Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca

Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

DEZVOLTAREA PERSONALITATII - ERIK ERIKSON stoica horia & cifor ioana (2222-2221) La tribul Oglala Lakota, exista o tradi ie ca un adole!cent s" plece pe cont propriu, ne#armat si purt$nd numai haine u!oare% &n'ometat si obosit baiatul se a!tepta s" aib" un vis #n (iua a patra% La #ntoarcere el trebuia s" povesteasc" ce a visat bratranilor #n elep i% )ce!tia puteau s" spun" dac" t$n"rul trebuia s" 'ie v$n"tor, r"(boinic, preot, lider spiritual, etc% *e vremea c$nd +rik +rikson a vi(itat tribul, lucrurile erau schimbate, tinerii erau du!i la !coal", departe de cas" unde au #nv" at alte standarde de via " !i alte obiceiuri% +rik +rikson a '$cut studii pe acest trib #ncercand sa conture(e etapele din via a unui individ% Din ne'ericire, !i a(i majoritatea copiilor #!i gasesc un model de urmat la televi(or sau din alte mijloace media% )ici personajele sunt mai 'rumoase, bogate, 'ericite dec$t cele din viata reala, parin i, vecini, etc% )st'el adolescen ii sunt de(am"gi i c$nd observ" c" realitatea nu seam"n" cu ceea ce ei ar a!tepta s" se #nt$mple% +rik +rikson s-a n"scut la -. iunie -/01 #n 2rank'urt, 3ermania% ) scris #n -/.0, 4 Copilarie i societate4 care con ine studii cu privire la americanii nativi, discu ii despre 4 personalitatea american4, in'luen a culturii asupra personalit" ii% +l a primit mai multe premii pentru munca sa !i din -/50 continu" s" scrie !i s" 'ac" cercet"ri al"turi de so ia sa, p$na #n -//6 c$nd moare% +rik +rikson accept" ideile lui 2reud ad"ug$nd !i de(volt$nd anumite teme7 el este mai mult orientat spre cultur" !i societate% +l este mai cunoscut pentru stabilirea a opt etape de de(voltare a personalit" ii umane% )cestea sunt prede'inite !i evolu ia dintr-o etap" poate a'ecta etapele urm"toare% 2iecare etap" implic" de(voltarea mai multor sarcini care se re'er" 'iecare la doi termini #n antite("% De exemplu, sarcina #n perioada in'antil" este, ncredere- nencredere% La prima vedere am crede ca trebuie s" #nv" "m #n aceast" perioad" numai despre #ncredere, nu !i despre ne#ncredere dar +rik a subliniat clar c" trebuie s" existe o balan " #ntre cele dou"7 trebuie sa avem mai mult" #ncredere dar ca s" nu devenim ni!te 4 pro!ti4 trebuie s" !tim c$nd s" nu avem #ncredere% Dac" aceasta etap" este #nsu!it" #n mod corect, vom ram$ne cu o virtute care ne va ajuta #n etapele care urmea("% Cel mai mare merit al lui +rikson este c" a dat opt etape, nu cinci cum 2reud a descoperit% +l a mai spus c$te ceva despre in'luen a dintre genera ii pe care a numit-o reciprocitate % Dac" 2reud a spus c" p"rin ii determin" dramatic evolu ia copiilor, +rikson a'irm" ca !i p"rin ii sunt la r$ndul lor sub in'luen a copiilor7 aceste in'luen e reciproce pot a'ecta mai multe genera ii% Pri a !ta"# *rima etap" sau infantil este aproximativ primul an din via "% 8arcina este de a de(volta ncrederea '"r" s" eliminam complet nencrederea% Dac" mama si tata pot s" o'ere noului n"scut un grad de 'amiliaritate, consisten ", continuitate, el va de(volta sentimentul c" lumea este sigur", c" oamenii sunt de #ncredere% +l #nva " s" aib" #ncredere #n propriul corp% Dac" parin ii nu sunt adecva i sau daca #l resping sau r"nesc, el va de(volta mai mult nencrederea, devenind #ngrijorat !i suspicios #n pre(en a oamenilor% )ceasta nu #nseamn" c" parin ii trebuie sa 'ie per'ec i, prea multa grija si aten ie pot conduce la o #ncredere exagerat" !i apoi individul nu se va putea ap"ra #n 'a a unor persone care doresc s"-l r"neasc"% 9ai r"u este dac" balan a se #nclina de partea ne#ncrederii% )cest lucru poate cau(a mai t$r(iu drepresii, paranoia !i posibile psiho(e% Dac" se #nsu!e!te o balan " corect" copilul va de(volta virtutea de speran, 'aptul ca dac" lucrurile nu merg bine, p$n" la urm" totul va 'i bine% Un semn c" noul n"scut !i-a #nsu!it acest" calitate este atunci c$nd acesta nu se sup"r" prea tare dac" trebuie s" a!tepte c$teva clipe p$n" c$nd #i sunt satis'"cute cerin ele% +l !tie c" dac" mama sau tata nu au venit atunci c"nd el i-a chemat, sigur vor veni #n c$teva clipe% )cesta este abilitatea de mai t$r(iu care s"-l treac" mai u!or prin de(am"giri #n dragoste, cariera, bani sau alte domenii% Eta"a a $o%a ) doua etap" este copilaria timpurie, de la : luni p$n" la trei sau patru ani% 8arcina este s" se ating" un grad de autonomie minimali($nd rusinea !i ndoiala. Dac" mama, tata sau cei care au grij" de copil #i permit acestuia s" mearg" singur, s" explore(e mediul #n care se a'l", acesta va de(volta sim ul autonomiei sau independenei7 se cere totu!i o balan "% Dac" nu i se permite
http,;;<<<%dppd%utcluj%ro

Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca

Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

nimic, copilul va renun a #n cur$nd la orice #ncercare de a a'la ceva nou, sim ind c" nu poate 'ace nimic singur% Trebuie s" stim c" orice lucru inocent cum ar 'i de exemplu s" r$dem de #ncerc"rile lui de a merge singur, #l vor 'ace pe acesta s"-i 'ie ru!ine de abilit" ile sale% Totu!i, este nevoie de pu in" cump"tare !i ru!ine, alt'el, mai t$r(iu, adultul va 'i impulsiv, va s"ri s" 'ac" anumite lucruri 'ar" a se g$ndi la alternative% Dac" exist" o balan " corect" individual va 'i #n(estrat cu voin, adic" o atitudine de, 4 pot s fac4 care #l va ajuta s" op in" re(ultate mai bune% Eta"a a tr!ia +tapa a treia este etapa locomotoarie sau vrsta jocului% De la trei, patru ani, pana la cinci sau !ase, sarcina este s" 'ie iniiativ '"r" s" simt" prea mult" vinovie% Iniiativa #nseamn" s" raspund" la provoc"rile lumii, s" aib" responsabilit" i, s" #nve e lucruri noi% *arin ii trebuie s" #ncuraje(e noile idei ale copilului, ast'el el #!i va de(volta curio(itatea, imagina ia% =ni iativa este o incercare de a 'ace irealul o realitate% =nhibitia apare la persoanele care su'era de > prea multa vina >% O persoana care su'era de inhibitie nu va incerca niciodata actiuni proprii,pentru ca >nici o aventura,nimic de pierdut >,deci nimic pentru care sa se simta vinovat sau responsabil% Din punct de vedere sexual aceste persoane pot 'i impotente sau 'rigide% Eta"a a "atra +ste etapa latenta sau varsta scolara in care se incadrea(a copiii cuprinsi intre ? si -1 ani%=n aceasta perioada se incearca sa se de(volte o capacitate pentru harnicie,evitand un excesiv simt al in'erioritati% Copiii trebuie sa >imblan(easca imaginatia@si sa se dedice educatiei si comportamentului pe care societatea il pretinde de la ei%Copiii trebuie sa invete ca exista placere nu numai in conceperea planului, ci si indeplinirea lui% +i trebuie sa invete sentimentul succesului,indi'erent daca acesta apare in scoala sau gradinita,este academic sau social% *rea multa harnicie conduce spre tendinta rau adaptiva numita "%t!r! &i itata%=n aceasta categorie sunt cuprinsi copiii carora nu le este permis >sa 'ie copii@ 7ai caror parinti sau pro'esori ii imping spre o (ona a competitiei ,'ara a le permite de(voltarea propriilor interese%de exemplu copii actori ,mu(icieni s%a% O >boala >des intalnita in randul copiilor de aceasta varsta ,si nu numai,este inertia')ceasa ii include pe toti acei dintre noi care su'era de complexe de in'erioritate%De exemplu,unii nu leaga niciodata relatii sociale si nu ies niciodata in public,deci devin inerti% Un ca( 'erici ar 'i sa gasim un echilibru intre harnicie si in'erioritate ,care trebuie sa cuprinda mai multa harnicie, cu doar o >atingere@ de in'erioritate pentru a ne 'ace sensibili cu cei care ne inconjoara%=n acest ca( ,dupa opinia lui +rikson,vom capata virtutea numita competenta% Eta"a a cinc!a )ceaata etapa repre(inta adolescenta,incepand cu pubertate si s'arsind in jurul varstei de -:-10 de ani% 8arcina din timpul adolescentei este de a obtine identitate eului si de a evita con'undare eului% =dentitate eului inseamna sa te cunosti pe tine insuti si sa-ti dai seama cum te potrivesti in restul societatii%Con'undarea rolului apare in momentul in care un adolescent nu este sigur de locul lui in societate si in lume,ca( in care ,dupa teoria lui +rikson,su'era de o cri(a a identitatii% +xista posibilitate ca o persoana sa aiba o identitate a eului prea mare,sa se implice intr-un anumit rol sau activitate sociala ,incat sa nu mai loc pentru toleranta%)cest lucru este numit de +rikson fanatism' Un 'anatic este de parere ca singura cale care exista este aceea pe care merge el' )dolescentii sunt cunoscuti pentru idealismul lor si pentru tendinta lor de a vedea lucrurile in alb si negru% Lipsa identitatii este insa mai di'icila si +rikson o numeste respingere% )dolescentii deseori recurg la droguri,alcool sau activitati distructive pentru a putea 'ace parte intr-un grup,cre(and ast'el ca pot obtine o identitate%Dupa toate,@a 'i rau@ sau >un nimeni@ ,e mai bine decat sa nu stii cine esti% Daca reusesti sa treci cu bine peste aceasta etapa,vei avea o virtute pe care +rikson o numeste fidelitate% 2idelitatea inseamna loialitate ,abilitatea de a trai dupa standardele societatii,impotriva imper'ectiunii,inconsistentei si lipsurilor ei%2idelitatea inseamna ca ti-ai gasit un loc in comunitate,un loc care sa-ti permita sa contribui pentru o societate mai buna% Eta"a a sas!a
http,;;<<<%dppd%utcluj%ro

Universitatea Tehnica, Cluj-Napoca

Departamentul pentru pregatirea personalului didactic

)ceasta perioada este etapa tanarului adult,cuprinsa intre -:-A0 de ani%*rincipala sarcina a acestui timp este obtinerea uni grad de intimitate,ca opus ramanerii in i(olare% =ntimitate este abilitate de a 'i aproape de ceilalti ,ca iubit ,prieten si ca participant in societate% =n aceata perioada +rikson numeste doua stari care pot aparea si care sunt daunatoare individului,dezordonarea,re'erindu-se in particular la a deveni intim prea liber,prea usor,'ara nici o implicare mai pro'unda%Cea de-a doua stare este excludera (care se re'era la tendinta de a te i(ola singur de la dragoste,prietenie si comunitate si de ate compatimi singur% Daca vei reusi sa treci cu succes de aceasta perioada,vei duce cu tine,instantaneu,pentru tot restul vietii tale virtutea numita dragoste%Dragostea ,in contextul teoriei lui +rikson,inseamna a 'i capabil sa lasi la o parte di'erentele si anonimatele prin >devotarea reciproca@%=nseamna nu numai dragoste pentru prietenii nostri,ci si pentru toti cei cu care venim in contact in 'iecare (i% Eta"a a sa"t!a +ste perioada varstei mijlocii%+ste greu sa o incadre(i intre anumiti ani,dar este inclusa perioada in care suntem implicati in cresterea copiiilor%*rincipala sarcina este de a cultiva un echilibru intre producere si stagnare% Desi majoritate oamenilor practica producerea avand si crescand copii,exista multe alte cai pentru reali(area acestui lucru%+rikson considera invatarea,scrisul,inventiile,artele si stiintele,activitatiile sociale si contributia generala la bunastarea generatiei viitoare modalitati de producere% 8tagnarea excesiva ,pe de alta parte,este atitudinea de protejare si raspundere doar a propriei persoane%Dar exista si partea opusa a stagnarii,si anume extenuarea, practicata de oameni 'oarte activi ,care nu mai au timp pentru propia persoana,pentru odihna si relaxare% 9ult mai evidenta este insa ( respingerea % *rea putina producere si prea multa stagnare duce la neparticiparea individului in societate% =n aceasta perioada se mani'esta asa numita >cri(a a varstei mijlocii@(cand individul isi da seama ca imbatraneste si vrea sa experimente(e lucruri noi, pentru a se simti mai tanar% 9ai evidenta se mani'esta aceasta cri(a la barbati% Dar,daca treci cu bine peste aceasta atapa,vei dobandi o capacitate de raspundere, care te va ajuta de-a lungul intregii tale vieti% Eta"a a o"ta Ultima perioada,cunoscuta sub numele de maturitate ,care incepe o data cu pensionarea,adica in jurul varstei de ?0 de ani% *rincipala incercare a acestei perioade este de a de(volta integritate eului cu o minima cantitate de de(nadejde%8tarea de de(nadejde poate aparea datorita pensionarii si renuntarii la o munca prestata de ani de (ile sau datorita plecarii copiiilor de acasa sau datorita bolilor,mai 'recvente in aceasta perioada%Din aceasta cau(a ,multi oameni in varsta devin depresivi,rautaciosi,cu o permanenta 'rica de boala,senili Bneavand o ba(a psihica C% =ntegritate eului inseamna sa-ti dai seama de limitarea lumii in care traim%Daca esti capabil sa privesti in urma si sa aceepti cursul evenimentelor ,alegerile 'acute si 'elul in care ti-ai trait viata ,atunci nu trebuie sa te temi de moarte% Cel ce se apropie de moarte 'ara a-i 'i 'rica ,are virtutea numita de +rikson intelepciune' +l o numeste un >dar pentru copii@,pentru ca daca cei mai invarsta nu se vor teme de moarte,nici copiii sanatosi nu se vor teme de viata% +tapele pre(entate de +rikson par a ne o'eri un cadru%*utem vorbi de cultura noastra,in comparatie cu a altor popoare,de societate din (iua de asta(i in comparatie cu cea de acum cateva secole,dar privind la modalitatea cu care ne deosebim 'ata de >standard@,teoria lui este sustinuta% +rikson si alti cercetatori au descoperit ca modelul general este acelasi ,indi'erent de cultura si timp,iar majoritatea dintre noi il gasim chiar 'amiliar%Cu alte cuvinte,teoria lui intruneste una dintre cele mai importante standarde ale teoriei personalitatii% +rikson este si un excelent scriitori,printre cele mai cunoscute carti ale sale,din acest domeniu, sunt , DCopilaria si societate D si E =dentitatea , tanarul si cri(ele D

http,;;<<<%dppd%utcluj%ro