.0% in care standbB irevocabil este anulat sau terminat &repturile bene"iciarului in ba!a standbB pot "i anulate "ara consimtamintul lui. ,onsimtamintul poate "i exprimat in scris sau prin actiuni ca returnarea standbB original intr5o maniera ce implica acordul bene"iciarului cu anularea. ,onsimtamintul bene"iciarului cu anularea, este irevocabil din momentul comunicarii acestuia emitentului. =.0' &iscretia emitentului in privinta deci!iei de anulare inainte de a accepta autori!area bene"iciarului de anulare, si de a trata standbB ca "iind anulat in toate privintele, emitentul poate solicita intr5o maniera satis"acatoare in ceea ce priveste "orma si continutul a. standbB originalD b. veri"icarii semnaturii persoanei ce semnea!a pentru bene"iciarD .Dni" U c. veri"icarii imputernicirilor persoanei ce semnea!a pentru bene"iciarD d. o opinie legalaD e. imputernicirea irevocabila semnata de bene"iciar, cu privire la anulare, ce include indicatii, clau!e, indemnitati, si alte mentiuni care pot "i incluse in "ormularul solicitatD
88%

". asigurarea ca obligatiile oricarui con"irmator au "ost anulateD g. asigurarea nee"ectuarii trans"erului sau platii de catre orice persoana desemnataD 7. executarii altor cerinte re!onabile. , . A R"17.A I. 20LI9;TIIL6 &6 (;+0U();(6 5 . >.0% &reptul la rambursare a. In care plata e e"ectuata contra unei pre!entari con"orme, in ba!a pre!entelor (eguli, rambursarea trebuie "acuta de i. ordonator catre emitentul solicitat sa emite standbBD si ii. emitentu catre persoana desemnata sa onore!e sau sa tran"ere valoarea standbB in orice alt mod. b. 2rdonatorul trebuie sa asigure emitentul contra oricaror creante, obligatii sau responsabilitai *inclusiv onorarii de avocat4 decurgind din i. impunerea e"ectelor legii sau u!antelor altele decit cele desemnate in standbB sau de aplicabile in locul emiteriiD ii. "rauda, "alsi"icare, sau actiuni ilegale ale tertilorD sau .,. ...5.5. iii. executarea de catre emitent a obligatiilor con"irmatorului care in mod gresit nu onorea!a con"irmarea. c. ;ceasta (egula completea!a orice acord, modalitate de colaborare, u!anta, cutuma sau practica aplicabila, ce prevede rembursarea sau o"erirea de garantii, in ba!a unei liste mai restrinse sau di"erite de temeiuri. >.0' ,7eltuielile in "orma de comisione si costuri a. 2rdonatorul trebuie sa ac7ite c7eltuielile emitentului si sa5i ramburse!e orice c7eltuieli care emitentul este obligat sa le plateasca persoanelor desemnate, cu acordul ordonatorului, sa avi!e!e, con"irme, onore!e, negocie!e, trans"ere standbB, sau sa emite un angajament separat. b. 6mitentul este obligat sa ac7ite c7eltuielile altor persoane i. daca acestea sint platibile con"orm conditiilor standbBD sau ii. daca acestea sint costuri si c7eltuieli re!onabile si obisnuite a persoanei solicitate de emitent sa avi!e!e, onore!e, negocie!e, trans"ere standbB, sau sa emita un angajament separatD si ele nu sint nerecuperate si nerecuperabile de la bene"iciar sau alt pre!entator ca re!ultat al absentei cererii in ba!a stanbB. >.01 intoarcerea rambursarii Persoana desemnata care obtine rambursarea inainte ca emitentul sa re"u!e in termen plata pre!entarii, trebuie sa intoarca rambursarea cu dobinda daca emitentul re"u!a plata. intoarcerea nu inter!ice pre!entarea de catre persoana desemnata a pretentiilor de re"u! incorect de plata. >.08 (ambursarea interbancara 2rice instructiune sau autori!are de obtinere a rambursarii de la alta banca, este supusa regulilor uni"orme ale ,amerei Internationale de ,omert privind rambursarile interbancare. R"17.A '. ,22(&2N;(6; 9.0% &urata standbB )tandbB trebuie sa a. contina data expirariiD si b. permita emitentului terminarea e"ectelor stanbB, cu conditia unei noti"icari prealabile sau platii, in termen re!onabil. 9.0' 6"ectele expirarii asupra persoanei desemnate &repturile persoanei desemnate ce actonea!a in limitele desemnarii sale, nu sint a"ectate prin expirarea ulterioara a stanbB. ,..,,. 9.01 ,alcularea termenilor a. &urata de timp, in cadrul careia actiunea trebuie executata in ba!a pre!entelor (eguli, incepe
88'

sa curga din prima !i lucratoare urmatoare !ilei lucratoare in care actiunea trebuia sa "ie executata in locul unde ea trebuia sa "ie executata. b. 6xtensiunea duratei incepe in !iua calendaristica urmatoare datei expirarii, c7iar daca ambele !ile cad pe !ile nelucratoare pentru emitent. 9.08 Timpul in !iua expirarii . .t5'% 'Gr . .D ;' ..'L . s' &aca nuci un timp in cadrul !ilei de lucru nu este prescris pentru expirare, expirarea are loc la inc7eierea !ilei de lucru la locul pre!entarii. . 'L .'H.H. G$D' i", i ;..; D.L'. .'.''. D' ,Uido $L D ]i Us'Wl;a-t .-)' 9.0: (etentia standbB (etentia standbB original nu pastrea!a nici un drept in ba!a standbB, dupa incetarea dreptului la cerere. LD D ''' 5' R"17.A :C. )IN&I,;LIO;(6;@P;(TI,IP;(6; %0.0% )indicali!area &aca standbB cu mai multi emitenti nu indica catre cine trebuie "acuta pre!entarea, ea poate "i "acuta oricarui emitent cu e"ecte obligatorii "ata de toti emitentii. %0.0' Participarea *;Z n%i .jn i--ruv5io,5 55,vr 5 L a. &aca alt"el nu e convenit intre ordonator si emitent, emitentul poate vinde participarea in drepturile emitentului "ata de ordonator si oricare pre!entator, si poate de!valui in"ormatia relevanta, in mod con"idential, participantilor potentiali. b. Gin!area de catre emitent a participarii, nu a"ectea!a obligatiile lui in ba!a standbB, si nu crea!a drepturi sau obligatii intre bene"iciar si oricare participant. 1-1L&L >-L !peratiuni valutare =.%. &e"initii ,uvintul #devi!a$ *din latina devisa M imaginea pe monede metalice4 delimita initial biletele de banca platite la vedere *lat. de viso4. ;ctual parerile asupra categoriei in cau!a sint mai di"erite 5 unii considera #devi!ele$ creante la extern cu un tennen scurt, "ormate in moneda straina si platite la extern, exceptind moneda "iduciara, adica biletele de banca si monedele metalice straine *spre exemplu, ,ostin /iritescu accepta acest punct de vedere...4. ;ltii a"irma ca in notiunea data intra, in a"ara elementelor enumerate si moneda "iduciara 5 acelasi ,ostin /iritescu intr5o lucrare mai tir!ie de acum spune #;cesta acceptie se intilneste *se are in vedere acceptia devi!elor ca titluri de credit pe termen scurt cu exceptia numerarului 5 aut.4, in general, in literatura economica dintre cele doua ra!boaie mondiale, in timp ce prima *adica acceptia devi!elor cu includerea numerarului 5 aut.4 este utili!ata in pre!ent$..=. ;cesta po!itie este impartasita si de &an &rosu5)aguna..>, de ;nton si 6lena &ragoescu..9 etc, deoarece aceeasi moneda "iduciara poate "i convertita in moneda scripturala *in devi!e4, si deci ultima domina. Prin urmare, conclu!ia care se cere este urmatoarea #devi!e$ sint creantele la tennen scurt * mai rar mediu sau indelungat4, platite la extern la prima cerere. &evi!ele sint denumite corespun!ator denumirii unitatilor monetare straine respective "rancul elvetian, dolarul american, lira italiana etc. ;ctualmente in lume exista citeva monede, supranumite #monede "orte$. ;cestea sint.=0 dolarul american *U)&.=%4D $ marca germana *&6+4D "rancul elvetian *)C(4D ..,. . Bena japone!a *3;]4. Unii insa considera, ca la ele se mai alatura si lira sterlina.='. &evi!ele sint repre!entate prin cecuri, cecuri de calatorie, trate, cambii, bilete de banca etc. 6le sint grupate in con"ormitate cu urmatoatele criterii %. &upa modul de "ormare.=1 0ilete de bancaD ,ambiiD
881

, $ ,ecuriD c.*UH L. '' ,ecuri de calatorieD ;lte creante. Unii autori dau o alta clasi"icare a devi!elor ex. 9.5P. +enais$8 le clasi"ica in +oneda e"ectivaD +oneda, exprimata in cecuriD +oneda scripturalaD $ +oneda, exprimata in acreditive. '. &upa convertibilitatea devi!elor +oneda scripturala liber convertibilaD +oneda scripturala partial convertibilaD +oneda neconvertibila$:. 6xista si alte criterii de clasi"icare a devi!elor. )e utili!ea!a de asemenea si notiunea de devi!e #clearing$ 5 acestea sint devi!ele utili!ate in exclusivitate in cadrul clearingului interstatal, devi!ele in cau!a ne"iind convertibile$.. ,omertul cu valuta se reali!ea!a pe piata valutara, care reuneste toate legaturile tele"onice, telegra"ice, etc. intre agentii autori!ati de a negocia cu aceste valori. Negocierea data se "ace in ba!a cursului valutar. Prin #curs valutar$ se subintelege raportul intre doua monede, iar mai simplu, pretul unei monede, exprimat in moneda corespondenta$=. &eterminarea cursului se "ace prin cotarea lui, adica prin stabilirea lui pe ba!a cererii5o"ertei pe piata valutara. 6xista ' "eluri de cotare directa *ori certa4, si i" $ ' ' ' $ indirecta *ori incerta4. ,otatia certa a aparut in +area 0ritanie, aceasta "iind conditionat de "aptul ca pe vremuri nu exista divi!iunea monedei Nationale britanice in unitati *decimale, sutimale etc4. lata de ce monedele straine erau acelea care erau evaluate in moneda nationala britanica. ;ctualmente acest sistem a ramas sa existe, in po"ida "aptului ca acum moneda engle!a are divi!ibilitate decimala, ba mai mult ca atit, aceasta cotatie se aplica in ;ustralia si citeva tari ale ;"ricii de )ud$>. ,otatia directa ar "i vice5versa. ;cest mod e mult mai aplicabil in practica. ;proape toate tarile lumii stabilesc cursul valutar con"orm cotatiei incerte$''. in re!ultatul cotarii se stabileste cursul valutar, care este de citeva "eluri ,ursul vin!atorului *sau de vin!are4. ;cesta este cursul, care e stabilit de catre o anume banca pentru vin!area devi!elor. ,ursul cumparatorului *sau de cumparare4. ;cesta este pretul, "ixat de banca, care cumpara devi!e, el "iind totdeauna mai sca!ut in raport cu cursul de vin!are.>0. ,urs de mijloc. ;cesta va "i media intre doua cursuri de cumparare si de vin!are.>%. ,ursul mediu al vin!atorului media intre cursul de mijloc si cursul vin!atorului. ,ursul mediu al cumparatorului. 6ste asemanator cu cel mediu al vin!atorului, dar media de acum se calculea!a "olosind cursul de mijloc si cel al cumparatorului. (evenind la de"inirea notiunii de cotare, e necesar de subliniat ca o ast"el de operatiune ne asigura, ca % sau %00 unitati monetare straine vor "i egale cu x unitati monetare nationale Jsi vice5versa, in ca!ul cotatiei certeK. &aca vorbim de cotarea indirecta, atunci moneda straina va "i plasata primaD contrariul se va aplica in ca!ul cotarii indirecte. 6xemple de cotare ,.5,.5...D ,otarea directa S%.000 U)&Wx)C(. ,otarea indirecta % 6uro W x )C(. Pe piata pro"essionista agentii bancari in acest domeniul, cambistii *sau dealerii *engl.4, sau arbitragistii 5 toti deopotriva sint specialisti bancari in domeniul comertului cu devi!e4 tratea!a in
888

mod spontan cursurile devi!elor contra dolar american.>'. &at "iind "aptului, ca re!ultatul cotarii este un numar cu 8 decimale *exemplu % U)& W 0.:9=8 &6+4, "luctuatiile de curs se mani"esta prin varierea ultimelor doua ci"re. ;ceasta regula se va aplica si pentru indicarea cursului de vin!are5cumparare.>1. 6xemplu i;@%;,A . aac' . ,ursul direct U)&@)C( %.:>005%0. ;ceasta inseamna ca cursul de cumparare este de %.:>00 )C( pentru U)&, iar cursul de vin!are e de %.:>%0 )C( pentru U)&. &i"erenta intre doua cursuri va constitui rata *"r. $argeB engl. spread . 6a va "i mai mare pentru devi!ele, exprimate in monede putin circulante *sau nu va "i in genere calculata4D pentru operatiunile valutare incorporind un risc valutar etcD insa ea va "i minimala in operatiunile valutare cu monede "orte *U)&, &6+ etc4, sau care nu implica riscuri valutare. &esigur, exista si situatia in care participantii la piata valutara pro"esionista vor conveni sa recurga la cotarea #paritate contra paritate$, alt"el spus, aici dolarul american nu apare decit in calitate de moneda de re"erinta, intermediar la stabilirea unui curs valutar.>8. ,ambistii calculeasa #paritatea$ pe ba!a cursurilor monedelor incadrate contra dolar. &aca e vorba de cursul de cumparare, se va utili!a cursul de cumparare a monedei in cau!a, si cursul de vin!are a monedei corespondente. &aca acesta va "i un curs de vin!are, se va reali!a vice5versa.>:. 6xemplu . , ,,I,A v U)& a &6+ W%.:0>0590 U)& a)C(W %.1::05.0 pentru a cumpara )CC contra &6+ *%.:090@%.1::04 x cantitate necesara de )C( pentru a vinde )C( contra &6+ *%.:0>0@%.1:.04 x cantitate necesara de )C( &upa cum s5a mentionat, piata devi!elor include toate legaturile tele"onice, telegra"ice, de telex sau prin alte mijloace de comunicatie mai rapide, cum ar "i (euter5dealing etc, ce "ac legatura intre toti participantii imputerniciti de a negocia cu devi!ele.>.. )e vorbeste despre piata valutara intr5un sens de cumparare sau vin!are a devi!elor cu toate consecintele, ce sint a"erente acestei proceduri *reali!area bene"iciului din di"erenta intre cursurile de cumparare si vin!areD tinerea po!itiei valutare desc7ise in bancile autori!ate etc4. in mod abstract cuvintul #piata$ delimitea!a locul de con"runtare a cererii cu o"erta.>=. ,el mai "recvent, ele sint intermediate prin mediatori, supranumiti #broc7eri$. Cunctia lor consta in a stabili media cursului, pre!entat de un numar destul de mare de agenti pro"essionisti, cel mai "recvent banci.>>. Cunctia principala a pietei valutare consta in "ormarea cursurilor di"eritor devi!e prin con"runtarea cererii si o"ertei asupra lor. &eseori, aceste cursuri se "ormea!a prin tele"on, "iind elucidate "iecare !i in buletinul o"icial al cotarii, e"ectuate de o anume banca. ;cest document obliga banca respectiva pentru o suma minimala de 1 milioane U)&.>9. &e obicei, se publica doar un singur curs 5 cursul o"icial, insa banca poate stabili, in a"ara de acest curs, si cursuri #in"ormative$, #indicative$ etc.90. ;cestea se vor aplica, cu pre"erinta, in ca!ul operarii cu devi!e, "ormate in monede #slabe$. in majoritatea ca!urilor, cotatiile o"iciale sint stabilite in cadrul sedintelor unor burse speciali!ate in comertul cu devi!e, denumite #de devi!e$. 6le stabilesc media cursurilor in"ormative, pre!entate de bancile autori!ate. Prin urmare, generali!area raportului cerere5o"erta decurge la 1 niveluri 9enerali!area la nivelul g7iseelor bancii autori!ate, deci, la nivel de banca. 9enerali!area, e"ectuata de o anume bursa de devi!e, media cursurilor bancare. 9enerali!area cursului in cadrul comertului international cu devi!e, ea "iind o valoare medie a cursurilor, pre!entate de di"erite burse. ;cest comert se e"ectuea!a pe calea viramentelor bancare, mult mai rar mediat de moneda e"ectiva.$.
s

88:

=.'. 2peratiunile valutare in practica bancara internationala ,aracteristica generala &e alt"el ca si orice notiune, cea a #operatiunilor valutare$ este susceptibila de o dubla acceptiune 5 cea doctrinala si legala. La rindul sau, cea legala se subdivi!ea!a in de"initia continuta in actele apartinind ordinii juridice nationale, pe de o parteD si cea continuta in instrumentele de drept international uni"orm in materie bancara, pe de alta. Termenul #operatiune$ *lat. operatio con"orm talmacirii din >etit .arousse desemnea!a *in sens "inanciar4 un ansamblu de mijloace, ce le combinam pentru atingerea unui re!ultat.@p. ='1@ 6ste vorba de anume contracte comerciale avind ca obiect devi!ele *cel mai "recvent, acestea sint contracte de vin!are5cumparare4. ,ostin /iritescu de"ineste operatiunile valutare ca #operatiuni de cumparare si vin!are de valuta pe pietele speciali!ate, atit pentru contul clientilor, cit si pentru contul propriu al bancilor$.9'. 6le intrunesc o mare diversitate de relatii intre vin!atori si cumparatori de devi!e, ast"el "ormindu5se piata valutara. 2peratiunile valutare decurg cu participarea broc7erilor, burselor de devi!e, bancilor etc. 6le sint "oarte variate, dar toate se divi!ea!a in doua varietati principale.91 2peratiuni la vedereD v "''' ' $ L ,.5'.v5 . 2peratiuni la termen. in ceea ce priveste de"initia legala a operatiunilor valutare, ea se contine in primul rind in legislatia bancara a (epublicii +oldova. !peratiuni la vedere v5D55. ..5' @.i@, !.. ,,.,L.#,#,.,. .,.,5 2peratiunile la vedere.98 se reali!ea!a in ba!a angajamentelor de vin!are sau de cumparare a devi!elor cu executarea lor timp de doua !ile lucratoare dupa inc7eierea contractului. 6xemplu ' ' ; ;i rv iB +j '' " ' '-3?i-uniB 'ib--i;Uf'i4; ,$M4i7>-,r' Un contract spot, inc7eiat luni, va avea in calitate de !i a scontarii mercuri ce urmea!a *aceasta !i se mai numeste zi a valorii . &aca ea este o !i nelucratoare, !iua valorii va "i prima ce urmea!a *in exemplul nostru, aceasta va "i joi ce urmea!a4. Prevederile precedente re"erindu5se la 1 niveluri de generali!are a cererii si o"ertei pentru stabilirea cursului valutar, sint de asemenea aplicabile aici. 2rdinele de plata privind de"alcarea sumelor respective, vor purcede calea telegra"ului. in ca!ul in care partea responsabila nu5si onorea!a obligatiunile, ea suporta penalitatile corespun!atoare. ;ceasta e deosebirea de ba!a, ce distantea!a operatiunile la vedere in raport cu cele la termen 5 daca operatiunile la vedere nu se executa, aceasta nu le trans"orma in operatiuni la termen *termenul intir!ierii nu importa4. ;ceste operatiuni derulea!a in ba!a cursului la vedere, publicat in mod o"icial. )copurile esentiale, pe care le5ar urmari reali!area unor ast"el de operatiuni, sint ;sigurarea bancilor cu disponibilitati in devi!e. Tinerea po!itiilor desc7ise #lungi$ sau #scurte$ in scopul asigurarii cerintelor clientilor bancii in devi!e, "ara restrictii de spatiu sau timp. 9ratie "aptului ca exista o mare varietate de devi!e, sigur ca toate au un pret di"erit. ;ceasta se intimpla, deoarece "iecare "el de devi!e isi are timpul sau, perioada in care banii ajung la destinatarD ast"el incit cele mai scumpe sint cele cu un termen de scontare mai indelungat. ;ceasta e si "iresc, deoarece bancile vor incasa procente pentru timpul, in care devi!ele se a"la in drum spre destinatar *in ca!ul cambiilor4. &upa cambii, in ceea ce priveste pretul, urmea!a in ordine descrescind cecurile, trans"erurile postale, si, in s"irsit, trans"erurile telegra"ice. Ultimele sint cel mai raspindite in cadrul operatiunilor la vedere. ,elelalte "ac obiectul unei reglementari aditionale, "acind parte din operatiunile la termen, si pretul lor este di"erit, adaugindu5se
88.

procentele pentru timpul, in care devi!ele s5au a"lat in drum.9:. &eseori, bancile remit clientilor sai cotarile cursului devi!elor pentru "iecare "el de devi!e in parte, tratind separat cursul de vin!are si cel de cumparare. Pe piata valutara exista anumite reguli si u!ante, printre care Gin!atorul va speci"ica totdeauna locil livrarii.9.. ,umparatorul va cere de la vin!ator cursul prin tele"on, si trans"erarea rapida a devi!elor care "ac obiectul tran!actiei. ,7eltuielile a"erente sint in sarcina vin!atorului, care mai suporta si c7eltuielile pentru remiterea devi!elor cedate. #Oile lucratoare$ sint !ilele lucratoare din ambele tari ale partilor la contract. (eiesind din "aptul, ca cumparatorul este acela care suporta c7eltuielile tele"onice legate de a"larea cursului, este obligatia cambistilor bancari de a5i comunica clientului intr5o maniera laconica si clara cursul cerut. ;ceasta il va obliga pentru suma minima de 1 milioane de dolari )U;. +ai rar, dilerii pot cota cursuri #in"ormative$ la devi!ele, "ormate in monede #slabe$. La prima vedere, s5ar parea ca intr5o asemenea situatie sint excluse toate riscurile. insa gratie "aptului ca intre nasterea si onorarea obligatiunilor exista o anumita perioada de timp, permanent va persista un risc de credit *in care partenerul de a"aceri nu5si onorea!a obligatiunile4D numit de asemenea risc de garantie. intru limitarea lui, vom conveni asupra unor operatii valutare numai cu banci cu reputatie bine cunoscuta. ,u restul, vom cere anumite garantii, cum ar "i Limitarea sumei, ce "ace obiectul contractului. )olicitarea garantiei unei banci cu reputatie bine cunoscuta. ..., $ Plata e"ectiva a D unei parti din suma conc7isa in mod imediat. ,u cit situatia "inanciara a clientului va solicita indoieli, cu atit garantiile solicitate vor "i mai mari. . , ,t D 2peratiuni la termen &eoarece termenul de reali!are a contractului la vedere este de ' !ile lucratoare, vine de la sine ca in cadrul operatiunilor la termen, aceasta perioada #a valorii$ va "i mai indelungata, in mod "recvent, de la o saptamina pina la %' luni. &upa cum mentionea!a /iritescu, #...din cau!a acestui decalaj *se are in vedere decalajul intre momentul inc7eierii si valutarii in cadrul unei operatiuni la termen 5 aut.4, pietele, pe care sint e"ectuate tran!actii cu valuta sau cu alte valori au "ost caracteri!ate ca "iind piete pe care nu apar mar"urile tran!actionate si pe care nu se plateste pretul lor$.9=. ;cest termen nu va "i mai indelungat, "iindca in situatia contrara este vorba de acum de investitii in strainatate. in engle!a operatiunile la termen sint numite #"orNard ex5 c7ange operations$.'>. in a"ara de termenul mai indelungat, ce se scurge intre inc7eierea contractului si reali!area lui, o alta deosebire a operatiunilor la termen in raport cu cele la vedere consta in modul di"erit de "ormare a cursurilor lor cursului la vedere si celui la termen. Ultimul se "ormea!a prin adaugarea sau scaderea unor anumite suplimente. ;ceasta inseamna, ca in ca!ul unui curs la termen mai superior celui la vedere, primul va include cursul la vedere si un anumit suplement numit report *agio4. in situatia contrara, vom vorbi de o suma ce este sca!uta din cursul la vedere, numita deport *disagio4.99. Coarte rar, aceste doua cursuri sint egale. ;ceasta e determinat de "v.' v %. &i"erenta de procent pentru monedele incadrate. ,resterea lor conditione!i majorarea cererii pe piata de devi!e la vedere, si cursul la vedere depaseste cel la termen. in situatia contrara cursul la vedere va scade in raport cu cel la termen. '. In"latia, care bineinteles in"luentea!a corelarea intre cele doua cursuri. ,u cit moneda va "i mai slaba, cu atit va "i mai sca!ut cursul ei la termen. ;ceasta va "i mai evident in ca!ul unei in"latii, care galopea!aD in acest ca! cursul la termen a unui ast"el de monede poate sa nu "ie tratat deloc. Un sir de alti "actori in"luentea!a starea unei monede in raport cu altele masa monetara, balanta de plati etc. Toate acestea determina raportul intre aceste doua cursuriV'. )tabilirea acestor cursuri este totdeauna o progno!a. Iata de ce nu exista niciodata
88=

siguranta daca ipote!a data se va adeveri. 6vident, aceasta nu este totusi o si$pla progno!a, ci si o activitate complexa cu aplicarea diverselor mijloace te7nice, participarea specialistilor bancari etcD intr5un cuvint, aceasta este de asemenea si o activitate te7nica, stiinti"ica. &ar un element de progno!a permanent este pre!ent. 2peratiunile la termen angajea!a multe riscuri, in plus la cele numite deja. Nu numai cursul ipotetic la termen poate sa nu sa se reali!e!e 5 e posibila si survenirea "alitatii unui partenerD a riscului de trans"er, in care un subiect de drept international public nu va trata moneda sa contra altor monede straineD un numar impunator de riscuri economice si politice, precum ra!boaiele, revolutiile etc. Iata de ce, gratie "aptului ca unele riscuri sint uneori imprevi!ibile, bancile solicita in mod "recvent anumite garantii, legate de situatia "inanciara a clientului, de situatia "inanciara din tara clientului, desi ele in"aptuiesc si o ampla activitate "inanciara si te7nica. 9arantiile solicitate in majoritatea ca!urilor sint in "orma de o taxa de acoperire a riscurilor contractului la termen, in marime de '0I pentru contractele la termen. 6a poate "i micsorata pentru clientii cei mai stabili la %0I. )e convine asupra operatiunilor la termen pentru a atinge urmatoarele scopuri %. Principal protejarea contra riscului valutar decurgind dintr5o operatiune comerciala sau "inanciara. ,um a"irma +enais 9.5P, #)ur le plan commercial, le c7ange a terme permet la #couverture$ anticipee *sans aleas ou des paiements "uturs, e""ecti"s et certains. ,est l'instrument de la securite des ec7anges commerciaux internationaux$=0%. '. )peculativ el consta in cumpararea la termen a devi!elor in speranta survenirii unei di"erente intre cursul asteptat si cel real. in acest ca! se va bene"icia de aceasta di"erenta=0'. *xemplu? ......,B. . ,,.,.-. , .. -. ,.. . ?............. %. Un comerciant a inc7eiat un contract la termen pentru o suma de : milioane U)& la un curs determinat. &aca cursul la !iua valorii va depasi cursul initial stabilit, comerciantul va "i protejatD daca cursul la vedere va "i mai mic in raport cu cel "ixat anterior 5c7eltuielile lui vor "i compensate, deoarece c7iar la momentul inc7eierii contractului comerciantul este sigur in ceea ce priveste suma contractului, si el poate sa5si continue a"acerile "ara nici o grija. in practica, el se poate angaja pentru o operatiune la termen con"orm unui contract de option *ve!i punctul '.:4. ;ici c7eltuielile vor "i minimale. '. Un comerciant a inc7eiat un contract la termen pentru o suma de : milioane U)&. La scontare el va cumpara *este vorba de un contract de vin!are4 devi!e pe piata la vedere cu un pret mai sca!ut si le va vinde la termen mai scump. 6vident, exista si posibilitatea inversa. &ar daca cursul la vedere intr5un contract de vin!are la termen va "i mai inalt in raport cu cel la termen *sau vice5versa4 comerciantul va inregistra perderi considerabile. +ulti specialisti mentionea!a ca este "oarte greu de a delimita speculatia de la o simpla protejare contra riscului valutar. +ai "recvent, operatiunile la termen urmaresc ambele scopuri mentionate. insa daca cambistul cumpara sau vinde devi!e la termen "ara a dispune de ele in mod e"ectiv, aceasta este o speculatie pura. ;cestea "iind spuse, trebuie de mentionat ca operatiunile la termen sint "oarte raspindite in practica bancara, deoarece ele permit participantilor sa cistige taxe ce pot "i destul de mari, "ara mobili!area disponibilitatilor e"ectiveD dar si c7eltuielile pot "i "oarte mari, si de aceea aceste operatiuni sint considerate pe drept cuvint "oarte riscante. 2peratiuni )F;P Termenul #)F;P$ este de origine engle!a si speci"ica operatiunea valutara, con"orm careia un anume agent economic inc7eie cu partenerul o tran!actie de vin!are *sau de cumparare4 de devi!e la termen, si, in mod simultan, un contract de cumparare *respectiv, de vin!are4 de devi!e la vedere. Ga "i posibila si inc7eierea simultana a doua contracte la termen, urmind ca !iua valorii unuia sa "ie mai indelungat, aceasta constituind de asemenea operatiune )F;P. #&in punct de vedere economic, - mentionea!a /iritescu
88>

5 )F;P repre!inta o acordare reciproca de credit in valuta cu o dobinda convenita intre cei doi parteneri$=01. &eoarece operam cu doua cursuri curs la vedere si curs la termen, exista si o di"erenta intre ele, numita #puncte )F;P$, si, luind in consideratie ca cotarea se "ace prin indicarea ultimelor doua decimale, aceasta regula se va aplica si pentru indicarea puntelor )F;P. &e asemenea este valabila a"irmatia, con"orm careia aceste puncte sint egale cu di"erenta de procent pe europiata de devi!e *aproape intotdeauna4. Trebuie de mentionat totodata ca in practica nu se "oloseste notiunea de #curs la termen$D ci se indica numai cursul la vedere si punctele )F;P. 6xemplu Un comerciant trebuie sa ac7ite o prestare de % milion de U)& la termenul de . luni avind o creanta de ' milioane pentru o operatiune la termen *cu scadenta peste % luna4. 6l va vinde acele ' milioane la vedere, totodata cumparindu5le la termen. Punctele )F;P vor compensa c7eltuielile, legate de aceasta operatiune. )e poate de determinat de la prima vedere daca este vorba de deport sau report *ve!i p. '.14 in urmatorul "el daca banca stabileste punctele )F;P ast"el incit ci"ra dreapta e mai mare ca cea stinga, ea stabileste un deportD situatia inversa va crea de acum un report=08. 6xemplu ,urs la vedere U)&@)C(... %.8>:05.0 *:05.04 % .&aca punctele )F;P vor "i :0580, reportul va "i urmatorul 8900500 '.&aca punctele )F;P vor "i 805:0, deportul va "i urmatorul 8>%05%0 1.&aca banca va stabili punctele )F;P ca ci"re egale, spre exemplu :05:0D aceasta va insemna ca pentru operatiunea la termen respectiva nu e stabilit nici deport, nici report. )a ne intoarcem la operatiunile la termen. Teoretic, ele se compun dintr5o operatiune la vedere si o operatiune )F;P=0:. Priviti )pre exemplu, o banca are obligatia de a plati o suma de U)& peste . luni. in acest ca! a4 0anca cumpara la vedere S :00.000 operatiune la vedere b4 6a vinde la vedere S :00.000 operatiune )F;P .. ';.P ; B; 6a cumpara la termen de 1 luni 4i[;SAM3a2SSM.....[[TN DY1r S :00.000 .. . atU5sD9)5..$ 'GUD ;st"el, exista ' puncte )F;P a vin!atorului si a cumparatoruluiD dupa cum exista si doua cursuri la vedere pentru vin!are si pentru cumparare. ,on"orm "ormulei date, vom putea calcula, avind punctele )F;P cursul la termen sau di"erenta dintre ratele dobin!ii in doua tari. In mod analogic vom proceda pentru a calcula #Ies cross$ *engl. #cross rate$4 in operatiunile la termen. &in punct de vedere economic, )F;P5ul repre!inta un credit, acordat in mod reciproc de parteneri unul altuia cu un pro"it prestabilit. ;cest "el de operatiuni este raspindit in clearing5ul interbancar. in con"ormitate cu el, bancile centrale acorda imprumutul partenerilor de a"aceri la un termen anumut. La scontare, ele incasea!a suma creditului acordat. ;ceasta se "ace in con"ormitate cu acordurile interstatale inc7eiate=0.. 2ption5urile valutare ,on"orm explicaiei, date de Petit Larousse, #option$ *lat. #optio$ A alegere4 este o "acilitate, un
889

drept de a opta, de a alege din doua sau mai multe posibilitati @@ Aur. Cacilitate, acordata unei persoane prin lege sau contract, de a alege una din mai multe situatii juridice=$=. .,.,...5 '5.5, ,, In ceea ce priveste domeniul operatiunilor valutare, optuon5ul este un contract, con"orm caruia o persoana *numita cumparatorul sau detinatorul unui option4 cumpara dreptul, dar nu si obligatia de a cumpara sau vinde devi!e la un termen stabilit. ;st"el, el este liber de a alege sa cumpere sau nu devi!ele, ce "ac obiectul contractului, si aici el se conduce de citeva reguli, care le vom enumera mai jos. &upa cum s5a mentionat, option5ul poate "i pentru vin!are sau pentru cumparare de devi!e. Primul este numit #caii$, celalalt are denumirea #put$ )engl. Termenul option5ului este perioada, in cadrul careia el poate "i reali!at *sau ridicat, adica exercitata posibilitatea de convertare de catre detinator a optionul5ui in valuta straina *engl. exercise option . in argoul cambistilor aceasta data este supranumita #data scontarii$ *engl. $aturit+ date B ea expirind in ultima !i lucratoare posibila pentru exercitarea option5ului *numita inca &ata expirarii 5 engl. #6xpiration date$4. La prima vedere, s5ar parea ca option5ul nu se prea deosebeste de operatiunile la termen. insa %. 2ption5ul este un contract complet deosebit deoarece el imputerniceste, si nu obliga partile. '. in a"ara de aceasta, aici nu exista marja, deport, report etc. Pentru a5si asigura dreptul sau de cumparare sau de vin!are, detinatorul option5ului va plati vin!atorului acestui option pri$a, ce constituie costul acestui option *engl. >re$i=n . 2ptionul se inc7eie pentru un anumit curs, numit pret de baza, sau pret de exercitiu *engl. Stri4ing price . Pentru el cumparatorul option5 ului plateste prima. +ai sint citeva notiuni, necesare pentru intelegerea contractului de option %. Option pe piata *engl In-t,e-$one+ ; acesta este option5ul, a carui pret de ba!a este mai mare decit cursul la vedere pentru #put$D si mai mic pentru #caii$. '. Option in a%arapietii *engl. Out-of-t,e-$one+ . ;cesta este vice5versa option5ului #pe piata #. 1. 5aloarea reala - aceasta e di"erenta intre pretul de ba!a si cursul la vedere *la momentul scontarii4 pentru option5ul #pe piata$. 8. >unctul zero; se spune ca este punctul !ero in care optionul nu inregistrea!a nici pierderi, nici cistig. 6xemple , r Pentru a cumpara trebuie sa tie 5 %.8=:0 , Pentru a vinde trebuie sa "ie %.8=.0 @v , .ii$ Pentru a cumpara trebuie sa "ie - %.8=:0 ,D ''7'aii'feAOMMA44+ Pentru a ainde trebuie sa "ie %.8=.0 @$. '#.' Prima pentru option se calculea!a, reiesind din urmatorii "actori %. Pretul de piata '. Pretul de ba!a 1. Termenul option5ului 5. ateledobinzii
? @

i B' '' 4 4 ' '''B ''' B Bvl, :. Golatilitatea 5olatilitatea este un "enomen economic, care este "oarte di"icil de stabilit, aceasta "iind legat de progno!eD deoarece ea tinde spre sc7imbarile imprevi!ibile ale cursului pe viitorV>.
8:0

Prima se calculea!a cu ajutorul unei "ormule extrem de complexe, care nu o vom precauta. Ultimii trei "actori se asocia!a in unul speci"ic, numit #valoarea de timp$. 6a corespunde di"erentei intre prima si valoarea reala. Logica sc7imbarii ei este urmatoarea cu cit pretul de ba!a este mai indepartat "ata de pretul la vedere, cu atit valoarea de timp este mai mica *si invers4. D i r 6ste semni"icativ ca evolutia valorii de timp scade in mod proportional in perioada pina la scontare, "iind "oarte mare la inceputul ei si reducind careu5se considerabil la "inele acesteiaV9. . , )copurile, urmarite de parti la inc7eierea contractului de option, sint , %. ;sigurarea unui curs "ix, care poate "i mai acceptabil decit cel la vedere pentru vin!area sau pentru cumpararea devi!elor *dar care poate "i si mai putin "avorabil4. '. 6vitarea marjei. 1. 6vitarea riscurilor valutare eventuale. 8. ;coperirea unei parti mici din valoarea devi!elor, destinate vin!arii. &etinatorii option5urilor vor actiona in "elul urmator ei vor reali!a option5urile in ca!ul in care cursul la vedere este mai mare decit pretul de ba!a *"ara prima A aut.4 pentru optionul de cumparareD si daca el va "i mai mic decit pretul de ba!a *"ara prima4 pentru optionul de vin!are. &aca pretul actual va "i mai mic ca pretul de ba!a, dar mare ca Jpretul de ba!a 5 primaK, option5ul va "i reali!at de catre detinator pentru a evita perderile, care vor depasi marimea primei. ;cesta "iind elementul de ba!a din strategia de reali!are a option5ului *evitarea c7eltuielilor mai mari decit prima4, cumparatorii vor inregistra totusi anumite pierderi, acestea constituind bene"iciul vin!atorului unui option. Gin!atorul va pro"ita de asemenea, daca cumparatorul option5ului nu5si va exercita option5ul *in situatia in care c7eltuielile lui sint mai mari ca prima4. ;ici, cistigul vin!atorului va "i egal cu prima, insa totdeauna cumparatorul va "i acela care va decide, lata de ce pro"itul vin!atorului depinde de alegerea detinatorului option5ului. )i, la "inele acestui capitol trebuie de mentionat ca in operatiunile de option, ca si in operatiunile la termen, exista si speculatii. ;cestea au loc in ca!ul vin!arii option5urilor *#caii$ sau #put$4 neacoperite, adica "ara a dispune e"ectiv de devi!e. ;sta se "ace in speranta de a cumpara *in prealabil4 sau de a vinde *ulterior4 devi!ele la un curs mai "avorabil pentru vin!atorul option5 ului. ;ici, pro"itul vin!atorului este dublu ' '. ' %. PrimaD '. &i"erenta intre cursul de cumparare si cel de vin!are a devi!elor, aceasta "iind o marja speci"ica. ;rbitrajul valutar ;rbitrajul valutar este o operatiune bancara de cumparare5vin!are *cel mai "recvent simultana4 a devi!elor pe piata cu scopul extragerii pro"itului din &i"erenta intre cursurile unei monede pe di"erite piete. &i"erenta intre cursurile unei monede pe o singura piata la date di"erite )si la date di"erite pe piete di"erite4. 6tc=%0. ; -intr5un cuvint, aceasta este extragere a pro"itului din di"erenta intre cursurile valutare. ;rbitrajul valutar are o trasatura caracteristica, si anume el "oloseste mijloace de comunicare rapide, cum ar "i ordinele telegra"ice, tele"onice, prin telex etc. lata de ce in practica se intilneste "oarte rar arbitrajul ce mi!ea!a pe di"erenta de curs pe doua sau mai multe piete. 6xista urmatoarele "eluri de arbitraj=$ ,5.. .D., %. Arbitra% direct; cumpararea de devi!e, care se cotea!a bine pe o piata, si vin!area lor simultana pe piata, unde pretul lor e mai mare. ,um s5a spus, acesta este un "enomen rar.
8:%

'. Arbitra%ul la ter$en, care reali!ea!a bene"iciu din di"erenta intre cursul la vedere si cel la termen a unei monede *el poate mi!a si pe di"erenta cursurilor la doua monede pe una sau mai multe piete4. ;rbitrajul valutar poate "i combinat cu arbitrajil ratelor dobin!ii=%', adica cu operatiunea ce extrage pro"it din &i"erenta intre ratele dobin!ii pentru depo!ite intr5o moneda sau alta *ori intr5o tara sau alta4. &i"erenta intre ratele dobin!ii, re"eritor la care exista presupunerea ca ele vor varia in timp. &upa cum vedem, arbitrajul valutar este o operatiune "oarte complexa, insa arbitragistii pro"essionisti "oarte rar se gresesc, progno!ele lor ba!indu5se pe cunoasterea per"ecta a tendintelor de!voltarii cursului valutar. Totusi, arbitrajul valutar are "unctia de nivelare, deoarece el acela care ec7ilibrea!a cererea si o"erta in devi!e. =.1. (eglementarea juridica a operatiunilor valutare in (epublica +oldova I!voare (eglementarea juridica a operatiunilor valutare in practica (epublicii +oldova in ultimul timp a su"erit sc7imbari de esenta, "enomen conditionat de &eclararea suveranitatii republicii, si iesirea ulterioara din #!ona rublei$, ce a trans"ormat monedele statelor "oste membre a U()) in valute. Introducerea la '9.%%.%991 de catre (epublica +oldova a valutei nationale 5 L6UL. ;ctualmente operatiunile valutare, e"ectuate de bancile din republica, sint supuse unei reglementari juridice complexe. Printre actele normative de ba!a in acest domeniul vom mentiona Legile (epublicii +oldova #Privind 0anca Nationala a +oldovei,,, nr. :8>5?III=%1 si Legea institutiilor "inanciare, nr. ::05?IIIV, ambele din '% iulie %99:D si Legea epublicii Moldova 8#u privire -a reglementarea repatrierii de mijloace banesti, marfuri si servicii provenite din tranzactiile economice externe9, %8..5?III din '9 ianuarie %99>=%:, ca acte normative de ba!a ce stabilesc cadrul normativ general pentru e"ectuarea operatiilor valutareD 8 egulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul epublicii Moldova9, aprobat prin -otarirea ,onsiliului de ;dministratie al 0.N.+. din %1.0%.%998 Nr. ', care a intrat in vigoare de la %=.0%.%998 *in continuare 5(egulament4=%.. ,oncomitent, a "ost anulat &ecretul Presedintelui (epublicii +oldova Nr. '8 din 0>.0'.%99' #,u privire la reglementarea operatiunilor valutare pe teritoriul (epublicii +oldova$, cit si #(egulamentul provi!oriu cu privire la reglementarea operatiunilor valutare pe teritoriul (epublicii +oldova$ aprobat prin acest &ecret, ce reglementau aceste relatii. Noul (egulament contine o reglementare detaliata a conditiilor si modului de e"ectuare a operatiunilor vali tare. ,a acte normative, ce reglementea!a unele aspecte de e"ectuare a operatiunilor valutare, pot "i mentionate -nstructiunea nr.1331:-26 8#onditiile de activitate a magazinelor 8dutE-free9 cu valuta liber convertibila9, aprobata prin -,; a 0.N.+. *proces5verbal nr. 1: din ' august %9984='=D A#% a $.N.M. 8#u privire la aprobarea egulamentului privind pozitia valutara desc2isa a bancii9, nr. %'. din '> noiembrie %99=='>D A#% a $.N.M. 8#u privire la modificarea limitelor raporturilor pozitiei valutare desc2ise scurte9, nr. ':. din ': noiembrie %99>=%9D A#% a $.N.M. 8#u privire la metoda de stabilire a cursului oficial al leului moldovenesc fata de dolarul )U;$, nr. 10. din ' noiembrie %99>='0D A#% a $.N.M. 8#u privire la aprobarea -nstructiunii cu privire -a introducerea< scoaterea numerarului din<in epublica Moldova de catre banci9, nr. 180 din %> noiembrie %99>='%D A#% a $.N.M. 8#u privire la modificarea mecanismului de scoatere a numerarului de
8:'

valuta straina din epublica Moldova9, nr. ':1 din > septembrie %99>=''. A#% a $.N.M. 8=rivind aprobarea -nstructiunilor 8#u privire la controlul asupra repartrierii mijloacelor banesti provenite din exportul de marfuri9 si 8#u privire la controlul asupra platilor pentru importul de marfuri, servicii9, v nr. %1. din '' mai 199>VD A#% a $.N.M. 8=rivind aprobarea Normelor Nr. 1331:-23 cu privire la organizarea si functionarea pe teritoriul epublicii Moldova a caselor de sc2imb '" valutar si punctelor de sc2imb de pe linga 2oteluri9, proces verbal Nr. '' din . mai %998VD A#% a $.N.M. 88#u privire -a modificarea mecanismului de cumparare a valutei straine de catre agentii economici rezidenti9, nr. '9> din '= octombrie %99>=+D A#% a $.N.M. 8#u privire la aprobarea -nstructiunii privind modul de eliberare a autorizatiilor pentru efectuarea unor operatiuni in valuta straina de catre B agentii economici care activeaza in domeniul aviatiei civile9, nr.'%' din %1.0=.'000V. Lista sus5mentionata nu este ex7austiva A pe parcursul examinarii aspectelor concrete ale regimului juridic al operatiunilor valutare in (epublica +oldova, vor "i indicate actele normative care reglementea!a aceste aspecte. in plus, vor "i mentionate principiile de ba!a ale actelor din lista indicata mai sus. Notiuni introductive inainte de a purcede la examinarea notiunii de #operatiuni in valuta straina$ continuta in legislatia bancara a (epublicii +oldova, este important de a "ace cunostinta cu alte notiuni relevante pentru intelegerea mecanismului reglementarii juridice a operatiunilor cu valuta straina in (epublica +oldova. 0ineinteles, anali!a regimului juridic al operatiunilor cu valuta straina incepe de"initia valutei. (egulamentul intelege ca valuta moneda nationala a (epublicii +oldova *%4 si valuta straina *'4. La rindul sau, notiunea de #moneda nationala a (epublicii +oldova$ 5 leii moldovenesti 5 include biletele de banca si monedele, emise de catre 0anca Nationala a +oldovei, care repre!inta unicul mijloc legal de plata pe teritoriul (epublicii *i4, disponibilul pe cont, exprimat in lei moldovenesti *asa5numita moneda scripturala4 *ii4, si cecurile in lei moldovenesti, care sint eliberate si asigurate de soldul mijloacelor in conturile in lei moldovenesti desc7ise la bancile din (epublica +oldova si din strainatate *iii4. Pe de alta parte, #valuta straina$ include a. bancnotele si monedele metalice *altele decit leul moldovenesc4 emise de catre organele autori!ate ale statelor straine, a"late in circulatie, scoase sau supuse scoaterii din circulatie, dar acceptate spre sc7imb de catre organele autori!ate respectiveD b. disponibilitatile in conturi in unitatile banesti ale statelor straine, precum si in unitatile banesti si de decontare internationaleD c. cecurile in valuta straina care sint eliberate si asigurate de soldul mijloacelor in conturile in valuta straina desc7ise la bancile din (epublica +oldova si din strainatate. Pentru anali!a notiunii de valuta straina ve!i nota ='= supra. 6ste de noti"icat po!itia legislatorului national, care uneori utili!ea!a termenul #valuta$ cu re"erinta la moneda nationala a (epublicii +oldova *ex. vezi notiunea #cursului valutar$, in"ra4. ;ceasta di"era de po!itia doctrinei, care s5a pronuntat demult in "avoarea utili!arii termenului #moneda nationala$ atunci in care e vorba despre unitatea monetara a unei tari. 2r, c7iar ,onstitutia (epublicii +oldova utili!ea!a in acessens termenul #moneda nationala$ in articolul %10*'4. ,onsideram, ca acest termen este cel de utili!at, tinind cont de ambele argumente evocate 5 cel doctrinal si cel ba!at pe terminologia utili!ata de legea suprema a tarii. Urmatoarea dupa importanta notiune ce tine de domeniul valutar, si intelegerea careia este strategic importanta pentru a patrunde in sensul reglementarilor bancare in acest domeniul, este cursul valutar. (egulamentul de"ineste cursul ca #pretul valutei straine, exprimat in valuta nationala a
8:1

(epublicii +oldova$. in legislatia bancara uneori se "oloseste drept ec7ivalent al notiunii de curs valutar termenul #rata de sc7imb$ *ex. art. %. din legea privind 0anca Nationala a +oldovei 5 ve!i p. 1.8.%. de mai jos4. ,ursul se stabileste in re!ultatul asa5numitei cotari a valutelor, de"inite in p. %.%8. a (egulamentului ca #stabilirea cursului monedei nationale "ata de valutele straine$. &upa cum poate "i dedus din de"initia cursului valutar indicata mai sus, in (epublica +oldova se "oloseste cotarea indirecta *incerta4 *pentru detalii ve!i titlul % #&e"initii generale$ de mai sus4. Definitia operatiunilor in valuta straina Prima de"initie legislativa a operatiunilor valutare se continea in titlul % articolul % al vec7iului #(egulament provi!oriu cu privire la reglementarea operatiunilor valutare pe teritoriul (epublicii +oldova$ #2peratiunile valutare 5 operatiunile, legate de a4 Trans"erarea titlului de proprietate asupra valorilor valutare='=D b4 Utili!area in calitate de mijloc de plata a valutei straine, cit si a valutei (epublicii +oldova in cadrul activitatii economice externeD c4 Introducerea in (epublica +oldova si scoaterea din ea a valutei straine, cit si trans"erurile banesti internationale. (egulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul (epublicii +oldova a substituit notiunii sus5mentionate noua de"initie a operatiunilor valutare. &e "apt, noul (egulament a venit cu un nou concept al notiunii #operatiuni valutare$ con"orm acestui concept, (egulamentul "ace di"erenta intre operatiuni valutare si operatiuni in valuta straina. 2peratiunile valutare sint de"inite ca #tran!actii de cumparare si vin!are a valutei straine si a documentelor de plata in valuta straina$, in timp de operatiunile in valuta straina constituie #gen de activitate a bancilor autori!ate, care include operatiuni valutare si alte operatiuni cu utili!area valutei straine si a documentelor de plata in valuta straina='>$. in unele acte normative ale 0.N.+. in calitate de sinonim al notiunii #operatiuni valutare$ este uneori utili!at termenul #operatiuni de sc7imb valutar$='9. Prin urmare, trasaturile de ba!a ale noului concept al operatiunilor in valuta straina sint urmatoarele notiunile de #operatiuni in valuta straina$ si de #operatiuni valutare$ se raportea!a una la alta ca notiuni de gen si de specie. Termenul de #operatiuni valutare$ este mai global, inclu!ind in sine nu numai #operatiunile valutare$ dar si alte #operatiuni cu utili!area valutei straine$D in noul (egulament notiunea de operatiuni valutare are o semni"icatie mai restrinsa comparativ cu cea continuta in vec7ea reglementare ea se re"era numai la cumpararea si vin!area valutei straineD la rindul sau, notiunea de #operatiuni in valuta straina$ nu pur si simplu este un termen generic ce inglobea!a toata varietatea operatiunilor bancare in alte valute decit Leul +oldovenesc 5 aceasta este un #gen de activitate a bancilor autori!ate$. 6ste discutabila justi"icarea evidentierii operatiunilor in valuta straina in calitate de un #gen de activitate$ 5 pina la urma, operatiunile valutare sint aceleasi operatiuni i active sau passive, dar exprimate in alte valute decat moneda nationala a (epublicii +oldova. ,onsideram ca totusi tandem5ul #operatiuni active5operatiuni pasive$ constituie principalele #genuri de activitate$ ale bancilor comerciale. Totusi, (egulamentul este inconsecvent in promovarea divi!iunii intre #operatiunile valutare$ si #operatiunile in valuta straina$, declarata initial in capitolul I #&e"initii$ ast"el, capitolul . al (egulamentului 5 intitulat #2peratii in valuta straina$ 5 se re"era exclusiv la vin!area si cumpararea valutei straine. &eci, nu numai structural, dar si substantial (egulamentul con"unda #operatiunile in valuta straina$ cu #operatiunile valutare$. &ar nici aceasta nu5i tot. (egulamentul reglementarii valutare scoate din orbita notiunii #operatiuni in valuta straina$ a. gestiunea conturilor in valuta straina a re!identilor si nere!identilorD
A

8:8

b. regimul juridic al introducerii si scoaterii valutei straine si leilor moldovenesti din@in (epublica +oldovaD cit si b. repatrierea si vin!area obligatorie a valutei straine. ' ,' ''' '$' ' ,lasi"icarea operatiunilor in valuta straina in po"ida "aptului ca structura (egulamentului este sugestiva in ceea ce priveste di"erenta intre operatiunile in valuta straina, pe de o parte, si alte operatiuni *paragra"ul de mai sus4, totusi o alta expressie a inconsecventei conceptuale a (egulamentului este "aptul ca el contine implicit clasi"icarea operatiunilor in valuta straina 5 tipologie ce include si operatiunile #cu utili!area valutei straine si documentelor de plata in valuta straina$, regimul juridic al carora este expus in alt compartiment al (egulamentului decit cel dedicat #operatiunilor in valuta straina$. ;st"el, criteriile de clasi"icare a operatiunilor in valuta straina, care sint i$plicit utili!ate de (egulament, sint urmatoarele operatiunile in valuta straina se clasi"ica in a4 gestiunea conturilor valutare ale clientilor *ce include regimul juridic al desc7iderii, administrarii *inclusiv suspendarii sau reo"ormarii4 si inc7iderii conturilor valutare, controlul asupra utili!arii mijloacelor de pe conturile valutare *inclusiv repatrierea si vin!area obligatorie a valuteri straine44, si b4 operatiunile valutare *cumpararea5vin!area valutei4. dupa scopurile sale operatiunile in valuta straina se subdivi!ea!a in operatiuni curente si operatiuni, legate de transfer de capital. ,lasi"icarea aceasta este de D,, asemenea implicita A criteriul respectiv este sugerat de existenta capitolului 9 al $$ (egulamentului #Trans"erul de capital$. 2peratiunile valutare curente includ a4 operatiile, legate de cumpararea5vin!area valutei straine, de lucrarii si servicii, de reali!area dreptului asupra proprietatii intelelectuale, decontarile a"erente carora implica valuta straina si se e"ectuea!a rara aminarea platii, si "ara atragerea sau acordarea imprumuturilorD b4 trans"erul mijloacelor peste 7otare sau de peste 7otare, a licentelor, dividentelor si altor venituri proveniente din depo!ite bancare, credite, investitii, alte operatiuni "inanciareD c4 trans"er de mijloace cu caracter necomercial, inclusiv trans"erul salariilor, pensiilor, burselor, alimentelor, sumelor mostenite, cit si alte operatii analogice. 2peratiunile valutare, legate de transfer de capital, includ a4 investitiile, inclusiv procurarea si vin!area 7irtiilor de valoareD b4 acordarea si primirea creditelorD c4 mobili!area si amplasarea mijloacelor in conturi si depo!ite bancareD d4 operatiunile "inanciare, executarea la termen a carora prevede plata sau trecerea titlului de proprietate asupra valutei. ;gentii pietiei valutare Ciind clari"icate aceste intrebari, vom precauta nemijlocit modul de e"ectuare a operatiunilor valutare in republica. ,on"orm prevederilor legale existente, iar la concret, con"orm (egulamentui *p...%.%.4, agenti ai pietei valutare in (epublica +oldova *adica cei, care au dreptul de a e"ectua operatiuni valutare4, sint $anca Nationala a Moldovei +odul de organi!are si "unctionare a ei este reglementat de Legea privind 0anca Nationala a +oldovei=10. 0anca Nationala a (epublicii +oldova are dreptul de a e"ectua operatiuni valutare, prin e"ectul legii sus5mentionate ea prevede competenta 0.N.+. in materie valutara atit implicit, cit si explicit. ,ompetenta i$plicita a 0.N.+. in domeniul valutar re!ida din prevederile articolului 8 *0N+ are drept obiectiv principal mentinerea stabilitatii monedei nationale inclusiv prin mentinerea conditiilor pietei valutare4D articolul :*g4 *care enumera atributiile principale ale 0.N.+., inclusiv pastrarea si gestionarea *evidentiat de autor4 re!ervelor valutare a (epublicii +oldova4D articolul . *stabilirea politicii monetare si valutare a statului4. Totodata, articolul %. 5 intitulat #2peratiuni valutare$ 5 al legii prevede in mod explicit ca 0.N.+. poate
8::

'
L

sa cumpere, sa vinda si sa negocie!e monede de aur, lingouri de aur si alte metale pretioaseD sa cumpere, sa vinda si sa negocie!e valuta straina, "olosind re!ervele internationale ale statuluiD sa cumpere si sa vinda bonuri de te!aur si alte 7irtii de valoare emise sau garantate de catre guverne straine si institutiile "inanciare publice internationaleD sa stabileasca rata la care va cumpara, vinde si va e"ectua operatiuni valutare. Prin urmare, 0.N.+. apare pe piata valutara in doua calitati ale sale a.agent al reglementarii valutare. in aceasta calitate a sa, 0.N.+. este organul de stat abilitat cu stabilirea si implementarea politicii monetare si "inanciare directionate spre atingerea scopului principal al activitatii 0.N.+. 5 mentinerea stabilitatii valutei nationale. in cadrul acestei activitati, 0.N.+. stabileste conditiile de "unctionare a pietei valutare pentru dilerii autori!ati, supraveg7ea!a activitatile acestor dealeri pe piata valutara, etc. Cunctia mentionata in pagagra"ul a4 este una din "unctiile speci"ice ale 0.N.+. Pentru detalii re"eritor la "unctiile 0.N.+. ve!i compartimentul #0N+ 5agent de reglementare valutara$ din compartimentul a4 #0anca Nationala$ a titlului . al Temei ' #Notiuni generale despre banci si activitate bancara$, b. agent al pietei valutare. in acest sens, 0.N.+. nu numai are dreptul de a e"ectua operatii valutare in sensul indicat in (egulamentul cu privire la reglementarea valutara pe teritoriul (+, ci si dreptul de a stabilit #rata la care va cumpara, vinde si va e"ectua operatiuni valutare$. Dilerii autorizati 2ancile autorizate in con"ormitate cu p.%.1. al (egulamentului, dileri autori!ati sint bancile autori!ate, adica bancile, care detin licenta 0ancii Nationale pentru e"ectuarea operatiunilor in valuta straina, si casele de sc7imb valutar. 0ancile autori!ate sint, dupa cum s5a mentionat mai sus, bancile comerciale care detin licenta 0.N.+. pentru vin!area si cumpararea valutei straine si e"ectuarea altor operatiuni cu valuta straina *punctul %.%. din titlul % #&e"initii$4. +odalitatea de autori!are a bancilor de a e"ectua operatiuni valutare a evoluat odata cu intrarea in vigoare a noului mecanism de reglementare valutara, in "runtea caruia se a"la (egulamentul cu privire la reglementarea valutara pe teritoriul (epublicii +oldova. Initial, pentru e"ectuarea operatiunilor cu valuta straina, bancile comerciale erau obligate sa primeasca licenta pentru e"ectuarea operatiunilor in valuta straina, in con"ormitate cu (egulile nr. ' #,u privire la modul de eliberare bancilor comerciale a licentelor pentru e"ectuarea operatiunilor in valuta straina$, aprobate prin -otarirea ,onsiliului de ;dministratie a 0.N.+. nr.'% din %=martie %99'. Pre!entul regulament a "ost abrogat odata cu aprobarea de catre ,onsiliul de ;dministratie a 0ancii Nationale a +oldovei a (egulamentului '1@0950% cu privire la autori!area bancilor=1%. ,on"orm acestui regulament, autori!atiile bancare 5 de trei categorii ;, 0 si ,, stabilite in "unctie de marimea capitalului autori!at minim A o"era titularilor lor dreptul de a e"ectua operatiuni cu valuta straina *cu exceptia autori!atiei de tip ;4. Totusi, "aptul ca bancile comerciale 5 titulare ale autori!atiilor 0 si , 5 au dreptul de a e"ectua operatiile "inanciare ca varietate a activitatilor "inanciare enumerate in articolul '. a Legii institutiilor "inanciare, nu indica prea multe 5 Legea institutiilor "inanciare nu o"era nici un detaliu re"eritor la continutul termenului #operatiuni valutare$ utili!at in art. '.. (eiesind din aceasta, consideram ca semni"icatia juridica a termenului #operatiuni valutare$ este identica ca continut cu cea a #operatiunilor in valuta straina$ precum de"inita in (egulamentul cu privire la reglementarea valutara in (epublica +oldova. Pentru detalii privind regimul juridic al autori!arii bancare, ve!i compartimentul #;utori!area bancilor comerciale$ din subpunctul c4 al titlului . din Tema ' #Notiuni generale despre banci si activitatea bancara$ de mai sus. 2peratiunile valutare sint e"ectuate de catre bancile in marea majoritate de sine statator. Totusi, in unele ca!uri bancile crea!a structuri aparte pentru e"ectuarea acestor operatiuni A spre
8:.

exemplu, operatiunile de cumparare5vin!are a valutei straine de la persoanele "i!ice bancile comerciale le vor e"ectua, con"orm prevederilor punctului =.%. a Normelor nr. %00%>5'0, prin intermediul caselor sale de sc7imb valutar, ce sint create si "unctionea!a con"orm reglementarilor mentioanate in compartimentul ce urmea!a. -asele de sc,i$b valutar si punctele de sc,i$b ale ,otelurilor In a"ara de #jucatorii principali$ pe piata valutara a (epublicii +oldova 5 bancile comerciale 5 (egulamentul mai stabileste o categorie de agenti ai pietei valutare casele de sc7imb valutar si punctele de sc7imb de pe linga 7oteluri. +=1oare in "runtea ierar7iei i!voarelor reglementarii juridice a crearii, "unctionarii si incetarii activitatii caselor de sc7imb valutar *,)G4 si punctelor de sc7imb pe linga 7oteluri *P)-4, se a"la bineinteles Legea institutiilor "inanciare. ,onlu!ia respectiva poate "i dedusa din anali!a prevederilor a4 articolului %', care inter!ice oricaror persoane de a e"ectua activitati "inanciare "ara autori!atia 0ancii Nationale a (epublicii +oldovaD si b4 articolului '., care enumera activitatile "inanciare, inclu!ind in ele #cumpararea si vin!area banilor *inclusiv a valutei straine4$ *paragra"ul "44. &eci, anali!a comparata a acestor doua reguli permite conclu!ia ca ,)G sint #persoane care e"ectuea!a activitati "inanciare cu autori!atia 0ancii Nationale a +oldovei$. ,onclu!ia respectiva este con"irmata de notiunea ,)G, continuta in (egulamentul cu privire la reglementarea valutara pe teritoriul (epublicii +oldova, expusa in cele ce urmea!a. Urmatorul act normativ ce reglementea!a activitatea ,)G si P)-, este (egulamentul cu privire la reglementarea valutara. ;cesta stabileste doar de"initia ,)G, si stabileste ca ele, de rind cu bancile autori!ate, e"ectuai!a operatiuni de cumparare si vin!are a valutei straine pe teritoriul (epublicii +oldova. (egimul juridic al crearii, "unctionarii si incetarii activitatii ,)G si a punctelor de sc7imb de pe linga 7oteluri este stabilit de Normele Nr. 1331:-23 8#u privire la organizarea si functionarea pe teritoriul epublicii Moldova a caselor de sc2imb valutar si punctelor de sc2imb de pe linga 2oteluri9, aprobate prin proces verbal Nr. 22 din ' mai 1;;5 al #onsiliului de %dministratie a $ancii Nationale a Moldovei7(2. 2data cu aprobarea lor si5au pierdut "orta juridica #(egulile cu privire la modul de organi!are si "unctionare pe teritoriul (epublicii +oldova a caselor de sc7imb valutar si g7iseelor de sc7imb pe linga 7oteluri$, aprobate prin -,; a 0.N.+. nr. :% din 10 septembrie %991. -' W ' Di"rD PiD D' G %' De7initii '; Notiunea de ,)G include doua varietati ,)G, constituite de sinestatator cu scopul e"ectuarii operatiunilor de cumparare si vin!are a valutei catre persoanele "i!iceD $ ,)G a bancilor comerciale. ,on"orm p. %.'. a (egulamentului, ,)G este #institutia, care detine licenta 0ancii Nationale a +oldovei pentru vin!area si cumpararea valutei straine$. &in pacate, (egulamentul nu o"era o de"initie a P)- *%4, neindicind careu5i totodata sensul termenului de #dealeri autori!ati$. ;ceasta lacuna a "ost corectata in Normele nr. %00%>5'0, p. '.%.'. al careia de"ineste casa de sc7imb valutar drept #persoana juridica constituita in scopul de a e"ectua operatiuni de sc7imb valutar persoanelor "i!ice pe teritoriul (epublicii +oldova si avind in acest sens autori!atia eliberata de 0anca Nationala a +oldovei$. Cinalmente, ultima de"initie a ,)G se contine in punctul 1.%. a Normelor #casa de sc7imb valutar este o persoana juridica de sine statatoare, care poseda autori!atia eliberata de 0anca Nationala a +oldovei pentru practicarea activitatii, exclusiv in sediul indicat in autori!atie, privitor la cumpararea de la persoane "i!ice si vin!area persoanelor "i!ice a cecurilor de calatorie in valuta liber convertibila si a valutei straine$. &e"initia respectiva se re"era, tinind cont de elementul #persoanei juridice de sine statatoare$ la
8:=

casele de sc7imb valutar indicate in p. a4 al primului alineat din pre!entul compartiment. Normele nu contin o de"initie a ,)G a bancilor comerciale, indicind in titlul = *ce contine doar 1 puncte cu un continut "oarte laconic4 doar ca #in vederea e"ectuarii operatiunilor de sc7imb valutar persoanelor "i!ice, banca autori!ata printr5o dispo!itie a sa desc7ide case pentru sc7imbul valutei$ *p. =.%.4. Pre!enta de"initie sugerea!a urmatoarele $ o banca autori!ata poate desc7ide mai multe case de sc7imb valutare )vezi #case pentru sc7imbul valutei$4D H casele de sc7imb valutar ale bancilor autori!ate sint create cu acelasi scop ca si @ casele de sc7imb valutar #de sine statatoare$ 5 #in vederea e"ectuarii operatiunilor @ de sc7imb valutar persoanelor "i!ice$. ;ceasta insemna ca operatiunile de sc7imb Hi valutar interbancare, cit si pentru clienti5persoane juridice, banca autori!ata nu va putea sa le e"ectuie!e prin intermediul casei *caselor4 sale de sc7imb valutar. In continuare, p. '.%.1. indica ca #7otelul *sau organi!atia, in componenta careia se a"la 7otelul4, care poseda autori!atia eliberata de 0anca Nationala a +oldovei in vederea "@ desc7iderii unui punct de sc7imb in acest 7otel in scopul de a receptiona valuta $= straina de la cetatenii nere!identi pentru servicii de 7otel si pentru e"ectuarea altor " operatiuni enumerate in capitolul GI al normelor$ este de asemenea imputernicit de a @ e"ectua operatiuni de sc7imb valutar persoanelor "i!ice din (epublica +oldova. (egula data este expusa intr5o versiune mai completa in punctul ..%. al Normelor, ce indica ca 7otelul *sau organi!atia, in componenta careia se a"la 7otelul4 care deserveste cetateni nere!identi, poate crea, in ba!a autori!atiei eliberate de 0anca Nationala a +oldovei, puncte de sc7imb din 7otel pentru receptia valutei straine de la cetateni nere!identi pentru servicii 7oteliere si pentru e"ectuarea altor operatiuni preva!ute in pre!entul capitol GI al Normelor *ulterior numite #puncte de sc7imb$4. &in anali!a celor men"ioanate putem conc7ide ca casele de sc7imb valutar si 7otelurile sint persoane juridice ne"inanciare, care sint imputernicite prin autori!atia eliberata de catre 0anca Nationala a +oldovei de a e"ectua operatiuni de sc7imb valutar persoanelor "i!ice. 2peratia de convertare a mijloacelor de pe cont este o prerogativa a bancilor autori!ate 5 aceasta decurge din continutul punctului '.%. al 2rdinii %00%>5'0. Totusi, speci"icul statutului juridic al acestor agenti economici se evidentia!a prin ,onditii speciale de activitate 5 aceasta este posibila numai in masura permisa de autori!atia de activitate emisa de 0anca Nationala a +oldovei *%4D cu conditia respectarii legislatiei valutare si pre!entarii rapoartelor respective *'4D si sub controlul 0ancii Nationale a +oldovei *14. Legatura indispensabila intre cerinta primirii autori!atiei si cerintele speci"ice pre5!entate "ata de insasi casele de sc7imb valutar sau punctele de sc7imb 5ex. cerinte speci"ice "ata de "ondul statutar al casei de sc7imb 5 partea mijloacelor circulante din acesta nu poate "i mai mica de '00 mii +2L, "apt ce trebuie sa "ie con"irmat prin documente justicatoare *ve!i compartimentul re"eritor la modalitatea de autori!are4. Autorizarea -S5 si punctelor de sc,i$b. Principiul care sta la ba!a capacitatii juridice a ,)G este indicat inp. 1.'. al Normelor, aplicabil "ata de ,)G, dar valabil, dupa parerea noastra, si "ata de P)- 5 acesti agenti ai pietei valutare nu au dreptul de a e"ectua alte tipuri de activitati decit acelea pentru care au "ost constituiti si care sint indicate in autorizatia eliberata de 0.N.+. ;st"el, autori!atia este nu numai permisiunea acordata de catre 0.N.+. acestor subiecti de a e"ectua operatiuni valutare *aspectul permisiv4, ci un act emis in exercitiul unei "unctii publice, care stabileste limitele "unctionale=%1 ale activitatii categoriei anali!ate de participanti la piata valutara a (+ *aspectul constitutiv de capacitate juridica4. ,onclu!ia respectiva este valabila "ata de punctele de sc7imb cu unele re!erve, deoarece acesti agenti ai pietei valutare nu sint constituite propriu5!is ca persoane juridice, activitatea sa "iind determinata de entitatea care5i da nastere, solicita autori!atie pentru activitatea punctului de sc7imb, este responsabila pentru toate activitatile lui *ex.7otelul4. 6xistenta si activitatea punctului este determinata de activitatea 7otelului, si in termeni strict juridici s5ar putea indica ca
8:>

regulile stabilite de catre Normele %00%>5'0 reglementea!a regimul juridic a doua categorii de persoane juridice imputernicite de a e"ectua operatiuni de cumparare5vin!are a valutei straine casele de sc7imb valutar *%4D si 7otelurile *in cadrul carora se desc7ide unul sau mai multe puncte de sc7imb valutar4. (egulile de autori!are a activitatii ,)G, pe de o parteD si a punctelor de sc7imb, pe de alta, sint in mare masura identice 5 moment explicabil prin identitatea scopului si, in mare masura, a insasi activitatilor des"asurare de acesti agenti ai pietei valutare. In cele ce urmea!a vor "i expuse principiile de ba!a re"eritor la autori!area acestor agenti, cu indicarea particularitatilor proprii numai unuia din ei *daca aceste particularitati exista, bineinteles4. Tandemul celor doua aspecte ale autori!atiei 5 cel permisiv si cel constitutiv de capacitate 5 conduc la conclu!ia justi"icarii cerintei 0.N.+. pentru titularii autori!atiilor respective de a le plasa *in original4 in mod public pentru a proba publicului existenta imputernicilor de a e"ectua operatiuni de sc7imb valutar in volumul stabilit de lege *pre!enta obligatie este prescrisa de punctele 1.>. si ..%%. ale Normelor4. 2rdinea de obtinere a autori!atiei este urmatoarea Pre!entarea unui demers, insotit de documentele indicate mai josD ,ontrolul corespunderii situatiei reale la subiectul ce solicita autori!atiaD si veri"icarea nivelului de pregatire a personalului lui, de catre repre!entantii 0.N.+.D 6xaminarea conlu!iilor controlului e"ectuat si a documentelor pre!entate, in termen de 10 de !ile de la pre!entarea acestoraD Primirea *in termen de 10 de !ile din momentul pre!entarii demersului indicat mai sus4 deci!iei cu privire la autori!area sau re"u!ul de eliberare a autori!atiei, cu in"ormarea subsecventa a solicitantului autori!atiei asupra re!ultatelor susmentionate ale examinarii demersului sau. 6xista totusi o procedura #speciala$, mult mai simpli"icata, pentru o categorie de agenti de sc7imb valutar5 casele de sc7imb valutar ale bancilor comerciale. ,on"orm p. =.'. a Normelor, banca autori!ata care intentionea!a de a desc7ide o casa de sc7imb valutar, este obligata sa o inregistre!e la 0anca Nationala a +oldoveiprintr-un aviz in scris, comunicind care este sediul acestei case si "acind re"erire la "aptul ca incaperea casei de sc7imb valutar, dotarea ei te7nica si altele corespund cerintelor stabilite. ;cest avi! trebuie "acut nu mai tir!iu decit cu trei !ile inainte de a desc7ide casa de sc7imb valutar. &upa cum s5a mentionat mai sus, demersul adresat 0.N.+. trebuie sa "ie acompaniat de anumite documente de natura sa justi"ice cererea privind eliberarea autori!atiei din doua puncte de vedere a4 respectarea de catre solicitant a procedurii legale de constituireD si b4 satis"acerea de catre acesta a cerintelor speci"ice *cum ar "i existenta unui capital circulant minim4 de activitate. Tabelul analitic de mai sus o"era o expunere comparata a documentatiei solicitate de a "i anexata la demersul de eliberare a autori!atiei, pentru casele de sc7imb valutar *pe de o parte4 si pentru punctele de sc7imb pe linga 7oteluri *pe de alta4. &2,U+6NT6 %. &emers in adresa 9uvernatorului 0ancii Nationale a +oldovei privind eliberarea a autori!atiei de e"ectuare a operatiunilor de sc7imb valutar, cu indicarea $ adresei juridice complete si numerelor de tele"on ale solicitantului autori!atiei=18D $ "aptului ca personalul agentului de sc7imb valutar au "ost "amiliari!ati cu pre!entele Norme nr. %00%>5'0, cu #(egulamentul , ,5j privind reglementarea valutara pe teritoriul (epublicii +oldova$ , [., si alte documente ale 0.N.+. re"eritoare la activitatea casei de sc7imb valutar, si isi asuma angajamentul de a indeplini toate cerintele, cuprinse in acesteaD agentul de sc7imb valutar se obliga sa pre!inte 0.N.+. darile de % seama solicitate, precum si alte documente in termenele si dupa "ormularele stabilite. '. 2riginalul si copia *semnata de conducatorul agentului de sc7imb valutar si con"irmata prin aplicarea stampilei acestuia4 adeverintei de inregistrare a solicitantului autori!atiei, eliberat de
8:9

,amera inregistrarii de )tat de pe linga +inisterul 3ustitiei al (epublicii +oldova. 1. ,opii ale documentelor de constituire a agentului de sc7imb valutar, legali!ate notarial *contractul de constituire, statutul4. Z=1: Z 8. ;deverinta5con"irmare din partea bancii autori!ate, re"eritor la Z=1. Z=1= inregistrarea in contul curent al ),G a sumelor depunerilor banesti in capitalul statutar in marimea de nu mai putin de suma minimala stabilita, cu indicarea sumelor de mijloace depusela rubrica "iecaruia dintre "ondatori per"ectata pe "oaia cu antet a bancii, autenti"icata de catre conducator si contabilul5se", legali!ata prin stampila cu stema bancii autori!ate a +oldovei. :. ,aracteristici pro"esionale ale conducatorului, adjunctului acestuia Z 1> Z si contabilul5se" *sau a "unctionarului, care indeplineste "unctiile contabilului5se"4 ale solicitantului autori!atiei. .. &ocumentul, care con"irma depunerea platii pentru autori!atie in Z \ marime de :0 de salarii minimale. =. &ocumentul, care con"irma disponibilitatea de mijloace te7nice, Z Z=19 materiale in"ormative si de alta natura, necesare la e"ectuarea operatiunilor cu valuta straina aparat de casa si control, care corespund cerintelor stabilite de 0.N.+. in Normele nr. %00%>5 '' *,artela de inregistrare a masinii de casa si control la Inspectoratul Ciscal Teritorial de )tat corespun!ator4D indrumarul valutelor straine si alte materiale de caracter instructiv, de control si normativD aparate pentru veri"icarea autenticitatii bancnotelorD tele"onD I .5,L "ormulare registre, buletine de sc7imb valutar, ordine pentru D per"ectarea operatiunilor contabileD "ormulare pentru per"ectarea rapoartelor. >. &ocumentul, care con"irma disponibilitatea de o incapere dotata Z=80 Z=8% special. 9. 2riginalul si copiile actului ce con"irma dreptul de a "olosi incaperea Z 5contractul de arenda a incaperii, certi"icatul privind dreptul de proprietate asupra incaperii respective etc. %0. In"ormatii privind "aptul, unde vor "i pastrate mijloacele banesti Z Z dupa "inele programului !ilei de lucru 5 in banca autori!ate *sau alta organi!atie cu care s5a inc7eiat contract privind predarea5primirea si pastrarea mijloacelor banesti4 sau in incaperea agentului de sc7imb valutar. %%. ;cordul cu privire la asigurarea serviciului de pa!a al agentului de Z sc7imb valutar. 0abelul '. &ocumentele pentru eliberarea autori!atiei de "unctionare a , ) G .......... Pentru punctele de sc7imb de pe linga 7oteluri exista o exceptie in ceea ce priveste cantitatea lor intr5un 7otel 5 legea nu stabileste nici o restrictie in ceea ce priveste numarul punctelor de sc7imb care pot deservi un 7otel 5 totusi, p. ..=. a Normelor indica ca pentru "iecare punct de sc7imb 7otelul va avea obligatia de a primi autori!atie aparte. ,on"orm recentelor modi"icari in Normele %00%>5'0, solicitantii autori!atiei sint responsabili pentru veridicitatea documentelor@in"ormatiei pre!entate la 0.N.+. , inclusiv cea pre!entata pentru obtinerea autori!atiei. Notiunea de raspundere este concreti!ata in p. %0.%. a Normelor, care imputerniceste 0.N.+. sa suspende sau sa retraga licenta in ca!ul in care solicitantul autori!atiei a pre!entat pentru obtinerea autori!atiei in"ormatie@documente ce nu corespund realitatii *p. %0.%.1.4. in situatia in care survin sc7imbari in documentele@in"ormatia indicata mai sus, titularul autori!atiei va avea obligatia de a instiinta in scris 0.N.+. despre aceste sc7imbari. ,ontinutul acestei obligatii varia!a in "unctie de "aptul, cui incuba aceasta obligatie 5daca e vorba de case de sc7imb valutar, continutul obligatiei indicate mai sus este oblindit in p. 1.9. 5#in"ormatia$ include toate modi"icarile e"ectuate in documentele de
8.0

constituire, in denumirea si sediul sau, precum si in ca!ul in care se sc7imba conducerea, contabilul5se", *sau "unctionarul, care indeplineste "inctiile contabilului5se"4. ,ontinutul obligatiei sus5mentionate cu re"erinta la punctele de sc7imb valutare este indicat in p. ..%' 5 acest punct intelege prin #in"ormatie$ modi"icarile in documentele de constituire, denumirea 7otelului sau organi!atiei, locul de amplasare a puncrului de sc7imb. Natura juridica al acestei obligatii este di"erita in "unctie de natura in"ormatiei care se sc7imba 5 regula generala este ca noti"icarea sc7imbarilor in in"ormatia sus5men" ionata 0ancii Nationale a +oldovei are menirea de a o incunostiinta despre aceste sc7imbari. Neexecutarea acestei obligatii va duce la "aptul ca 0.N.+. va dispune de in"ormatii cel putin invec7ite, cel mult #ce nu corespund realitatii$ cu privinta la agentul de sc7imb valutar 5 ceea ce Jin ultimul ca! mentionatK ii va acorda "acilitatea de a aplica "ata de acest agent sanctiunile mentionate mai sus. Totusi, in unele ca!uri sc7imbari sus5mentionate au ca e"ect necesitarea eliberarii unei noi autori!atii 5 acesta este ca!ul sc7imbarii denumirii@sediului casei de sc7imb valutar *p. 1.9. a Normelor4D sau modi"icarea denumirii 7otelului sau organi!atiei 7oteliere, si@ sau a locului de amplasare a punctului de sc7imb *p. ..%'. a Normelor4. ;ceste "apte generea!a obligatia de noti"icare din partea titularului autori!atieiD si obligatia de emitere a unei noi autori!atii cu retragerea simultata a cele prededente, din partea 0.N.+. 5 p. 1.9. a Normelor4. Normele stabilesc doua ca!uri de incetare a valabilitatii a4 incetarea activitatii titularului autori!atiei *p. 1.%0. in ca!ul ,)G4D si b4 lipsa activitatilor de sc7imb valutar timp de un an din momentul eliberarii autori!atiei *p. 1.%%. in ca!ul ,)G, p.4. Totusi, in ca!ul b4 0.N.+. nu are obligatia, ci dreptul de a revoca autori!atia eliberata 5 deci, reali!area acesui drept este la discretia 0.N.+.. >rincipiile activitatii Principiile de ba!a cu privire la modul de e"ectuare de catre casele de sc7imb valutar a operatiunilor de cumparare5vin!are a valutei sint elucidate in rindurile ce urmea!a. Suspendarea si incetarea activitatii Principiul general declarat de Norme este ca suspendarea activitaii agentilor de sc7imb valutar se "ace cu conditia instiintarii prealabile a 0.N.+.. incetarea activitatii este guvernata de principiile generale ale dreptului civil re"eritoare la modalitatile de incetare a activitatii agentilor economici. Totusi, Normele stabilesc si in acest sens doua ca!uri particulare incetarea activitatii agentului de sc7imb valutar conditione!a auto$at incetarea activitatii autori!atiei emise de 0.N.+.D si invers5 incetarea activitatii agentului de sc7imb valutar in ca!ul retragerii licentei ca sanctiune pentru incalcarea legislatie valutare. in acest ca! #casa de sc7imb iH valutar, punctul de sc7imb din 7otel sint obligate sa siste!e activitatea lor, despre care "apt instiintea!a in scris 0anca Nationala a +oldovei, anexind originalele autori!atiilor eliberate$ *p. %0.'.%.4. , N ''t.Pi"do.5.., , v ,5,,, %lte societati comerciale cu capacitate limitata de efectuare a operatiunilor valutare ,. ,,, , , # At in a"ara de 0.N.+. si dealerii autori!ati, operatiunile valutaie ale caioia sint reglementate de (egulamentul reglementarii valutare, legislatia bancara a (epublicii +oldova stabileste suplimentar unele categorii de societati comerciale, speci"icul activitatii carora justi"ica permisiunea acordata lor de catre 0.N.+. de e"ectuare a anu$itor operatiuni cu valuta straina, "ara necesitatea unor autori!atii suplimentare. La aceasta categorie de societati comerciale se atribuie t-i/' U D 3) + a. maga!inele dutB5"reeD s b. agentii economici care activea!a in domeniul aviatiei civile. ,apacitatea valutara limitata a maga!inelor dutB5"ree este reglementata de -nstructiunea nr.1331:-26 8#onditiile de activitate a magazinelor 8dutE-free9 cu valuta liber convertibila9, aprobata prin -,; a 0.N.+. *proces5verbal nr. 1: din ' august %9984=8'. ;cest act normativ a "ost aprobat de catre 0.N.+. in con"ormitate cu prevederile &ecretului Presedintelui (epublicii +oldova nr. %9: din
8.%

01.0..%998 #Privind organi!area maga!inelor care comerciali!ea!a mar"uri in regim #dutB5"ree$ precum si a maga!inelor de servire a corpului diplomatic$=81, care permitea intreprinderilor, institutiilor si organi!atiilor in orice "orma de proprietate sa desc7ida in punctele de trecere a "rontierei vamale ale (epublicii +oldova, prin care se e"ectuea!a tra"icul aerian, terestru si naval, maga!ine care comerciali!ea!a mar"uri in regim #dutB5"ree$. Instructiunea determina conditiile de eliberare a autorizatiilor de catre 0.N.+. in vederea primirii valutei liber convertibile drept plata la comerciali!area mar"urilor de catre maga!inele #dutB5"ree$ mentionate mai sus, precum si $odul de lucru al acestor maga!ine *detinatorilor acestor maga!ine4 cu valuta liber convertibila. in ceea ce priveste autorizatia de primire a valutei liber convertibile, Instructiunea prevede ca licenta de activitate se eliberea!a maga!inelor respective doar dupa primirea de catre acestea a autori!atiei de primire a valutei liber convertibile. ;utoria!atia respectiva este eliberata de 0.N.+. in termen de trei!eci de !ile de la pre!entarea demersului respectiv de la maga!inul #dutB5"ree$ solicitant. &emersul trebuie sa "ie "ie insotit de copiile legali!ate notarial ale documentelor de constituire ale solicitantului, certi"icatul lui de inregistrare, certi"icatul de atribuire a codului "iscal, documentul ce justi"ica dreptul de "olosire sau de proprietate asupra cladirii sau incaperii, in care se va a"la maga!inul, acordul scris al &epartamentului controlului vamal pentru desc7iderea maga!inului indicind sediul acestuia, adeverinta semnata de conducator si legali!ata prin stampila maga!inului privind asigurarea maga!inului cu mijloacele te7nice necesare pentru e"ectuarea platilor si asigurarea integritatii mijloacelor banesti in valuta liber convertibila, in ca!ul acceptarii la plata a cirdurilor 5 *i4 acordul inc7eiat cu banca comerciantului cu privire la obligatiile reciproce privind deservirea tran!actiilor prin cirduri, *ii4 adeverinta semnata de conducator si legali!ata prin stampila intreprinderii privind asigurarea maga!inului respectiv cu mijloacele te7nice necesare pentru deservirea tran!actiilor cu cirduri. in ceea ce priveste regimul juridic zDfunctionarii maga!inelor #dutB5"ree$, Instructiunea stabileste urmatoarele principii a. maga!inele stabilesc in mod independent cursul valutelor, acceptate spre plata pentru mar"urile vindute. &ispo!itia de stabilire a cursului, in care se indica perioada pentru care acest cursul respectiv este valabil, trebuie a"isata public, bvajuta liber convertibila, obtinuta din vin!arile reali!ate de maga!in, urmea!a a "i vinduta de acesta oricarei banci comerciale din +oldova, in termen nu mai mare de o !i lucratoare de la data primirii valutei de la cumparator. Galuta respectiva, insotita de certi"icatul T5'> eliberat de autoritatile vamale, se preda la banca comerciala cumparatoare, si se converteste in lei moldovenesti. 6a nu se re"lecta pe contul valutar al maga!inului 5 banca cumparatoare e"ectuia!a trans"erul direct al ec7ivalentului in lei moldovenesti a valorii in valuta liber convertibila transmisa spre vin!are. (egulile mentionate de vin!are a valutei liber convertibile de catre maga!inele #dutB5"ree$ sint valabile nu numai pentru numerarul in valuta, incasat din vin!ari, ci si pentru valuta liber convertibila primita de maga!in la e"ectuarea platilor prin cecuri sau prin cartele bancare. Totusi, maga!inul isi poate mentine o re!erva de numerar *in valoare nu mai mare de o mie U)&4 pentru necesitati curente *ex. plata restului4. c. maga!inul #dutB5"ree$ este obligat sa pre!inte lunar la 0anca Nationala a +oldovei *&irectia control valutar4, urmatoarele rapoarte pe suport 7irtie *i4 raportul privind incasarea valutei liber convertibile obtinute de la comerciali!area mar"urilor in regim #dutB5"ree$, *ii4 raportul privind certi"icatele TG5'> de introducere a valutei in tara, *iii4 raportul privind ordinele bancare de incasare valutara cu copiile acestor ordine. in ceea ce priveste capacitatea valutara limitata a unilor agentilor economici din domeniul aviatiei civile, aceasta este reglementata de A#% a $.N.M. 8#u privire la aprobarea -nstructiunii privind modul de eliberare a autorizatiilor pentru efectuarea unor operatiuni in valuta straina de catre agentii economici care activeaza in domeniul aviatiei civile9, nr.'%' din %1.0=.'000=88. Instructiunea reglementea!a modul de eliberare de catre 0.N.+. a autori!atiilor agentilor economiciAre!identi ai (epublicii +oldova
8.'

care activea!a in domeniul aviatiei civile pentru e"ectuarea urmatoarelor operatiuni in valuta straina a. incasarii valutei straine in numerar pentru serviciile acordate pasagerilor si@sau operatorilor aerieni straini ce sint deserviti pe ;eroportul International ,7isinau. ;gentul economic care a obtinut autori!atia pentru incasarea valutei straine in numerar de la pasageri este in drept sa incase!e valuta straina in numerar *i4 de la pasagerii re!identi si nere!identi ce pleaca din (epublica +oldova, si *ii4 numai pentru excedent de bagaj, si *iii4 numai in ca!ul in care acestia nu pot ac7ita plata in lei moldovenesti. ;gentul economic care a obtinut autori!atia pentru incasarea valutei straine in numerar de la pasageri este in drept de a presta, in ba!a de contract, agentilor economici care nu detin autori!atie de acest gen servicii de incasare a valutei straine in numerar de la pasageri. ;gentul economic care a obtinut autori!atia pentru incasarea valutei straine in numerar de la operatorii aerieni straini este in drept sa incase!e valuta straina in numerar in urmatoarele ca!uri *i4 intreprinderile ce prestea!a servicii la sol 5 numai in ca!ul e"ectuarii de catre operatorii aerieni straini a curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii din motive te7niceD *ii4 i. ). #+2L&;T);$ 5 pentru prestarea serviciilor de tra"ic aerian 5 numai in ca!ul e"ectuarii de catre operatorii aerieni straini a rutelor speciale *cu se"i de state si de guvern la bord4 si a rutelor "ortelor armate aeriene straineD *iii4 I.). #;eroportul International ,7isinau$ 5 pentru prestarea serviciilor aeroportuare, inclusiv a serviciilor de ateri!are, pentru pasageri, pentru asigurarea securitatii aeronautice si pentru stationarea aeronavei 5 numai in ca!ul e"ectuarii de catre operatorii aerieni straini a curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii din motive te7nice. b. primirii valutei straine in numerar din contul in valuta straina pentru ac7itarea c7eltuielilor suportate pe aeroporturile straine in ca!ul e"ectuarii curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii din motive te7nice. Cata agentii economici carora li se permite prin Instructiunea mentionata primirea platilor in valuta straina, se aplica aceleasi principii re"eritoare la utilizarea valutei straine primite, ca la maga!inele care comerciali!ea!a mar"uri in regim #dutB5"ree$, in particular obligatia de vin!are in termen de doua!eci si patru de ore a valutei straine receptionate, catre oricare banca comerciala *a4, dreptul de a mentine o re!erva de numerar pentru decontari cu clientii, in marime maxima de o mie dolari ).U. ;. *b4, etc. Totadata, exista multe asemanari si in ceea ce priveste procedura de primire de la 0.N.+. a autori!atiei de primire a platilor in valuta straina, de catre agentii economici din domeniul aviatiei civile A ca si in ca!ul maga!inelor #dutB5"ree$, la 0.N.+. se pre!inta un demers la care se anexea!a documentele enumerate in Instructiune *lista carora este practic similara cu cea aplicabila maga!inelor #dutB5"ree$, unica deosebire constind in "aptul ca maga!inele includ in setul de documente pentru primire autori!atiei, permisiunile respective ale &epartamentului controlului vamal, pe cind companiile de aviatie civila 5 permisiunile respective de la ;dministratia de )tat a ;viatiei ,ivile. 2peratiunile in valuta straina +estiunea conturilor valutare a clientilor 2rdinea generala de desc7idere si gestiune a conturilor valutare a persoanelor "i!ice sau juridice re!idente si nere!idente este reglementata de (egulament, cit si de actele normative ale 0.N.+. care stabilesc regimul juridic de desc7idere si gestiune a conturilor. ,onturile valutare, desc7ise in institutiile bancare ale republicii, se clasi"ica in conturile valutare ale persoanelor "i!ice si juridice re!identeD H conturile valutare ale persoanelor "i!ice si j uridice nere!idente. -onturile valutare ale rezidentilor
D

P. %.9 al (egulamentului indica, ca #re!identi$ sint 5 Persoanele "i!ice cu domiciliul permanent in +oldova in decurs de un an si mai multD 5 9uvernul (epublicii +oldova si repre!entantele (epublicii +oldova in strainatateD 5Persoanelejuridice, intreprinderile individuale si societatile in comandita, inregistrate si situate in +oldova, precum si repre!entantele acestor persoane juridice, intreprinderi individuale si societati in comandita, situate in strainatateD
8.1

5 Cilialele persoanelor juridice, ale intreprinderilor individuale si ale societatilor in comandita, constituite in strainatate, situate si inregistrate in +oldova. &espre conturile in valuta ale re!identilor ne vorbeste ,apitolul 8 al (egulamentului, punctul 8.%. al caruia prevede, ca #re!identii au dreptul sa desc7ida conturi in valuta straina in bancile autori!ate ale +oldovei. Persoanele "i!ice pot avea conturi in valuta liber convertibila sau 5 la deci!ia ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale 5 in alta valuta. Persoanelor juridice li se permite sa detina maximum un cont in valuta liber convertibila si un cont in valuta tarilor, indicate in anexa Nr.1 *a (egulamentului 5 se au in vedere tarile, cu bancile centrale ale carora 0anca Nationala a inc7eiat angajamente privind organi!area decontarilor 5 n.n.4$. Persoanele "i!ice re!idente pot descide *la pre!entarea cererii de descidere a contului si a buletinului de identitate4 conturi in valuta de doua tipuri #;$ si #0$. &i"erenta intre ele consta in provenienta di"erita a mijloacelor pe cont contul de tip #;$ se alimentea!a cu valuta, provenienta careia detinatorul o poate justi"ica prin anumite documente, sau care a "ost trans"erata de peste 7otare pe numele lui sau primit de el con"orm cecurilor de calatorie sau nominative, prirmte sau eliberate in strainatate. Pe conturile de tip #0$ se depune, deci, valuta, provenienta careia nu poate "i justi"icata prin pre!entarea documentelor, enumerate mai sus. 6ste semni"icativ "aptul, ca permisiunea de a scoate valuta straina peste 7otare banca comerciala o va elibera numai detinatorului unui cont de tip #;$. in ceea ce priveste conturile valutare ale persoanelor juridice re!idente, un act normativ, ce reglementa in mod explicit aceste relatii *in a"ara de (egulament4, a "ost 8!rdinea Nr. 1331:-1: de desc2idere, reoformare si inc2idere a conturilor curente ale persoanelor juridice rezidente in valuta liber convertibila si neconveribila straina de catre bancile autorizate, sucursalele, filialele si reprezentantele acestora9, aprobata prin Aotarirea #onsiliului de %dministratie al $.N.M. Nr. 53 din 1; care activea!a in domeniul aviatiei civile pentru e"ectuarea urmatoarelor operatiuni in valuta straina a. incasarii valutei straine in numerar pentru serviciile acordate pasagerilor si@sau operatorilor aerieni straini ce sint deserviti pe ;eroportul International ,7isinau. ;gentul economic care a obtinut autori!atia pentru incasarea valutei straine in numerar de la pasageri este in drept sa incase!e valuta straina in numerar *i4 de la pasagerii re!identi si nere!identi ce pleaca din (epublica +oldova, si *ii4 numai pentru excedent de bagaj, si *iii4 numai in ca!ul in care acestia nu pot ac7ita plata in lei moldovenesti. ;gentul economic care a obtinut autori!atia pentru incasarea valutei straine in numerar de la pasageri este in drept de a presta, in ba!a de contract, agentilor economici care nu detin autori!atie de acest gen servicii de incasare a valutei straine in numerar de la pasageri. ;gentul economic care a obtinut autori!atia pentru incasarea valutei straine in numerar de la operatorii aerieni straini este in drept sa incase!e valuta straina in numerar in urmatoarele ca!uri *i4 intreprinderile ce prestea!a servicii la sol 5numai in ca!ul e"ectuarii de catre operatorii aerieni straini a curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii din motive te7niceD *ii4 I. ). #+2L&;T) ;$Apentru prestarea serviciilor de tra"ic aerian 5 numai in ca!ul e"ectuarii de catre operatorii aerieni straini a rutelor speciale *cu se"i de state si de guvern la bord4 si a rutelor "ortelor armate aeriene straineD *iii4 I.). #;eroportul International ,7isinau$5pentru prestarea serviciilor aeroportuare, inclusiv a serviciilor de ateri!are, pentru pasageri, pentru asigurarea securitatii aeronautice si pentru stationarea aeronavei 5 numai in ca!ul e"ectuarii de catre operatorii aerieni straini a curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii din motive te7nice. b. primirii valutei straine in numerar din contul in valuta straina pentru ac7itarea c7eltuielilor suportate pe aeroporturile straine in ca!ul e"ectuarii curselor neregulate *c7arter4 sau ateri!arii din motive te7nice. Cata agentii economici carora li se permite prin Instructiunea mentionata primirea platilor in valuta straina, se aplica aceleasi principii re"eritoare la utilizarea valutei straine primite, ca la maga!inele care comerciali!ea!a mar"uri in regim #dutB5"ree$, in particular obligatia de vin!are in termen de doua!eci si patru de ore a valutei straine receptionate, catre oricare banca comerciala *a4, dreptul de a mentine o re!erva de numerar pentru decontari cu clientii, in marime
8.8

maxima de o mie dolari ).U. ;. *b4, etc. Totadata, exista multe asemanari si in ceea ce priveste procedura de primire de la 0.N.+. a autori!atiei de primire a platilor in valuta straina, de catre agentii economici din domeniul aviatiei civile 5 ca si in ca!ul maga!inelor #dutB5"ree$, la 0.N.+. se pre!inta un demers la care se anexea!a documentele enumerate in Instructiune *lista carora este practic similara cu cea aplicabila maga!inelor #dutB5"ree$, unica deosebire constind in "aptul ca maga!inele includ in setul de documente pentru primire autori!atiei, permisiunile respective ale &epartamentului controlului vamal, pe cind companiile de aviatie civila 5 permisiunile respective de la ;dministratia de )tat a ;viatiei ,ivile. 2peratiunile in valuta straina . +estiunea conturilor valutare a clientilor 2rdinea generala de desc7idere si gestiune a conturilor valutare a persoanelor "i!ice sau juridice re!idente si nere!idente este reglementata de (egulament, cit si de actele normative ale 0.N.+. care stabilesc regimul juridic de desc7idere si gestiune a conturilor. ,onturile valutare, desc7ise in institutiile bancare ale republicii, se clasi"ica in conturile valutare ale persoanelor "i!ice si juridice re!identeD * i conturile valutare ale persoanelor "i!ice si juridice nere!idente. $ ' -onturile valutare ale rezidentilor P. %.9 al (egulamentului indica, ca #re!identi$ sint 5 Persoanele "i!ice cu domiciliul permanent in +oldova in decurs de un an si mai multD 5 9uvernul (epublicii +oldova si repre!entantele (epublicii +oldova in strainatateD 5 Persoanele juridice, intreprinderile individuale si societatile in comandita, inregistrate si situate in +oldova, precum si repre!entantele acestor persoane juridice, intreprinderi individuale si societati in comandita, situate in strainatateD 5 Cilialele persoanelor juridice, ale intreprinderilor individuale si ale societatilor in comandita, constituite in strainatate, situate si inregistrate in +oldova. &espre conturile in valuta ale re!identilor ne vorbeste ,apitolul 8 al (egulamentului, punctul 8.%. al caruia prevede, ca #re!identii au dreptul sa desc7ida conturi in valuta straina in bancile autori!ate ale +oldovei. Persoanele "i!ice pot avea conturi in valuta liber convertibila sau 5 la deci!ia ,onsiliului de ;dministratie al 0ancii Nationale 5 in alta valuta. Persoanelor juridice li se permite sa detina maximum un cont in valuta liber convertibila si un cont in valuta tarilor, indicate in anexa Nr.1 *a (egulamentului 5 se au in vedere tarile, cu bancile centrale ale carora 0anca Nationala a inc7eiat angajamente privind organi!area decontarilor 5 n.n.4$. Persoanele "i!ice re!idente pot descide *la pre!entarea cererii de descidere a contului si a buletinului de identitate4 conturi in valuta de doua tipuri #;$ si #0$. &i"erenta intre ele consta in provenienta di"erita a mijloacelor pe cont contul de tip #;$ se alimentea!a cu valuta, provenienta careia detinatorul o poate justi"ica prin anumite documente, sau care a "ost trans"erata de peste 7otare pe numele lui sau primit de el con"orm cecurilor de calatorie sau nominative, prirmte sau eliberate in strainatate. Pe conturile de tip #0$ se depune, deci, valuta, provenienta careia nu poate "i justi"icata prin pre!entarea documentelor, enumerate mai sus. 6ste semni"icativ "aptul, ca permisiunea de a scoate valuta straina peste 7otare banca comerciala o va elibera numai detinatorului unui cont de tip #;$. in ceea ce priveste conturile valutare ale persoanelor juridice re!idente, un act normativ, ce reglementa in mod explicit aceste relatii *in a"ara de (egulament4, a "ost 8!rdinea Nr. 1331:-1: de desc2idere, reoformare si inc2idere a conturilor curente ale persoanelor juridice rezidente in valuta liber convertibila si neconveribila straina de catre bancile autorizate, sucursalele, filialele si reprezentantele acestora9, aprobata prin Aotarirea #onsiliului de %dministratie al $.N.M. Nr. 53 din 1; octombrie 1;;(756. 2data cu intrarea in vigoare a (egulamentului privind desc7iderea si inc7iderea conturilor la bancile din (epublica +oldova, din 10.%'.%999V. ;ceasta a avut ca e"ect extinderea regimului juridic aplicabil conturilor desc7ise in lei moldovenesti in bancile
8.:

comerciale din (epublica +oldova, de catre persoane "i!ice si juridice re!idente sau nere!idente, si "ata de conturile desc7ise in valuta straina. )olutia adoptata de 0.N.+. de substituire a regimului juridic special, stabilit pentru conturile in valuta straine, cu regimul juridic comun stabilit pentru conturile in lei moldovenesti, se justi"ica din mai multe considerente a. la examinarea mai apropiata a distinctiilor dintre prevederile Instructiunii privind desc7iderea conturilor bancare in institutiile "inanciare ale (epublicii +oldova, nr. % din '1 iulie %99' *care reglementa modul si conditiile de desc7idere, gestiune si inc7idere a conturilor in lei moldovenesti4, pe de o parte, si a 2rdinii nr. %00%>5%> *care reglementa modul si conditiile de desc7idere, gestiune si inc7idere a conturilor in lei moldovenesti4,pe de alta parte, este evident ca aceste doua acte normative erau practic similare, distinciitie dintre ele nepre!entind o su"icienta importanta pentru a crea un regim juridic separat pentru contrurile valutareD b. daca crearea a doua regimuri juridice distincte 5pentru conturile in lei moldovenesti, pe de o parte, si pentru conturile in valuta straina, pe de alta parte 5 putea "i explicabila tinind cont de contextul istoric al adoptarii de catre 0.N.+. a actelor normative respective *in %99' 0.N.+. avea o experienta limitata in reglementarea pietei valutare *%4, piata care ea insasi era extrem de turbulenta si era semni"icativ in"luentata de "actori externi, cel mai important "iind lipsa unei valute nationale proprii, si deci a unei politici valutare de sine statatoare *'44, evolutia si #civili!area$ metodelor utili!ate de catre 0.N.+. in ceea ce priveste reglementarea pietei valutare *piata care se caracteri!a prin existenta monedei nationale proprii 5 leul, pus in circulatie in noiembrie %9914 a trans"ormat distinctia intre regimurile juridice stabilite pentru categoriile sus5 mentionate de conturi *in lei moldovenesti, si in valuta straina4 in una arti"iciala. ;st"el, normele ce reglementea!a conditiile de desc7idere, gestiune si inc7idere a conturilor in valuta straina a persoanelor juridice si "i!ice re!idente, se contin atit in (egulamentul reglementarii valutare, cit si in (egulamentului privind desc7iderea si inc7iderea conturilor la bancile din (epublica +oldova. Pentru detalii re"eritor la regimul juridic de desc7idere si inc7idere a conturilor in bancile comerciale din (epublica +oldova, vezi compartimentul 8.1. #(eglementarea juridica a raporturilor legate de desc7iderea, gestiunea si inc7iderea conturilor bancare in (epublica +oldova$ in Titlul IG #2peratii bancare pasive$, supra. -onturile valutare ale nerezidentilor ,on"orm p. I.l2al (egulamentului #nere!identi$ sint persoanele "i!ice si juridice, care nu sint re!idente *ve!i p.1.%.%. mai sus4. ,onturile valutare ale persoanelor "i!ice nere!idente se desc7id in ba!a cererii si a pasaportului. ,onturile valutare ale persoanelor juridice nere!idente se desc7id in corespundere cu 8!rdinea de desc2idere si gestiune a conturilor in valuta straina de catre firmele si organizatiile straine9, aprobata prin A#% a $.N.M., procesul verbal Nr.22 din 2(.3(.1;;2. Pentru desc7iderea contului se pre!inta ,ererea pentru desc7iderea contului *;nexa Nr.'4, cartela cu specimene *;nexa Nr.14, documentele, ce certi"ica legalitatea "ormarii "irmei etc. 9estiunea conturilor valutare consta in cumpararea si vin!area din numeie clientului pe contul lui sau pe contul lui din numele propriu a bancii a valutei, deservirea contului *desc7iderea de acreditive, debitarea sau creditarea contului clientului, e"ectuarea vin!arii obligatorii a valutei de pe cont clientului, etc.4 ;s vrea sa ma opresc la ultimul aspect a activitatii mentionate. )i ultimul aspect. Tot ce s5a mentionat in p.l al capitolulului de "ata, se re"era la bancile comerciale. 0anca Nationala desc7ide conturi in valuta numai bancilor comerciale, in rest "unctiile ei se reduc la supraveg7erea asupra respectarii de catre ele a legislatiei valutare. !peratiile necomerciale in valuta straina 2peratiunile valutare necoinerciale sint #incasarile in valuta, care re!ulta din relatiile cu strainatatea, alte decit cele de comert exterior *intretinerea repre!entantelor diplomatice, consulare, a agentiilor, delegatiilor si misiunilor o"iciale, c7eltuielile si veniturile privind turistii moldoveni si straini, drepturi de autor, succesiuni, c7irii, onorarii, burse, ajutoare, pensii, donatii, subventi, prime de asigurare, despagubiri de la societatile de asigurare...etc.4$=8=. ;ceste operatiuni, dupa regula generala, se e"ectuia!a "ara restrictii in con"ormitate cu acorduri speciale
8..

in acest domeniul, inc7eiate in mod bilateral intre guvernele, ministerele de "inante, bancile centrale ale unor doua tari. in legislatia valutara a (epublica +oldova principiul liberalismului platilor in valuta straina e"ectuate in cadrul operatiunilor necomerciale respective, nu este re"lectat in (egulamentul reglementarii valutare din %1.0%.%998. in sc7imb, (egulamentul de"ineste in punctul %.>. termenul de 8plati la operatiuni curente internationale9 platile in lei moldovenesti si valuta straina, care se e"ectuea!a in strainatate si din strainatate, precum si platile intre re!ident si nere!ident in alte scopuri decit trans"erul de capital, si "iind incluse "ara nici o restrictie orice plati, ce se e"ectuea!a in legatura cu comertul extern si alte operatiuni curente, inclusiv prestarea de servicii si executarea lucrarilor, de asemenea serviciile ''' bancare si de creditare pe termen scurtD platile, care repre!inta dobinda la imprumuturi si venitul net de la alte investitii .'''' decapitaiD platile in vederea ac7itarii imprumuturilor si amorti!arii utilajului in urma investitiilor directe in limitele, stabilite de 0.N.+.D platile si trans"erurile de mijloace, destinate c7eltuielilor "amiliale$. in con"ormitate cu punctul 8.'.1. a (egulamentului, persoanele "i!ice re!idente au dreptul de a e"ectua plati prin intermediul cirdurilor eliberate din conturile in lei moldovenesti si din cirdurile in valuta straina de tip #0$ numai in cadrul operatiunilor curente internationale. in continuare, punctul 8...%. indica ca persoanele juridice re!idente pot e"ectua plati in valuta straina in "avoarea nere!identilor numai din conturile lor in valuta straina desc7ise la bancile autori!ate din +oldova in ca!ul in care mijloacele din aceste conturi au "ost inregistrate in limitele operatiunilor curente internationale. 9enerali!ind insa exemplele mentionate, (egulamentul in punctul =.%. mentionea!a principiul "undamental privind operatiunile curente in valuta straina A persoanele juridice re!idente au dreptul sa e"ectue!e plati nere!identilor numai daca aceste plati se e"ectuea!a in limitele operatiunilor curente internationale. Prin contrast operatiunilor curente, (egulamentul stabileste un regim distinct pentru operatiunile care sint calificate ca transfer de capital. (egulamentul indica in capitolul I? #Trans"erul de capital$ ca constituie trans"er de capital investitii directeD investitii de porto"oliuD trans"eruri *ca plata pentru drepturi la imobil4D aminarea platii pentru importul de mar"uri, lucrari si servicii pe un termen ce depaseste % an de la data e"ectuarii importului *credit comercial extern4D credite pe termen lung si pe termen scurt si garantiile *cautiunile4 asupra lorD plasarea mijloacelor in conturi si in depuneriD alte investitii. Legislatia bancara nationala stabileste principiul inregistrarii obligatiunilor externe ce sint cali"icate ca trans"er de capital con"orm (egulamentului reglementarii valutare *%4, in ba!a permisiunii *sau re"u!ului de eliberare a acestei permisiuni4 de e"ectuare a trans"erului, eliberata de 0.N.+. *'4. Platile in valuta straina Principiul de ba!a de la care porneste (egulamentul reglementarii valutare in ceea ce priveste e"ectuarea platilor in valuta straina, este per$isivitatea acestora in ca!ul in care ele sint e"ectuate de catre persoane juridice re!idente, in "avoarea nere!identilor. Punctul =.%. a (egulamentului enumera tipurile de plati care sint permise 5 in esenta, con"orm acestei norme, 0.N.+. liberali!ea!a doar platie e"ectuate in strainatate in cadrul activitatilor comerciale curente *plati in limitele operatiunilor curente internationale4, sau pentru deservirea angajamentelor externe private inregistrate la 0.N.+. sau a creditelor sau garantiilor de stat contractate prin +inisterul Cinantelor. !peratiunile de cumparare si vinzare a valutei pe piata interna
8.=

2peratiunile de cumparare si vin!are a valutei, dupa cum a "ost indicat mai sus, constituie de "apt continutul termenului #operatiuni in valuta straina$ in sensul (egulamentului reglementarii valutare din %998. (egimul juridic al acestor operatiuni este descris in capitolul GI al (egulamentului #2peratiuni in valuta straina$. in con"ormitate cu acesta, operatiunile respective sint e"ectuate de pantru categorii de participanti ai pietei valutare din (epublica +oldova 0anca Nationala a +oldovei, dealerii autori!ati *bancile comerciale, ,)G si P)-4, bancile straine si 9uvernul (epublicii +oldova. $anca Nationala a Moldovei e"ectuea!a operatiuni de cumparare si vin!are a valutei straine cu dealerii autori!ati, cu bancile straine si cu 9uvernul (epublicii +oldova. Dealerii autorizati au dreptul sa cumpere si sa vinda valuta straina atit re!identilor, cit si nere!identilor in con"ormitate cu prevederile licentelor eliberate acestora. 0ancile autori!ate pot, la insarcinarea bancilor nerezidente, sa cumpere valuta straina neconvertibila si sa vinda orice valuta straina pe piata valutara interna. 0.N.+. si bancile autori!ate pot sa cumpere si sa vinda valuta straina la 2ursa 5alutara Interbancara, in con"ormitate cu 8 egulamentul privind ordinea organizarii licitatiilor si vinzarilor $ursei >alutare -nterbancare a Moldovei9 din %0 august %991, si 8Normele privind modul de efectuare a seantelor de fixing ale $ursei >alutare -nterbancare9 din l2noiembrie %991=8>. in con"ormitate cu actele respective, cumpararea si vin!area valutei convertibile poate "i e"ectuata de bancile comerciale din +oldova numai pe piata valutara, care se imparte in doua segmente piata valutara destinata operatiunilor de vin!are5cumparare a valutei, e"ectuate de catre banci cu participarea persoanelor juridiceD piata valutara destinata operatiunilor de vin!are5cumparare a valutei, e"ectuate de catre banci cu participarea persoanelor "i!ice. j. )edintele de "ixing la 0ursa Galutara Interbancara se petrec !ilnic. 2rdinea de petrecere a operatiunilor valutare in a"ara 0ursei Galutare Interbancare se stabileste de %cordul privind piata interbancara de operatiuni valutare in epublica Moldova. +uvernul (epublicii +oldova poate sa cumpere si sa vinda valuta straina prin intermediul 0ancii Nationale a +oldovei si a bancilor autori!ate. D%D ,., TITLUL GIII. 2peratiuni bancare cu titluri de valoare >.%. &e"initia operatiunilor bancare cu titluri de valoare &e"initia titlurilor de valoare inainte de a trece la de"initia operatiunilor bancare cu titluri de valoare, este necesar de preci!at semni"icatia termenului #titluri de valoare$. Termenul de #titlu de valoare$ a aparut pentru prima data in doctrina juridica germana 5 ast"el, la s"irsitul secolului ?I? savantul german T7ol intelegea prin titluri de valoare orice document incorporind un drept partrimonialV. ,urind dupa aceasta alt savant german 5 0runner A a propus de"initia sa a titlurilor de valoare, de"initie care a stat la ba!a evolutiei ulterioare a doctrinei 5 titlu de valoare este document, pre!entarea caruia este necesara pentru reali!area dreptului incorporat in el=:0. &octrina juridica italiana a urmat de"initia mentionata 5 ca exemplu pot servi lucrarile juristului italian Givante=:%. 2 po!itie aparte au ocupat5o savantii "rance!i in ceea ce priveste de"initia titlurilor de valoare 5 doctrina juridica "rance!a "ace distinctie intre doua tipuri de titluri de valoare valeurs $obilieres si effets de co$$erce:&:. Notiunea de valeurs $obilieres cuprinte totalitatea titlurilor, care "ac obiectul emisiei in masa, si circulatiei la bursa de valori prin intermediul agentilor de bursa *la aceasta categorie savantii "rance!i atribuiau renta, obligatiunile si actiunile4. )pre deosebire de ele, effets de co$$erce erau considerate titlurile, destinate "undamental reali!arii decontarilor in cadrul actelor de comert *ex. cambia, cecul4. &esi permise spre vin!are5cumparare la bursele de valori, aceste titluri in practica nu constituie obiectul comertului la bursele mentionate, iar circulatia lor este reali!ata in principal de catre banci si alte institutii "inanciare. ;st"el, distrinctia "undamentala trasata de doctrina "rance!a intre cele doua tipuri de titluri de valoare, este tipul de piata pe care are loc circulatia comerciala a titlurilor respective valorile mobiliare circula pe asa5 numita piata a capitalurilor, pe in care e"ectele de comert circula pe piata financiara. Totusi, exista o deosebire "undamentala intre de"initia titlurilor de valoare, propusa de doctrina
8.>

germana, si cea propusa de cea "rance!a 5 ultima este mai limitata ca scop, neinclu!ind in categoria de titluri de valoare documentele ce atesta dreptul asupra mar"ii in curs de transportare *cu exceptia Narrant5ului, care este atribuit de doctrina "rance!a la e"ecte de comert4. Iata de ce inconventientele operarii cu doua concepte conexe care "ormea!a notiunea de titluri de valoare, cit si in"luenta evolutiilor din doctrinele juridice germana si italiana, au condus la aparitia primelor incercari de a uni"ica cele doua varietati ale titlurilor de valoare 5 ast"el, savantul "rance! T7aller a "ormulat conceptul de titre de credit, care sint valori de toate tipurile incorporate intr5un instrument letric, intr5un certi"icat, care este pus in circulatie si acorda titularului dreptul la una sau citeva prestatii pecuniare=:1. in s"irsit, pre!inta interes si po!itia speci"ica a doctrinei juridice anglo5saxone in materia anali!ata 5 desi teoreticienii sistemului co$$on la= nu au elaborat o de"initie unica pentru titlurile de valoare, doctrina anglo5saxona a evoluat pe carea elaborarii de"initiilor pentru varietatile concrete de titluri de valoare, care impreuna sint intrunite in termenul generic de instrumente negociabile *engl. negociable instur$ents . 3urisprudenta anglo5saxona de"ineste instrumentul negociabla drept un titlu la purtator sau la ordin, ce o"era titularului cu buna credinta dreptul la primirea unei plati, drept primit "ara vicii de la titularii precedenti=:8. Notiunea de instrument negociabil este mult mai restrinsa decit cea a titlului de valoare, si se apropie ca scop de conceptul "rance! de effets de co$$erce. &octrina juridica rusa de pina la revolutie impartaseste conceptia germana asurpa esentei titlurilor de valoare 5 ast"el, savantul rus ;garcov considera ca titlurile de valoare sint documentele, pre!entarea carora este necesara pentru reali!area dreptului incorporat in ele=:: 5 concept care implica o asemenea nivel de interdependenta intre titlul de valoare si dreptul patrimonial sau nepatrimonial incorporat in acesta, incit transmiterea titlului sinonimea!a cu trans"erarea dreptului. ;utorul indica ca pre!entarea titlului de valoare spre plata are o semni"icatie dubla legitimarea pre!entatorului ca titular legal al dreptului incorporat in titlul pre!entat, si acordarea posibilitatii debitorului sa5si onore!e obligatia con"orm titlului de valoare *debitorul nu numai ca nu poate sasi execute obligatia "ara pre!entarea titlului 5 executarea contra pre!entare are e"ectul trans"erarii asupra debitorului ce si5a executat obligatia, a drepturilor de creditor con"orm titlului de valoare onorat, ce inseamna acordarea dreptului de a cere executarea obligatiilor decurgind din titlul de valoare, de la debitorii subsecventi4, in ceea ce priveste de"initia legala a titlurilor de valoare, trebuie de mentionat ca desi Legea privind institutiile "inanciare=:. utili!ea!a termenul #titluri de valoare$ 5 termen preluat din Legea (epublicii +oldova privind circulatia 7irtiilor de valoare=:=, odata cu abrogarea acesteia din urma la %> noiembrie %999 prin noua lege 8=rivind piata valorilor mobiliare976: termenul de 7irtii de valoare=:9 a "ost substituit prin cel de valoare $obiliara, de"inita de Legea din %>.%%.%999 ca #titlu "inanciar care con"irma drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale ale unei persoane in raport cu alta persoana, drepturi ce nu pot "i reali!ate sau transmise "ara pre!entarea acestui titlu "inanciar, "ara inscrierea respectiva in registrul detinatorilor de valori mobiliare nominative ori in documentele de evidenta ale detinatorului nominal al acestor valori mobiliare$. &atorita "aptului ca Legea institutiilor "inanciare operea!a cu termenul #titluri de valoare$, care de "apt insa este tratat in legislatia curenta ca sinonim al #valorilor mobiliare$, in cele ce urmea!a vom utili!a aceasta expresie pentru scopurile examinarii operatiunilor bancare cu aceste titluri. &in comparatia de"initiei titlurilor de valoare, continuta in legislatia (epublicii +oldova, cu di"erite curente doctrinale de de"inire a titlurilor de valoare, se poate trage conclu!ia ca legislatorul moldovenesc a aderat la de"initia germana a titlurilor de valoare, desi le desemnea!a prin termenul #valori mobiliare$ 5 termen ce poate produce con"u!ii ca sugerind similitudinea cu conceptul cu acelasi titlu din doctrina "rance!a. ,lasi"icarea titlurilor de valoare in ceea ce priveste clasi"icarea titlurilor de valoare, aici din nou doctrina dreptului bancar are o po!itie un pic di"erita "ata de cea a legislatiei bancare curente din (epublica +oldova. in majoritatea i!voarelor doctrinale titlurile de valoare se clasi"ica in trei categorii mari a. titluri de valoare la purtatorD
8.9

b. titluri de valoare la ordinD c. titluri de valoare nominative. Totusi, desi teoria dreptului bancar este unanima in ceea ce priveste tipologia titlurilor de valoare, opiniile se diversi"ica atunci in care vine vorba criteriului dupa care se titlurile de valoare se clasi"ica in cele trei categorii sus5mentionate unii autori indica ca ca criteriu pentru clasi"icarea mentionata este modul de indicare a titularului titlului de valoareD altii 5 modul de trans"erare a dreptului inserat in titlul de valoare, ce5a de5a treia grupa de autori considera ca veritabilul criteriu pentru clasi"icarea mentionata a titlurilor de valoare, a servit modul de legitimare a titularului acestui titlu. ,onsideram ca pe cit de di"erite sint aceste opinii, "iecare din ele re"lecta o realitate, deaceea sintem de parerea ca toate cele trei criterii in $od cu$ulativ sint utili!ate pentru clasi"icarea titlurilor de valoare a. in "unctie de modul de indicare a titularului titlului de valoare, clasi"icare mentionata se exprima prin "aptul, ca detinatorul dreptului de creanta materiali!at prin titlul de valoare, este indicat in mod di"erit in "unctie de tipul titlului in cau!a, dupa cum urmea!a 5 in titlurile la purtator detinatorul titlului nu este indicat de locD 5 in titlurile la ordin titularul este indicat, cu sau fara $entiunea #la ordinul...$D 5 in titlurile nominative titularul este indicat, cu mentiunea #nu la ordin$. ;ceasta indica asupra "aptului, ca titlul care identi"ica titularul "ara a contine alte preci!ari, va "i pre!umat la ordin 5 consecinta explicabila probabil prin intentia de a atentiona utili!atorii titlurilor de valoare asupra consecintelor clasi"icarii titlului ca "iind nominativ *cea mai grava "iind procedura so"isticata de transmitere 5 ve!i in"ra4 *emitentul titlului se considera ca si5a exprimat cu buna vointa intentia de a emite un titlu de valoare nominativ, prin inserarea cuvintelor #nu la ordin$4. b. in "unctie de modul de transmitere a titlului, clasi"icarea sus5mentionata se re!uma la urmatoarele 5 titlurile de valoare la purtator se transmit prin traditiune *simpla inminare4D 5 titlurile de valoare la ordin se transmit prin gir *indosament4D 5 titlurile de valoare nominative se transmit prin cesiune. Totusi, legitimitatea acestor criterii poate "i pusa la indoiala, din urmatoarele considerente 5 criteriul clasi"icarii titlurilor de valoare in "unctie de modalitatea de indicare a titularului titlului respectiv, este relativ 5 asa, bunaoara, legislatiile interne ale unor tari admit indicarea in titlurile la purtator a mentiunii exprese #la purtator$, iar uneori c7iar admit posibiltiatea inserarii in titlu a unei indicatii semni"iin care alternativitatea titlului #la purtator 5 la ordin 5 nominativ$ *prin mentionarea, alaturi de clau!a #la purtator$ a numelui *denumirii4 titularului 5 ex. legea germana privind cecurile, din %908, art. 8D legea austriaca privind cecurile, din %90., art. 1, etc4. Un alt exemplu al relativitatii criteriului mentionat, este exempli"icat prin regimul j uridic al titlurilor la ordin 5 in multe legislatii sint considerate la ordin si titlurile in care lipseste mentiunea #la ordin$ *"apt ce a generat sub5clasi"icarea titlurilor la ordin, in doua grupe distincte titlurile la ordin #prin e"ectul legii$, si titlurile la ordin #prin vointa partilor$=.04. 5 in ceea ce priveste criteriul clasi"icarii in "unctie de modalitatea de transmitere a titlului, in privinta lui de asemenea au "ost exprimate critici, care invederea!a relativitatea lui ast"el, spre exemplu, titlul de valoare la ordin, pe care titularul aplica un gir in alb, va "i transmisibil in mod similar titlului de valoare la purtator, insa aceasta nu trans"orma titlul anali!at intr5un titlu la purtator, ci el ramine titlu la ordin cu o modalitate simpli"icata de transmitere. ,iii..55 .'.5.L . ' 5.. ."' ' '5 i i , ;AA DL.'..... H' ii'iit.D ,..@$. Pentru a elimina de"ectiunile criteriilor mentionate, teoria dreptului bancar a inaintat un al treileaprincipiu$ divisionis a titlurilor de valoare c. in "unctie de modul de legitimare a titularului dreptului materiali!at in titlul de valoare. 6xplicatia acestui principiu re!ulta din c7iar de"initia titlului de valoare 5 daca acesta este un titlu, pre!entarea caruia *adica legitimarea 5 aut.4 este solicitata de la titular pentru a avea
8=0

posibilitatea de a pretinde executarea dreptului incorporat in titlu, modalitatea acestei pre!entari *legitimarea4 trebuie sa si "ie criteriul de clasi"icare a titlurilor de valoare. ,u alte cuvinte 5 in titlurile de valoare la purtator, pentru a5si legitima dreptul sau decurgind din titlul de valoare, titularul este solicitat doar sa pre!inte acest titlu persoanei obligate. 5 in titlurile de valoare la ordin, titularul trebuie sa5si legitime!e dreptul decurding din titlu, nu numai prin simpla traditiune a inscrisului, ci si prinr5un numar consecutiv de giruri neintrerupte. 5 in titlurile de valoare nominative, legitimarea titularului se e"ectuea!a prin indicarea acestuia in textul titlului insasi, cit si in registrul titularilor titlurilor de valoare nominative, registru care este mentinut de emitent. ,lasi"icarea titlurilor de valoare in cele trei grupe, nu este con"irmata de legislatia interna a (epublicii +oldova 5 atit Legea *precedenta4 privind circulatia 7irtiilor de valoare, cit si cea *actuala4 privind piata valorilor mobiliare, mentionea!a doar doua tipuri de titluri de valoare titlurile la purtator si titlurile la ordin. ,on"orm legii privind piata valorilor mobilicare, constituie valori mobiliare la purtator titlurile "inanciare care nu contin numele *denumirea4 proprietarilor lorD iar valori mobiliare nominative sint titlurile "inanciare care contin numele *denumirea4 proprietarului. Totodata, Legea (epublicii +oldova privind piata valorilor mobiliare, introduce .o clasi"icare proprie a titlurilor de valoare, in "unctie de "orma materiala a acestui titlu, in doua categorii a. titluri de valoare *valori mobiliare4 materiali!ate. ;cestea sint titluri "inanciare care exista sub "orma de certi"icate ale valorilor mobiliare. Proprietarul valorilor mobiliare materiali!ate se identi"ica con"orm certi"icatului valorilor mobiliare per"ectat in modul stabilit sau, in ca!ul in care certi"icatul este transmis detinatorului nominal, con"orm inscrierii "acute in documentele de evidenta ale acestuia. -ertificatul titlurilor de valoare, care trebuie sa corespunda conditiilor si sa contina in"ormatiile indicate in articolul 1 al legii. ;st"el, pentru titlurile de valoare materiali!ate este stabilita o "orma de existenta unica, "ara relevanta de tipul titlului de valoare concret *actiune, obligatiune etc4. b. titluri de valoare *valori mobiliare4 nemateriali!ate. Ktii ;cestea sint titlurile de valoare care exista in "orma de inscrieri "acute in conturi. Proprietarul valorilor mobiliare nominative nemateriali!ate se identi"ica con"orm inscrierii "acute in registrul detinatorilor unor ast"el de valori mobiliare sau, in ca!ul transmiterii acestor valori detinatorului nominal, con"orm inscrierii "acute in documentele de evidenta ale acestuia. &e"initia operatiunilor bancare cu titluri de valoare ,eea ce este important de mentionat, este lipsa oricarei de"initii a #operatiunilor cu titluri de valoare$ in legislatia bancara a (epublicii +oldova nu numai ca Legea institutiilor "inanciare nu "ormulea!a nici o preci!are in acest sens 5 nici c7iar Legea privind piata valorilor mobiliare nu de"ineste termenul mentionat. Totusi, prin aplicarea conceptului de #activitati "inanciare$ *o varietate a carora sint operatiunile cu titlu de valoare 5 ve!i art. '. a legii respective4 la de"initia #valorilor mobiliare$, putem conc7ide ca operatiunile bancare cu titluri de valoare sint operatiunile cu valorile mobiliare, e"ectuate de banci din numele si pe contul propriu sau al clientilor, la care se atribuie a. cumpararea ori vin!area, in cont propriu sau in contul clientilor, a titlurilor de valoare. in aceasta grupa de operatiuni cu titluri de valoare intra si subscrierea titlurilor de valoarea *underNriting4 5 activitate de mediere la emisiuni, des"asurata in numele emitentului, in vederea promovarii o"ertei publice primare si plasamentului titlurilor de valoare ale emitentuluiD b. pastrarea si gestiunea titlurilor de valoare *operatiunile de trust4. In aceasta categorie intra 5operatiunile de depo!itare5activitate de prestare a serviciilor de pastrare a titlurilor de valoare si@sau de evidenta a drepturilor deponentilor asupra acestor titluriD 5 gestiunea "iduciara titlurilor de valoare 5 activitate des"asurata de manager persoana juridica con"orm contractului de administrare "iduciara a urmatorului patrimoniu transmis acestuia a4 a titlurilor de valoareD
8=%

b4 a mijloacelor banesti destinate investirii in titluri de valoareD c4 a titlurilor de valoare obtinute ca re!ultat al administrarii "iduciare a titlurilor de valoareD d4 a mijloacelor banesti obtinute ca re!ultat al administrarii "iduciare a titlurilor de valoareD c. acordarea serviciilor de consultanta a"erente activitatilor indicate in pp. a5b de mai sus. d. emiterea tilurilor de valoare proprii, adica operatiunea reaili!ata de o persoana juridica sau autoritate a administratiei publice, care emite valori mobiliare si isi asuma obligatii "ata de detinatorii de valori mobiliare in vederea reali!arii drepturilor con"erite de valorile mobiliare respective. ,u alte cuvinte, operatiunile bancare cu titluri de valoare include urmatoarele tipuri de activitati .. .. . .#, a. activitatile de bro<erD b. activitatile de dealerD .' c. activitatile de depo!itarD d. activitatile de decontari si clearing al tran!actiilor cu titluri de valoareD e. activitatile de tinere si pastrare a registrului detinatorilor titlurilor de valoareD D ". activitatile de organi!are a comertului cu titluri de valoare. >.'. I!voarele reglementarii juridice 2peratiunile cu titluri de valoare constituie o varietate a activitatilor "inanciare ce tin de competenta bancilor, in con"ormitate cu articolul '. a Legii institutiilor financiare7'1. Tipologia operatiuinilor cu titluri de valoare, care pot "i e"ectuate de bancile comerciale, este completata de articolul 1 a Legii cu privire la piata valorilor mobiliare7'2. ;ditional la legile sus5mentionate, regimul juridic al operatiunilor bancare cu valori mobiliare este "ormat si din actele normative ale 0ancii Nationale a +oldovei, destinate sa guverne!e unele aspecte speci"ice ale activitatilor respective, reali!ate de bancile comerciale din (epublica +oldova, cel mai important dintre care este -nstructiunea privind particularitatile emisiunilor de actiuni ale bancilor si modul de autorizare a lor de catre $anca Nationala a Moldovei, aprobata prin -,; a 0.N.+. nr. %>% din ''.0..'000V. in a"ara de aceasta, datorita "aptului ca la categoria de titluri de valoare se atribuie si unele instrumente de plata *cum ar "i cambia si cecul4, cit si unele documente de transport *ex. conosamentul4, in categoria de i!voare a reglementarii juridice a operatiunilor cu titluri de valoare intra si actele normative de drept intern si international in domeniile mentionate. ,onclu!ia respectiva este con"irmata de insasi legea privind piata valorilor mobiliare, care in articolul ' indica ca conditiile si modul de emitere a valorilor mobiliare in "orma de certi"icate de depo!it, certi"icate de economii, cambii bancare sint reglementate de pre!enta lege, de alte acte legislative si se stabilesc de catre 0anca Nationala a +oldovei=.8 *i4, iar emisiunea, plasamentul si circulatia valorilor mobiliare de stat sint reglementate de Legea privind datoria de stat si garantiile de stat7'6 si de celelalte acte normative emise intru executarea ei. >.1. Garietatile operatiunilor bancare cu titluri de valoare ,lasi"icarea operatiunilor bancare cu titluri de valoare In legislatia si doctrina bancara sint expusa pareri diverse despre tipologia operatiunilor bancare cu valori mobiliare. Toata diversitatea de opinii poate, totusi, "i sumari!ata la urmatoarele varietati ,lasi"icarea operatiunilor bancare cu titluri de valoare poate "i e"ectuata dupa citeva criterii a. calitatea bancii comerciale in operatiunea respectiva 5 operatiuni din nume si pe cont propriu 5 operatiuni din nume propriu si pe contul clientului 5 operatiuni din nume si pe contul clientului &in lista operatiunilor bancare cu titluri de valoare, indicate mai sus, la categoria operatiunilor
8='

din nume si pe cont propriu, se atribuie cumpararea5vin!area titlurilor de valoare, serviciile de consultanta, si emiterea titlurilor de valoare proprii. 2peratiunile de vin!are5cumparare pot "i e"ectuate de banci si din nume propriu dar pe contul clientului. in s"irsit, exista anumite "eluri de operatiuni bancare cu titluri de valoare, care pot "i e"ecutate doar din numele si din contul clientului 5 operatiunile "iduciare *de trust4 5 depo!itarea si gestiunea "iduciara a titlurilor de valoareD D, ii 5 operatiunile de underNriting. b. piata pe care se e"ectuea!a operatiunile respective ' $ 5 operatiuni pe piata primara a valorilor mobiliare 5 operatiuni pe piata secundara a valorilor mobiliare. Legea privind circulatia valorilor mobiliare, de"ineste in articolul 1 #piata primara$ drept piata unde are loc emisiunea si plasamentul valorilor mobiliare, iar #piata secundara$ drept piata unde are loc circulatia valorilor mobiliareD c. nivelul de organi!are operatiunilor cu valorile mobiliare 5 operatiunile bursiere cu valorile mobiliareD 5 operatiunile extrabursiere cu valorile mobiliare. ,on"orm Legii privind circulatia valorilor mobiliare, constituie #activitate bursiera pe piata valorilor mobiliare$ activitatea organi!ata a pietei valorilor mobiliare, orientata spre crearea in"rastructurii si prestarea serviciilor care asigura e"ectuarea tran!actiilor civile cu valori mobiliare intre participantii la piata valorilor mobiliare. Gin!area5cumpararea titlurilor de valoare Gin!area5cumpararea titlurilor de valoare poate "i "acuta la di"erite etape, si in "unctie de aceasta deosebim *i4 vin!area5curnpararea lor la etapa plasarii titlurilor de valoare *emisiunii titlurilor de valoare4. ;cest tip de vin!are cumparare se reali!ea!a prin intermediul a. o"ertei publice. Gin!area prin o"erta publica este si ea de doua varietati 5 vin!area prin o"erta publica pe piata primaraD 5 vin!area prin o"erta publica pe piata secundara. b. o"ertei tender. *ii4 vin!area cumpararea titlurilor de valoare la etapa circulatiei acestora *vin!area pe piata secundara de valori4. Legea stabileste ca vin!area5cumpararea titlurilor de valoare la aceasta etapa este posibila numai cu conditia legalitatii plasarii titlurilor de valoare *ve!i punctul *i4 de mai sus4 *a4, inregistrarii acestor titluri *b4, si respectind legislatia anti5monopol *c4. Gin!area titlurilor de valoare la etapa circulatiei acestora, isi are particularitatile in "unctie de tipul titlurilor care "ac obiectul tran!actiei. ;st"el, titlurile de valoare materiali!ate se vind prin prin transmiterea certi"icatului lor catre cumparator, pe in care cele nemateriali!ate 5 prin e"ectuarea inscrierii *mentiunii4 respective in registrul tinut de registrator sau de detinatorul nominal al titlurilor de valoare, in a"ara de aceasta, legea stabileste particularitatile vin!arii5cumpararii, in "unctie de "aptul daca titlurile care "ac obiectul tran!actiei sint nominative sau la purtator5 vin!area titlurilor nominative se e"ectuea!a prin dispozitia de trans$itere *in ca!ul in care evidenta acestor titluri se tine de registrator4 sau dispozitia data detinatorului no$inal *in ca!ul in care acesta tine evidenta titlurilor care "ac obiectul tran!actiei4. Gin!area5cumpararea titlurilor de valoare are regim juridic di"erenciat nu numai in "unctie de etapa la care ea se reali!ea!a *la etapa plasamentului, ori la etapa circulatiei titlurilor respective4, ci si in "unctie de te7nicile speci"ice de reali!are a vin!arii5cumpararii. in "unctie de ele, deosebim vin!area5cumpararea in cadrul a. activitatii de broQeraj. Legea de"ineste activitatea de bro<eraj drept #activitate de vin!are5 cumparare a valorilor mobiliare, des"asurata de bro<er in calitate de mandatar sau de comisionar
8=1

ce activea!a in ba!a contractului de mandat sau de comision, precum si in ba!a procurii pentru e"ectuarea tran!actiilor mentionate, in ca!ul in care contractul nu stipulea!a imputernicirile mandatarului sau ale comisionarului$. Pe de alta parte, in articolul 11 se indica ca vin!area5 cumpararea in cadrul activitatii de bro<eraj se e"ectuea!a in ba!a contractului de servicii de bro<eraj *con"orm modelului contractului5tip de bro<eraj, aprobat de ,omisia Nationala a Galorilor +obiliare4, inc7eiat intre detinatorul titlurilor de valoare, si bro4erul, care este participant pro"esionist pe piata titlurilor de valoare. ,on"runtarea de"initiei activitatii de bro<eraj, cu reglementarea acesteia, permite sa conc7idem ca contractul de bro<eraj este un contract de mandat sau comision, inc7eiat cu un tip de participanti pro"esionisti la piata titlurilor de valoarea 5 bro<erii. b. activitatii de dealer. ,on"orm de"initiei din legea privind piata valorilor mobiliare, activitatea de dealer este activitate de cumparare a valorilor mobiliare, in numele si din cont propriu, pentru vin!area lor ulterioara in scopul obtinerii de pro"it. )pre deosebire de bro<er, care actionea!a ca mandatar al clientului, adica din numele si pe contul acestuia, dealer5ul este participant la piata titlurilor de valoare, care reali!ea!a operatiuni speculative de vin!are5cumparare a titlurilor de valoare, pe propriul cont si risc. Legea stabileste prioritatea tran!actiilor e"ectuiate de un participant la piata titlurilor de valoare, care actionea!a in calitate de bro<er, "ata de operatiunile sale in calitate de dealer. c. activitatii de underLriting. ,on"orm de"initiei legale, activitatea de underNriting este o activitate de mediere la emisiuni, des"asurata in numele emitentului, in vederea promovarii o"ertei publice primare si plasamentului titlurilor de valoare ale emitentului. 6a se des"asoara de o categorie speciala de participanti la piata titlurilor de valoare 5under=riter *%4, in ba!a contractului de underNriting *dupa "orma contractului5model aprobat de ,omisia Nationala a Galorilor +obiliare4 inc7eiat de acesta cu emitentul titlurilor de valoare *'4. d. activitatii de administrare a investitiilor. 6a se e"ectuea!a de un participant pro"esionist la piata titlurilor de valoare 5 manager *%4, in con"ormitate cu contractul de administrare a investitiilor inc7eiat de acesta cu detinatorul titlurilor de valoare *'4. in doctrina de specialitate toate aceste categorii sus5mentionate de operatiuni de vin!are5cumparare sint grupate in doua categorii *i4 operatiunile mentionate in punctele a. si b. sint atribuite la categoria operatiunilor bursiere cu titluri de valoare. *ii4 operatiunile mentionate in punctele c. si d. sint atribuite la catetoria operatiunilor fiduciare /de trust0 cu titluri de valoare. 2peratiunile bursiere cu titlurile de valoare ,
D

&e"initii. I!voarele reglementarii juridice 2peratiunile de vin!are5cumparare a titlurilor de valoare pe piata secundara *la etapa circulatiei4 a titlurilor de valoare, se e"ectuea!a in doua modalitati a. operatiunile bursiere cu titluri de valoareD . b. operatiuni extrabursiere cu titluri de valoare. in majoritatea i!voarelor doctrinale bursa este de"inita ca o institutie a economiei de piata, destinata reali!arii organi!ate i sc7imbului de mar"uri si valori, in "unctie de tipul, mar"urilor contractate la burse, deosebim a. bursele de mar"uri. ;cestea au menirea de a con"runta cererea si o"erta asupra mar"urilor in general *burse universale4 sau unor anumite categorii de mar"uri *burse speciali!ate4, stabilind ca e"ect *prin asa5numita procedura a cotarii de bursa preturile de re"erinta la "iecare categorie de mar"uri care "ace obiectul tran!actiilor la bursa respectiva. b. bursele valutare 5 la bursele valutare se e"ectuea!a operatiunile de vin!are5cumparare a valutei si devi!elor *pentru detalii vezi Titlul GII #2peratiuni valutare$, supra4. c. bursele de valori. La bursele de valori se tran!actionea!a titlurile de valoare, si se cotea!a
8=8

preturile pentru "iecare titlurile de valoare ale societatilor comerciale5emitente ale acestora. &enumirea de bursa provine din Clandria, de la numele unei vec7i "amilii de 7angii, 5an den 2ursen, care a in"iintat la 0ruges un local numit -otel de 0ourses, in 7olul caruia se negociau periodic metale pretioase si 7irtii de valoare. &ictionarul 6xplicativ al Limbii (omine de"ineste bursa drept #o institutie unde se negocia!a 7irtii de valoare si valute straine sau unde se des"asoara tran!actii cu mar"uri$. Legea privind piata valorilor mobiliare de"ineste activitatea bursiera pe piata valorilor $obiliare ca activitate organi!ata a pietei valorilor mobiliare, orientata spre crearea in"rastructurii si prestarea serviciilor care asigura e"ectuarea tran!actiilor civile cu valori mobiliare intre participantii la piata valorilor mobiliare. (eglementarii operatiunilor de vin!are5cumparare a titlurilor de valoare la bursa de valori este dedicat capitolul > al legii 5 #0ursa de valori$, in con"ormitate cu prevederile capitolului respectiv, bursa de valori este o organi!atie necomerciala "ara dreptul de a distribui sub nici o "orma membrilor bursei venitul obtinut din acivitatea sa *%4, "ondata de doua categorii de participanti pro"esionisti la piata titlurilor de valoare 5 bro<eri si dealeri 5 in "orma organi!ational5juridica de societate pe actiuni de tip inc7is *'4, avind un capital statutar nu mai mic de :00 mii lei *14, cu statutul aprobat de ,omisia Nationala a Galorilor +obiliare *84. ;st"el, in a"ara de legea privind piata valorilor mobiliare, "ata de bursa de valori sint aplicabile si prevederile legii privind societatile pe actiuni=... Totusi, exista o necorespundere intre de"initia societatii pe actiuni, continuta in legea mentionata *articolul ' al careia spune ca ); este considerata societatea co$erciala *evid. de autor4 al carei capital social este in intregime impartit in actiuni4, si de"initia bursei de valori ca societate neco$erciala. )intem de parerea ca con"lictul respectiv trebuie solutionat in "avoarea comercialitatii activitatii bursei de valori. in a"ara de cele doua legi mentionate, exista un numar de acte subordonate legilor, care reglementea!a di"erite aspecte ale activitatii bursei de valori din (epublica +oldova, precum urmea!a *i4 -otarirea 9uvernului (epublicii +oldova, nr. :0. din %>.0:.9> #Pentru aprobarea (egulamentului privind vin!area actiunilor statului la 0ursa de Galori a +oldovei$=.=D *ii4 Instructiunea provi!orie a ,omisiei de )tat pentru Piata -irtiilor de Galoare *actualmente ,omisia Nationala a Galorilor +obiliare 5 aut.4 din %..0..%99:, cu privire la modul de receptionare a ordinelor pentru vin!area 7irtiilor de valoare la bursa de valori=.>D *iii4 Instructiunea provi!orie a ,NG+, nr.l .1@.8@%@0%5%0:), privind modul de expunere a actiunilor statului spre vin!are la 0ursa de Galori si de determinare a preturilor de vin!are=.9D *iv4 Instructiunea provi!orie, aprobata prin -otarirea ,)P- G din %0.%%.%99= nr. =0@1, privind modul de expunere a 7irtiilor de valoare sec7estrate de catre organele "iscale spre vin!are la 0ursa de valori si de determinare a preturilor de vin!are==0D *v4 -otarirea nr.=@% din %0.0'.'000 a ,NG+ #Privind coordonarea statutului 0ursei de Galori a +oldovei$==%D *vi4 -otarirea nr. %=@: din %9.0:.'000 a ,NG+ #,u privire la aprobarea (egulilor 0ursei de Galori a +oldovei$=='. !peratiunile bursiere cu titluri de valoare 2peratiunile bursiere cu titlluri de valoare sint operatiuni de vin!are5cumparare *in continuare5 tran!actionare4 a acestor titluri in cadrul si con"orm procedurilor stabilite de bursa de valoare respectiva. ;ceste reguli de obicei au caracter subsidiar legii, statutul juridic al bursei de valori "iind reglementat in mod legislativ de "iecare stat in parte, iar procedurile interne de reali!are a operatiunilor de vin!are5cumparare "iind stabilite de "iecare bursa in mod sinestatator. La general, operatiunile bursiere cu titluri de valoare, se reali!ea!a cu scop speculativ. In "unctie de modalitatea de reali!are a speculatiei, deosebim a. operatiuni de report 5 adica de vin!are si rascumparare ulterioara a titlurilor de valoareD b. operatiuni de sc7imb a titlurilor de valoareD c. operatiuni de vin!are5cumparare a titlurilor de valoare, care la rindul lor se clasi"ica in 5 operatiuni de vin!are5cumparare la vedere *operatiuni )P2T4D 5 operatiuni de vin!are5cumparare la termen *operatiuni "orNard, sau "utures4D
8=:

5 operatiuni )F;PD 5 option5urile de vin!are sau de cumparare a titlurilor de valoare. Legislatia (epublicii +oldova clasi"ica, in a"ara de criteriile sus5mentionate, operatiunile cu titluri de valoare reali!ate pe piata bursiera a republicii, in operatiuni 5 de bro<erajD si 5 de dealer. &istinctia "undamentala intre aceste doua categorii consta in statutul in care actionea!a la bursa agentii de bursa 5 daca executarea ordinelor de vin!are5cumparare se "ace din numele si pe contul altor persoane, asemenea operatiuni se numesc operatiuni de bro<erajD pe cint daca merge vorba de reali!area speculatiilor la bursa din contul si pe riscul propriu al agentului de bursa, asemenea operatiuni se numesc operatiuni de dealer. #ontractul de bursa
vi

(eali!area operatiunilor bursiere cu titluri de valoare, este "ormali!ata din punct de vedere juridic prin contractele de bursa, de"inite in doctrina drept contracte inc7eiate in con"ormitate cu obiceiurile "iecarei burse, si "iind destinate trans"erului de titluri de valoare. ,a atare, contractele de bursa isi invederea!a speci"icul juridic print urmatoarele trasaturi a. contractele de bursa au ca obiect bunuri "ungibile 5 titluri de valoare *%4, care sint negociate in loturi in cantitati minime predeterminate *'4. b. contractele de bursa sint executate in mod di"erit in timp *executarea mai "iind denumita lic,idare a contractului4D c. contractele de bursa sint contracte ne"ormale, executarea lor "iind consemnata in registrele bursei. ,ontractele de bursa pot "i clasi"icate in doua grupe mari a. contractele report 5 adica contractele, in care o parte *reportatul4 trans"era proprietatea titlurilor de credit celeilalte parti *reportatoml4 pentru un pret determinat, iar reportatorul se obliga sa trans"ere la scadenta perioadei stabilite in contract atitea titluri de acelasi "el cite sint necesare epntru a restitui pretul initial al titlurilor transmise. ,ontractul de report este un contract reaK, si este "olosit cu preponderenta ca modalitate de mobili!are rapoda a mijloacelor ca imprumut cu #gajarea$ titlurilor de valoare transmise. b. contractele de vinzare-cumparare, care sint de patru "eluri, in "unctie de "inalitatea contractului si scadenta@lic7idarea acestuia *adica contracte spot, "utures, )F2P si option4. , . . . !peratiunile fiduciare /de trust0 "curt istoric. Notiunea proprietatii fiduciare si operatiunilor fiduciare /de trust0 ;cumularea bogatiilor si necesitatea gestionarii lor e"iciente 5 aceste doua "orte motorii au generat aparitia *in 6uropa medievala4 si de!voltarea pietei serviciilor de gestiune "iduciaraV a patrimoniului. , Proprietatea "iduciara )engl.fiduciar+ o=ners,ip trust este unul din cele mai speci"ice si semni"icative institute ale dreptului bancar, preluate din sistemul de drept anglo5saxon. in ulitimele decenii institutul proprietatii "iduciare a inceput sa "ie reglementat si in legislatiile de traditie civila continentala 5 proces care a avut loc si in (epublica +oldova, unde primul pas spre #legi"erarea$ proprietatii "iduciare a "ost "acut in %998 prin &ecretul Presedintelui (epublicii +oldova, nr. 8> #,u privire la proprietatea "iduciara *trast4$==8. &ecretul de"inea proprietatea "iduciara *de trust4 ca relatii de drept ce apar ca re!ultat al inc7eierii contractului de instituire a trastului intre "ondatorul trastului si proprietarul "iduciar in "olosul bene"iciarului trastului *"ondatorul trastului sau o alta persoana4. &e o importanta egala a "ost si un alt decret al Presedintelui, primit in aceeasi perioada5 Decretul nr. 63 din 1:.32.1;;5 8#u privire la formarea infrastructurii privatizarii9776, care a aprobat citeva (egulamente relevante a. (egulamentul provi!oriu al "ondurilor de investitii *anexa nr.l la &ecret4D
8=.

b. (egulamentul provi!oriu al companiilor "iduciare *de trast4, *anexa nr.' la &ecret4D c. ,ontractul5tip de instituire a trastului *anexa nr.1 la &ecret4. Proprietatea "iduciara este o institutie de drept de origine stravec7e 5 aparitia ei a avut loc in secolele ?I5?II. in acea perioada aceasta institutia purta denumirea de use si era utili!ata de cavalerii regali care inainte de a pleca la ra!boaiele cruciate, transmiteau paminturile sale si alt patrimoniu pentru a "i "olosit in interesele sotiei si copiilor cavalerului. &e asemenea gestiunea de incredere era utili!ata de preotii "ranciscani, carora religia le inter!icea sa aiba in proprietate bunuri, si care le procurau transmitindu5le in gestiune unor terti pentru ca acesteia sa le administre!e in interesele proprietarilor reali. insa utili!area larga operatiunilor "iduciare au primit5o in +area 0ritanie medievala, datorita adaptarii ei la regimul de atunci a proprietatii asupra imobilelor, caracteri!at prin restrictii si interdictii numeroase. Pe atunci proprietarul "inal al tuturor paminturilor era imparatul, iar de la acesta pamintul era distribuit aristoctratiei "eudale, care la rindul sau transmiteau paminturile in "olosinta taranilor, ale caror drepturi "unciare si erau grevate de multiple restrictii, inclusiv interdictia de a dispune de aceste paminturi prin testament. Pentru a evita restrictia respectiva, posesorii terenurilor inca in viata transmiteau pamintul ca acesta sa "ie utili!at in interesele mostenitorului posesorului terenului. Pina la s"irsitul secolului ?I? institutia proprietatii "iduciare nu era reglementa in mod legislativ, prima lege privind privind proprietatea "iduciara "iind primita in %>91 *Trustee ;ct4. ,on"orm acesteia, proprietate "iduciara era considerata drept un regim special al proprietatii, particularitatea caruia consta in "aptul ca o persoana este proprietarul bunurilor, instrainate lui de catre o alta persoana pentru anumite scopuri, indicate de persoana care instrainea!a *settlor4. Persoana care primeste bunurile in proprietate "iduciara *trustee4 le utili!ea!a nu la discretia sa, ci in con"ormitate cu scopurile, indicate de persoana *persoanele4 de la care patrimoniul a "ost primit. ;st"el, exercitarea dreptului de proprietate are loc nu in interesele proprietarului de5"acto, ci in "avoarea altor persoane *bene"iciari ai proprietatii "iduciare 5 engl. beneficiar+ , care pot "i ori "ondatorii trustului *cesionarii bunurilor transmise in proprietate "iduciara4 ori alte persoane indicate de acesteia. ,a re!ultat are loc o #sci!iune$ a dreptului de proprietate, ce se exprima prin aceea ca o parte din imputernicirile proprietarului *posesiunea si "olosinta4 apartine unei persoane, iar alta parte *dispo!itia, utili!area veniturilor4 5alteia==.. =roprietar fiduciar poate "i o persoana, insa legislatiile majoritatii tarilor admit aceasta doar atunci cind proprietarul este organi!at ca corporatie *persoana juridica "ormata prin asocierea mai multor persoane, si nu "ondata de un singur "ondator4. In celelate ca!uri gestiunea proprietatii "iduciare este incredintata unui grup din mai multe persoane, ce ridica raspunderea proprietarilor "iduciar si mareste siguranta trustului. Proprietarul "iduciar primeste proprietate in mod benevol si nu poate in mod neintemeiat sa re"u!e executarea obligatiilor de gestiune a ei, iar in situatia unei pluralitati de proprietari unul din ei poate se se retraga cu acordul celorlalti proprietari "iduciari. $eneficiarul trustului de asemenea nu poate "ara motive intemeiate cere sc7imbarea proprietarului *proprietarilor4 "iduciari. &reptul de substituire a proprietarului "iduciar apartine "ondatorului trustului, cit si instantei judiciare. Notiunea de proprietate "iduciara si de operatiuni "iduciare sint interdependente 5proprietatea "iduciara este ba!a juridica pentru reali!area acestor operatiuni. ;st"el, operatiunile fiduciare ale bancilor sint operatiuni de gestiune a "ondurilor *bunuri, $bani, titluri de valoare etc.4 clientului, reali!ate din numele propriu si la cererea clientului in ba!a contractului cu el. ;paritia in practica bancara a operatiunilor "iduciare ca varietate a serviciilor de comision si intermediere, o"erite de bancile comerciale clientilor lor, si de!voltarea lor vertiginoasa, sint cau!ate de citeva premise a. problema lic7iditatii si micsorarii pro"itabilitatii operatinilor bancare active, o"erite traditional de acestea, si intentia bancilor de a ridica nivelul pro"iturilor "ara a micsora lic7iditatea banciiD b. cointeresarea crescinda a clientelei bancilor, in prestarea de catre acestea a operatiunilor "iduciareD c. intensi"icarea concurentei pe piata capitalului de imprumut, lupta bancilor pentru clienti. d. avantajele care le pre!inta pentru banci reali!area operatiunilor "iduciare 5posibilitati
8==

nelimitate de atragere a "ondurilorD 5 structuri!area clara in activitatea bancii spre deosebire de alte operatiuni, #dispersate$ in reali!area lor prin toate structurile bancii, operatiunile de trust sint reali!ate de un serviciu speciali!at al banciiD 5 c7eltuielile reduse pe care le suporta banca in reali!area operatiunilor "iduciareD 5 extinderea relatiilor de corespondenta ale bancii, intarirea po!itiei concurentiale a ei. ,a e"ect al speci"icului operatiunilor "iduciare, acestea se considera operatiuni extrabilantiere, adica activele gestionate in ba!a contractelor de "ondare a trustului se re"lecta aparte in a"ara bilantului bancii. ,u alte cuvinte, operatiunile "iduciare se considera servicii, veniturile de la care majorea!a veniturile bancii===. ;ctualmente operatiunile "iduciare intermedia!a un numar enorm de tran!actii, iar legislatiile tarilor din 6uropa occidentala au "ost completate cu legi speciale, care reglementea!a institutia proprietatii "iduciara si au ca scop protectia intereselor persoanelor incapabile de "apt sau de drept, si@sau supraveg7erea activitati "ondurilor si companiilor "iduciare, apararea intereselor titularilor titlurilor de valoare, participantilor la "ondurile private de pensionare, titularii politelor de asigurare etc. 2bligatiile proprietarului "iduciar sint executate de companiile "iduciare *de trust4, cit si de bancile comerciale, care au in structura sa un departament special pentru operatiunile "iduciare. 0ancile comerciale sint cel mai raspindit tip de institutii "inanciare, care . prestea!a servicii de gestiune "iduciara a patrimoniului, la care se re"era 5 gestiunea patrimoniului testat si celui privatD 5 curatela patrimoniuluiD 5 "unctiile de agentD 5 gestiunea "ondurilor private de pensionareD 5 gestiunea "ondurilor de stat si municipaleD D4P 5 emiterea obligatiunilor si gestiunea "ondurilor de ac7itare a obligatiunilor, etc==>. 0ancile comerciale au inceput sa preste!e servicii "iduciare inca in secolul trecut *in ).U.;., +area 0ritanie si 9ermanie4, insa au devenit raspindite in practica bancara dupa al doilea ra!boi mondial. ;ctualmente piata serviciilor "iduciare o"erite de bancile comerciale, este "oarte competitiva, cele mai vestite banci in acest sens "iind #+organ 9uarantee$ si #0an<er's Trust$==9. &upa cum s5a mentionat mai sus, pentru reali!area operatiuilor "iduciare bancile comerciale crea!a structuri separate in cadrul bancii. (eali!area operatiunilor "iduciare bancare este reglementata in toata tarile ori prin legislatia generala privind proprietatea "iduciara *trust4, ori prin legislatia privind bancile si activitatile bancare, in s"irsit, este necesar de "acut distinctia dintre operatiunile "iduciare reali!ate de banci comerciale, pe de o parte, si tinerea conturilor fiduciare 5 in ultimul ca! bancile sint doar imputernicite sa mentina registrul operatiunilor "iduciare pe un cont aparte, al carui ordonator este o alta persoana care si este responsabila de gestiunea "iduciara a patrimoniului4, c7iar daca unii autori indica asupra similaritatii acestor doua tipuri de operatii=>0. ,aracteristica juridica a operatiunilor "iduciare &eterminarea esentei juridice a operatiunilor "iduciare se e"ectuea!a in mod di"erit in "unctie nu numai de reglementarile in materie ale sistemului national de drept, cit si de de"initia si tipologia operatiunilor "iduciare in cau!a. &aca de luat ca ba!a po!itia, con"orm careia operatiunile "iduciare se clasi"ica in doua categorii 5 legate de gestiunea patrimoniului strain, si care nu sint legate de gestiunea patrimoniului strain 5 atunci caracteristica juridica a esentei operatiunilor de trust trebuie sa "ie e"ectuata separat pentru "iecare din aceste doua categorii mentionate. !peratiunile fiduciare, care nu sint legate de gestiunea patrimoniului strain, sint de"inite in doctrina ca operatiuni, in re!ultatul carora o persoana *"iduciant4 transmite alte persoane *"iduciar4 anumite drepturi, pe care "iduciarul se obliga se le exercite din numele sau, dar in corespundere cu indicatiile "iduciantului, iar dupa inc7eierea relatiilor "iduciare 5 sa le transmita "iduciantului sau tertului indicat de acesta=>%. In acest ca!
8=>

natura juridica a operatiunilor "iduciare ale bancii este evidenta banca actionea!a ca mandatar al clientului. ,..D. Natura juridica a operatiunilor fiduciare de al doilea tip, legate de gestiunea patrimoniului clientului, este discutabila si ca re!ultat este privita in mod di"erit de doctrina de inspiratie anglo5saxona, pe de o parte, si cea de drept continental, pe de alta. In dreptul anglo5saxon notiunea operatiunilor "iduciare, ce se re"era la gestiunea patrimoniului clientilor, este nemijlocit legata de notiunea proprietatii "iduciare *trust4 in care dreptul de gestiune "iduciara a patrimoniului se transmite bancii, aceasta devine proprietar "iduciar, iar "ondatorul trastului *bene"iciarul gestiunii "iduciare4 continuie si el sa "ie proprietar al patrimoniului transmis. in a"ara de aceasta, dreptul anglo5saxon admite constituirea proprietatii "iduciare prin e"ectul legii=>'. Proprietatea "iduciara in sistemele de drept co$$on la= este un tip deosebit de proprietate, particularitatea "undamentala a careia consta in "aptul ca proprietar *trustee4 este persoana, careia patrimoniul ii este transmis de o alta persoana *settlor4, cu anumite scopuri stabilite de aceasta din urma. ,a e"ect, trustee exercita dreptul sau de proprietate 5 nu la discretia proprie, ci in con"ormitate cu indicatiile settlor, 5 nu in interes propriu, ci in "avoarea persoanelor indicate de settlor 5 persoane numite beneficiari ai trustului <beneficiaries . ,a e"ect al acestei stari de "apte, are loc o separare a imputernicilor proprietarului patrimoniului, ast"el incit unele atributii *gestiunea si dispunerea de patrimoniu4 apartine unei persoane, iar celelate *valori"icarea bene"iciilor4 apartine altei persoane=>%. ;semenea separare a dreptului de proprietate a "ost posibila datorita lipsei in sistemul co$$on la= a notiunii de proprietate privata absoluta, care apartine doar unei persoane 5 ceea ce la rindul sau a "ost o consecinta a pre5emptiunii unor institutii ale dreptului "eudal, in sistemul de drept anglo5saxon. )istemul co$$on la= a pastrat institutiile dreptului "eudal, care prevedeau #parceli!area$ dreptului de proprietate privata, intr5o "orma adaptata la conditiile contemporane ast"el, doctrina anglo5saxona de"ineste dreptul de proprietate nu reiesind din cele trei atributii "undamentale ale proprietarului 5 posesia, "olosinta si dispunderea 5 ci utili!ind unspre!ece elemente constitutive ale acestui drept i. dreptul de posesie, adica controlul "i!ic asupra bunuluiD ii. dreptul de "olosinta, adica de utili!are personala a bunuluiD . iii. dreptul de gesiune *engl. rig,t to $anage , adica de a lua deci!ii re"eritoare la cine si cum va "olosi bunulD iv. dreptul asupra venitului *engl. rig,t to t,e inco$e re!ultate din reali!area dreptului de folosinta@ .@,..@,.,..-. .B . @ ''. v. dreptul de dispo!itie *engl. rig,t to capital asupra bunului, adica de instrainare, consum, irosire )engl. =aste , sc7imbare sau distrugere a bunuluiD vi. dreptul la siguranta, adica imunitate de la expropriereD vii. "acilitatea de a transmite bunulD viii. lipsa termenilor, adica nelimitarea in timp a dreptului de proprietateD ix. interdictia "olosirii in detrimentul altor persoaneD x. raspunderea in "orma penalitatilor, adica posibilitatea ridicarii bunului in contul datoriilorD xi. posibilitatea restabilirii dreptului de proprietate incalcat *engl. residuar+ c,arter K. in sistemele de drept de inspiratie romana, dreptul de proprietate este privit ca totalitate a trei atributii 5 posesiunea, "olosinta si dispo!itia. Iata de ce juristii tarilor de drept continental vor declara existenta relatiilor de repre!entare *mandat4 acolo, unde juristii sistemelor co$$on la= vor a"irma existenta proprietatii "iduciare con"orm legislatiilor co$$on la=, proprietarul "iduciar nu este un simplu mandatar al "ondatorului trustului, ci un proprietar fiduciarK. &in aceste motive introducerea institutului proprietatii "iduciare *de trust4 in legislatiile tarilor de
8=9

drept continental *ex. (usia, (epublica +oldova4 ar putea genera o multime de di"icultati juridice spre exemplu in legislatiile acestor tari nu exista doctrina #parceli!arii$ dreptului de proprietate ci dimpotriva conceptul acestuia ca totalitate a celor trei atributii ale proprietarului *posesiunea, "olosinta, dispunerea4 5 iata de ce #importarea$ institutului anglo5saxon al proprietatii "iduciare in "orma in care a "ost descrisa mai sus, nu poate avea loc. Tinind cont de "aptul ca legislatiile ambelor state au aderat la conceptul #limitat$ al operatiunilor "iduciare *care este legat de gestinea patrimoniului transmis4, de!baterile teoretice privind esenta juridica a operatiunilor de trust in aceste tari, au generat mai multe po!itii i. contractele de trust ale bancilor comerciale, sint considerate contracte de tip mixt, ce contin elemente ale mai multor tipuri de contracte *mandat, comision, prestare de lucrari, uneori 5 cont bancar4=>.. ii. dreptul administratorului "iduciar asupra patrimoniului primit in gestiune "iduciara, este considerat drep real - proprietate fiduciara. Prin aceasta, urmind exemplul sistemului co$$on la=, se admite divi!iunea dreptului de proprietate intre di"eriti proprietari. 2 asemenea po!itie si5 a gasit re"lectare in legislatia respectiva a Cederatiei (use si a (epublicii +oldova=>=. ,onstructia proprietatii "iduciare se ba!ea!a pe opinia posibilitatii #implantarii$ in legislatia noastra a institutului dreptului #divi!at$ de proprietate 5 ast"el, savantul rus +ostovoi considera ca dreptul de proprietate precum reglementat in legislatiile tarilor din "ost U.(.).)., este usor #divi!ibil$ intre mai multi subiecti de drept, mai ales in care aceasta se re"era la proprietatea de stat=>>. ;utorul mentionat indica ca dreptul de #gestiune economica operativa$ este de "apt o varietate a dreptului de proprietate #impartit$ intre stat si intreprinderea de stat *deoarece ultima este titulara a aceleiasi #triade$ de imputerniciri, ca si proprietarul4. in asa "el, dupa parerea savantului mentionat, intreprinderea de stat *ca si statul4 este proprietar al patrimoniului transmis cu titlu de #gestiune economica operativa$ si care este re"lectat la balanta acestei intreprinderi. Totusi, po!itia indicata este vulnerabila, deoarece nu tine cont de "aptul ca dreptul de proprietate nu este limitat doar la #triada$ indicata a imputernicirilor proprietarului, ci include in a"ara de ele si alte caracteristici precum exclusivitatea dreptului de proprietate, independenta acestui drept, inclusiv capacitatea proprietarului de a5si reali!a imputernicirile sale de proprietar la discretia sa A "apt care de alt"el a "ost mentionat in doctrina=>9 si care re!ulta din normele legislative privind regimul proprietatii=90. ;ceasta implica dreptul proprietarului de a dispune la propria discretie de bunurile ce5i apartin *acest drept "iind derivat din lege4, inclusiv de a transmite aceste bunuri in "olosinta altcuiva *acest ultim avind dreptul care deja nu deriva din lege ci din dreptul proprietarului cedent4. Iata de ce consideram ca preluarea tel Muel a unei institutii juridice proprii dreptului anglo5saxon, "ara a tine seama de principiile "undamentale ale legislatiei si doctrinei de inspiratie romana in materia dreptului de proprietate, nu poate sa se incunune!e cu succes. iii. &reptul administratorului "iduciar asupra patrimoniului primit in gestiune "iduciara, este considerat un drept real deosebit de dreptul de proprietate, care dupa continut corespunde cu institutia #gestiunii economice operative$. ;st"el, savantul rus G. 0elov=9% considera ca in re!ultatul inc7eierii contractului de gestiune "iduciara apare un tip deosebit de drept real, asemanator cu cel cunoscut in doctrina sovietica a dreptului civil ca #gestiune economica operativa$, cu unica particularitate constind in "aptul ca dreptul de gestiune economica operativa este transmis unui subiect de drept nou5creat, pe in care dreptul de gestiune "iduciara poate "i acordat unui subiect existent de drept. &upa cum remarca in continuare autorul, daca continutul acestor drepturi este similar, este logic de a aplica "ata de gestiunea "iduciara regimul juridic al dreptului de #gestiune economica operativa$, iar deosebirea mentionata de a o declara exceptie. (espingind esenta complexa a dreptului de gestiune "iduciara *care contne elemente ale contractelor de mandat, comision, etc.4=9', acest autor indica ca spre deosebire de contractul de constituire a gestiunii "iduciare *care indica doar interdictiile pentru gestionar, in rest acordindu5i libertatea actiunii4 contractele de mandat si comision sint mai limitative ca scop *repre!entantii avind posibilitatea de a actiona doar in limitele stabilite de principal4. 2 asemenea argumentare ni se pare neconvingatoare, deoarece este incorect de a a"irma ex7austivitatea imputernicirilor repre!entantilor intr5un contract de acest tip *ast"el, carausul in contractul de transport este intitulat la orice actiuni necesare pentru reali!area transportului precum convenita
8>0

in contract, mandatarul imputernicit la vin!area, spre exemplu, a imobilului, de asemenea are dreptul de a intreprinde toate actiunile necesare in acest sens *publicitatea, asigurarea accesului etc.4 c7iar daca aceasta nu este indicat expres in contract4. ,onsideram vulnerabila si declaratia autorului mentionat privind necesitatea obiectiva a unui regim juridic special pentru institutul gestiunii "iduciare reglementarea juridica speciala nici o data nu a exlus posibilitatea aplicarii reglementarilor cu caracter general *c7iar in domeniul dreptului bancar, aplicarea "ata de banci a legilor speciale *privind 0anca Nationala a +oldovei, privind institutiile "inanciare4 nu exclude aplicarea "ata de ele a altor legi cu caracter general *cu privire la secretul comercial, cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, etc.44. Cinalmente, exista argumente legislative vis5a5vis de po!itia esentei juridice a institutiei proprietatii "iduciare ca un tip special de drept real. Legislatia (epublicii +oldova *ca si cea a (usiei4=91 indica ca la constituirea trustului "ondatorul transmite patrimoniul gestionarului "iduciar, care este in drept sa administre!e patrimoniul respectiv cu titlu de proprietate dar exclusiv in interesele "ondatorului trustului 5 cu importanta preci!are ca impo!itul pe imobil il va ac7ita gestionarul "iduciar din contul $i%loacelor pe care el le datoreaza fondatorului trustului *adica din contul veniturilor aduse de patrimoniul gestionat4. ;ceasta norma con"irma statutul de mandant al gestionarului "iduciar, care actionea!a din nume propriu dar pe contul mandatarului. iv. &reptul de gestiune "iduciara este drept obligational care se caracteri!ea!a prin existenta unor elemente reale=98D (aporturile obligationale se deosebesc de cele reale prin obiectul sau A adica ceea, asupra la ce se re"era activitatea subiectelor raportului in cau!a=9: obiect al relatiilor reale este un bun, pe in care obiect al relatiilor obligationale constituie "aptele *actiunile sau inactiunile4 unei persoane=9.. in con"ormitate cu contractul de constituire a gestiunii "iduciare, "ondatorul trustului *clientul bancii4 transmite, iar gestionarul *banca comerciala4 primeste un pac7et de titluri de valoare, obligindu5se sa le posede, "oloseasca si dispuna de ele exclusiv in interesele "ondatorului trustului *ceea ce implica posibilitatea de reali!are a tuturor drepturilor acordate de lege actionarilor4. Divi Pentru activitatea sa gestionarul percepe un comision din veniturile obtinute din D ,' gestiunea "iduciara, iar la expirarea contractului are obligatia de restituire a titlurilor de valoare primite. ;st"el, obiect al contractului de trust nu este insasi transmiterea "i!ica DD a bunului *titlurile de valoare4, ci reali!area activitatii de gestiune a titlurilor respective, con"orm prevederilor contractului semnat, lata de ce ne raliem la parerea ca raportul de . gestiune "iduciara este unul pur obligational, si nu unul real. Unicul temei de a pune la indoiala natura obligationala a raportului de gestiune "iduciara, U $ v este "aptul ca gestionarului legea ii pune la dispo!itie aceleasi remedii juridice pentru @ apararea dreptului de gestiune "iduciara, ca si cele puse la dispo!itia proprietarului 5,.D.'Y "apt ce este de natura sa sugere!e natura reala a raportului de gestiune "iduciara.Totusi, contradictia evocata este doar aparenta, deoarece in ca!ul gestiunii "iduciare sintem in pre!enta unui raport obligational cu elemente reale. in acest sens ne raliem la opinia exprimata de un sarantii rusi ;. /o13iona si 6. @3e+Bui/-iia=9=. Totusi, nu sintem de acord cu po!itia acestor autori in ceea ce priveste calitatea gestiunii "iduciare de institut juridic independent *si nu o simbio!a complexa a elementelor unor contracte civile deja existente4. ,onsideram, ca crearea unei noi constructii legale este justi"icata doar atunci, in care normele institutiilor existente ale dreptului civil nu pot sa o"ere o reglementare adecvata a relatiilor sociale respective='>. in ceea ce priveste contractul de gestiune "iduciara, consideram argumentele aduse in "avoarea #autonomiei$ lui lipsite de justi"icare su"icientaV. in a"ara, admiterea existentei elementelor contractului de mandat permite de a solutiona unele probleme practice cu care se poate con"runta gestionarul "iduciarAspre exemplu, in ca!ul o"ormarii gestiunii "iduciare asupra actiunilor, negarea naturii complexe a institutiei gestiunii "iduciare ar implica necesitatea luarii deci!iei de instituire a gestiunii "iduciare, de catre adunarea generala a actionarilor *;9;4 *%4 si reinregistrarea actiunilor pe contul gestionarului5"iduciar *care i5ar permite sa reali!e!e asa imputerniciri de gestionare, ca votarea la ;9;, primirea dividendelor etc.4 cu inregistrarea lor dupa proprietarul initial, la expirarea termenului contractului gestiunii "iduciare. 6ste lesne de observat, ca aplicarea in
8>%

situatia mentionata a institutiei civile a contractului de mandat, prin emiterea in "avoarea gestionarului "iduciar, a unei procuri care sa5% imputerniceasca din numele proprietarului la toate actiunile necesare pentru reali!area in conditii de maxima e"icienta, a gestiunii "iduciare a patrimoniului incredintat, ar re!olva multe probleme de genul celei mentionate. ;ici merita de mentionat si experienta tarilor occidentale, mai ales a +arii 0ritanii, unde c7iar daca se declara existenta institutiei proprietatii "iduciare autonome, proprietarul "iduciar gestionea!a patrimoniul incredintat, in ba!a unei procuri, nemaivorbind de normele relevante din legislatiile de drept continental>00. !peratiunile fiduciare ale bancilor comerciale 2peratiunile "iduciare au intrat in practica bancara relativ nu demult. )pre exemplu, in )U; operatiunile "iduciare initial erau reali!ate de persoane particulare si companii de trust, iar departamente pentru operatiuni "iduciare in cadrul bancilor comerciale au "ost create mai tir!iu cind a crescut cererea la aceste servicii. ;ctualmente in practica bancara internationala se e"ectuea!a o multime de "eluri de operatiuni "iduciare, aceasta varietate "iind explicata de "aptul ca marimea capitalurilor acumulate in economiile capitaliste necesita la etapa actuala un nivel so"isticat de cunoastere a te7nicilor de gestiune e"ecienta a acestora pentru a asigura un nivel su"icient de pro"itabilitate. ,onventional, operatiunile "iduciare reali!ate de bancile comerciale pot "i clasi"icate in sapte grupe, dupa cum indicat in paragra"ele ce urmea!a. 1estiunea $ostenirii &istribuirea patrimonilui lasat prin mostenire, trebuie "acut in con"ormitate cu legea si testamentul. Totusi, exista ca!uri cint de"unctii nu lasa nici o dispo!itie privind soarta patrimoniului lor 5 situatie in care, cu exceptia ca!urilor unui patrimoniu neglijabil de mic, bunurile raposabului sint gestionate de legat 5 persoana, care in con"ormitate cu prevederile articolului :=' a ,odului ,ivil>0%, este responsabil prin e"ectul unei dispo!itii din testament la executarea vre5unei obligatii *legat4 in "olosul uneia sau mai multor persoane *legatari4, care dobindesc dreptul de a cere executarea ei. in unele ca!uri in calitate de legat este indicata o banca comericala 5 situatie in care gestiunea patrimoniului testat va constitui responsabilitatea departamentului operatiuni "iduciare, al bancii respective. in a"ara de "unctia gestiunii "iduciare a patrimoniului transmis prin mostenire, departamentul operatiuni "iduciare poate e"ectua si "unctii a"erente, ex. distribuirea acestui patrimoniu intre mostenitorii legali si testamentari. ;ceasta se va e"ectua in con"ormitate cu prevederile legii *titlul . al ,odului ,ivil 5 #&rept succesoral$4. -uratela si asigurarea integritatii patri$oniului 2peratiunea aceasta are ca scop asigurarea administrarii e"iciente a patrimoniului apartinind incapabililor de drept *ex. risipitori4 sau de "apt *ex. minori4. 2peratiunea "iduciara mentionata este in strinsa legatura cu cea descrisa mai sus A gestiunea mostenirii 5 in ca!ul in care incapabilii mostenesc anumite bunuri, se numeste un curatore sau tutore care administrea!a in numele lor acest patrimoniu 5 "unctie care uneori este transmisa bancilor comerciale, in persoana departamentelor operatiuni "iduciare ale acestora. &in cele doua tipuri de curatela 5 a patrimoniului si al individului 5 bancile comerciale exercita doar primul "el, urmarind scopul de a nu admite risipa patrimoniului si a5i asigura integritatea. Operatiunile de agent Una din cele mai importante varietati ale operatiunilor "iduciare, reali!ate de catre bancile comerciale in "avoarea clientilor sai, este executarea unor "unctiuni de agent *repre!entant4 al clientului, in ceea ce priveste gestiunea patrimoniului acestuia. ;ceste relatii se deosebesc de relatiile "iduciare #clasice$ prin "aptul, ca in ca!ul lor dreptul de proprietate nu se transmite gestionarului "iduciar, ci ramine la proprietar, iar banca exercita doar unele atributii de mandatar *agent4 al proprietarului mentionat *principalului4. (elatiile evocate sint guvernate de contractul de agentie inc7eiat intre banca si client, iar agentia constituita in acest mod nu este reglementata atit de detaliat ca proprietatea "iduciara, si poate "i inc7ieata cu "ormalitati mai mici. ,ele mai importante operatiuni de agent din pratica bancara sint gestiunea proprietatii straine *ex. serviciile de investitii trust, adica gestiunea "iduciara a porto"oliului titlurilor de valoare4, conservarea activelor, operatiunile de bro<eraj, cit si deservirea juridica a operatiunilor
8>'

mentionate. ,onservarea activelor *engl. custoians,ip implica pentru departamentul operatiuni "iduciare receptionarea spre pastrare a titlurilor de valoare, primirea veniturilor din acestea si trans"erarea lor titularilor titlurilor respective. in a"ara de aceasta, contractul in acest sens inc7eiat cu banca comerciala poate prevede stingerea de catre departamentul operatiuni "iduciare a obligatiunilor cu scadenta stinsa, sc7imbul unor titluri de valoare cu altele, si c7iar cumpararea, vin!area, primirea si vin!area titlurilor de valoare. 2 continuare a "unctiunii depo!itarii 5 gestiunea activelor cu titlu de mandatar. &epartamentul de operatiuni "iduciare, in acest ca!, dispune de dreptul nu numai de a pastra titlurile de valoare si de a primi venitul a"erent, dar si de a e"ectua operatiunile comerciale si investitionale din numele titularului acestor titluri respective. 0anca comerciala poate "i imputernicita sa ac7ite "acturile "ondatorului trustului, sa cumpere si sa vinda titlurile de valoare apartinind acestuia, sa ac7ite din numele lui impo!ite, sa contracte!e *prolong7e!e4 polite de asigurare, etc. 1estiunea activelor fondurilor, deservirea si organizarea e$isiunilor, serviciile de depozitar si registrator ;ceasta categorie de servicii "iduciare include in sine o mare diversitate de operatiuni "iduciare, ale caror particularitate comuna consta in destinatarul acestor servicii 5toate ele sint prestate persoanelor juridice5corporatii. ,ea mai "recventa varietate a operatiunilor din categoria mentionata este gestiunea activelor diverselor "onduri 5 de pensii, testamentare etc. in multe tari de peste 7otare unele societati comerciale elaborea!a sisteme de asigurare cu pensii, participare la venituri si compensare cu actiuni, avind ca scop "inal asigurarea unor persoane la batrinete *la pensionare4, stimularea unei productivitati mai inalte, reducerea "luctuatiei cadrelor, asigurarea lucratorilor in ca! de pierdere a capacitatii de munca si permiterea participatiei lor in gestiunea societatii comerciale *intreprinderii4. &epartamentele "iduciare pot indeplini si "unctiile trusturilor comunitare, "ondurile carora sint transmise de catre comunitatile cetatenilor pentru di"erite scopuri de interes public, cum ar "i incurajarea cercetarilor stiinti"ice, ajutorul institutiilor de stiinta si "ilantropice, asistenta bolnavilor, batrinilor si nevoiasilor, amenajarea locurilor publice de agrement etc. -rearea fondurilor co$une de gestiune bancara Condurile comune de gestiune bancara se crea!a prin acumularea mijloacelor banesti si *sau4 titlurilor de valoare ale deponentilor, pentru investirea lor ulterioara in titluri de valoare si depo!ite la alte banci. ;sa operatiuni au devenit raspindite in perioada postbelica intr5un sir de tari *si in primul rind )U;4, unde bancile atrageau mijloacele de la deponenti5persoane "i!ice, atestind depo!itul ast"el constituit printr5un certi"icat de participare *iar contractul de "ondare a trustului avea ca obiect mijloacele transmise spre gestiune bancii comerciale, si nu nemijlocit titlurile de valoare, transmise spre gestiune4. /epozitul titlurilor de valoare ale clientilor ;ceasta grupa de operatiuni include pastrarea, asigurarea securitatii, transportarea si expedierea titlurilor de valoare, la cererea clientului. Pastrarea titlurilor de valoare in aceste ca!uri poate sa "ie asigurata insasi de banca *in te!aurul bancii4 sau la depo!itarul titlurilor de valoare. Serviciile de consultanta ;ceste operatiuni se e"ectuea!a in "orma deservirii in"ormationale, metodologice, legale, analitice si consultationale. 6a se re"era la toate varietatile operatiunilor "iduciare, mentionate mai sus, si se particulari!ea!a prin "aptul ca nu este legata de reali!area lor in practica. eglementarea juridica a operatiunilor fiduciare /de trust0 in epublica Moldova &upa cum s5a mentionat mai sus, institutul proprietatii "iduciare a "ost instituit in %998 prin decretul cu acelasi nume, al Presedintelui (epublicii +oldova>0', care a servit ca "undament pentru elaborarea si de!voltarea legislatiei nationale privind proprietatea "iduciara. Punctul ' al decretului mentionat de"ineste proprietatea "iduciara ca relatii de drept ce apar ca re!ultat al inc7eierii contractului de instituire a trastului intre "ondatorul trastului si proprietarul "iduciar in "olosul bene"iciarului trastului.
8>1

in con"ormitate cu articolul '=*<4 al Legii privind institutiile "inanciare>01, bancile comerciale au dreptul de a presta servicii "iduciare *investirea si gestionarea "ondurilor "iduciare4, pastrarea si administrarea 7irtiilor de valoare si altor valori etc, cit si sa acorde servicii de gestionare a porto"oliului de investitii si consultatii privind investitiileD $de subscriere si plasare a titlurilor de valoare si actiunilor, operatiunile cu actiuni. 2peratiunile "iduciare constituie un tip esential nou de servicii "inanciare permise de lege bancilor comerciale. 2peratiunile "iduciare constituie un element obisnuit al unei economii de piata, o"erind proprietarilor o alternativa convenabila de gestiune a patrimoniului sau, atunci in care acesteia ori nu dispun de cali"icare necesara pentru a asigura e"icienta gestiunii patrimoniului, ori marimea patrimoniului depaseste capacitatile de gestiune a proprietarului, ori din alte motive care "ac imposibila sau ine"icienta d.p.d.v. economic gestiunea patrimomoniului de catre proprietar insusi. Totusi, in (epublica +oldova cateroria descrisa de proprietari nu sint tentati la moment sa recurga la serviciile "iduciare ale bancilor 5 "ie din cau!a nivelului insu"icient de elaborare a te7nicilor respective de catre banci si a lipsei experientei bancare in acest domeniul, "ie ca re!ultat al neincrederii in capacitatea bancilor de a o"eri servicii "iduciare la nivelul asteptarilor clientilor, "ie din rationamente de pastrare a con"identialitatii in"ormatiei privind patrimoniul sau. La momentul actual, in (epublica +oldova si alte tari ale ,omunitatii )tatelor Independente *,)I4 drept cele mai posibile servicii "iduciare se pre!inta serviciile de gestiune a porto"oliilor 7irtiilor de valoare, sau asa5!isele servicii de agent. La ele se re"era a. gestiunea activelor 5 reali!area operatiunilor cu titlurile de valoare, executarea investitiilor din mandatul clientului *ex. vin!area5cumpararea titlurilor de valoare, gestiunea porto"oliului titlurilor de valoare etc4. Pentru aceasta, departamentul operatiuni "iduciare al bancii in cau!a trebuie sa acumule!e in"ormatia re"eritoare la piata de valori, sa participe la activitatea burselor de valori, sa o"ere consultatii clientilor s.a.m.d. b. plasarea primara a titlurilor de valoare, ce include *i4 plasarea actiunilor pe piata "inanciara primara *emisiunea actiunilor4. La general, justi"icarea interesului bancilor comerciale in reali!area operatiunilor cu titluri de valoare este simpla 5 dupa cum s5a mentionat mai sus, aceste operatiuni permit bancilor sa atraga "onduri mari, "ara a imobili!a mijloacele proprii si "ara a suporta c7eltuieli sau constitui garantii importante. in a"ara de aceasta, gestiunea porto"oliului titlurilor de valoare permite bancii comerciale sa aiba acces la gestiunea intreprinderii emitente ale titlurilor de valoare. in s"irsit, pentru serviciile prestate banca primeste un comision, care "ormea!a un compartiment al veniturilor bancii. Investirea capitalului in titluri de valoare este direct legata de piata de valori. Piata secundara a de valori si bursa de valori in tarile de!voltate sint nu numai mecanisme de reglementare si ve7icol care permite circulatia investitiilor dintr5o ramura mai putin pro"itabila in alta ramura a economiei nationale. 0ursa de valori este de asemenea un indicator al #sanatatii$ economice a statului. in ba!a cotarii actiunilor companiilor celor mai importante ale tarii, se calculea!a un index agregat, cum ar "i indexul &oN 3ones in )U;. <@ *ii4 tinerea registrului actionarilor. ;cordarea de catre banci a acestui serviciu este in primul rind legata de "aptul, ca tinerea registrului actionarilor in ca!ul unui numar limitat de angajati ai societatii pe actiuni in cau!a, este o sarcina nu din cele mai simple. (egistrul este pre"erabil sa "ie tinut in "orma computeri!ata, deoarece in ca! contrar va "i di"icil de a avea o in"ormatie operativa privind calitatea registrului, si va "i practic imposibil de a anali!a valoarea de bursa a actiunilor, lic7iditatea lor, pac7etul actiunilor ce apartin angajatilor societatii emitente, etc. ,onsideram, ca una din directiile prioritare de de!voltare a activitatilor "iduciare bancare, este colaborarea bancilor comerciale cu "ondurile de investitii, regimul juridic al "ormarii, activitatii si lic7idarii carora actualmente este guvernat, in a"ara de Legea cu privire la "ondurile de investitii>08, cit si de legile generale 5 Legea cu privire la piata valorilor mobiliare>0: si Legea privind ,omisia Nationala a Galorilor +obiliare>$. A si de un sir de -otariri ale ,omisiei
8>8

nationale a valorilor mobiliare *,NG+4, printre care 5 -otarirea #,u privire la aprobarea +odului de lic7idare a participantului pro"esionist sau activitatii lui pe piata valorilor mobiliare in ca!ul retragerii *expirarii termenului4 licentei eliberate de ,omisia Nationala a Galorilor +obiliare$>0=D 5 -otarire #,u privire la aprobarea (egulilor privind modul de de!valuire a in"ormatiei de catre "ondurile de investitii$>0>D 5 -otarire #,u privire la aprobarea (egulamentului cu privire la atestarea specialistilor participantilor pro"esionisti pe piata valorilor mobiliare si eliberarea certi"icatelor de cali"icare cu dreptul de a activa pe piata valorilor mobiliare$>09D 5 -otarirea #,u privire la aprobarea (egulamentului ,omisiei Nationale a Galorilor Mobiliare9:13@ 5 -otarirea #,u privire la (egulamentul re"eritor la activitatea &epo!itarului National de Galori +obiliare al +oldovei si modul de licentiere a ei>$D A -otarirea #&espre contractele de administrare "iduciara a investitiilor "ondurilor de investitii$>%'D -otarirea 9uvernului (epublicii +oldova #,u privire la transmiterea patrimoniului de stat in administrare "iduciara>%1. ,olaborarea bancilor cu "ondurile de investitii, se justi"ica pentru bancile comerciale este convenabila bancilor din mai multe considerente, cel mai important "iind posibilitatea economisirii mijloacelor care alt"el ar "i investite in intretinerea unui departament de operatiuni "iduciare, economisire care permite de a pastra la un nivel optimal propritiile pro"itabilitatii, sigurantie si lic7iditatii porto"oliului de titluri de valoare gestionate. 9estiunea "iduciara a titlurilro de valoare se e"ectuea!a de catre managerul "ondului de investitii, in ba!a contractului de "ondare a trustului. 0anca comerciala poate "i si ea manager al unui "ond de investitii. Una si aceeasi banca poate actiona si ca manager si ca depo!itar al unui emitent de titluri de valoare. 6miterea titlurilor de valoare (egimul juridic al emiterii titlurilor de valoare de catre bancile comerciale, este di"erit in "unctie de tipul titlurilor emise. Titlurile corporative *actiunile4 sint emise in con"ormitate cu principiile stabilite in legea privind societatile pe actiuni si legea cu privire la institutiile "inanciare. Totodata, particularitatile emiterii de catre bancile comerciale a titlurilor de valoare, sint stabilite si de actele normative ale 0ancii Nationale, principalul dintre care este Instructiunea privind particularitatile emisiunilor de actiuni ale bancilor si modul de autori!are a lor de catre 0anca Nationala a +oldovei, aprobata prin -,; a 0.N.+. nr.%>%din''.0..'000>%8. in con"ormitate cu prevederile titlului ' al Instructiunii mentionate, emisiunea actiunilor de catre bancile comerciale este un proces, care include anumite etape *i4 adoptarea de catre "ondatori *"ondator4 a deci!iei privind numarul si clasele actiunilor autori!ate spre plasare si a celor plasate intre "ondatori. *ii4 aprobarea preliminara de catre $anca Nationala a cererii privind eliberarea autori!atiei de a des"asura activitati "inanciare. *iii4 desc7iderea unui cont temporar la $anca Nationala pentru acumularea mijloacelor banestiD *iv4 intocmirea listei primilor subscriitori, acumularea mijloacelor banesti pe contul temporarD *v4 inregistrarea de stat a bancii la 0anca Nationala a +oldovei si eliberarea autori!atiei de des"asurare a activitatilor "inanciareD *vi4 autori!area de catre 0anca Nationala a +oldovei a emisiunii e"ectuateD *vii4 inregistrarea de stat a actiunilor la ,omisia Nationala a Galorilor +obiliare la pre!entarea demersului 0ancii Nationale a +oldoveiD *viii4 transferarea mijloacelor banesti, a"late la contul temporar desc7is la 0anca Nationala a +oldovei, in contul L! ! al bancii pentru trecerea lor la capitalul social *in ba!a certi"icatului ,omisiei Nationale4D
8>:

*ix4 includerea subscriitorilor care au ac2itat integral actiunile in registrul detinatorilor de valori mobiliare si eliberarea acestora a certi"icatelor de actiuni *in ca!ul in care emisiunea actiunilor a "ost e"ectuata in "orma materiali!ata4 sau a extraselor din registru *in ca!ul emisiunii nemateriali!ate4. in a"ara de documentele de pre!entat, si termenii de examinare, temeiurile de re"u!are a deci!iei po!itive etc. pentru "iecare din etapele mentionate, Instructiunea mai stabileste in capitolul %0 si particularitatile inregistrarii emisiunilor de actiuni in cazul fuziunii /asocierii0 bancilor. 6ste evident, ca reglementarea juridica a titlurilor de valoare de catre bancile comerciale, trebuie anali!ata in contextul altor activitati conexe ale bancilor comerciale 5 ast"el, inregistrarea emisiunii primare a actiunilor de catre banca comerciala este strins legata si decurge in paralel cu constituirea bancii comerciale, iar emisiunea titlurilor de valoare in ca!ul "u!iunii sau asocierii de asemenea este legata de insasi procedura "u!iunii si asocierii. Pentru detalii privind constituirea bancilor comerciale, cit si procedura de "u!iune sau asociere a acestora, ve!i paragra"ul #1.8. 0ancile comerciale$ din capitolul III a pre!entului curs, supra. ,

8>.

S-ar putea să vă placă și